Sisteme flexibile de fabricatie, Suport de curs

download Sisteme flexibile de fabricatie, Suport de curs

of 27

Transcript of Sisteme flexibile de fabricatie, Suport de curs

  • 7/30/2019 Sisteme flexibile de fabricatie, Suport de curs

    1/27

  • 7/30/2019 Sisteme flexibile de fabricatie, Suport de curs

    2/27

    SISTEME FLEXIBILE DE FABRICAIE.

    Definirea sistemelor de fabricaie flexibil.

    S.F.F. reprezint un grup de maini unelte cu comand numeric (M.U.C.N.) legate

    ntre ele printr-un sistem automat de transport si manipulare a pieselor si sculelor, comandat

    de calculator, care realizeaz prelucrarea automat n serii mici si mijlocii a oricrei piese

    apar i nnd unei familii de piese cu asemnri morfologice si/sau tehnologice, n limitele

    unei capacit i si ale unui algoritm de fabricaie prestabilite.

    Structura general a unui S.F.F., sub forma schemei bloc (fig. 1) permite

    evidenierea func iil or generale ale sistemului:

    func i a de prelucrare automat a pieselor;

    func i a de depozitare, transport si manipulare automat;

    func i a de comand automat a tuturor componentelor sistemului si de

    supraveghere, control si diagnostic automate.

    Figur 1 Structura general a unui S.F.F.

  • 7/30/2019 Sisteme flexibile de fabricatie, Suport de curs

    3/27

    Func i a de prelucrare automat se realizeaz n cadrul subsistemului tehnologic al

    S.F.F., avnd n componen posturile de lucru PL (fig. 1) si mijloacele de manipulare a

    pieselor si sculelor. Realizarea acestei funcii presupune alimentarea automat cu piese si

    scule a mainii, schimbarea automat a poziiei piesei n dispozitivul de centrare/fixare,prelucrarea propriu-zis n comand numeric si, eventual, optimizarea procesului de achiere

    pe maina unealt. Pot fi incluse aici si posturile de splare automat si mainile automate de

    msurat. Posturile de lucru PL pot fi si posturi pentru montarea automat.

    Func i a de depozitare, transport si manipulare automat se refer la fluxul automat

    al materialelor n S.F.F. si include mai multe funcii pariale:o nmagazinarea

    automat a pieselor, sculelor, dispozitivelor si materialelor auxiliare;

    cutarea si livrarea n sistem a piesei, sculei, dispozitivului. etc. n mod automat;transportul automat al pieselor, sculelor, dispozitivelor si materialelor auxiliare ntre

    depozite si maini;

    manipulare pieselor, sculelor si dispozitivului. n depozite;

    colectarea si evacuarea achiilor si lichidelor de rcire-ungere utilizate din sistem.

    Condi i a principal n func i onarea subsistemului de depozitare si transport este

    ca

    transferul materialelor s se efectueze totdeauna la locul si momentul potrivit. Func i a decomand, supraveghere, control si diagnostic dintr-un S.F.F. este realizat de subsistemul

    informa i onal prin fluxul informa i onal care se transmite n 2 sensuri: sensul direct,

    al informaiilor de comand si sensul invers, al informaiilor de supraveghere,

    control si diagnostic.

    Func i a de comand automat se realizeaz cu ajutorul unuia sau mai

    multor calculatoare ce lucreaz n timp real si al unitilor locale de comand (echipamente

    CNC la MU, automate programabile la sistemele de manipulare si transport,microcalculatoare pentru comanda depozitelor automate etc.). Programele de calculator,

    furnizeaz ntregului sistem informaiile tehnice si organizatorice necesare pentru comanda

    procesului de prelucrare pe MU si pentru comanda operativ a produc i ei (comanda

    depozitelor de pese si scule, comanda sistemul de transport, tipul pieselor n lucru,

    mrimea si succesiunea seriilor de prelucrare, ncrcarea MU etc.).

    Func i a de comand, supraveghere, control si diagnosticare realizeaz monitorizarea

    S.F.F. si poate include mai multefunc ii :

    supravegherea strii sculelor;

  • 7/30/2019 Sisteme flexibile de fabricatie, Suport de curs

    4/27

    supravegherea procesului de prelucrare pe MU;

    supravegherea func i onrii mainilor si celorlalte componente fizice si

    diagnosticarea diverselor defeciuni;

    supravegherea desfurrii fabrica i ei;controlul automat al pieselor prelucrate etc.

    Informa i ile pentru realizarea acestor subfuncii sunt obinute din sistem cu

    ajutorul unor traductoare, senzori, aparate de msur etc. si se transmit, n sens

    invers, ctre calculatorul de proces.

    Tipurile de sisteme flexibile de fabricaie (SFF).

    Principalele tipuri de sisteme flexibile de fabrica i e (SFF), se pot clasifica

    dup urmtoarele criterii:

    Dup destinaie.

    a) sisteme automatizate de cercetri tiinifice;

    b) sisteme automatizate de proiectare constructive

    c) sisteme automatizate de pregtire tehnologica a produciei;

    d) sisteme automatizate de conducere a fabricaiei;e) sisteme automatizate de prelucrare;

    f) sisteme automatizate de transport si depozitare;

    g) sisteme automatizate de alimentare cu SDV-uri;

    h) sisteme automatizate de msurare si control;

    i) sisteme automatizate de evacuare a achiilor.

    Dup mrime.

    a) modul flexibil de produc i e (MFP);

    b) linie/secie flexibila automata (LFA);

    c) atelier flexibil automatizat (AFA);

    d) uzina flexibila automatizata (UFA).

    Clasificarea n funcie de forma geometric a pieselor prelucrate, este util

    n proiectarea S.F.F. astfel nct s se obin o cretere a nivelului de tipizare si

    normalizare a componentelor sistemului. Conform acestui criteriu exist 2 grupe.

  • 7/30/2019 Sisteme flexibile de fabricatie, Suport de curs

    5/27

    Figur 2. Clasificarea SFF dup geometria pieselor.

    Flexibilitatea i automatizarea S.F.F.

    Productivitatea maxim si flexibilitatea necesar concepiei si exploatrii S.F.F. se

    ob i n prin crearea unui echilibru ntre gradul de flexibilitate si automatizare.

    Gradul de flexibilitate al unui S.F.F. se apreciaz global prin numrul tipurilor de

    piese prelucrabile n cadrul sistemului. Acest mod de apreciere nu ia ns n consideraie

    aspectele calitative, tipul de produse putnd nsemna uneori doar dimensiuni diferite ale unor

    piese cu forme similare, iar n alte cazuri n grupa respectiv putnd fi introduse att piese

    prismatice ct si piese de revoluie.

    O apreciere mai exact a gradului de flexibilitate al S.F.F. se poate face prin numrul

    strilor diferite ale sistemului, lund n consideraie si timpul si cheltuielile necesare

    adaptrii sistemului la noua stare.

    Flexibilitatea unui S.F.F. este practic determinat de dou componente:

    flexibilitatea structurii hardware a sistemului;

    flexibilitatea structurii software.

    Flexibilitatea tehnologic a posturilor de lucru este dat de tipul si numrul

    opera i ilor tehnologice care se pot executa, adic de nr. de scule, de mrimea si forma

    spaiului de lucru, care este determinat de axele de micare ale mainii si cursele maxime

    dup aceste axe si de limitele de reglare a regimului de achiere. Aceast flexibilitate se

    obine prin realizarea posturilor de lucru n concepie modular.

    Subsistemul de depozitare, transport si manipulare realizeaz flexibilitatea prin

    utilizarea paletelor de piese n scopul depozitrii controlate,al transportului, manipulrii siprinderii n posturile de lucru.

  • 7/30/2019 Sisteme flexibile de fabricatie, Suport de curs

    6/27

    Flexibilitatea subsistemului de comand, supraveghere, control si diagnostic este dat

    de capacitatea de memorare a unui nr. ct mai mare de programe, de viteza de accesare a

    memoriilor si viteza si capacitatea de transmitere a informa iil or prin interfa, precum si

    de posibilitatea de modificare n timp real a programelor de comand.

    Flexibilitatea structurii hardware a S.F.F. nu se poate realiza fr posibilitatea

    valorificrii n exploatare printr-un sistem de programe corespunztor, adic printr-o structur

    software ct mai flexibil. Aceasta se obine prin elaborarea rapid a programelor

    de prelucrare si n special, printr-o flexibilitate mare a planificrii calendaristice, a

    programelor de conducere operativ a produciei si a dispecerizrii acesteia

    (distribuirea flexibil a lucrrilor n func i e de starea real a sistemului). Obinerea unei

    productiviti ridicate se realizeaz prin automatizarea S.F.F. Gradul de automatizare al

    S.F.F. poate fi exprimat prin numrul si tipul func i unilor par i al automatizate n cadrul

    sistemului. Prima treapt de automatizare a produciei se obine prin utilizarea MUCN la

    care doar funcia de prelucrare este automatizat.

    Nivele de automatizare in domeniul ma inilor unel te si sistemelor flexibile.

    Nivelele de automatizare in domeniul flexibil sunt urmatoarele:

    1.MUCN Masina Unealta cu Comanda Numerica

    - limbaj international CNC MT CNC Machine Tools

    - realizeaza automatizarea operatiei de prelucrat raportata la o scula de

    prelucrat;

    - automatizeaza miscarile de avansuri pe axele de coordonate, miscarea

    principala, functii auxiliare (game de viteze, prindere eliberare scula,

    blocaje-deblocaje, racire scula, etc).

    - este condusa de unitatea CNC (Computer Numerical Control) si interfata

    aferenta.

    2.CP Centru de prelucrare

    - limbaj international MC Machining Center

    - realizeaza automatizarea prelucrarii piesei de prelucrat cu toate sculele si cu

    incarcarea-descarcarea automata a piesei pe masa masinii;

    - are in plus fata de nivelul 1. urmatoarele:

  • 7/30/2019 Sisteme flexibile de fabricatie, Suport de curs

    7/27

    - schimbarea automata a sculei (ATC Automatic Tool Changer),

    preluata din magazinul de scule al masinii cu ajutorul manipulatorului

    schimbator de scule;

    - schimbarea automata a paletei tehnologice impreuna cu piesa

    (APC Automatic Pallet Changer), continand manipulator / sistem de

    schimbare palete si stocatoare de palete;

    - luarea automata de off-set pentru piese si scule;

    - durabilitatea programata a sculelor;

    - diagnoza automata;

    - functii auxiliare ca: protectia spatiului de lucru prin carenaj, instalatii de

    racire a sculei prin exterior sau interior si recuperarea lichidului de racire,

    instalatii de spalare a piesei, evacuare aschii, etc;

    - este condus de unitatea CNC si interfata aferenta/unitate PLC

    (Programmable Logic Controller).

    3.CFF Celula flexibila de fabricatie

    - limbaj international FMC Flexible Manufacturing Cell

    - realizeaza automatizarea prelucrarii unui program de fabricatie la nivel de o

    unitate prelucratoare;

    - are in plus fata de nivele 1. si 2. urmatoarele:

    - reactualizarea automata a sculelor, (ATR Automatic Tool

    Readjustment), respectiv a continutului magazinului de scule ATC, cu

    ajutorul unui intreg sistem compus din: manipulatoare sau roboti,

    navete de scule si sistem de transport si stocare adecvat;

    - schimbarea automata a piesei (AWPC Automatic Work Piece

    Changer), ca alternativa la APR, avand robot schimbator de piese si

    dispozitive modulare tipizate adecvate, navete de piese semifabricat si

    finite, iar paletele nu parasesc masina;

    - reactualizarea automata a paletei (APR Automatic Pallet

    Readjustment), continand sistem de transport si stocare a paletelor (in

    acest caz paletele parasesc masina);

    - schimbarea automata a capetelor de prelucrat detasabile (AAC

    Automatic Attachment Changing), respectiv extinderea automata aposibilitatilor tehnologice spre flexibilitate tehnologica;

  • 7/30/2019 Sisteme flexibile de fabricatie, Suport de curs

    8/27

    - transportul si stocarea pieselor / paletelor;

    - transportul si stocarea sculelor;

    - supravegherea automata a procesului, detectia avariilor de scule si

    luarea automata a dublurii sculei;

    - sistem ierarhic de conducere DNC (Direct Numerical Control), sau

    CNC cu rol de Master si retea pe minim 2 nivele ierarhice.

    4. SFF Sistem Flexibil de Fabricatie

    - limbaj international FMS Flexible Manufacturing System

    - realizeaza automatizarea prelucrarii unui program de fabricatie la nivelul

    unei linii tehnologice;

    - are in plus fata de nivelele 1., 2., si 3. urmatoarele:

    - n x CFP;

    - reactualizarea automata a piesei (AWPR Automatic Work Piece

    Readjustment), respectiv alimentarea schimbarii robotizate a piesei cu

    navete de piese semifabricat si finite;

    - sistem de transport intern de palete / piese;

    - stocatoare de palete / piese;

    - sistem de transport intern a sculelor;

    - stocatoare de scule;

    - PID punct de incarcare / descarcare piese;

    - PIDS punct de incarcare / descarcare scule;

    - sector de pregatire piese la PID, in exteriorul SFP;

    - sector de pregatire scule la PIDS, in exteriorul SFP;

    - calculator central ierarhic DNC (Direct Numerical Control);

    - retea de conducere ARCNETpe minim 3 nivele ierarhice.

    5.CIM Fabricatie integrata cu calculatorul

    - limbaj international CIM Computer Integrated Manufacturing

    - realizeaza automatizarea fabricatiei la nivel de sector de fabricatie (incluzand

    montajul);

    - are in plus fata de nivelele 1., 2., 3., si 4. urmatoarele:

    - n x SFP;

    - sistem de transport uzinal automat pentru piese;

    - magazie centrala de tip Regal pentru piese, dispozitive, etc- sistem de transport uzinal automat a sculelor;

  • 7/30/2019 Sisteme flexibile de fabricatie, Suport de curs

    9/27

    - magazie centrala automata de scule (conveior vertical);

    - retea ierarhica de conducere si interconectare de tip ETHERNET cuptinzand

    calculatoare ierarhice pe 4 nivele de conducere si organizare:

    - nivelul 1 de conducere MASTER;

    - nivelul 2 de conceptie: CAD, CAM, CAP, CAQ, CAO;

    - nivelul 3 de distributie: DISPECER (workstation);

    - nivelul 4 de productie SFP;

    6.CIE intreprindere integrata cu calculatorul

    - limbaj international: CIE - Computer Integrated Enterprise

    - realizeaza automatizarea intregii productii a intreprinderii

    - contine n x CIM;

    - are in plus fata de nivelele 1., 2., 3., 4., si 5. urmatoarele:

    - mijloace de transport pe distante mari, intercontinentale;

    - mijloace de comunicatie prin satelit;

    - mijloace economice (banci, filiale de vanzari etc);

    - retea de conducere centrala.

    Notiunile intalnite aici sunt urmatoarele si se refera la nivelele retelei:

    - MASTER calculator sau subretea pentru functia de conducere (Nivel 1), care realizeaza

    stabilirea sarcinilor de productie pe fiecare perioada de timp, inclusiv pe orizontul de timp

    dat;

    - Nivelul 2 de conceptie, cu subretele CAD, CAM, CAP, CAO, CAQ, din care:

    - CAD (Computer Aided Design)-proiectare constructiva in spatiul 3D, utilizand

    programe ca: PROENGINEER, CATIA, I-DEAS, AUTOCAD etc, pentru modelarea si

    simularea solidului

    - CAM (Computer Aided Manufacturing) proiectarea tehnologica, modelarea si

    simularea fabricatiei pe masina data, cu sculele si regimurile de aschiere prescrise, cu SDV-

    uri alocate si cu post - procesorul adecvat tipului de CNC, rezultand programul piesa CNC.

    Exemple de programe: MASTERCAM si altele;

    - CAP (Computer Aided Planning) sau CAPP (Computer Aided Production

    Planning) planificarea asistata de calculator, modelarea si simularea fabricatiei pe grupul de

    masini unelte, in timp real sau concentrat, rezultand ordonantarea si programul de conducere

    DNC;Programe folosite: Taylor

  • 7/30/2019 Sisteme flexibile de fabricatie, Suport de curs

    10/27

    - CAO (Computer Aided Organization) logistica asistata de calculator, pe baza

    diagramelor Gantt sau Pert, pe principiul just in time, sau a stocurilor minime, rezulta

    datele de lucru pentru aprovizionare, colaborari, vanzari, etc.

    - CAQ (Computer Aided Quality) calitatea asistata de calculator, respectiv programul

    tehnologic de inspectare a piesei, in 2 variante:

    - partiala - pe masina unealta, cu span de proba sau la urma fiecarei treceri,

    pentru activarea parametrilor din programul CAM, aceasta fiind asimilata in CAM;

    - totala - pe masina de masurat, cu masurare prin sondaj si ridicarea diagramei

    de erori statistice.

    - Nivelul 3 Dispecer, sau workstation, cu transmiterea si gestionarea programelor,

    supravegherea desfasurarii activitatii automate a procesului in orizontul de

    timp, fara operatori la alte nivele, avand posibilitate de lucru in regim automat

    sau semiautomat (operatiuni efectuate de catre operator prin comenzi directe).

    Permite supravegherea, diagnoza, interventia, oprirea in caz de avarii a

    nivelelor de productie.

    Nivelul 4 de productiepe SFF-uri, prin asigurarea resurselor SFF de catre operatori la

    PID si PIDS cu schimburile 1 si eventual 2, si cu functionare automata in

    celelalte schimburi, cu supravegherea procesului de la dispecer.

    Intreaga filozofie CIM si operatiunile specifice sunt descrise in detaliu in cadrul

    laboratorului CIM al Univ. Oradea, pe diferite specialitati de inginerie.

    Resursele SFF-urilor si modul de asigurare al lor. Tipuri de fluxuri de

    resurse si informationale.

    Resursele SFF se refera la tot ce concura la functionarea SFF: materiale (piese, scule,

    etc), informatii (programe, etc) si auxiliare (lichid racire, span, dispozitive, etc).

    Fluxul de resurse se refera la fluxurile de intrare-iesire a tuturor resurselor care asigura

    functionarea SFF. Analiza acestor fluxuri se va face in functie de structura si amplasarea SFF

    in cadrul uzinei. Astfel, se va analiza situatia pentru SFF singular integrat intr-o uzina cu

    fabricatie conventionala si respectiv situatia pentru SFF-uri multiple integrate intr-o uzina

    automatizata CIM.

    Fluxurile de resurse se impart pe urmatoarele categorii:

    - fluxul pieselor;

    - fluxul sculelor;

  • 7/30/2019 Sisteme flexibile de fabricatie, Suport de curs

    11/27

    - fluxul programelor;

    - fluxul materialelor ajutatoare: lichid de racire, span, etc.

    Fluxul pieselor

    Acesta se ocupa de circularea pe ambele sensuri (intrare iesire in SFF) a

    semifabricatelor si pieselor finite, pieselor partial prelucrate, paletele tehnologice insotitoare,

    dispozitivelor portpiesa, a informatiilor insotitoare ale ansamblului paleta dispozitiv

    semifabricat (perechile de coduri paleta piesa, off-seturile piesei dispozitiv, cotele de

    origine ale sistemului de coordonate ale piesei pe paleta, etc.

    Materialele vehiculate sunt pregatite in afara SFF la punctul de personalizare palete

    PPP si respectiv punctul de incarcare descarcare al SFF (PID), care este ghiseul de

    intrare/iesire ale SFF si sunt stocate astfel: paletele tehnologice pe stocatoarele SFF (ele nu

    parasesc SFF, decat pana la PID), dispozitivele, piesele semifabricat si finite de la o magazie

    Regal sau un sistem de alimentare al SFF.

    In cazul functiei AWPC si AWPR, incarcarea descarcarea paletelor este

    automatizata asistata de robot, iar functia PID se refera la accesul navetelor spre SFF si

    inafara acestuia.

    Deservirea interna a fluxului pieselor in SFF se face de catre robocar, sau alt mijloc de

    transport intern al SFF. Acesta este condus de catre DNC, prin asamblarea de subprograme

    PLC de cicluri fixe si subprograme de deplasare, care sa asigure ciclurile de alimentare si de

    descarcare ale masinilor de lucru ale masinilor unelte din SFF cu palete tehnologice, la si de

    la stocatoare .

    Subprogramele ciclurilor fixe ale robocarului, raportate la fiecare post al sau (avand

    unul sau doua posturi) sunt urmatoarele:

    - incarcare paleta dreapta;

    - incarcare paleta stinga;

    - descarcare paleta dreapta;

    - descarcare paleta stanga.

    Combinate cu cicluri de deplasare, din acestea rezulta urmatoarele cicluri: PID MU

    PID, PID STO PID, STO MU STO.

  • 7/30/2019 Sisteme flexibile de fabricatie, Suport de curs

    12/27

    In cazul magaziei Regal si robostivuitorului, ciclurile fixe sunt aceleasi ca mai sus,

    privind paleta de transport din cadrul magaziei Regal. Combinate cu ciclurile de deplasare in

    2 coordonate ale robostivuitorului, vor rezulta cicluri complexe de forma: PPP MAG PPP

    pentru descarcare la PPP

    PPP MAG PPP pentru incarcare in magazie

    Activitatile operatorului la PID si PPP sunt urmatoarele privind incarcarea SFF:

    - listarea programului de fabricatie;

    - listarea setului de dispozitive modulare;

    - apelarea robostivuitorului pentru aducerea la PPP a componentelor de dispozitive din

    containerele depuse in magazia Regal;

    - personalizarea dispozitivelor;

    - montajul dispozitivelor pe palete si personalizarea paletelor;

    - montajul pieselor semifabricat in dispozitive;

    - luarea originilor pieselor;

    - informarea terminalului privind: cod paleta, cod piesa, origine piesa, cod stocator;

    - lansarea paletelor in sistem pe stocatoare;

    - validare OK resurse piese.

    In cazul descarcarii pieselor finite activitatile operatorului sunt:

    -apelare palete la PID;

    - desfacere piese finite din dispozitive;

    - demontare dispozitive (cele care nu se mai utilizeaza la ciclul urmator);

    - depunere in magazia Regal a componentelor dispozitivelor demontate;

    - informare terminal.

    1.5.2. Fluxul sculelor

    Acesta se ocupa de vehicularea in ambele sensuri de intrare-iesire in SFF a sculelor utilizate

    in proces si pregatite in sectorul de pregatire a sculelor, amplasat in vecinatatea exterioara a

    SFF prin ghiseul de intrare-iesire PIDS (punct de incarcare descarcare scule).

    Acesta se refera la urmatoarele aspecte:

    - alimentarea masinilor cu seturi de scule pentru programul de fabricatie pe orizontul de timp

    dat;

    - creerea seturilor de scule pentru toate reperele din programul de fabricatie;

  • 7/30/2019 Sisteme flexibile de fabricatie, Suport de curs

    13/27

    - evidentierea gestiunii seturilor de scule, a seturilor de corectii L si R, a durabilitatilor

    reziduale;

    - punerea seturilor de scule la dispozitia manipulatorului cu posibilitatea interventiei manuale

    pentru extinderea ariei in timp a acestuia.

    Sectorul de pregatire al sculelor (gospodaria de scule) contine:

    - magazia de scule manuala cu gestiune pe calculator;

    - prereglare scule;

    - asamblare scule;

    - magazinele M1, M2, M3 ale PIDS;

    - terminal;

    - monorail cu manipulator schimbator de scule;

    - magazinele masinilor unelte.

    Manipulatorul cu brat dublu pe monorail are cicluri PLC de forma urmatoare:

    - incarcare scula;

    - descarcare scula;

    - transport in punctul programat.

    Prin asamblare cu ajutorul DNC a ciclurilor complexe, se pot obtine traseele urmatoare: PIDS

    MU PIDS, MU MU, PIDS PIDS.

    Prin aceasta se realizeaza reactualizarea cu scule a magazinelor de scule ale masinilor

    (functia ATR).

    Activitatile operatorului la PIDS sunt urmatoarele:

    - listare program de fabricatie;

    - listare scule la fiecare piesa;

    - listare componente de scule;

    - asamblare scule;

    - determinarea lungimilor L si razelor R ale sculelor;

    - informare terminal;

    - operare in gestiune;

    - lansare in proces si alocare locasuri la PIDS;

    - validare OK resurse scule.

    1.5.3. Fluxul programelor

    Acesta este asigurat de catre DNC spre CNC-uri si PLC-uri si se refera la:

  • 7/30/2019 Sisteme flexibile de fabricatie, Suport de curs

    14/27

    - transfer programe DNC la CNC-uri;

    - transfer programe si ordine la PLC-uri

    - primire confirmari de executie si informatii de stare;

    - control si reactualizari de gestiuni.

    (sistem distribuit).

    Functionarea este semiautomata si automata.

    Exemplu: - Actualizarea programelor DNC stocate in memorie (semiautomat);

    - actualizarea codurilor sculelor;

    - actualizarea corectiilor de scule (semiautomat) la PIDS, sau automat pe masina cu palpator;

    - verificari de sintaxa;

    - validare OK resurse programe DNC;

    Fluxul programelor are la baza retelele de calculatoare cu partile de hard si soft

    aferente si construite in diferite sisteme de lucru si cu arhitecturi diverse. Astfel Siemens

    produce sistemele FMS 300-10, 300-20, 300-30, 300-40, 300-50, bazate pe PC-uri din

    categoria Pentium pe 32 biti si RAM 16 Mbyte, diskete 31/2 si 51/4, Harddisk 260 Mbyte,

    retea ETHERNET sau ARCNET, sistem de baza soft SCO-UNIX, INGRES, X-WINDOWS,

    MOTIF, TCP/IP.

    Exemplu: FMS 300-40

    Bineinteles ca la ora actuala deja au aparut sisteme noi mai evoluate de retele de

    conducere a SFF si CIM chiar de la Siemens, dar si de la alti producatori, asta neschimband

    mult principiul.

    Circulatia programelor si informatiilor in SFF se efectueaza pe subsisteme si pe subretele,

    precum si pe ansamblul SFF sau CIM. Astfel avem subretele: CAD, CAM, CAP, CAQ,

    CAO, si retele macrostructurale ierarhice spre DNC si CNC.

    Pentru partea de simulare CAP exista produse program specializate GRAFSIM,

    SIM850 cu reprezentare grafica (primul), sau tabelara Gantt (al doilea)

    Exista programe utilitare de reactualizare a programelor piesa. Aceste programe se ruleaza la

    nivel de retele sau subretele si deservesc SFF in ansamblu sau pe parti componente.

    In cazul retelelor distribuite nu se mai utilizeaza sisteme cu DNC pentru conducerea

    SFF, ci cu functia MASTER SLAVE. De asemenea, nu este obligatorie dispunerea in retea

    PC, ci pot sa existe cuplari la nivele PLC.

    In toate PC-urile se afla programe similare care permit comenzi de la orice PC (mai putin lastrung) si pot vizualiza desfasurari de programe identice privind

  • 7/30/2019 Sisteme flexibile de fabricatie, Suport de curs

    15/27

    programul de fabricatie, sistemul central de transport, magazia Regal, manipulatoarele de

    incarcare. Orice comanda de la aceste PC-uri se transmite prin PLC-ul master la PLC-ul

    unitatii comandate.

    In cazul strungului si frezei, acestea au PC-uri proprii cu rol de CNC si care au

    programele piesa rezidente, ce pot fi activate prin coduri corelate cu programul de fabricatie

    de la CIM sau celelalte PC-uri.

    In acest fel nu mai exista transmisii ON LINE de programe la distanta, ci activari

    prin coduri a programelor rezidente in fiecare unitate.

    La nivel CIM exista un program de supervizare care permite urmatoarele:

    - pregatirea programului sortimental de fabricatie;

    - pregatirea programului cantitativ de fabricatie;

    - actualizarea gestiunii codurilor tuturor materialelor de pe flux (fluxul pieselor);

    - pregatirea tuturor unitatilor de lucru implicate.

    De asemenea trebuie pregatite separat fiecare unitate de lucru in sensul actualizarii

    gestiunilor, comenzilor, luarea originilor fiecarei unitati pentru a fi gata de lucru ,ready to

    request, sau ready to work.

    Acest mod de lucru este insuficient pentru sistemele flexibile industriale, unde

    fluxurile de resurse sunt mult mai ample si unde nu ar putea face fata desfasurarea

    distrubuita.

    In plus transmisiile prin PLC-uri implica succesivitate in desfasurarea comenzilor si

    face ineficienta ordonantarea si desfasurarea paralela a activitatilor.

    La nivelul DNC se desfasoara functia CAP Computer Aided Planing. Aceasta este

    rezultatul modelarii si simularii fabricatiei in cadrul SFF si rezulta in final ordonantarea SFF,

    respectiv ordinea de lucru a tuturor modulelor SFF, ca rezultat optimizat cu ajutorul

    programului Taylor.

    Introducand ordine si confirmari din partea unitatilor participante, programul de

    ordonantare devine program de conducere al functionarii SFF si este gestionat de catre DNC.

    Maini unelte utilizate pentru sisteme flexibile.

    Produc i a flexibila se bazeaz pe maini conduse prin calculator, prin nalt grad de

    automatizare, cu asigurarea fluxurilor de resurse in mod automat si flexibil, cu o

    infrastructura modulara (referitoare la SDV-uri, aici incluznd si programele) privind

  • 7/30/2019 Sisteme flexibile de fabricatie, Suport de curs

    16/27

    pregtirea acestor fluxuri, cu tehnologia, organizarea, planificarea si controlul calitii

    asistate de calculator.

    Ca rezultat, produc i a flexibila permite o varia i e aleatoare sortimentala si

    cantitativa de produse, cu adaptare si reorganizare rapida (instantanee) astfel ca, att

    produsele de serie, cat si prototipuri sau unicate sunt tratate la fel, in limitele

    tehnologice ale produc i ei respective.

    Autonomia fata de operator, care este capacitatea mainii de a produce

    in condi i i de flexibilitate cu prezenta par i ala sau lipsa operatorului.

    Se msoar prin gradul de autonomie fata de operator a, care este un

    raport intre timpul (suma timpilor) de func i onare a mainii fr operator si

    timpul total de funcionare pe orizontul de timp dat.

    a = 0 - autonomie nula, cazul mainilor total dependente de operator, sau

    produc i a clasica cu maini convenionale;

    a = 1 - autonomie totala (caz ideal), cnd producia este in

    totalitate automatizata cu funcionare complecta fr prezenta operatorului.

    Cazul a = 1 nc nu este atins in sistemele flexibile de prelucrare prin achiere, doar

    in alte sectoare de produc i e, unde se preteaz automatizri cu flexibilitate totala si

    autonomie

    totala.

    Orizontul de timp, sau durata de func i onare in regim automat intre doua

    incarcari consecutive ale fluxului de resurse al mainii / sistemului.

    Acest orizont de timp este organizat de regula pe intervale de cate 24 de ore, in cicluri

    de func i onare continua, din care 8 ore, sau 16 ore de func i onare cu prezenta

    operatorului (operatorilor) si restul autonom. Pe timpul de func i onare in prezenta

    operatorilor au loc opera i ile de incarnare descrcare a mainilor de piese

    (semifabricate si finite), scule, programe, alte resurse, toate acestea fr oprirea ciclului de

    prelucrare automata.

    Activit i le operatorului se desfoar nafara mainii / sistemului sau la punctele

    de interfaare cu exteriorul (PID punct de incarnare descrcare a pieselor, PIDS punct

    de incarnare descrcare a sculelor, tastatura CNC, pupitru de comanda, etc.), iar

    intervenia se face prin accesarea unor comenzi in regim semiautomat in timp

    mascat fr oprirea procesului de prelucrare desfurata in regim automat, comenzi

    destinate asigurrii fluxului de resurse (descrcarea pieselor finite si incarnarea noilorsemifabricate, nlocuirea sculelor ieite din proces cu noile seturi de scule, nlocuirea

    programelor, etc.)

  • 7/30/2019 Sisteme flexibile de fabricatie, Suport de curs

    17/27

    De men i onat ca prin proces de prelucrare in regim automat se nelege

    funcionarea mainii / CP / CFF / SFF cu uile carenajului nchise si confirmate electric,

    cu incinta de prelucrare complect izolata de operator.

    In cadrul mainilor din categoria flexibile intra centre de prelucrare, celule flexibile,

    sisteme flexibile, linii flexibile, la care ntreg procesul de prelucrare este automatizat si se

    desfoar asupra unui program de fabrica i e prestabilit.

    Astfel, in cazul centrului de prelucrare se face referire la prelucrarea complecta a unui

    reper / piesa de prelucrat, din una sau mai multe prinderi, in cantitati lotizate, cu asigurarea

    ncrcrii la stocatoare (PID) piesa cu piesa de ctre operator.

    In cazul celulei flexibile de productie (CFF), se prelucreaz un program de

    fabricaie din mai multe repere lotizate sau individuale, in ordine aleatoare, cu

    alimentarea automata a ntregului flux de resurse (piese, scule, programe, alte resurse).

    In cazul sistemului flexibil de producie se prelucreaz un program complect

    de fabricaie referitor la un numr de maini din cadrul sistemului, coninnd un

    sortiment variabil de repere / piese de prelucrat si de cantit i individuale (unicate) sau

    lotizate, fr restricii, cu asigurarea automata centralizata a fluxului de resurse, iar

    activitatea operatorilor se desfoar nafara sistemului si la punctele de interfa a re al

    acestuia cu exteriorul (PID, PIDS,etc.).

    Funcii ce caracterizeaz ma inile pe ntru sisteme flexibile.

    Pentru nivelele de automatizare enunate mai sus (vezi par.2.2), func iil e

    caracteristice conceptului de flexibilitate sunt urmtoarele:

    a) MUCN Maina Unealta cu Comanda Numerica;

    - Automatizeaz operaia de prelucrat (cu o scula), realiznd ciclul cotelor si

    al micrii principale;

    - Flexibilitatea se refera la uurin a modificrii operaiei prin

    program tehnologic, operaia aparinnd de prelucrarea cu o anumita scula;

    - Trecerea la opera i a urmtoare implica schimbarea sculei, dar asta se face

    manual sau semiautomat si impune prezenta operatorului

    - Schimbarea piesei in dispozitiv, schimbarea prinderii, reglarea sculelor,

    introducerea off-set-urilor piesei si sculei sunt de asemenea manuale;

  • 7/30/2019 Sisteme flexibile de fabricatie, Suport de curs

    18/27

    - Autonomia este redusa, practic se impune prezenta operatorului in mod

    permanent. Nici in regim continuu CNC maina nu poate lucra fr operator , deoarece ii

    lipsete func i a de supraveghere automata a procesului (specifica centrelor de prelucrare)

    b) CP - Centru de Prelucrare

    - Automatizeaz prelucrarea complecta a piesei de prelucrat dintr-o prindere

    - Maina este complect carenata si lucreaz cu uile nchise de la introducerea

    semifabricatului pana la scoaterea piesei prelucrate cu toate operaiile efectuate si cu

    toate sculele.

    - Func i i specifice:

    i. Schimbarea automata a sculei (ATC-Automatic Tool Changing) avnd toate

    sculele pregtite necesare prelucrrii complecte a piesei, cu depozitarea sculelor in magazinul

    de scule;

    ii. Schimbarea automata a paletei (APC-Automatic Pallet Changing) cu piesa de

    prelucrat, iar incarnarea descrcarea paletelor de piese se face manual de operator nafara

    incintei de prelucrare, pe stocatoare (PID).

    iii. Supravegherea automata a procesului (ADS-Automatic Diagnose System),

    con i nnd unele func i i de identificare a avariei, de oprire, sau de ieire automata a

    mainii din starea de avarie, dar si monitorizarea sculei, preluarea off-seturilor, etc

    iv. Automatizarea unor func i i auxiliare (splare, rcire, evacuare achii, etc.);

    - Soft-ul nso it or se refera la CNC-ul si PC-ul din dotare, cu

    algoritmele specifice

    Atribu ii le operatorului se refera la activitatea nafara spaiului de lucru si

    nafara ciclului de func i onare (in timp mascat):

    - prinderea desprinderea pasei la PID;

    - pregtirea setului de scule in magazinul ATC;

    - pregtirea programului piesa;

    - introducerea off-set-urilor de scule si piese.

    Flexibilitatea se refera la uurina trecerii de la o piesa de prelucrat la alta, lucru

    care se face fr staionarea mainii. Autonomia este limitata de activitile

    operatorului in timp mascat, cu prezenta cvasipermanenta.

    Autonomia fata de operator se refera la funcionarea mainii fr operator

    pe durate mai lungi de prelucrare a unor piese cu ciclu lung.

  • 7/30/2019 Sisteme flexibile de fabricatie, Suport de curs

    19/27

    c) CFF Celula Flexibila de Fabrica i e

    - Automatizeaz execuia unui program de fabricaie compus din mai multe piese

    de prelucrat, diferite ca sortiment si cantitate, pe o unitate productive (o maina).

    - Maina se alimenteaz automat cu piese, scule, programe (adic resurse), daca

    acestea sunt pregtite in prealabil.

    - Func i i specifice suplimentare fata de nivelul centru de prelucrare (CP):

    Reactualizarea automata a sculelor (ltr-automatic Tool Readjustment), care nseamn

    introducerea automata in timp mascat a noului set de scule in magazinul ATC al maini,

    naintea schimbrii piesei de prelucrat;

    Reactualizarea automata a paletei (APR-Automatic Pallet Readjustment), care

    nseamn aducerea automata la maina si punerea la dispoziia APC a unei noi palete cu

    piesa noua de prelucrat si respectiv preluarea de la APC a paletei vechi si depozitarea

    acesteia, in mod aleatoriu, in func i e de ordinea prestabilita prin program. Aceasta

    implica stocarea paletelor nafara mainii, transportul la maina si de la maina,

    manipularea de incarnare / descrcare separat de APC (care se desfoar la masa mainii /

    celulei);

    Schimbarea automata a piesei in dispozitivul multi-cuib (AWPC-Automatic Work

    Piece Changing),aceasta fiind in general o funcie asistata de robot, care nlocuiete

    operatorul la punctul PID, si fiind o alternativa la func i a APR, completnd func i a APC;

    - Activit i le operatorului se desfoar in timp mascat nafara celulei la PID

    si PIDS (acestea pot fi comune) si la CNC sau DNC, pentru asigurarea fluxului de resurse.

    - Flexibilitatea se refera la u ur ina asigurrii fluxului de resurse pentru

    diferite programe de fabricaie, fr sta i onarea mainii si cu prezenta periodica

    nepermanenta a operatorului.

    - Autonomia fata de operator se refera la func i onarea automata pe schimburile

    2 si 3, cu alimentarea mainii din resursele asigurate cu prezenta operatorului in schimbul 1.

    d) SFF Sistem Flexibil de Fabrica i e

    - Automatizeaz execuia unui program de fabricaie la nivel de

    linie tehnologica cu mai multe maini, astfel ca sa se asigure prelucrarea in regim

    flexibil, cu variaie sortimentala si cantitativa aleatoare a pieselor.

    - Alimentarea cu piese, scule, programe si alte resurse se face automat la toate

    mainile, cu mijloace centralizate comune pentru toate mainile din SFF si conducere prin

    Retea pe 3 nivele.- Activit i le operatorului se desfoar in timp mascat, fr oprirea SFF,

    n afara SFF si la punctele de interfaare cu exteriorul: PID, PIDS, CNC, DNC, terminale,.

  • 7/30/2019 Sisteme flexibile de fabricatie, Suport de curs

    20/27

    - Func i i suplimentare fata de celula flexibila (CFF) :

    APR, sau AWPR cu deservire centralizata pentru toate mainile din sistem, stocare,

    transport comun la toate mainile din sistem privind fluxul pieselor., alimentare comuna de la

    PID. (La mainile care au AWPC in loc de APR, funcia de reactualizare devine

    Reactualizarea automata a piesei de prelucrat (apr-automatic Work Piece Readjustment), care

    nseamn aducerea piesei noi din afara mainii si punerea acesteia la dispoziia AWPC

    pentru incarnarea in dispozitivul multi-cuib de pe masa mainii, si respectiv invers,

    preluarea piesei vechi de la AWPC si depozitarea acesteia nafara mainii, funcie specifica

    nivelului SFF).

    ATR cu deservire centralizata pentru toate mainile din sistem, sistem de stocare,

    transport comun la toate mainile din sistem privind fluxul sculelor, alimentare comuna de la

    PIDS.

    Autoorganizare de rang superior, cu Retea ierarhica, incluznd func i i specifice de

    diagnoza, teleservice, supraveghere automata a procesului, att la fiecare maina in parte, cat

    si a ansamblului liniei flexibile.

    - Flexibilitatea se refera la uurina asigurrii fluxului de resurse pentru

    ntreaga linie cu diferite programe de fabricaie, cu trecere aleatoare de la unul la altul fr

    restricii.

    - Autonomia fata de operator se refera la func i onarea ntregii linii fr

    prezenta acestuia in schimburile 2 si 3 si respectiv cu operator in schimbul 1.

    In cadrul no i unii de SFF trebuie distinse urmtoarele categorii :

    Sistem flexibil cu flexibilitate lrgita pentru diversitate larga de piese,

    operaii tehnologice, numr de scule, apt pentru producia de unicate si serii foarte

    mici, avnd func ii le ATR, APR, AWPR extinse nelimitat;

    Linie flexibila cu flexibilitate limitata pentru diversitate limitata de piese, operaii,

    numr scule, apta pentru producii lotizate in loturi de mrime mijlocie de piese nrudite

    tehnologic din aceeai familie si un numr redus de repere pe orizontul de timp, avnd

    func ii le ATR, APR, AWPR limitate.

    Linie flexibila cu flexibilitate extinsa, apta pentru producii lotizate de serii mijlocii

    si mari dintr-un singur reper pe orizontul de timp, dar cu trecere relativ u oara (flexibila) la

    un alt reper pe orizontul de timp urmtor, avnd ATR lipsa, iar APR sau AWPR limitate.

    In unele cazuri de astfel de linii flexibile, funcia ATC este limitata, iar linia este

    organizata cu flux serial, pentru opera i i complementare, gen linie de agregate CNC.O tendina noua este cea referitoare la flexibilitatea in direcia

    universalitii tehnologice, adic celula sau sistemul flexibil apte sa execute practic orice

  • 7/30/2019 Sisteme flexibile de fabricatie, Suport de curs

    21/27

    tip de piesa, opera i e tehnologica, adic maina buna la toate.

  • 7/30/2019 Sisteme flexibile de fabricatie, Suport de curs

    22/27

    Pentru firmele mici si mijlocii este ideal de a avea un singur utilaj tehnologic care sa

    poat prelucra toate cazurile tehnologice tipice dintr-un domeniu de fabrica i e dat.

    De

    exemplu piese de rotaie cu operaii: de frezare, danturare, canelare, rectificare; precum si:

    opera i i de epos, semifini, fini inclusiv rectificare, operaii de clire locala CIF sau cu

    flacra; toate intr-o anumita gama dimensionala specifica mainii. Acestea intra in categoria

    sisteme, deoarece au de regula cel Putin doua unitatea prelucrtoare (de exemplu semifini si

    fini, sau strunjire si frezare), iar fiecare din acestea pot lucra intr-un mod flexibil utiliznd un

    numr variabil da axe CNC simultane, fiind deservite de structura ierarhica integrata pentru

    func i i CAD, CAM, CAP, CAO, CAQ, etc., toate integrate intr-o singura unitate de

    comanda. La aceste FF-uri obiectivele sunt diversitatea tehnologica nelimitata,precizia, calitatea constanta, iar productivitatea este pe plan secundar. Funciile ATC,

    APC sau AWPC exista dar limitate si neperformante, in schimb sunt dezvoltate func iil e

    tehnologice, numr de axe, generarea in spa i ul cu mai multe axe simultane, iar funcii ca

    ATR, APR, AWPR sunt reduse sau chiar lipsesc. De fapt, din acest ultim motiv ele nu sunt

    ncadrate in categoria CIM (dei de i n func i i specifice), ci in categoriile CFF si SFF,

    dup caz. Se va reveni pe parcursul prezentei lucrri cu exemple concludente privind

    aceasta noua tendin a.

    La mainile la care este prioritara productivitatea (din toate categoriile: CP, CFF,

    SFF), func iil e de baza ATC si APC / AWPC sunt adaptate la performante ridicate,

    respectiv timpi redui de schimbare scule, palete, piese, iar pentru acest obiectiv mainile

    sunt dotate corespunztor.

    d) CIM Fabrica i a integrata cu calculatorul.

    (Si aici se impune aceeai observaie, ca cim-urile moderne acoper funciuni din

    sfera produc i ei, si deci mai nimerit este sa se numeasc de producie. De exemplu cim-ul

    de la uzina STAR din Schweinfurt, care produce ghidajele multi circuit pentru masini

    unelte si roboti, este extins la nivelul ntregii uzine, si toate activit i le, inclusiv financiar-

    contabile, comerciale, logistica, etc. sunt asigurate centralizat de aceeai Retea ierarhica,

    de aceeai baza de date).

    - Con i ne mai multe SFF-uri, structura de conducere ierarhica pe 4 nivele;

    - Automatizeaz prelucrarea flexibila la nivel de sector de producie.

    -Flexibilitatea se refera la ntregul grup de activitatea si uurin a de adaptare

    a fabricaiei la varia i a aleatoare de comenzi de la un orizont de timp la altul, precum si

    in interiorul orizontului de timp dat.

  • 7/30/2019 Sisteme flexibile de fabricatie, Suport de curs

    23/27

    - Autonomia fata de operator se refera la unele activitatea, in general pentru nivelul 4

    de execu i e, cu desfurare fr operator in schimburile 2 si 3, (dar asistate de dispecerpe

  • 7/30/2019 Sisteme flexibile de fabricatie, Suport de curs

    24/27

    nivelul 3 in toate punctele de supraveghere a procesului), iar in schimbul 1 se desfoar

    activitatea complecte asistate de operatori.

    Ideea autonomiei fata de operator nu este un obiectiv prioritar al flexibilitii, ci

    mai degrab o consecina, un avantaj al automatizrii, care permite funcionarea

    continua suficient de sigura, cu o fiabilitate ridicata, rezultata din func i a de supraveghere

    automata a procesului si diagnoza automata, astfel ca sa

    permit funcionarea cu prezenta cvasipermanenta a operatorilor

    la nivelul 4 de execu i e din ierarhia reelei, pe timpul schimburilor 2 si 3, duminecile

    si pe timpul srbtorilor legale. Practic se cere funcionarea fr ntrerupere a SFF, aceasta

    in special in sectoare ca cel al produciei de automobile, unde ntreruperi pentru revizii,

    ntre i neri, eventuale remedieri, se fac odat pe luna pe timpul unui weekend.

    Acest mod de solicitare a mainilor pune probleme grele constructorilor de linii

    flexibile pentru asigurarea fiabilitii, deoarece ntreruperile in astfel de cazuri duc la

    pierderi enorme. Pe de alta parte, mainile au o durata de viaa de cca 5 ani, dup care

    ntreaga linie este nlocuita, chiar daca uzura unora dintre maini nu a ajuns inga la maxim.

    La acest mod de lucru sunt aliniate si activitile comerciale, service, ntreinere,

    partea financiara, bancara, politica investiiilor, etc.

    In industria de automobile se prefera linii flexibile din categoria a 3-a, cu flexibilitate

    limitata, din motiv ca sunt mai simple si deci mai fiabile, si se prefera uneori sa se

    investeasc in mai multe linii paralele, indiferent de costurile investiiei, ca sa se acopere

    necesitatea variaiei sortimentale a produciei, dar cu obiectivul clar al productivitii si

    al fiabilitii. Agregatizarea rigida s-a demodat datorita fiabilitii reduse, neavnd sisteme

    de supraveghere automata a procesului cu controlul ruperii si uzurii sculelor,

    controlul dimensional al cotelor, precum si a altor sisteme, dei flexibilitatea redusa

    ar fi fost compensata de un numr mai mare de linii.

    Toate aceste considerente expuse mai sus, conduc la soluii constructive si

    soft specifice, expuse selectiv in capitolele urmtoare.

    Automatizarea flexibil a proceselor tehnologice de prelucrare.

    Deoarece simultan cu creterea flexibilitii sistemului de prelucrare crete i costul

    cestuia, este de mare importan problema alegerii flexibilitii maxime. Totodat trebuie s

    se in seama i de timpul de pregtire a fabricaiei pentru un reper nou.

  • 7/30/2019 Sisteme flexibile de fabricatie, Suport de curs

    25/27

    Productivitatea unei celule flexibile de prelucrare depinde de numrul de piese, timpul de

    prelucrare i intensitatea de deservire cu piese i scule a robotului.

    Figur 3 Circulaia unei piese ntr-un sistem flexibil de prelucrare.

    Figur 4 Modulul funcional al fluxului de scule

  • 7/30/2019 Sisteme flexibile de fabricatie, Suport de curs

    26/27

    Avantajele utilizrii S.F.F.

    Introducerea si exploatarea judicioas a S.F.F. asigur obinerea unei eficienenalte si creterea efectelor economice ale produciei. Cele mai importante sunt:

    a. reducerea numrului de muncitori de pn la 5 ori fa de produciaconvenional;

    b. reducerea personalului pentru pregtirea fabricaiei de aprox. 2.5 ori;

    c. reducerea cu 50% a utilajelor tehnologice;

    d. reducerea cu 20-40% a spaiilor necesare produciei;

    e. creterea productivitii muncii cu 200-400%;

    f. creterea indicelui de utilizare a MU la 90-95% sau chiar mai mult;

    reducerea rebuturilor si creterea indicelui de utilizare a materialelor;

    scurtarea ciclurilor de pregtire tehnologic a produciei;

    g. creterea produc i ei anuale;

    h. creterea gradului de tipizare a MU si dispozitivelor rezultnd mic orarea termenelor

    de proiectare, execuie si ntreinere a S.F.F.;i. reducerea cu 50-70% a duratei ciclului de fabricaie;

    j. scderea cu 40-45% a cheltuielilor de producie si a cheltuielilor suplimentare cu

    pn la 85%;

    k. scurtarea timpilor de prelucrare a pieselor pe MU cu 50% si creterea calitii

    produc i ei;

    l. scderea timpilor de reglare a mainilor la modificarea pieselor prelucrate cu

    pn la 80%.

  • 7/30/2019 Sisteme flexibile de fabricatie, Suport de curs

    27/27