Anul al 23-lea Duminecă/' 28 Iunie (11 Iulie) 1915. Nr. 29

PREŢUL ABONAMENTULUI:Pe un an ; . . . . . .. 4 cor. 40 -bani. Pe o jumătate de an . . . . 2 cor. 20. bani. România, America şi alte ţări străine 11 cor, anuaL Abonamente se fac ^Tipografia Poporului“ Sibiiu.

Foaie politicăApare în fiecare Duminecă.

• Telefon Nr. 146.Adresa telegrafică: »Foaia Poporului«, Sibiiu.

INSERATE: sft primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI

(Strada Măcelarilor Nr. 12).Un şir petit prima-dată 14 bani, a două-oară

12 bani, a treia-oară 10 bani.

Sărbătoarea panii.De luni de zile aţi privit în­

grijoraţi ceriul, aţi privit norii în dramurile lor şi v ’au înfiorat vân­turile prea aspre şi ceţile v’an pus pe gânduri, căci vil gândeaţi la sămănăturile voastre, la scumpele voastre sămănături, vă gândeaţi la ele, ca la nişte copii dragi, cari sunt copiii voştri. La ceriuri v ’aţi uitat şi la nori, aţi ascultat vân­turile şi v’au mulţumit ori v ’au umplut de supărări schimbările vremii. Iar sămănăturile creşteau într’una, creşteau să vă răsplătească munca grea. Vânturile aspre s’au nmiat şi ploi bogate şi sănătoase au curs si îngrăşat-au pământurile voastre dragi şi au umplut spicele de roade, Azi aurul vostru călă­toreşte pe lanurile galbene şi se leagănă uşor. Snopi grei încep să se înşirue pe urmele săcerăto- rilor, cari vorbesc mereu de cei duşi, pe cari în somnurile de ameazi îi visează într’una în visurile lor. . .

Vă uitaţi peste lanurile bogate şi seceraţi încet, cu ochii umeziţi de lacrimi şi d*. bătrâneţe, voi albi moşnegi. Seceraţi încet alăturea de nepoţeii voştri şi de maicele lor îmbătrânite de supărări. Sece­raţi încet şi vă gândiţi la cei ce lipsesc dintre voi şi cari poate nici­când nu vor mai veni acasă.

Departe sunt ei acum şi voi vă gândiţi la ei, precum şi ei, poate, s*or gândi în clipele astea la voi, la pământurile în cari au muncit şi ei, la chinurile voastre, femei vestejite, copii fără părinţi, bătrâni albiţi de vremi, cari aţi ajuns să vă începeţi a douaoară viaţa!...

Curând vor rămânea pustii ho­tarele şi peste , miriştile voastre vor trece vitele ce v ’au mai rămas, iar m aşinile de îmblătit vor umplea satu l cu larma lor surdă, care este aşa de grea, aşa de jalnică, în zi­le le din inima verii, în amezile d e zăduf. Şi-or începe maşinile de îm blătit munca şi vă vor umplea

ariile de aur şi pane moale şi albă vor pune pe mesele voastre, pe cari demult n’a mai văzut sărăcia decât arareori^câte-o coaje de pâne amară. Şi morile vor începe iară să izvorască făină albă, albă, făina pentru pâne, pentru prescuri si pa­rastase, pe cari le veţi aduce jertfe Domnului, la altar, pentrn sufle­tele celor ce-au murit şi peutru cei ce-au pornit la luptă sub pa­jurile împărăteşti.

O mare sărbătoare veţi avea în curând, o mare sărbătoare veţi avea, voi bieţi plugari. Lacrimi vor picura din ochii voştri, pe pânea albă, pentru cei ce nu mai sunt acasă, pentru cei ce-au murit, pen­tru cei ce luptă vitejeşte peutru patrie, pentru cei ce poate nici când nu îi veţi mai vedea.

Jertfa noastră în nădejdea unui viitor mai bun.In idunarca comitatului Braşov, protopopul

Dr. V. Saftu, a ţinut următoarea frumoaun cu­vântare :

//, V. Domnule Comite!Ouorald Congregafiune!,

Ca reprezentant al bisericei mele şi !n numele poporului român din acest Comitat mă folosesc şi eu de acest săr­bătoresc prilej, ca să rostesc câteva cuvinte.

Cea mai frumoasă podoabă a mult cercatuiui nostru neam românesc a fost in toate veacurile: Credinţa nestrămu­tată cătră Tron şi dinastie şi neşovăel- nica lui alipire la iubita noastră patrie. Faptul acesta a fost şi este un adevăr istoric şi sfânt.

Crescuţi in acest singur duch de strămoşeasca noastră biserică, ori de căteori a fost ţara în primejdie, Româ- naşii noştri, după ce au ascultat slujbă bisericească, făcută de harnica, noastră preoţime zi de zi, dimineaţa şi seara, ba uneori şi în miez de noapte, s’au Bpovedit şi s’au cuminecat, apoi în frunte cu mândrul nostru tricolor şi alăturea de camarazii lor maghiari şi saşi au plecat cu cântecc de însufleţire pe câmpul de războia întru apărarea iubitei noastre patru.

Constat cu mândrie, că în crânce­nul războia de astăzi, noi, Românii din această ţară, avem peste o jumătate de milion de flăcăi de-ai noştri în locul de onoare.

Mândri» noastră a Românilor şi-a ajuns culmea în zilele din urmă, când brava noastră armată a snopit pe duş­manii noştri gonindu-i d'n frumoasa Bu­covină şi nenorocita Galiţie.

Şi cum să nu ne salte inima noas­tră de bucurie, când alăturea de cama­razii lor maghiari şi saşi se disting şi mândrii noştri feciori jertfindu-şi cu atâta dispreţ de morte scumpă lor viaţă pentru iubita noastră ţară ?

In numele poporului român din mândrul nostru Comitat aduc şi eu bravei noastre armate cele mai calde omagii de recunoştinţă şi de adâncăadmiraţie!

Rog totodată pe bunul D-zeu, să facă, ca să dăinuiască însufleţirea ei până atunci, până când iubita noastră ţară va fi în afară do ori şi ce primejdie î

In acclaş timp nu mă sfiesc, aă doclar aici sărbătoreşto, că mult cerca- tul nostru neam românesc din această ţară, după co-a adus. nduco şi va aduco şi tn viitor tonte jertfele pe altarul pa­triei noastre, are tot dreptul să 80 aş­tepte, ca după terminarea crăncenului războiţi, să răsară şi pentru ol „soarolo dreptăţii* potrivit principiului sfânt: Pentru datorinţe egale se cuvin drepturi egale !

Atunci, când coi chemaţi vor rea­liza cu absolută echitate acest principiu faţă cu toţi cetăţenii fără deosebire do limbă şi do religie, nu va fi po lume patrie mai foricită, mai tare şi mai pu­ternică, ca a noastră!

In această neclintită nădejde pentru viitor striprăm şi noi Românii din aceat C om ita t: Trăiască brava noastră armată! şi ne alăturăm din toatft inima lâ pro­punerea făcută de-a se trimite telegrame omagiale şi de felicitare Maj. Sale Mo­narhului şi Alteţei Sale arhiducelui Frideric, comandant al vitezei noastre armate. _________ _ = — -========

Tratativele diplomatice cu România.

o gazetă din Elveţia „Journal de Geneve“ publică următoarea informaţie despre pertractării» făcute de România.

D. Brătianu a trimis la 26 Aprilie la Petrograd o notă aspră, aproape un ultimat, spunând ce cere.

Atins de tonul luat de d Brătianu faţă de Rusia, d Sasăonov a . răspuns prin nişte contra-propuneri batjocuri- toare pe care nici un om de stat ro­mân, ales chiar printre cei mai hotărâţi în înţelesul unei interveniri, nu le-ar fi primit.

P»g 2 fiOAIA ROßöRUUDl

Franţa şi-a înmulţit voibele bune. Ea a căutat să împace lucrurile, dar rău Începute, tratativele au fost rupte, sau mai bine zis, întrerupte în ulta’miie zile ale lunei Mai. Fie-care se oprise la pretenţiile lui: Rusia spunea că nu se vorbeşte aşa cu o mare putere — iar cabinetul din Bucureşti, că izbânzile avute până în prezent de armatele ruseşti nu dedeau dreptul la atâta mândrie.

De atunci, diplomaţia rusă, a cău tat să influinţeze asupra miniştrilor pe cari îi credea mai puţin neînduplecaţi cât d. Brâtianu şi asupra diferiţilor membri influenţi din trecutele cabinete. Ea a lăsat să se înţeleagă că în Petrograd nu se va refuza unele concesiuni noui mai cu seamă acordarea Cemăuţului, ca­pitala Bucovinei, cu condiţie ca şi Ro­mânia Ia rândul ei să renunţe la pre- tenţule privite ca prea mari de guver nul rusesc

Tratativele au fost reluate la Paris, la 8 Iunie pe un ton foarte amicabil de astă dată. Rusia lăsă să se înţeleagă totuş că ea nu poate ceda asupra ches- tiunei sârbilor, faţă de care ea şi-a luat angajamente s c t j s o pe caro i-a jertit deja ita!i«ni!or pe malurilo Adriatice.

D. Brăteanu răniâno neînduplecat si do astădată, are rolul col frumos faţă de opinia publică caro nu admito să se facă o campanie împotriva-i pentru a-1 forţa cedezo cu privire la nisto teri­torii considerato ca româneşti.

Şefii intervenţioniştilor aprobă îm­potrivirea încăpăţînată a primului mi­nistru în ceea ce privosta Bucovina, dar ei ar fi dispuşi 1« concesiuni faţă de sârbi, cu condiţie că acejtia la rândul lor sa facă concesii bulgarilor pontru a-i decide să pornească împotriva Con- stantinopolului. România o guta să dna exemplu In privinţa asta. Toţi oamenii politici români sunt do părere ca să eo dea îndărăt vecinilor dela sud aproape totalitatea Dobrogm, câştigată în 1913 prin tratatul din Bucureşti, păstrând nu­mai o frontieră strategică. Dobrici *i

alcik, între altele vor fi redate Bulgariei.Pesto tot greutăţile nu au putut fi

panii acum Înlăturata.

Nr. 29

Depeşi.Depeşa ministrului Morţun.

ţ „ £,u^ no M “ «“ P , e» „Nucvo Gior- nale din Florenţa comunică un schimb de de- peşi Ini« senatorul italian De Sanctis ţi minia- trul internelor,

• » ,d.ePc«a »enatonilui italian, care Iţi ex- pnmi nădejdea, că România va întră cât mai curând | u acţiune, răspunde d-1 V. G. Morţun-

»Statele mari se pot hotărî uşor lncrezân’ du-se In puterile lor. Statele mki sunt insă da-

rota dd Cli de* m ri; ° ^ alS P03»« împiedeca numai un moment statele mari în desvoltare. Ior pe când pe cele mici le poate zdrobi. ’

Intrarea Munte negrinilor în Scutari.

ia <*San Giovanni di Mrfua, <™pa*erSAle Malisorilor. Predarea Scutiri ni«' î - mai întâia consulul m untenesrÎ S Prenk Bib-Doda. de acolo cu

«t a*“ 1 ¥*, s " “ 1“

d» “ “ “ “« " S

Consulul austro-ungar s’a pus lntr.aoeasta sub protecţiunea consulului grec. In fruntea tru­pelor de ooupaţiune aa afla genemlul Vucotioi, care a proclamat luarea în stăpânire a oraşului în numele regelui Nikita decimând, c i ’de aci înainte Ioouitorii Scutari-ului «unt cetăţeni mun­tenegreni. Orice nesupunere va fi pedepsita de

^bnnalul de războiu. Consulii străini au fost înştiinţaţi despre ocuparea oraşului Scutari. Generalul Vucotici a Intrat apoi In Conao, unde a primit persoanele mai de seamă din loc.

Ruperea legăturilor diplomatice între Italia şi Turcia.

Telegrame din Roma sosite In RotterJam şi Copenhaga comunică, că ambasadorul Turciei la Koma, Nabegluj, a cerut guvernului italian să-i libereze paşaportul. Cu aceasta, se vede, că s’au întrerupt legăturile şi intre aceste două ţări.

Atentat împotriva milionarului Morgan.

Budapesta. O scurtă telegramă ne a a- nunţat, că milionarul american Morgan a fost împuşcat de un profesor german. Faptul s’s pe- trecut aşa, că profesorul Halb care se pare că nu-i cu mintea întreagă, s’au ascuns in vila mi­lionarului şt când i s'a dat prilej, a tras câteva ocun asupm lui, Gloanţele uu i-au pricinuit lui

-1 organ moartea, ci l-au rîinit numai greu Pro­fesorul a spus, pe urmâ, că do aceea a voit să-l omoară p0 Morgan, ca să pună capăt războiului european. Milionarul Aforgjn lifera mai multă muniţie 1>0 soama Englezilor «i cl a vrut 8g.0 Impecieco aconsta, ca «A 80 sfârşească odată văr- w»ro do sângo.

Călătoria dlui Titu Maiorescu la Viena.

Bucureşti. - Z.aml »Stcgul«, „rg„DUl oficial nl partidului connervator «crio următoarei» cu pnvira In călătoria dlui Titu Mnioroacu ia Vie­na. in jurul căreia s’au făcut ntfttea combina- ţiuni: •

„Din izvor autorizat, putem nrAtn că sco­pul cAlatorioi fostului preeodinto du conmliu, d T. Mniorasou la Vicnn, r8u, de a vedoa Po o coră, mai in vAnm» ca don cnro o stabilită mai «hi inult timp |„ capitala Austriei ei caro acum o bolnavă, Acoasţft «oră e*io «lua Emilia Hum- pol. cnro n cnmius timp do 30 do ani, col din- tâiu pocsionat do foto din Inşi *i soţul ci, caro cm un distins muzicant, a font multă vremo pro- fesor la conservatorul din acel oraş. CAnd acum câţivn ani n’n retras din învăţământul privat, vânzând pensionatul său, dna Humpel s’a insta- lftt la Viona, undo locuoşto ai aztSzi Soţul ci a niunt. Po acenţtă soră msi maro, caro n fost o dwtmsă po<lagosgă, prin mâinilo cărcin nu trccut câteva goneraţii do buno mamo do familii şi bra­ve românce, s’a dus acum fratele iubitor să oconjjcă şi aşezo la băile din Neuhcim (Ger­mania)“.

Di. Nicu Filfpescu şef al partidului conservator.

Bucureşti. — Comitetul executiv a l parti­dului conservator, în urma morţii lui Ioan La- hovary, a ţinut Mercuri, In 30 Iunie o şe­dinţă la clubul conservator, pentru ca sa aducăo decisiune cu privire la stările potitlce interne şi externe, La şeiinţă au luat parte afară de membrii comitetului executiv şi un număr mare de membrii ordinari ai partidului. Şedinţa a fost prezidată de d, C. Oldneseu. La propunerea

. :T M tşu Cantacuzino, principele CalirTtacki f t Consi. Grădişteanu a fost proolamat în una­nimitate d. N icu Filipescu de preşedinte. D . N. Fihpescu, luând cuvântul, a lăudat viaţa regre­tatului Ion Lahovary, atacând apoi politica dini Marghiloman.

Pentru darea îndărăt a cadrilate- ruiui dobrogean.

. .Bucureşti. — Dinstinsul pubUcist român d, C. G. Costa/oru publică un însemnat articoi m ziarul »Adevărul«, pledând şi dsa, — după cum o făcuse aceasta nu tocmai demult în .U ni­versul“, d. general Crăittlceanu. fost ministru de răsboiu. — pentru restituirea către Bulgaria a cadruaterului dobrogean, Iată cum prezintă daa chestiunea:

Daca Românii şi Bulgarii, amândouă aceste popoare nu acoloaşi interese întemeiate pe prin­cipiul respectului şi întrogirei naţionalităţilor, stf Insă intre elo două o pricină de vrajbă, şi de depărtare, cnre, acum şi in viitor, no va învrăj­bi şi desparţi. Acent motiv trebuie neapărat în­lăturat do îndată. Nu no trebuo nouă aă fim faţă de Bulgari, co au fost Prusienii faţi» de Francezi, când lo-au luat Alsacia şi Lorona. Na no şado nouă bino să fim, cătro ci, ce nu fost Ivuţjii, faţă do noi, când no-nu luat Basarabia.

Mai curând, sau mai târziu, prin aplicarea principiului naţionalităţilor, — po caro noi Inyi- no no întemeiem aRPirnţinniIo, vii trebui iă rvs- tituîm Bulgarilor catirilattnil co le-am luat. A- ceasta o sigur.

Fără a mai aştepta să-l ceară ei, nici la- domnul altora şi, mai puţin Incâ, Împrejurările colo flilujtoaro, să avom curajul unui înţelept în ­ceput. Aiomoncn nr.to cinstite sunt mult mai di­bace docât cea mai iscusit» diplomaţie. Răsune­tul lor străbate in inimn popoarelor şi produc», într o clipă, minunato rasunăto.

Ori cura ar fi să facă alţii, noi aâ 'ne fa- ccm datoria: să fim cinstiţi cu Bulgarii, sA fa­cem pentru oi, ceeaco am vrea ca RuşU să facă pontru noi: să Ie restituim Cadrilaterul.

Declaraţiile dlui Venizelos.

Punctul de vedere al primului ministru român.

Bucurtşti. — , Ziaru l *Draptatca< află că tratativele ruso-române au fo st d in ticu întrerupte.

P : 7\ . Brătianu continuă a crede, eă Romama f i in d prim a (ard mică ce ar in tra m uriaşul răsboiu a l marilor puteri, — -unde mai presus de principiul naţionalităţilor * chestia p u ter ii politice — f i in d cea dintâiu fard mică ce ar intra ht luptă, n u poate să­vârşi un aşa pas hotărâtor fă ră o îndelun­gata chibzuinţă ţ i fără o exactă judecare a împrejurărilor. E prim a ţară mică invitata sa Intre in răsboiu, fiin d că Serbia ş i B e l­gia su n t în luptă fără vria Ie r ; Grecia ş i Bulgaria au procedat ş i procedează la f e l cu Rom ânia fa ţă de invitaţiile marilor puteri.

O ncum d. / . Brătianu are convinge­rea, că nu acesta e m om entul când Rom â­nia poate intra in acţiune? n u num a i pen­tru interesele noastre

A lena . — Ziarul grec »Asti« publici ur­mătoarele declaraţii nie dlui Venizelos, fost mi­nistru proşodinto nl Greciei:

— Nici odată n’am afirmat că noi trebui cu orico preţ să intrăm in răsboiu: dar am cit numai că interesele ţării ne impuneau o acţiune militară alături de aliaţii pentru următoarele motive:

1. Pentru a încunjura singurătatea diplo­matică In care ne găsim astăzi;

2. Pentru a ne asigura In acejt mare ră»- boiu, realizarea aspiraţiunilor noastre naţionala, atunci când ee va face regularea tuturor ches­tiunilor.

Situaţiunea politică s’a schimbat m u lt dela retragerea mea dela putere s i dc s ig u r că dacă din nou aş f i chemat la cârma tre ­jilor ţârii, aş trebui să fac in m od fo r ţa t o revizuire a politicei mele, care in u rm ă să f i e modificată in unele puncte.

Albanezii l’au recunoscut pe Nichita de rege al lor.

Rotterdam, — »Momingpost* acrie în numărul său din urmă că Muntenegrenii au ocq- pat fără luptă San Giovanni di Medua şi Alba­nezii l’au recunoscut pe Nichita de rege al lor, Muntenegrenii se pregătesc acum împotriva ora­şului Alessio. Ei n.au întimpinat nici într’mi loc o opunere mai serioasă din partea populaţiei.

Pag. 3

Stabilirea preturilor maxi­male a recoltei noua.

Foaia oficială a publicat ordonanţa guver­nului privitoare la preţurile maximale (cele mai mari, ce ee pot cere) pentru grâu, săcară, orz

ovăs etc., caii Intră în vigoare cu 10 Iulie

” * * Iată pe scurt”preţurile maximale stabilite pentru diferitele cereale în diferitele ţinuturi sie ţării:

P r e ţ u l g r â u l u i . Cu privire la grâu sunt cinci feluri de preţuri. Noi publi­căm mai la vale toate cele cinci preţuri, Însem­năm insă, că cel dintâiu preţ se va aplica între10__21 Iulie, al doilea preţ dela 22 până la31 Iulie, al treilea preţ dela 1— 10 August, al patralea preţ dela 11— 21 August, şi al cincel.a preţ va fi aplicat începând dela 21 August Va să rică preţurile maximale ale grâului se sta tö­ress după majă metrică ţi sunt socotite în co­roane după cum urmeată: Pe malul drept al Dunărei: 40,50, 39,50, 38,50, 37.50 36,50 oor. In oomitatele Barţ, Estergom, Hont, No- gtâd, Nytra ţi Pojon sunt acele preţuri maxi­male, ca pe malul drept al Dunării.

In Árva, Liptó, Turoct, Trencsén, Zolyom ţi Selmecbánya:41,— 40.—, 39.—,38. , 37. . Fentru Báca Bodrog, Csongrád, Já« - Nagy-Kun- Siolnok, Baja, HoldmerövAíárhei, Szabadka, Sre- ged ţi Újvidék: 40.— 39.—, 38.—, 37. , 3G. , Heves, Post ţi Kecskemét: 40.50, 39.50, 38.50, 37.50, 3050. Budapesta: 41.—, 4 0 —, 39.—88.— , 57.—.

In comitatele ce cad po ţărmul stâng al Tisei excepţionând Sárosul ţi Sopeţul: 40.50, 89.30, 38.50, 37.50, -'IG.50, Sâro* şi Siepeţ ca tn Budaposta.

In comitntclo Alba.inferioarft, Bistriţa-Nă- •Sud, Bmţov, C*ik, Fftgăraţ, Treisc»une, Târ- nava-micS, Cluj, MurHţ-Turda, Târnnnva-mare, Sibiu, Bolnoc-Dobâca, Turdn-Arieţ, Odorhoiu ţi teritoriile co no ţin de oraţolo Cluj ţi Muriţ* e preţul statorit jMsntm Budapesta.

In comitatul B6kéB, Hajdú, Sxabolca ţi Debrecwsn : 40.—, 39.—, 38.—, 37.— , 3G. . Comitatele Bihor, Marnmuriţ, Sfttmar, Stilâgy, Ugocsa, Onwloft-mnro ţi 8r.atmírn6moű: 40.50,39.50, 38.50, 37.50, 36 50. Arad, Timiţoara. Ceonád, Torontííl, Veraoc* ţi PAncwva: 40.— , 39.—, 38.—, 37.—, 30.50. Kras»o-Szöitny:40.50, 39.50, 38.50, 37.50, 36.50. Fiumo cu50 filcri mal mult docât în Budapesta.

Sdcara. Preţul maximal al săcării în cur­sul Iun ei Iunie e mai mio cu 8 cor. 50 de cât a grâului, luându-ee afară ţinutul din «tânga Tiaei unde diferonţa e de 8 cor. Ardealul cu 10 cor. ţi Fiume cu 10.15 fii, După 1 August preţul maximal al săcăni va scădea In tot locul cn 1 cor-

Preţul maximal al ortu lu i e etatorit in 28 oor. ptntru ţinutul din stânga Dunării, co­mitatele Sáros, Szepes ţi Fiume. 29 ooroane 50 fîL pentru ţinutul din dreapta Tisei ţi a Dunării, Budapesta. Bihor, Maramurăţ, Sfctmar, Sxllâgy ţâ Ugocsa.

28 coroane pentru comitatele Heves, Pest, Békéé, Hajdú, Stabolcs ţi Ardeal.

27 coroane 50 f ii pentru ţinutul dintre Dunăre ţi Tisa, afară de comitatele Pest p Heves.

La grâul mestecai sn ia în considerare preţul irm-rimul al grâului ţi al calităţii de eă- cară amestecată.

' Ovăsul e sta torit In 28 ooroane.In preţul ma-rîm» e computată ţi oransportarea până la staţiunea de înmagaiinare.

Preţul maximál s’a stabilit pentru acele calităţi de grâu în care amestecul altor producte nu trece peste 2°/,, fi greutatea minimulă la grâu, după hectolitru, e de 75 kg. 1* săcară e

minimal 70 kg. Dacă producentele productelor amestecate trec peste 2"/, preţul scade ou 30fileri, dacă greutatea e mai maré, preţul creţtedupă kilogram până la 77 kg. ou 20 şi peste acela cu până la 80 eu 15 fileri.

Dacă-greutatea săcării e mai mare seu mmmare sau mai mică dó 70 kg. preţul maximal va scâde sau se va urca după kilogram cu 15 fileri, dar uumai până la o diferenţă de 3 kgr.

Contravenienţii vor fi pedepsiţi cu 2 luni temniţă ţi amendă în bani până la 600 coroane.

Telegramele războiului.

Moştenitorul de tron des­pre Români.

Ziarului „Gazete Transilvaniei“ i-se sorie:

„Având fericirea de a fi prezentat eri cu prilejul unei vizite în front, Al­teţei Sale moştenitorului de tron, arhi­ducelui Carol Francisc Iosif, am fost întrebat, după prezentare, din ce die­ceză sunt“.

„Din a Sibiiului, sunt Român tran­silvănean“. , . ,

__ »Aveţi mulţi Români aicirRăniţi surit? .

„Sunt mai multe regimente româ­neşti,” şi partea cea mai mare a răni­ţilor sunt Români, Alteţă!

_ »Da, da, a răspuns, Româniis'au purtai »nobil* f i se luptă vitejeşte (und Bchlagen sich brav).

preot militar: 1• G. L-u.Situaţia In nordul monarchiel.

Budapesta, 1 Iulie. In Galiţiado ost, la Gnila-Lipa precum şi Bub Aa- mionka-Slrumilova in valea Bug sunt în curgero lupte pentru noi încoronatode succes .

Intre Bug şi ă stu ia duşmanuleBto în retragere. Sri am atacat şi res­pins pretutindeni trupele cari acopereauretragerea Ruşilor.

Trupele noastre au străbătut şesul Tânevr şi am ocupat marginea înălţi­milor de lângă Fratipel şi Zaklikow.

Constrânşi do succeselo trupelor aliate spre oat do Vistula Ruşii nu în­ceput să evacueze şi spre vest do Vis­tula una după alta poziţiile lor. Astfel începând de azi noapte duşmanul se retrage din nou spre Vistula din linileîntărite: Zaviehost-Ozurow-Siennoi.

Trupele noastre au ocupat locali­tatea Zawichost.

La graniţele italiene. Italienii dupăo pauză de câteva zile destăşură dm nou o vie activitate pe hma de luptă Isonzó. Alatăeri seara trupele noastre au respins lângă Plava un atac. Noaptea trecută, după mai multe atacun mai mici ale duşmanului în sectorul Sagra- do-Monfalcone, a urmat un atac general. Dar şi acesta a fost respins pretutindeni.

Acelaş nesucces l-a avut şi rile, înoercate azi dimineaţă, lângă Se Iz şi Monfalcone Lupta de artilerie con­tinuă pe întregul front ost-vesüc şi cu deosebire Iá Isonzó.

Luptele în sudul Monarhiei.Drept răspuns la atacul Sârbilor

l&ngă Sabac una din escadrele noastre aeriene a bombardat eri dimineaţă cu foarte bun succes şantierul dela Belgrad

şi tabăra de trupe dela O rasac spre gud-vest de Obrenovac. — Hdfer%

Budapesta, 2 Iulie. In Galiţia de ost, pe valea Gnilaltpei, precum şi pe teritorul ce se întinde spre ost dela Lemberg luptele continuă. Trupele noas­tre înaintând pe mai multe locuri au pătruns în poziţiile duşmane situate pe înălţimile, ce se ridică spre ost dela Gnilaltpa. Deasemenea le-a succes după lupte îndârjite trupelor aliate, ca să pună stăpânire pe ţărmul ostie al aces­tui r â u dela Rohatin în jos. Pe valea Nistrului domneşte linişte deplină. La isvoarăle râului Wieprz am ocupat lo­calitatea Zamosco. Am ocupat în întreagă estinderea lor înălţimile, cari se ndică gpre nord dela şesul Tanev. L’am ur­mărit până înaintea localităţii Tarlovj (în Polonia Rusească) pe duşmanul, c»re Be retrăgea spre vest dela Vistula. Pră- zile de războiu ale trupelor aliate, can luptă la nordost sub înaltul comanda­ment austro-ungar, sunt 521 de ofiţeri şi 194,000 de soldaţi duşmani luaţi ca prizoninieri, apoi 93 de tunuri 364 de mitralieze, 78 de cară de muniţii, 100 de vagoane de campanie etc. etc.

La graniţele italiene. Am respins, asaltul general, pe care mai multe bri­găzi duşmane de infanterie şi l’au re- înoit eri după amiazi în contră poziţii­lor noastre dela marginea platoului Do- berdoia; duşmanul a suferit perdert grele. Atacul principal duşman a fost îndreptat în centra frontului nostru Sa- grado-Montecosich, spro nord-ost dela Monfalcone. La Selz şi Vermegliano Italienii au pătruns în tranşcclo noastre dinainte, dar viteaza nonstră infanterio i-a aruncat din nou în valo printr un contra-atac. Coawtelo dealului Monţoco- sicli Bunt acoporite do cadavre italiene. Am respina o eşiro, po caro duşmanul a încorcat’o în contra noastră po înăl­ţimile, cari ee ridicc spre ost dela Mon­falconev deasemenea au fost zădărnicite mai multe eşiri mai mici, precum şi atacul, po caro duşmdnul Ie-a îndreptat în contra noastră spre nord dela Sa- rrado reap. în contra capului do odp dela Gors. După această înfrângere a duşmanului s’a făcut linişte po aceaţ front. Trupele noastre neînfricate îşi menţin puternic toato poziţiile şi sunt într’o dispoziţie însufleţită stând gata pentru nouile lupte. Po partea nordică a râului Isonzo, precum şi la hotarăle carintiene continuă luptele, de artilerie.

Hofer.

B u d a p e s t a , 3 Iulie. Trupele aliate din armata lui Unsingen i-au scos pe Ruşi — după lupte îndârjite — din poziţiile lor foarte tari dela Gnilalipa (mai în jos de Firlejov). Duşmanul care-1 urmărim pe întreg frontul, a su­ferit iarăşi perderi grele. In aceste lupte am prins 7765 de Ruşi şi am captu­rat 18 mitrâlieze. Continuative spre nord de aici ţin încă luptele. Pe valeâ Nistrului n’a avut loc vre-un eveniment mai important. In Polonia rusească, între valea părăului Por şi a Vicniţet trupele aliate sunt angajate în lupt& ca puternice fooţe ruseşti. Trupele noas­tre sunt pretutindeni în ofensivă.

Pag. 4

Spre veşt dela Vistula trupele noastră au atacat poziţiile duşmane dela T arlow ,

După amiazi, cam pe la 5 ore am luat cu asalt punctul de razim duşman, care se află în nordul acestei localităţ i. Seara apoi ne-am apropiat de Ruşi şi pe celelalte părţi ale frontului, până la o distanţă potrivită pentru asalt pă­trunzând în poziţiile lor. Duşmanul se retrage fugind. In decursul urmăririlor am ocupat localitatea Josefowo de pe Vistula. I-am scos pe Ruşi şi din po­ziţiile, pe cari şi le aveau spre sud-ost aela Stenna, în timp ce am făcut 700 de prizonieri.

L a gran iţele italiene. Italienii şi au tepetat atacul în contra platoului dela D oberdo. După o pregătire de artilerie, care a ţinut 10 ore, infanteria duşmană a îndreptat după amiazi şi seara mai multe eşiri în contra noastră între Strus- sine şi Vermegliano. Am respins ,'însă am nou toate aceste atacuri cauzându-i duşmanului perderi mari. Deasemenea am respins atacurile noui, pe cari duş­ii a n u l le -a îndreptat în contra unei părţi din capul de pod dela Gors, pre­cum şi po teritoriul dela K m . Bravele noastre trupe îşi menţin întocmai ca şi pană acurna toate vechile şi încercateÎo or poziţii. Po toate celelalte fronturi

continuă luptele do artilerie. — Hdfcr.

Budapesta, 5 Iulie. In G ali/ia de ost trupelo ahato din armata generalu­lui Lin:in<-,n au ajuna În decursul ur-, " n i , ~ duPă lupte victorioase do două supt*,„Am __ pAnft /Jo la , U pal cărei ţflnn vestic l'au şi curtţit de du-jumn Pe sectorul Kam innka-Slrum i- losa şi A rasnik decurge frică lupta cu avantg.irdelo duşmane. La K rylo w dtm- inanul a ovncuat ţărmul vestic al rAuliii * « g ?i a dat foc acestei localităţi Lupta ţine înca pe ambele maluiuri IViefirsu- hti superior. Trupele aliate l’aU scos pe duşman din poz.ţiilp, po cari acesta *i Io ocupaso spro nord dela părăul Por'' ,nnmteaza «P«» Plonka. Continuat,’re spre vest armata arhiducelui Iosif F er-r ! a spart r în lupte do mai multetun- 17 r/ ;° ? 8.0-ti P0 ambel0 la­turi ale A rasn t/cn lm respingându-i în

nT T - DOri Ca- Pr° Cari au o fe ­rit man perden. In aceste lupte am fft-

soldati12 016™ ^ - de ° fiţCn 8000 do soldaţi duşmani si am cuprins 6 tunuri

v e a T d ^ T ' f /vest dota y„iula s .tan ţ.a o nesch im bată .

■ . , .£ r“’1<lcU H alim ,. La maminea en r b' rd° luPtel° au cont,ouatam ™ a-COea?. ,nT " iunare- Spre scarăS . Z T Î “1’ Pe C8r° d0u5 «i"“

' 1 *“ °^rei ‘at to °0"»™ ţmutu- î ' i ” 8uduI localităţii P c h zzo . Mai

parte spre nord luptele continuă. De­asemenea ne-a atacat duşmanul fărăd e lT V la/ WoIt8(* ach P Pe teritoriul dela M onte-nero . La hotarâle carintienesi tiroleze decurg numai lupte de artilerie.

Hdfcr.Pe frontul anglo-franco-ruso-

german.BerU”’ } Ialie- Pe «*»1*1 de operaţii

dela VBsţ: N ia en n’au avui loc la A rras ac-mai mari duşmane. Continuăm b să să

ca«win» părţi de tranşee, pe cari >-a n a x t d " ‘

s x i r “ '■ “ âDpi opi”,i" * '“ *■ »»■-

f o a ia b q b q r u l u i

La L ab irin t (spre nord dela Ecurie) am respins izbucnirea duşmană.

Pe înălţimile Meusei, spre vas» dela Par- ges, duşmanul se stradneşte zadarnic printr’o serie de atacuri îndreptate neîntrerupt începând dm 26 saara să recucerească poziţiile sale per- dute. Erl a încercat din nou patru atacuri În­verşunate, oari însă au dat greş toate având duşmanul mari pierderi.

Pe câmpul de luptă din Eueia: In ost nu-s de însemnat evenimente. In ţinutul Gnila

Lipa atacul nostru înaintează. Spre ost şi nord-ost de Lemberg situaţia e neschimbată.

Intre Bug şi Vistula trupele germane şi aus*ro-ungare au ajuns ţinuturile Belz, Komarov Şl Zamosk precum şi marginea nordică de pă- dure a colţului Tanav.

Pa malul stâng al Vis tu l c i s’a retras duş- manul şi din regiunea Zawiehos şi Cazrov.

Am constrâns să se coboare In dosul po­ziţiilor noastre un aeroplan rusesc.

B erlin 2 Iulie. Pe câmpul de operaţii dela vest: Luptele însoţite de un conţinu foc e artileria, cari se dau pentru tranşeele situate

spre nord dela Arass, .decurg favorabil pentru, j,01 lu ChamPagnc, spre sudost dela Rhcims

«rancezh ne nu atacat dar fără succes. P0 lnfll. t«»*le dela M eusa şi în Vosgi au avut loc nu­mai lupte vii do artilerie. Aviatorii duşmani „u aruncat bombe asupra localităţilor Z ecbriiP n şi

TUS g c Wră cn aă no cnuzozo in«» pagube in stn* mili tar .

Po cftmpul do op.rr.jli -ii>k onţ. j j(l 0#{„ c . d , i m b . a I'rflt ilo nonstro do rn ibo iu

cuto ,n lu n a Iun ie 8u u t ; 2 s t e p u r i , L>5 i6 9 5

soltinţi p r izon ie r i , Intre cari 1 21 do ofiteri

«POi 7 tunuri, G aruncflto.nro .io mine 62 do ai-

războiu U" fUir0pl'"n ?i D,Ult n,t mntorial (i«

Po teatru l .u d o - t ie : A n u n ţa genera lu lu i

y H 'W » . ' * lua t ori cu flflrjt fn tr 'o lu p t« | n - •■rjită poziţulo r tu rş t i nituato «pro ost d e la G r ti-

laltpa, S n n Kum cze. ci Luczynce , . r ,cu .n şi -p r - n o r , ] .d o i . Rohatin. Aici «m fâ c u . P„ J . n en 3 ofijer, ci 2 3 2 8 do oameni şi cnpturnt

J initrnlior.o. Spro o„t d r ln L em berg trupolo

auBtro-ungnro nu p/uninn î „ po*i|iil« inam icului.

Ai-nmulo grtnrrnlului co m an d a n t Afaekensen Jn- nnintcazi. m.,i dopnrh, i „ trc jjug ?i Vistula. DupA lupt« î„ ,|Arjil<, Kusii BQ n tn R ^ ^

,?l (I,n nordul Vistulei, Aliaţii ii urmircec po «mbclo laturi alo Camienei. Trupele noaitro «liota do ,ub comanda gonerniilo. L in şi,,gen Xlacienecn ei Woyrsch au făcut în Iunro ur- mntoarelo prAzi do războiu: 401 ofiţeri şi MO,050 do soldaţi prizioneri, npoi 80 de tunuri şi 208 do mitralieze.

Berlin , 3 Iul,o. P0 câmpul de operaţii dela vest: Am respins atacul de noapto îndreptat in contra poziţiilor noastre dela Souches. Câteva pSrţi din armata moştenitorului de tron au se- cerat un frumos succes la marginea pădurilor argomee. Spre nordveat dela Le/our-de-Paris ţrupete noastre din Wurtenberg şi Alsada au u« cu asalt pe o estindere de 3 chilometri tran-

ţee e şi punctele de sprijin duşmane ds 2—300 de metri de adânci. Aici am făcut prizioneri 25* ofiţ*ri şi 1710 de soldaţi duşmani şi am cap- ‘urat 18 mitraileze, 40 de aruncătoare de mine

UD tUn' rcvoIver- Pierderile Francezilnr «unt oart« mari. In Vosgi am ocupat două poziţii

duşmane respingând totodată şi încercările duş- a ni recuceri. Aid am făcut prizioneri 3

ofiţeri si 149 de widaţi.La oet şi sudost: Spre sudost dela K al-

r a y a i-sm luat duşmanului după o luptă vio- enţă o poziţie de pe o înălţime făcând prizio-

nen 500 de Ru?i. Spre nord dela H altei Ruşii « fost siliţi să M retragă pe întreg frontul,

TuTdL6 Până Ia terito.nordul ^calităţii Firlqov, după ce le-am

ocupat w înălţimile dela Kurostovici. Generalul

annatabatută- P â n ă e r f « «eut 7765 de pnzioneri, Intre cari 11 ofiţeri Si * capturat 18 mitralieze. Spre vest de Za- mosee, armatele lui Maekensen l'au „sp in , pe uşman in cnntinue lupte până îndărăptul seo-

LaèUnka' P^ Unele părţi din aceste armate şî-bu şt pUs pioioni! pe acest Ioc. Jfai departe spre vest am ajuns până aproape de po- «ţide duşmane de pe' linia T u r o b in ^ K r a s n k

J f °7V (k Vi8tu,a)‘ ^ S/orsh şi K ra sn ik “ °°Upaî ^ M ainte ale duşmanului. Mai1 r sTm01 O en Seară ~ am Ocupat Inse ţi ocalnăţile Sţorsa şi K rasnik. Spre vest dela

US U n au ost sub impresia ofensivei noastre, ca să ne predea capul de pod dela

ar ow, Am curăţit de duşman ţărmul sudic al. omîennet- luptând cu succes generalul Woyrschi-a scos pe R u ş i din poziţiile lor dela l iza şi dm ostul localităţii Stenna şi a făcut prizonieri 'UÜ de grenadirl ruseşti.

Sibiiu, 8 Iulie. n.

Cătră abonaţi şi alţi b ine- voitori ai „Foii Poporului“.

Aducem la cunoştinţa cetitorilor şi abo ­naţilor noştri, cii In săptămână viitoare o s ă Oprim fpaia tuturor acelora, cari înca n ul’Z / ‘ n!n!f p&nă atunci, p C se,nes-

a dorica, hh grAbcascft duci Hocnre cu acfiitnrca sumei bagatclo do 2 coroane 20 banica h» p iaU primi foaia şi pu Inai departe in buna regula.

Ştim ţi' vedem ţi noi, fn tot momentul, grcut&ţilo traiului ?i ]ijWa tl0 | „ ni în arcBtotimpuri grt'lo. Dar ou toato accatea. nu putera credo, eu un Ilornin mai eu simţ, inai ilea- Klicţat, mni e,u dor de inuintaro şi dc a şti co na p-treeo in lume, sa nu poată jertfi câteva coroane la an pentru o foaie, caro in ficcaro naptamână ii aduce atâtea ştiri, poveţe, sfaturi şi îndemnuri bune şi folositoare. Câţi bani nu cbcltceao oamenii noştri şi în anoste zile po beuturi, tabae. şi alto lucruri, cari desigur nu-i aduo moi tiu folos? D0 co numai pentru carto «Iau oamenii noitri a?a de greu banii? Sau nu vedem la orieo pas, râ t 'o de greu dacă omul nu ştio carto mai cum se cade şi ce so petrece în jurul lui ?

Do altcum, un progres şi oare-care dor do înaintare vedem şi in privinţa cetirii do gazete şi cărţi bune. Numai cât merge înceti­şor do tot.

Dar, fiind noi Românii un popor de să­raci, trebue să ne mulţumim şi cu puţin, ni- zuindu-ne în accia? timp tot Ia mai mult, iar nici decât a sta po loc, fiindcă toată lumea vrea să dea înainte. Deci şi noi trebue să facem astfel 1

In aceste zile ne cugetăm cu plăcere şi mulţumită la toţi acei aderenţi şi binevoitori ai noştri, cari au îndemnat şi pe alţii să abo­neze „Foaia Poporului“. Tuturor acestora le aducem^ şi la acest loo o sincer&JJmulţuniitS, pentru interesul ce ni-1 poartă. Prin aceasta, că îedeamnă la abonarea „Foii“, ne fao şi nouă nn bine, dar nu mai puţin şi aceluia, pe care il povfiţuesc eă-şi aboneze o gazetă* fiindcă acela încă ii va mulţămi nu peste multă vreme pentra sfatul bun, ce i-l-a dat. Orice nou abonat se va convingo în curând, că cele 2 coroane 20 bani multe cunoştinţe bune i-a adus într’o jumătate de an.

Abonaţii vechi sunt rugaţi a trimită banu cu mandatul ce li s’a trimis în foaie, pe acela e pus numărul foii lor; cei noui sunt rugaţi a spune că numai de acum abonează foaia; iar ceice plătesc în persoană la Sibiiu, să aducă mandatul cu ei, când plătesc.

Mai facem apoi cunoscut, că numeri de probă irimitem, Ia dorinţă ori cal gratis. Să

FOAÎA PÓPORULCt! Pág. 5

cartă poştală. Lăţiţi deci*w ceara num» P° tot locul! Aceasta e^Foaia Poporului £ # foa;e poporala, carecea mai T V n^n iu lu i nostru./»PSră «>terese| . ■ ef0U nespus» durere

J tuturor prietinilor şi cunoscuţilor noştrianunţam tuturo P ^ fiînd abia în anul. al -cSi&nărul n o s t r u ^ ; MV/or> fost24-lea al vi t ^ gr..or. română

. i pi„ nt regimaDtuI dedin Braşov ş - ^ a cgzut în luptat a t o i r i . ; « £ M l d , u G to l. k ,

” 4" " na ieU i w . fa»O^litial în ziua de 4 / i < .; . * „nnlo — Este a doua jertfa

to m M -ta « W • piofelonllide vieaţa ce i s a ce _ D.zeul celîn cumplitul războiu ce petrecem.

m « l ^ P * «■ b“ ‘ “ r m t l» z ‘j e r t l 6 , t t W » P»K «bula. " * • >» «•» «

d. oito» de « i I I" «>’™S“ U1 Si di» mormratile camamilor «Si «r» »«">*'

„„ câmpul d. glorie, ti, Doamne! »4 ra- __S uî înălţarea viitoare a mult cerca-

tului nnam ai cărui ■ fii'ei au fost! — Dormi, în pace, iubite coleg! -— B ra ş o v , in 15/28 Iunie 1915. —r »Corpul profesoral al -şcoalelor medii gr.-or. române.«

Aviz pentru intrarea sub drâpel. In urma chemări generale fâcute pe baza artico­lului de lege XX . din 1886 a celor obligaţi la gloate: acei indivizi obligaţi la gloate năs­cuţi in anul 1896, precum şi ceia născuţi în anii dela 1878 până la 1890 incluziv. mai departe cei născuţi în anii 1892, 1893 ţi 1894} totodată acei indivizi (manciiori, birjari, b>ltaşi ţe l ', cari în vârtutea 1 gei despre gloate sau despre pretenţionile de războia au fost coman­daţi (esmişi, întrebuinţaţi), dar întretimp au fost sloboziţi din slujbă, — dacă ou prilejul revistelor de inf&ţoşare pentru glotaţi sau la cele supletorii ţinute în cursul anului curent au fost examinaţi şi respective cu prilejul re­vistelor ulterioare de înfiţoşare ordinate au fost de nou examipaţi şi au fost aflaţi abili pentru serviciul de arme sub gloate, — dacă nu ar fi scutiţi de după nume, — sont datori a intra sub drapel in ziua de 15 Iulie 1915 la ssdial comandelor de completament a hon-

rezimei r. ung. şi respeetive a comandei imp. şi reg. distri-tuale de completament indicat pg foaia de lagitimare pentru gloate.

Aceasta dispuzeţiune în urma chemărei gloatei imp. reg. austriace să estinde şi la toţi acei cetăţeni acstriaci născuţi în auii dintre 1878 şi 1890 incluziv şi în anii 1892, 1893 şi 1894, «*ari pe teri torul Ţărilor Sfintei Co­roane Ungare cu prilejul revistei de înfăţoţare ţinute între zina 18 Iunie ţi 12 Iulie vor fi fost de nou. examinaţi şi aflaţi abili pentru serviciul de arjne sub gloate.

Publicare. Magistratul oraşului nostru face cunoscut, că glotaşii ce se ţin de clasa „A“ (instruiţi deja), cari sunt din anul 1873 sau nud tineri, sunt provocaţi să se prezinte la comandă (str. Homerua 17) împreună cu pasul lor. Sunt scutiţi de a-sa prezenta 1) cei superarbitraţi,2) .cei concediaţi pe timp hotărît sau nehotărât,3) lucrătorii din fabricile de fier, născuţi în 1876 sau mai bătrâni.

M inistrul de honvezi a stabilit că în districtul comanpei miiitare din Sibiiu se vor da concedii pentru secere şi Imblătit dela ,16 Iulie

Mapa pe unde s e dau luptele între Austro-Ungaria şi Italia.* _________________________________________—— ■ .. - a I » f ¥ /?/ f i n rrm /%

y s ' / n

Sunt deja şepte săptămâni, de când Italia a deckrat războiu Monsr--Oiei noastre. După cât se poate da cu socoteala, Italia a . tr™‘* c0 J?n&niţelor Austro-Ungariel 16—18 corpuri de arma^ , cari Ataculpeste tot locul mare împotrivire din partea armatei _ aus ^ m a{j~cel mai mare l ’au pornit Italienii de-alungui râului Gradiaka ri G5*rz) lângă graniţa Stalo-austriacS (dela Tnest in B^ pe lângă G ^ .ak a^ O o n tJ

îo erttin u t aflăm pe mapă (de jos în sus) localităţile Monfalcone, ba . grado, Woltechach, Tolmein, Karfreit, Km etc* despre can sa po

mereu în decursul luptelor. , .Cauxa, că Italienii au pornit atacui cel mai mare m p»rtea rM m

Isonzo, este a ee căuta în împrejurarea, că pei aic» < ^ ngrf>V|;pt.- străbat« mai uşor (peste Klogenfurt şi Laibsch) 8P socoteala

epre Yiena şi B u d is ta . Dar armata austro-ungară a d a tcu s o j ^ aplanul Italienilor, astfel că în acest ţinut, peste o o , , > te etc L împedecă de « le mai mari întirituri cu şsnţun şi Bârm idrot) ^ - 6^

L de aceea, atât în această parte a locului, cât şi In de cătră Tirol, aproape tot ţinutul e m^ntoa Fnn ^ atacul Italienilor cu trupe mari, pe când apăra ^ „ a î dinainte alese(d. prin de pe d ^ « .M r t ' * £ ”£ £ * 2 2 U Z

- întărit«) e cu mult mai prielnica. Armata italiana, ţ

măr nu poate străbate cu grosul prin aceste locuri. 'Cea mai mu,tă de^ că va fi stând în rezervă. In acelaş timp însă, a r m a t a austro-ungară, chiu î i mică la număr, se apiră cu tine din poziţiile de ma, ma.nte ales.şi întărite. . , _

Tare se p a re a fi pus ochii Italienii asupra Tnestului, de aoeea aadat mereu atacuri vehemente în parte* bcaLţăţH /Monf"lMne’^ UD ar vrea să se lase, pe uscat asupra oraşului Tnest Ba să crede, cft zilele trecute da aceea au pornit cu mari forţe In această P*r^ sperau, că dacă Ie-ar izbuti să iee Tnestul, aunci ar av ^ un m 'V B j mare să arete vitejia trupelor italiene, ch.ar acum, când în Gal.ţia Buşiisunt mereu respinşi. . . . ,

Cetitorii noştri vor face bine, dacă vor păstra această mapă iar cân cefess despre cutare sau cutare localitate, de pe acest câmp de lup«, caute pe mapă, care e cât se poate de lămurită şi pe care se află « » - nate a ^ a p e toate localităţile mai de eeamă. S em nele^ u n d e ^ ^ a n ^ (Reichsgrentze) dintre Italia şi Austro-Ungana hnnle ferate d n i ^ se pot uşor afla, dacă ţinem cont şi de esplicarea din colţul de Ba s ( * £ L ) . acestor semnl. Tot acolo Vedem a:ătat, spre pdda, câtă depăr- tere are pe mapă 5, 10, 20 sau mai mulţi chdometn.

pâna la 30 Iulie, ori rJî« i aSeptembre. 1 Au 8í PAnS J5

ai Vfn • *!?’ Ş1 de P°M 111 “lele de MartiS l T „ * f" f i . *»***■ w . L « r 2

^ e ” ? “ '" '’ ?** °P"'le » P”»» i»tra «OM*, • 06 com,i transgresiuni în con.până la 2 Irn i^ i™ ^ cu “ chisoare?ooăi 8, 2AL™ X S t 5Z b8n pâDăla«• ^ cu iiua de “1‘rea*

transPort rus pentrti Serbia. Se anunţi dm Galaţi, că zilele trecute a trecut prin

C dT3 T Serbi8' un num& de 7 ?lepnri* 2 de 3 vapoare mseşti. S'a putut obsesva o aulámé de soldaţi fi cai. De as™«* a ^

şalupa nisă „Danilewski“ mai mulţi ofiiţeri en o n m ,, . ^ au p Ieoat ^

nu »Bolgaria* Ia Keni. ^Ior * “ * rSzboi*- Se împărţise o.taţi-£ i 0w ' , 60816 .?edea IâD • * deduh V Şl 80r?ea t,hnit mâDoarea caldă. In văz. duh, d asupra lor, deodată sbâmâe aeroplanulduşman. Soldaţii se scoală repede şl pleacă să

2 S T * * 1; IocurUe Ior- Unui ^ nu• “ *“*«* mai departe neturburat şiF u t í Z r ° T ' - Camarazii 11 *«d şi-i s t r i g ă :

» gi, mă^ că vine pasărea de fier ţi te aluteBtei“

neobosiT * rî61“ - ^

r i ţ ■ ' • ' * -

»K w ”D” “ *»'».

Mrim 7 ;°* r t pa,"r“ *> • “>. e» nu

Î T " , “ ,pu" *“ 0 * « m» « o i i . , P ' M ' ”s - Ş V i , WPe noi, de nu i.om prinde !“. ’

H o lt ts , E lucru etlui * « m

putem face nri« 11 f4” «, oeea ca•lu pur» pri„ „ “ "““P*1*1 deoparte, iar de

^ r „ ; . r hi °" 'ii<’”i' ' 10 ■ ? - <“ « v ®afe, urtlinare ş i'v fcX i cTd ^ ^*• “» «*«f*l do ou In \ , CAnd M«*!•» arătare primăriei. 4101 '6’ '* “ **** imo*

Când a căzut Lembergul, generalul “rus « re avea să apere cetatea, văzând puterea co­pleşitoare a armatelor noastre, a alergat la lo-

lui Niculâevici să-i spună, că nu te mai poate face nimic ţi că trebuie să părăsească o- «9ul. La auzul acestor ouvinte, marele duce, roşu « niAnie, Iţi scoate repede cisma şi o aruucă

după general, ;

•Din riua «cea s’au hotărât comandanţii ruşi* °* veştile rele să i-Ie trimită Iui Nicolaevici nu- mai pe telefon.

«OAIA RDfiDRULDl•Kr. 29

! " PfC R!,4 r” " " « « P a 0le|.

Pentru oampanio j " PreS*u'li«

™ J S , L d. ■<' b d u l " ’ •«tai. d ,p„ „ lm,tala, ■ “ “‘"J V -luat« de «T ernu l „ • d,n “ Gurile

=» în 8 ^ 7 1 ™ * L T “*>» ^ « " in Z . T " “ “ n_iM interne ale Împărăţiei

^ . , NÎ ° ^ e & * ? „ «Unnâ. au adm m , 111 ^ “ pul dinlae Ni:oUeviciu. A « *" ^ lui Nico*

« * U f timpul d e ' f a ţ î “ ^ ^ “ 115 CUBea* fflărădune: răspuns cu a-

o® »« d i * o d a *

« w î>■când îi merge rău m ^ n n n i> de

l®siiaal n u , văzând, că° n u ^ •* lDpLă eeD en' forba pe generalii săi . j ^ *>°ate a uta °u

Şi «m». d8 « J ° T ' Wf5,li aducea o veste n» A 00 eeneral« i w l a m d » rep eaa I . 'i *” C*” PlJ d" '» P » ,

* « i d p- D r a ^ M ' cu

Sîtuaţiunea agricolă.In Ungaria. Din raportul ministeriului nos-

e agricultură asupra stării sămănăturilor ţi ^cu ltu rii Ungariei dela 21—25 Iunie a. o

prezentăm şi noi următoarele dale:In cele 2 săptămâni trecute dela publicarea

In *jU« raP°rt asupra stării sămănături-r « domnit timp schimbăcios. Timpul senin.se-

9etoa ş, neobicinuit de cald, care a început Ia

bându-sn 8 tÎDU‘ DUmai pâDă 18 13 Iunie’ «*«■«»• bându-ee apo, pentru ^ ta .'z ile cu un timp mai

v e n T L rL “ " re°°r0a- ^ 16 Iunie ade-mr® i ^ UB°at ?1 8en'n' continându-ee insară-

?* pe mai departe, aşa că maximul tem- pwatun. a ecăaut dela 36*-25» Celsiue. La 19

M V * P° r“ ‘ P»™ *Î i * ” * «**“. temperatura

ni. ‘ a '" Vt *' 16, "™ ( i î ‘“ re 13 «i 2 4 Iu -

w â L ' ! !■ P ^ «iIi i P“ t” " * “■* »■'.. In 0M,t,tttonuj To,„, ^

P<ml mai m c , a i . ţarii s p|0, t l a a u

« Z fa«“ ' 1,l0"‘ l0<l h 19 20. L , r Grindina a ei,ul"r Tifi , U"°'° '" “ H *'• «=»!»«-■ lor TW,. Trel«a„„ TWa-mirt ,i

Murăţ-Tunla ; ea insă. MBte ^ m V. , ’ uaMf P°Bte a ţinut puţinf a fo.t amoatocată cu ploaie, de «ceea a cau- « t puţino pagube.

Ar‘»‘V W neobişnuit de n a ,^ „ . domnii Ia începutul Iiinei lu u i .; , fo„tj „ „ ,ndoW>inl).pn.n.l„ aut de.,ol(H,ii ,pico.«,l„r * , ,

.» b tn î'* " “ Cî'” d°•colo, unde nu a pIMt „mp „ • îniWu■ni *n no™«™, „ S d u f u t r a n > „ „

r |P“BU'” ” »'1. 1* 31 Iunie a fc .

t l d ? - ‘*™ U“1™1 <!• - “ ■d fne nemuerap,, 0 loine bn_

^ “ Pm ‘‘“ TO,“ rii lîi • eouHI p.^ * ’P'“ *»'". .i «upm plantelor de Prtţ» !■ > celor de crtdinS, uude elo nu ,„ f0„J'f”“ d" » I W .M K ,i nâdufuluiînW ««, câ daW. aeupra p ^ M

« ' r “ “ ™ " “ *< *■'» i* *pi-

Conform pr uirii {ÎCM ^ ^ b « e « u p r a p * ^ ^ do

î ; . ' 1“ p™"'1 >» p * « M lode. J ° , ’ - 118710 r*COlti ÎJUn£'m'i!ode ei mij.

— - - i

»1« t&rii « • „ 7 7 P ^ 1« rodi ce P«t.rT,..' - e:“ Ue ”,5,p0MS « « w » Ta« i i r ph‘- •• - * ■Ii ^ I""I• * SHIW* Jm ota».

* r i mt« £ . î “, P1“ * d» p a «rea painjnj . ^ r^ ,anil0» unde desvolta-

P ^ * ,vm t o P «răspunzător, frumoaae-

I “ ^deidl din primăvară nu num ai au răm » ,^

Erănntfi?01, 6 6 1“ . Urma deavoltării foarte buna .

însă nicHn Mi'8" 0— 114' ^ ^ ’uniI®’ «W au amt 1U' n,ciin Iunie, sămănăturile natoare n de pIoaîede aceeT lr " f 014*1 80 deosebesc foarte ma]t

«“ P favorabil re UniI°' ^ aU 8VUt **** da

din în f *1 xPUDCtUl de Vedera d situaţiei recoltei

cate sămft 8» m VaJoare Pentru producţia de ho-umblat 8,1114 bUDe 05 timP * •tul de v !T 011 ,8eamăiîn reg'uuile, care din punc- putină • er° Produc)îei bucatelor sunt de nu*^ s o l ă T T ^ 068 m8,bună d« g ^ ,Tisa^â . tA Dunâril în*« Dunăre ,1Pecte’ mai skS 9Î Banatultu. Pro.,aai. în at4 n UD‘ ?r°P°rfionaI 111 dreaPta Ti- Rutina ^ irii 91 în P^'Ie ardelene.

i^tanilo 2 ei 9 “, i“20Sto .° fa ° i . - i o i , 20

sunt în r bU deiVOlt5fÎi «ritotdBi, Spicul.l Z NumnerÎ mari ?i Pline’ iarpftiuI de8* 1*sul nrim* ° reg,UOiIe llpaite d° PIo: ^cur- rari « „ ™n' ^ “Ud pIânKeri- °a fidele .untooltel r PU!,n de8voItato. Prospectele de » - wltol. oele ma, bune şi cele mai slabe aunt toa- ®al m regiunile amintite la grâu.

Ortul. Seceratul orzului de toamnă . ’a In-

T m - x T ^ r “ i ■“ * ^ 'P» AH..U, unde 1006„ t dsj, J,

« ’ ,i d" a ‘"i“ 5’,r* '' * ’P'“ i“ ” “ -nub j , T ”? ” ”* * ^ “ P“1 *!■ ■!*•*

"-Port nu a fo„ d..«„„ ! T 1“ "' <’mUul> *»• "« Proţuiroa deIn 2 t. ' “ 'cU,re' ru»l » rina.în partea cea mai mare a ţării.

° ’ă‘ul ' ll » rimaa mi. înmulte j , (jy, dio£ au io., ploi l-d-Jua. eate d„ ^in.ii „ nMuW dolll j |u . P me l-au fos» nefavorabile.

!?**“ ,uI d“P* rogiunf, el «*« ) )r*R,Un,,°' ,n cari 8 ploat fndoajun,, el dearoltat mulţumitor, îndooMbi pdnunbul timpunu, caro a f08t ^ de B doua oară. I n unele Vpail0 do ^ htrg ^ ^ ^mără „ „„io comitate din stâng« Tisei şi din

tumito T f n°:.POmrabul nu 80 desvoaI« mul. fumtlor, îndoo»ebi porumbul tânlu, care |n unelelocun esto rar, mic şi plin de burueni. Chiar şlsăpatul ee faoe încet din cama prea marei tucă-«uni a pământului. Pentru desvoltarea Iui „n ,de Lpsă plo, din belşug. In general altuaţia po-rombului este ea ti* făcătoare*.

Cartofii. Situaţia lor este, după regiuni .i comitet* diferită. Unde au fost ploi îndeajuna 8* sau debitat satisfăcător şi lucrările e'au ffout fi se fac în regulă. între comitatele, unde ei a’au desvoltat mai rău din cauza lipsei de ploaie, ae numără şi unele comitate din stânga Tisei ţi din pĂrţilo ardelene. In aceste comitate se simte ma» trobmnţă de ploaie pentru o mai bună deavolta- - re a lor. Se speră în genere o reooltă mijlocie.

Poamele. Recolta poamelor se arată a fi în general mijlocie, în ost chiar slabă, din cau- *ă> cS aid bruma a făcut mari stricăciuni Ore— jele şi viţinile dau o recoltă bună-mijlocie, pm. . nela promit recoltă slaba-mijlocie, din oontra nu­cile, alunele, merele şi perele o recoltă bnnă-mij-- lode. In multe locuri poamele cad.

Redactor responsabil: Dr. Ioan Broşa. Pentru editură responsabil: Ioaa HerCŞ.

Tiparul: .T ipografia Poportilnl“

Nr. 28BQAIA POCQRULÍH Pag. 7

F R Ă Ţ I E T A T E A “Institut de credit $1 economii, societate p i acţii In 5adn. Ili taliaréb- f t hitelintézet, résgygnyíársaság Czódon.

C o n v o c a r e .

D o m n i i acţionari ai institutului de credit ,i economii „FRĂŢIETATEA“, .societate pe aoţti sunt .Invitaţi pnn această :

a YHI-a adunare generali ordinari,<8 se ta ţinea in Czod - Sadu In casele institutului 19 Iulie 1915 la 3 ore d-

cu următoarea O r d i n e d e Z i !

i ; * 3 T Z 'ÎZ lto ru lu im em b rilo r Direcţiunei fi comitetului de supravegkiare. î Deciziune asupra împărţirii profitului curai.5. Fixarea mărcilor de prezent* pe anul 19U.6. Modificarea statutelor societăţii. _ ■7. Alegerea D iru ţiu iu i pe un peno<l de o ani.

Sadu, la 7 Iulie 1915. D i r e c ţ i u n e a ,

M e g h í v ó .

A FRATIKTATEA“ takarék- és hitelintézet részvénytársaság, részvényes urai eínnel a CzólnT á í intézet házaban 1915 évi juHus hó 19-én délutte 3 órakor tartandó

Ylü-dik éYi rendes közgyűlésre.tisztelettel megh'vatnak. . .N apirend :

' 23. A z igazgatóság és felügyelő-bizottsági Ragoknak adandó felmentes.4. HatOrozat a tiszta nyereség felosztása tárgyában, ü. A jelenléti dijak megállapítása 1915. evre.6. A z allopszabályoh mód osztára.7, A z igazgatóság választasd 3 ovue.

C z ó d o n , 1915 ér i julius hó 7-én.Asc igazgatóság.

ACTIVA—VAGYON Contul Bilanţului la 31 D e c . M —IMEUszámla 18» dec- ho 31-j!L PASIVA—TEHER

- Pénz tá rkéaz le l

Obligaţiuni Intabulate — JeHâiogkütelezvényekCassa in numárar Cambii VáltókObiig, cu1 citentr — "Be”nem kcbdeVett kötelezvényekImobilii — Ingatlanok . . ........................... . • ' _Actii dcla Mnci - Részvények......................4(X)._Mobiliar — ..................................................................................................ltlQ..

»mortizaro — lcirás ....................................................................... ........... ..Intereso trausitoarc — Átmeneti kam atok................. •_____

K. f.3,93006

74,9 >T— 87,791 — 42,27 G — 10,000'—

700 —

300 — 8,639-60

Capital societar — Alaptőke . ' • . • •Fondul de rezervă — Takarékbetétek. • ■ •Depuneri s p r n fruc t i f ica te — T a k a r é k b e té t e k .C n n tc u re n t — F o ly ó szám la • ...........................................Reescont — V isszleszám ito lt ^áUok . . . • •D ividendi n e rid io a tá — l'el ncn veit osz*alCk . .Fond special de rezervi — Külön tartalék alap . • Profit curat “ Tiszta erősig * * 0 . »i.i

trauspua din a n u l 1 9 1 3 - áthozva 1 9 1 3 évbOlal anului 1 9 1 4 — 1 9 1 4 é v i ...........................

228.6111-56

K. f.'25.C00-—

6,005-— 172,711-06

8,680- - •16,954-—

23 3-8 & 250"—

250 —3,629-65 • ' 3,778-66

228,013-56

8PE S E —KIADÁSOK Contul Profit şi PErderi.—HyEresén- és iiBszteség-szánila. I n t r a t e - b e v é t e l

■Interrpo: — Kamatuk:

' d i r e f t i do Ktat etc. — állami, megye» ................................Salarii — Kizetéíok . . . - • .............................................Marco dn prezenţii * J r îrn le ti iltjafc • • * • * * *IJivorBo npc»e — o K í l U s t ^ - k .................................•Amort izSri — Loiránok . • ( ...........................P r o f i t c u ra t — Ti.t7.ta n yereség . • ..............................

97740, ’.87-50

9.77407 ' l ,49 «" 15

S.lGVilf) GOO — 8.!V— 503-51 100 —

3,779 65

20,.'U3 34

Interese: — Kamutok: . . . . .dupá cambii váltnk u ’ati . . • - - - • • * . . .

î s » s a s * . í r r t « * * ■ •

0,002-89 8 ,r.70 4l 8,«125-60 l,4»4-94

J50-—

20,3 4534

Constantin Dăncnncţ m. p. *onn Pascu m> p'; U »1 I. .»»■ - c - í . .»I* _ A, l e a z e a t ó s á c !

' V .’P lortM m.‘ p* Dr. V .D « n n . r Ion irP opIc» m. p. loan C ln íc a m. p. , , t , .o H tt i l i l ,prcîldcnt jl conducător. nrpzento 6Í le-atn aflat in tonnonanţâ cu rfRlptríle jirinripalo J ih - Tezet(c«nek —

Snbspmnattil comitet do supraTCKlnni-c *m és az intézet fő- és »cgcdkilnyveivcl, — mcljck jopurtate In bună reguli- - Alól.rott fe lügyel» b.zotUig jelen Hzimlik.UmcgmBgOBvbcbangzoknak találtuk.

b ad u , la 7 lu lie 1015. - Cz6d, 1915 julius hó , én. loan Marin m. p. Nlcolae Sácirca «. P-loan Tottu m. p.Petru Tlncu m. p.

L em n e d e F o cşl d e

Lucru.. Stejar tânăr bine uscat

X 4 C o r o a n e gtânjenul în pădure. 1 4 0 C o p . Vagonul cu10.000 Kgr. încărcat si predate din staţia Vurpod. . . .

Asemenea am 1 0 . 0 0 0 I b t i - -fc iao i» Ş» 600 grămeii aşchii ames­tecate cu darabe groase.

Pădurea departe' 2 kilometri de staţia Vurpod. Adresa:

S . M . M arinescu' Vurpod lângă Sibiiu. (Nagj3zeben‘(

(n scopul dt căsătorie!caut cunoftinţa unei d-şre pâni 1» eta­te* de 24 ani, de «tatur* mijlocie,-făp­turi frumoasă, cultă, cu oar*ct»r bun, bine crescute, casnică şi ecoamS bnnS. cu ceTa »Tere. . . .

Eu sunt meseriaş june de 27 am, mij­lociu, sergent m a j o r reangajat, solid, fure bone, cu 8 Iar indestulitor fi I» loouu eor. avere.

Epiitole aerioare provirute cu foto- gTaiia rog a se trimite tub .Viaţa ten-

-cite“ la administraţia acestei ioi. La caz -d* ueconvenix# retrimit epistola ţi foto*

(rrafia înapoi. Diacrcţia nore din ambdo p irţi.

chtsiie de o- M a r t i n R i e g e r

£sd8$C p€?€HCZcroitor de bărbaţi

SIBIIU, strada Cisnădiei Nr. 12recom andă p. t publicului

cele mal none atofe ae toamnă şl Iarnă în n*arc

____ asortiment. ""N o u tă ţ i l e

sosite chiar acum, pentru lialnede bărbaţi stofe indl«e»e(Mu cari se execută după măsura ctie mai moderne vestminte pre­cum : Sactco, Jaqnete şi bal- ■e de salon, cu preturi toartemoderate.Deosebită atenţiune-meriţi noutăţile de stofe pentru m ard is iu ri şi .R a g la m , cari

sfii totdeauna in deposit bogat. Asupra r e r e r e n r i l o r con-

t*ctfonate !n atelierul meu, Îmi per- a it a atrage deosebita atenţiune ■ On. domni preoţi şi teologi ab- lolrenţl. — I n c a z u r i d e o r j » e n ţa c o n f e c ţ îo n e * un r a n a c o m p le t d e b a l n e La t im p d e 24 o re . — Uniforme pentru ti tanti r1. şi tot felul de artknl

. de wijfonni, dupi p.-escripţie cro- itcra cea mai nouL

din Apoldul do jos Nr. 7G (Naptî- dpold), are 80 hectolitre de v i n d e v â n z a r e , eu 50—80 cor. un HL. Aratâ çi 1—5 probe do vin. 2142

C aut o nevastă!Subscrisul fiind numai singur caut

o nevastă ori fată mai In etate păni la 3 0 - 3 5 de ani caro posede. un atesta; despre purtarea morală esemplară şi care dispune de un capital cel puţin 5 - 6 0 0 0 cor. eri de o avere, — pentru de ai predabiftn—Cafana,— de »na- mjanla in casa mea proprie pe timpul cât voi sta la miliţie ?i de mă voi reîn­toarce dela răsboiu Inpace şi Îmi Ta con­veni persoana şi purtaree ei (reciproc) O voi lua-o de soţie.

Doritoarelo să se adreseze la subscri­sul cât decurănd alăturând posa din ur­mă precum şi adresa corectă. _

Posele se vor relnapoia la fiecare Sil­viu Ştefan comerciant şi hotelier In V6g- sientmihă'y com tit it Tjrontal.

de meserie şi mă [pricep kmoară mânat* de apă. CftUt d£ ‘ J “loc potrivit, Suni •v,V j fl 2fvoO .« i li am o avere mişcXtoare de 2000cor. de-aşi găsi, A l t o n « *văduvă «iu o fată mal înaintată In vârstă. La dorinţă pot trimite ţi po­za. Informaţii la administraţia fon.

S ’a perdut,h S S j o S b d “ (Korbi)"

Semnul d potooavS de fier pe pwclorul din dărăpt şt ^

r,«ts âlhă Pictorul stâng Bupra o pată aiDa. * »şchioapă dar nu tare. Cine va ^ “ .° eă o înştiinţeze la EUaabeta nean din Korbi u. p. Abâucaa coau Făgăraşului, de unde va pnp» frumoasă.

FOAIA POPORULUI Nr. 29

m o b i l e■ a m

lucrate solid şiconşilenţios

. ' se pot comanda la ' * •

E M I L

Fabrică de mobile- icuiiLd ac mobile i S IB II U — NAGYSZEBEN

•ü3 rr^w grTl 1Q slr- Sării 37

- Specialisf în:MOBILE DE TOT FELUL =====

pentru tineri nou căsătoriti. m ohiis • de hoteluri, vile, institute, <£Ü

lenele şi resfauratiuniS Ţ ^ f a , Wt. „ legătură

IBBj fŞSBSPrtu de tapiserieSe lucrgazä «“ Pâ Ptonurt

• J u l i u s G r a v e n h o r s t "— curelar in O r ä 5t i e - S z ä s z v ä r o s

JU - li . I recomanda onoratului public * "Afelteml 5ca de carcllric, selärie si coferärfoonde ta exMDtt ori ee fei de lucräri »nirtin«. ? t 0 i ** flHC.

p r e f u r i f o o r tc m o d e r a t e bran?® cum m bogaf: -»■«. ,tlJint. Tto.», , port ^ T0i4j f|Blto ^ Po)e ^ ?i n m,coh pontro cirntat. cÄ-

Mars asorfiment: itfa ff i «

Coraando prin posti «e Pormanent Indcporit.C n m p Ä r f l « . d C , " I u , Z T ’ !

| d e p lc l T c rr l , C a lfe ţ i u c c n l c i s c prim cM c.

“ IŢI i^1 g i' Ai_LLi|i_i t ...

= Berea albă şi neagră din =

B e r e r i a d e l a T r e i - S t e j a r iîn SIBIIU

Cel mai vechiu şi mai mare institut

A L " " d " A usiroU nflariainstitut de credit ş i de economii în Sibiiu

i i i F ilia le : ? ” ^ vV?^z,owlciu.EIisabeiopoIe,I a ' 3^?' Mcdia? M ureşoşorheiu

' A g en tu ri: feY .? - SâmnŞrHn, S ân m i-° _______ Plauşul-marc şi Şeica-mare

Capital societar . .Fonduri de rezervă »1 peniiu„i* * ‘ * K 6*00<> 000 -Portofel de ca „ b U ? ...............2,8=0 .000 -împrumuturi Upotecare .................................” 17,700.000*—

spre fructificare....................................12.400-400-Scriiuri fondare în clrculatlu«.! ' * * ” 24>500«000«— -------- -------------------------------------------------- 1Q.ooo.ouo«—

Prim eşic d epuneri g f ^ II oi . . ,s p rc fructificare cu b %d a p i term iaul de abzicere „ u n „ . . ‘

’ plat?nd Însuşi d a re a d e ln te rem e

S W W S i i » ! »" " « ■ « * "

proml alâl de Ccnlra'a “ da“ Bralls ?l?l M l„sS Z " U- de " " alcle

Direcţiunea.mm

jj-

762

km mm - ^ e oar*e ^UI1 Ş* gustoasă?Aceasti bere e clutati şi »«beacu pli- cere de toţi cari o cunosc» *fit Ia oraşe citşj la sate

iu

C i berea ■■ 00 Doastxi e foarte ciuta- t i se poate ▼edea şi de acolo c i entn- p iră toril m înmulţesc ■» mereu ■■■■

a= "

D e s c h i d e r e d e p r ă v ă l i e !

| p a Jf«m r^U nBC o .a lCă ,i.uV1«™'.a'1 ■m d',oh'’ 0 j [ PARFÜMÉRIA AUGUSTIN, I. .a ligi.»,* ,u p[nlra Ba|0„ (. ^ > .

; n strada Clsnâdlei. Nr. 3 (idlfltlnl Tranayiuniil). S■ ivog sg fiu njutat binevoitor în nou» m»» . , . ■■ nft vom «iii d a .. Mrvi pe on. muţterii real ^ « 0"^ '™ ’ “ f *“ S

Rugând pentru sprijin binevoitor, «omnox ou toatX aUma 2

v. W. AUGUSTIN./

Săpunul de iapte de crinSteckeiipferdalul Bcrgmann & Co.. tcsdien a/Ctbc

í » « s t e w a s sU |, ............. . - »1 » fm o m terll. , n l " “ « w N « M r »

P»e*«ţJ I» ciaplrar« şj *U Vf“ob’.e^ î în'rî.n Prt.UI <U sui K«ltMr1l fw

•■»Un«« ■t.llor U* <Um. la iu® ^ «■ Ü.C1