Juunn Bnnrues s-a n6scutin Leicester, Anglia, in 1946. A studiat la

City of London School intre 1957 1i 1964, apoi la Magdalen

College, Oxford, absolvind (cu onoruri) in 1968 seclia de limbi

moderne. Dup6 ?ncheierea studiilor, a lucrat ca lexicograf pentru

Oxford English Dictionary timp de trei ani. Din 1977, a devenit

redactor literar gi a semnat recenzii in New Statesmen gi New

Review. lntre 1979 gi 1986 a realizat cronici de televiziune, mai

int6i pentru New Statesman 9i apoi pentru Observer. Opera lui

Julian Barnes numdr6 peste cincisprezece volume de prozi gi ese-

uri, cariera sa literar6 fiind incununatd de numeroase premii gi

distinclii: Somerset Maugham Award pentru Metroland (1981),

Geoffrey Faber Memorial Prize (1985), Prix M6dicis pentru

Papagalul lui Flaubert (1986), E.M. Forster Award (decernat de

American Academy and lnstitute of Arts and Letters, 1986),

Gutenberg Prize (1987), Grinzane Cavour Prize (1988), Prix Femina

pentru lrors (1992). A fost de trei ori finalist la Booker Prize: ?n

1984 pentru Papagalul lui Flaubert, in 1998 pentru 4 nglia, Anglia

;i in 2005 penlru Arthur & George. Statul francez i-a acordat in

1988 titlul de Chevalier des Arts et des Lettres, in 1995 a fostnumit Officier de l'Ordre des Arts et des Lettres, iar in 2004 a

primit titlul de Commandeur de I'Ordre des Arts et des Lettres. De

asemenea, in 1993 Fundalia FVS i-a acordat Shakespeare Prize,

iarin2004 a fost recompensat cu Premiul Statului Austriac pentru

Literatura EuropeanS: ln prezent locuiegte la Londra. ln 2011, i-a

fost decernat Man Booker Prize pentru romanul Sentimentul unui

s/6r5lt (Editura Nemira, 2017). Dintre celelalte volume ale sale, la

Nemira au mai apirut: Nimicul de temut, O istorie a lumii in 10 lz

capitole, Zgomotul timpului.

CIz7*-ls.1l'*eTrl?,*

?tvdt-*wTraducere din limba englezd

Raou PaRascHwrscu

NEMIRA

Cuprins

Ai prefera si iubegti mai mult qi sI suferi mai mult

sau si iubeqti rnai pujin gi str suferi mai,putinl Cred ci;

pAne la urmi, aceasta e singura tntrebare adevlratl.

Poli sI argurnentezi - pe buni dreptate - cd nu este

o intrebare devdxxd.Fiindci rlu avem de ales. Daci am

avea, atunci ar exista 9i intre'barea. Cum nu avem, ea nu

existr. Cine poate controla cAt de mult iubeqte? Dacl

poli s-o controlezi, atunci nu e iubire. Nu gtiu cum

altfel ai putea si-i spui,, dar iubire nu.

Cei mai mulli dintre noi au de'spus o singurl po-

veste. Asta nu inseamnd ci ni se tntAmpli un singur

lucru in viali - se petrec nenumirate intimpleri, pe care

le transformem ln nenumdrate po'rrcgti. tnsi una ninguri

conteazd cu adevirat, pe una singurl meriti pAne la

urmx s-o spui. Ceea ce urmeazd e povestea rnea.

Dar iatd. gi prima problemi. Dactr asta e singura ta

poveste inseamnd"cdaispus.o'gi ai tot sptrs-o cel rnai des,

deqi ai flcut-o = ca tn cazul de fal[ - numai pentru tine.

De aici 9i inrebarea urmltoare: oare repovestirile astea

SINGURA POVESTE //

te aduc din ce in ce mai aproape sau te indepdrteazd" dince in ce mai mult de cele intAmplate? Nu prea qtiu. Unmod de-a verifica ar fi dacd, pe mdsurd ce rrec anii, iegi

mai bine sau mai riu din poveste. Daci iegi mai riu, s-ar

putea si insemne ci egti mai sincer. ExistI, pe de altiparte, pericolul si devii antieroic cAnd privegti in urmd:

faptul cd, te ardgi intr-o lumind mai proastd decAt cea

reald poate fi o formi de lauda de sine. Aga cd va trebui

sd fiu foarte atent. Me rog, cu timpul, am invlgat s-o fac.

Sunt la fel de grijuliu acum pe cAt eram de neglijentatunci. Sau poate c-am vrut si spun nepisitor. E cu

putinti ca un cuvAnt si' arba doui antonime?

Perioada, locul, mediul social? Nu gtiu cAt de impor-

tante sunt in povegtile despre iubire. Poate in zilele de

demult, la clasici, unde se duc batalii intre iubire gi da-

torie, intre iubire gi religie, intre iubire gi familie, intreiubire gi stat. Asta nu seamind cu pove$rile de-atunci.

Dar, dacd insistali, fie. Perioada: cu peste cincizeci de

ani in urm5. Locul: laaproape doudzeci qi cinci de kilo-metri sud de Londra. Mediul social: o zond, de oameni

cdpdtuili,cum li se spunea - nu c-ag fi cunoscut vreunulin toji anii mei acolo. Case firi pereli comuni, unele pe

jumdtate din lemn, altele cu acoperig de flgle. Gardurivii de lemn-cAinesc, leandru gi fag. Drumuri cu ganjuri

de scurgere incd neingreunate de linii galbene gi parcdri de

regedinli. Era pe vremea cAnd puteai si te duci cu ma-

gina la Londra gi si parchezi aproape oriunde. Zonanoastri de periferie era cunoscuti sub simpatica denu-

mire de ,,Satul" gi nu-i exclus ca tocmai asta sd fi fost cu

cAteva decenii mai devreme. Acum ea avea o gari din

care divergi berbali in costum se duceau la Londra de

luni pAna vineri, iar unii mai stdteau o jumdtate de zi gi

sAmbita. Aveam o statie de autobuz a Liniei Yerzi, otrecere de pietoni cu semnalizatoare Belisha, un oficiu

pogtal, o biserici numiti, fdre originalitate, St Michael,

o cArciumi, un magazin universal, o farmacie, o frizeriegi o benzindrie unde-1i puteai duce magina gi pentru

reparagli elementare. Dimineala atzeai vaietul electric

al furgonetelor cu lactate - aveaide ales intre Express gi

United Dairies; seara gi in weekend (dar niciodati du-

minicl dimineaqa) aveaiparte de ztmzerrl maginilor de

tuns iarba cu benzinS.

Pe terenul amenajat din Sat se juca crichet gelegios

gi incompetent; existau, de asemenea, un teren de golf gi

un club de tenis. larba era indeajuns de nisipoasd ca sile placd gridinarilor i zgvra londonezi nu betea atir de

departe. Nu de mult se deschisese tn magazin cu speci-

aliteqi, pe care unii tl considerau subversiv dincauzd.cFt

oferea produse de pe continent:brinzeturi afumate ;icirnaginoduroqi, care atirnau ca niqte pule de migar tn

ambalajul din plasi. tnsi sogiile mai tinere din Sat tnce-

peau si gdteasci mai aventuros, iar soqii lor erau tn ge-

neral de acord. Dintre cele doul posturi TV disponibile,

BBC era mai urmirit decAt ITV, iar alcool se bea ingeneral doar tn weekend. Farmacistul vindea plasturi

pentru veruci qi gampon uscat in sticluge cu pulveriza-

tor, dar nu qi anticoncepfionale la magazinul universal

se vindea soporifica publi calie locald Adoertiser & Gazzete,

insi nici mdcar cea mai cuminte revisti pentru femei.

Pentru articole de uz sexual, trebuia sI te duci la Londra.

Jurrex BlRrues SINGURA POVESTE

Nimic din toate astea nu m-a deranjat in cea mai mare

parte atimpului petrecut acolo.

Bun, m-am achitat de indatoririle de agent imobiliar

(exista qi aqa ceva la vreo gaisprezece kilometri distanle).

$i incl un lucru: sI nu ml-ntrebali de vreme! Nu prea

mi-aduc aminte ce fel de vreme am avut in via1i. E ade-

vdrat, qin minte cum soarele incins stimula pofta de sex,

cum ninsorile neagteptate incAntau gi cum zilele reci gi

umede declangau acele simptome timpurii care au dus

in cele din urml la operaqii de inlocuire a ambelor gol-

duri. Dar nimic semnificativ din viala mea nu s-a tntAm-

plat intr-un anumit tip de vreme qi cu atAt mai pufn din

cauzalui. Aga cd, dacd nu vi sup5rali, meteorologia n-o

sd joace niciun rol in povestea mea. Degi sunteli liber si

deduceli cd, dacdml gisili jucAnd tenis de cAmp, nici nu

ploua gi nici nu ningea.

Clubul de tenis: cine-ar fi crentt cd avea sd inceapi

acolo? CrescAnd, am inceput si privesc locul ca pe o

simpla filiah in aer liber a Tinerilor Conservatori.

Aveam racheti gi jucasem pu1in, la fel cum gtiam si

arunc mingea de crichet cu efect gi mi remarcasem ca

un portar de fotbal in general de nidejde, deqi cu unele

momente de nebunie. Eram competitiv la sport, fere se

am cu adevirat talent.

La sfArgitul primului an la universitate, am stat acasl

trei luni, vizibil plictisit qi fara sd md simt vinovat.

Celoi care au aceeaqi vArstd astdzile va veni greu si-gi

imagineze clt de anevoioasd era comunicarea pe-atunci.

Majoritatea prietenilor mei erau la mama naibii

JurtaN Benwns/4 SINGURA POVESTE /5

gi - printr-o dispozilie pirinteasci neexprimatd caatare,

dar limpede - folosirea telefonului era descurajarl. Oscrisoare 9i apoi scrisoarea de rispuns. Totul se fdcea

incet gi in singuritate.

Mama, sperAnd poate ci o sI cunosc o blondi dra-

gu!e, pe nume Christine, sau o bruneti cu pdr ondulat,

pe nume Virginia - tn orice caz, o f.atd cu tendinle con-

servatoare solide, chiar dacd, nu foarte pronunlate -, a

sugerat cd n-ar fi riu sd mi inscriu la clubul de tenis.

Chiar era dispusi si md finanteze. Am rAs in gAnd de

motivul ei: singurul lucru pe care $tiam cl nu aveam si-lfac cu viala mea era si mi stabilesc la periferie, cu osopie gisiti la tenis qi cu 2,4 copii pe care sd-i vid cum

iqi aleg perechea tot la clubul de tenis gi aga mai deparre,

intr-o anfilad; de oglinzi cu ecou, spre un viitor nesfAr-

git de lemn-cAinesc gi oleandri. CAnd am acceptatoferta

mamei, am fecut-o doar in rAs.

M-am dus gi am fost invitat ,si md bag la joc". Eraun test in care aveau sn-mi fie examinate discret, cu

buna-cuviinle tipic englezeasci, nu doar jocul de tenis,

ci gi comportamentul general gi adecvarea sociali. DacInu aritam lucruri rele, se subingelegeau lucruri bune -a$a mergea treaba. Mama s-a asigurat ci aveam echipa-

mentul curat gi cd dungile de la pantalonii scu4i nu erau

doar evidente, ci gi paralele; la rAndul meu, mi-am amin-

tit ce nu aveam voie sI injur, si rAgAi gi sd mi bigesc pe

teren. Jucam din incheieturi, optimist gi in mare parte

autodidact; jucam exact cum s-ar fi agteptat ceilalli, re-

nunfand la sarcasmele care-mi pltrceau atAt de mult 9i

netrimigAnd niciodati mingea spre corpul adversarului.

Serviciu, venire la fileu, voleu, al doilea voleu, scurti

din drop 9i lob, avAnd grija sa-mi arit imediat aprecierea

{a1F, de adversar - ,,Excelent!" - gi ingrijorarea cuveniti

pentru partener -,,A mea!". Eram modest dupi o loviturd reugitd, mr bucuram in ticere cAnd cAgtigam un

ghem, clitinam din cap cu o mici tristele cAnd ajun-

geam sd pierd un set. Puteam si simulez toate chestiile

alea, aga cd am fost primit ca membru pe timpul verii,

ingrogAnd rAndurile tuturor acelor Hugo gi Caroline tot

cursul anului.

Primilor le plecea sd-mi spuntr ci eu am ridicat

IQ-ul mediu al clubului, scizAndu-i in acelaqi timp me-

dia de vArstd; unul a linut morjig si-mi zici Isteieanu

qi Herr Professor, cu o aluzie subtila la faptul cd' f.l'crt'

sem un an la Universitatea din Sussex. Carolinele erau

destul de prietenoase, dar precaute; gtiau foarte bine

ce le trecea prin cap respectivilor Hugo. CAnd md gd-

seam in mijlocul acestui trib, simleam ci mi se ofilegte

spiritul de competilie inniscut. tn."r."- sd-mi plasez

cele mai bune lovituri, dar victoriile nu md ficeau mai

simpatic. Ajunsesem sd recurg chiar qi la autopicileli.

Dacd o minge cddea la cigiva centimetri dincolo de

tugi, ii fdceam semnul victoriei cu degetul mare adver-

sarei gi-i strigam ,,Perfect!" La fel, un serviciu care tri-mitea mingea un pic afari producea din parte-mi o

aprobare lentd din cap gi o deplasare spre careul de

alituri, ca sI primesc urmdtorul serviciu. ,Ca lumea,

Paul ista", l-am arzit o dati pe un Hugo recunoscAnd

de fagF, cu un altul. CAnd le strAngeam mAna dupl oinfrAngere, le leudam cu bunr gtiinld o lovituri sau

alta. ,,Ai un serviciu pe rever trisnet - m-a chinuit, nu

/6 JurraN BanNrs SINGURA POVESTE /7

glumi", recuno$team candid. Eram acolo de doar doud

luni gi nu voiam sI mi cunoasci.

Cam dupi trei siptimAni in care am fost membruprovizoriu, a avut loc un turneu de dublu mixt, cu pre-

mii alese ,din ciciuli". Perechile au fosr stabilite printragere la sorgi. fin minte ci mai tirziu mi-am spus:

so4i e pluralul lui ,,soarti" ) care e totuna cu ,,destin",nu? Am flcut pereche cu doamna Susan Macleod, care

evident ci nu provenea din rAndul Carolinelor. Ampresupus cd avea patruzeci gi ceva de ani gi igi legase

pirul la spate cu o bande, dezviluindu-gi urechile pe

care nu le-am remarcat la momentul acela. O rochie de

tenis albd, cu tiv verde gi un qir de nasturi verziin fa1d,.

Era aproape de indllimea mea, adicd 1,75, poate cu doitrei centimetri in minus.

- Pe ce parte preferi? a tntrebat.

- Parte?

-Dreapta sau reverul?

- Iartl-mi. Nu conteazi.

- Atunci, incepi tu pe dreapta.

Primul nostnr meci * se juca un singur set eliminato-

riu - a fost impotriva unui Hugo mai corpolent qi a unei

Caroline mai dolofane. Am fugit cAt m-au linur picioa-

rele, crezind ci rolul meu era si returnez majoritatea

mingilor; iar la inceput, cAnd ajungeam la fileu, md in-torceam pe jumitate ca si vid cum mi se descurca par-

tenera, dacd reutrnamingea gi in ce fel. tnsa mingea era

returnati mereu, cu lovituri sigure, de pe linia de fund,

aEa cI am incetat sI md tntorc, m-am relaxatgi chiar am

simjit cI vreau si cAqtigim. Ceea ce am gi fecut, cu 6-2.

Dupd ce ne-am a;ezat cu cAte-un pahar cu api de orz

cu lemAie, am zis:

- Mersi ci m-api scos.

Mi referisem la desele ocazii cAnd ma impleticisem

pAnd la fileu ca sd joc la interceplie, ratAnd insi mingea

gi derutAnd-o pe doamna Macleod.

- Se spune ,,Bine jucat, colega!".

Avea ochi albagtri-cenugii qi un zAmbet calm.

- $i incearcd si nu serve$ti chiar din centru.

Deschide-qi un pic unghiul.

Am dat din cap, acceptand sfatul gi neavAnd impresia

ci mi se ciobise eul, aga cum a$ fi avut, dacl sugestia ar

fi venit de la un Hugo.

- Altceva?

- Punctul cel mai vulnerabil la dublu e intotdeauna

la mijloc.

- Mullumesc, doamni Macleod.

- Susan.

- MI bucur cd nu egti o Caroline, m-am trezit eu

spunAndu-i.

A chicotit, de parc-ar fi gtiut exact ce avusesem inminte. Dar cum ar fi fost cu putin{i?

- Sogul tdu joaci?

- Sogul meu? Domnul P.E.? afdcut ea rAzAnd. Nu.El e cu golful. Mi se pare lipsd de f.airplay si lovepti o

minge care std pe loc. Nu egti de acord?

Rispunsul mi s-a pirut prea bogat in aminunte, a$a

ci m-am mullumit si aprob din cap gi si mormli incet.

Al doilea meci a fost mai greu - cu o pereche ai cireimembri fragmentau intruna jocul ca si poarte mici dis-

culii tactice, de parci s-ar fi pregdtit de cisitorie. La un

/8 Jurr,,rN BanNss /9

rnoment dat, cAnd servea doamna Macleod, am incercatgmecheria ieftind a ghemuirii sub nivelul fileului, aproape

dc linia care desparte careurile de serviciu, tn ideea ciilveam sd-l derutez pe cel care returna. Povestea a mers de

' doui-trei ori, dar pe urmd, la 30-15, m-am ridicat prea re-

pede dupd ce amavntplesnerul serviciului, iar mingea m-a

lovit direct in ceafi. M-am cletinat melodramatic gi m-am

prlbugit in fundul fileului. Caroline 9i Hugo au datfuga,rnimAnd ingrrlorarea, pe cAnd din spatele meu s-au auzitrloar un hohot de rAs qi un "Nu vreji sd repettrm punc-tul?" rostit cu un glas de fetigcand, ceea ce bineinleles cirrdversarii nogtri n-au acceptat. Totugi, am luat cum-ne-

cum setul as,7-5 gi am ajuns in sfenurile de finale.

- Acum o si fie greu, m-a prevenit ea. Campioni re-

gionali. Nu mai sunt ce erav,dar nu-i rost de chilipiruri.

$i n-a fost. Am pierdut clar, cu toate alergetura mea

l'renetici. CAnd incercam sd apir zona centrali, mingea

se ducea in culoarul de dublu; cAnd acopeream colgurile,

o bubuiau in centru. N-am meritat mai mult decAt cele

doud ghemuri pe care le-am luat.

Ne-am a;ezat pe o bancd. gi ne-am pus rachetele inpresele pentru racordaj. Eu aveam un Dunlop Maxply;(ra, un Gray's.

- t-i p"r. rdu ci te-am lesat cu ochii-n soare, am spus.

- Nimeni n-a ldsat pe nimeni cu ochii-n soare.

- S-ar putea ca problema mea si fie naivitate a tacticd.Da, am vorbit cam pretios, insl chiar qi aga am fost

surprins de chicotelile ei.

- Egti un caz.Yatrebui si-gi spun Caseyl.

I DeIa case, care inseamni .caz" in engLezd.

SINGURA POVESTE

Am zAmbit. imi placea ideea de-a fiun caz.

Pe cAnd mergea fiecare pe drumul lui spre duguri,

am intrebat:

- Vrei sd te las undeva? Am maqini.

M-a privit piezig.

- PIi, n-ag vrea si mn lagi niciieri daci n-ai avea ma-

gind. Ar fi contraproductiv.

A spus-o intr-un fel in care pur gi simplu n-am avut

cum si mi simt jignit.

- Dar cum rimAne cu reputatia ta?

- Reputalia mea? am rlspuns. Nu cred ci am aga ceva.

- Vai de mine! in cazulesta,trebuie sl-1i facem rost.

Fiecare tindr ar trebui sd aibi o reputafie.

Consemnat acum, totul pare mult mai semnificativ

decit a fost la momentul respectiv. $i ,nu s-a intAmplat

nimic". Am dus-o pe doamna Macleod cu magina plnelacasa ei din Duckers Lane, ra dat jos, iar eu am plecat acasi,

unde le-am ficut pirinlilor rezumaml dupd-amiezli.

Dublu mixt cu premii din cnciula. Partenerii alegi printragere la so4i.

- Sferturi de finali, Paul, a zis mama. Dac-ag fi gtiut,

ag fi venit sI te vid.Mi-am dat seama ci dsta era probabil ultimul lucru

din istoria lumii pe care mil doream sau pe care aveam

sd mil doresc vreodatd.

Poate ci agi inleles un pic prea repede; qi nu pot sx

vd condamn. Avem tendinla si incadrim orice relalie

noul lntr-o categorie preexistentd. Vedem ce este gene-

ral sau comun; pe cAnd participanlii vnd - simt - doar

JurreN BaRNr,s20 SINGURA POVESTE

ce este individual gi-i privegte. Noi spunem: ce previzi-

bil!; ei spun: ce surprizd! Unul dintre lucrurile pe care

le-am crezut despre Susan gi mine - atunci, dar gi acum,

din nou, dupd' atigia ani - e cd de multe ori nu pdreau

sil existe cursintepentrurelagianoastrS; sau cel putin nu

cuvinte potrivite. Dar poate c6, asta e o iluzie pe care o

au despre ei toli indrigostigii - ci se sustrag xit catego-

rizdrii, cAt qi descrierii.

Mama, bineinqeles, nu rimAnea niciodati in pand

dc cuvinte.

Cum spuneam, am dus-o pe doamna Macleod acasi

qi nu s-a intAmplat nimic. Nici a doua oard; nici a treia.

AtAta doar ci depinde ce inlelegegi prin ,,nimic". Nicio

atingere, niciun sirut, niciun cuvAnt 9i cu atAt mai pulin

<> urzealdsau un plan. tnse exista deja, pe cAnd stdteam

pur qi simplu impreund in maginl, inainte ca ea sd spund

citeva cuvinte in glumi gi sI se tndrepte spre aleea din

[a1a casei, o complicitate lntre noi. Deocam datd nu era,

insist, complicitatea care insemn a fdcutwl vreunui lucru.

Doar o complicitate care pe mine mdfdcea un pic mai

rurult eu, iar pe ea un pic mai mult ea.

Dac-ar fi existat vreo urzeali sau vreun plan, ne-am

fi purtat altfel. Poate cI ne-am fi intAlnit in secret sau

ne-am h deghizat intenliile. Dar eram inocenli; aga cilm fost luat cu totul pe nepregdtite cAnd, in timpul unei

r:ine de o plictiseald crAnceni, mama mi-a spus:

- Am ajuns gi taximetrigti, nu?

Am privit-o consternat. tntotdea.rna mama era cea

care se linea de capul meu. Tata era mai blajin gi mai

pujin dornic si judece. Preferasi lase lucrurile si treacd