Sfântul Cuvios Nicodim de la Tismana (26 decembrie)

8/21/2019 Sfântul Cuvios Nicodim de la Tismana (26 decembrie)

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-cuvios-nicodim-de-la-tismana-26-decembrie 1/243

Sfântul cuvios Nicodim de la Tismana(26 decembrie)

În a doua zi de Crăciun, Biserica Ortodoxă Română face pomenirea Sfântului Nicodim de laTismana, considerat părintele monahismului românesc. cesta s!a născut "n #urul anului $%&', "n(acedonia. Sfetnic apropiat al domnitorului (ircea cel )ătrân, cu*iosul Nicodim de la Tismanaeste promotorul ru+ăciunii isihaste pe aceste melea+uri. Rolul său a fost pro*idenial pentruconsolidarea credinei ortodoxe "n faa ofensi*ei romano!catolice. Cu toate că este unul din ceimai mari ctitori de lăca-uri sfinte din ara noastră, Sfântul Nicodim a rămas em)lematic pentru*iaa (ănăstirii Tismana care!l prăznuie-te "n fiecare an la data de & decem)rie.

Index

Evanghelia şi Apostolul zilei..............................2



Canon de rugăciune către Sfântul cuvios Nicodi cel s!n"itde la #isana...................................................$Acatistul Sfântului Nicodi de la #isana........%&'ugăciune....................................................2(

)araclisul Sfântului Nicodi de la #isana.......2*Inogra!e......................................................+*

,ie"ile S!n"ilor - )oenirea Cuviosului )ărintelui nostruNicodi cel s!n"it de la #isana......................$Sinaxar - )oenirea Sfântului )reacuviosului )ărinteluinostru Nicodi/ arhiandritul din lavra S!ntei 0ănăstiri#isana.........................................................$$)roloagele - )oenirea Sfântului prea cuviosului )1rinteluinostru Nicodi cel s!n"it/ arhiandritul/ din avra S!ntei01n1stiri #isana 34 %$&5..............................$(

)r. )rof. 6r. 0ircea )ăcurariu 7 Sfântul Nicodi de la#isana.........................................................8)r. )rof. 6r. ,iorel Ioni"ă - Cuviosul Nicodi de la #isana 7,ia"a şi nevoin"ele..........................................(2S!n"i roâni din sec. 9I,-9, 7 Sfântul Nicodi de la#isana 34 %$&5.............................................(:Cuviosul Nicodi cel s!n"it de la #isana........:$)oenirea Sfântului )rea Cuviosului )ărintelui nostru

Nicodi S!n"itul şi Arhiandritul din avra S!ntei 0ănăstiri#isanei........................................................*%)ărintele Cleopa Ilie 7 )redică a doua zi de Crăciun - SfântulNicodi de la #isana...................................%%$)ărintele ,asile ,asilache - )redică la Sfântul Nicodi de la#isana despre valoarea ;i<liei.....................%%:)reot Nicolae #ănase - Să ! ferici"i de Naşterea 6onului- Sfântul Nicodi de la #isana şi puterea rugăciunii %2:

6rd. Stelian =o<oş - Sfântul Nicodi de la #isana -0odel al rugăciunii lui Iisus >n luea post - odernă şiipactul acesteia asupra vie"ii secularizate de astăzi %+26in inunile Sfântului Nicodi cel s!n"it de la #isana3%+%-%$&5..................................................%$2Călătorind prin "ara Sfântului Nicodi de la #isana %$2)rof. Nicu #ooniu - ?nde s-a născut Nicodi@A aat dupăşase secoleB..................................................%$8

)rof. Nicolae N. #ooniu - ,ia"a Cuviosului Nicodi >nSer<ia - Satele Sfântului Nicodi >n Ser<ia.....%8&n!in"area 0itropoliei roâneşti - Dase secole de la >nteeierea <isericii ortodoxe roâneşti neatârnate %&*



0ânăstiri şi <iserici construite de Sfântul Nicodi de la#isana >n ara 'oânească.........................%($0ănăstirea #isana......................................%::0ănăstirea #isana....................................%::,ia"a şi inunile Sfântului Nicodi >n pictura S!ntei0ănăstiri #isana.......................................2(+

Icoane..........................................................2(*

Evanghelia şi Apostolul zilei



Evanghelia

Matei 11, 27!"27. Toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu şi nimeni nu cunoaşte pe Fiul, decât numai Tatăl,nici pe Tatăl nu- cunoaşte nimeni, decât numai Fiul şi cel căruia !a !oi Fiul să-i descopere.2". #eni$i la Mine to$i cei osteni$i şi %mpo!ăra$i şi &u !ă !oi odi'ni pe !oi.

2. ua$i u*ul Meu asupra !oastră şi %n!ă$a$i-!ă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inimaşi !e$i *ăsi odi'nă sufletelor !oastre.+. ăci u*ul Meu e bun şi po!ara Mea este uşoară.

Apostol



Epistola c#t$e %alateni a Sfântului Apostol &avel

%alateni ', 222() (, 12

Fra$ilor,22. ar roada /u'ului este dra*ostea, bucuria, pacea, %ndelun*ă-răbdarea, bunătatea, facerea

de bine, credin$a,2+. 0lânde$ea, %nfrânarea, cură$ia1 %mpotri!a unora ca acestea nu este le*e.2. ar cei ce sunt ai lui 3ristos isus şi-au răsti*nit trupul %mpreună cu patimile şi cu poftele.24. /acă trăim %n /u'ul, %n /u'ul să şi umblăm.26. 5ă nu fim iubitori de mărire deşartă, supărându-ne unii pe al$ii şi pimuindu-ne unii peal$ii.. Fra$ilor, c'iar de !a cădea un om %n !reo *reşeală, !oi cei du'o!niceşti %ndrepta$i-l, pe unul ca acesta cu du'ul blânde$ii, luând seama la tine %nsu$i, ca să nu cai şi tu %n ispită.2. 8urta$i-!ă sarcinile unii altora şi aşa !e$i %mplini le*ea lui 3ristos.

*anon de $ug#ciune c#t$e Sfântul cuvios Nicodim cel sfin+it de la Tismana



T$opa$ul Sfântului cu*ios Nicodim cel sfin/it de la Tismana, +lasul $0 Celui ce a Răsărit din1ecioara, (ai (arelui 2ăstorilor, ca o oaie de turmă ai urmat, 2ărinte al nostru Sfinte Nicodim.Cu postul, cu pri*e+herea 3i cu ru+ăciunile, te!ai făcut lucrător sfin/it de cele cere3ti, tămăduindsufletele celor ce alear+ă la tine cu credin/ă. 2entru aceasta stri+ăm0 Sla*ă Celui ce te!a preaslă*it pe tine4 Sla*ă Celui ce /i!a dat /ie putere4 Sla*ă Celui ce a arătat tuturor prin tine "ndreptare.

*ânta$ea 1

$mos- 5ristos Se na3te, slă*i/i!6...

Stih- 5finte cu!ioase 8ărinte 9icodim, roa*ă-te lui /umneeu pentru noi.

Cel ce ai luat *ia/ă nestricăcioasă 3i fericită, prea cu*ioase Nicodim, stând totdeauna "naintea lui5ristos, dă!ne nouă luminare, sfin/ite4 ca, )ucurându!ne, să lăudăm prea mărită *ia/a ta4 că ai fost

prea mărit.


Cele lume3ti urând, prea cinstite 2ărinte Nicodim, toată fapta pustnicească ai iu)it0 "ntâi"nfrânarea, apoi )lânde/ile 3i ne*oin/a cea +rea, ru+ăciunile 3i lacrimile 3i pri*e+herea cea detoată noaptea, "naintea lui 7umnezeu.

5la!ă Tatălui şi Fiului şi 5fântului /u'.

7esfătările lume3ti, cele arzătoare ca focul, le!ai stins cu roua ostenelilor pustnice3ti4 pentruaceea /i!a răsărit soarele nepătimirii, lumina tămăduirilor 3i raza cea neapusă a darurilor 7uhuluiSfânt, *rednicule de laudă, prea sfin/ite Nicodim.

:i acum şi pururea şi %n !ecii !ecilor. ;min (a 9ăscătoarei).



6ucruri uimitoare s!au +răit despre tine "n neam 3i "n neam, Ceea ce ai primit pe 7umnezeu "n pântecele tău 3i ai rămas Curată, Născătoare de 7umnezeu, (arie. 2entru aceasta to/i te cinstim pe tine, ocrotitoarea 3i iz)ă*itoarea noastră, după 7umnezeu.

*atavasie- 5ristos Se na3te, slă*i/i!68 5ristos din ceruri, "ntâmpina/i!68 5ristos pe pământ,"năl/a/i!*ă8 Cânta/i 7omnului tot pământul 3i cu *eselie lăuda/i!6 popoare, că S!a prea slă*it.

*atavasie- (inune făcând a mântuit pe popor, Stăpânul, uscând oarecând *alul mării. 9i din1ecioară născându!Se, ne!a deschis calea spre ceruri. 2e Cel de o 1iin/ă cu Tatăl 3i cu noioamenii Îl slă*im.

*ânta$ea a !a

$mos- 1iului Celui Născut...


6a Razele 7omnului cu credin/ă pri*ind, cu*ioase părinte, prea mărite 3i de 7umnezeu"n/elep/ite Nicodim, cu lacrimi te!ai ru+at să "/i a#un+i dorirea. 2entru aceasta ai 3i do)ânditnăde#dea, cu *eselie.


Sufletul meu cel "ntunecat cu +ânduri *iclene luminează!l, :u)itorule de oameni, Cu*inte, curu+ăciunile prea cu*iosului Tău Nicodim 3i mă iz)ă*e3te de "ntunericul cel neluminat, "n ceasul

#udecă/ii, (ilosti*e.


Cu de3teptarea min/ii frumuse/ile cele cere3ti "ntrezărind, nu te!ai "năl/at nicidecum la *redniciilecele omene3ti, ci, cu aripile umilin/ei u3urându!te, te!ai "năl/at cu totul la cer, prea fericite sfin/ite

Nicodim. :i acum şi pururea şi %n !ecii !ecilor. ;min (a 9ăscătoarei).

rătatu!te!ai mai "naltă decât 5eru*imii 3i decât Serafimii, Născătoare de 7umnezeu4 că tu,

sin+ură, pe 7umnezeu, Cel Ne"ncăput, 6!ai zămislit "n pântece. 2entru aceasta to/i credincio3ii cucântări te fericim.

*atavasie- 1iului, Celui Născut fără stricăciune din Tatăl mai "nainte de *eci 3i mai pe urmă din1ecioară Întrupat fără sămân/ă, lui 5ristos 7umnezeu să!: stri+ăm0 Cel ce ai "năl/at frunteanoastră, Sfânt e3ti, 7oamne8

*atavasie- ;ino spre cântarea ro)ilor Tăi, Bunule, smerind sprânceana "năl/ată a *ră#ma3ului4 păzind, fericite tot*ăzătorule, pe cântăre/i mai presus de păcat, "ntări/i neclintit pe temeiul

credin/ei.

*ânta$ea a .a

$mos- Toia+ din rădăcina lui :esei...




2e calea cea strâmtă ai um)lat, prea cu*ioase părinte, cu postul trupul /i!ai topit, mai presus defire4 pentru aceasta adunarea *ră#ma3ilor s!a minunat de ră)darea ta cea neclintită, sfin/ite

Nicodim. :ar Cetele "n+ere3ti au stri+at0 Sla*ă 2uterii Tale, 7oamne8


2e 7umnezeu Cel Bun 3i 2rea"ndurat, cu lacrimi, cu suspinuri 3i cu inimă umilită 6!ai căutat,sfin/ite Nicodim. 2entru aceea, do)ândindu!/i dorirea, roa+ă!6, prea cu*ioase părinte, să semilosti*ească spre sufletul meu cel dosădit, care a alunecat "n adâncul răută/ilor.


Brazdele sufletului tău, stropindu!le cu pâraiele lacrimilor, sfin/ite Nicodim, ai semănat cu

ade*ărat sămân/a faptelor )une, pe care lucrând!o )ine, cu ostenelile pustnice3ti, ai seceratmănunchi, roduri strân+ând "n #itni/ele tale, prea fericite părinte8


Tu e3ti lauda cre3tinilor, Ceea ce nu 3tii de mire, ocrotitoare 3i scăpare, zid 3i liman. Că duciru+ăciunile noastre către 1iul tău, 2reane*ino*ată 3i iz)ă*e3ti din ne*oi pe cei ce cu credin/ă temărturisesc cu ade*ărat Născătoare de 7umnezeu.

*atavasie- Toia+ din rădăcina lui :esei 3i floare dintr!"nsul, 5ristoase, din 1ecioară ai odrăslit,Cel 6ăudat, din muntele cel cu um)ra deasă. ;enit!ai, Întrupându!Te din cea neispitită de )ăr)at,Cel fără de trup 3i 7umnezeu. Sla*ă 2uterii Tale, 7oamne8

*atavasie- Înnoirea neamului omenesc de demult cântând proorocul *acum, mai "nainte a*estit!o, "n*rednicindu!se "n chip de ne+răit a!i *edea Întruchiparea4 că 2runc Tânăr din muntele1ecioarei a ie3it Cu*ântul, spre "nnoirea popoarelor.

*ânta$ea a 'a

$mos- 7umnezeu fiind al păcii...


În/elep/e3te chi*ernisindu!/i sim/irile trupului, turn de )unătă/i ai a#uns, prea fericite Nicodim4 cămânie numai 3arpelui ai arătat, iar dra+ostea toată /i!ai "ntors!o către Stăpânul Cel :u)itor deoameni.


Slu+a Ta, 7oamne, prea fericitul, sfin/itul Nicodim, lepădând +ri#a cea de multe feluri, mintea sanetul)urată a făcut!o loca3 <ie. Că, iu)ind fericitele fapte )une, s!a supus poruncilor =*an+helieiTale 3i luând Crucea Ta, a urmat <ie, Stăpânului tuturor, )ucurându!se.




Sfărâmat!ai cu armele smereniei cursele *ră#ma3ului 3i purtând ar3i/a zilei, părinte, de )ucuria7omnului te!ai "n*rednicit. 2entru aceasta "năl/ându!te, sfin/ite prea cu*ioase, te!ai făcut cetă/eanceresc.


Însănăto3ează, cu ru+ăciunile tale cele tari, ro+u!mă /ie, Născătoare de 7umnezeu, sufletul meucel ticălo3it 3i )olna* din pricina asupririlor lui *eliar 3i!mi trimite "nmul/it darul tău de )ucurie,Stăpână, 2reacurată 1ecioară (arie.

*atavasie- 7umnezeu fiind al păcii, Tată al "ndurărilor, ai trimis nouă pe În+erul Sfatului TăuCelui (are, dăruindu!ne pace4 deci po*ă/ui/i fiind la lumina cuno3tin/ei de 7umnezeu, de noaptemânecând, Te slă*im pe Tine, :u)itorule de oameni.

*atavasie- 7in noaptea lucrurilor "ntunecatei rătăciri, Cură/ire e3ti, 5ristoase, nouă celor cecântăm acum <ie cântare cu pri*e+here, ca unui 1ăcător de )ine4 să *ii dăruindu!ne 3i cărarelesnicioasă, pe care um)lând, *om afla laudă.

*ânta$ea a (a

$mos- 2e :ona ca pe un prunc...


N!au putut amă+i pe dumnezeiescul Tău slu#itor, 5ristoase, nici asupririle 3arpelui, nici foculispitelor nu l!a "nfrico3at. Că *ie/uind pe pământ *ia/ă "ntocmai cu a "n+erilor, cu daruridumnezeie3ti l!ai "mpodo)it, cu dreapta Ta, cea totstăpânitoare.


trasu!te!a pe tine, sfin/ite Nicodim, dra+ostea Stăpânului tuturor 3i acum te odihne3ti "ntru5ristos, prea fericite. Că dra+oste curată câ3ti+ându!/i cu "nfrânarea 3i cu ru+ăciunea, te!ai arătato+lindă ne"ntinată 3i or+an al Sfântului 7uh, prea cu*ioase părinte.


2rimind "nlăuntrul inimii tale Raza cea 6uminoasă 3i fără materie, prea sfin/ite Nicodim 3i pierzând toată ne+ura patimilor, te!ai luminat. 9i trecând peretele cel din mi#loc, curat tedesfătezi, prea fericite părinte, lân+ă Sfânta Treime, Cea Nezidită 3i Nedespăr/ită.


Ceea ce "n chip de ne+răit ai născut pe 5ristos, 7ătătorul luminii, Care S!a făcut Trup, roa+ă!6,Curată, cu O3tile cele "n+ere3ti de sus, să!mi strălucească 3i mie, celui acoperit de păcate, Razacea purtătoare de 6umină.



*atavasie- 7in pântece pe :ona, ca pe un prunc, l!a lepădat fiara mării, precum l!a primit. :ar Cu*ântul "n 1ecioară Sălă3luindu!Se 3i Trup luând, a ie3it lăsând!o nestricată4 că Cel ce n!a

pătimit stricăciune, pe Ceea ce 6!a născut a păzit!o ne*ătămată.

*atavasie- 2etrecând :ona "n adâncurile mării, se ru+a să *ină *alul 3i să!l aline. :ar eu, rănitfiind cu a tiranului să+eată, pe 5ristos, 2ierzătorul celor răi, Îl chem de+ra) să *ină spre a meaalinare.

Condac, +lasul al >!lea. &odo/ie- părătoare 7oamnă, mul/umiri pentru )iruin/ă, iz)ă*indu!nedin ne*oi aducem /ie, Născătoare de 7umnezeu, noi ro)ii tăi. Ci ca ceea ce ai stăpânire ne)iruită,slo)oze3te!ne pe noi dintru toate ne*oile, ca să stri+ăm /ie0 Bucură!te (ireasă, pururea1ecioară8?

părătorului nostru celui din multe ne*oi 3i prime#dii, pentru iz)ă*irea 3i tămăduirea a tot felulde )oli cu lucrarea multor minuni, cu darul Sfântului 7uh, laude cu mul/umiri aducem /ie, sfinte,noi fiii tăi. Ci, ca cel ce e3ti mult milosti* 3i +ra)nic a#utător celor ce *in la tine cu credin/ă,

eli)erează!ne cu ru+ăciunile tale din toate ne*oile 3i de prime#dia dia*olească cea rea4 ca săstri+ăm /ie0 )ucură!te, mare făcătorule de minuni, prea cu*ioase 2ărintele nostru Nicodim,sfin/ite 3i pururea mărite8

*ondac, +lasul al >!lea.

Ca pe cel "mpreună râ*nitor sfin/ilor 3i ca pe un părinte mare, toată la*ra ta, Tismana, te cinste3te pe tine cu credin/ă, sfin/ite Nicodim4 pe care păze3te!o cu ru+ăciunile tale, fericite, totdeaunane)iruită 3i netul)urată de toate ne*oile, ca un părinte cu*ios 3i pururea lăudat.

*ânta$ea a 7a

$mos- Tinerii "n dreapta credin/ă...


Omorându!/i desfătările trupe3ti 3i mânia "nfrânându!/i sfin/ite Nicodim, ai primit răsplătireamo3tenirii celei de sus, prea fericite părinte. 9i "m)răcându!te "ntru omorârea patimilor, ai mers la;ia/a cea fără de sfâr3it, unde acum cu )ucurie cân/i0 7umnezeul părin/ilor no3tri, )ine e3ti

cu*ântat.


Călătorind pe cărarea cea dreaptă a faptelor )une 3i nea)ătându!te "n lături, prea cu*ioase părinte,te!ai sălă3luit "n Cetatea cea nestricăcioasă a =denului, unde acum cân/i cu *eselie0 7umnezeul

părin/ilor no3tri, )ine e3ti cu*ântat. 5la!ă Tatălui şi Fiului şi 5fântului /u'.

;estind Sla*a 2reasfintei Treimi cu cucernicie, prea fericite părinte, te!ai odihnit "ntru 6uminacea Întreit Strălucitoare, sfin/ite Nicodim, unde acum cu )ucurie cân/i0 7umnezeul părin/ilor no3tri, )ine e3ti cu*ântat.




Toia+ din rădăcina lui :esei e3ti, 1ecioară 2reafericită, care din 1loare ai adus Rodul Cel demântuire pentru to/i cei ce stri+ă cu credin/ă 1iului tău0 7umnezeul părin/ilor no3tri, )ine e3ticu*ântat.

*atavasie-Tinerii "n dreapta credin/ă fiind crescu/i, pă+âneasca poruncă ne)ă+ând!o "n seamă, de+roaza focului nu s!au "nspăimântat4 ci, "n mi#locul *ăpăii stând, au cântat0 7umnezeul părin/ilor,

)ine e3ti cu*ântat.

*atavasie- 7e dra+ostea Împăratului a toate fiind aprin3i tinerii, )at#ocorit!au pă+âna lim)ă ceahulitoare, a tiranului celui ce se mânia fără măsură4 de la aceia s!a "ndepărtat focul cel mult, de lacei ce +răiau Stăpânului0 "n *eci )ine e3ti cu*ântat.

*ânta$ea a 0a

$mos- Cuptorul cel răcoritor...


Cel ce te!ai luminat cu 1ul+erele cele fără de materie ale 6uminii celei Neapuse, sfin/ite Nicodim, scoate dintru "ntunericul necazurilor pe cei supăra/i de păcate 3i po*ă/uie3te la 6umina;eseliei pe cei ce cântă0 Binecu*ânta/i pe 7umnezeu "n *eci.


<iditorul patimilor a idit cumplit pe spatele meu fărădele*ea, Mântuitorule şi nu pot eu, robul Tău, să pri!esc la Tine. i, pentru ru*ăciunile cu!iosului Tău 9icodim, Milosti!e,milosti!eşte-Te spre mine, păcătosul şi mă mântuieşte.

0inecu!ântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe 5fântul /u', /omnul=

a un râ!nitor al lui 3ristos şi slu*ă credincioasă şi %mpăr$itor al Tainelor ui, %ndreptător ade!ărat arătându-te, 5fin$ite 9icodim, ne ru*ăm $ie> tămăduieşte patimile sufletelor şi trupurilor noastre, ca să te lăudăm %n !eci.


Născătoare de 7umnezeu, 1ecioară, roa+ă pe 5ristos, 1iul tău 3i 7umnezeul nostru, săiz)ă*ească pe cei supăra/i de cumplite +re3eli 3i de amă+irile 3arpelui 3i care cântă0 Binecu*ânta/i

pe 7umnezeu "n *eci.

*atavasie- Cuptorul cel răcorit a "nchipuit Chipul (inunii celei mai presus de fire4 că nu a ars petinerii pe care i!a primit, precum nici 1ocul 7umnezeirii pântecele 1ecioarei, "n care a intrat.2entru aceasta, cântând, să stri+ăm0 să )inecu*ânteze toată făptura pe 7omnul 3i să!6 prea "nal/e

"ntru to/i *ecii.

*atavasie- Tinerii, cei near3i de foc "n 6e+ea ;eche, au "nchipuit pântecele cel nears al1ecioarei, Care mai presus de fire a născut, pecetluită fiind 3i amândouă lucrând o facere deminuni, pe popoare la cântare le ridică 7arul.



*ânta$ea a a

$mos- Taină uimitoare *ăd...


el ce eşti %mpreună cu sfintele ete ale tuturor sfin$ilor, sfin$ite 9icodim şi %mpodobit cudumneeiască frumuse$e, prea cu!ioase părinte, $ie ne ru*ăm> roa*ă totdeauna pe 3ristos /umneeu, el ?mpodobit mai presus decât toată frumuse$ea, să %mpodobească inimilenoastre cu dumneeiescul 5ău 'ar.


Ca cel ce e3ti cu ade*ărat crin cu )un miros al Raiului celui "n/ele+ător, fericite părinte, *esele3tetot sufletul cu ru+ăciunile tale, sfin/ite Nicodim 3i alun+ă "ntinăciunea patimilor mele4 sănătate 3i

har dăruindu!mi mie, prea cu*ioase. 5la!ă Tatălui şi Fiului şi 5fântului /u'.

dunarea celor ce *ie/uiesc "n cinstita 3i mărita ta la*ră )ucurându!se, te laudă 3i totdeauna teferice3te, sfin/ite Nicodim, căci cu po*ă/uirea Stăpânului tuturor ai a#uns la limanul *ie/ii, preacu*ioase părinte 3i te ro+i lui 5ristos 7umnezeu să ne dea 3i nouă limanuri de mântuire 3i maremilă.


(ilosti*e3te!Te, 7oamne, milosti*e3te!Te, când *ei *eni să #udeci. Ci, pentru ru+ăciunile pururea1ecioarei (aria, care Te!a născut pe Tine, 5ristoase 7umnezeule 3i ale tuturor Sfin/ilor, să nu măosânde3ti pe mine atunci la foc, nici cu mânia Ta să mă cer/i.

a *ânta$ea a a

Stih- Măreşte, suflete al meu, pe cea mai cinstită şi mai mărită decât @ştile cele de sus, peFecioara 8reacurată, de /umneeu 9ăscătoarea.

$mosul- Taină minunată 3i neo)i3nuită *ăd, cer fiind pe3tera, Scaun de 5eru*imi 1ecioara,ieslea sălă3luire, "ntru care S!a culcat Cel Ne"ncăput, 5ristos 7umnezeu, pe Care lăudându!6 Îlslă*im.

Stih- Măreşte, suflete al meu, pe /umneeu, el ce 5-a născut cu Trup din Fecioară.

Stih- Măreşte, suflete al meu, pe ?mpăratul, el ce 5-a născut %n peşteră din Fecioară.

T$opa$ul- (inunata mer+ere a Stelei celei noi 3i neo)i3nuite, de curând i*ită, "naintea căreia se plecau cerurile, *ăzând!o ma+ii, au mărturisit pe 5ristos Împăratul Născut pe pământ, "nBetleem, spre mântuirea noastră.

Stih- Măreşte, suflete al meu, pe /umneeu, ăruia 5-au %nc'inat ma*ii.



Stih- Măreşte, suflete al meu, pe el ce a fost !estit de 5tea ma*ilor.

T$opa$ul- (a+ii "ntre)ând0 unde este 2runcul Împărat, Cel de curând Născut, a Cărui Stea s!aarătat, că am *enit să ne "nchinăm 6ui, s!a mâniat :rod 3i s!a tul)urat, seme/indu!se luptătorul"mpotri*a lui 7umnezeu, a omor" pe 5ristos.

Stih- Măreşte, suflete al meu, pe 8reacurata Fecioară şi 5in*ura de /umne-eu 9ăscătoarea,care a născut pe 3ristos ?mpăratul.

Stih- Ma*ii şi păstorii au !enit să se %nc'ine lui 3ristos, elui ce 5-a născut %n cetatea 0etleemului.

T$opa$ul- Cunoscut!a cu dinadinsul :rod *remea Stelei, prin ale cărei po*ă/uiri s!au "nchinatma+ii "n Betleem lui 5ristos, cu daruri 3i de În+er fiind po*ă/ui/i către /ara lor, au lăsat )at#ocorit

pe cumplitul uci+ător de prunci.

Stih- ;stăi Fecioara naşte pe 5tăpânul %năuntru, %n peşteră=$mosul- (ai lesne este, 1ecioară, pentru noi să iu)im tăcerea, căci este lucru neprime#dios,decât a "mpleti din dra+oste cântări cu osârdie alcătuite, căci este lucru ane*oios. Ci, o, (aică, pecât )ine*oie3ti dă!ne 3i nouă această putere.

Stih- ;stăi 5tăpânul 5e naşte ca un 8runc din Fecioară.

Stih- ;stăi păstorii !ăd pe Mântuitorul %n scutece %nfăşat şi %n iesle culcat.

Stih- ;stăi 5tăpânul el 9epipăit %n scutece 5e %nfaşă ca un 8runc.

Stih- ;stăi toată idirea se bucură şi se !eseleşte, că 3ristos 5-a născut din Tânăra Fecioară.

T$opa$ul- Chipurile cele nelămurite 3i um)rele *ăzându!le sfâr3ite, o, (aică 2reacurată aCu*ântului, Cel ce S!a arătat de curând din u3ă "ncuiată 3i socotind a fi =l 6umina ade*ărului,după *rednicie )inecu*ântăm pântecele tău.

Stih- 8uterile cereşti !estesc lumii pe Mântuitorul, /omnul şi 5tăpânul, el ce 5-a născut.

În loc de Sla*ă Tatălui 3i 1iului 3i Sfântului 7uh.

Stih- Măreşte, suflete al meu, 5tăpânirea /umneeirii elei %n Trei postasuri şi 9edespăr$ită.

În loc de 9i acum 3i pururea 3i "n *ecii *ecilor. min @a NăscătoareiA.

Stih- Măreşte, suflete al meu, pe el ce ne-a ibă!it pe noi din blestem.

T$opa$ul- 7orul do)ândindu!3i 3i "n*rednicindu!se de *enirea lui 5ristos, poporul cel plăcut lui5ristos se roa+ă acum, cu lacrimi, să!i dai, 2reacurată 1ecioară 3i harul na3terii celei de a doua,cel de *ia/ă făcător, ca să se "nchine Strălucirii tale.



*atavasie- Taină minunată 3i neo)i3nuită *ăd, cer fiind pe3tera, Scaun de 5eru*imi 1ecioara,ieslea sălă3luire, "ntru care S!a culcat Cel Ne"ncăput, 5ristos 7umnezeu, pe Care, lăudându!6 Îlslă*im.

*atavasie- (ai lesne este, 1ecioară, pentru noi să iu)im tăcerea, căci este lucru neprime#dios,decât a "mpleti din dra+oste cântări cu osârdie alcătuite, căci este lucru ane*oios. Ci, o, (aică, pecât )ine*oie3ti dă!ne 3i nouă această putere.

Sedelna, +lasul al >!lea. &odo/ie- 2e În/elepciunea 3i Cu*ântul "n pântecele tău zămislind fărăardere, (aica lui 7umnezeu, "n chip de ne+răit ai născut pe Cel ce a făcut toate 3i "n )ra/ele taleai a*ut pe Cel ce /ine toate 3i la sân ai hrănit pe Cel ce hrăne3te lumea. 2entru aceasta, te ro+ petine, 2reasfântă 1ecioară, să mă iz)ă*e3ti de +re3eli, când *a fi să stau "naintea fe/ei iditoruluimeu, Stăpână 1ecioară Curată, atunci să!mi dăruie3ti a#utorul tău, că pe tine te am năde#de eu,ro)ul tău.

rătatu!te!ai pe pământ ca un "n+er "n trup 3i ca un pom răsădit lân+ă apa "nfrânării )ine crescândai fost, pustnicind. 2entru aceasta, spălând "ntinăciunea cu cur+erea lacrimilor tale, loca3

dumnezeiesc te!ai făcut 3i de minuni făcător, cel ce ai stins oarecând cu minunea ta *ăpaiafocului, care nicidecum nu s!a atins de tine. Întru care 7umnezeu mărindu!te, ai luat de la 7ânsulrăsplătirea mo3tenirii celei de sus. 2e care acum, ne"ncetat, roa+ă!6 să ne dea iertare de păcatenouă, celor ce prăznuim, cu dra+oste sfântă pomenirea ta.

Sedelna, +lasul al >!lea. &odo/ie- 2e În/elepciunea 3i Cu*ântul "n pântecele tău zămislind fărăardere, (aica lui 7umnezeu, "n chip de ne+răit ai născut pe Cel ce a făcut toate 3i "n )ra/ele taleai a*ut pe Cel ce /ine toate 3i la sân ai hrănit pe Cel ce hrăne3te lumea. 2entru aceasta, te ro+ petine, 2reasfântă 1ecioară, să mă iz)ă*e3ti de +re3eli, când *a fi să stau "naintea fe/ei iditoruluimeu, Stăpână 1ecioară Curată, atunci să!mi dăruie3ti a#utorul tău, că pe tine te am năde#de eu,ro)ul tău.

2răznuim cu credin/ă strălucita 3i luminata săr)ătoare a pomenirii tale, adunându!ne astăzi "n6a*ra ta Tismana. Chemăm "mpreună cu noi la *eselie toată latura 3i dăn/uind duho*nice3te, ne

)ucurăm foarte, ca de o *istierie mare, de trupul tău cel purtător de osteneli, prea fericite părinte.Că lăsând *ia/a ta cea stricăcioasă ai primit "n cer pe cea nestricăcioasă 3i acolo, aflând mărire,minuni ai să*âr3it, 2reacu*ioase, Sfin/ite Nicodim. 2entru aceasta roa+ă pe 5ristos 7umnezeu sădăruiască iertare de păcate tuturor celor ce prăznuiesc cu dra+oste sfântă pomenirea ta.

Sedelna 2raznicului Na3terii 7omnului @CrăciunuluiA, +lasul al >!lea. &odo/ie- 2orunca cea cutaină luând!o "ntru cuno3tin/ă, cel fără de trup, "n casa lui :osif de+ra) a stătut "nainte, zicândcelei ce nu 3tia de nuntă0 Cel ce a plecat cu po+orârea cerurile "ncape, fără schim)are, tot "ntrutine. 2e Care 3i *ăzându!6 "n pântecele Tău, luând chip de ro), mă spăimântez a stri+a către tine0Bucură!te, (ireasă, pururea 1ecioară.

Să se )ucure cerul, să se *eselească pământul, că S!a născut pe pământ (ielu3elul lui 7umnezeu,dând iz)ă*ire lumii. Cu*ântul, Cel ce era "n Sânurile Tatălui, a ie3it din 1ecioară fără de sămân/ă4de Care ma+ii s!au "nspăimântat, *ăzând că Se na3te "n Betleem, ca un 2runc, cela pe Care toate

Îl slă*esc.



Acatistul Sfântului Nicodim de la Tismana



3ug#ciunile 4ncep#toa$e

?n numele Tatălui, şi al Fiului şi al 5fântului /u'. ;min.

5la!ă Aie, /umneeul nostru, 5la!ă Aie = 5la!ă Aie, /umneeul nostru, 5la!ă Aie = 5la!ă Aie, /umneeul nostru, 5la!ă Aie =

?mpărate ceresc, Mân*âietorule, /u'ul ;de!ărului, care pretutindenea eşti, şi toate leimplineşti, #istierul bunătă$ilor şi /ătătorule de !ia$ă, !ino şi te sălăşluieşte %ntru noi, şi necură$eşte pe noi de toată intinăciunea, şi mântuieşte, 0unule, sufletele noastre.

5finte /umneeule, 5finte Tare, 5finte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi. 5finte /umneeule, 5finte Tare, 5finte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi. 5finte /umneeule, 5finte Tare, 5finte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi.

5la!ă Tatălui şi Fiului şi 5fântului /u'. :i acum şi pururea şi %n !ecii !ecilor. ;min.

8reasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi1 /oamne, cură$eşte păcatele noastre1 5tăpâne, iartă fărădele*ile noastre1

5finte, cerceteaă şi !indecă neputin$ele noastre, pentru numele Tău.

/oamne, miluieşte = /oamne, miluieşte = /oamne, miluieşte =


Tatăl nostru, are eşti %n ceruri, sfin$ească-se numele Tău, !ie %mpără$ia Ta, facă-se !oia Ta

precum %n cer aşa şi pe pământ. 8âinea noastră cea spre fiin$ă dă-ne-o nouă astăi. :i ne iartănouă *reşalele noastre, precum şi noi iertăm *reşi$ilor noştri. :i nu ne duce pe noi %n ispită, ci ne ibă!eşte de cel rău. ă a Ta este ?mpără$ia şi puterea şi sla!a,

a Tatălui şi a Fiului şi a 5fântului /u', acum şi pururea şi %n !ecii !ecilor. ;min.



Miluieşte-ne pe noi, /oamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns,această ru*ăciune aducem Aie, ca unui 5tăpân, noi, păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi.


/oamne, miluieşte-ne pe noi, că %ntru Tine am nădăduit1 nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădele*ile noastre, ci caută şi acum ca un Milosti! şi ne ibă!eşte pe noi de !rămaşii

noştri, că Tu eşti /umneeul nostru şi noi suntem poporul Tău, to$i lucrul mâinilor Tale şi numele Tău c'emăm.

:i acum şi pururea şi %n !ecii !ecilor. ;min.

Bşa milosti!irii desc'ide-o nouă,binecu!ântată 9ăscătoare de /umneeu, ca să nu pierim cei ce nădăduim %ntru tine, ci să ne mântuim prin tine din ne!oi, că tu eşti mântuirea neamului creştinesc.

reul red ?ntr-Bnul /umneeu, Tatăl ;to$iitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor !ăute şi ne!ăute.

:i %ntru Bnul /omn isus 3ristos, Fiul lui /umneeu, Bnul-9ăscut, are din Tatăl 5-anăscut, mai %nainte de to$i !ecii. umină din umină, /umneeu ade!ărat din /umneeuade!ărat, 9ăscut, nu făcut, el de o fiin$ă cu Tatăl, prin are toate s-au făcut.are pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire.5-a po*orât din ceruri :i 5-a %ntrupat de la /u'ul 5fânt şi din Maria Fecioara :i 5-a făcut om.

:i 5-a răsti*nit pentru noi %n ilele lui 8ilat din 8ont, :i a pătimit şi 5-a %n*ropat. :i a %n!iat atreia i după 5cripturi . :i 5-a suit la ceruri şi :ade de-a dreapta Tatălui. :i iarăşi !a să !ină cu sla!ă, să udece !iii şi mor$ii, ; cărui ?mpără$ie nu !a a!ea sfârşit.

:i %ntru /u'ul 5fânt, /omnul de !ia$ă Făcătorul, are din Tatăl purcede,ela ce %mpreună cu Tatăl şi cu Fiul este %nc'inat şi slă!it, are a *răit prin prooroci.

?ntru-una 5fântă 5obornicească şi apostolească 0iserică, Mărturisesc un bote %ntru iertarea păcatelor, ;ştept %n!ierea mor$ilor şi !ia$a !eacului ce !a să fie. ;min =

8salmul 4

Miluieşte-mă, /umneeule, după mare mila Ta, şi după mul$imea %ndurărilor Tale, şter*e fărădele*ea mea. Mai !ârtos mă spală de fărădele*ea mea, şi de păcatul meu mă cură$eşte. ă fărădele*ea mea eu o cunosc, şi păcatul meu %naintea mea este pururea. Aie Bnuia am *reşit,şi rău %naintea Ta am făcut, aşa %ncât drept eşti Tu %ntru cu!intele Tale şi biruitor când !ei

udeca Tu. ă iată %ntru fărădele*i m-am ămislit şi %n păcate m-a născut maica mea. ă iatăade!ărul ai iubit, cele nearătate şi cele ascunse ale %n$elepciunii Tale mi-ai arătat mie. 5tropi-mă-!ei cu isop şi mă !oi cură$i, spăla-mă-!ei şi mai !ârtos decât ăpada mă !oi albi. ;uului meu !ei da bucurie şi !eselie1 bucura-se-!or oasele mele cele smerite. ?ntoarce fa$a Ta de către

păcatele mele, şi toate fărădele*ile mele şter*e-le. nimă curată ideşte %ntru mine,

/umneeule, şi /u' drept %nnoieşte %ntru cele dinlăuntru ale mele. 9u mă lepăda de la fa$aTa, şi /u'ul Tau cel 5fânt nu- lua de la mine. /ă-mi mie bucuria măntuirii Tale, şi cu /u'stăpânitor mă %ntăreşte. ?n!ă$a-!oi pe cei fără de le*e căile Tale, şi cei necredincioşi la Tine se!or %ntoarce. bă!eşte-mă de !ărsarea de sân*e /umneeule, /umneeul mântuirii mele1bucura-se-!a limba mea de dreptatea Ta. /oamne, buele mele !ei desc'ide şi *ura mea !a



!esti lauda Ta. ă de-ai fi !oit ertfă, Ai-aş fi dat1 arderile de tot nu le !ei bine!oi. Certfa lui /umneeu, du'ul umilit1 inima %nfrântă şi smerită /umneeu nu o !a ur*isi. Fă bine, /oamne, %ntru bună!oirea Ta, 5ionului, şi să se idească idurile erusalimului. ;tunci !ei bine!oi ertfa dreptă$ii, prinosul şi arderile de tot1 atunci !or pune pe altarul Tău !i$ei.

*ondacul 1rătătorului nostru de cele cere3ti 3i +ra)nic folositor, cele de laudă aducem /ie noi ro)ii tăi, ca

unui mare ocrotitor4 3i ca cela ce ai "ndrăzneală către 7omnul, iz)ă*e3te!ne pe noi dintru toatene*oile, ca să cântăm /ie0 0ucură-te, 8ărinte 9icodime, făcătorule de minuni=

cosul 1În+erii din ceruri te laudă pe tine, prea cu*ioase părinte, minunându!se de *ia/a ta cea mai presusde fire4 iar mul/imea călu+ărilor, lacrimi de )ucurie "/i aduc /ie, cântându!/i unele ca acestea0Bucură!te, a "n+erilor mirare4Bucură!te, a demonilor pierzare4Bucură!te, desfătarea Raiului4

Bucură!te, "n+ere al 7arului4Bucură!te, a cu*io3ilor cunună4Bucură!te, a sufletelor noastre duho*nicească ar*ună4Bucură!te, a 6a*rei tale ocrotitor4Bucură!te, al monahilor "ndrumător4Bucură!te, cerească lumină4Bucură!te, a ne*oitorilor odihnă4Bucură!te, *as de 7uhul Sfânt purtător4Bucură!te, al pustnicilor *eselitor4

0ucură-te, 8ărinte 9icodime, făcătorule de minuni=

*ondacul 2Râ*nitor al *ie/ii "n+ere3ti din copilărie te!ai arătat, 2ărinte Nicodime4 3i mer+ând "n Sfântul(unte, te!ai dedat la cele mai aspre ne*oin/e monahice3ti, "ncât se mirau to/i siha3trii thosuluide *ăpaia dra+ostei dumnezeie3ti ce ardea "ntru tine, 3i slă*ind pe 7umnezeu, cântau0 ;liluia=

cosul 26a*ra 5ilandarului se *esele3te primind la sine odrasla prea )inecu*ântată, din os domnesccrescută 3i "n care 7uhul lui 7umnezeu se odihne3te4 iar noi uimi/i de puterea 5arului ce

luminează "ntru tine, 2ărinte, cântăm cu )ucurie unele ca acestea0Bucură!te, lauda Sfântului (unte4Bucură!te, de 7umnezeu prea luminată minte4Bucură!te, iu)itorul sfintelor ne*oin/e4Bucură!te, râ*nitorul dumnezeie3tilor 3tiin/e4Bucură!te, a Basara)ilor lumină4Bucură!te, inimă, de )ucuriile 7uhului plină4Bucură!te, tămâia cea cu )un miros4Bucură!te, a noastră dăruire celor de folos4

Bucură!te, "mpreună cu a ta rudenie după trup, Sa*a cel sfin/it4Bucură!te, că "n sfânta lui la*ră )ine te!ai ne*oit4Bucură!te, cela ce ai fost om ceresc4Bucură!te, cela ce e3ti "n+er pământesc4




*ondacul !Întâistătător al marilor la*re athonite fiind, prea cu*ioase părinte, chip al ne*oin/elor duho*nice3ti te!ai arătat4 iar noi pe tine ocrotitor a*ându!te, cântăm 7omnului cu )ucurie0

;liluia=

cosul !

Chemare de la 7umnezeu a*ând, sfinte, să *ii "n patria ta 3i să ridici *etre de luminăduho*nicească după rânduiala Sfântului (unte thos, +rădina (aicii 7omnului cea )inecu*ântată, n!ai ză)o*it a o "mplini, prea cu*ioase4 3i acum mul/imile călu+ărilor, chip alne*oin/elor monahice3ti, pe tine a*ându!te, laude ca acestea "/i aduc ne"ncetat, +răind a3a0Bucură!te, a monahilor lumină4Bucură!te, a noastră mân+âiere, care orice durere alină4Bucură!te, dulce ostenitor4Bucură!te, al darurilor dumnezeie3ti cuprinzător4Bucură!te, orânduitorul *ie/ii monahice3ti4

Bucură!te, cela ce pe pustnici "i "ntăre3ti4Bucură!te, părinte, al oropsi/ilor a#utător4Bucură!te, al duhurilor necurate iz+onitor4Bucură!te, purtătorule de 7umnezeu4Bucură!te, ocrotitorul nostru de orice rău4Bucură!te, prea )lândule păstor4Bucură!te, al Ortodoxiei apărător4


*ondacul .Când marele ntonie /i!a poruncit să treci "n <ara Românească, n!ai ză)o*it, sfinte, 3i haina"ntinzând!o peste ale 7unării *aluri, ai trecut, părinte, pe /ărmul românesc, cântând lui7umnezeu0 ;liluia=

cosul .6a Oră3tie trecând "n <ara Românească, pentru a ridica sfânta mănăstire, te!ai sâr+uit părinte, iar ;laicu ;odă /i!a "mplinit dorirea, zicând către tine "ntru umilin/ă unele ca acestea0Bucură!te, "n+er )ine*estitor4Bucură!te, al orânduielii monastice3ti "ncepător4

Bucură!te, că *alurile 7unării te!au ascultat4Bucură!te, că marele ntonie, patronul tău, te!a )inecu*ântat4Bucură!te, a Basara)ilor )ucurie4Bucură!te, că ei, rudenie după trup *or să te 3tie4Bucură!te, că n+ro!;lahia se *esele3te4Bucură!te, că fiu prea iu)it pe tine te prime3te4Bucură!te, că la ;odi/a a3ezare de siha3tri ai ridicat4Bucură!te, că truda ta 7umnezeu o a )inecu*ântat4Bucură!te, a Banatului lumină4

Bucură!te, că ai tăi fii duho*nice3ti "ntru adâncă smerenie lui 7umnezeu se "nchină4 0ucură-te, 8ărinte 9icodime, făcătorule de minuni=

*ondacul '



Cum cer)ul "nsetat alear+ă spre iz*oarele apelor, a3a sufletul tău, părinte, prin dumnezeiascachemare a aler+at la Cascada pelor Cristaline 3i "n pe3teră sălă3luindu!te, cu "n+erii "mpreunăcântai lui 7umnezeu0 ;liluia=

cosul '7upă ce ai iz+onit din pe3teră )alaurul ce te amenin/a, părinte, patruzeci de zile 3i patruzeci denop/i ai petrecut "n ne"ncetată ru+ăciune, ca 7umnezeu să!/i descopere *oin/a Sa, unde să ridici

marea la*ră "nchinată 2reacuratei Sale (aici 3i "mplinindu!/i dorirea, cu )ucurie "/i cântăm uneleca acestea0Bucură!te, cela ce "n pe3teră te!ai ne*oit4Bucură!te, că cererile tale s!au "mplinit4Bucură!te, iu)itorule de sfinte ne*oin/e4Bucură!te, cunoscătorul "naltelor 3tiin/e4Bucură!te, a3ezătorule de cele dumnezeie3ti4Bucură!te, "ndrumătorul cetelor monahice3ti4Bucură!te, cela ce te!ai suit la "năl/ime4

Bucură!te, mân+âietorul inimilor cre3tine4Bucură!te, iu)itorul Sfintelor lui 7umnezeu loca3uri4Bucură!te, cela ce pre+ăte3ti ale 7uhului săla3uri4Bucură!te, părinte, al nostru "n*ă/ător4Bucură!te, al dumnezeie3tilor 7aruri cuprinzător4


*ondacul (Stând pe o piatră la ru+ăciune trei zile 3i trei nop/i, părinte, o dumnezeiască lumină te!a cuprins 3ica un stâlp de foc, de la cer 3i până la pământ s!a făcut, din care 7omnul /i!a poruncit ca pe acelloc #ertfelnic să ridici4 3i luminat de raza 7uhului Sfânt fiind, cu lacrimi de )ucurie cântai lui7umnezeu0 ;liluia=

cosul ((ul/ime de ucenici adunând, părinte, la Tismana mare la*ră ai ridicat, unde, zi 3i noapte,ru+ăciuni ne"ncetate se "năl/au la 7umnezeul "ndurărilor, Care să*âr3ea prin tine lucruri mari 3i

prea slă*ite4 iar noi, fiii tăi, "ntru căldura 7uhului "/i cântăm unele ca acestea0Bucură!te, părinte, al nostru "ndrumător4Bucură!te, cel către 7omnul pentru noi, fier)inte ru+ător4

Bucură!te, *istierie a ru+ăciunii celei de taină cuprinzătoare4Bucură!te, a 7uhului Sfânt plăcută a3ezare4Bucură!te, a noastră mân+âiere4Bucură!te, "n ru+ăciuni ne"ncetată *e+here4Bucură!te, cela ce de darul lacrimilor te!ai umplut4Bucură!te, că prin *ărsarea acestora, loca3 Sfântului 7uh te!ai făcut4Bucură!te, al monahilor păstor4Bucură!te, al cre3tinilor ocrotitor4Bucură!te, a ;alahiei lumină4

Bucură!te, liră, de duho*nicească *iersuire plină4 0ucură-te, 8ărinte 9icodime, făcătorule de minuni=

*ondacul 7



2rin sfin/enia *ie/ii tale, părinte, de mari daruri te!ai "n*rednicit4 că 3i duhurile necurate, din ceicuprin3i de ele le iz+oneai4 3i la credin/a ortodoxă pe mul/i i!ai adus, prea cu*ioase4 pentru care 3icu )ucurie te lăudăm pe tine, cântând lui 7umnezeu0 ;liluia=

cosul 7Când "mpăratul Si+ismund a aler+at la tine, părinte, cerând "ndurarea ta pentru fiica lui, care erachinuită rău de duhul necurat din copilăria ei, 3i *ăzând!o iz)ă*ită 3i cu totul sănătoasă prin

mi#locirea ta către 7omnul, cu lacrimi de recuno3tin/ă "/i cântăm unele ca acestea0Bucură!te, părinte al mân+âierii4Bucură!te, al inimilor credincioase alinătorul durerii4Bucură!te, iz)ă*itorul celor ce alear+ă la tine4Bucură!te, doctoria duho*nicească a sufletelor cre3tine4Bucură!te, a lui Si+ismund mirare4Bucură!te, a lui (ircea prea luminoasă stare4Bucură!te, că Si+ismund te!a ascultat4Bucură!te, că el prin apa )otezului s!a luminat4

Bucură!te, propo*ăduitorul Ortodoxiei4Bucură!te, risipitorul ereziei4Bucură!te, iu)itorul pra*ilelor sfinte4Bucură!te, propo*ăduitorul dreptei credin/e4


*ondacul 01irea focului ai )iruit, părinte, că "n mi#locul #eratecului stând ca la două ceasuri 3i mai mult,ne*ătămat ai rămas, prea fericite4 3i "mpreună cu ucenicul tău, "n mi#locul flăcărilor fiind, cântailui 7umnezeu0 ;liluia=

cosul 0În mare uimire fiind Si+ismund cu (ircea, 3i mul/imile credincio3ilor care erau de fa/ă *ăzându!te stând "n mi#locul flăcărilor fără a te *ătăma, părinte, prea mărind puterea lui 7umnezeu ceamare, care te ocrotea, "/i cântau unele ca acestea0Bucură!te, cela ce depă3e3ti le+ile firii4Bucură!te, cel plin de 5arul dumnezeirii4Bucură!te, că firea focului /i s!a supus4Bucură!te, că "n mi#locul *ăpăilor stând, cu duhul erai sus4

Bucură!te, minte dumnezeiască4Bucură!te, "n+er "n fire omenească4Bucură!te, că orice minte cople3e3ti4Bucură!te, că pe cei ce ispitesc, "i umile3ti4Bucură!te, că to/i au rămas fără de +las4Bucură!te, părinte, de focul dra+ostei cre3tine ars4Bucură!te, a 7uhului Sfânt iu)ire4Bucură!te, a sfintei tale la*re, mărire4


*ondacul Sosind *remea trecerii tale din această *ia/ă, către 7omnul, prea cu*ioase părinte, mai "nainte aifost "n3tiin/at. 9i pentru ultima dată co)orând din pe3teră "n Sfânta la*ră, la prea luminatul

praznic al Na3terii 7omnului "mpreună cu ucenicii tăi cântai 7umnezeiescului 2runc0 ;liluia=



cosul Întristare mare i!a cuprins pe to/i, părinte, auzind despre trecerea ta din această *ia/ă4 dar "ncredin/ându!i că *ei mi#loci "naintea lui 7umnezeu pentru ei 3i pentru to/i acei care *or cerea#utorul tău "n necazurile lor, de )ucurie "/i cântau unele ca acestea0Bucură!te, al la*rei tale mi#locitor4Bucură!te, al tuturor celor ce alear+ă la tine dulce mân+âietor4

Bucură!te, hrană duho*nicească4Bucură!te, a noastră tărie sufletească4Bucură!te, al Tismanei "n+er păzitor4Bucură!te, al monahilor dulce "ndrumător4Bucură!te, cora)ie duho*nicească4Bucură!te, liman si+ur celor ce *or să se mântuiască4Bucură!te, a noastră )inecu*ântare4Bucură!te, a sufletelor o)idite scăpare4Bucură!te, far purtător de!a 7uhului lumină4

Bucură!te, "n+erească minte, de "n/elepciune dumnezeiască plină4 0ucură-te, 8ărinte 9icodime, făcătorule de minuni=

*ondacul 1";ăzând prea slă*ita mutarea prea cu*iosului 2ărintelui nostru Nicodim cel sfin/it de la pământ lacer, 3i noi să ne "nstrăinăm de lumea cea de3artă 3i la cele dumnezeie3ti să ne suim, ca "mpreunăcu dânsul să cântăm lui 7umnezeu0 ;liluia=

cosul 1";eni/i credincio3ilor, să lăudăm pe cel minunat "ntre sfin/i, pe po*ă/uitorul monahilor 3i laudacredincio3ilor, pe cel din la*ra Tismanei 3i a Dor#ului cunună, pe marele "ntre cu*io3i Nicodim, 3icu un +las să!i cântăm cântare de )ucurie, a3a0Bucură!te, cela ce "n căile 7omnului ne e3ti "ndrumător4Bucură!te, ai celor ne3tiutori "n*ă/ător4Bucură!te, a Raiului desfătare4Bucură!te, stea, de dumnezeiască lumină purtătoare4Bucură!te, că din pruncie pe 5ristos iu)ind, lumea o ai defăimat4Bucură!te, că pe umerii tăi #u+ul cel )un 3i sarcina cea u3oară a 7omnului ai luat4Bucură!te, iz+onitorul duhurilor necurate 3i +ra)nic a#utător al celor )ântui/i4

Bucură!te, iz)ă*itorul copilei "ndrăcite 3i )ucuria cea ne+răită a credincio3ilor ei părin/i4Bucură!te, al cre3tinilor +ra)nic spri#initor4Bucură!te, al sufletelor celor scâr)ite mân+âietor4Bucură!te, a oropsi/ilor "m)ăr)ătare4Bucură!te, iz)ă*itorul nostru de a lui lucifer pierzare4


*ondacul 11 Niciodată nu *om "nceta a spune minunile tale, 2ărinte Nicodime, că toate )olile tămăduie3ti 3i

pe to/i care cer a#utorul tău cel )o+at "n milă, din necazuri "i iz)ă*e3ti. 2entru aceasta cu )ucurielăudându!te, cântăm lui 7umnezeu, Celui ce te!a proslă*it pe tine0 ;liluia=

cosul 11



Spre tine totdeauna nădă#duind, te fericim, 2reacu*ioase 2ărinte Nicodime, că ai "mpodo)itcununa *ie/ii duho*nice3ti prin dumnezeiasca ta sfin/enie, care peste *eacuri pilduie3te sufletelor dornice de 7umnezeu4 3i )ucurându!ne, noi ro)ii tăi, cu e*la*ie te prea mărim 3i, lăudându!te, "/icântăm unele ca acestea0Bucură!te, măr+ăritarul cel de mult pre/, "ntărirea *ie/ii duho*nice3ti4Bucură!te, a cu*io3ilor cunună 3i ocrotitorul <ării Române3ti4Bucură!te, cela ce cu prea cu*io3ii 3i cu to/i sfin/ii e3ti "mpreună!*ie/uitor4

Bucură!te, al dumnezeie3tii sla*e mo3tenitor4Bucură!te, )una con+lăsuire a celor credincio3i4Bucură!te, cre3tere aleasă, celor e*la*io3i4Bucură!te, că prin sfin/enia *ie/ii tale pe to/i i!ai umplut de e*la*ie4Bucură!te, lucrătorul ru+ăciunii celei de taină, care este a 7uhului Sa)ie4Bucură!te, cela ce sa)ia ne*ăzu/ilor *ră#ma3i o ai sfărâmat4Bucură!te, că duho*niceasca ta mo3tenire lui 7umnezeu o ai "nchinat4Bucură!te, candelă aprinsă a sfintelor ne*oin/e4Bucură!te, că to/i credincio3ii alear+ă la tine cu credin/ă4

0ucură-te, 8ărinte 9icodime, făcătorule de minuni=*ondacul 12(inunându!ne de dumnezeiescul 5ar, care lucrează puteri prea slă*ite prin sfintele tale moa3te,2ărinte Nicodime, 3i +ândind la razele strălucirii cu care 7umnezeu te!a "mpodo)it, de )ucuriene+răită cântăm noi credincio3ii 1ăcătorului de )ine0 ;liluia=

cosul 12Chip al "nstrăinării te!ai făcut, părinte, 3i de dumnezeiescul 5ar umplându!te pe to/i i!ai luminat,iar noi prin tine, de duho*niceasă mireasmă umplându!ne, "/i cântăm unele ca acestea0Bucură!te, părinte4Bucură!te, arhimandrite4Bucură!te, a 7arului sălă3luire4Bucură!te, a 7uhului Sfânt iu)ire4Bucură!te, luceafăr prea slă*it4Bucură!te, de 7omnul prea mărit4Bucură!te, prea cu*ioase părinte4Bucură!te, "/i spunem, prin sfinte sim/ăminte4Bucură!te, al nostru )un păstor4

Bucură!te, al săracilor părtinitor4Bucură!te, a celor năpăstui/i scăpare4Bucură!te, a rătăci/ilor luminare4


*ondacul 1! @de trei oriAO, prea fericite 2ărinte Nicodime, primind a noastră umilă ru+ăciune, mi#loce3te nouă mila Celui2rea"nalt, 3i iz)ă*indu!ne din toată ispita, scoate!ne din chinul ce *a să fie, pe to/i cei ce telăudăm pe tine 3i cântăm lui 7umnezeu0 ;liluia=

poi se zice iară3i0

cosul 4ntâi



În+erii din ceruri te laudă pe tine, preacu*ioase părinte, minunându!se de *ia/a ta cea mai presusde fire4 iar mul/imea călu+ărilor, lacrimi de )ucurie "/i aduc /ie, cântându!/i unele ca acestea0Bucură!te, a "n+erilor mirare4Bucură!te, a demonilor pierzare4Bucură!te, desfătarea Raiului4Bucură!te, "n+ere al 7arului4Bucură!te, a cu*io3ilor cunună4

Bucură!te, a sufletelor noastre duho*nicească ar*ună4Bucură!te, a 6a*rei tale ocrotitor4Bucură!te, al monahilor "ndrumător4Bucură!te, cerească lumină4Bucură!te, a ne*oitorilor odihnă4Bucură!te, *as de 7uhul Sfânt purtător4Bucură!te, al pustnicilor *eselitor4


*ondacul 4ntâirătătorului nostru de cele cere3ti 3i +ra)nic folositor, cele de laudă aducem /ie noi ro)ii tăi, caunui mare ocrotitor4 ci ca cela ce ai "ndrăzneală către 7omnul, iz)ă*e3te!ne pe noi dintru toatene*oile, ca să cântăm /ie0 0ucură-te, 8ărinte 9icodime, făcătorule de minuni=

7upă care se cite3te această

3ug#ciune

Sfinte prea cu*ioase 2ărinte Nicodime, primind a noastră umilă ru+ăciune, mi#loce3te nouă milaCelui 2rea"nalt. :z)ă*e3te!ne cu folosin/a ta, prea fericite, de relele ce *in asupra noastră, cane"ncetat să te slă*im pe tine. 9tii neputin/a firii noastre, dar 3i credin/a o *ezi 3i suspinurile auzi4nu ne lăsa, părinte, când aler+ăm la tine.

Roa+ă!te Stăpânului, pentru noi ne*rednicii, să ierte +re3alele noastre 3i să ne dea dra+oste curată3i putere a face tot )inele, spre sla*a 2reasfântului Său nume.

2e tine te cerem 3i /ie ne ru+ăm0 a#ută!ne, părinte, că, de3i am +re3it din ispita celui rău, dar cuinima zdro)ită la tine aler+ăm să ne ocrote3ti de să+eata cea uci+ătoare a *ră#ma3ului nostrudia*ol, care răne3te de moarte sufletele noastre.



Cum ai miluit pe to/i care au aler+at la tine cu credin/ă, tămăduindu!i de neputin/ele lor 3i pe fatachinuită de duhul necurat ai iz)ă*it!o, a3a 3i pe noi, părinte, ne iz)ă*e3te de neputin/ele noastresuflete3ti 3i trupe3ti, 3i prin mi#locirea ta fiind mântui/i, sla*ă, mul/umită 3i "nchinăciunetotdeauna să "năl/ăm0 Tatălui 3i 1iului 3i Sfântului 7uh, acum 3i pururea 3i "n *ecii *ecilor.

min8

&a$aclisul Sfântului Nicodim de la Tismana



cest paraclis al Sfântului Nicodim este reprodus după a doua sa edi/ie, tipărită "n $>EF laBucure3ti de Sfântul :erarh Calinic. S!a păstrat aproape inte+ral topica frazei lim)ii G*echilor cazaniiG a cărei exactitate 3i conciziune "n exprimare are sa*oarea ei deose)ită pentru to/idreptslă*itorii cre3tini care o cunosc 3i o iu)esc.

T$opa$- GCelui ce a răsărit din 1ecioara, mai (arelui 2ăstorilor, ai urmat ca o oaie de turmă,2ărintele nostru Nicodime, cu postul, cu pri*e+herea 3i cu ru+ăciunile, făcându!te lucrător sfin/itde cele cere3ti, tămăduie3ti sufletele celor ce alear+ă la tine cu credin/ă4 pentru aceasta, stri+ăm0Sla*ă celui ce te!a proslă*it pe tine, Sla*ă Celui ce /i!a dat /ie putere, Sla*ă Celui ce a arătattuturor, prin tine, "ndreptareG.


Da*riil zicând /ie0 1ecioară, )ucură!te, "mpreună cu +lasul S!a "ntrupat Stăpânul tuturor "ntrutine, Sicriul cel sfânt, precum a zis dreptul 7a*id. rătatu!te!ai mai desfătată decât cerurile, ceeace ai purtat pe 1ăcătorul tău. Sla*ă Celui ce S!a sălă3luit "ntru Tine, Sla*ă Celui ce a ie3it dinTine, Sla*ă Celui ce ne!a slo)ozit pe noi prin na3terea Ta.

poi0

8salmul 4 Miluieşte-mă, /umneeule, după mare mila Ta, şi după mul$imea %ndurărilor Tale, şter*e

fărădele*ea mea. Mai !ârtos mă spală de fărădele*ea mea, şi de păcatul meu mă cură$eşte. ă fărădele*ea mea eu o cunosc, şi păcatul meu %naintea mea este pururea. Aie Bnuia am *reşit,şi rău %naintea Ta am făcut, aşa %ncât drept eşti Tu %ntru cu!intele Tale şi biruitor când !ei

udeca Tu. ă iată %ntru fărădele*i m-am ămislit şi %n păcate m-a născut maica mea. ă iatăade!ărul ai iubit, cele nearătate şi cele ascunse ale %n$elepciunii Tale mi-ai arătat mie. 5tropi-mă-!ei cu isop şi mă !oi cură$i, spăla-mă-!ei şi mai !ârtos decât ăpada mă !oi albi. ;uului meu !ei da bucurie şi !eselie1 bucura-se-!or oasele mele cele smerite. ?ntoarce fa$a Ta de către

păcatele mele, şi toate fărădele*ile mele şter*e-le. nimă curată ideşte %ntru mine, /umneeule, şi /u' drept %nnoieşte %ntru cele dinlăuntru ale mele. 9u mă lepăda de la fa$aTa, şi /u'ul Tau cel 5fânt nu- lua de la mine. /ă-mi mie bucuria măntuirii Tale, şi cu /u'stăpânitor mă %ntăreşte. ?n!ă$a-!oi pe cei fără de le*e căile Tale, şi cei necredincioşi la Tine se!or %ntoarce. bă!eşte-mă de !ărsarea de sân*e /umneeule, /umneeul mântuirii mele1bucura-se-!a limba mea de dreptatea Ta. /oamne, buele mele !ei desc'ide şi *ura mea !a!esti lauda Ta. ă de-ai fi !oit ertfă, Ai-aş fi dat1 arderile de tot nu le !ei bine!oi. Certfa lui



/umneeu, du'ul umilit1 inima %nfrântă şi smerită /umneeu nu o !a ur*isi. Fă bine, /oamne, %ntru bună!oirea Ta, 5ionului, şi să se idească idurile erusalimului. ;tunci !ei bine!oi ertfa dreptă$ii, prinosul şi arderile de tot1 atunci !or pune pe altarul Tău !i$ei.

&easna

pa trecând!o ca pe uscat 3i din răutatea =+iptului scâpănd :sraeliteanul, stri+a0 :z)ă*itorului 3i

7umnezeului nostru să!: cântăm.

Stih- 5finte prea cu!ioase 8ărinte 9icodime, roa*ă-te lui /umneeu pentru noi.

Cu o)iceiuri )une din tinere/e "nfrumuse/ându!te, te!ai lipit de 5ristos, omorând patimile trupe3ticu "nfr"narea 3i la *ia/ă te!ai mutat, 2rea Cu*ioase.


Cu*intelor 3i le+ilor lui 7umnezeu "mplinitor fiind, te!ai umplut, prea "n/elepte 2ărinte, de daruri3i de minuni dumnezeie3ti 3i la to/i ai slo)ozit străluciri din destul.


Cu tăria lui 5ristos "ntărindu!te, ai surpat stăpânirea *ră#ma3ului 3i ai luat cinste, 2rea Cu*ioase,lauda cea de )iruin/ă cu strălucirea minunilor.


2atimile trupului 3i um)letele cele necu*iincioase ale min/ii mele potole3te!le, te ro+, 1ecioară, 3imă "ndreptează pe mine, cel rătăcit cu mintea.

&easna a !a

7oamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra cru+ului ceresc 3i ai zidit Biserica, Tu pe mine mă"ntăre3te "ntru dra+ostea Ta4 că Tu e3ti mar+inea doririlor 3i credincio3ilor "ntărire, nuleiu)itorule de oameni.


Cu totul năzuind la totstăpânitorul, Cu*ioase 2ărinte prea "n/elepte, ai scăpat de toată răutateadia*olească.


Cu "năl/area smereniei "nfrumuse/ându!te, ai surpat la pământ pe cel mult lăudăros, prin fapteletale cele alese.


Cu trupul fiind "m)răcat, 2ărinte prea "n/elepte, ai smerit +rumazul cel seme/ al necuratului prinsmerenia cu*intelor tale.




În pântecele tău, 2rea ne*ino*ată, "ntrupându!Se iditorul, S!a sălă3luit spre facerea de )ine acelor ce cu credin/ă te laudă pe tine.

*atavasie-

(ântuie3te din ne*oi pe ro)ii Tăi, Născătoare de 7umnezeu 3i 2ărinte Nicodime, că noi, după7umnezeu, la *oi scăpăm to/i, ca 3i către cei ce sunte/i calzi folositori 3i +ra)nici a#utători.

În/elepciunea trupească cu pătimiri o ai supus 3i dând ro) pe cel rău celui mai )un, 2ărinte preaslă*ite Nicodime, prin postiri ai zdro)it me3te3u+urile dia*olului 3i ai strălucit "n lume ca razasoarelui, cu strălucirile faptelor tale celor )une4 pentru aceasta te lăudăm pe tine.


1ecioară de 7umnezeu născătoare, zid ne)iruit e3ti nouă, cre3tinilor, căci către tine scăpândrămânem ne*ătăma/i 3i, iar +re3ind, pe Tine te a*em ru+ătoare4 pentru aceea, cu mul/umităstri+ăm <ie0 Bucură!te, cea plină de dar, 7omnul este cu Tine8

&easna a .a

uzit!am, 7oamne, taina rânduielii Tale, "n/eles!am lucrurile Tale 3i am prea slă*it 7umnezeireaTa.


1ăcând, prea slă*ite, sufletul tău lăca3 Sfântului 7uh, te!ai făcut mo3tean "mpără/iei celei de sus,"mpreună cu 2uterile cere3ti.


2atimile cele cu multe dureri totdeauna le tămăduie3ti, ale celor ce se apropie de tine, că ai luatdar de la 7umnezeu, 2rea Cu*ioase, a lucra semne 3i minuni.


Cu frumoasă cre3tere ai crescut "n casa lui 7umnezeu, 2ărinte, fiind cu fapte )une "nfrumuse/at,3i cu rodurile minunilor plin de )ună mireasmă.


7uho*nicească /arină, ca "ntr!o )razdă ai răsărit spic de 7umnezeul tuturor, Care hrăne3te toate,Ceea ce e3ti pururea 1ecioară.

&easna a 'a

6uminează!ne pe noi, 7oamne, cu poruncile Tale 3i cu )ra/ul Tău cel "nalt, pacea Ta dă!ne!onouă, :u)itorule de oameni.




Cu minte curată *ezi, prea slă*ite, frumuse/ea cea nespusă a lui 5ristos, 7umnezeului nostru, altuturor.


Ca :lie "n căru/ă te!ai suit, 2ărinte, la cer prin faptele cele )une ale tale, cu duhul fiind "ndreptat.


Topindu!/i trupul tău cu "nfrânarea 3i cu cură/ia, 2ărinte, ai a#uns la lăr+ime "n lăca3urile cele desus.


Tămăduie3te "ntunecarea min/ii mele celei )olna*e, Ceea ce ai născut pe 5ristos Tămăduitorul,Stăpână cu totul ne*ino*ată.

&easna a (a

Ru+ăciunea mea *oi *ărsa către 7omnul 3i 6ui *oi spune scâr)ele mele0 că s!a umplut sufletulmeu de răută/i 3i *ia/a mea s!a apropiat de iad 3i ca :ona mă ro+0 7umnezeule, din stricăciunescoate!mă.


Omorându!s!a *icleanul )alaur, prin sfintele tale ru+ăciuni, de 7umnezeu fericite, 3i din răutatealui se iz)ă*esc cei ce cer semne de la tine, că e3ti plăcut lui 7umnezeu, prea luminate, fiindcunoscut de credincios.


Cu plu+ul osârdiei o+orând sufletul tău, sfinte părinte, ai aruncat "ntr!"nsul "n/elep/e3te fapte

)une, semin/ele cele mult roditoare 3i ai secerat din destul spice de multe feluri de tămăduiri.


Cu tăria 7uhului, 2ărinte, "m)ăr)ătându!te, ai surpat stăpânirea 3i puterea *ră#ma3ului 3i ai luatcinste, lauda cea de )iruin/ă, 2rea Cu*ioase, cu strălucirea minunilor.


7omnul fiind cu tine, precum ai *oit, 2rea Curată 1ecioară, ne!a iz)ă*it pe to/i din "n3elăciunea*icleanului, prin mi#locirea Ta. 7rept aceea, acum după datorie te fericim neamurile neamurilor.

*atavasia-



(ântuie3te de ne*oi pe ro)ii tăi, Născătoare de 7umnezeu, că to/i, după 7umnezeu, la tinescăpăm, ca 3i către un zid nestricat 3i folositor.

Caută cu milosti*ire, cu totul lăudată, Născătoare de 7umnezeu, spre necazul cel cumplit altrupului meu 3i *indecă durerea sufletului meu.

*ondacul Sfântului0

Ca cel "mpreună!râ*nitor sfin/ilor 3i ca pe un părinte mai mare, toată la*ra ta cu credin/ă tecinste3te pe tine, sfin/ite Nicodime, pe care cu ru+ăciunile tale păze3te!o, fericite, totdeaunane)iruită de toate ne*oile 3i neclătită, ca un cu*ios 3i pururea părinte slă*it.

&$ochimen @+las HA0 Cinstită este "naintea 7omnului moartea Cu*iosului 6ui.

Stih- Ce *om răsplăti 7omnului pentru toate câte ne!a dat nouă...I

Toată suflarea să laude pre 7omnul...


2entru ru+ăciunile prea cu*iosului Tău Nicodim, (ilosti*e, cură/e3te mul/imea +re3alelor noastre.


2entru ru+ăciunile Născătoarei de 7umnezeu, (ilosti*e, cură/e3te mul/imea +re3alelor noastre.

Stih- (iluie3te!mă, 7umnezeule, după mare mila Ta 3i după mul/imea "ndurărilor Tale, cură/e3temul/imea +re3alelor noastre.

Stihi$a +las 07umnezeiescul 7ar um)rează peste racla moa3telor tale, Sfinte Nicodime0 pentru aceasta 3i lamireasma mirului minunilor tale aler+ăm, tămăduire de )oale luând4 ci, 2ărinte Cu*ioase, roa+ă

pe 5ristos 7umnezeu, pentru sufletele noastre.

&easna a 7a

Tinerii cei ce merseră din :udeea "n Ba)ilon oarecând, cu credin/a Treimii, *ăpaia cuptorului o aucălcat, cântând0 7umnezeul părin/ilor no3tri, )ine e3ti cu*ântat.


Trecând, Cu*ioase 2ărinte, cu minte tare ne*oin/ele pustnice3ti prin dumnezeiasca smerenie, aismerit mintea cea prea trufa3ă, cântând0 )ine e3ti cu*ântat, 7umnezeul părin/ilor no3tri.


1rumoasă cre3tere ai crescut, 2ărinte, "n casa lui 7umnezeu4 fiind "nfrumuse/at cu fapte )une 3icu rodurile minunilor ai dat )ună mireasmă.




6uminându!/i inima ta, te!ai făcut mai mare sfin/itului so)or de părin/i, do*edind 3i "n*ă/ând 3i pe to/i adunând la *oia lui 7umnezeu, cântând0 7umnezeul părin/ilor no3tri, )ine e3ti cu*ântat.


2runc nou născând, pe Cu*ântul Cel fără de "nceput, 1ecioară, ne!ai "nnoit pe noi, cei "n*echi/icu păcatele 3i ne!ai "ntărit a cânta0 )ine e3ti cu*ântat, 7umnezeul părin/ilor no3tri.

&easna a 0a

2e Împăratul ceresc, pe Carele Îl laudă o3tile "n+ere3ti, lăuda/i!6 3i!6 prea "năl/a/i "ntru to/i *ecii.


În+ere3te ai *ie/uit, 2ărinte, mo3tenitorule al dumnezeie3tilor loca3uri, pentru aceasta "mpreunăcu "n+erii dăn/uie3te duhul tău.


1ără de "ntoarcere călătorind, 2ărinte "n/elepte 3i *rednicule de minuni, pe cărările celedumnezeie3ti, carele duc la ceruri, de tot te!ai a)ătut de la cele ce duc la rău.


Cu darul ce s!a sălă3luit "n sufletul tău, 2ărinte, se iz+onesc duhurile cele necurate, carele cu*icle3u+ *ie/uiesc "n oameni.


pă nede3ertată e3ti, 1ecioară, dintru care, )ând to/i, ne umplem de 7ar, sfin/indu!ne sufletele 3itrupurile.

Să lăudăm bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I si preaînălţându-L pe

Dânsul întru toţi vecii.

7e 7umnezeu +răitorii tineri, "n cuptor călcând *ăpaia focului, au cântat0 Binecu*ânta/i toatelucrurile 7omnului pe 7omnul.

&easna a a

Cu ade*ărat, Născătoare de 7umnezeu, te mărturisim pe tine, 1ecioară curată, cei mântui/i printine, cu cetele celor fără de trupuri slă*indu!te.




Tămăduire din destul iz*oră3te sicriul tău cel cinstit prin 7uhul lui 7umnezeu, 3i patimile cele demultă *reme ale celor ce *in la tine le *indecă, 2ărinte4 3i iz+one3te *iclenele duhuri celecumplite 3i "ndeamnă pe credincio3i să laude luminatele ne*oin/ele tale.


Ca un soare mare ai răsărit nouă cu mărirea ne*oin/elor tale 3i ai strălucit toate mar+inile

pământului, de 7umnezeu "n/elep/ite 3i, murind, ai trecut din lumină către lumina ceastrălucitoare4 drept aceea stri+ăm /ie0 6uminează cu+etele noastre, 2rea Cu*ioase 2ărinte Nicodime.


Înflorit!ai "n *ăile pustnice3ti, 2rea Cu*ioase 2ărintele nostru, ca un trandafir cu )un miros4 3i caun crin ai umplut de mireasmă 3tiin/ele credincio3ilor cu faptele )une 3i cu minunile. 7reptaceea, Cu*ioase, depărtează de la noi patimile cele cu "mpu/iciune.


6uminează, 1ecioară curată, inima mea, ceea ce totdeauna se tân+uie3te cu călcarea poruncilor 3icu multe tul)urări ale *ie/ii 3i nu mă lăsa să fiu de )ucurie *ră#ma3ilor, ca să te slă*esc pe tine 3icu dra+oste să te cânt, 2rea lăudată.

u!ine-se cu ade!ărat să te fericim pe tine 9ăscătoare de /umneeu, cea pururea fericită şi prea ne!ino!ată şi Maica /umneeului nostru. eea ce eşti mai cinstită decât 3eru!imii şi mai slă!ita fără de asemănare decât 5erafimii, care fără stricăciune pe /umneeu u!ântul ai născut, pe tine, cea cu ade!ărat 9ăscătoare de /umneeu, te mărim.

poi stihi$ile acestea02este cru+urile cere3ti z)urând cu )unătă/ile prin dumnezeiasca faptă )ună, 2rea fericite 2ărinte,ai intrat "n nor, Cu*ioase4 prin carele cu ade*ărat, nu "n *or)e "ntunecate, ci "n 7arul lui7umnezeu te!ai arătat, strălucire luând.

Cu )unătă/ile luminându!/i sufletul 3i mintea, la Cer te!ai mutat, la Împără/ia lui 5ristos, Nicodime cel de trei ori fericite, aducându!: 6ui mănunchele ostenelilor tale4 3i "ntru pustnici

arătându!te ca un luminător, cu hrana cea nepieritoare te desfătezi.

Treimea Cea de o fiin/ă cu ade*ărat 3i fără de "nceput, lăca3 7uhului "ntru tine puind, luminător prea luminat te!ai arătat, de 7umnezeu purtătorule Nicodime 3i, trecând toate cele pământe3ti, "nCeruri lăca3 /i!ai aflat.


Tinde mâinile tale către 7umnezeu pentru slu+ile tale, de 7umnezeu purtătorule Sfin/ite

Nicodime 3i te roa+ă pentru dân3ii0 să se iz)ă*ească de +re3elile cele multe 3i de scâr)a 3i mâniacea *iitoare.




Ochiul inimii mele "l ridic către tine, Stăpână0 nu trece pu/ina mea suspinare, ci "n ceasul când *a #udeca 1iul tău lumea, fii mie acoperământ 3i a#utătoare.

min8

mnog$afie



T$opa$- Celui ce a răsărit din 1ecioara, mai!marelui păstorilor, ca o oaie de turmă ai urmat,2ărintele nostru Nicodim. Cu postul, cu pri*e+herea 3i cu ru+ăciunile, te!ai făcut lucrător sfin/itde cele cere3ti, tămăduind sufletele celor ce alear+ă la tine cu credin/ă. 2entru aceasta +răim0sla*ă Celui ce te!a prea slă*it pe tine4 sla*ă Celui ce /i!a dat /ie putere4 sla*ă Celui ce a arătattuturor prin tine "ndreptare.

*ondac- Ca pe cel "mpreună!râ*nitor sfin/ilor 3i ca pe un părinte mare, toată la*ra ta Tismana tecinste3te pe tine cu credin/ă, Sfinte Nicodim, pe care păze3te!o cu ru+ăciunile tale, fericite,

totdeauna ne)iruită 3i netul)urată de toate ne*oile, ca un părinte cu*ios 3i pururea lăudat.

5ie+ile Sfin+ilo$ &omeni$ea cuviosului &#$intelui nost$u Nicodim cel sfin+it de la Tismana



5fântul prea cu!iosul 8ărintele nostru 9icodim cel sfin$it era de neam macedo-român, născut din părin$i binecredincioşi la 8rilep, %n sudul 5erbiei, %n anul +2, fiind "nrudit cu familiadespotului 6azăr 3i a domnului <ării Române3ti, Nicolae lexandru Basara). 7upă ce "n*a/ăcarte "n patria sa, este c'emat de 3ristos la ne!oin$a !ie$ii mona'ale %n Mănăstirea 3ilandar din Muntele ;t'os, unde primeşte %n*erescul c'ip, a#un+ând mai târziu e+umen al acestei la*re3i chiar proto!epistat "n conducerea Sfântului (unte.

#un+ând la thos, "n muntele (aicii 7omnului, Cu*iosul Nicodim s!a ne*oit mai "ntâi "n o)3te,apoi sin+ur "ntr!o pe3teră "n prea#ma (ănăstirii 5ilandar, ră)dând +rele ispite de la dia*ol. Însă,fiind um)rit de darul lui 5ristos, "n pu/ină *reme s!a cură/it de patimi, a deprins lucrarea ceadumnezeiască a sfintei ru+ăciuni 3i s!a "n*rednicit de darul mai "nainte!*ederii 3i al facerii deminuni, a#un+ând *estit "n tot (untele.

Ca e+umen al (ănăstirii 5ilandar, Cu*iosul Nicodim a adunat "n o)3tea sa până la o sută de

călu+ări atoni/i, +reci, sâr)i, macedoneni, români 3i )ul+ari, deprinzându!i pe to/i frica de7umnezeu 3i hrănindu!i cu "n*ă/ăturile Sfintei Scripturi. Căci era dascăl iscusit al ru+ăciunii lui:isus, adânc teolo+ 3i părinte duho*nicesc pentru mul/i. 2entru aceea nu pu/ini siha3tri, călu+ăride chino*ii 3i e+umeni *eneau la el pentru sfat 3i cu*ânt de folos.

2entru cinstea de care se )ucura peste tot, la ru+ămintea cneazului 6azăr, Cu*iosul Nicodim ami#locit la Constantinopol, "mpreună cu ucenicii săi :saia 3i 2artenie, "mpăcarea BisericiiOrtodoxe Sâr)e cu 2atriarhia ecumenică. 7eci, *ăzând patriarhul 3i "mpăratul smerenia 3i"n/elepciunea cu*iosului 3i cucerindu!se de sfin/enia *ie/ii sale, "ndată a ridicat anatema dată

asupra Bisericii Sâr)e, spre lauda lui 5ristos 3i )ucuria cre3tinilor. 3a "n/ele+ea el să"mplinească =*an+helia 3i să a#ute la mântuirea semenilor săi.



În urma unei descoperiri dumnezeie3ti, Sfântul Nicodim *ine din (untele thos cu mai mul/iucenici "n sudul 7unării, aproape de ;idin, unde "ntemeiază două mici a3ezări monahale0 ;ratna3i (ănăstiri/a.

:ar "n anul $%H trece "n <ara Românească 3i se a3ează pe *alea râului ;odi/a, unde exista o micăsihăstrie "ntemeiată de călu+ări *lahi. ici, Cu*iosul Nicodim, cu a#utorul domnitorilor ;laicu;odă @$%H!$%FFA 3i Radu @$%FF!$%>HA 3i a siha3trilor din partea locului, zide3te chilii 3i )iserică

de piatră cu hramul Sfântul ntonie cel (are, pe care o sfin/e3te "n anul $%J. (ănăstirea ;odi/aa fost "nzestrată apoi cu danii 3i "ntărită prin hriso* domnesc ca Gdupă moartea lui chir Nicodimsă nu fie *olnic a pune "n locul acela stare/ nici domnul, nici arhiereul, nici alt care*a4 ci cum *azice chir Nicodim 3i cum *a a3eza, a3a să /ină călu+ării care sunt acolo 3i ei sin+uri să!3i punăstare/G.

2e *alea pârâului Tismana, unde se ne*oiau "ncă de la "nceputul secolului K:; mai mul/i siha3tri"n #urul unei mici )iserici de lemn cu hramul dormirea (aicii 7omnului, Cu*iosul Nicodim a"năl/at, de asemenea, la locul numit GCascadeG, (ănăstirea *oie*odală Tismana, cu acela3i hram,

cu a#utorul domnitorului <ării Române3ti Radu : 3i 7an :, "ntre anii $%FF!$%F>. ici, marelestare/ formează o o)3te renumită de zeci de călu+ări, a#ută la men/inerea "n continuare a *ie/iiisihaste pe *alea Tismanei 3i pune rânduiala călu+ărească de chino*ie, după tradi/ia (unteluithos. poi, adunând "n #urul său câ/i*a călu+ări minua/i, a "ntemeiat la (ănăstirea Tismana o*estită 3coală de cali+rafi 3i copi3ti de căr/i )iserice3ti, renumită "n toată peninsula Balcanică. 7eaici Cu*iosul Nicodim conducea toate mănăstirile or+anizate de el 3i "ntre/inea coresponden/ă cue+umeni 3i ucenici din thos, din Ser)ia 3i din <ara Românească, precum 3i cu patriarhul =ftimieal Târno*ei, do*edindu!se un mare teolo+ 3i părinte duho*nicesc.

5fântul 9icodim, luând de la /umneeu darul facerii de minuni şi putere asupra du'urilor necurate, a făcut multe şi nenumărate minuni, cât a trăit %n !ia$ă, i*onind dia!olii dinoameni şi tămăduind toată boala şi toată neputin$a. Se zice că a intrat 3i "n foc 3i a ie3itne*ătămat, "ncât nici chiar de haine 3i nici de părul capului nu s!a atins focul. poi a făcut alteminuni 3i nespuse lucruri cu puterea lui 5ristos.

6a )ătrâne/e, Sfântul Nicodim "ncredin/ează +ri#a celor două mănăstiri, ;odi/a 3i Tismana,ucenicului său, ieromonahul +aton, iar el se retra+e la mai aspră ne*oin/ă "n pe3tera de deasupramănăstirii, ce se păstrează până astăzi. colo se ne*oia cu*iosul toată săptămâna "n post, "n

pri*e+here de toată noaptea 3i "n ne"ncetată ru+ăciune. 9umai /uminica şi la pranice cobora

din peşteră %n Mănăstirea Tismana şi să!ârşea 5fânta itur*'ie. ;poi !indeca pe cei bolna!i care !eneau la dânsul, mânca la trapeă cu părin$ii, sfătuia şi mân*âia pe to$i cu cu!inte de

folos şi se urca din nou la peşteră.

Numele Sfântului Nicodim de la Tismana se făcuse cunoscut până dincolo de hotarele <ăriiRomâne3ti, pentru sfin/enia *ie/ii sale 3i darul *indecării a tot felul de )oli. În tradi/ia mănăstiriise spune că unii )olna*i se *indecau numai cât a#un+eau la Tismana. l/ii se tămăduiau curu+ăciunea 3i )inecu*ântarea Cu*iosului, s!au numai cât se atin+eau de rasa lui. 2rintre cei*indeca/i de Sfântul Nicodim se numără 3i fiica re+elui Si+ismund, care era )olna*ă de epilepsie.

6a sfâr3itul secolului al K:;!lea, Sfântul Nicodim, "mpreună cu câ/i*a ucenici, "ntemeiază pe*alea Liului (ănăstirea ;i3ina, cu hramul Sfânta Treime, "n locul unei sihăstrii mai *echi. :ar "nanul $H'' "ntemeiază (ănăstirea 2rislop, numită 3i Sil*a3ul de Sus, "n /inutul 5unedoarei, cuacela3i hram, fiind a#utat de domnitorul (ircea cel Bătrân. În această mănăstire s!a ne*oit



Cu*iosul câ/i*a ani, unde a 3i scris cu mâna sa un =*an+heliar sla*on @$H'H!$H'EA, care se păstrează până astăzi.

;un*ând la adânci bătrâne$i cu sfin$enie, 5fântul 9icodim de la Tismana s-a mutat dinaceastă !ia$ă !remelnică, la !ia$a cerească şi nepieritoare, %n iua de douăeci şi şasedecembrie, anul mântuirii 6, fiind plâns de to$i ucenicii săi.

Sfintele sale moa3te s!au "n+ropat cu multă plân+ere "n )iserica (ănăstirii Tismana, "nmormântul dinainte pre+ătit, cum se *ede până astăzi, unde se face "n tot anul prăznuirea lui.7upă ce 7umnezeu i!a proslă*it moa3tele cu mireasmă dumnezeiască de )un miros 3i cu dar iz*orâtor de mir 3i cu facere de minuni, au fost scoase 3i puse "n raclă, fiind a3ezate cu cinste "n

)iserica zidită de el, ca 3i moa3tele Sfântului Dri+orie 7ecapolitul, "n Sfânta (ănăstire Bistri/a.

/upă trecere de mul$i ani, un domn al Aării Domâneşti, a !oit să ridice din MănăstireaTismana moaştele 5fântului 9icodim şi să le ducă %n oraşul 0ucureşti. /ar, nefiind !oiasfântului să se %nstrăinee moaştele din locaşul său, a făcut minune, %ncât a părăsit domnul

acela lucrul neplăcut sfântului. /upă aceea s-a arătat %n !edenie unuia din călu*ări, poruncindu-i să spună e*umenului ca să-i ascundă moaştele şi numai un de*et să-i ia de lamână pentru e!la!ia locuitorilor. ?n acest c'ip s-a arătat 5fântul 9icodim şi e*umenului,

poruncindu-i, asemenea, să-i facă precum %i spusese şi fratelui aceluia. ?ncredin$ându-see*umenul, a luat un de*et de la mâna sfântului şi mir de la moaştele sale şi au fost puse %ntr-un !as de cositor, %mpreună cu o cruce mare de plumb, pe care o purta sfântul la *ruma1 şi seaflă %n sfânta Mănăstire Tismana până %n iua de astăi, ca podoabe du'o!niceşti cinstite şi demare pre$. ?nsă din sfântul mir nu este %n*ăduit nimănui a lua măcar cât de pu$in, fără numai !asul a-l săruta şi a se umple de bunămireasmă du'o!nicească.

În acest chip fiind ascunderea moa3telor sfântului, multă *reme se 3tia taina numai de cătree+umen 3i de unul din fra/ii mănăstirii. (ai pe urmă, din pricina multor răzmeri/e 3i ro)ii, aurămas moa3tele sfântului tăinuite de tot 3i ne3tiute de nimeni, până "n ziua de astăzi. 2oate că a3aa fost *oia sfântului, cu toate că se +ăsesc cele mai sus numite sfinte odoare, spre mân+âierea

părin/ilor mănăstirii 3i a celorlal/i locuitori cre3tini, prin care 3i acum se fac multe 3i nenumărateminuni. 7uhurile cele necurate din oameni se iz+onesc cu chemarea numelui sfântului 3i*indecări de multe feluri de )oli se dăruiesc celor ce năzuiesc 3i alear+ă cu credin/ă la a#utorullui.

:i $ara aceasta, cu ru*ăciunile şi cu autorul 5fântului 9icodim, de multe ne!oi se păeşte şi se ibă!eşte.

poi 3i Sfânta (ănăstire Tismana, care are "n sine comoară de mare pre/ a sfintelor sale moa3te,de multe prime#dii 3i )ântuieli ale *ăzu/ilor 3i ne*ăzu/ilor *ră#ma3i este păzită 3i apăratătotdeauna cu +ra)nică 3i călduroasă folosin/a sa.

2entru ale cărui ru+ăciuni, 5ristoase, 7umnezeule, miluie3te!ne 3i ne mântuie3te pe noi. min.



Sina6a$ &omeni$ea Sfântului p$ea cuviosului &#$intelui nost$u Nicodim, a$himand$ituldin lav$a Sfintei M#n#sti$i Tismana

Tot "n această zi @& decem)rieA 3i pomenirea Sfântului prea cu*iosului 2ărintelui nostru Nicodim, arhimandritul din la*ra Sfintei (ănăstiri Tismana.

Sfântul 3i 2reacu*iosul 2ărintele nostru Nicodim era de neam slo*en, născut 3i crescut "n dreaptacredin/ă. 7upă ce a primit sfântul 3i "n+erescul chip al călu+ăriei 3i harul preo/iei, a pustnicit prinmulte locuri, adunând la sine toată fapta cea )ună prin iu)ire de osteneli 3i alte petreceri"m)unătă/ite.

Tot când a *enit "n păr/ile acestea ale <ării Române3ti a trăit "n multe trude 3i osteneli suflete3ti 3ia petrecut cu ne"ncetate ru+ăciuni prin mun/ii pământului acestuia. Sfântul Nicodim a zidit multealtare lui 7umnezeu, precum se istorise3te până "n ziua de azi. Mai %ntâi pe apa Motrului, apoi

Mănăstirea de la #odi$a, pe numele 5fântului ;ntonie cel mare. colo a făcut chino*ie demul/i părin/i 3i fra/i "ntru 5ristos 3i a *ie/uit "n acea mănăstire multă *reme, sfântul.

/upă aceea, prin descoperire dumneeiască, a mers la locul ce se numeşte Tismana. u !oialui /umneeu, a idit acolo, cu ale sale trude şi osteneli, altar dumneeiesc şi locaş de !ia$ă deobşte. (ul/ime mare de călu+ări s!a adunat acolo4 iar Sfântul Nicodim *ie/uia cu ace3ti fra/i "ntru5ristos4 le era chip 3i pildă de fapte )une, 3i!i po*ă/uia pe calea mântuirii. 9i luând sfântul de la7umnezeu harul facerii de minuni 3i putere asupra duhurilor celor necurate, multe 3i nenumărateminuni a făcut cât a trăit "n *ia/ă. alun+at demoni 3i a tămăduit toată )oala 3i toată neputin/a. Sespune că 3i "n foc a intrat 3i a ie3it ne*ătămat4 focul nu s!a atins nici de haine, nici de părulcapului său. mai făcut 3i alte minuni 3i nespuse lucruri cu puterea lui 5ristos.

:i aşa, aun*ând cu sfin$enie până la adânci bătrâne$i, s-a mutat din !ia$a aceasta !remelnicăla !ia$a cea cerească şi nepieritoare. ?ntru această lună %n douăeci şi şase de ile. :i au fost %n*ropate cinstitele şi sfintele sale moaşte %n sfânta şi dumneeiasca sa mănăstire Tismana,unde se face sluba şi prănuirea sa %n to$i anii. Mormântul său stă %ntru pomenire până %n

iua de ai, cu candela neadormită.



7upă ce 7umnezeu a preaslă*it moa3tele sale cu mireasma dumnezeiască de )un miros, cu har iz*orâtor de mir 3i cu facere de minuni, au fost scoase din mormânt 3i puse "n raclă 3i a3ezate"năuntru cu cinste "n sfânta )iserică, a3a ca 3i moa3tele Sfântului Dri+orie 7ecapolitul "n sfânta(ănăstire Bistri/a. 7upă trecere de mul/i ani, un domn al /ării acesteia a *rut să ridice din(ănăstirea Tismana moa3tele Sfântului Nicodim, să le ducă "n Bucure3ti, ca să fie acolostătătoare. 7ar n!a fost *oia sfântului să se "nstrăineze moa3tele sale din loca3ul său. 9i cu

minune s!a făcut de a părăsit domnul acela +ândul său 3i lucrul cel neplăcut sfântului. Că "ndatăs!a arătat "n *edenie unuia din călu+ări 3i i!a poruncit să spună stare/ului să!i ascundă moa3tele 3inumai un de+et să ia de la mâna lui 3i să!l oprească pentru e*la*ia credincio3ilor. Sfântul

Nicodim s!a arătat "n acela3i chip 3i stare/ului4 i!a dat ca 3i fratelui aceea3i poruncă.Încredin/ându!se dar stare/ul, a luat un de+et de la mâna sfântului 3i mir de la moa3tele sale.7e+etul 3i sfântul mir, pus "ntr!un *as de cositor, "mpreună cu o cruce de plum) ce o purta sfântulla +ât, se află "n sfânta mănăstire până "n ziua de azi, ca odoare duho*nice3ti cinstite 3i de mult

pre/. 7in sfântul mir nimeni n!are *oie să ia4 se "n+ăduie să se sărute *asul 3i se umplu to/i denespusă mireasmă duho*nicească.

scunzându!se dar "n acest chip moa3tele sfântului, de care se 3tia numai din stare/ "n stare/ 3iunul din fra/ii mănăstirii. :ar mai pe urmă, din "ntâmplările *remilor celor cu multe ro)ii, aurămas moa3tele sfântului de tot tăinuite 3i ne3tiute de nimeni până "n ziua de azi. 2oate că a3a afost *oia sfântului. Cele mai sus numite sfinte 3i cinstite odoare sunt "ndestulătoare pentrumân+âierea părin/ilor mănăstirii 3i a celorlal/i locuitori cre3tini. =le fac 3i acum multe 3inenumărate minuni. 7uhurile necurate din oameni se alun+ă cu chemarea numelui sfântului4*indecări de multe feluri de )oli se dăruiesc celor ce năzuiesc 3i alear+ă cu credin/ă la a#utorulsfântului4 pământul şi $ara aceasta se păeşte cu ru*ăciunile şi autorul 5fântului 9icodim demulte ne!oi1 iar sfânta şi dumneeiasca Mănăstire Tismana, care $ine şi are comoară de mult

pre$ sfintele sale moaşte, este păită şi apărată totdeauna, cu *rabnica lui folosin$ă, de multebântuieli ale !ău$ilor şi ne!ău$ilor !rămaşi.



În urma hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, "n ziua de &> octom)rie $JEE, "ncatedrala (itropoliei Olteniei din Craio*a s!a oficiat sfânta slu#)ă a Sfântului Nicodim, ca"nceput al să*âr3irii de atunci "nainte, a slu#)ei Sfântului Nicodim "n toate )isericile din BisericaOrtodoxă Română.

&$oloagele &omeni$ea Sfântului p$ea cuviosului &$intelui nost$u Nicodim cel sfin+it,a$himand$itul, din av$a Sfintei Mnsti$i Tismana 89 1."(:

Întru aceastM zi @& decem)rieA, pomenirea Sfântului prea cu*iosului 2Mrintelui nostru Nicodimcel sfin/it, arhimandritul, din 6a*ra Sfintei (MnMstiri Tismana @ $H'A.

Într!această zi, "n care se prăznuie3te So)orul 2reasfintei Născătoare de 7umnezeu, sfântanoastră Biserică a orânduit să se facă prăznuirea Cu*iosului Nicodim cel Sfin/it de la Tismana,Sfântul care a trăit pe pământ românesc 3i s!a ne*oit a "ntemeia cele dintâi a3ezări călu+ăre3ti din

păr/ile acestea @$%F'A.



u!iosul 9icodim s-a născut %n satul 8rilep şi se tră*ea dintr-o familie de aromâni. ste$ deminte de mic copil, 9icodim a %n!ă$at citirea 5fintelor 5cripturi şi s-a umplut de râ!nă pentrusluirea lui 3ristos. ar când părin$ii săi au %nceput a cu*eta să-l aşee %n dre*ătorii, dupăa!u$ia şi ran*ul ce a!eau, 9icodim s-a lepădat de toată a!erea părintească şi de toată sla!alumii acesteia. ?mbrăcat %n 'aine sărăcăcioase, a fu*it %ntr-ascuns din casa părintească şi s-adus la 5fântul Munte, unde, după trei ani de ucenicie, s-a %n!rednicit a fi tuns călu*ăr %ntr-o

mânăstire de acolo.

7o*edindu!se adânc cunoscător al dumnezeie3tilor "n*ă/ături, smerit 3i e*la*ios, "n pu/ină *remea a#uns diacon, apoi e+umen 3i stare/ al acelei mânăstiri. 2lin de dra+oste pentru poporul său,

Nicodim a mi#locit "mpăcarea "ntre scaunul patriarhal din Constantinopol 3i Biserica sâr)ească 3i,ascultând ru+ămintea cneazului 6azăr, a părăsit Sfântul (unte 3i a *enit "n /ara sa.

Repede ducându!se *estea despre e*la*ia 3i smerenia sa, preo/ii 3i credincio3ii *oiau să!l "nal/e patriarh al Bisericii sâr)e3ti, dar Sfântul s!a socotit pe sine ne*rednic de asemenea cinste.

În timpul domniei *oie*odului român ;laicu, Sfântul a trecut 7unărea 3i, *enind "n <araRomânească, a zidit mănăstirea ;odi/a, cea dintâi a3ezare mănăstirească temeinică 3i cu )unărânduială din /ara noastră, despre care s!au păstrat do*ezi 3i hrisoa*e. 7upă oarecare trecere de*reme, Sfântul a părăsit ctitoria lui de la ;odi/a, unde a lăsat stare/ pe un ucenic al său, anume+aton, a mers prin mun/i "n sus 3i, a#un+ând la locul unde apa Tismanei cade cu z+omot de la"năl/ime, a ridicat acolo o mânăstire mai mare 3i mai trainică.

ici s!a a3ezat Cu*iosul Nicodim, cu câ/i*a din ucenicii săi, dar numărul acelor ce *eneau săslu#ească lui 5ristos, su) po*ă/uirea 3i "ndrumarea *rednicului stare/, sporea fără "ncetare. 2e to/i"i "n*ă/a cu )lânde/e 3i!i călăuzea spre "mplinirea *oii lui 7umnezeu.

5fântul 9icodim a fost un mare %ntemeietor şi %ndrumător al !ie$ii mona'ale la noi, dupărânduielile de la ;t'os, iar ucenicii lui sunt cei ce au ctitorit cu autor de la binecredincioşii domni şi !oie!oi români, cele dintâi mânăstiri mari %n Aara Domânească.

;remea "nsă, când a *enit la noi Sfântul Nicodim, era o *reme de mari frământări "n lumeamânăstirilor ortodoxe. (iezul frământărilor era (untele thos, tocmai locul de unde *eniseSfântul Nicodim. =ste *or)a de marea frământare pentru Gru+ăciunea min/ii.G Sfântul *enea la

noi, "ntre altele, tocmai pentru că a +ăsit aici un loc de lini3te 3i sin+urătate, prielnic lucrăriiduho*nice3ti a ru+ăciunii. 7ar Sfântul Nicodim 3i mănăstirile zidite de el, după tipicul dinSfântul (unte, au luat parte 3i la ne*oile duho*nice3ti ale cre3tinilor din această /ară.

Schim)ul de scrisori, de curând descoperit, dintre Sfântul Nicodim 3i marele 2atriarh )ul+ar =ftimie de la Târno*a 3i "ntre)ările pe care stare/ul Tismanei le pune marelui 2atriarh, ni!l arată

pe Sfântul Nicodim dornic să se "narmeze cu acele cuno3tin/e tre)uitoare "n lupta "mpotri*ărătăcirii )o+omililor, sectă din Bul+aria, care tocmai trecuse "n <ara Românească 3i )ântuia /ara.

&l şi mănăstirea lui erau ca o obşte de apostoli ai dreptei credin$e. 8lin de dra*oste pentru popor, 5fântul s-a ne!oit %ntru %n!ă$area tuturor şi pentru lucrarea treburilor bisericeşti %n preama mănăstirii sale. trăit 3i a lucrat pe pământul românesc su) patru domnitori0 ;laicu,Radu, 7an 3i (ircea, fiind cinstit 3i pre/uit, după cu*iin/ă, de to/i patru.



5criitorul, din !remea lui, a căr$ii #ia$a lui saia de la 3ilandar, !ede %n 5fântul 9icodim, peEbărbatul cinstit şi sfânt, tare %n căr$i şi mai tare la udecată, %n cu!inte şi răspunsuri,%ntemeietor de mânăstiri, puternic la ru*ăciune şi luptător pentru dreaptă credin$ăE.

8e lân*ă frumoasa mânăstire Tismana, care e ctitoria lui, de la 5fântul 9icodim ne-a rămas şi o &!an*'elie, numităTetra!an*'elul lui 9icodim de la Tismana, scrisă %n limba sla!onă, c'iar de mâna 5fântului.

adormit cu pace "n 7omnul la anul $H', la & de zile ale lunii decem)rie, petrecut cu #ale decălu+ări 3i de mul/ime de credincio3i. 9i a fost "n+ropat "n mormântul pe care sin+ur 3i!l pre+ătise"n mănăstirea sa Tismana. 7upă oarecare *reme, do*edindu!se că trupul său a rămas nestricăcios,a fost scos din mormânt 3i a3ezat cu cinste "ntr!o raclă din )iserica mănăstirii. 7in pricinatul)urărilor 3i *itre+iei trecutelor *remi, sfintele lui moa3te au fost ascunse apoi "n locuri tainice,

pe care nu le 3tia decât stare/ul mănăstirii4 cu timpul "nsă li s!a pierdut urma 3i au rămas "ntr!unloc, pe care numai unul 7umnezeu "l mai 3tie.

2entru dra+ostea lui către 7omnul 3i pentru toată slu#irea 3i osteneala lui "ntru sla*a BisericiiOrtodoxe, dreptcredincio3ii din /ara noastră cinstesc pe Sfântul Nicodim cu multă e*la*ie, ca peunul din marii "ndrumători ai no3tri pe calea mântuirii.

Cu ale cărui ru+ăciuni, 7oamne miluie3te!ne 3i ne mântuie3te pe noi. min.

&$; &$of; <$; Mi$cea &#cu$a$iu = Sfântul Nicodim de la Tismana



;ia/a monahală la români "ncepe "ncă din primele *eacuri cre3tine. În alte pa+ini ale acestei căr/i,

am "nfă/i3at strădaniile duho*nice3ti ale cu*io3ilor monahi daco!romani :oan Casian 3i Cu*iosulDherman, care s!au născut 3i s!au călu+ărit "n fosta pro*incie Sci/ia (ică "n secolul :;.

(ul/i arheolo+i 3i teolo+i socotesc că la Basara)i @(urfatlarA, lân+ă Constan/a, ar fi fost oa3ezare sihăstrească, ale cărei "nceputuri le a3ează "n aceea3i perioadă. În #urul anului $''' seridicase o mănăstire de rit răsăritean "n cetatea (orisena de pe (ure3 @azi Cenad, #ud. Timi3A. În

păr/ile Săla#ului, Buzăului 3i r+e3ului s!au descoperit urmele unor stră*echi a3ezări monahale,cu )isericu/e 3i chilii săpate "n stâncă. (ulte numiri de localită/i de pe "ntre+ cuprinsul /ării@Călu+ăreni, ;alea Călu+ărească, 2oiana Călu+ări/ei, Chilia, Chilii, (ănăstirea, (ănăstioara,

Schitu 3i alteleA, arată că acolo existau a3ezări călu+ăre3ti, de multe ori dinainte de "ntemeiereastatelor medie*ale române3ti.

În *eacul al K:;!lea a apărut "n Biserica Ortodoxă "ndeose)i la (untele thos, "n Drecia de azi o mi3care de rena3tere teolo+ică!spirituală, numită isihasm @de la cu*ântul +recesc isihia Plini3teA, care cerea retra+erea totală a călu+ărului de lume, medita/ie "n tăcere 3i rostireane"ncetată a ?ru+ăciunii lui :isusQ sau ?a inimiiQ0 ?7oamne :isuse 5ristoase, 1iul lui 7umnezeu,miluie3te!mă pe mine păcătosulQ. Cei mai de seamă reprezentan/i ai acestei mi3cări au fostDri+orie 2alama, Nicolae Ca)asila 3i Simeon, to/i trei arhiepiscopi ai Tesalonicului, Dri+orie

Sinaitul 3i al/ii.7e la (untele thos, spiritualitatea isihastă s!a răspândit 3i "n mănăstirile din Bul+aria, Ser)ia,Rusia 3i /ările române3ti. Bnul din repreentan$ii de frunte ai isi'asmului pe pământul românesc a fost 5fântul 9icodim de la Tismana. Cine a fost acestaI 9tirile care le a*em "n



le+ătură cu ori+inea, copilăria, tinere/ea 3i "ntrea+a *ia/ă a lui Nicodim până la *enirea lui "n <araRomânească sunt foarte sărace. (ul/i istorici l!au socotit ca fiind +rec de neam, sau +rec dupătată 3i sâr) după mamă, chiar "nrudit cu cneazul 6azăr al Ser)iei. l/ii, "ntre care 3i marelecărturar Nicolae :or+a, sus/in că se tră+ea dintr!o familie de macedo!români din #urul ora3ului2rilep, din (acedonia. 3a se explică de ce a *enit "n păr/ile noastre 3i s!a arătat atât de multle+at suflete3te de poporul român. Cunoscând câ/i*a călu+ări de la (untele thos, a plecat cu ei"n ascuns, renun/ând la toate )o+ă/iile 3i măririle care l!ar fi a3teptat "n /ara lui. S!a oprit la

mănăstirea 5ilandar, unde e+umenul l!a primit ca ?frateQ.

Noul ucenic al thosului "n*a/ă aici temeinic lim)ile +reacă 3i sla*onă, dar cule+e 3i multe"n*ă/ături din scrierile Sfin/ilor 2ărin/i 3i ale scriitorilor )iserice3ti. Credin/a lui #ertfelnică,dra+ostea lui fa/ă de to/i, râ*na spre cele )une 3i folositoare, smerenia, posturile 3i ru+ăciuneane"ncetată, l!au făcut cunoscut tuturor, "ncât la *remea cu*enită, după trei ani de ucenicie, a

primit "n+erescul chip al călu+ăriei, primind numele Nicodim. fost hirotonit ierodiacon, iar lascurt timp preot ieromonah. 2re/uit de to/i, după trecerea la cele *e3nice a e+umenului, so)orulmănăstirii l!a ales "n fruntea o)3tii călu+ăre3ti de la 5ilandar. S!a do*edit 3i "n această slu#ire un

ne"ntrecut +ospodar 3i )un "ndrumător al călu+ărilor, ostenind zi 3i noapte alături de ei, "n posturi3i ru+ăciuni, "n copierea de manuscrise 3i alte "ndeletniciri potri*ite cinului călu+ăresc.

7orind "nsă o *ia/ă mai lini3tită, cu*iosul Nicodim a plecat "n ascuns de la (untele thos 3i a*enit "n re+iunea Clado*a, la locul numit 9aina, "n apropiere de 7unăre @"n fa/a ora3ului 7ro)eta,Turnu Se*erin de aziA. Împreună cu ucenicii care s!au strâns "n #urul lui, a ridicat acolo o

)isericu/ă cu hramul Sfânta Treime.

Tradi/ia populară sâr)ească "i atri)uie 3i "ntemeierea mănăstirilor ;ratna 3i (ănăstiri/a, "nre+iunea Craina. 7ar la scurt timp, această re+iune a fost ocupată, pentru câ/i*a ani, de re+elen+ariei 6udo*ic cel (are, "ncepându!se de "ndată 3i o puternică lucrare de răspândire acatolicismului, dusă de călu+ări franciscani. În aceste "mpre#urări, cu*iosul Nicodim a trecut "n/inuturile "n*ecinate din nordul 7unării, pe pământ românesc. ici a ridicat o altă mănăstire, la;odi/a, pro)a)il pe locul unei a3ezări sihăstre3ti mai *echi, ca un centru de apărare ortodoxă lafrontiera cu statul ma+hiar catolic.

Cea mai *eche men/iune despre prezen/a lui Nicodim "n <ara Românească se face "ntr!un hriso*al domnitorului ;ladisla* @;laicuA ;odă din anul $%F&, prin care oferea o seamă de daniimănăstirii ;odi/a, zidită 3i zu+ră*ită din "ndemnul lui Nicodim, ?cu munca sa 3i a fra/ilorQ 3i cu

cheltuiala domnitorului. 2rin acest hriso*, mănăstirea era "nzestrată cu mai multe sate, *e3minte3i *ase litur+ice, scutită de anumite dări către domnie. Se rânduia apoi ca mănăstirea să de*ină o?samo*lastieQ, adică o ctitorie de sine stătătoare, scoasă de su) orice putere din afară, fiindcondusă numai prin propriul ei so)or, rânduială folosită la thos, pe care cu*iosul Nicodim aadus!o 3i "n <ara Românească. În timpul 3ederii la ;odi/a, Nicodim a făcut parte dintr!o solietrimisă la Constantinopol pentru a mi#loci o "mpăcare "ntre Biserica Ortodoxă Sâr)ă 3i 2atriarhiaecumenică, "ntre care existau anumite ne"n/ele+eri.

8atriar'ul Filotei a acordat atunci cu!iosului 9icodim ran*ul de ar'imandrit, cu dreptul de a

sfin$i biserici, precum şi părticele din moaştele 5fin$ilor *natie Teoforul, oan ură de ;ur şi ale mucenicului Teofil, care se păstreaă până ai, ca odoare de mare pre$, la mănăstireaTismana.



Cu*iosul Nicodim nu a putut rămâne prea mult "n lini3tea mănăstiri ;odi/a. Încă "nainte de anul$%F, /inutul Se*erinului, "n care era situată 3i mănăstirea, a fost ocupat de re+atul ma+hiar. Înaceste "mpre#urări, a pornit "n căutarea unui loc mai potri*it pentru a ridica un nou a3ezământ de*ia/ă călu+ărească. cest loc a fost +ăsit "n păr/ile de nord ale Olteniei, pe *alea râului Tismana,la poalele mun/ilor. Se pare că, datorită felului "n care 3i!a "ndeplinit misiunea "ncredin/ată laConstantinopol, s!a )ucurat acum 3i de anumite a#utoare materiale din partea cneazului 6azăr alSer)iei. 6ucrările de zidire au durat mai mul/i ani, su) domnitorii Radu : @C. $%FF!c.$%>%A 3i 7an

: @c.$%>%!$%>A, care au 3i oferit o seamă de danii.

n fapt "m)ucurător a fost acela că prin anii $%>%!$%>H Se*erinul a reintrat "n stăpânirea <ăriiRomâne3ti. Cu*iosul Nicodim a putut astfel să preia 3i conducerea mănăstirii ;odi/a. În felulacesta, a cârmuit cu *rednicie amândouă mănăstirile, până la moarte. Tradi/ia "i mai atri)uie 3iridicarea primelor a3ezări mănăstire3ti de la Topolni/a @lân+ă ;odi/aA, Cosustea Cri*elnic, Dura(otrului 3i ;isina, toate "n Oltenia, precum 3i 2rislopul, "n <ara 5a/e+ului. de*ărul este caacestea au fost ctitorite de ucenici de!ai săi, dar "n ele s!au /inut acelea3i rânduieli de *ia/ămonahală pe care le!a introdus el la ;odi/a 3i Tismana.

Cu*iosul Nicodim a fost sfetnic de*otat al domnitorului (ircea cel Bătrân @$%>!$H$>A, care afăcut mai multe danii "n )ani 3i mo3ii celor două mănăstiri.

*em 3i câte*a 3tiri pri*itoare la acti*itatea culturală!teolo+ică a lui Nicodim. =ste *or)a de ocoresponden/a pe care a purtat!o cu ultimul patriarh de la Târno*o, din Bul+aria, Sfântul =ftimie,

pe care unii istorici "l socotesc ?*lahQ sud!dunărean. =ra un teolo+ cunoscut 3i foarte apreciat "n/ările ortodoxe, "ncât mul/i ierarhi 3i teolo+i "i cereau lămuriri "n felurite pro)leme do+matice 3imorale. S!au păstrat două scrisori ale acestui patriarh către Nicodim de la Tismana0 "n prima "irăspunde la 3ase "ntre)ări pe care i le!a pus "n le+ătură cu "n+erii, iar "n a doua "i dădea lămuriricu pri*ire la cură/ia morală a celor ce doreau să primească Taina 2reo/iei. 7in cercetarea"ntre)ărilor puse de cu*iosul Nicodim reiese că el n!a fost numai un )un or+anizator al *ie/iicălu+ăre3ti, ci 3i un temeinic cunoscător al Sfintei Scripturi, un călu+ăr dornic să cunoască 3i săadâncească felurite pro)leme teolo+ice.

2rin anii $H'H!$H'E, cu*iosul Nicodim a cali+rafiat pe per+ament un frumos Tetrae*an+hel "nlim)a sla*ă )isericească, fiind primul manuscris cu dată si+ură scris pe teritoriul /ării noastre.=ste un manuscris de o mare frumuse/e artistică, cu multe podoa)e @frontispicii, ini/iale, titluri culitere auriteA, cu o ferecătură "n ar+int, pe care sunt redate Răsti+nirea 3i În*ierea 7omnului. Se

crede că acest frumos manuscris a fost copiat la mănăstirea 2rislop, din păr/ile 5a/e+ului, unde seretrăsese, "n dorin/a de a trăi "n 3i mai mare sin+urătate.

Încă din timpul *ie/ii, cu*iosul Nicodim a fost "n*rednicit de 7umnezeu cu darul facerii deminuni. Se 3tie de trecerea lui 3i a ierodiaconului său, "m)răca/i "n odă#dii, prin foc, fără ca acestasă se atin+ă de ei4 de *indecarea unei tinere, rudă cu re+ele Si+ismund al n+ariei, stăpânită deun duh necurat 3i de alte fapte minunate. 2entru toate acestea, dreptcredincio3ii cre3tini l!ausocotit ca ?sfântQ "ncă din timpul *ie/ii.

2entru ultima oară este pomenit "n *ia/ă la &% noiem)rie $H', la Tismana, când (ircea ;odă celBătrân a dat un nou hriso* mănăstirii 3i ?părintelui 3i ru+ătorului domniei mele, popii NicodimQ.2este o lună, la & decem)rie $H', cu*iosul Nicodim a fost chemat de 7omnul la Sine.



fost "n+ropat "n mormântul dinainte pre+ătit "n apropierea )isericii mănăstirii Tismana, care se*ede 3i azi. Îndată după moarte, la mormântul său s!au petrecut fapte minunate, mai ales*indecări de )oli, semn că 7umnezeu "l "n*rednicise cu cununile sfin/eniei. Cu*io3ii călu+ări dino)3tea Tismanei le!au scos 3i le!au pus "ntr!o raclă, care a fost a3ezată cu cinste "n )isericamănăstirii.

Tradi/ia spune că, după mai mul/i ani, fiind "n prime#die de a fi luate, Sfântul Nicodim s!a arătat

"n *is unui călu+ăr, apoi e+umenului, poruncindu!le să!i ascundă moa3tele, lăsând numai unde+et de la mână pentru mân+âierea credincio3ilor. =le au fost ascunse "n locuri tainice, dar cutimpul li s!a pierdut urma, "ncât astăzi nu se 3tie unde sunt. 6a mănăstirea Tismana se mai

păstrează doar de+etul de care am pomenit 3i câte*a o)iecte care i!au apar/inut0 o cruce de plum), un epitrahil 3i o )ederni/ă.

2entru *ia/a sa "m)unătă/ită, ca 3i pentru minunile sale 3i multele sale osteneli intru slu#irea lui7umnezeu 3i a credincio3ilor, Sfântul Nicodim este prăznuit cu e*la*ie "n fiecare an la &decem)rie, a doua zi de Crăciun, când este 3i săr)ătoarea numită So)orul (aicii 7omnului.

Slu#)a lui apare, la această dată, aproape "n toate (ineiele pe luna decem)rie, care s!au tipărit "nlim)a română. numi/i imno+rafi au alcătuit apoi catistul 3i 2araclisul Sfântului Nicodim.Chipul său este zu+ră*it "n multe )iserici române3ti, mai ales din Oltenia.

Sfântul Nicodim rămâne, "ndeose)i pentru noi, credincio3ii români, ca o ade*ărată pildă de trăireduho*nicească, ca un mare apărător al credin/ei ortodoxe, ca un "nnoitor al *ie/ii călu+ăre3ti pe

pământ românesc. 2entru toate acestea, se cu*ine să!l cinstim 3i să cercetăm mănăstirile ctitoritede el la ;odi/a 3i mai ales la Tismana 3i să!l ru+ăm0

“Sinte prea cuvioase părinte !icodime, primind a noastră umilă ru"ăciune, mi#loceşte nouămilă $elui prea înalt. I%băveşte-ne cu olosinţa ta, prea ericite, de relele ce vin asupra noastră,ca neîncetat să te slăvim. &oa"ă-te Stăpânului pentru noi nevrednicii, să ierte "reşalele noastre

şi să ne dea dra"oste curată şi putere a ace tot binele spre slava prea Sântului Său nume'. @7inru+ăciunea de la catistul Sfântului NicodimA.

Sfântul Nicodim cel sfin+it



Cea mai *eche relatare păstrată a *ie/ii Sfântului Nicodim ne!o dă "ntr!o formă rezumată 2aul delep "n $EH. =l relatează tradi/ia păstrată "nTismana, la două *eacuri 3i #umătate de la moarteaSfântului.

În afară de racla de ar+int de la Tismana din $F$, ce redă episoade din *ia/a cu*iosului, a maiexistat o *ia/ă a+hio+rafică "n sla*one3te scrisă de ucenicii sfântului, dar care s!a pierdut 3i pecare o citează ieromonahul 9tefan "n )io+rafia Sfântului Nicodim, scrisă de el "n $>%>.

6a $FF ie3ea din tiparni/a de la Râmnic, Slu#)a Ose)ită a Cu*iosului Nicodim sfin/itul, "ncare este cuprinsă 3i o )io+rafie elo+iu a acestuia, scrisă de 2artenie, episcopul Râmnicului.

Nu este prea lămurită nici pro)lema o)âr3iei sfântului, dar ma#oritatea istoricilor nu pun la"ndoială faptul că mama cu*iosului era de neam *alah )a "ncă de neam *oie*odal fiind fiicalui Basara) : 3i soră cu mama Sfântului cneaz 6azăr @:osif Bo)ulescu, 5a3deu, Băla3aA. utoriinu se pun "nsă de acord cu locul na3terii lui4 unii *rednici de crezare "nclinând spre 2erlepe@"n *echiul pomelnic al stare/ilor Tismanei fi+urează su) numele de 2opa Nicodim2erlepeanuQA, al/ii dând ca si+ur 2rilepul Uoso*oar, de lân+ă (ănăstirea ;soUi 7ecani, iar al/ii"ntre care 3i Nicolae :or+a "nclină spre o co)orâre din aromânii din 2rilep afirmând "ntre altele căSfântul Nicodim a fost atras "n <ara noastră prin unele le+ături de rudenie.Q cademicianul sâr)7#ord#ie Sp. Rado#icic precizează că Sfântul Nicodim 3i cneazul 6azăr ruda saQ, erau *alahi din

2rilepac ! cetate aproape de No*o Brado, iar nu din 2rilep. :ar despre tatăl acestui )ăr)at literat,orator 3i cu *ia/ă sfântăQ @:larion Ru*ară/A se spune că era +rec, de fel din ora3ul VastoriaQ @2aulde lep la $EHA 3i că l!a crescut pe Sfântul Nicodim după o)iceiul cre3tinesc, "ntru )una

pedepsire 3i temere de 7umnezeuQ. ;nul naşterii sfântului este +



nul na3terii sfântului este $%$' iar călu+ării Tismanei spuneau că sfântul s!a ne*oit J de ani "nastă lume, 3i a trecut la cele *e3nice după săr)ătoarea Na3terii 7omnului din $H' la &decem)rie. Ludecând după faptul că *ia/a sa lumească nu 3i!a petrecut!o printre sâr)ii *ărului său6azăr, nici printre elinii Vastoriei, nici măcar printre sfin/ii a+hiori/i, e limpede că sfântul a trăit3i s!a ne*oit printre cei de neam cu el, printre românii n+ro!;lahiei.

9i "ncă din tânără *ârstă a prunciei sale, dat a fost de părin/ii lui la "n*ă/ătura căr/iQ.Când a a#unssă "n*e/e Sfintele Scripturi s!a pătruns de ele cu tot sufletul 3i s!a hotărât să!i slu#ească lui7umnezeu. (er+ând "mpreună cu părin/ii deseori la Biserică 3i ascultând Sfintele Scripturi, a"nceput a odrăsli "ntr!"nsul +ândul de a se face monah 3i se ru+a lui 7umnezeu să!l"n*rednicească spre aceasta.

;enind câ/i*a monahi sâr)i de la mânăstirea sâr)ească 5ilandaru din Sfântul (unte al thonului"n Ser)ia pentru oarecare tre)uin/ă mănăstirească, a mers Sfântul pe ascuns la dân3ii unde erau

+ăzdui/i 3i mărturisindu!le dorin/a ce a*ea, i!a "ntre)at despre mânăstirile Sfântului (unte,ru+ându!i să!l ia cu dân3ii. tunci Sfântul s!a "m)răcat "n haine sărace 3i pe ascuns a fu+it dincasa părin/ilor săi 3i s!a dus la (ănăstirea 5ilandaru din Sfântul (unte.

; primit marele şi %n*erescul c'ip şi numele de 9icodim la ++"



:ar pentru marea sa smerenie 3i ascultare către to/i a primit marele 3i "n+erescul chip 3i numele de Nicodim la $%%>, iar "n $%H$ a fost hirotonit ierodiacon, 3i după & ani ieromonah.

9i a "n*ă/at Sfântul deplin Scriptura, stăpânind lim)ile sla*onă 3i +reacă, ini/iindu!se "n arteleathonite0 cali+rafie, pictură, zidărie, arhitectură, ar+intărie 3i do+ărit. :ar murind e+umenul, a fost

ales e+umen 3i stare/ al acestei mănăstiri de tot so)orul. n + a fost 'irotonit ierodiacon

7ar (aica 7omnului, a dat poruncă Sfântului "n *is, să mear+ă "n <ara Românească, 3i la loculnumit CascadeQ să ridice o mare la*ră "n cinstea =i.

Maica /omnului, a dat poruncă 5fântului %n !is

Călăuzit fiind de dumnezeiescul +las, Cu*iosul Nicodim "3i "ndreaptă pa3ii spre pământurinecunoscute, unde a*ea să ridice cea mai frumoasă 3i mai trainică dintre ctitoriile sale.



9i s!a oprit mai "ntâi din pri)e+ie "n /inutul sâr)esc al Vlado*ei @populat "n propor/ie de JEW de*lahiA, la Vra#ina, unde a 3i ctitorit două mănăstiri ;ratna 3i (ănăstiri/a.

Bo+dan 2etriceicu 5a3deu spunea0 "n districtul sâr)esc al Vra#inei, se află o )isericu/ă numită(ănăstiritza, a cărui funda/iune, poporul de acolo o atri)uie unui Sfânt Nicodim. 7easupra u3iialtarului se află o *eche inscrip/ie din care se mai putea citi până mai deunăzi cu*ântul0 Radu!;odă. Sfântul Nicodim, 3ezuse la Clado*a de unde cunoscuse pe Radu Ne+ru ca Ban al

Se*erinului, căci au zidit amândoi o )isericu/ă0 (ănăstiritzaQ. N!a *ie/uit mult "n aceste locuri, pentru că "ntr!o zi de săr)ătoare adormind Sfântul "n timp ce seru+a, i s!a arătat "n *is Sfântul ntonie cel mare, spunându!i să treacă 7unărea "n <araRomânească 3i "n locul numit CascadeQ să zidească o mănăstire care să nu fie alta mai mare 3imai frumoasă.

5fântului 9icodim i s-a arătat %n !is 5fântul ;ntonie cel mare

Sfântul Nicodim amintindu!3i că această poruncă a mai a*ut!o 3i când era "n Sfântul (unte, s!ahotărât să o "mplinească. S!a dus la satul Tachia care este "n mar+inea 7unării, "n fa/a Or3o*ei 3ifăcându!3i de trei ori cruce a "ntins rasa peste *aluri 3i a trecut 7unărea pe ea ca 3i pe o luntre la;ârcioro*a, "n patriamamei sale "n acest pământ al n+ro!;lahiei.



căutat "n dreapta, a căutat "n stân+a 3i părându!i!se că a +ăsit locul *isat s!a apucat 3i "n H' dezile a fost terminată 3i sfin/ită mănăstirea ;odi/a 3i i!a pus hramul Sfântul ntonie 3i a rânduit a fichino*ie de părin/i cu *ia/ă de o)3te4 "n alte H' de zile a sădit H po+oane de *ie la locul numitSfântaQ, "n munte deasupra mănăstirii 3i a3a a făcut Sfântul olane să *ină *inul pe ele, să se*erse "n *asele din pi*ni/a mânăstirii.Q

=ra prin $%F$ când s!a născut ;odi/a, prima mănăstire zidită de Sfântul Nicodim "n ;alahia,"nchinată Sfântului ntonie cel mare. 3adar ;ladisla* ;oie*od ascultând pe cinstitul "ntrecălu+ări Nicodim, de asemenea 3i cu cheltuială 3i cu daruri de la domnia mea, iar cu munca luiVir Nicodim 3i a fra/ilor lui, am zidit 3i am zu+ră*itXQ.

7e3i sfântul a *ăzut cu duhul ce soartă *or a*ea /inuturile sâr)e3ti, *ine "n <ara Românească, nu pentru "nfrico3area de Semilună, ci pentru a stă*ilii penetrarea un+urilor catolici "n ;alahia. Se3tie că "n acele *remuri Banatul de Se*erin, )a era "n stăpânirea Basara)ilor, )a "n mâinile lui

6udo*ic @mai târziu Si+ismundA de 6uxem)ur+. 9i chiar doamna Clara, so/ia *oie*oduluimuntean, care era catolică, fa*oriza propa+anda iezuită "n <ara Românească.



3a a apărut ;odi/a, primul )astion al apărării ortodoxe "n fa/a catolicilor. Însă popa Nicodimtre)uia să zidească mănăstire lân+ă CascadeQ, a3a că l!a pus pe ieromonahul +aton e+umen al;odi/ei, iar el a purces "n sus pe (otru 3i Liu "n căutarea locului pentru noua mănăstire.

9i mer+ând prin pustietă/ile pământului acestuia al Băniei Se*erinului a#un+e la locul unde se*arsă (otru "n Liu, căci pe acele *remuri, foarte mari pustietă/i erau "n păr/ile acestea. 9i +ăsindaici un deal cu iz*oare de apă 3i socotind că acela poate fi locul, s!a sălă3luit aici, până când l!a

ru+at "n $%FE, cneazul 6azăr, ruda sa, să!l a#ute "n tratati*ele cu 2atriarhia de Constantinopol, pentru ridicarea anatemei ce fusese aruncată "ncă din $%H de către patriarhul )izantin Calist pe*remea /arului 9tefan 7u3an asupra nou "nfiin/atei 2atriarhii sâr)e.

;ia/a lui :saia de la 5ilandar, ne spune că, patriarhul ecumenic a dăruit conducătorilor dele+a/ieinumeroase daruri. <inând cont de inestima)ila *aloare a Sfintelor (oa3te aduse de Sfântul

Nicodim cu acest prile#, @Sfântul :oan Dură de ur, Sfântul :+natie Teoforul 3i Sfântul (ucenicTeofil, ce se păstrează 3i astăzi la (ănăstirea TismanaA, cât 3i de faptul că a primit ran+ul dearhimandrit 3i dreptul de a sfin/i )iserici alături de )astonul păstoresc al patriarhului, suntem

"ndreptă/i/i să credem că Sfântul Nicodim a fost conducătorul dele+a/iei, de3i iz*oarele sâr)e3tiatri)uie lui :saia acest rol. :larion Ru*ară/ scrie "n $>>>0 Bătrânul athonit :saia călători pe lasfâr3itul anului $%FH la Constantinopol, după "nsărcinarea prin/ului Ser)iei 6azăr 3i a patriahuluisâr)escXel luă afară de al/ii 3i pe ieromonahul Nicodim cu sineX, )ăr)at literat, orator 3i cu*ia/a sfântăQ. =xistă 3i un iz*or literar sâr)esc, după care "nceputul "mpăcării sâr)ilor cu +recii afost pus la cale "ntâi de popa NicodimQ @;. Sl. Viselco*A

<arii sâr)i *or "nzestra mănăstirile Sfântului Nicodim cu danii 3i metocuri, dăruindu!le 3i zecesate "n Ser)ia. Cneazul 6azăr l!a *oit pe Sfântul Nicodim chiar 2atriarh al Ser)iei, dar acesta arefuzat 3i s!a "ntors pe melea+urile noastre "n căutarea CascadelorQ, unde să zidească loca3(aicii 7omnului.

În spatele neostoitului colind al Sfântului Nicodim prin mun/i 3i sate, pentru a +ăsi locul de laCascadeQ se ascunde lucrarea sa misionară.

#un+ând la poalele mun/ilor, pe malul drept al Liului, pe o stâncă a ridicat din piatră (ănăstirea;i3ina. În3tiin/at că nici acesta nu!i locul hotărât, mer+e după poruncă spre apus 3i a#un+e laninoasa, unde *a "năl/a 3i aici Lertfelnic lui 7umnezeu.

Bo+dan 2etriceicu 5a3deu notează "n :storia criticăQ atunci când se referă la modul caracteristic"n care 3i!a desfă3urat acti*itatea de "ntemeietor Sfântul Nicodim0 X mer+ând "n mun/iiOlteniei 3i căutând printre stânci 3i pe3teri un loc mai potri*it sin+urătă/ii traiului monahal, a



clădit succesi* chilii, schituri 3i mănăstiri pe Liu, pe (otru, pe ;odi/a până ce s!a sta)ilit definiti*la Tismana.

2urtându!3i la +ât crucea de plum) de #umătate de oca, ca semn al promisiunii făcute 2reacuratei,Sfântul Nicodim a a#uns 3i "n satul Dro3ani. Tră+ând la casa unui cre3tin, noaptea s!a de3teptat "n

plânsetele unui copil al +azdei, pe care "l )ătea tatăl său, căci pierduse porcii "n mun/i. 2rintrealtele, copilul spunea că i!a pierdut la pi3ătoriQ. uzind, acest cu*ânt, Sfântul s!a umplut de

)ucurie. cesta era numele locului pe care!l căuta, rostit "n +ura unui copil. 2oate că *ocea luilăuntrică i!l 3optise de mai multe ori dar cu*ântul nu "ndrăznise să urce până "n auz. Sfântul a"n/eles că, prin +ura imno+rafului )izantin, 7umnezeu nu s!a sfiit să spună că!3i făcuse tron dinmitra 1ecioarei. de*ărurile cele mai ascunse se rostesc numai printr!o sacră impudoare 3i poatetocmai de aceea ele continuă să rămână tăinuite, atâta *reme cât omul nu *a "ndrăzni "n cu*ânt.

ocul numit GascadeH

doua zi a pornit Sfântul Nicodim "nso/it de copil prin mun/i. Copilul o)osit 3i flămând, nu mai putea mer+e. 6a porunca Sfântului, punând copilul piciorul său peste piciorul Sfântului "idispărea 3i foamea 3i o)oseala4 3i prinzând putere au mers până spre amiază, când au +ăsit 3i

porcii, 3i locul numit CascadeQ, unde cur+e apă multă, ce /â3ne3te de prin pe3terile mun/ilor 3icare cade de la o "năl/ime foarte mare "n al)ia râului ce cur+e pe la poalele muntelui, undetorentul de apă se spar+e 3i se preface "ntr!o spumă fumurie. cest copil a făcut parte mai târziu

din o)3tea Tismanei diaconul ntonie @el a fost ucenicul cu care Sfântul Nicodim *a sta "n foc.A

În mar+inea podi3ului, su) masi*ul muntos, se deschidea o pe3teră adâncă prin care cur+ea uniz*or de apă. 6a o mare "năl/ime se afla o altă pe3teră micu/ă. Cu*iosul Nicodim s!a urcat la acea

pe3teră, "nsă "i iese "n cale un 3arpe, năpustindu!se spre el. făcut semnul Sfintei Cruci spre3arpe cu crucea de plum) ce o purta la +ât, 3i acesta a ie3it din +rotă, s!a iz)it de stâncă 3i a

plesnit.

Spre pomenirea acestei minuni făcute cu ru+ăciunea Sfântului, s!a "nchipuit acel 3arpe, "n piatra

de deasupra intrării "n pe3teră. stăzi se mai *ăd cu +reu pe stâncă urmele formei de )alaur, căci pe măsură ce scade credin/a "n lume se 3ter+ 3i urmele minunilor.



Sfântul Nicodim a făcut să piară 3arpele, "ntruchiparea +eniului răului. =lement al pe3terilor ca)irice 3i mitraice, 3arpele tre)uia să ia parte la aducerea #ertfelor, dar ru+ăciunea Sfântului, faceca locul să de*ină curat, pentru a putea ridica aici #ertfelnic lui 7umnezeu.

Co)orând Sfântul din pe3teră a stat % zile "n picioare la ru+ăciune, iar a treia zi, pe la miezulnop/ii, s!a po+orât lumină din cer peste Sfăntul 3i s!a făcut ca un stâlp de foc 3i +las din lumină

zicându!i0 G;ici să-Mi %nal$i ertfelnic %n cinstea ;dormirii Maicii Mele cu adunare de mona'i. /arul Meu şi mila Mea şi a Maicii Mele, prin ru*ăciunile Tale nu !a lipsi dintru acest lăcaş până la sfârşit şi iată că-Ai dau Aie putere peste toate du'urile necurate şi să tămăduieşti cudarul Meu toate bolile şi toate neputin$ele din oamenii cari !or !eni la Tine %n locaşul acestacu credin$ăH.

;a zidi aici la Tismana pe platou, mai "ntâi din lemn de tisă 3i apoi din piatră prima mare la*ră a<ării Române3ti, samo*lastie de sine stătătoare, neputând fi *reodată "nchinată ca metoc, cu dreptde a!3i ale+e stare/ 3i sin+ură a se ocârmui.

#oie!oii ctitori I din prid!or

Tismana a fost ridicată cu spri#inul domnitorilor *alahi Radu : 3i a fiilor săi 7an : 3i (ircea cel )ătrân 3i sfin/ită "n anul $%FF.

9i a zis Sfântul către ucenicii săi0 GTot sufletul ce !a !eni aici la 5fânta Mănăstire pentrumântuire, !a afla odi'nă şi spăşenie sufletească %n !eciH.

7ar cu*iosul Nicodim a fost nu numai un desă*âr3it or+anizator al *ie/ii mona!hale "n /aranoastră, 3i un *a#nic luptător pentru apărarea dreptei credin/e ci 3i un om de *astă cultură 3i un"n/elept. Băr)at cinstit 3i sfânt, tare "n căr/i 3i mai tare "n #udecată 3i cu*inte 3i răspunsuriQ astfel "l caracteriza ;ia/a lui :saia de la 5ilandarQ , iar un alt iz*or sâr)esc, ;ia/a patriarhului=fremQ, "l nume3te "n/eleptul )ăr)at, popa NicodimQ.



=l a "nfiin/at la (ănăstirea Tismana o 3coală de cali+rafie de copi3ti de căr/i )iserice3ti, renumită"n 2eninsula Balcanică. Cultura românească, patronată de Biserică a luat na3tere datorită apari/iei

primelor mănăstiri din /ară, unde existau 3coli de copi3ti, pictură 3i +ra*ură.

(ănăstirile de*in focare nu numai de ru+ăciune, ci 3i de cultură, adăpostind "n chiliile lor călu+ări instrui/i 3i )i)lioteci imense. (anuscrisele de care s!au folosit preo/ii 3i călu+ării la

sfintele slu#)e până la intrarea "n uz a tiparului, au fost truda acestor călu+ări uneori necunoscu/ide istorie.

7espre acest colecti* de călu+ări, Nicolae :or+a aduce cu*inte de caldă pre/uireQX 3i străinulXcel care ar fi pătruns unde cătă+ăii zu+ră*eau 3i scriau 3i ar fi *ăzut )lândul chip al lui Nicodim 3ial ucenicilor săi, ar fi plecat profund impresionat, 3i de caracterul sfin/eniei 3i de caracterulcultural al ocupa/iei călu+ărilorQ.

:ar atunci când for/ele fizice ale "ndelun+!ostenitorului popa NicodimQ secau, când puterea

mâinilor 3i a trupului său se epuiza, =l a scris pe pra+ul de apus al *ie/ii sale un Tetrae*an+heliar primul manuscris miniat cunoscut până acum din <ara Românescă.

Operă ce s!a do*edit a nu fi supusă nici eroziunii timpului, nici contro*ersei speciali3tilor, ea nus!a putut risipi "n *remelnicia "mpre#urărilor precum zidurile atâtor mănăstiri.

5fântul a a!ut darul facerii de minuni %ncă din timpul !ie$ii



(ircea cel )ătrân "n $H', plănuie3te o alian/ă contra turcilor cu re+ele un+ar Si+ismund de6uxem)ur+, fiind un moment prielnic de "nlăturare a pericolului turcesc. În drum spre Se*erin seopresc "n Tismana. Si+ismund era "nso/it de o fată o rudenie de!a sa )olna*ă de epilepsie, pecare sfântul o *indecă prin ru+ăciune.

În cinstea celor *eni/i se *a da 3i un mare ospă/ dar aflând Si+ismund că "n mănăstire nu seser*e3te carne ci numai pe3te ordonă să!i fie adusă carne de porc pe un taler acoperit. Sfântul estechemat să )inecu*ânteze masa 3i spre surprinderea tuturor după )inecu*ântare pe masă se aflănumai pe3te.

5i*ismund i cere u!iosului 9icodim proba focului

Clericii se temeau ca "mpăratul să nu se con*ertească la credin/a ortodoxă. =i "l silesc peSi+ismund să!i ceară Cu*iosului Nicodim pro)a focului. poruncit atunci sfântul să se facă unfoc mare "n fa/a )isericii4 el s!a "m)răcat cu *e3mintele, s!a ru+at fier)inte lui 7umnezeu"mpreună cu diaconul său ntonie, cu cădelni/ă 3i tămâie, cu Crucea 3i Sfânta =*an+helie "nmână 3i au stat "n foc fără să se *atăme.

)ia când Sfântul a luat "n mână un căr)une aprins, 3i l!a atins de epitrahilul său, acesta a ars "nacel loc, *izi)il 3i astăzi "n tezaurul mănăstirii Tismana .



7in tradi/ie aflăm că Si+ismund s!a cutremurat atât de tare, "ncât a dăruit Sfântului )râul săuQ 3io cădelni/ă din aur, fiind cea mai *eche cădelni/ă ce se păstrează.

ădelni$ă din aur

7ar cea mai concludentă mărturie pri*ind con*ertirea lui Si+ismund, este "nsă3i afirma/ia sa ,,3ia3a eu am lăsat credin/a meaQ4 apoi zice 3i cu credin/a mea am primit 3i toate să fie ale lor slo)ode cum au fost 3i mai "nainte *remeX 3i "n urma lor care *or fi locuitori "ntr!acele sfintelocuri, "ntru aceea orânduială 3i pentru a lor slu#)ă 3i )ună credin/ă, )ună le+ea lor să petreacă 3ile+ea lor să!3i /ie.Q

lian/a de mai târziu a re+elui un+ar cu sultanul (ahomed la $H&' 3i "mpre#urările "n careSi+ismund nume3te "n $H%% "ntr!o relatare pe care o face papii =use)iu dreapta credin/ăschismaticăQ, nu le 3tim4 să fie o afirma/ie +ratuită, impusă de situa/ia politică a *remii sau să fiuitat re+ele co*âr3itoarele minuni ale Sfântului NicodimXnu 3tim. Nu tre)uie redusă la ni*elulfa)ula/iei, de le+endă, acea situa/ie cu totul neo)i3nuită "n epocă0 pre/uirea deose)ită acordată deun re+e catolic, Si+ismund, monahului ortodox, care i!a demonstrat fără sor/i de tă+adă,nemăsurata putere a credin/ei sale.

7ar, 3tiut este 3i faptul că, Sfântul Nicodim, "n +oanaQ lui după isihie, către sfâr3itul *ie/ii sale,după ce Tismana a#un+e mănăstire cu foarte mul/i *ie/uitoriQ, a pornit "ntr!un prislopQ pustiu "n

mun/ii 5a/e+ului "n <ara n+ureascăQ, unde a zidit o )isericu/ă asemeni ;odi/ei.Retra+erea Sfântului Nicodim, isihia "n care a petrecut cei patru!cinci ani mai )ineQ, de lasfâr3itul *ie/ii sale, fie că a fost pe3tera de la Tismana, fie că a fost 2rislopul 5a/e+ului, este dupătradi/ie un fapt asupra căruia nu "ncape nici o "ndoială.

Însemnarea de la sfâr3itul Tetrae*an+helului Sfântului Nicodim face mărturisire desprechinuitoarea năzuin/ă @+onenieQA după lini3te, mai aproape de sihăstrie decât de chino*ieQ pecare sfetnicul a patru domni o *a fi căutat "n ultimi ani ai *ie/ii sale.

Tradi/ia "i atri)uie acestui mare sfânt al ortodoxiei, pe lân+ă mănăstirile Dura (otrului,ninoasa, ;i3ina, 2rislop 3i multe alte )iserici, iar unele dintre ele "n mod si+ur au fost zidite deucenicii lui direc/i, cum sunt de pildă )isericile din Cosu3tea @numită 3i Cri*elnicA, dintre satele1iriz 3i :lo*ă/ @(ehedin/iA, ;alea (ănăstirii, 2onoare, etc. Biserica din satul Lido3ti/a @#ude/ul(ehedin/iA, sat care a apar/inut multă *reme mănăstirii Tismana, este atri)uită tot Cu*iosului



Nicodim. 2ână nu demult se afla aici 2iatra )isericiiQ pusă de Sfântul Nicodim "ntemeietorul;odi/ei de peste dealQ, după cum ne spun locuitorii acestor melea+uri.

Cu*iosul Nicodim sfetnicul lui (ircea "ntru cele dumnezeie3tiQ care "l lua adesea pe Sfântul Nicodim cu dânsulQ 3i!l numea "ntr!un hriso* din $H' părintele 3i ru+ătorul domniei meleQ *afi fost 3i cel care l!a sfătuit să ctitorească Cozia. Târnosirea mănăstirii a fost făcută de "nsu3iSfântul Nicodim al cărui chip este zu+ră*it "n partea de sud a pronaosului 3i tot el s!a ocupat de

or+anizarea 3i rânduiala ei. Vir Da*riil ieromonahul, un ucenic al său este cel dintâi stare/cunoscut aici.

1iind foarte )ătrân 3i slă)it de puteri, Sfântul Nicodim "ncredin/ează +ri#a celor două mănăstiri,Tismana 3i ;odi/a ucenicului său ieromonahul +aton, retră+ându!se "n pe3teră.

Marele a!!a al a!rei Tismana, %n !ârstă de 6 de ani, a fost %nmormântat cu multă plân*ereşi mare cinste după rânduiala marelui şi %n*erescului c'ip.

7upă trecerea din *ia/a aceasta *remelnică la cea *e3nică Sfintele sale moa3te s!au umplut de )ună mireasmă.

(arele a**a al 6a*rei Tismana, "n *ârstă de J de ani, a fost "nmormântat cu multă plân+ere 3imare cinste după rânduiala marelui 3i "n+erescului chip, apoi sfântul lui trup a fost a3ezat "nmormântul din prid*orul )isericii, pe care 3i!l săpase din timpul *ie/ii4 3i azi *e+hează o candelăneadormită.

Mormântul 5fântului 9icodim



6a 3apte ani, fiind deshumat, trupul lui care colindase atât, a fost +ăsit neputrezitQ4 a fost a3ezat"ntr!o raclă "n )iserică 3i a fost canonizat pro)a)il de 2atriarhia de Constantinopol, căci Basara)cel tânăr <epelu3 ce refăcuse Cetatea Bucure3tilor 3i *oia să o "mpodo)ească cu sfinte moa3te,*or)ea de#a despre Sfântul Nicodim "ntr!un hriso* din & aprilie $H>'. N!a fost "nsă *oia sfântuluicăci arătându!se "n *is unui călu+ăr i!a spus să ascundă Sfintele moa3te 3i nu!mai de+etul arătător să "l păstreze spre amintirea *ie/uirii sale 3i mân+âierea fra/ilor4 3i "n timp ce se "nchina acelcălu+ăr de+etul arătător s!a desprins de la mâna sfântului.

Moaştele 5fântului 9icodim

Trupul sfântului a fost ascuns su) pardoseala )isericii până "n secolul K;::4 taina se păstra dinstare/ "n stare/, "nsă din păcate acum ne!a rămas cu totul ascunsă.

Trupul sfântului a fost ascuns su) pardoseala )isericii până "n secolul K;::u rămas doar un de+et, un Tetrae*an+heliar, o *ia/ă sfântă, demnă de urmat, primele mănăstiriale ;alahiei, dar mai ales rânduiala 3i datina Sfântului NicodimQ, adică samo*lastia,ceno)itismul 3i conducerea unitară, măsuri care au fost aduse de Cu*iosul din thos 3i care nuexistau "n <ara Românească la acea *reme.

;ia/a de o)3te nu era proprie ;alahiei 3i nici auto +u*ernarea samo*lastiei, dar după Sfântul Nicodim aceste rânduieli se *or impune "n toate mănăstirile mari.

mai rămas 3i pre/uirea ca de la sfânt la sfântQ, a ierarhului Calinic de la Cernica, care i!atipărit slu#)a 2araclisului la $>EF 3i i!a lăudat tăria duho*nicească, pe care a primit!o de la



7uhul Sfânt, mărimea ne*oin/elor 3i "n/elepciunea trupească pe care a supus!o cu pătimiri 3i postiri, strălucind "n lume ca un soare "nfrumuse/at cu fapte )une 3i cu rodurile minunilor plinede )ună mireasmăQ.

7in lucrarea lui 2.2 2anaitescu (ircea cel )ătrânQ, desprindem o minunată ima+ine a Sfântului0de mult căpătase el nim) de sfin/enie 3i um)lând printre oamenii *remii, ei i se "nchinau ca unuisfântX care "n *ia/ă fiind era pus "n rând cu părin/ii )isericii din lumea cealaltăQ.

O icoană de =* mediu, o mare fi+ură a orientului ortodoxQ.

7acă prin or+anizarea *ie/ii monahale 3i receptarea doctrinei isihaste a dus la solidaritateaortodoxă, cu mari urmări culturale 3i spirituale, su) epitrahilul 3i la inima lui de ieromonahisihast, 3i!a +ăsit pacea tot sufletul "nsetat de 7umnezeu, căci mai presus de toate, el a 3tiut săiu)ească 3i a iu)it mult poporul "n mi#locul căruia a trăit.

7e3i nu sunt multe iz*oare, trăsăturile *ie/ii de sfin/enie ale Cu*iosului Nicodim de la Tismana,sunt consemnate "n câte*a documente române3ti 3i străine, care "l percepeau ca sfântQ.

&$; &$of; <$; 5io$el oni+# *uviosul Nicodim de la Tismana = 5ia+a şi nevoin+ele



În ceata celor care prin fapta 3i cu*ânt au "m)o+ă/it spiritualitatea românească se numără 3iCu*iosul Nicodim cel Sfin/it de la Tismana, reprezentant de seamă al *echii noastre culturi

)iserice3ti din secolul al K:;!lea 3i de la "nceputul celui următor @$A.

;alah de neam @&A, din sudul 7unării, născut "n prima #umătate a *eacului al K:;!lea la o dată+reu de sta)ilit cu exactitate, @Cu*iosul Nicodim a sim/it "ncă din fra+edă tinere/e chemare spre*ia/a duho*nicească. 6uând le+ătură cu monahii de la (untele thos, a plecat cu ace3tia "n taină,lansând )o+ă/iile 3i măririle ce!l a3teptau, ca să se "nal/e "ntru smerenie, prin pustnice3ti

ne*oin/e, spre totala slu#ire a lui 5ristosQ @%A.

2e la #umătatea secolului al K:;!lea, când tânărul Nicodim se sta)ilea la mănăstirea 5ilandar,Sfântul (unte era centrul spiritualită/ii ortodoxe. 7octrina isihastă, formulată la thos, a dus lao solidaritate ortodoxă cu mari urmări spirituale 3i culturaleQ @HA. Nu se 3tie dacă tânărul

Nicodim "l *a fi cunoscut pe Sfântul @Dri+orie Sinaitul @Y$%HA, unul dintre reprezentan/ii deseamă ai practicii isihaste4 este "nsă foarte pro)a)il că, la thos, el a cunoscut al/i tineri ne*oitorispre o *ia/ă "m)unătă/ită, "ntre care amintim pe =ftimie, *iitorul patriarh de Târno*o, 3i peCiprian, *iitorul mitropolit al Vie*ului, cu care Cu*iosul Nicodim *a păstra le+ături prietene3ti.

2e lân+ă faptul că aici a "n*ă/at lim)ile sla*onă 3i +reacă, el 3i!a "nsu3it la Sfântul (unte o profundă cultură teolo+ică, ce se *a reflecta "n preocupările sale de mai târziu. Tot "n această oazăduho*nicească, Nicodim adunase la sine toată )una faptă, ne*oindu!se prin ne*oin/a cea )unăcu postirile cele din fiecare zi, cu stările cele "n pri*e+heri de toată noaptea, cu ru+ăciunine"ncetate 3i cu toate relele pătimiri, care se cu*in *ie/uirii monahice3ti celei ade*ărate 3i lui7umnezeu plăcute 3i pentru cea a sa adâncă smerenie, supunere 3i ascultare către to/i, cu trupul 3icu sufletul, 3i după ispitirea 3i cercarea de trei ani a primit sfântul 3i marele "n+eresc chipQ @EA.

5irotonit apoi ieromonah, 3i pentru ale lui prea mari 3i "m)unătă/ite fapte, Cu*iosul Nicodim este

ales e+umen al mănăstirii 5ilandar. =l "nsă dorea lini3tea pustietă/ii, de aceea pleacă pe ascuns dela Sfântul (unte 3i se a3ază mai "ntâi la sudul 7unării, "n re+iunea Clado*ei, la locul numit Saina@A. colo a or+anizat o comunitate de călu+ări 3i a "năl/at o )iserică mică, de zid, cu hramul2reasfintei Treimi. 7e aici, Cu*iosul Nicodim trece "n nordul 7unării, unde "ncepe un nou capitolal *ie/ii 3i acti*ită/ii sale, mai important 3i mai )ine cunoscut. 2lecarea lui din sudul 7unării "n



#urul anului $% a fost si+ur determinată de faptul că la acea dată re+ele 6udo*ic cel (are aln+ariei a ocupat teritorii din unele păr/i dunărene, transformându!le "ntr!un Banat al Bul+arieiQ3i fa*orizând aici o puternică propa+andă de catolicizare @FA. Că ne*oitorul nostru n!a plecat "naltă parte, la *reme de restri3te, ci la nordul 7unării, constituie o do*adă "n plus a ori+inii sale*alahe.

6a *enirea Cu*iosului Nicodim pe pământul românesc, monahismul era aici de mult "ncetă/enit.

Cercetările din ultimii ani au e*iden/iat prezen/a lui la români "ncă din primul mileniu al ereicre3tine @>A. 5otărârea sinodală, data de 2atriarhia =cumenică la $%EJ, pre*edea ca pe noulmitropolit to/i clericii din acea /ară 3i to/i cei sfin/i/i călu+ări 3i laici să!l respecte 3i să i sesupună luiQ @JA. În acest context apare 3i Cu*iosul Nicodim "n <ara Românească, or+anizând mai"ntâi comunitatea monahală de la mănăstirea ;odi/a, cu munca sa 3i a fra/ilorQ săi, cu cheltuiala3i daniile principelui domnitor ;ladisla*!;laicu ;odă @$%H!$%FFA @$'A.

Biserica acestei mănăstiri a fost sfin/ită de către Cu*iosul Nicodim "n anul $%F&, iar la anul $%FH@$$A a fost emis hriso*ul prin care domnitorul afirma că ascultând pe cinstitul "ntre călu+ări

Nicodim, de asemenea 3i cu cheltuiala 3i daruri de la domnia mea 3i cu munca lui Nicodim 3i afra/ilor lui, am zidit 3i am zu+ră*it această )isericăQ. cest document este nu numai primamărturie despre prezen/a 3i "nceputul acti*ită/ii Cu*iosului Nicodim "n <ara Românească, cireflectă, "n acela3i timp, caracterul acti*ită/ii sale, anume de a fi cola)orator al *oie*ozilor, nunumai ctitor ci 3i chi*ernisitor al a*erilor mănăstirilor "ntemeiate de ei. stfel, un istoric româna*ea dreptate să remarce că epoca lui Nicodim "nseamnă mai mult sfâr3itul unei e*olu/ii istoricea *ie/ii române3ti "n <ara Românească decât "nceputul eiQ. (ănăstirea ;odi/a 3i apoi Tismanasunt primele mănăstiri care au trecut su) o)lăduirea domnului0 mănăstirile 3i a*erea lor au intratsu) protec/ia domniei, de*enind la rândul lor un spri#in al suzeranită/ii domne3ti "n fa/a )oierimiicu domenii autonome @$&A. 3adar, Cu*iosul Nicodim nu este "ntemeietorul, ci reor+anizatorulmonahismului românesc. Cu *asta sa cultură teolo+ică de factură isihastă, dar mai ales hotărât săatin+ă un ni*el duho*nicesc cât mai "nalt, el dă un impuls nou monahismului de la nordul7unării, unde, "n mod si+ur, isihasmul pătrunsese "naintea lui @$%A.

Scurtă *reme după "ntemeierea ;odi/ei, Banatul Se*erinului este recucerit de către un+uri lasfâr3itul anului $%FE, ceea ce a dus la risipirea, pentru un timp, a comunită/ii monahale de aici 3ila "nfiin/area mănăstirii Tismana, de care Cu*iosul Nicodim 3i!a le+at numele pentru totdeauna.

În această perioadă "nsă r"*nitorul monah era sustras de la dulcea/a contempla/iei duho*nice3ti 3i

"nsărcinat să "ndeplinească importantă misiune la Constantinopol. 7e mai mul/i ani, BisericaSâr)ă, care se declarase autocefală, stătea su) anatema 2atriarhiei =cumenice. Cneazul 6azăr,care după tradi/ie ar fi fost rudă a Cu*iosului Nicodim, a trimis la Constantinopol o dele+a/ie

pentru a mi#loci "mpăcarea dintre cele două Biserici. Se pare că Nicodim a fost conducătorulacelei dele+a/ii, "ntrucât el stăpânea atât lim)a sâr)ă, cât 3i pe cea +reacă. În acel timp, păstorea

pentru a doua oară 2atriarhul =cumenic 1ilotei VoUinos, care a acordat Cu*iosului Nicodimran+ul de arhimandrit 3i dreptul de a sfin/i )iserici, ca 3i trei părticele din moa3tele Sfântului :oanDură de ur, ale Sfântului :+natie Teoforul 3i ale Sfântului (ucenic Teofil, rămase odoare de pre/ale mănăstirii Tismana până astăzi. Contri)u/ia mărinimoasă a cneazului 6azăr la ctitoria ;odi/ei

3i a Tismanei este considerată de unii istorici ca recompensă pentru inter*en/ia fructuoasă aCu*iosului Nicodim la "mpăcarea dintre Biserica Sâr)ă 3i 2atriarhia =cumenică.



Su) cârmuirea plină de har 3i "n/elepciune a marelui stare/, mănăstirea Tismana a a*ut o situa/iede continuă prosperitate, )eneficiind 3i de un pri*ile+iu deose)it0 o)3tea monahală de aici eraindependentă ! era o samo*lastieQ @$HA.

Rânduiala 3i datina aceasta, care se sta)ile3te "n a3ezămintele "ntemeiate de sfântul cu*ios 3i se păstrează multă *reme după moartea sa, se concentrează "n trei caracteristici or+anizatorice 0

! samo*lastia sau statutul #uridic 3i canonic de autocârmuire, comunitatea respecti*ă sin+urăa*ând cădere să!3i pună cârmuitor4

! modul de *ia/ă comunitar sau chino*ial4! conducerea unitară a celor două *echi mănăstiri oltene.În afară de ;odi/a 3i de Tismana, mai multe a3ezăminte monahale române3ti re*endică peCu*iosul Nicodim drept ctitor al lor, cum sunt0 Dura (otrului, ;i3ina @$EA, apoi mănăstirea2rislop din păr/ile 5a/e+ului, iar după tradi/ie, chiar "n (oldo*a ar fi a#uns ucenici ai Cu*iosuluide la Tismana. ceastă tradi/ie este ecoul influen/ei puternice culturale 3i spirituale pe care a

exercitat!o cea mai slă*ită dintre ctitoriile OltenieiQ @$A asupra monahismului românesc.2e lân+ă calită/ile sale de desă*âr3it or+anizator al *ie/ii monahale "n /ara noastră, de apărător aldreptei!credin/e, Cu*iosul Nicodim a fost 3i un om de o aleasă cultură teolo+ică. În acest senseste citată coresponden/a stare/ului de la Tismana cu ultimul patriarh al Târno*ei, Sfântul=ftimie, personalitate impresionantă, cu adânci iz*oare de cultură reli+ioasă câ3ti+ată laConstantinopol, 3i mai ales "n medita/iile sin+uratice de la (untele thosQ @$FA. 7in acestschim) epistolar ni s!au păstrat două scrisori de răspuns, adresate de către patriarh Cu*iosului dela Tismana. În prima, eruditul ierarh răspunde la 3ase "ntre)ări do+matice0 despre sfin/ii "n+eri,despre existen/a răului "n lume, despre Sfânta Cruce, despre "ntrupare 3i despre suflet4 din a douascrisoare s!a păstrat numai o "ntre)are 3i un răspuns cu pri*ire la cură/ia morală a celor ce *or săse preo/ească @$>A. ceastă coresponden/ă arată, dincolo de exaltarea cură/iei morale a cinului

preo/esc, temeinice cuno3tin/e teolo+ice, mer+ând până la aprofundarea su)tilită/ilor de +ândireale unor scrieri ca, de pildă, :erarhia cerească a lui 2seudo!7ionisie reopa+itul, fiind primulcititor de la noi, cunoscut până acum, al acestor adânci opere patristice @$JA.

7e la Cu*iosul Nicodim a rămas 3i *estitul Tetrae*an+hel, capodoperă de cali+rafie, copiat "nanul $H'H!$H'E4 "n lim)a sla*ă )isericească de redac/ie sâr)ă, fiind primul manuscris cu datăsi+ură, executat pe teritoriul patriei noastre. 7incolo de sufletul isihast din care a rezultat această

operă, de o reală măiestrie artistică sunt frontispiciile fiecărei =*an+helii, ca 3i ferecăturamanuscrisului, care prezintă pe cele două fe/e Răsti+nirea 3i În*ierea. 2e una din file se află*estita "nsemnare0 ceastă Sfântă =*an+helie a scris!o popa Nicodim "n <ara n+urească, "nanul cel al 3aselea al pri+onirii lui, iar de la "nceputul firii socotim ''' 3i nouă sute 3i $%Q.ceastă "nsemnare a suscitat multe interpretăriQ, pornindu!se mai ales de la cu*ântulpri+onireQ. S!a afirmat astfel că luminatul monah ar fi intrat "n conflict cu (ircea cel Bătrân,sau poate cu mitropolitul tanasie din Se*erin, ceea ce ar fi dus la pri+onirea lui Nicodim, poatechiar la exilarea sa "n Transil*ania. n alt cercetător *ede aici năzuin/a după isihie @&'A, deci oretra+ere de )ună *oie a cu*iosului, "n sin+urătate. 9tefan :eromonahul, un autor de dată târzie,

dar care consemnează o *eche tradi/ia arată că Sf"ntul Nicodim 3i!a petrecut ultimii ani "n permanentă retra+ere "n pe3tera care este deasupra de mănăstire, "n piatră, care pe3teră o a*ea+ătită de mai "nainte, de când *enise aici pentru tre)uin/a lini3tii sale... 3i suindu!se, s!a dat presine spre lini3te desă*âr3ită, petrecând uneori cu unul0 7umnezeu prin post 3i pri*e+heri de toatănoapteaQ. 7e acolo co)ora numai 7uminica 3i la praznice "mpărăte3ti 3i slu#ea cu părin/ii "n



so)or de se "mpărtă3ea cu 2reasfintele 3i de!*ia/ă!făcătoare Taine ale (ântuitorului nostru :isus5ristos... ?.

Sim/ind apoi, prin descoperire dumnezeiască, apropierea mutării sale către 7omnul, cu*iosulnostru a co)orât "ntre fra/i, s!a "mpărtă3it "mpreună cu ei 3i le!a dat sfaturi duho*nice3ti, trecândapoi la cele *e3nice "n ziua de & decem)rie $H' 3i fiind "nmormântat la Tismana. 2rin *ia/a

plină de sfin/eniei 3i prin ru+ăciunile sale, Cu*iosul Nicodim a să*âr3it "ncă din timpul petrecerii

sale pământe3ti o serie de fapte minunate, cum au fost0 trecerea prin foc fără să fie *ătămat,*indecarea unei rudenii a re+elui Si+ismund al n+ariei 3i alte fapte minunate care au continuat ase petrece la mormântul său, fapte pentru care poporul l!a cinstit ca pe un sfânt. 2răznuirea lui sesă*âr3e3te "n ziua mor/ii sale, adică la & decem)rie.

În anul $JEE, prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, s!a +eneralizat cultulSfântului Nicodim de la Tismana "n toată /ara noastră. =*la*ia pe care acest neo)osit râ*nitor dela Tismana a inspirat!o credincio3ilor din Biserica noastră o arată paraclisul 3i câte*a acatiste care"l cin!stesc după cu*iin/ă.

cti*itatea de aproape patru decenii, depusă pe pământul românesc de către Cu*iosul Nicodimcel Sfin/it de la Tismana, a reprezentat o piatră de temelie "ntru apărarea 3i consolidareaOrtodoxiei, a creat epocă "n cultura medie*ală românească 3i "nceputurile unei tradi/ii de unde au

purces noi etape de "nflorire 3i continuă rodire "n *eacurile *iitoare...Q @&$A. O dată cu aceste*alori, ne*oin/a sa pe calea desă*âr3irii e*an+helice luminează 3i astăzi sufletele ade*ăra/ilor "nchinători ai (ântuitorului nostru :isus 5ristos.

Sursa0 2atriarhia Bisericii Ortodoxe Române, Sfin/i români 3i apărători ai 6e+ii strămo3e3ti,=.:.B.(.B.O.R., Bucure3ti, $J>F, p. &JJ!%'E, Cu*iosul Nicodim cel Sfin/it.



Sfin+i $omâni din sec; >5>5 = Sfântul Nicodim de la Tismana 89 1."(:

a; 5ia+a



Cu*iosul Nicodim cel sfin/it era de neam macedo!român, născut la 2rilep, "n sudul Ser)iei, prinanul $%&', fiind "nrudit cu familia despotului 6azăr 3i a domnului <ării Române3ti, Nicolaelexandru!Basara).

Mănăstirea utulmuş de la 5fântul Munte ;t'os#laicu #odă a donat bo*at mănăstirea, care la !remea aceea a!ea atât de mul$i călu*ări

români %ncât to$i se temeau că 5fântul Munte !a aun*e pe mâna românilor. 8rimii ani deşcoală 9icodim %i face aici.

7upă ce "n*a/ă carte, se duce din tinere/e "n (untele thos 3i se călu+ăre3te "n (ănăstirea5ilandar, unde mai târziu a#un+e e+umen 3i chiar protoepistat "n conducerea Sfântului (unte.

Mănăstirea 3ilandaru

7upă anul $%E *ine "n <ara Românească 3i "ntemeiază, cu a#utorul lui ;laicu ;odă @$%H!$%FFA3i Radu : @$%FF!$%>%A, (ănăstirile ;odi/a @$%JA 3i Tismana @ante $%FFA. (ai "ntemeiază lasudul 7unării două mici a3ezări monahale, ;ratna 3i (ânăstiri/a4 "n Oltenia ! Dura (otrului 3i;i3ina, iar "n <ara 5a/e+ului "ntemeiază (ănăstirea 2rislop @la sfâr3itul secolului al K:;!leaA,

unde a scris 3i un =*an+heliar sla*on @$H'H!$H'EA.

Biserica Ortodoxă "l prăznuie3te la & decem)rie, ziua mutării sale la cele *e3nice.

/; ?apte şi cuvinte de 4nv#+#tu$#



#un+ând la thos, "n (untele (aicii 7omnului, Cu*iosul Nicodim s!a ne*oit mai "ntâi "n o)3te,apoi sin+ur "ntr!o pe3teră "n prea#ma (ănăstirii 5ilandar, ră)dând +rele ispite de la dia*oli. Însă,fiind um)rit de darul lui 5ristos, "n pu/ină *reme s!a cură/it de patimi, a deprins lucrarea ceadumnezeiască a sfintei ru+ăciuni 3i s!a "n*rednicit de darul mai "nainte *ederii 3i al facerii deminuni, a#un+ând *estit "n tot muntele.

Ca e+umen al marii la*re 5ilandar, Cu*iosul Nicodim a adunat "n o)3tea sa până la o sută decălu+ări atoni/i, +reci, sâr)i, macedoneni, români 3i )ul+ari, deprinzându!i pe to/i cu frica de7umnezeu 3i hrănindu!i cu "n*ă/ăturile Sfintei Scripturi, fiind dascăl iscusit al ru+ăciunii lui:isus, adânc teolo+ 3i părinte duho*nicesc luminat. 2entru aceea nu pu/ini siha3tri, călu+ări dechino*ii 3i e+umeni *eneau la el pentru sfat 3i cu*ânt de folos.

2entru cinstea de care se )ucura peste tot, la ru+ămintea cneazului 6azăr, Cu*iosul Nicodim ami#locit la Constantinopol, "mpreună cu ucenicii săi, :saia 3i 2artenie, "mpăcarea BisericiiOrtodoxe Sâr)e cu 2atriarhia =cumenică. 7eci, *ăzând patriarhul 3i "mpăratul smerenia 3i

"n/elepciunea cu*iosului 3i cucerindu!se de sfin/enia *ie/ii sale, "ndată a ridicat anatema datăasupra Bisericii Sâr)e, spre lauda lui 5ristos 3i )ucuria cre3tinilor. 3a "n/ele+ea el să"mplinească =*an+helia 3i să a#ute la mântuirea semenilor săi.

1iind "n sudul 7unării, "n urma unei descoperiri dumnezeie3ti, *ine "n <ara Românească 3i sea3ează pe *alea râului ;odi/a, unde exista o mică sihăstrie "ntemeiată de călu+ări *lahi. ici,Cu*iosul Nicodim, cu a#utorul domnitorului ;ladisla*!;laicu ;odă 3i al siha3trilor din partealocului, zide3te chilii 3i )iserica de piatră cu hramul Sfântul ntonie cel (areG, pe care osfin/e3te "n anul $%J. (ănăstirea ;odi/a a fost "nzestrată apoi cu danii 3i "ntărită prin hriso*domnesc ca după moartea lui chir Nicodim să nu fie *olnic a pune "n locul acela stare/ nicidomnul, nici arhiereul, nici alt care*a4 ci cum *a zice chir Nicodim 3i cum *a a3eza, a3a să /inăcălu+ării care sunt acolo 3i ei sin+uri să!3i pună stare/G.

2e *alea pârâului Tismana, unde se ne*oiau "ncă de la "nceputul secolului K:; mai mul/i siha3tri"n #urul unei mici )iserici de lemn cu hramul dormirea (aicii 7omnuluiG, Cu*iosul Nicodim a"năl/at, de asemenea, la locul numit CascadeG, (ănăstirea *oie*odală Tismana, cu acela3i hram,cu a#utorul domnitorului <ării Române3ti 3i al cneazului 6azăr. (arele stare/ formează aici oo)3te renumită de călu+ări, a#ută la men/inerea "n continuare a *ie/ii isihaste 3i pune rânduialăcălu+ărească de chino*ie, după tradi/ia (untelui thos.



5ub aceste flori din curtea Mănăstirii Tismanala , m adâncime, s-au *ăsit urmele !ec'ii biserici

dunând "n #urul său câ/i*a călu+ări lumina/i, a "ntemeiat la (ănăstirea Tismana o *estită 3coalăde cali+rafi 3i copi3ti de căr/i )iserice3ti, renumită "n toată 2eninsula Balcanică. 7e aici, Cu*iosul

Nicodim conducea duho*nice3te toate mănăstirile or+anizate de el 3i "ntre/inea coresponden/ă cue+umeni 3i ucenici din thos, din Ser)ia 3i din <ara Românească, precum 3i cu patriarhul =ftimie

al Târno*ei, do*edindu!se un mare teolo+ 3i părinte duho*nicesc.

6a )ătrâne/e, Cu*iosul Nicodim "ncredin/ează +ri#a celor două (ănăstiri, ;odi/a 3i Tismana,ucenicului său, ieromonahul +aton, iar el se retra+e "n pe3tera de deasupra mănăstirii, ce se

păstrează până astăzi. colo petrecea cu*iosul toată săptămâna "n post, "n pri*e+here 3ine"ncetată ru+ăciune, iar 7uminica co)ora "n mănăstire, să*âr3ea Sfânta 6itur+hie 3i *indeca pecei )olna*i. poi mânca la trapeză cu părin/ii, mân+âia pe to/i cu cu*inte de folos 3i iar se urca la

pe3teră.



8eştera 5fântului 9icodim

2entru sfin/enia *ie/ii sale, cu*iosul Nicodim se "n*rednicise de la 7umnezeu de darul iz+oniriiduhurilor necurate 3i al *indecării suferin/elor omene3ti. 7e aceea, numele lui se făcuse cunoscut

până dincolo de hotarele <ării Române3ti 3i mul/i aler+au la a#utorul lui. Se spune "n tradi/iamănăstirii că unii )olna*i se *indecau numai cât a#un+eau la Tismana. l/ii se tămăduiau curu+ăciunea 3i )inecu*ântarea cu*iosului, sau numai cât se atin+eau de rasa lui. 2rintre cei*indeca/i de Sfântul Nicodim se numără 3i fiica re+elui Si+ismund, care era )olna*ă de epilepsie.

rucea lui 9icodim

#un+ând la )ătrâne/e, cu*iosul Nicodim cel Sfin/it de la Tismana, )inecu*ântându!3i ucenicii,3i!a dat sufletul "n mâinile lui 5ristos, la & decem)rie $H', iar sfintele sale moa3te au fosta3ezate "n mormântul pre+ătit de el "n )iserică. 7atorită *itre+iei *remurilor, mai târziu moa3telesale au fost a3ezate la un loc tăinuit. O mică parte din ele s!au dus "n (acedonia, iar de+etularătător de la mâna dreaptă se păstrează "n )iserica (ănăstirii Tismana.

Sfinte prea cu*ioase 2ărinte Nicodim, roa+ă!te lui 7umnezeu pentru noi8



*uviosul Nicodim cel sfin+it de la Tismana



Cu*iosul Nicodim cel sfin/it de la Tismana s!a născut "n anul $%$' "n cetatea 2rilep, "n sudul7unării4 din neamul *alah, după mamă se "nrudea cu domnitorii Basara) 3i cneazul 6azăr alSer)iei.

cademicianul sâr) Rodo#icic a scris despre el "n anul $J, precizând că (!icodim şi $nea%ul La%ăr, ruda sa, erau valahi din )rilepac* el ăcea parte din vechii locuitorii ai teritoriului daco-roman, sud-dunărean, peste care au suprapus popoarele mi"ratoare( .

6a $ ani Cu*iosul Nicodim părăse3te "n ascuns casa părintească 3i a#un+e la muntele thos,sta)ilindu!se la (ănăstirea 5ilandar. 7atorită râ*nei, inteli+en/ei 3i "nzestrării sale 3i!a "nsu3itrepede "n*ă/ăturile de aici, deprinzând lim)a sla*onă 3i +reaca 3i ini/iindu!se "n artele athonite0cali+rafie, pictură, ar+intărie, arhitectură, zidărire, do+ărit, etc. #un+e e+umen la mănăstirea5ilandar, apoi 2rotos peste mănăstirile din Sfântul (unte.

6a noi "n /ară Sfântul Nicodim a *enit prin descoperire dumnezeiască4 "n anul $% "n puterea*ârstei creatoare 3i "n plinătatea harului dumnezeiesc. 2rin for/ă 3i cu*ânt el a "m)o+ă/it

spiritualitatea românească4 acti*itatea de aproape patru decenii depusă pe pământ românesc i!ado*edit ori+inea sa *alahă. Cu călu+ării săi *eni/i din thos, acest (e3ter (anole al sec. K:;!lea, ridică mănăstirile ;ratna 3i (ănăstiri/a @"n Ser)iaA, ;odi/a, Dura (otrului, ;i3ina, ninoasa,Topolni/a, Tismana @"n /ara RomaneascăA, 2rislop @"n Transil*aniaA4 "ncă 3i două )iserici de sat"n (ehedin/i0 Co3u3tea 3i Lido3ti/a.

Sfântul Nicodim nu *ine cu isihaismul "n /ara noastră, căci existau destule pe3teri cu pustnici prinmun/ii no3tri. =l *ine cu mi3carea isihastă "n monahismul cu *ia/a de o)3te, cu rânduieli de laSfântul (unte thos. cenicii Sfântului Nicodim au plecat apoi spre (untenia, (oldo*a 3irdeal unde au răspândit aceste re+uli monahale ale duho*nicescului lor părinte.

Cu*iosul Nicodim a fost solicitat să mi#locească pentru Ser)ia la Constantinopol, "n anul $%FE, pentru ridicarea anatemei, datorită conflictului dintre aceste )iserici, din anul $%H. 2atriarhul1iloftei al Constantinopolului l!a cinstit pe Sfintul Nicodim, i!a dăruit câr#a sa, trei părticele desfinte moa3te 3i l!a făcut arhimandrit, (ănăstirea Tismana de*enind Gmarea la*răG 3i primaarhimandrie din /ară.

6a (ănăstirea Tismana, Cu*. Nicodim a "ntemeiat *estita 3coală de cali+rafi 3i copi3ti de căr/i )iserice3ti, "n di*erse lim)i, prima 3coală de acest fel din /ară. =l "nsu3i a cali+rafiat 3i a miniat un

Tetrae*an+hel, pe per+ament, "n lim)a sla*onă, pe care l!a terminat "n anul $H'E 3i pe care l!aferecat cu coper/i de ar+int!aurit măestrit lucrate, o capodoperă a epocii. =ste cea mai *eche cartedatată din /ara Românească, cu cea mai *eche ferecătură 3i se află la (uzeul Na/ional de :storiedin Bucure3ti. 2e ultima filă a scris urmatoarele0 (această +van"helie s-au scris de popa

!icodim în ţara n"urească, în anul al--lea al i%"onirii lui, la anul de la acerea lumii /01/2345.(



Nicolae :or+a aduce cu*inte de caldă pre/uire pentru monahii Tismanei0 (...şi străinul...cel carear i pătruns unde cătă"ăii %u"răveau şi scriau şi-ar i vă%ut blândul chip al lui !icodim şi al ucenicilor săi, ar i plecat adânc impresionat, şi de caracterul sinţeniei, şi de caracterul cultural al ocupaţiei călu"ărilor(.

2entru (ănăstirea Tismana el a fost nu numai un ctitor cu +ândul, cu *oin/a 3i credin/a lui, ci 3i

ctitor cu propriile sale mâini. (âna care a 3tiut să cali+rafieze acel Tetrae*an+hel atât de ele+ant3i so)ru, a 3tiut să mânuiască 3i mistria, cu multă dexteritate. (âinile care au plantat zeci dehectare de castani comesti)ili care au făcut canale de aduc/iune "n Balta Bistre/, pentru prinderea

pe3telui, care au construit acel )utoi uria3 cu o capacitate de %''' de oca ! *ăzut de 2aul delep "n $EF 3i arsă de turci ulterior ! din lemn de tisă, mâinile care au plantat *ii, mâinile careau )inecu*ântat poporul nostru mult "ncercat, de la domnitori până la ro)i ! acele mâini ne*or)esc acum din icoană4 dreapta, care ne )inecu*ântează 3i stân+a, care sus/ine Biserica(ănăstirii Tismana, pe care el ne!a dăruit!o.

:n popor, Cu*iosul Nicodim era socotit sfânt "ncă din *ia/ă4 cu harul, )lânde/ea 3i "n/elepciuneasa a cucerit pe oameni, iar cu smerenia a alun+at pe demoni. (ănăstirea Tismana fiind una dincele mai *echi 3i mai mari ctitorii domne3ti, "ncă de la "nceput a fost "nzestrată cu H sate, )ăl/i,li*ezi de nuci, etc, iar domeniile mănăstirii se )ucurau de pri*ile+iul imunită/ii, acordat dedomnitor. 6a fiecare schim)are de domn mănăstirea o)/inea o nouă confirmare a stăpânirilor sale, cât 3i pri*ile+iul imunită/ii.

2e domeniul mănăstirii, alcătuit din %$ sate @plus $' "n Ser)iaA el era 3i #udecător al diferitelor pricini laice 3i )iserice3ti Gdupă pra*ilăG.

:n anul $H', (ircea cel Bătrân "ncearcă o alian/ă cu re+ele austro!un+ar Si+ismund de6uxem)ur+, pentru "nlăturarea pericolului turcesc4 această "ntre*edere a a*ut loc la (ănăstireaTismana, "n prezen/a Cu*iosului Nicodim, când se sta)ile3te un plan de luptă "mpotri*a:mperiului Otoman.

Cu*iosul Nicodim s!a mutat la cele *e3nice la & decem)rie $H', "n *ârsta de J ani 3i a fost"n+ropat "n mormântul din prid*orul )isericii, pe care 3i l!a săpat dinainte.

7upă 3apte ani l!au dez+ropat 3i din trupul neputrezit iz*ora sfânt mir 3i a fost dus "n )iserică.

Cea mai *eche po*estire a *ie/ii Cu*iosului Nicodim, "ntr!o formă rezumată ne!a dat!o 2aul delep, "n cartea sa G Note de călătorieG @$EFA.

Mul$i se !indecă de boli doar atin*ând această raclă de ar*int cu moaştele 5fântului 9icodim



Cău+ării de la Tismana ne!au lăsat o mărturie fi+urată cu pri*ire la ctitorul mănăstirilor0 racla dear+int, destinată să adăpostească sfintele moa3te @de+etul Sfântului Nicodim 3i cele trei primite "ndar de la 2atriarhul ConstantinopoluluiA.

7ăruită Tismanei "n anul $F$ de către ierodiaconul Nicodim 3i e+umenul 2etronie, sfânta raclă prezintă mai multe episoade din *ia/a sfântului0 una din scene "l prezintă pe Sfântul cu ctitoria sa"naintea (aicii 7omnului, iar celelalte fi+urează na3terea sa, )otezul, hirotonia, anii "n*ă/ăturii 3i

G trecerea prin focG "n prezen/a craiului (ateia3 al n+ariei.

:n anul $FF "n tiparni/a de la Râmnic apare o )io+rafie elo+iu a Sfântului Nicodim GSlu#)aose)ităG a cu*iosului Nicodim Sfin/itul, tipărită "n zilele lui lexandru Scarlat Dhica, cu osârdia3i cheltuiala episcopului 2aternie al Râmnicului. 9tefan :eromonahul pu)lică "n anul $>%> o

)io+rafie mai amplă a Sfântului Nicodim, )azându!se pe 3tiri de pro*enien/ă orală, iz*oaredocumentare, elemente de folclor. re "nsă multe exa+erări "n ce pri*e3te *enera/ia Sfântului

Nicodim 3i strecoară o serie de inad*erten/e istorice ce au adus mari pre#udicii istoriculuimănăstirii.

B.2.5a3deu ne scrie despre (...!icodim, pe care autorul anonim al Istoriei bul"are îl numărăîntre sinţi al /-lea şi-l numeşte ()rilepianul( sau (I%vorâtorul de mir(.

În anul $JEE Biserica Ortodoxă Română a +eneralizat cultul Sfântului Nicodim cel Sfin/it de laTismana, la & decem)rie, "n *remea (itropolitului 1irmilian. :storiei i!au tre)uit aproape 3asesute de ani până să!l recunoască sfânt, fiind "n *ia/ă.

Sinaxarul Sfântului spune0 (...şi mormântul lui stă întru pomenire până în %iua de astă%i( . 2iatrade pe mormânt datează din anul $>HH, cele anterioare ei au fost distruse de otomani 3i deaustrieci "n căutare de comori. 7e #ur "mpre#ur este săpat "n piatră condacul din Slu#)aSfântului0 ($a cel împreună râvnitor şi ca un părinte mai mare, toată lavra cu credinţa tecinsteşte pe tine, Sinte !icodime, pe care cu ru"ăciunile tale pă%eşte-o, ericite, totdeaunanebiruită şi neclintită de toate nevoile, ca un cuvios şi pururea părinte slăvit( , iar pe mi#loc seaflă un amplu text de aleasă sim/ire 3i recuno3tin/ă0



2e lespedea de pe mormânt scrie0 (6n acest loc a ost înmormântat trupul Sântului preacuviosului părintelui nostru !icodim arh1imandritul5, începătorul din temelie acestui sânt şidumne%eiesc lăcaş, carele le-au înălţat şi %idit prin râvna şi cu a#utorul binecredincioşilor &adu71oie5v1od5 !e"ru şi al iilor săi Dan voievod şi 8ircea voievod. şi precum încă şi în urmă iind multe şi nenumărate minuni a ăcut acest sânt, şi după mutare proslăvite iind moaştele sale cudar dumne%eesc, scoase dar au ost din acest mormânt şi în sicriu puse în sânta biserică. Iar după trecerea a mulţi ani din întâmplările vremilor celor cu multă ră%miriţă şi cu robii care au

ost pe acele vremi, părinţi alaţi, din mănăstire au ridicat moaştele sântului şi le-au tăinuit, sin"uri ştie unde, după vremi s-au scăpat de aici cu totul neştiute* iar acum se %ice s-ar i alat în ţara Slavoniei, în mitropolia 8unte !e"ru, iar aici pribea" sântul au ost lăsat numai un de"et de la mâna sântului şi alte odoare spre evlavia iubitorilor de 9ristos creştini care şi acum seală în sânta mănăstire şi cu darul sântului multe tămăduiri de boală se dăruiesc la ceia ce cucredinţa nă%uesc. Spre ştiinţă s-a scris această pisanie în e"umenia arhimandritului Spiridon,

sub stăpânirea 8ăriei Sale prinţului domn :eor"e D. ;ibescu voievod, iind mitropolit a toatăn"rovlahia, prea sinţitul d.d.!eoit /<20 iulie =( .

cum o candelă neadormită *e+hează ziua 3i noaptea acest loc unde s!au odihnit moa3teleSfântului Nicodim. (oa3tele aflate "n prea#ma mănăstirii, a3teaptă a fi descoperite din locul undestau tăinuite de secole. =l a fost reor+anizatorul monahismului românesc 3i a men/inut strânselele+ături cu Ortodoxia din sudul 7unării 3i "ndeose)i, cu (untele thos. Sfântul (unte a#un+e3coala "ntre+ului monahism ortodox s!a datorat "n mare parte spri#inului primit cu multă dăruirede "mpăra/i, /ari, *oie*ozi, despo/i, etc.

cti*itatea desfă3urată de Sfântul Nicodim "n sud!estul =uropei, 3i "ndeose)i "n /ara noastră,schim)ă radical concluziile eronate pri*itoare la a3a zisele influen/e din afară. Culturaromânească *eche, "n lim)a sla*onă @sacrăA, este un produs al elementului etnic românesc din

spa/iul *echii 7acii.

7in timp "n timp, a a*ut 3i schim)ări de reciprocitate cu alte culturi. 7in *ia/a 3i acti*itateaCu*iosului Nicodim se desprinde că a fost un poli+lot, miniaturist, cali+raf, arhitect, me3ter zidar



3i do+ar, distins diplomat, ne"ntrecut orator. 2e pro)leme de teolo+ie a a*ut o )o+atăcoresponden/ă cu =ftimie 2atriarhul Târno*ei, din care s!au păstrat răspunsurile patriarhului, princare "l sfătuia pe cola)oratorul său *alah să se ferească 3i să ferească 3i /ara sa de erezia

)o+omililor. Cu*iosul Nicodim rămâne pentru posteritate un mare apărător al Ortodoxiei 3i alstră)unilor de pe aceste melea+uri.

7e la "nfiin/area primei mănăstiri "n /ara Românească din zid, de către Cu*iosul Nicodim, ;odi/a,

3i până la sfâr3itul secolului al K:;!lea, pe tot cuprinsul /ării se aflau peste &' de mănăstiri de piatră, "nzestrate cu orânduiri )ine sta)ilite 3i cu daruri mari de la 7omni, )oieri 3i credincio3i,fapte arătate "n hrisoa*ele 3i documentele *remii. S!a spus că această uimitoare "nflorire amonahismului a contri)uit impulsul creator ce l!a dat Sfântul Nicodim cu ucenicii săi. Călu+ării,urma3ii Sfântului Nicodim au scris ade*ărata istorie a (ănăstiri Tismana, cea ne*ăzută, care afost scrisă cu lacrimile 3i ne*oin/ele lor, numai de ei 3tiute.

(...8-a dus Dumne%eu la aceastămai sus %isă sântă mănăstire,

de am vă%ut loc rumos şi minunat şi, cu voia lui Dumne%eu, cum a ăcut Sântul !icodim această bisericăîn loc rumos şi cu întărire şi stăaceastă sântă biserică şi până acum

pentru Domnul Dumne%eu Iisus 9ristos şi pentru Sântul !icodim(

/obrin 5pătaru + feb. 4.

(8a*ină despre 5fântul 9icodim din broşura aflată %n !ânare la mănăstire)



&omeni$ea Sfântului p$ea cuviosului &#$intelui nost$u Nicodim sfin+itul şi A$himand$ituldin av$a Sfintei M#n#sti$i Tismanei



În această lună a lui decem)rie, "n & de zile, pomenirea Sfântului prea cu*iosului 2ărintelui nos!tru Nicodim sfin/itul 3i rhimandritul din 6a*ra Sfintei (ănăstiri Tismanei, ce au fost la leatul@$%>A.

3adar *ăzând sfântul, că s!a făcut adunare multă de monahi 3i de fra/i "n 5ristos, pentrumântuire 3i că face tre)uin/ă de )iserică mai mare 3i de mânăstire cu o+radă, pentru orânduiala

monahicească, cu *ie/uire de o)3te, precum 3i la mai sus zisa "ntâia mănăstire a sa ;odi/a, a făcutso)or cu sfatul de o)3te cu cei "ntru 5ristos fra/i 3i fii ai lui monahi, au socotit, că acest zis lucrude mânăstire, nu se poate a se să*âr3i numai prin osteneala 3i truda lor, fără a#utorulstăpânitorului /ării ace3tia.

Ci fiindcă mai sus zisul 7omn ;ladisla* ;.;. Ctitorul zisei mânăstiri ;odi/a, pu/in mai trăinddupă ispră*irea zisei mânăstiri, fiind foarte )ătrân s!a pristă*it către 7omnul, 3i nea*ând fii, cadupă moartea 7omniei lui să rămâie 7omn "n scaunul 7omniei lui, a rămas 7omn 3i Clironom "nlocul său fratele său, Radu ;.;. ce : se zicea Ne+ru, carele era 7omn peste Olt "n cele $& #ude/e

numai.9i atuncea, după ce a luat su) stăpânirea sa, numintul Radu Ne+ru ;.;. 3i aceste E #ude/e, aleBăniei Se*erinului, cu rdealul 3i Banatul, 3i făcându!le tot o /ară cu cele $& #ude/e de peste Olt,a mers sfântul cu câ/i*a părin/i monahi ai săi la numitul Radu Ne+ru ;.;. ce era cu 7omnia latâr+ul r+e3ului. 9i precum răposatul "ntru fericire fratele său cel mai mare, ;ladisla* ;.;., aascultat pe sfântul cu )ucurie de au "năl/at mânăstirea de la ;odi/a, a3a 3i acest prea )ine!credincios 7omn, Radu Ne+ru ;.;. a ascultat pe sfântul, de a trimis 3i a "năl/at din temelie acestasfânta mânăstire Tismeana. 7ar fiind )ătrân 3i scurtându!i!se *ia/a, a răposat 3i a rămasmânăstirea nesă*âr3ită cu toate lucrurile. poi, fiul său. 7an ;.;. au să*âr3it!o la leatul @>JH!$%>A octom)re "n %.

7upă cum hriso*ul său cel dă sfintei mănăstiri pentru "ntărire, arată zicând a3a0 )entru că +u carele întru 9ristos D-%eu bine credinciosul Domn Io. Dan 7.7. din mila lui D-%eu, Domn a toată ţara &omânească, întru început de la D-%eu dăruindu-mi-se Domnia, am alat în pământul Domniei mele, la locul ce se numeşce >ismeana, o mânăstire cu toate lucrurilenesăvârşită, pe care răposatul întru ericire bla"ocestivul &adu 7.7. )ărintele Domniei mele, dintemelie a înălţat-o şi scurtându-i-se viaţa, nu s-a săvârşitu. )e aceasta bine am voit domnia mea,

precum şi Domnia lui, şi de aceasta îndemnatu-m-am, a înoi dar pomenirea )ărintelui Domniei

mele, şi drept suletul meu cu hramul )rea Sântei Stăpînei noastre !ăscătoarei de D-%eu şi pururea ecioarei 8ariei, a %idi şi a întări cu toate adău"irile şi veniturile. !u numai acestea, ci si câte a închinat )ărintele meu mănăstirei, toate a le întemeia şi ale întări pentru mărirea Dumne%eului meu şi întru lauda şi cinstea )rea slăvitei stăpânii mele, )reacuratei !ăscătoareide D-%eu* ca pe acesta s-o alu întru viaţa Domniei mele, întărire şi a#utătoare şi întruînricoşata %iua #udecăţii vieţii vecinice mi#locitoare.

7upă aceasta "ntăre3te +r"ul din sudu!Lale3 "n tot anul câte patru sute Uile 3i lemnele de nuci toatedin 7u)ăce3ti, la r"ul Lale3ului. Brânză 3i ca3ca*al, miere 3i ceară, a3ternuturi pentru case,

posta*uri pentru "m)răcămintea părin/ilor. cestea cu sumă de număr se da "n tot anul din curtea7omniei.

poi "ntăre3te câte a "nchinat tatăl său mănăstirii, mo3ii, sate, )ăl/i, chiar 3i ale mănăstirei ;odi/elcele mai sus arătate câte a "nchinat unchiul său, ;ladisla* ;.;.



7upă aceasta "ntăre3te, ca să fie călu+ării "n3i3i stăpânitori "n "ntr!amândouă mănăstirile, 3i nici săse strice orânduiala lui Nicodim @adică a sfântuluiA. 9i că după moartea po*ă/uitorulul lor, altulnimenea să nu se amestece, ci "nsu3i călu+ării pe care!l *or *oi, pe acela să!l puie po*ă/uitor,@adică stare/,A loru!3i. Că precum s!a arătat mai sus, pentru mănăstirea ;odi/a ce cu )lesteme mari3i le+ături, "ntăre3te 7omnul ;ladisla* ctitorul, a nu se strica or"nduiala 3i a3ăzământul sfântuluidin mânăstire "n *eci4 semenea s!a a3ezat 3i pentru această sfântă mănăstire Tismana, a nu se

strica cinul 3i orânduiala lui Nicodim @adică a sfântuluiA, "n *eci.

1ericitul răposatul acesta 7an ;.;. precum "n hriso*ul acesta al 7omniei lui scrie "ncă mai cu+roaznice )lestemuri 3i mai mari le+ături. Care aceste mile 3i a3ezăminte ale acestor două sfintemânăstiri ;odi/a 3i Tismana 3i (arele (ircea ;.;. fratele zisulul 7omn 7an, ;.;. fiul lui Radu;.;. Ne+ru, nu numai că le "ntăre3te, ci 3i mai adau+ă sate, mo3ii 3i altele, precum "n hriso*ul7omniei lui cu leatul @$%>FA iunie $F arată. semenea 3i fiii acestora, 7an ;.;. sin 7an.;.;.leatul @$H&HA au+ust % .;lad ;.;. sin (ircea ;.;. leatul @$H%JA cât 3i al/i 7omni "n urmă, fii,nepo/i 3i strănepo/i ai zi3ilor 7omni. Nn numai că au "ntărit cele mai sus cu hriso*ele 7omniilor,

ce le!a dat la sfintele mănăstiri acestea, ci au mai adău+at 3i 7omnia lor sate, mo3ii, )ăl/i, *ămi 3ialte mile 3i acareturi. :ar aceste sfinte mănăstiri s!au făcut si cu a#utorul lui cneaz 6azăr, carele aufost :mpărat Ser)ilor de mai sus zis. :nsă nu numai că a a#utat cu dări de )ani, ci 3i metoace,adică sate cu mo3iile lor "n /ara săr)ească, au "nchinat acestor sfinte mânăstiri, precum pe lar+arată hriso*ul lui 9tefan 7espotul, fiul numitului cneaz 6azăr, carele au fost "n urmă stăpânitorulSer)ilor la anii de la facere @$%JA "n care hriso* scrie a3a0 '$u mila atotputernicului D-%eu, +u?tean cu credinţa bla"ocestivă, în cursul stăpînirii celor, ce au ost mai nainte despoţi cu multe

păsuri, @ au ost împresuraţi de limbi, oamenii cei mici şi cei mari împreună şi mânăstirile şicălu"ării cu toţi dimpreună erau cuprinşi în multe eluri de scârbe, precum eram şi eu. Iar când bine a vrut bunul D-%eu a mântui pe oamenii săi, care dintru strâmtorare la lăr"ime, şi dinneputinţă la putere, şi din scârbă la veselie aduce, adus-au şi pe mine după bunătatea sa, dintrunevolnicie la volnicie slobodă, şi dintru mic la prea înălţat scaun. Atunci şi eu volnicie am dat mânăstirilor şi ieşcecăruia al său, ce s-a că%ut să aibă. Intru carele si mânăstirile din ţara

&omânească, carele cu a#utorul ericitului părintelui meu s-a ăcut, hramul !ăscătoarei de D- %eu la >ismana, şi al marelui Antonie la 7odiţa, metoacele, care avea întru stăpînirea împărăţieimele, asemenea ca şi altele întru uitare şi pustiire s-au ăcut, pe carele bine vru înălţimea mea,iarăşi ale ace pe seama mai sus numitelor mânăstiri.'

poi dă *olnicie, ca oricine din cei fu+i/i din pricina răsmiri/ilor, 3i "ntorcându!se *or *oi să

locuiască "n satele mânăstire3ci, să fie slo)ozi 3i nimenea din slu#)a3i să nu!i oprească, fărănumai pe aceia, care *or fi cu pricini făcători de rele, că acestora zice, că nu li se dă *oie, cât 3ialtele mai zice 3i "ntăre3te pentru satele mânăstire3ti. :ar mai pe urmă zice a3a 0 ' toate acesteacâte mai sus s-a %is, cu credinţa şi porunca împărăţiei mele, am întărit să ieneschimbate şi nemişcate întru viaţa lui Bir )opa !icodim 1adică sântul,5 aşa şi dupămoartea lui întru toţi anii vieţii împărăţiei mele. Iar după schimbarea împărăţiei mele,după porunca lui D-%eu pe care Dumne%eu după buna vrere va ale"e a i ţiitorul scaunuluimeu, ro", să pă%ească acestea, ce mai sus s-au %is, ca şi el păcat să nu-şi câşti"e* şi pomananoastră să nu o stin"ă, întru acele mânăstiri în anul veacului.' Care aceste a#utoare 3i daruri de

miluiri, de mo3ii 3i de altele, după cum se cuprind "n hrisoa*ele de mai sus arătate, ale )inecredincio3ilor "ntru fericire răposa/i 7omni, 3i ale lui 9tefan 7espotul, ctitor sfintelor mânăstiri ;odi/a 3i Tismana, le "ntăre3te 3i Licmond :mpăratul Romei, 3i Craiul n+uresc "nhrisoa*ele seale, ce le!a dat acestor sfinte mânăstiri4 unul la anii de la Cliristosu @$E&'A.



:ar altul la anii @$E&JA, "ntru care hrisoa*e scie a3a0 “Cicmond cu mila lui D-%eu Impăratul &omei şi $raiul n"ariei şi altor ţări $rai, pomenindu-le anume, apoi %ice Aceasta dau de ştire tuturor credincioşilor noştri, mai marilor ;isericilor şi stăpânitorilor, şi ?panilor şi pârcălabilor şi altor cinstiţi oameni, şi a tot omul mare şi mic, care ţin de mine 1şi altele5 şi %ice toţi să creadă şi sănu ie volnic a sta înpotriva poruncii aceştia pentru mănăstirea )opei lui !icodim de la >ismana1adică sântul5, unde se pră%nuieşte Adormirea Sintei Eecioarei 8aria.

:ar "n cel al doilea hriso* zice0 a nu sta împotriva mănăstiriior )opi lui A"aton, a sântului Antonie la 7odiţa şi a prea Sintei !ăscătoarei de D-%eu la >ismana'.

poi mai zice0 şi cu credinţa mea am primit orice au ost ale lor mai înainte vreme, şi acum să ie ale lor toate şi slobode, toate satele cu toate hotarele şi vama munţilor #umătate* de la Flteţ până la poarta de Eier şi vîrşiile la Dunărea şi virul tot de la iuţi şi sGelea trecătoarea Dunării la ;istriţa, şi satele din ţara Sârbească, ce li-a închinat cnea% La%ăr, părintele lui ?tean Despotul,toate să ie ale lor slobode şi veşnice de acum şi până în veac. ?i nimenea să nu le stea lor împotrivă ori pentru ce lucru* nici oamenilor lor nici a mărilor* şi orice vor cumpăra şi ce vor

vinde, au pe uscat au pe apă, şi pe unde vor umbla oamenii lor cu mara lor nici într-un loc în ţara mea vamă, să nu dea, ci sa umble slobo%i'.

poi iar zice0 “>oate să ie ale lor slobode, cum au ost şi mai înainte vreme, aşa să ie până înveci* toate ale mănăstirilor lui )opa !icodim, adică sântul şi a )opei lui A"aton, adică a

Diadohului sântului şi a călu"ărilor lor, şi in urma lor, care vor i locuitori într-acele sântelocuri, întru acea orânduială şi întru 9ristos raţi, care i-am luat noi, ca să-i hrănim şi să-i

pă%im pentru a lor slu#bă şi bună credinţă, bună le"ea lor să petreacă şi le"ea lor să-şi ţie în ;isericile lor, şi nimenea să nu ie volnic a le sta împrotivă, au ai bântui pentru le"ea lor şialtele'.

:ar la sfâr3it arată 3i unde s!a dat hrisoa*ele. Cel dintâi zice, că s!a dat "n mânăstirea Tismana, iar cel al doilea "n 2o#un. Care aceste "ntăriri ale lui Licmond :mpărat, "ntocmai le "ntăre3ce 3i iară3ide la 5unada ;. ;. rdealului "n cartea sa la anii de la 5ristos @$HHHA.

:nsă aceste perilepse de hriso*e 7omne3ti 3i :mpărăte3ti s!au scris, pentru ca să se 3tie "n ce*reme 3i "n ce zile de 7omni 3i :mpăra/i a fost sfântul, 3i de care 7omni s!a "năl/at "ntâi dintemelie aceste sfinte mânăstiri. l doilea ca să cunoa3tem 3i să ne minunăm de darul 2reamilosti*ului, 7!zeu, ce se re*ărsa prin sfântul "n inimile )ine credincio3ilor 7omni 3i :mpăra/i de

atuncea, de le da r"*nă a asculta pe sfântul pentru "năl/area 3i zidirea 3i "nfrumuse/area sfintelor mânăstiri cu zu+ră*ituri 3i cu altele prin Biserici. 2entru miluirea cu mo3ii, 3i cu altele 3i pentru"ntărirea a )unei rânduieli a ta+mei monahice3ti, după cum *a a3eza 3i *a orândui sfântul 3i

pentru credin/ă 3i le+e, precum s!a zis mai sus, de a nu se strica "n *eci. 9i că "ntr!o *reme caaceia au fost aceste miluiri 3i "ntăriri de a3ezământuri ale acestor sfinte mânăstiri, când iară3i"mpăra/ii 3i 7omnii cei pra*osla*nici "ncepuse a fi "mpresura/i de lim)ile cele pă+âne, adică dea+areni, turci 3i de tătari, cu multe scâr)e 3i mari ne*oi 3i strâmtorări4 precum de aceasta se dă"n/ele+ere, din perilapsu de hriso* de mai sus a lui 9tefan 7espotul.

7eci, după cea de tot să*âr3ire 3i "ntemeiere "ntru toate a acestor sfinte mânăstiri ;odi/a 3iTismana, stră)ătând *estea "n toate păr/ile "n /ara aceasta 3i peste mun/i "n rdeal, 3i "ntr!alte păr/i 3i peste 7unărea "n toată /ara Ser)iei, 3i "n alte păr/i pentru )una orânduială a ta+meimonahice3ti, si a altor orânduieli, plăcute auzului omenesc, la carele dorea mântuirea din totsufletul, precum s!a zis 3i mai sus, foarte mul/i locuitori 3i călu+ări cu *ia/ă "n)unătă/ită s!a



adunat "ntru amândouă mânăstirile, cu care călu+ării 3i fra/ii "n 5ristos locuind Sfântul "n Sfântamânăstire Tismana 1 iar "n sfânta mânăstire ;odi/a :eromonahul +aton, de mai sus zis. 9i*ie/uind sfântul pe plăcere 7!zeească, ca *ie/uire de o)3tie, chip 3i pildă de fapte )une, "ntr!amândouă mânăstirile tuturor făcându!se, pe to/i la calea mântuirii po*ă/uindu!i, i!a "ndreptat. 9iluând sfântul de la 7umnezeu dar de facere de minuni 3i putere asupra duhurilor celor necurate,

precum s!a zis mai sus, multe 3i nenumărate minuni a făcut, cât a trăit "n *ia/ă, iz+onind draciidin oameni 3i tămăduind tot felul de )oale 3i neputin/e.

9i zic, că 3i "n foc a intrat 3i a ie3it ne*ătămat, cât nici de hainele lui nici de părul capului lui nu s!a atins focul.

=ra pentru intrarea "n foc se zice a3a, că stră)ătând auzul prin toate păr/ile pentru darul lui 7!zeual facerilor de minuni, ce se făcea prin sfântul, a mers auzul 3i *estirea până la Licmond "mpăratulRomei 3i Craiul n+ariei cel mai sus zis. 9i că acest "mpărat, a*ând o fecioară o rudenie a sa deaproape, al/ii zic că o fiică a lui, ce se )ântuia de duh necurat 3i multă *reme mai "nainte prindoftori 3i prin alte me3te3u+uri *ră#itore3ti cheltuia a*erea sa, 3i n!a putut nimic de a se tămădui,

apoi aducându!3i aminte de auzul 3i *estirea minunilor lui 7!zeu, ce se făcea prin sfântul,iz+onirea duchurilor necurate din oameni 3i tămăduirea a tot felul de )oale 3i neputin/e, s!aaprins cu râ*nă, că nu numai cu auzul să audă, ci 3i cu ochii să *adă, a trimis oameni "mpărăte3ti,ca să aducă pe sfântul acolo la "mpără/ie, unde era rudenia sa cea )olna*ă, ca să o tămăduiască deduhul cel necurat, ce o )ântuia, iar sfântul, fiind atuncea )olna* 3i nepututincios foarte pentru

)ătrâne/e, n!a putut mer+e pentru neputin/a slă)iciunii )ătrâne/ilor 3i a )oalei, ce era atuncea )olna*, din iconomia lui 7!zeu.

=ra trimi3ii "ntorcându!se, de3er/i la :mpăratul 3i spuinduZi de aceasta, că n!a putut *eni, nu s!amâniat asupra sfântului, ci mai cu râ*nă 3i cu durere aprinzându!se, ca să *adă pe sfântul, n!asocotit mărimea "mpărătească, 3i depărtarea locului, 3i osteneala drumului, ci luându!3i perudenia sa cea )olna*ă, a *enit la sfânta mânăstire Tismana, "mpreună 3i cu al/ii din cei maicredincio3i ai lui, domni )oieri, căpitani, 3i câ/i*a osta3i.

:ar precum că a fost ade*ărată *enirea "n mânăstire a numitului "mpărat Licmond, se dă ade*ărată"ncredin/are din zicerea de mai sus a perilipsului hriso*ului său, că s!a dat "n Tismeana nedândde 3tire sfântului, pentru *enirea lui la mânăstire, 3i cum s!a apropiat, 3i a dat de apa râuluiTismenii, 3i a "nceput a intra pe *alea sfintei mânăstiri, "ndată 3i duhul cel necurat din rudenia"mpăratului a "nceput a stri+a, că nu poate de a mai mer+e de aici "nainte, căci "l arde focul 7!

zeirii al darului Sfântului 7uh, ce locuie3te "n răul )ătrân Nicodim de la 2i3ători. 9i a3a stri+ândduhul cel necurat 3i scri3nind cu din/ii, făcând spume 3i scuturându!o, o a trântit #os, 3i lâsându!oca pe o moartă a ie3it dintr!"nsa, pe care to/i cei ce era "mpreună cu ea, o socotea că a murit, ci nudupă mult ceas s!a sculat sănătoasă, mul/umind 3i slă*ind pe :isus 5ristos, 7!zeu cel ade*ărat, 3i

pe prea curata lui (aică, pururea fecioarei (aria, 3i pe )ătrânul Nicodim, ce prin ru+ăciunile luizice, ca s!a mântuit de duhul cel necurat.

9i *ăzând :mpăratul 3i cei "mpreună cu el această "nfrico3ată 3i mare minune, pe to/i i!a cuprinsfrica 3i spaima, 3i mirându!se, zicea cu un +las to/i, cum dracul, când s!a apropiat de loca3ul

acelui om Nicodim, pe carele l!a numit rău )ătrân, n!a putut mer+e mai mult, nici a mai locui "nfecioară, dar când ar fi fost de fa/ă acel om, ce ar fi fost. 9i a3a "nspăimânta/i pentru minune, 3i cu )ucurie pentru tămăduirea fecioarei, au mers "n mânăstire, dar sfântul mai "nainte cunoscând cuduhul tămăduirea 3i iz+onirea duhului cel necurat din fecioară, 3i *enirea "mpăratului "nmânăstire, a poruncit preo/ilor 3i diaconilor de s!a "m)răcat "n sfintele odă#dii, asemine 3i sfântul



"m)răcându!se, a luat sfânta =*an+helie, iar preo/ii sfinte cruci, 3i diaconii, lumini aprinse, 3icădelni/i cu tămâie "n mâini, 3i fâcând litie, cu to/i părin/ii 3i fra/ii ieromonahi, 3i monahii, auie3it "naintea "mpăratului, de l!au "ntâmpinat 3i l!au primit "n sfânta mânăstire, cu mare cinste.

7ar "mpăratul mai "nainte până a nu intra "n mânăstire, dăduse poruncă la to/i ai săi, ca nimeneasă nu scoată +rai din +ură "n mânăstire, pentru tămăduirea fecioarei de 7uhul cel necurat. 7eci azis Sfântul către Împăratul, mai la urmă, după alte multe cu*inte duho*nice3ci de mântuire0 5ă

trăieşti %ntru mul$i ani %mpărate, şi te bucură, dând sla!ă şi mul$umită pe Milosti!ului /- eu, cel atotputernic, şi crede din tot sufletul către Mântuitorul nostru isus 3ristos, fiul lui /umneeu cel ade!ărat, şi precuratei 9ăscătoarei de /umneeu, pururea fecioarei Mariei Maicei sale, stăpâna noastră cea prea milosti!ă, care a tămăduit şi-a i*onit pe dracul din fecioara rudenia ta.

9i auzind "mpăratul pe Sfântul mai nainte spuindu!i tămăduirea rudeniei sale, s!a mirat "ntru sine,zicând către ai săi, cum, nefiind de fa/ă 3i nespuindu!i nimenea, 3tie acesta cele ce s!au făcutnouă pe caleI

Minunea pu$ceilo$ g#ti+i

poi 3ezând :mpăratul "n mânăstire câte*a zile, 3i *ăzând tămăduirile )olna*ilor, ce cu darul lui7!zeu se făcea prin Sfântul, a *oit să cerce pe Sfântul, să *adă, poate face 3i alte feluri de faceride minuni, sau numai tămăduirile )oalelor 3i iz+onirea duhurilor poate, care pentru "ntâia cercarese zice a3a, că aducând :mpăratului atuncea aici "n mânăstire oare 3i cine, ni3te purcelu3i mici,nefiind de fa/ă Sfântul, i!a dat la )ucătarul său să!i +ătească, 3i să!i pună acoperi/i pe masă, 3ifiind atuncea 3i Sfântul cu :mpăratul la masă, a zis Împăratul către Sfântul, )la+oslo*e3ce

părinte aceste )ucate de pe3te păstră*.=ra Sfântul cunoscând cu duhul, că nu este pe3te, ci carne, adică purcei +ăti/i, a zis cătreÎmpăratul, să trăieşti ?mpărate la mul$i ani, eu cunosc, că nu este peşte, ci după cu!ântul

mpără$iei tale, facă-se peşte, precum ai is, 3i )la+oslo*ind Sfântul, făcând semnul sfintei crucideasupra acelor )ucate, o minune, când le!au descoperit "n toate s!a aflat pe3te păstră*, iar nu purcei, precum se pusese "n tipsii.



9i *ăzând Împăratul 3i to/i, ce era "mpreună cu dânsul o minune ca aceia, mirându!se stăteau"nspăimânta/i. :ar sfântul, după acesta a făcut cu*ănt către Împăratul 3i către cei "mpreună cudânsul, pentru sfânta 3i dreapta credin/ă a cre3tinilor celor drept credincio3i, 3i pentru darulfacerilor de minuni, ce se dă de la 7!zeu tuturor cre3tinilor, celor drept credincio3i, ce se tem de7!zeu, 3i!l iu)esc din tot sufletul, 3i păzesc poruncile lui.

tuncea :mpăratul a zis către sfântul a3a, eu părinte am auzit, că scrie prin scripturile *oastre, că

mul/i cu acea credin/ă, precum "n*e/i tu, au intrat prin foc 3i nu i!a *ătămat nimic, cât nici dehaine, nici de părul lor nu s!a atins focul, aceia3i *oiesc eu, ca să faci 3i tu a3a, de a trece prin foc.7e nu te *a *ătăma nici pe tine focul, precum pe aceia, apoi 3i eu *oi crede, precum 3i *oicrede/i, 3i *oi primi dreapta credin/ă, 3i orice!mi *ei zice pentru credin/ă te *oi asculta, 3i toate le*oi face. :ar neputând a face aceasta, ur+ie 3i pedeapsă mare *a fi asupra ta, 3i asupra tuturor celor ce locuiesc "n mânăstirile tale, *rând Împăratul cu aceasta a doua oară ispitire 3i a "nfrico3a

pe sfânt.

:ar sfântul de aceasta netemându!se, a zis către Împăratul, ca să!i dea soroc până a doua zi, 3i

dându!i!se a petrecut "ntru acea zi 3i noapte "n post, "n pri*i+here, 3i "n ru+ăciune către 7!zeu 3icătre prea curata lui (aică, iar a doua zi sfântul puind năde#dea spre a#utorul darului facerilor deminuni al prea (ilosti*ului 7!zeu, a poruncit, să facă foc mare, "n mi#locul mănăstirii "nainteasfintei )iserici, 3i făcându!se focul a intrat sfântul "n Biserică "n sfântul altar, 3i s!a "n)răcat "nsfintele *e3tminte cele preote3ti, asemenea a poruncit :erodiaconului ucenicului său să se "m)race"n cele diacone3ti 3i să ia cădelni/a cu tămâie, 3i crucea "n mână. 6uând sfântul sfânta =*an+helie3i crucea "n mână. Si mer+end unde era focul făcut foarte mare, a poruncit diaconului să cădeascăfocul de trei ori, "npre#ur 3i căduidul a zis către sfântul0 Bla+oslo*e3te stăpâne. :ar sfântul

)la+oslo*ind, 3i "nsemnând cruce de trei ori, asupra focului cu sfânta cruce, 3i "nsemnându!se 3i pe sine cu semnul sfintei cruci, a poruncit 3i diaconului să *ie după sine. 9i o minune, focul celatâta de mare era asemenea celui din câmpul 7eira de la Ba)ilon. Cum sfântul cu piciorul "n focau pă3it, *ăpaia focului "n două s!a desfăcut, cale sfântului făcând, 3i când "n mi#locul *ăpăii era,mai mult decât un sfert de ceas 3edea. 9i a3a "mpreună cu diaconul său, "n numele 2rea SfinteiTreimi, in trei rânduri intrând 3i ie3ind, a rămas ne*ătămat, "ncă nici de haine, nici de părulcapului lor nu s!a atins focul, care pe to/i cel ce de departe pri*ea, "i do+orea 3i!i ardea.

5fântul 9icodim trecând prin foc. ?n stân*a, 5i*ismund al Bn*ariei iar %n dreapta, Mircea cel bătrân



tuncea "mpăratul 3i cu to/i al lui, ce era "mpreună cu el, *ăzând această mare 3i "nfrico3atăminune, ce s!a făcut prin sfântul cu puterea lui 7!zeu, cu darul Sfântului 7uh, a căzut la

picioarele sfântului, cerând iertăciune.

:ar sfântul cu duhul )lănde/elor iertându!l 3i )la+oslo*indu!l mult l!a "n*ă/at, pentru a numaiispiti puterea lui 7!zeu 3i darul Sfântului 7uh al facerilor de minuni, care se face prin oameniicei drept credincio3i, precum i s!a mai zis, pentru ca să nu le *ie asupra, prin slo)odirea 7!

zeiască, *reo pedepsă de duhuri necurate, mai rea, decât la fecioara cea tămăduită, care s!a zismai sus.

:ar "mpăratul 3i cei "mpreună cu dânsul, "nspăimântându!se 3i "nfrico3indu!se pentru aceastafoarte, 3i umilindu!se de "n*ă/ăturile Sfântului cele duho*nice3ti, a primit sfânta 3i dreaptacredin/ă, 3i prin punerea mâinilor Sfântului, "mpăratul 3i to/i cei "mpreună cu el, ai lui mini3tri 3iceilal/i sfântului )otez desă*âr3it s!au "n*rednicit, 3i zic unii că "mpăratului la sfântul )oteznumele de (atei i s!a pus4 cu toate că "n hrisoa*ele lui cele de la sfânta mânăstire, pentru"ntărirea mo3ielor, 3i a satelor 3i a altor dreptă/i, pentru credin/ă, 3i a3ezămenturi de ale sfintei

mânăstiri, Li+mond se nume3te, precum s!a zis mai sus. :n hriso* se scrie, că s!a dat "n Tismana,se "n/ele+e, că după facerile de minuni ale sfântului, 3i după ce a primit "mpăratul sfântul )otez, l!a dat sfintei mănăstiri. :ar "ntr!alte istorii ale scrierii anilor "mpăra/ilor Romei,Si+izmond "i zice. 7ar "ntr!un sicria3 de ar+int, "n carele este sfântul de+et al sfântului, "mpreună cu alte sfinte

părticele de sfinte (oa3te, ce s!au scris mai sus, "n care sicria3, este scris chipul sfântului "nar+int, cu toate, minunile sale, de la na3tere până la pristă*ire. dică Na3terea sfântului, sfântul

)otez, primirea cinului călu+ăriei, primirea hirotoniei diaconiei, 3i a preo/iei, 3ederea cu"mpăratul la masă, trecerea prin foc, pristă*irea, adică "n+roparea "n mormânt. :ar la capul"mpăratului, unde 3ade cu sfântul la masă, este scris (atia3 :mpăratul, 3i acest sicria3 ieste făcutcu cheltuiala lui Nicodim :erodiaconul, la anii de la facere @$'$A.

Se +ăse3te scris "n condica mânăstirii Coziei un hriso*, cel dă acestei mănăstiri un (ateia3,Craiul n+ariei de la Buda la anii de la 5ristos, @$HF%A, care se *ede, că a fost cu mul/i ani mai "nurma Sfântului aceasta. :ar sfântul după ducerea "mpăratului din mânăstire, 3i alte multenenumărate minuni a mai făcut, cât a mai trăit "n *ia/ă cu puterea lui 5ristos 7!zeu. 9i fiindatuncea foarte )ătrân, precum s!a zis 3i mai sus, a *oit, ca cealaltă rămă3i/ă a *ie/ii sale să o

petreacă "n lini3te, 3i mai cu plăcere 7!zeiască, a trimis de a chemat pe :eromonahul +aton, ceera orânduit purtător de +ri#ă "n locul său, la mânăstirea ;odi/ii, 3i i!a "ncredin/at 3i sfânta

mânăstirea aceasta Tismana, de a fi "n locul său următor, 3i purtător de +ri#ă, adică =+umen pesteamândouă sfintele mânăstiri, ;odi/a 3i Tismana. @9i această diadochie a părintelui +aton, seade*erează "ntâi dintr!o carte fără leat a lui (arelui (ircea ;oie*od, feciorul Radului ;oie*od

Ne+ru, "n care carte scrie către to/i locuitorii mo3ielor, acestor două sfinte mânăstiri, ce era da/ispre po3lu3anic, zicându!le a3a, 3i precum a/i a*ut "ntru cinste pe popa Nicodim, adică pe sfântulasemenea să cinsti/i, 3i să asculta/i pe popa Vir +aton, cât ca pe fata mea a3i#derea, 3i to/i fra/ii,adică 2ărin/ii călu+ări din mânăstire. :ntr!alt chip să nu cuteza/i a face, după porunca 7omnieimele.

9i mult "n*ă/ându!le pentru cele duho*nice3ti, orânduieli ale sfintelor mânăstiri 3i cum să se poarte cu părin/ii, 3i cu fra/ii "ntru dra+oste cu to/ii, de la mic până la mare, 3i cum să primească pe cei călători, 3i pe cei )olna*i să!i caute, s!a suit "n pe3tera cea mai de sus zisă, "n care a +ăsit3arpele, care este deasupra de mânăstire "n piatră, care pe3teră o a*ea +ătită de mai nainte, decând *enise aici pentru tre)uin/a lini3tirii sale, precum se *ede până astăzi cu zidire "n fa/ă, căci



adeseori 3i mai "nainte se suia 3i se lini3tea "ntr!"nsa, 3i suindu!se s!a dat pe sine spre lini3tedesă*âr3ită, petrecând numai cu unul 7!zeu prin post 3i pri*e+heri de toată noaptea, 3i "nru+ăciuni prin plecări de +enunchi, 3i *ărsări de lacrimi necontenite, către prea milosti*ul(ântuitorul nostru :isus 5ristos, pentru mântuirea sa 3i a tuturor drept credincio3ilor cre3tini, 3inumai din Sâm)ătă "n Sâm)ătă spre 7uminecă 3i la praznice "mpărăte3ti, se po+ora de eranoaptea cu părin/ii la utrenie, 3i la pri*i+heri de toată noaptea, 3i a doua zi la slu#)a sfintei 3i 7!zee3tei litur+ii, slu#ea cu părin/ii so)or de se "mpărtă3a, cu prea sfintele 3i de *ia/ă făcătoare taine

ale (ântuitorului nostru :isus 5ristos 3i după să*âr3irea sfintei 7!zee3tei litur+ii, pe mul/i din cei )olna*i 3i neputincio3i, 3i pe cei munci/i de duhuri necurate, ce se afla *eni/i, "n sfânta mănăstire,cu credin/ă pentru tămăduire prin punerea mâinilor, 3i prin sfintele sale ru+ăciuni, "i tămăduia, iar al/ii, ce *enea mai cu credin/ă, 3i cu fier)inte dra+oste către sfântul, numai cât se atin+eau de"m)răcămintele cele preo/e3ti, când slu#ea Sfântul 3i era cu sfintele daruri, la sfânta 3i 7!zeeascalitur+ie la *ohodul cel mare, se tămăduia de )oalele 3i neputin/ele lor, iar după tămăduirea

)olna*ilor, intra Sfântul cu adunarea părin/ilor la masa cea de o)3te de mânca pu/in din toate, cese +ăsea puse pe masă, "ntru sla*a lui 7!zeu 3i (ântuitorului nostru :isus 5ristos, 3i a prea SfinteiStăpânei noastre Născătoarei de 7!zeu pururea 1ecioarei (ariei (aicii sale, 3i după scularea de

la masă, lua pu/ină pâine 3i apă, 3i de+ra) se suia la pe3teră, 3i a3a "ntr!acest fel de lini3tită *ia/ă,a petrecut ca la patru!cinci ani mai )ine.

poi din descoperire 7!zeească, cunoscând sfântul mai "nainte, că i s!a apropiat sfânta 3i fericitamutarea sa către 7omnul, 3i aproape fiind sfântul 3i 7!zeescul praznic al na3terii 7omnului 3imântuitorului nostru :isus 5ristos, s!a po+orât din pe3cetă "n mânăstire 3i a petrecut "n post "n

pri*e+here, "n ru+ăciune, "n toată noaptea aceia a pri*i+herii praznicului. Cu adunarea a totso)orul părin/ilor "n )iserică, cât 3i la sfânta 3i 7!zeeasca litur+ie slu#ind cu so)orul s!a "npărtă3itcu sfântul trup 3i sân+e al 7omnului 3i (ântuitorului nostru lisus 5ristos. :ar după să*âr3ireasfintei 3i 7!zee3tii litur+ii, a mers la masa de o)3te cu toată adunarea părin/ilor 3i a fra/ilor dinmânăstire 3i acelor, ce se sihăstreau la lini3te "n pustietate, fiind că a3a era o)iceiul, precum 3i

până astăzi *in cei de pe la schituri, duminicile, 3i la praznicile cele mari "mpărăte3ti, 3i +ustândfoarte pu/in din cele, ce se află la masa )ucate, iar sculându!se de la masă, a făcut cu*ântul pentrumântuire, "n*ă/ând pe to/i de o)3te cu cu*inte ducho*nice3ti, cum să *ie/uiască "n mănăstire până"n sfâr3itul *ie/ii, "ntru unire 3i dra+oste unul cu altul, "n smerenie duho*nicescă, "n supunere 3i "nascultare, până la moarte ascultând pe mai marele lor, ca pe "nsu3i 5ristos 7!zeu 3i nimic al săusă *oiască a fi 3i toate de o)3te, la to/i să fie, până la ac 3i la a/ă, 3i mai *ârtos să urmeze to/ia3ezământului, ce l!a lăsat prin scris a se /ine nestrămutat, dacă cu ade*ărat *oiesc a se mântui de*ră#ma3ul dracul, 3i după sfâr3it a do)ândi *ia/a de *eci.

Care acest a3ezământ al sfântului, ce l!au făcut 3i lăsat "n scris mânăstirilor sale, ;odi/a 3iTismana, se ade*erează mai "ntâi din hriso*ele ctitorice3ti, precum s!a zis mai sus, adică nici săse strice cinul 3i orânduiala lui Nicodim, adică a Sfântului, 3i porunca 7omniei mele adică a 7!lor, care a "ntărit a3ezământul sfântului. :ar mai pe urmă se ade*erează mai pe lar+ din căr/ile2atrierhe3ti, ce s!au făcut, cu mari le+ături 3i afurisenie, din porunca 7omnilor strănepo/i ai7omnilor ctitori de mai sus zi3i 3i de (itropoli/ii /ării. 7upă ce s!a răpus de la mânăstire carteacu a3ezământul sfântului.

Ci după această "n*ă/ătură le!a arătat, că i s!a apropiat sfântul 3i fericitul sfâr3it al *ie/ii lui celetrecătoare din moarte la *ia/ă, care *ia/ă din pruncie până acum o a dorit, precum cer)ul cel"nsetat de iz*oarele apelor, a3a 3i sfântul până l!a să*âr3it. poi mer+ând "n chilia sa de mai"nainte e+umenească, 3i pe to/i la sine chemându!i de rând, câte pe unul, tuturor le!a dat

părinteasca )la+oslo*enie, 3i sărutarea cea mai de pe urmă 3i "ntru aceea3i răz)oindu!se oare3ice



de )oală, după fireasca datorie, a doua!zi "n & zile ale lunii lui decem)rie prin ne"ncetatele saleru+ăciuni s!a dat sfântul său suflet, "n prea sfinte mâinele prea doritului său stăpân, 7omnului 3i(ântuitorului nostru :isus 5ristos, pe carele din pruncie dintru "nceputul *ârstei sale cele tinere

până la să*âr3itul *ie/ii din tot sufletul l!a iu)it.

Efectul $#zmi$i+elo$ asup$a Mân#sti$ii TismeanaAscunde$ea moaştelo$ Sfântului @ ?u$tul sic$iului

2atriarhia :peU

ici au dus pe ascuns călu+ării sâr)i trupul lui Nicodim "n *remea cât fra/ii lor călu+ări români,se ascundeau pe (untele Cioclo*ina din cauza răz)oaielor dintre turci 3i austrieci :ar după sfânta sa mutare din *ia/a aceasta *remelnică către *ia/a cea *e3nică din ceruri, s!aumplut sfin/itele sale moa3te de )ună mireasmă, care a umplut *ăzduhul 3i fa/a de strălucire7umnezeiască din darul prea Sfântului 7uh ce era "n sine. poi +ătindu!se de fra/ii ieromonahidupă orânduiala mortului a ta+mei călu+ăre3ti, s!au pus pe năsălie 3i ducându!le "n Biserica cea

mare, $!a pus "nlăuntru "n mi#locul sfintei Biserici, 3i a stătut până ce a făcut 3tire 3i la cealaltă asa sfântă mânăstire ;odi/a. 9i după ce to/i fra/ii 3i dumnezeie3tii călu+ări, cei din sfintele luiaceste zise mânăstiri, Tismana 3i ;odi/a 3i cei din prin pustietă/i, s!a adunat 3i de sărutarea ceamai de pe urmă prin atin+erea )uzelor sale, depre cinstitele 3i sfin/ite moa3te, to/i s!au"n*rednicit. tunci prin cântări 3i laude 3i citiri 7!zee3ti, precum la călu+ări este orânduit, cumare cinste, prin tân+uire 3i plân+ere ducho*nicescă, s!au "n+ropat prea cinstitele 3i sfin/itele luimoa3te "n am*onul Bisericii celei mari, de!a drepta parte "n mormântul, ce sin+ur mai "nainte 3i!l+ătise "n sfânta 3i 7!zeeasca mânăstire a sa Tismana, unde 3i so)orul 3i prăznuirea sa, "n tot anuli!se făcea4 3i mormântul său stă "ntru pomenire până "n zi de astăzi, cu candela aprinsă

neadormită, din care mormânt după ce 7!zeu i!a proslă*it sfintele sale moa3te, 3i după sfâr3it cuneputre#une 3i cu mireasmă 7!zeească de )un miros 3i cu dar de iz*orâre de mir 3i de faceri deminuni.



Scoase dar au fost sfintele sale moa3te din mormânt, 3i "n sicriu s!au pus 3i "n sfânta Biserică ceamare, cu mare cinste s!au a3ezat, ca 3i sfintele moa3te ale sfântului Dri+orie 7ecapolitul, precumsunt acum "n sfânta mânăstire Bistri/a.

=ra după trecerea a mul/i ani, un 7omn al /ării ace3tia "n/ele+ând de multele faceri de minuni alesfintelor moa3te ale sfântului Nicodim, a *rut să le ridice din sfânta mânăstire Tismana, 3i să leducă "n ora3ul Bucure3ti, ca să fie acolo stătătoare. 9i nefiind *oia sfântului să se "nstrăineze

sfintele sale moa3te din sfântul său lăca3, cu minune a făcut de s!a părăsit 7omnul acela de acelsfat 3i lucru neplăcut sfântului.

Ci "nsă zic unii că, acel 7omn ce *oia, ca să ridice sfintele moa3te ale sfântului ar fi fost Basara);.;. cel tânăr ot liatu @$HF%A, carele a fost fiu lui Basara) ;.;. cel "ntăi ot liatul @$HH%A din careles!a tras neamul 7omnilor Basara)i. 9i acest 7omn "ntâiul Basara), au fost fiul lui a &!lea 7an;.;. la liatul @$H&HA, carele a fost fiu "ntâiului 7an ;.;. liatul @$%>A, ce a fost fiu lui Radu ;.;.

Ne+ru 3i zic, că acel Basara) ;.;. cel tânăr a "nceput cu 7omnia "ntâi "n Bucure3ti 3i a făcutcetatea Bucure3tilor, adică curtea 7omnească cea *eche, 3i pentru că i s!a zis cur/ii celei *echi

din *echime cetate, acesta se ade*erează din hriso*ul zisului 7omn Basara) cel tânăr, căci scrie,că s!a dat mânăstirii Tismana cetatea Bucure3ti.

9i că acest 7omn Basara) după ce a făcut cetatea Bucure3tilor, adică Curtea!;eche 3i Biserica7omnească dintr!"nsa, auzind de multe facerile de minuni, ce se făcea de 7!zeescul dar prinsfin/itele moa3te ale sfântului, pentru aceasta *oia să le ridice, 3i să le aducă "n Bucure3ti, 3i să lea3eze "n Biserica sa cea 7omnească cea din cetate, de a fi spre paza 3i a#utorul cetă/ii, 3i sprea#utorul 3i tămăduirea a tot felul de )oale 3i neputin/e a oră3enilor, precum 3i strămo3ul său, Radu

Ne+ru ;oie*od a adus sfintele moa3te ale sfintei 1iloftea, de le!a a3ezat "n Biserica sa ceadomnească din ora3ul r+e3ului, care stau 3i acum până astăzi.

7eci după ce cu minune a făcut sfântul de s!a părăsit acel 7omn, de acel sfat 3i neplăcutsfântului, de a ridica 3i a "nstrăina, sfin/itele lui moa3te din sfântul său loca3, precum s!a zis maisus, după aceia "ndată s!a arătat "n *edenie unuia din călu+ări din părin/ii mânăstirii poruncindu!i,să spună =+umenului să i ascundă moa3tele sale, 3i numai un de+et să i!a de la mâna sa să!loprească pentru e*la*ia locuitorilor. :ntr!acest chip s!a arătat sfântul Nicodim 3i =+umenului,asemenea poruncindu!i, precum 3i fratele "i spusese, să facă 3i a3a "ncredin/ându!se =+umenul, aluat un de+et de la mâna sfântului cea dreaptă adică de+etul cel aratător cel de lân+ă de+etul celmare 3i mir de la sfintele sale moa3te, care de+et 3i sfântul mir "ntr!un clondir de cositor,

"mpreună 3i o cruce mare de plum), ce o purta sfântul la +rumaz 3i sfita, ce se zice, că a fostsfântul "m)răcat cu ea, când a trecut prin foc, 3i sfânta =*an+elie cea scrisă de sfântul slo*ene3tefoarte frumos cu slo*e mari 3i "nceputurile cu slo*e 3i mai mari cu aur, pe piele su)/ire me*ranăal)ă, iar la sf"r3itul sfintei =*an+elii scrie aceste cu*inte.ceastă sfântă =*an+elie a scris!o popa

Nicodim "n pământul n+ariei, "n anul al 3aselea al alun+ării lui, iar de la "nceputul lumii sesocotesc @$H'EA. 9i o câr#ă de lemn "m)răcată cu os al), 3i scrisă cu câte*a slo*e +rece3ti pe os*eche foarte, 3i se zice, că a fost a sfântului, dăruită de 2atriarhul <ari+radului, "mpreună cu treisfinte părticele de sfinte moa3te, precum s!a zis mai sus.

Se află "n sfânta mânăstire Tismeana până "n ziua de astăzi odoare ducho*nice3ti, cinstite 3i demult pre/, "nsă din sfântul mir nu a fost slo)od nimănui a lua măcar cât de pu/in, fără numai *asulal săruta, 3i a se umple de )ună 3i nespusă mireasmă 7!zească4 care acest sfânt mir, ce!a fost

păstrat din *echime, "mpreună cu celelalte odoare cu )ună pază de sfânta mânăstire până la aniide la 5ristos $F>> "n =+umenia părintelui 9tefan Bistri/eanul4 atuncea fiind răzmeri/a nem/ilor cu



turcii, a pus numitul =+umen, clondirul cu sfântul (ir, de mai sus zis, "ntr!o pe3teră din pre#urulsfintei mănăstiri, "mpreună cu alte odoare de ale sfintei mănăstiri 3i a fu+it "n /ara nem/ească din

pricina turcilor, căci "l speriase prin scrisori (a*ro+eni ;,;. 3i Cara!(ustafa 7ianul SarasUierulo3tirilor turce3ci, ce era atuncea dincoace de Olt, "ntru aceste cinci #ude/e ale Băniei Se*erinului,

prin care scrisori "i scria, că o să puie să!l radă 3i să!i puie chiulaf "n cap 3i să!l spânzure "n poartamânăstirii, căci nu caută după poruncă cu cele tre)uincioase pe osta3ii turci, ce erau orândui/i "nmănăstire spre ernatec 3i pentru pază despre nem/i.

=ra după ce s!a făcut pace, *iind =+umenul din /ara nem/ească, 3i căutând "n pe3teră, n!au +ăsitclondirul cu sfântul (ir 3i alte odoare, din cele ce pusese, 3i de cine se luase nu se 3tia.

=ra mai "n urmă după doi ani do*edindu!se, că ni3te copii um)lând cu caprele prin pădure pe laacel loc, au dat peste pe3teră, 3i "ntrând "n pe3teră să *adă ce este, a luat clondirul cu sfântul (ir al Sântului, 3i altele, ce le!au mai plăcut din odoară, adică ni3te inele *echi de aur 3i de ar+int, cedin *echime se hărăzise de "nchinători la sfintele moa3te ale Sfântului după do*edire făcându!i!semare certare acelor copii, cât 3i părin/ilor lor, au dat cele, ce s!au mai +ăsit la ei, iar clondirul cusfântul (ir au zis, că căutând să *adă ce este "n el, 3i *ăzând sfântul (ir al) ca laptele, 3i ne3tiind

că este sfânt (ir, l!au mâncat, iar clondirul l!au topit, de s!au făcut ce le!a tre)uit, pe la carele 3ila te3ile 3i la altele, 3i a3a sfânta mânăstire Tismana este acum lipsită de acest sfânt odor. :ar cele$alte numite sfinte odoare sunt până astăzi, precum s!a zis mai sus.

7eci "ntracesta!3i chip fiind ascunderea sfintelor moa3te ale Sfântului, multă *reme rămăsese dese 3tia din =+umen "n =+umen, 3i de unul din fra/ii călu+ări din mânăstire. :ar apoi mai "n urmă,din "ntâmplările *remelor celor cu multe răzmiri/e 3i ro)ii, 3i din pricina arderii 3i a sfărâmării detot 3i a pustiirii sfintei mânăstiri, care a fost pustie mai mult de %' de ani, au rămas sfintelemoa3te ale sfântului de tot tăinuite, 3i ne3tiute de nimeni până "n ziua de astăzi. 2oate că a3a afost *oia Sfântului pentru aceasta, cum 3i pentru lipsirea Sântului mir din mânăstire, precum maisus s!a zis. (ăcar că din destul sunt cele mai sus numite sfinte 3i cinstite odoare, spre mân+âerea

părin/ilor mânăstirii 3i acelora al/i locuitori cre3tini, prin carele 3i acum se fac multe 3inenumărate minuni.

7uhurile cele necurate din oameni se iz+onesc cu chemarea numelui sfântului, 3i *indecări demulte feluri de )oale se dăruiesc celor, ce năzuiesc cu credin/ă către a#utorul Sfântului.

:mpreună 3i pământul 3i /ara aceasta cu ru+ăciunile 3i a#utorul sfântului Nicodim de multe ne*oise păze3te, 3i se iz)ă*e3te, precum 3i această sfântă 3i 7!zeească mânăstire Tismana, care /ine 3i

are "n sine comoara de mult pre/ a sfintelor sale moa3te 3i odoare, de mai sus arătate, de multe prime#dii 3i )ântuieli ale *ăzu/ilor *ră#ma3i este păzită 3i apărată, totdeauna cu +ra)nica 3icălduroasa folosin/ă a sa.

3econst$uc+ia a$ipii sudice m#n#sti$ii



:ar sfânta mânăstire aceasta Tismana, că a fost cu ade*ărat după ascunderea sfintelor moa3te aleSfântului, precum s!a zis mai sus, pustie mai mult de %' de ani, arsă, Biserica cea mare sfărâmată

până "n pământ, clopotni/a 3i zidirile prin pre#ur mai mult de #umătate, iar pe alocurea 3i până "n pământ de turci, 3i de tătari, din "ntâmplările *remelor celor cu multe răzmeri/e 3i ro)ii. 9i din pricina aceasta a răz)oaielor celor mari, ce a*eau atuncea turcii, 3i tătarii cu nem/ii 3i cu un+urii,

3i cu 7omnii /ărilor române3ti, mai toate sfintele mânăstiri 3i )iserici cele de dincoace de Olt ale )ăniei Se*erinului era pustii 3i se arsese 3i se stricase, unele de tot, altele pe #umătate, altele mai pu/in, din pricina "nchiderii "ntrZ"nsele, a unor o3tiri nem/e3ti 3i un+ure3ti, ce le zicea )orlani.

:ar că au fost stricate 3i pustii, precum s!au zis, acesta este cu ade*ărat, căci unele mânăstiri 3iBiserici de atuncea 3i până astăzi sunt pustii, stricate până "n pământ, cât a)ia pu/in ce*a 3i secunoa3te din rămă3i/a zidirilor lor, 3i numele 3i pomenirea lor de tot s!a uitat, ce a fost pe la acelelocuri, precum 3i mânăstirea ;odi/a, ce mai sus zisă, că s!a fâcut de Sfântul, cum 3i mânăstirea;i3ina, care a fost zidită su)t munte, l"n+ă apa Liului, "ntre satele 2orceni 3i Bum)e3ti, 3i a fost

"năl/ată de marele (ircea ;oie*od, fiiul lui Radu Ne+ru ;oie*od, 3i hramul al sfintei Biserici afost Sfânta Treime, precum "n hriso*ele lor, ce sunt la Sfânta mânăstire Tismana arată4 ci fiindacestea zise două sfinte mânăstiri, ;odi/a 3i ;i3ina, aproape de drumurile cele mari, ce mer+ "n/ara un+urească 3i nem/ească, adică mânăstirea ;odi/a de drumul ru3a*ei, iar mânăstirea ;i3inade drumul ;ulcanului, 3i din pricina trecerii adeseori a o3tirilor nem/e3ti, un+ure3ti, turce3ti,tătăre3ti, pe aceste drumuri, nu s!au mai făcut aceste sfinte mânăstiri, iară3i la loc de ferici/ii7omni, strănepo/ii ferici/ilor 7omni ctitori acestor sfinte mânăstiri.

:ar sfintele mânăstiri Tismana, Cozia, Bistri/a, Do*ora 3i altele, fiind mai de lături, iară3i s!a prefăcut de iznoa*ă la loc, după cum au fost făcute de ferici/ii 7omni de atuncea, strănepo/iiferici/ilor 7omnilor, ctitorilor celor *echi, "nsă prefacerea sfintei mănăstiri Tismana s!a "nceput laanii facerii F'%H @$E&'A de Radu ;.;. cel frumos, 3i scurtându!i!se *ia/a, nu s!a să*âr3it 3i a stătutnesă*âr3it peste $' ani mai mult, până "n 7omnia fiului său, (ircea ;oe*od, 3i la acest (ircea;.;. s!a să*âr3it sfânta mânăstire de zidire la anii facerii @$EH&A precum se arată anii "n piatră dinstâlpii u3ii Bisericii cei mari, afară "n tindă #os, iar de zu+ră*it s!a zu+ră*it la anii de la facere@$EA "n zilele lui 2etru ;oie*od, fiul mai sus zisului (ircea ;.;. cu cheltuiala *ornicului

Nidelco, 3i de atuncea 3i până astăzi stă sfânta Biserică aceasta neclătită, 3i nestricată, fără de câttâmpla s!a mai pre"noit "n două rânduri 3i zu+ră*eala, iar zidirile "mpre#ur odată. Căci s!a mai ars3i s!a stricat de turci cu salaori, zicând că este cetate, 3i i!s!au luat por/ile fiind "m)răcate cu fier,

"n trecuta răzmeri/ă a turcilor cu nem/ii, la anii de la 5ristos $F>>.

:ar sfânta mânăstire a Bistri/ii s!a pre"nnoit al doilea din temelie, de "nsu3i ctitorul său, "ntrufericire Banul Bar)ul Craio*escul, măcar că "n spisanie "n piatra deasupra u3ii Bisericii cei mari amânăstirii Bistri/ii, care este din afară "n tindă, ce s!au prefăcut al doilea mai de curând, scrie, că



după ce a făcut Banul Bar)ul mânăstirea Bistri/a cea dintâi, 3i mai trecând câ/i*a ani, s!a pus7omn (ihnea ;oie*od, ce i s!a fost zicând 7racea, 3i acel 7omn a*ând pizmă 3i mânie penumitul Ban 3i fiind cu turcii, a *enit la mânăstire 3i a pus de i!a dat foc 3i o a stricat până "ntemelie mânăstirea cu Biserică cu tot4 3i după, moartea numitului 7omn iară3i numitul Ban o afăcut aceasta, ce este acum, precum s!a zis 3i mai sus. 7ar noi la aceasta nu dăm crezământ, căcicum acel 7omn fiind cre3tin drept 3i credincios, pentru mânie 3i pizmă să facă o faptă rea,

pă+ânească ca acesta, să strice sfintele #ertfelnice 3i lăca3urile cele 7!zee3ti ci se "n/ele+e că acel

7omn fiind cu o3tirile turce3ti 3i tătăre3ti, 3i când )iruia turcii, mer+ea pe la mânăstirile la careera "nchise o3tirile nem/e3ti 3i un+ure3ti, precum s!a zis mai sus, 3i dacă "i )iruia, de loc răutatea3i pizma pă+ânilor, ce este asupra Bisericii cre3tinilor 3i asupra cre3tinilor, nefiindu!le *oia a 3tide 7omn, le ardea 3i le sfărâma, precum *edem până astăzi făcându!se de pă+âni, cu slo)ozirealui 7umnezeu, pentru păcatele noastre. 9i de aceia, pricina aceasta a arderii 3i a sfărâmăriimânăstirii Bistri/ii a aruncat asupra zisului 7omn de mai sus, 3i a scris "n spisanie, ne3tiind că peacele *remi, când s!a ars 3i s!a stricat mânăstirea Bistri/ii, mai toate sfintele mânăstiri din acestecinci #ude/e s!au ars 3i s!au stricat 3i s!au pustiit, precum s!au zis mai sus, care4 din pricinaaceasta a mai sus ziselor răz)oaie 3i a arderilor 3i a sfărâmărilor 3i a pustiirilor sfintelor mânăstiri,

a rămas sfintele moa3te ale Sfântului Nicodim de tot tăinuite 3i ne3tiute de nimeni până acum, precum s!a zis 3i mai sus.

?elonul cu ca$e Sfântul Nicodim a t$ecut p$in foc, a $#mas la Tismana

:ar acum "n trecuta răzmeri/ă a doua a muscalilor cu turcii, la anii de la 5ristos $>$', *iind aici,"n sfânta mănăstire Tismeana, un +ospodar ser*esc din Clado*a, anume Crăciun, fiiul lui+ospodar lo*an, o)ar cneaz din 2orecia, care dintru alte multe *or)e 3i pentru facerea acesteizisei sfintei mănăstiri, cum s!a făcut prin strădania sfântului Nicodim prin descoperire 7!zeească,

precum s!a zis mai sus, 3i pentru facerea de minuni ale Sfântului, 3i pentru "n+roparea "nmormânt 3i scoaterea din mormânt 3i ascunderea 3i tăinuirea sfintelor moa3te ale sfântului.

tunci a răspuns numitul +ospodar zicând0 că sfintele moa3te ale sfântului Nicodim tot trupul"ntre+ numai lipsa unui de+et, sunt "n /ara lor, "n Ser)ia, cu )ună seamă la o mânăstire, ce se zice2atrierchie de lân+ă ora3ul =pec. Ci aceste cu*inte ale numitului +ospodar erau de tot necrezute



"n sfânta mânăstirea noastră, aceasta Tismana, /iindu!ne noi de cu*ântul cel mai sus zis, că suntascunse 3i tăinuite.

:ar acum al doilea, la anii de la 5ristos $>&%, au+ust $E, la prăznuirea dormirea (aicii 7!lui Nostru :isus 5ristos, la praznicul hramului sfântei mânăstiri, a *enit un părinte monah sâr), taxiotsfeta+ore/, de la sfânta mănăstire 5ilindaru, cu numele :aco* 3i ne!a spus, zicând0 că *iind elacum de la sfântul (unte, a dat prin /ara Ser)iei 3i mer+ând pe la câte*a, mânăstiri de acolo, a

mers 3i pe la zisa mănăstire 2atrierchie, 3i a *ăzut "n Biserica cea mare a acestei sfintei mânăstiri patru sicrie cu sfinte moa3te, trupuri "ntre+i, puse "naintea sfântului altar, pe dinaintea sfintelor icoane celor "mpărăte3ti, din care scrie unul cel dinaintea icoanei 7omnului, zice, că se numeasfântul Nicodim, a*ând la mâna dreaptă lipsă un de+et, precum 3i mai sus s!a zis 3i sicriul"mpre#ur slo*ene3te, care pomene3te 3i de mânăstirea Tismana.poi după această arătare a zisului monah s*eta+ore/, tot "ntru acest an mer+ând noi 9tefan:eromonac la sfânta mânăstire Cernica, ce este aproape de ora3ul Bucure3ti, pentru oare3icaretre)uin/ă, duho*nicească 3i mer+ând 3i pe la 2. rhimandritul Calinic, stare/ul zisei sfinteimânăstiri, 3i din *or)ă "n *or)ă a *enit cu*ântul pentru sfintele moa3te ale sfântului, 3i ne!a spus

3i sfin/ia sa, că "n anul trecut după re)elie au *enit aci la sfânta mânăstire Cernica, un preot sâr)mirean cu al/i doi mireni sâr)i spre "nchinare 3i după "nchinare au mers 3i pe la sfin/ia sa pentru )la+oslo*enie, 3i din *or)ă "n *or)ă au spus 3i ei sfin/iei sale tot asemenea pentru sfintele moa3teale sfântului, că ele sunt "n /ara lor "n Ser)ia tot la zisa sfânta mânăstire 2atriarchie, de lân+ăora3ul =pec 3i tot a3a fără de+et, precum s!au zis 3i mai sus 3i pentru aceste trei arătări a zi3ilor,am crezut 3i noi părin/ii călu+ări din sfânta mânăstire Tismana, că a3a *a să fie cu ade*ărat, căcide ar fi tot aici ascunse 3i tăinuite, precum se zice "n trei sute 3i mai )ine de ani, de când s!auascuns până acum, poate s!ar fi descoperit la *reunul din părin/ii călu+ări ai sfintei mânăstiri, saula altcine*a, unde sunt ascunse. Ci se "n/ele+e, că pentru acesta nu s!a descoperit până acum,unde sunt ascunse, fiindcă sunt cu ade*ărat "n /ara Ser)iei, precum s!a zis.

:ar de cine s!a dus acolo nu se 3tie, fără decât zicea unii din părin/ii cei )ătrâni cu 3tiin/ă, din ceimai sus zi3i ai mânăstirii, că pe acea *reme, pe când erau sfintele moa3te tot trupul "ntre+ alSfântului, de fa/ă "n sfânta Biserică, cum 3i după ascundere, erau "n sfânta mânăstire aceasta aTismanei mai mul/i părin/i călu+ări ser)i, decât români. 9i că atuncea curând, nu după mul/i anidupă ascunderea sfintelor moa3te ale sfântului a fost arderea 3i pustiirea sfintelor mânăstiri,

precum s!a zis mai sus 3i că din pricina acesta a sfărâmării 3i a pustiirii mănăstirii au fu+it to/i părin/ii ser)i "n /ara lor "n Ser)ia. 9i părin/ii călu+ării români aici prin pustia Cioclo*inei prin *ăi3i prin pe3teri, de frica turcilor 3i a tătarilor. 9i zic, poate că atuncea *or fi luat sfintele moa3te ale

sfântului, de unde a fost ascunse, pe ascuns de către zi3ii părin/i călu+ări români, 3i le!au dus cuei la zisa mânăstire 2atrierchie, la care se zice, că sunt acum sfintele moa3te ale sfântului

Nicodim de aici, de la sfânta mânăstire Tismana, 3i acesta se "n/ele+e, că cu ade*ărat a3a este, ziceu 9tefan :eromonah, căci al/ii străini n!a a*ut cine să ia sfintele moa3te de aici de la sfântamânăstire, de unde era ascunse, 3i să le ducă "n Ser)ia, fără decât acei părin/i, zi3i ser)i, ca uniice se *ede, că au 3tiut *reunul din ei unde au fost ascunse.



Sfintele moaşte p#st$ate azi 4n m#n#sti$ea Tismana

:nsă acum mai "n urmă, unul din noii părin/i călu+ări de ai sfintei mânăstiri aceasta Tismanaa*ând multă dorire de a mer+e acolo la zisa mânăstire 2atriarchie, din Ser)ia, spre "nchinare 3i*ederea sfintelor moa3te ale Sfântului, 3i spre 3tiin/a sfintei mânăstiri Tismana, de a se 3ti, de estecu ade*ărat acele sfintele moa3te ale sfântului Nicodim de aici, sau ale altui sfânt Nicodim, suntacelea de la sfânta mânăstire 2atriarchie, din care părin/i am fost 3i eu unul 9tefan :eromonahul,3i mer+ând prin Ser)ia până la ora3ul No*ipazar, ce este de /inutul Bosniei, peste +rani/asâr)ească, după cum /in sâr)ii acum cale de patru ceasuri. 9i aici fiind turcii răi nu ne!au lăsat săne ducem "nainte la zisa mânăstire 2atrierchie, zicând că suntem spioni, 3i ne!a pus la popreală,"nsă nu "n temni/ă, ci la un han "n seama han+iului spre pază, ca când ne *a cere, să ne dea, 3i ne!a /inut nouă săptămâni, cât ne speriasem, că nu *om scăpa cu *ia/ă, 3i a3a prin mari ru+ăciuni"ntăi către Sfântul apoi, 3i către ne+u/ători cre3tini de acolo, care "ntâi prin a#utorul Sfântului, ceau luminat pe zi3ii ne+u/ători, de a mers la turci, 3i prin ru+ămintea lor "n multe rânduri 3i

che3uirea pentru noi, de a )ea a *oit turcii, de ne!au dat drumul, "nsă "ndărăt "n Ser)ia, iar nu"nainte, la zisa mănăstire 2atrierchie.

7ar fiind cu apropiere această mănăstire de zisul ora3 No*i!2azar, cale de patru ceasuri, cât 3ialtă mânăstire, ce!i zice ;isoca 7eciană, care 3i această sfântă mănăstire are "ntre+i sfinte moa3teale sfântului Crai 9tefan, ctitorul acestei sfinte mănăstiri. (er+ "n to/i anii zi3ii cre3tini din No*i!

pazar, pentru "nchinare, 3i tămăduire la tot felul de )oale la zisele sfintele mănăstiri, care 3iace3tia, cu care am *or)it 3i i!am "ntre)at pentru sfintele moa3te ale sfântului, asemenea ne!aspus, precum s!a zis mai sus, că sunt sfintele moa3te la zisa mânăstire 2atrierchie, de se nume3ce

Sfântul Nicodim cu ade*ărat 3i fără de+et, cum 3i ziua prăznuirii sfântului, "n & decem)rie, precum 3i aici "n mănăstirea sâr)ească. 9i dintr!aceste trei, adică, "ntâi potri*irea numeluisfântului Nicodim, a doua lipsirea de+etului, a treia potri*irea zilei, "n care se ser)ează, se"n/ele+e, că cu ade*ărat acelea sunt sfintele (oa3te ale sfântului Nicodim de aici, din sfântamânăstire Tismana.

:ar cum 3i "n ce chip 3i de unde sunt, 3i cum s!au adus acolo la sfânta mânăstire, au zis că nu 3tiu,cu toate că "ncă mai "nainte până a nu mer+e noi "n Ser)ia, ni3te oameni de cinste ser*i mai deaproape, )ătrâni 3i cu 3tiin/ă din *echime, 3i din *or)ă "n *or)ă, pentru pricina ne3tiin/ei ducerii

sfintelor moa3te ale sfântului, cum s!a luat de aici, de la mănăstire, de unde au fost ascunse 3i s!au dus "n Ser)ia, 3i că poate de părin/ii călu+ări sâr)i, ce au fost "n *echime la această sfântămânăstire, să fi le luat cu ei, când au fu+it "n Ser)ia, de frica răzmeri/ilor celor mari de atunci 3i aro)iei de turci 3i de tătari, atunci au răspuns zicând sâr)ii, că cu ade*ărat a3a este, că de acei zi3i

părin/i călu+ări sâr)i s!au luat 3i s!au dus sfintele moa3te ale Sfântului Nicodim "n Ser)ia, dar



"nsă nu atunci "ntăi, când au fu+it, ci al doilea rând4 căci "ntâi cercând n!au putut nici să seapropie, unde erau sfintele moa3te ascunse, pentru că a făcut minune Sfântul asupra lor, de i!aspăimântat, 3i cu frică mare "nspăimânta/i, s!au făcut de au fu+it mai de+ra) "n Ser)ia.

poi după câ/i*a ani auzind, că s!a tras "napoi o3tirile turce3ti 3i tătăre3ti 3i că s!a mai lini3it*remea aici "n /ările acestea, iară3i s!au "ntors "napoi zi3ii părin/i sâr)i 3i +ăsind sfânta mânăstirearsă 3i sfărâmată, de tot pustie 3i pe nimenea "ntr!"nsa, căci părin/ii români de se 3i adunaseră, de

pe unde erau risipi/i, dar fiind mânăstirea sfărâmată, precum s!a zis, to/i "3i făcuseră coli)e laun loc de 3edeau, aici mai aproape "n pustia Cioclo*inei, unde "n urmă s!a făcut aici 3i schit,care este 3i acum. :ar zi3ii părin/i sâr)i 3i!au făcut coli)e "n mănăstire prin sfărâmărilezidurilor, 3i a 3ezut a3a câtă*a *reme, apoi "n/ele+ând 3i *ăzând, că iară3i *or să se "nceapă aici "n/ările acestea răzmeri/e 3i răz)oaie mari, ca 3i mai "nainte, "ntre nem/i 3i un+uri cu turcii, 3i cutătarii, au făcut sfat "ntre ei, ca iară3i să se ducă "n Ser)ia 3i să mai cerce au doară *or putea să ia3i sfintele moa3te ale Sfântului, să le ducă "n patria lor zicând0 că aici nu este năde#de de a mai3edea, de a mai *ie/ui, cu atâtea răzmeri/e.

7ar mai "nainte până a nu cerca, fiindu!le frică, ca să nu!i pătimescă *reo pedeapsă de la Sfântulmai rea decât cea "ntâi pentru o)răznicia lor, ce *oiesc de a mai cerca, s!au pus to/i pe postire 3iru+ăciuni cu lacrimi, "n pri*e+heri de toată noaptea 3i prin plecări de +enunchi prin maresmerenie către Sfântul, 3i a3a petrecând trei zile 3i trei nop/i, nemâncând 3i ne)ând nicicum, li s!adat *oie de sfântul prin descoperire, de!au luat sfintele moa3te ale sfntului, de unde erau ascunse,3i luându!le au plecat noaptea pe ascuns, 3i au apucat pe *alea cea dinaintea sfintei mănăstiri,adică cei zic acum 3osea, printre mun/i 3i *ăi 3i păduri, până ce au trecut chotarele mo3iilor sfintei mănăstiri cele din pre#ur, pentru ca să nu afle zi3ii părin/i călu+ări români din pustiaCioclo*inei, 3i locuitorii poslu3nici cei dimpre#ur ai sfintei mânăstiri 3i a3a "ntr!acest fel se zice,că s!a luat 3i s!a "nstrăinat de la sfânta mânăstire aceasta Tismana sfintele moa3te ale sfântului

Nicodim, de s!au dus "n /ara Ser)iei la zisa mânăstire 2atriarchie, unde de atunci 3i până acumsunt acolo nestrămutate, 3i făcătoare de minuni 3i tămăduitoare de tot felul de )oale, precum 3icând era aici la sfânta mânăstirea sa Tismana.

2entru că spun unii din cre3tinii de acolo, că fiind acolo odată răsmeri/e foarte mari 3i temându!see+umenii 3i părin/ii călu+ări, zisei mânăstiri 2atriarchie 3i to/i locuitorii cre3tini de acolo dinora3ul :pec, ca să nu se "ntâmple *reo )at#ocorire sau stricăciune de pă+âni sfintelor moa3te, auridicat pe cele zise trei sfinte moa3te, adică0 zic ale sfântului rsenie 3i ale sfântului (axim,rhiepiscopii Ser)iei 3i le!au dus mai "nlăuntru /ării Bosniei pe la alte mânăstiri mai si+ure, unde

nu era frică. :nsă zic, că pe ale sfântului Sa*a, dând turcii peste ele, unde a fost duse, le!au luat 3ile!au dus la *izeriul lor, ce era atuncea cu o3tirile, 3i *iziriul acela a pus de le!a ars, până s!aufăcut cenu3ă, 3i cenu3a s!a aruncat "n *ăzduh. :ar pe ale sfântului Nicodim n!au putut să le mi3cedeloc. :ară mai pe urmă s!a arătat sfântul =+umenului, 3i unora din călu+ării a zisei mânăstiri,zicându!le să ia sfintele moa3te, 3i să le arunce "n toaia cea mai adâncă a apei, ce cur+e pe lân+ăacea mânăstire 3i aruncate fiind au stătut mul/i ani, 3i când le!au scos le!au +ăsit zdra*ene,

precum când le!au aruncat cu )ună mireasmă, 3i fără nici un fel de stricăciune "ntru toate, 3i dupăscoatere s!au a3ezat iară3i la locul lor, 3i stau până astăzi, precum s!a zis. Si acestea s!a scris ca săse 3tie.

Întâi adică, pentru răpunerea sfântului mir al Sfântului, al doilea, pentru arderea 3i stricarea 3i pustierea, 3i prefacerea sfintei mănăstiri 3i a sfintei Biserici, că nu este acum cea dintâi, care s!afăcut prin strădania Sfântului, de Radu ;oie*od Ne+ru, mai "nainte de anii de la facerea lumii@$%>A căci această Biserică, ce este acum de la anul @$E&A de Radu ;.;. cel frumos 3i s!a



ispră*it de fiul acestuia, (ircea ;.;. la anii @$EH&A după cum s!a zis mai sus, a treia pentruaflarea 3i "nstrăinarea, 3i ducerea "n Ser)ia a sfintelor moa3te a sfântului Nicodim, de la aceastăsfântă mânăstire a sa Tismana, poate că 3i pentru această zisă "nstrăinare a3a a fost *oia sfântului,cu slo)ozirea lui 7!zeu, pentru multele +re3eale, 3i a păcatelor noastre 3i se "n/ele+e, că acunoscut Sfântul mai "nainte cu duhul, că o să se strice 3i o să se calce "n mânăstirile sale din noucei din urmă călu+ări a3ezământul 3i orânduiala sa, cea cu *ie/uirea de o)3te, 3i că pentru aceastase *ede, că a zis Sfântul către ucenicii săi, după ispră*irea de tot acestei sfintei mânăstiri

Tismana0 ?fiilor, *ede/i ce )un, sfânt loca3 3i "ndemânatec pentru mântuire am "năl/at cu a#utorul(ântuitorului nostru :isus 5ristos, 3i a prea curatei (aicii sale, prin care tot sufletul, ce *a *eniaici la această sfântă mânăstire pentru mântuire, *a afla odihnă 3i spă3enie sufletească "n *eciQ.:ar "n *remele cele mai din urmă, răi oameni, 3i neascultători 3i defăimători, 3i călcătoria3ezământurilor 3i orânduielelor părinte3ti, cele pentru *ie/uirea de o)3te a ta+mei monahice3ti*or *eni 3i *or locui aici, numindu!se monah numai cu chipul, iar nu cu faptele4 care pu/in zic,ane*oie *or putea *reunul a3 mântui sufletele făcându!3i *oile lor.

2entru sfintele ru+ăciuni ale sfântului 2ărintelui nostru Nicodim sfin/itul, 7oamne :isuse

5ristoase 7!zeul nostru milue3te!ne 3i ne mântuie3te pe noi, min.(&Jtras din manuscrisul lui :tefan eromona')



&#$intele *leopa lie = &$edic# a doua zi de *$#ciun Sfântul Nicodim de la Tismana

? stăzi este a doua zi de Crăciun. Na3terea 7omnului *esele3te toată lumea cre3tină, căci astăzi1iul lui 7umnezeu, 1iul Omului se na3te, ca să iz)ă*ească neamul omenesc din ro)ia dia*olului3i a păcatului. 2entru aceea se )ucură toată făptura de "ntruparea lui 5ristos4 pentru aceea "n+eriicântă "mpreună cu oamenii 3i toate Bisericile cre3tine saltă de *eselie duho*nicească. Căci prin5ristos "ntrupat ne "mpăcăm din nou cu 7umnezeu, ne iz)ă*im de moarte, ne "mpărtă3im dedarul 7uhului Sfânt, primim prin )otez harul mântuirii.

stăzi a doua zi după Na3terea 7omnului, prăznuim so)orul (aicii 7omnului. stăzi lăudăm cu"n+erii, nu numai pe 5ristos care S!a născut pe pământ pentru noi, ci 3i pe 1ecioara (aria care 6!a născut din 7uhul Sfânt. 9i dacă se cu*ine laudă unei fecioare că 3i!a păzit trupul curat, apoi secu*ine laudă cât mai multă 1ecioarei (aria, care a născut pe 1iul lui 7umnezeu fără de păcat. 9idacă se cu*ine laudă unei mame care na3te un copil pe lume, oare cu cât mai presus se cu*inelaudă 2reasfintei Născătoare de 7umnezeu, care s!a "n*rednicit să nască, nu un om, nu un "n+er,ci pe :isus 5ristos, (ântuitorul lumiiI 7eci să lăudăm "mpreună pe (ântuitorul 3i pe (aica7omnului, ru+ătoarea 3i mi#locitoarea noastră "naintea 2reasfintei Treimi.

stăzi, la & decem)rie , Biserica Ortodoxă mai cinste3te pe Cu*iosul Nicodim cel sfin/it de laTismana, un mare or+anizator al monahismului românesc "n nordul Olteniei din secolul K:;. :ată,

pe scurt *ia/a lui.Sfântul Nicodim de la Tismana era de neam macedo!român. =l s!a născut la 2rilep, "n nordulSer)iei, prin anul $%&', "ntr!o familie aleasă de părin/i credincio3i, care erau rude cu StăpânitoriiSer)iei. 7upă ce a "n*ă/at carte "n patria sa, a intrat de tânăr "n cinul călu+ăresc, la mănăstirea5ilandar din Sfântul (unte thos. colo a deprins "n pu/ină *reme toată ne*oin/aduho*nicească, cuno3tiin/a Sfintei Scripturi 3i me3te3u+ul luptei cu +ândurile 3i duhurile cele

ne*ăzute. poi s!a ostenit câ/i*a ani ca sihastru "ntr!o pe3teră din apropiere, ră)dând +rele ispitede la dia*ol.

#un+ând duho*nic *estit "n tot muntele, a fost ales e+umen al mănăstirii 5ilandar, unde adună oo)3te mare de călu+ări din toate /ările ortodoxe, căci era mare dascăl al ru+ăciunii 3i duho*nic cu



*ia/ă sfântă. 2entru acesta "l căutau mul/i călu+ări 3i credincio3i ca să capete )inecu*ântare,sănătate 3i cu*ânt de folos. 7ornic de mai multă lini3te 3i "nstrăinare, Cu*iosul Nicodim

părăse3te (untele thos 3i se retra+e la sud de 7unăre, unde "ntemeiază două mici sihăstriimonahale ;ratna 3i (ănăstiri/a. În urma unui semn dumnezeiesc *ine "n <ara Românească cucâ/i*a ucenici, su) domnia lui ;laicu ;odă @ $%H!$%FFA, 3i "ntemeiază câte*a mănăstiri "n nord!*estul Olteniei. 2rima mănăstire "ntemeiată de Cu*iosul Nicodim a fost ;odi/a, nu departe deTurnu Se*erin, cu hramul Sfântul ntonie cel mare.

poi a "nfiin/at mănăstirile (otru 3i ;isina , pe *alea Liului. 7ar, *ăzând că se adună mul/iucenici "n #urul lui, Cu*iosul Nicodim a +ăsit o mică sihăstrie pe *alea pârâului Tismana, pe careo măre3te 3i astfel, "ntre anii $%FF!$%F>, "ntemeiază (ănăstirea Tismana cu hramul dormirea(aicii 7omnului. Timp de peste &' de ani,cât a fost stare/ aici, Sfântul Nicodim a format o o)3tede zeci de călu+ări, dintre care unii sihăstreau "n pădurile neum)late din mun/ii Tismanei. Însu3iCu*iosul Nicodim se retră+ea, "n posturi, "n anumite zile, "ntr!o pe3teră mică săpată de el "nstâncă deasupra mănăstirii, care se *ede până astăzi.

2rin anul $%JE marele stare/ trece "n Transil*ania cu câ/i*a ucenici 3i "ntemeiază mănăstirea2rislop, apoi se re"ntoarce la Tismana. stfel *estea faptelor 3i a *ie/ii sale plină de sfin/enie aa#uns "n toate /ările din "mpre#urimi 3i mul/i *eneau la (ănăstirea Tismana să!l *adă, să

primească sănătate, căci a*ea darul *indecării de )oli, 3i să!i ceară cu*ânt de folos sufletesc.

În *remea aceea Biserica Ser)iei fiind "n ceartă cu 2atriarhia de Constantinopol, Sfântul Nicodimde la Tismana a fost ru+at să mi#locească pentru "mpăcare. 7eci, plecând cu*iosul la patriarh"mpreună cu ucenicii săi :saia 3i 2artenie, "ndată a făcut pace 3i unire "ntre cele două )iserici, căcia*ea "n inima lui darul lui 7umnezeu 3i to/i se cucereau de "n/elepciunea 3i )lânde/ea cu*intelor lui. #un+ând la adânci )ătrâne/i, "n anul $H', la & decem)rie, Cu*iosul Nicodim cel sfin/it s!amutat cu pace la *ia/a cea *e3nică, lăsând stare/ la Tismana pe ucenicul său, +aton.

Cinstitele lui moa3te au fost a3ezate "n )iserică, "n mormântul dinainte pre+ătit de el. (ai târziumoa3tele Cu*iosului Nicodim au fost scoase din mormânt 3i a3ezate "ntr!un sicriu, "n naosul

)isericii, spre "nchinarea credincio3ilor. 7ar, dorind unii să!i ia moa3tele de la Tismana Cu*iosul Nicodim s!a arătat noaptea "n *is e+umenului 3i i!a poruncit să!i a3eze moa3tele "ntr!un loctăinuit, "n munte, 3i numai un de+et de la mâna dreaptă să!i lase "n )iserică, spre mân+âiereafra/ilor. Cu timpul s!a pierdut taina acesta 3i nimeni nu mai 3tie unde se află moa3tele Cu*iosului

Nicodim.

;!am istorisit pe scurt *ia/a Sfântului Nicodim de la Tismana. 7espre el să 3ti/i, că a fost uncălu+ăr cu *ia/ă sfântă 3i că a or+anizat mai multe mănăstiri din Oltenia, "ntemeind "n unele *ia/ade o)3te cu rânduiala ca la Sfântul (unte thos. poi să nu uita/i că mănăstirea Tismana este 3iastăzi tot a3a de renumită 3i frumoasă ca "n trecut, 3i "n ea se laudă ne"ncetat 7umnezeu, (aica7omnului 3i Cu*iosul Nicodim. ici se ne*oiesc călu+ări/e iu)itoare de 5ristos 3i multe sufletese lini3tesc 3i se "ntăresc "n credin/ă "n această mănăstire.

Căci mănăstirile sunt oaze duho*nice3ti 3i 3coli de e*la*ie ortodoxă pentru to/i fii neamului

noastru românesc. Noi nu putem trăi fără 5ristos, fără Biserică, fără sfin/i 3i fără mănăstiri. 7eaceea nu este /ară cre3tină cu mai multe a3ezări monahale ca România. Nu sunt mun/i, dealuri, 3i*ăi "mpodo)ite cu mănăstiri 3i schituri mai frumoase ca la noi. Nu 3tim cre3tini mai e*la*io3i,mai )lânzi 3i mai iu)itori de 5ristos ca "n /ara noastră pe care ne!a dat!o 7umnezeu din mo3i !strămo3i.



7e aceea ne sunt atât de dra+i 3i frumoase sfintele noastre mănăstiri. 7e aceea le *izităm, ne"nchinăm 3i poposim câte o zi sau o noapte "n lini3tea lor duho*nicească. 7e la Tismana până la2utna, de la (ănăstirea Bodro+!rad până la marea la*ră de la Neam/, de la )asilicile *echi din7o)ro+ea până "n nordul (aramure3ului, "ntâlnim numeroase mănăstiri 3i schituri. cestea sunt

perle ale neamului "n care se slă*e3te 7umnezeu 3i se cinstesc sfin/ii 6ui, "n care se roa+ăcu*io3ii călu+ări 3i se mân+âie atâ/ia credincio3i din satele 3i ora3ele noastre. 2ăstra/i această

le+ătură sacră dintre sate 3i mănăstiri, dintre credincio3i 3i monahi, dintre tradi/ia ortodoxăstră)ună 3i prezent.

7umnezeu ieri 3i azi este acela3i "n *eci, spune Sfântul postol 2a*el. Cinsti/i comorile neamului3i loca3urile lui 7umnezeu "n care sfintele ru+ăciuni se să*âr3esc ne"ncetat 3i "n care se păstreazămoa3tele multor cu*io3i. minti/i!*ă de Sfin/ii no3tri 2ărin/i care s!au ne*oit "n ele. minti/i!*ăde smeri/ii no3tri ru+ători care, lăsând toate, 3i!au luat crucea 3i au urmat lui 5ristos. =i n!au adus7omnului aur, smirnă 3i tămâie, ca ma+ii de la Betleem, ci s!au dăruit ei "n3i3i cu totul lui5ristos, "nchinându!i inimile, sufletele, dra+ostea 3i credin/a lor.

7ar nici credincio3ii no3tri de la sate 3i ora3e nu sunt mai pu/ini *rednici de cinstire.7umnea*oastră purta/i +reul 3i zăduful *ie/ii "n lume. 7umnea*oastră aduce/i lui 5ristos , careS!a făcut prunc pentru noi, copii frumo3i 3i "mpreună cu ei dra+ostea, )lânde/ea 3i dreapta!credin/ă pe care o păstra/i cu atâta #ertfă de două mii de ani. 7umnea*oastră *ă osteni/i pentrufamilie, pentru Biserică 3i pentru /ară.

7eci )ucura/i!*ă că 7umnezeu ne iu)e3te8 Bucura/i!*ă, că 1iul lui 7umnezeu S!a făcut prunc pentru noi8 :ată astăzi ne!am "nchinat la pe3tera din Betleem. Împreună am adus daruri, adicăru+ăciuni, cântări 3i colinde pruncului :isus care stă culcat "n iesle. Împreună am lăudat azi pe(aica 7omnului 3i pe Sfântul Nicodim de la Tismana.

1ie ca smeritele noastre daruri de astăzi să ni le primească 1iul lui 7umnezeu, Care S!a născutdin 1ecioara (aria, pentru mântuirea noastră 3i a toată lumea. min.

(9otă> Fra*ment preluat din cartea E 8redici la Marele pranice şi la sfin$ii de peste an E de 8ărintele leopa lie)



&#$intele 5asile 5asilache &$edic# la Sfântul Nicodim de la Tismana desp$e valoa$eai/liei

!ota red. Această predică a ost rostită de )ărintele 7asile 7asilache în $atedrala mitropolitanădin Iaşi, în a doua %i de $răciun a anului /0, pe vremea vrednicului de pomenire 8itropolit

!icodim 1cel care avea să devină mai târ%iu )atriarh5. 6n %iua în care era pră%nuit şi Sântul !icodim, %i onomastică pentru 8itropolitul 8oldovei din acea perioadă, predicatorul a ales săvorbească despre ;iblie, pentru că în /0 apăruse o nouă traducere a ;ibliei ăcută de I.).S.

!icodim, precum şi ;iblia ilustrată.

1ra/i cre3tini, "n aceste sfinte săr)ători ale Na3terii 7omnului, tot sufletul cre3tin din lume, deoriunde, "3i are a/intite pri*irile 3i +ândurile toate "nsufle/ite de *esele sim/iri, către Betleem.cum, mai mult ca oricând, pe harta sufletească a omenirii cre3tine, centrul +eo+rafic eBetleemul. Capitala sufletească a acelor peste opt sute de mii de milioane de cre3tini, cât sunt pe"ntre+ +lo)ul pământesc, e Betleemul. colo s!a născut pentru sutele de mii de miliarde deoameni din cursul atâtor *eacuri, nu un "mpărat, ce a stăpânit lumea câte*a decenii. S!a născut nuun "n+er al omenirii care să scânteieze de străluciri "n lumina idealurilor omene3ti, ci la 0etleems-a născut /umneeul - @m, reatorul şi 5tăpânul tuturor din !eacurile trecute şi din celecare !or !eni fără de 'otar. Împăratul "ntre+ii omeniri a co)orât "n "mpără/ia creaturilor Sale, S!anăscut 3i S!a "ntrupat asemenea nouă ! "n afară de păcat ! pentru a da na3tere 3i a "ntrupa"mpără/ia duho*nicească a paradisului pierdut.



Toată omenirea cre3tină "3i are de Stăpân 3i 7umnezeu, pe cel născut la Betleem. 2rin minunea"ntrupării de la Betleem, se "ncepe o eră nouă, se "ntrupează odată cu 7umnezeu o lume nouărenăscută "n duh. :ată pentru ce Betleemul e cetatea cea mai scumpă a sufletelor noastre. 7in câtecetă/i sunt pământ, nici o cetate nu se )ucura de +loria Betleemului. Toate +enera/iile cre3tine,din toate *eacurile 3i de oriunde, au slă*it, au cântat 3i fericit 3i preamăresc Betleemul.. Sla*a!i*ine de acolo, că "n el s!a născut Împăratul și (ântuitorul lumii.

Fra$i creştini, 0etleem, tălmăcit pe româneşte %nsemna> asa pâinii. e !orbitoare este pentrunoi %nsuşi această numire= /esi*ur, că acolo unde este Mântuitorul nostru isus 3ristos, acoloe şi cu!ântul lui /umneeu, acolo e şi 'rana spirituală a omenirii, pentru că unde e%n!ă$ătorul %n mod si*ur e şi %n!ă$ătură, pâinea du'o!nicească a omenirii.

1ra/ilor, "ntr!ade*ăr hrana sufletelor noastre e Cu*ântul lui 7umnezeu. 2âinea "n+erilor, care suntnumai suflet, e "n*ă/ătura cea dumnezeiască a Sfintei Treimi. ceea3i pâine "n+erească e hranasufletelor omene3ti. ceea3i pâine "n+erească "ntăre3te inimile noastre, după cum "nsu3i 3i

psalmistul zice0 E?ntăreşte-mă prin cu!intele Tale, /oamneH. 8salmul K#, 2".

În*ă/ătura cea sfântă a lui :isus 5ristos e, pentru sufletul +ândurilor 3i al sim/irii omene3ti, oeuharistie. Ceea ce este Sfânta Împărtă3anie, pentru "ntrea+a fiin/ă omenească, aceea3i e 3i"n*ă/ătura lui 5ristos pentru +ândul nostru. =a sfin/e3te 3i "ndrumează *ia/a noastră după cel maiminunat pro+ram de *ia/ă indi*iduală 3i socială. Dândurile noastre se "mpărtă3esc din cea maisfântă 3i mai "naltă "n/elepciune, nu omenească, ci dumnezeiască. Cine se "mpărtă3e3te din"n*ă/ătura lui 5ristos se sfin/e3te, după "nsă3i spusa 6ui, căci =l se roa+ă lui 7umnezeu Tatăl, ca

pe to/i cei ce *or crede "n =l, Gsă-i sfin$ească cu ade!ărul uiH (oan K#, 7), pentru că, Gei acum sunt cura$i, pentru cu!ântul care li s-a *răitE (oan K#, +). :ată cum "n*ă/ătura lui5ristos are putere de taină asupra sufletelor noastre.

Într!ade*ăr că, prin Sfânta Împărtă3anie 3i prin Cu*ântul "n*ă/ăturii sfinte, noi trăim prin 5ristos,"n 5ristos, iar 5ristos trăie3te "n noi. Căci "n momentul "n care sufletul nostru e călăuzit de"n*ă/ătura lui 5ristos, nimeni cu nimic, cu nici o momeală, nu poate *eni să ne ro)ească unei alteascultări decât aceea a lui 5ristos. În*ă/ătura lui 5ristos e pâinea "n+erească "ndestulătoare, care"n *eacuri fără de hotar nutre3te lumea "n+erilor 3i care prezintă pentru omenire cele mai "nalte 3i

purificate idealuri, și nimeni altul n!a putut prezenta omenirii pilde de eroism, pe orice teren deacti*itate omenească, căci sin+ură această am)rozie cerească e făuritoare de eroi.

Fra$ilor, 0iblia e casa pâinii, pentru fiecare din noi. În Sfânta Scriptură ca "n cel mai strălucit palat pământean, noi +ăsim pe 7omnul nostru :isus 5ristos, 3i apoi, "n mod firesc, pâinea"n+erească hrănitoare pentru sufletele noastre. 0iblia e 0etleemul sufletelor noastre.

În Bi)lie noi +ăsim răspuns mul/umitor cu pri*ire la toate "ntre)ările chinuitoare ale "ntre+ii pro)leme a *ie/ii. În Bi)lie se dez*ăluie tuturor "ntrea+a istorie a mântuirii sufletului omenesc. 9itot prin ea suntem "ndemna/i să ne folosim de acelea3i mi#loace sal*atoare sufletelor noastre.

(ai presus de toate, "n Bi)lie a*em ima+inea curată 3i "ntrea+ă a 7omnului nostru :isus 5ristos.

În foarte pu/ine cu*inte se poate spune că Bi)lia e GCu*ântul "ntrupatQ! după cum a spus Sfântul:oan 5risostom, care *e3nic propo*ăduie3te "n*ă/ătura cea sfântă, pentru mântuire. 7e aceea 3i"ndemnul Bisericii este "n a asculta, cu cel mai mare respect 3i cât mai des, "n*ă/ătura Bi)liei,

pentru că prin ea noi ascultăm pe Însu3i 7umnezeu.



7e ne este sufletul frământat de "ntre)ări, cu pri*ire la ori+inea acestei lumi, a scopului pe care "lare ea 3i noi, precum 3i "n ceea ce pri*e3te chinuitoarea pro)lemă a ceea ce *a fi după moarte 3ialtele la fel cu acestea, nu *om +ăsi la toate acestea un răspuns mul/umitor decât tot "n Bi)lie. Înea ni se *or)e3te de Creatorul nostru al tuturor, "n ea ni se *a descoperi care e scopul cererii, carenu e altul decât fericirea noastră "ntr!o cât mai apropiată unire cu 7umnezeu, 3i tot "n ea *om +ăsirăspuns cu pri*ire la moarte, răspuns care sfâ3ie perdeaua deznăde#dilor, arătându!ni!se că prin

moarte noi intrăm "ntr!o *ia/ă *e3nică.

7e e3ti "n deznăde#dea unor suferin/e nedrepte, cite3te ce a "ndurat :o*, 3i to/i proorocii ;echiuluiTestament, precum 3i sfin/ii Noului Testament 3i socot că "/i *a "nzeci puterile tale, )ine 3tiind căatunci te afli pe calea atâtor eroi "nainta3i.2entru cel ce se afla "mpotmolit "n căile păcatului, ale faptelor nele+iuite, iară3i se *a +ăsi "nBi)lie leacul sal*ării. În Scriptură oricine *ede "n mod clar "ntrea+a istorie a mântuirii sufletuluiomenesc. În prima parte, "n ;echiul Testament, se "nfă/i3ează pre+ătirea acestei mântuiri, iar "n

partea a doua, "n Noul Testament, realizarea ei.

;ă "ntre) pe *oi to/i0 Ce n!a/i da pe o carte "n care 3tii că *ei +ăsi pilde 3i sfaturi, pe care"mplinindu!le, *ei do)ândi fericirea 3i mântuirea ta, a familiei tale 3i a tuturor celor dra+i /ieI 9icu cât dorin/a ta, de a a*ea o astfel de carte ar cre3te 3i nu /i!ar da tihnă, până când o *ei procura,

)ine 3tiind că autorul acestei căr/i este cel mai "n/elept om din lumeI =i )ine, iară3i *ă "ntre)I Cucât e mai de a3teptat ca "ntrea+a suflare omenească, nu numai cre3tinească, să se z)ată pentru aa*ea această carte a propriei ei fericiri, care e Bi)liaI =a nu!3i are de autor un +eniu al omenirii,ci autorul inspirator e Însu3i 7umnezeu. Cu atât mai mult atunci e de a3teptat ca to/i 3i toate, săaler+ăm să ne procurăm această carte, "n care Însu3i 7umnezeu ne sfătuie3te ceea ce tre)uie săfacem pentru a do)ândi fericirea... În Scriptură *ezi cum, din oamenii cei mai păcăto3i, asemeneanouă, prin "mplinirea sfaturilor sfinte 3i prin a#utorul lui 7umnezeu, precum 3i prin sfor/area lor,au a#uns până la cele mai "nalte trepte de fericire omenească.

9umai cine ascultă %n!ă$ătura lui 3ristos, şi numai cine %şi făureşte sufletul %n această şcoalăa 0ibliei, acela poate să-şi recapete credin$a, dacă a pierdut-o, ori să o %ntărească dacă eslăbită. Căci, după cum pe )ună dreptate spune Sfântul postol 2a*el0 Gredin$a !ine dinauiteH (Dom. K, 7). Într!ade*ăr, cum *ei putea să năzuie3ti pe căile 7omnului, dacă nu 3tii ceeace *rea 7omnulI Numai cine 3tie, ce se cere să "nfăptuie3ti, trece 3i la fapte. Căci fapteleiz*orăsc din credin/ăQ, iar credin/a la rândul ei e iz*orâtă din auzirea "n*ă/ăturilor sfinte cuprinse

"n Scriptură. 7upă cum un osta3 )un, nu poate fi decât acel ce cunoa3te toată tactica de luptă 3i"ntrea+a instruc/ie militară, tot a3a 3i un cre3tin )un nu poate fi decât acela care este 3i un *rednicele* *e3nic râ*nitor "n a cunoa3te "n*ă/ătura lui 5ristos al cărui nume "l poartă. 2entru ca să po/ifi un strălucit ele* 3i fiu duho*nicesc al lui 5ristos, se cere mai "ntâi să fii un sâr+uitor ele* alBi)liei. Numai fiii Bi)liei sunt 3i fiii lui 5ristos.

1ra/ilor, mai presus de toate, "n Bi)lie +ăsim "nfă/i3ată ima+inea ade*ărată a (ântuitorului. În eani se prezintă :isus 5ristos a3a precum l!au "nfă/i3at Ecei ce au auit, cei ce au !ăut cu oc'ii lor, cei ce au pri!it şi au pipăit cu mâinile lor cu!ântul !ie$iiH ( oan , ). În Bi)lie ni se

o+linde3te "n chip credincios ima+inea reală a fi+urii lui 5ristos. Ceea ce fac astăzi anumi/i )eletri3ti 3i autori de *ie/i roman/ate, nu este decât o desfi+urare pe care "ncearcă să o facăchipului lui 5ristos. 9i prin aceasta nu fac decât să!3i a#un+ă cele două scopuri0 crearea unui5ristos după dorin/ele lor ! pe care "l *or iară3i răsti+nit, dar, "n acela3i timp, crearea uneiliteraturi de speculă, producătoare de )ani +rei. Între ace3ti doi "nfă/i3ători ai 7omnului nostru



:isus 5ristos, orice om cu #udecată, cu dorin/e sincere de a afla ade*ărul, 3i acei ce sunt "n fricăde ade*ăr, pentru a li se "nfă/i3a ima+inea reală a Celui care "nfă/i3ează pe Însu3i 7umnezeu,ale+e "n mod si+ur Bi)lia. Cine dore3te să cunoască *ia/a nu a celui mai strălucit erou pământean,ci a 7umnezeului ! Om :isus 5ristos, nu poate să!3i "ndestuleze cuno3tin/ă ade*ărată, decât princeea ce "i prezintă Bi)lia. În ea noi +ăsim, 3i a*em a3a precum a fost, pe 7omnul nostru :isus5ristos.

O, dacă am 3ti noi ca cel mai mare "mpărat al lumii, sau cel mai iscusit medic, sau cel mai"n/elept om, ori cel mai )un 3i fericitor părinte al nostru atotputernic care să ne dea orice "i *omcere, este "ntr!un loc anumit, cum am aler+a, cum am lăsa toate, cum am cheltui 3i ceea ce n!a*em, numai să ne ducern 3i să *edem 3i să cunoa3tem măcar, pe acest om minune, care ne!ar

putea *eni "n a#utorul nostru cu sfatul, cu spri#inul, cu *indecarea minunată, cu )o+ă/ia, cufericirea.

:ată, noi acum cu to/ii 3tim că *ia/a 7umnezeului ! Om este cuprinsă "n cea mai de seamă carte aomenirii, "n Bi)lie. Cât ar fi de a3teptat ca fiecare să caute să!3i procure această carte, să o

citească 3i să asculte "nse3i sfaturile 3i "ndemnurile celui care nu ne *rea decât )inele 3i fericireanoastră8 r fi de a3teptat ca to/i, care suntem )eneficiarii unei *ie/i omene3ti, să căutăm caacestei *ie/i să!i adău+ăm spiritul călăuzitor al lui :isus 5ristos, pe care "l desprindem din CarteaSfântă. Să adău+ăm la *ia/a noastră, *ia/a din *ia/a celui care este creditorul "nsu3i al *ie/ii.

Într!ade*ăr, cine cunoa3te pe :isus 5ristos, cine!i cite3te 3i!i aude zilnic predica 6ui, nu este decâtun renăscut la o *ia/ă nouă. Bi)lia ne descoperă o lume nouă spirituală. (orala *ie/ii pe care ne!oscoatem din Bi)lie e superioară tuturor disciplinelor morale din omenire. 8rincipiul de !ia$ăcreştin, pe care l-a predicat acum două mii de ani isus 3ristos, şi pe care de atunci !eşnic %l

putem citi %n 5fânta 5criptură, este acela al dra*ostei fa$ă de /umneeu şi fa$ă de aproapelenostru. 8entru creştini aproapele e oricine, iar cu dra*oste datori suntem să %mbră$işăm peoricine, c'iar şi pe duşmanii noştri. 9i "ncă, câte nenumărate de multe sunt principiile sănătoasede *ia/ă, pe care a*em să le desprindem din Sfânta Scriptură, prin care noi *e3nic sunteminspira/i 3i "ndemna/i prin cu*ânt 3i pilda la tot lucrul )un, la toată fapta "n/eleaptă 3i la calea ceaade*ărată a fericirii, nu numai a noastră personală, dar 3i a "ntre+ii societă/i.

Bi)lia, fiind cartea dumnezeiască, nu ne "ndeamnă decât la un trai duho*nicesc de "naltă *ie/uireomenească. =a fiind cartea inspirată de 7umnezeu, la rândul ei nu este decât o inspiratoare la totlucrul 3i fapta cu ade*ărat cre3tinească din această *ia/ă. 7e aceea, pre/uirea noastră se cere să fie

cu atât mai mare, cu cât 3tim că Bi)lia este lucrarea inspirată de 7umnezeu. În literele Scripturiinoi a*em ima+inea sensi)ilă a +ândului 3i a *oii lui 7umnezeu. 7e *oie3ti să te )ucuri "n a aflacare este *oia lui 7umnezeu, 3i care este pro+ramul de *ia/ă pe care /i!l prezintă ca un 2ărinte

)un, 7umnezeu, străduie3te!te 3i!l cite3te din Bi)lie.

O, cât ne z)atem, 3i cât ne muncim 3i cheltuim, până 3i *ia/a noastră, pentru a cunoa3te principiile a)stracte ale cutărui filosof, matematician ori istoric... 3i când e *or)a oare ca săcunoa3tem care sunt +ândurile lui 7umnezeu, ale Creatorului nostru cu pri*ire la *ia/a noastră,oare "n/elept lucru este ca să nu ne străduim "n a afla cele ce sunt cuprinse "n Bi)lieI O, de ar fi

ascunse "n taini/ele pământului, cu atât mai mult ar tre)ui să ne străduim 3i să scoatem la i*eală, pentru cuno3tin/a tuturor, acest tezaur al tuturor fericirilor noastre. Căci, dacă aceasta o facemcând este *or)a de +az 3i de păcură 3i de metale, cu atât mai mult s!ar cere când este *or)a săaflăm "nsu3i elixirul *ie/ii, fericirea sufletească după care atâta aler+ăm sufoca/i, ca să odo)ândim 3i... totu3i n!o do)ândim. 7ar iată, că nu ni se cer atâtea sfor/ări pentru a afla taina



+ândurilor cere3ti. =le sunt puse la "ndemâna oricui, numai cine nu *rea să "ntindă mâna nu leaflă, dar cine!3i dore3te fericirea, repede poate afla totul din Bi)lie, care e tradusă "n atâtea lim)i,

pe "n/elesul fiecăruia.

Cine "3i procură Bi)lia 3i o cite3te, intră deodată "n 3coala *irtu/ii, "n 3coala celei mai "nalte"n/elepciuni, "n 3coala celui mai mare 2rofesor al omenirii, care e 5ristos. 3a că, pe drept spuneun fericit scriitor )isericesc0 Lcine nu cunoaşte 5criptura, nu ştie ce e !irtutea nici

%n$elepciunea1 necunoaşterea 5cripturii e necunoaşterea lui 3ristosH (Fericitul ;u*ustin).

:ată *aloarea Bi)liei. =a e Betleemul zilelor noastre. =a e casa pâinii noastre suflete3ti. În ea 3i prin ea cunoa3tem "n*ă/ătura lui 5ristos, prin ea "n*in+em pe du3manii credin/ei noastre, "n eaa*em pâinea "n+erească de care a*em atâta ne*oie, dar mai presus de toate, "n ea a*em pe :isus5ristos, supremul nostru 2ărinte, totputernic, tot)un 3i toatefericitor.

1ra/ilor, Bi)lia e cartea al cărui pre/ nu trece cu ziua de ieri, ci ea are aceea3i *aloare astăzi ca 3iieri 3i "n *eci. Cine se lea+ă suflete3te de ea se une3te cu *e3nicia prin ea. cela care o *a citi *a

fi, după cum spune psalmistul, ca un pom sădit la iz*oarele apelor, care!3i dă rodul lui la timp. 2ecând acei ce nu o cunosc, sărmanii sunt sterpi 3i nimicitori ai propriei lor *ie/i. Numai cineadău+ă la "n/elepciunea ra/ională 3i la experien/a lucrurilor, spiritul rector, desprins din "n*ă/ăturaBi)liei, cu ade*ărat e un erou al tuturor "n*in+erilor "n *ia/ă, pe care "ncă de aici o "ncununeazăcu strălucirile unei fericiri pe drept râ*nite de to/i aceia care nu le au. Tuturor acelora carenesocotesc Bi)lia, deci "n*ă/ătura lui :isus 5ristos cuprinsă "n ea, noi le spunem "mpreună cu

psalmistul 7a*id0 Eusta$i şi !ede$i că bun este /omnul, şi ferici$i sunt cei ce cred %n &lH. 8sal. KKK, ".

1ra/ilor, după cum mul/i Sfin/i 2ărin/i au spus!o 0 G5fânta 5criptură e o epistolă trimisă de /umneeu oamenilorH (Macarie cel Mare şi ri*orie cel Mare şi al$ii). O, de ar fi să ză)o*immai mult timp asupra acestei mărturisiri, multe ar fi de spus. 7ar să!mi fie "n+ăduit să *ă facnumai o "ntre)are0 Oare, dacă ar primi cine*a dintre noi o scrisoare de la un "mpărat sau re+e,oare nu am căuta să o citimI 9i "ncă cu ce +ra)ă 3i cu ce +ri#ă ai căuta să o deschizi, pentru a aflacât mai repede, ce!/i scrie "mpăratul. Nu ar fi nimeni dintre noi care să spună că n!are timp săcitească o astfel de scrisoare, pentru că are de citit alte căr/i, 3i nu!i permite timpul să maicitească 3i scrisoarea "mpăratului adresată lui. Nu, )a din contră, el mai mult ca oricare altul, totular lăsa 3i mai "ntâi ar citi cele scrise de "mpăratX Sau poate a/i socoti, că ar fi *reunul care pentrucă nu 3tie să citească ar refuza să afle cele scriseI... Nu, căci chiar acela care nu 3tie să

sila)isească, el ar aler+a "n fu+ă mare, ca altul să i!o citească, 3i "ncă nu numai odată, ci de două3i de trei ori "ncă, până când el ar "n*ă/a!o pe de rost.

Cre3tine, iată Bi)lia e o carte pe care /i!a trimis!o nu un oarecare "mpărat, ci Împăratul tuturor "mpăra/ilor, Împăratul tuturor *eacurilor, Împăratul celor *ăzute 3i al celor ne*ăzute, caută 3i ocite3te, căci "n ea "/i *or)e3te despre fericirea ta... Dusta/i 3i *ede/i că )un este 7omnul.

1ra/i cre3tini, aceasta!i noua noastră casă a pâinii suflete3ti, Bi)lia. 9i după cum a/i *ăzut ea nueste fără nici o le+ătură cu primul Betleem. Na3terea 3i "ntruparea lui 5ristos ne!au dat na3terea 3i

"ntruparea Cu*ântului pe care "l a*em "n Sfânta Scriptură. 7ar ce*a mai mult, Bi)lia e Betleemul"ntrupărilor, nu numai a (ântuitorului nostru :isus 5ristos, dar 3i a noastră a fiecăruia. 2rinBi)lie noi suntem chema/i să "ntrupăm o nouă *ia/ă "n duh, care să fie la "năl/imea "n*ă/ăturii lui5ristos, curată, plină de dra+ostea cea cre3tinească 3i *e3nic râ*nitoare către cele dumnezeie3ti.7e aceea am socotit, că nu de mică importantă poate fi pentru folosul nostru sufletesc, că acum



când prăznuim Întruparea lui 5ristos, să *or)esc de cu*ântul "ntrupat din Bi)lie, care să ne "nal/e+ândurile, să ne lumineze con3tiin/a, 3i să ne facă *olnici 3i cu suflet "nflăcărat, că fiecare citindSfânta Scriptură să "ntrupeze la rându!i o nouă *ia/ă "n 5ristos. 9i iată că, prin aceasta s!a a#unsscopul pentru care a *enit 5ristos "n lume, 3i pentru care a*em aceste sfinte săr)ători, ca noi săfim "năl/a/i din păcatele noastre, până la a fi fiii 3i fra/ii idealurilor *ie/ii pământe3ti. Căci Însu3i7omnul nostru :isus 5ristos, spune0 Eă to$i cei ce !or asculta şi !or %mplini %n!ă$ătura Mea,%mi !or fi fra$i ai meiE (Matei K, ). Numai cine!3i altoie3te fiin/a lui cu cea a lui 5ristos,

a#un+e să fie o făptură nouă.

1ra/i cre3tini, "n prea frumoasa coroană de flori care alcătuiesc aceste sfinte săr)ători, a*em ofloare a "nchinărilor noastre suflete3ti 3i Sfântului Nicodim. 7e aceea eu socot, că noi nu putem"ntâmpina pe acest Sfânt pe care "l prăznuim la aceste săr)ători ale 7omnului, decât tot cucântarea )isericească0 Binecu*ântat este cel ce *ine "n numele 7omnuluiQ. 9i noi aceasta o

putem zice, nu numai pentru că "l săr)ătorim "n aceste sfinte zile ale 7omnului, dar 3i pentru căacest Nicodim, fiind de alt neam, a *enit "n *eacul al K:;!lea, "n păr/ile noastre scumpe ale

Olteniei, unde a or+anizat *ia/a monahală cea "nchinată numai 7omnului. 9i pentru aceastăde*otată ser*ire 7omnului, pentru care fusese dăruit cu darul facerii de minuni, el a 3i fost trecut"n rândul Sfin/ilor, pentru că Însu3i 7umnezeu ne arătase nouă să facem aceasta, prin minunile pecare le făcea Nicodim cel Sfin/it. 7in acestea cunoscând *ia/a lui mai )ine, noi *edem că suntem3i mai mult "ndreptă/i/i să!l "ntâmpinăm cu cântarea )isericească0 GBine este cu*ântat cel ce *ine"ntru numele 7omnuluiQ.

9i!n sfâr3it, fra/ilor, socot că tot această este cea mai potri*ită cântare cu care putem "ntâmpinanoi acum, pe ierarhul nostru iu)it, care!3i săr)ătore3te onomastica, "n aceste scumpe zile ale7omnului0 GBine e3ti cu*ântat cel ce *ii "n numele 7omnuluiQ.

Într!ade*ăr, "n numele 7omnului :isus 5ristos 3i prin puterea 6ui, :. 2. S. Sa "3i are arhieria lui5ristos, 3i apoi tot "n numele 7omnului a fost pus ca ierarh conducător al acestei străluciteeparhii, 3i, "n sfâr3it, tot "n numele 7omnului, (oldo*a toată l!a chemat, pentru că "n numele7omnului să ne păstorească pe noi to/i. 7e aceea socot că cel mai firesc ecou al sufletelor noastrenu poate fi decât această minunată sla*oslo*ie )isericească0 Bine cu*ântat e3ti Înalt 2reasfin/ite

Nicodim pentru că *ii "n numele 7omnuluiQ.

9i aceasta noi o putem zice, Înalt 2reasfin/itului nostru (itropolit, pentru că cu ade*ărat este

)inecu*ântat, fiindcă omul acesta a prezentat "ntre+ului neam românesc, Bi)lia Cu*ântul"ntrupat, "n o nouă 3i strălucită tălmăcire românească.

Socot că "n aceste clipe săr)ătore3ti, nu pot să fie prea mărite alte )ucurii suflete3ti decât aceea căÎnalt 2reasfin/ia Sa a fost alesul lui 7umnezeu, ca să "mpărtă3ească +ândurile 3i *oia 6ui,

poporului românesc. Înalt 2reasfin/ia Sa a citit nu numai pentru Înalt 2reasfin/ia Sa, care este*oia lui 7umnezeu cu pri*ire la fericirea omului, ci a 3i prezentat!o "ntr!un frumos *e3mântomenesc, pentru douăzeci de milioane de suflete de români, din /ară 3i străinătate. Ba ce*a maimult, tre)uie să o mărturisim cu toată dreptatea, că nu numai pentru douăzeci de milioane, ci

pentru sute de milioane de români, )ine 3tiind că traducerea Bi)liei apare rar, la epoci de *eacuri,căci iată de când e neamul nostru românesc, a*em a)ia trei traduceri "ntre+i ale Bi)liei 3i cuaceasta a patra. Cine 3tie când *a mai apare de acum o altă traducere.

:ată cinstea cea mare de care s!a "n*rednicit ierarhul nostru, ca să prezinte milioanelor de suflete



române3ti acest fa+ure ceresc al Sfintelor Scripturi4 să prezinte Cu*ântul Întrupat al lui 5ristos4să prezinte mântuirea sufletească a tuturor acelor care *or citi această epistolă cerească, pe care :.2. S. Sa a tălmăcit!o pe lim)a românească, pe "n/elesul tuturor.

1ra/ilor, "n aceste clipe de aleasă )ucurie, când săr)ătorim pe un a3a de strălucit ierarh, socot că"nsă3i )ucuria noastră sufletească e "nsutit mărită, pentru că 3i noi suntem ferici/i, căci prin :. 2. S.

Nicodim suntem +enera/ia Bi)liei, fiindcă a*em un (itropolit al Bi)liei, care ne!a dat anul acesta

nu numai o sin+ură prezentare a Bi)liei, ci două. 2rin :. 2. S. Sa, a*em pe române3te 3i primaBi)lie ilustrată. Ceea ce nu ne!am "n*rednicit să a*em până acum, iată că :. 2. S. Nicodim, pedrept numit (itropolitul Bi)liei, ne!a dat 3i o Bi)lie ilustrată.

Socot că, dacă 7umnezeu ne!a "n*rednicit să ne dea un (itropolit al Bi)liei, ne *a "n*rednici 3i pe noi cei ce suntem păstori/i de un a3a ierarh ca să fim la rândul nostru o +enera/ie a Bi)liei, săfim fiii suflete3ti ai Bi)liei.

1ra/ilor, socot că sunt "n *oia sufletelor 3i a dorin/elor d!*oastră a tuturor, când "mi iau

"ndrăzneala de!a mă face un smerit ecou al tuturor urărilor de )ine pe care dorim cu to/ii să le"mpărtă3im :. 2. S. nostru (itropolit, +răindu!le ca pe o ru+ăciune către 7umnezeu0 Ne ru+ămBunului nostru 2ărinte al luminilor, ca să dea Înaltului nostru (itropolit, adâncile )ătrâne/e alepostolului 3i =*an+helistului :oan mult iu)it de 7omnul, pentru că "n acela3i duh scripturisticca 3i el, "n aceea3i strălucire păstorească ca 3i el, 3i "n aceea3i dra+oste ca 3i acest postol :oan, săne conducă la *ia/a fericirilor mult dorite.(ul/i ani ferici/i :. 2. S. Stăpâne8 min.

(8rotos. #asile #asilac'e din !olumul E/umneeu este uminaH I 8redici)

!ota red. @ )ărintele 7asile 7asilache a reali%at la rândul său, mult mai târ%iu, o nouă traducereromânească a Sintei Scripturi. A#uns pe treptele vieţii la ran"ul de 7icar al ArhiepiscopieiFrtodoHe &omâne din cele Două Americi, )ărintele Arhimandrit 8itroor Dr. 7asile 7asilache aconsemnat într-o carte publicată în S..A., în /3, câteva rânduri despre această lucrareeHcepţională la care a trudit 4 de ani GTraducerea Sfintei Scripturi am "nceput!o "ncă de pecând eram la (ănăstirea ntim din Bucure3ti, am continuat!o apoi "n mun/i, la Schitul 2ocro*,iar când m!au scos din mănăstire, din călu+ărie 3i din preo/ie, am tradus!o "n Casa părintească, la;utcani, 1ălciu, apoi, după anii de "nchisoare, la Bo)âlna, "n Transil*ania, la toată această trudă"n#u+ând ziua cu noaptea, "ntre anii $JHH 3i $JJ.

Când ne!au arestat ! pe mine 3i pe fratele meu, rhimandritul 5aralam)ie, multe *olume demanuscrise ale lui 3i ale mele, le!a ars securitatea, iar )i)lioteca toată a fost distrusă 3i risipită.Sfânta Scriptură, "n manuscris, ocrotită de mâna ne*ăzută a lui 7umnezeu, nu au luat!o. Când ama*ut chemarea să plec "n merica, nu am putut să iau cu mine această nouă traducere a Bi)liei, ciea a rămas tăinuită la un )un prieten "n Bucure3ti.

7upă &$ de ani, a*ând 3i eu slo)ozenie de a *izita România, am a*ut plăcuta )ucurie să o re*ăd"ntre % 3i &% septem)rie $JJ'. 2rima +ri#ă a fost aceea de a lua cele $' pachete, cu %E de re+istre

mari, ale traducerii Bi)liei, "n manuscris, 3i a le face danie cademiei Române, spre păstrare, cuclauză de a a*ea răspunderea personală a tipăririi ei cât *oi trăi. @n.n. 2ărintele ;asile ;asilachea trecut la 7omnul "n anul &''%A.

Ce se *a "ntâmpla cu această traducere a noastră a Sfintei Scripturi, nu e "n puterea noastră de a



ne +ândi, ea rămânând "n mâna totputernicului 7umnezeu, care toate câte le *oie3te le face "ncer 3i pe pământ.

= cartea 6ui, e +loria 6ui pentru mântuirea noastră, eu am fost doar un smerit traducător al ei "nlim)a română.Q @2r. 7r. ;asile ;asilache ! GÎntreita iu)ire, de 7umnezeu, Biserică 3i NeamQ,S..., $JJ'.A

&$eot Nicolae T#nase S# fim fe$ici+i de Naşte$ea <omnului Sfântul Nicodim de laTismana şi pute$ea $ug#ciunii



2( decem/$ie, a doua zi de *$#ciun &ute$ea $ug#ciunii şi ho+ia

7upă ce ieri am ser)at Na3terea 7omnului, astăzi, a doua zi, o ser)ăm 3i pe cea prin care ne!a*enit )ucuria acestui mare praznic al cre3tinătă/ii, Crăciunul, adică pe (aica 7omnului, 1ecioara"n care "nsu3i 5ristos, 1iul lui 7umnezeu, S!a "ntrupat, pentru a noastră mântuire. ceasta esteuna din săr)ătorile de astăzi.

Tot astăzi este 7uminică. 9i a/i auzit cântările În*ierii, pentru că 7uminica prea slă*im "n*ierea

7omnului, prima zi a săptămânii, "n care am fost eli)era/i de păcat.

Tot astăzi "l prăznuim 3i pe Sfântul =ftimie cel nou care, alături de Sfântul Sa*a cel sfin/it, ne!alăsat nouă rânduielile slu#)elor. O)ser*a/i că rânduielile slu#)elor sunt deose)ite, or+anizate, cuscop precis 3i cu semnifica/ie. Tot ce se!ntâmplă, tot ce se spune, toate +esturile "nseamnă ce*a.=i )ine, el, cel pe care!l prăznuim astăzi, a consemnat aceste rânduieli 3i a3a au a#uns până la noi.

Sfântul Nicodim de la Tismana şi pute$ea $ug#ciunii

Tot astăzi prăznuim 3i un sfânt din păr/ile noastre. Se nume3te Sfântul Nicodim de la Tismana.cest Nicodim, trăitor "n Sfântul (unte, a *enit la noi 3i a or+anizat *ia/a călu+ărească peteritoriul patriei noastre. (ai "ntâi a zidit o mănăstire cu numele ;odi/a, unde*a lân+ă 2or/ile de1ier. Ruinele ei se pot *edea 3i astăzi. poi a zidit o altă mănăstire, (ănăstirea Tismana ! pe caremul/i o cunoa3te/i, pentru că a/i *izitat!o ! unde!3i are mormântul.

(oa3tele lui nu sunt acolo, se păstrează numai un de+et. 7e ceI 2entru că au fost ascunse defrica nă*ălitorilor, 3i Sfântul, până astăzi, n!a )ine*oit să le descopere. nii sfin/i sunt mai

preten/io3i. Spre exemplu nu lasă, a*ând trecere la 7umnezeu, să se "mpartă corpul lor neputrezit. l/ii sunt mai )ine*oitori 3i lasă ca o parte din corpul lor să se "mpartă la mai multe

)iserici, spre mai multă e*la*ie 3i spre a se putea "nchina mai mul/i la corpul lor prea slă*it.

7e ce nu putreze3teI 2entru că nu mai poate să putrezească ce*a care a fost pătruns de 7uhulSfânt. /i auzit astăzi, la postol, zicându!se a3a0 Roada 7uhului este dra+ostea, )unătatea,



"ndelun+a ră)dare, )lânde/ea...Q. Nu le a*em pe acesteaI "nseamnă că n!a*em pe 7uhul Sfânt "nnoi, adică puterea lucrătoare a lui 7umne!zeu. 7e aceea, se cunoa3te care este cre3tinul care Îlare pe 7uhul Sfânt 3i care este cre3tinul care nu!6 are pe 7uhul Sfânt. mândoi sunt cre3tini, dar unul Îl are 3i altul nu!6 are. Cum se cunoa3teI 7in ce face el, din cum se manifestă el, din cumreac/ionează el.

Sfântul Nicodim de la Tismana a făcut multe minuni. ;!a3 istorisi două, impresionante.

7omnitorul n+ariei de atunci, su) a cărui stăpânire eram 3i noi, a*ea o fată )ol!na*ă deepilepsie. Închipui/i!*ă câ/i )ani cheltuise cu ea 3i nimeni nu putuse s!o *indece. mers laSfântul, Sfântul s!a ru+at 3i a *indecat!o.

7omnitorul i!a spus a3a0 =u sunt catolic, *reau să trec la Ortodoxie. i făcut o minune pentrumine 3i un )ine. În Biserica Ortodoxă există puterea lucrătoare a lui 7umnezeu. 7ar, pentru omai )ună "ncredin/are 3i ca să o fac cu toată inima 3i con*in+erea, fă te ro+ pentru mine ominuneQ.

Ce minuneIQ, a "ntre)at Sfântul, care era stare/ul (ănăstirii Tismana.

1ă o minune. Stai "n foc. Să facem un foc 3i tu să stai "n focQ.

9i au făcut un foc mare. Stare/ul, Sfântul Nicodim, a slu#it Sfânta 6itur+hie, la sfâr3it a luatSfânta =*an+helie 3i Crucea 3i, "m)răcat "n *e3minte, a intrat "n foc.

9i a stat ce a stat acolo, până când domnitorul, plân+ând, a zis0 :e3i, sfinte, de acolo, 3i )otează!mă8Q. S!a )otezat 3i a trecut la Ortodoxie.Ca mul/umire, "n fiecare an or+aniza hramul )isericii, la dormirea (aicii 7omnului. Cânddormirea (aicii 7omnului pică lunea, miercurea sau *inerea, la mănăstire se mănâncă pe3te,nu se mănâncă deloc carne.

Într!un an, ne3tiind el rânduielile, a *enit pre+ătit să dea de mâncare la mul/ime de credincio3i.Cred că *ă!nchipui/i cum arăta mănăstirea 3i "mpre#urimile mănăstirii la *remea aceea. Cu mii,cu zeci de mii de credincio3i.

3a era atunci... stăzi s!au mai răcit credincio3ii 3i *in mai pu/ini. Chiar 3i de hram, chiar 3i

7uminica 3i de săr)ători, credincio3ii no3tri ! nu numai la noi, ci "n toată /ara ! *in mai pu/ini la )iserică. Spre exemplu, ieri au *enit la noi &>& de persoane. Ceilal/i ! %H' ! au lipsit. Ori au fost"n altă parte, ori au dormit, ori n!au *enit. În ;alea Screzii am constatat cu )ucurie că douăma+azine erau "nchise. 7ar, cu triste/e, am *ăzut că al treilea era deschis 3i acolo erau unii la

)ăutură. 9i patronul a spus0 2ărinte, noi a*em de aler+at. Noi nu 3tim de Crăciun, de astea...Q.

Închipui/i!*ă, deci, la hramul (ănăstirii Tismana, câtă lume tre)uia hrănită la *remea aceea. *enit domnitorul cu tot ce tre)uie 3i a preparat mâncare.

*enit "nsă cine*a 3i i!a spus0 9tie stare/ul că tu ai preparat mâncăruri de carne "n atâtea tuciuri,"n atâtea *aseIQ.

ice0 Nu 3tie, dar nu tre)uie a3aIQ.



Nu tre)uie. stăzi este *ineri, săr)ătoarea a picat *ineri 3i se mănâncă numai pe3teQ.

S!a "nfrico3at el 3i a ascuns fapta lui, a pus capacele peste toate *asele.

Când stare/ul a *enit să )inecu*ânteze, a "ntre)at0 Ce a*e/i aiciIQ.

7omnitorul a spus0 2reacu*ioase părinte, a*em pe3teQ.

Bine. 1ace/i ru+ăciuneaQ.

n diacon a zis ru+ăciunea cu tot poporul, iar Sfântul a dat )inecu*ântarea0 7oamne :isuse5ristoase, )inecu*ântează mâncărurile acestea de pe3te, care se *or da ro)ilor Tăi, 3i pe ro)ii Tăi,că Sfânt e3ti "ntotdeauna, acum 3i pururea 3i!n *ecii *ecilor. minQ.

6!a salutat pe domnitor 3i a urcat "n pe3tera lui din munte, că era a3a de sfânt, puternic "nru+ăciune, ascet 3i postitor, "ncât n!a rămas la masă.

9i s!a constatat minunea aceasta că, desfăcând *asele, ele erau pline cu pe3te preparat.;ede/i, ce mare este 7umnezeu 3i lucrător prin sfin/ii Săi8 (inunat este 7umnezeu "ntru sfin/iiSăi8Q.

9i multe alte minuni a făcut Sfântul Nicodim 3i "ncă face.

7e aceea, când a*em )ani de cheltuit, să mer+em la iar)ă *erde, dar să *izităm 3i mănăstirilenoastre. Să ne amintim, să "ntre)ăm0 Ce!i aiciI Cum e aiciI Ce s!a "ntâmplat aiciIQ. colo"ntotdeauna există o carte cu istoria mănăstirii. Toate sunt pline de minuni, pline de lucruriimportante. Se cade nouă să cunoa3tem toate acestea.

(&Jtras din cartea> 8reot 9icolae Tănase - 8redici si conferin$e - 5ă nu- răsti*nim iarăşi pe 3ristos)



<$d; Stelian %om/oş Sfântul Nicodim de la Tismana Model al $ug#ciunii lui isus 4n

lumea post mode$n# şi impactul acesteia asup$a vie+ii secula$izate de ast#zi

(oto0 Ru+ăciunea lui :isus face din inima fiecăruia o chilie monahală unde se află sin+ur cuSin+urulQ, "n tăcere. Ne*oitorul "n*a/ă să tacă. 7ar tăcerea cre3tină nu poate fi despăr/ită de uncu*ânt mereu re"nnoit. 6a un moment dat, cel tăcut, isihastul, prime3te harisma cu*ântului de*ia/ă, care mer+e de la inimă la inimă, cu*ântul sămân/ăQ. Oli*ier Clement

stăzi, a *or)i despre ru+ăciune, "ntr!o lume "n care a*em atât de multe alte preocupări mult maipalpa)ile 3i mai renta)ileQ, constituie, de cele mai multe ori, un nonsensQ datorită +ândiriinoastre foarte pra+matice "n urma căreia a3teptăm, "n cel mai scurt timp, lucruri 3i rezultate foarteconcreteQ 3i foarte eficienteQ8... 2entru foarte mul/i dintre noi, cei a3a zi3i credincio3i, a ne ru+a"nseamnă a depune un efort prea mare 3i pentru o lun+ă durată de timp @de fapt ar tre)ui să fie

pentru toată *ia/aA pentru care noi nu mai a*em *reme sau, cu alte cu*inte, nu reu3im să ne facemsuficient timp8... Ne comportăm, "n acest fel, "n raport cu ru+ăciunea fiindcă foarte mul/i dintrenoi, nu @reAcunoa3tem autenticul moti* 3i scop al *ie/uirii noastre pe acest pământ8...

În altă ordine de idei, ne*oia de ru+ăciune a omului credincios este "n afară de orice "ndoială. Cucât este mai puternică credin/a, cu atât este mai puternică 3i ne*oia sa de ru+ăciune. 7ar "nsocietatea de astăzi constatăm o slă)ire a credin/ei. 2rin urmare 3i un fel de indiferen/ă fa/ă deru+ăciune. 2oate că no/iunea de societate secularizată nu indică, totu3i, o societate total

necredincioasă, ci o societate "n care ma#oritatea mem)rilor nu mai practică ru+ăciunea decâtfoarte rar, "n momente excep/ionale, nemaia*ând puterea necesară de a se raporta la Sfin/ii2ărin/i ai Bisericii care ar tre)ui să le fie exemple, "n acest sens8...



G8entru cel care doreşte să-şi men$ină !i*oarea credin$ei prin ru*ăciune se pune, astăi, odublă problemă> aceea de a-şi apăra credin$a %mpotri!a influen$elor nefaste a unui mediuslăbit %n credin$ă şi aceea de a apăra practica ru*ăciunii %n cadrul unei societă$i care a pierdut %n mare parte uul acesteia. ?n timp ce omul de odinioară *ăsea %n mediul social un factor

prin care %şi %ntărea credin$a şi practica ru*ăciunii, astăi acest mediu este un factor de răcire,un factor %mpotri!a căruia cel care !rea să-şi men$ină credin$a şi ru*ăciunea trebuie să seapere.H I ne relateaă 8ărintele /umitru 5tăniloae %n lucrarea sa GDu*ăciunea lui isus şi

eJperien$a /u'ului 5fântH.

9i "n această "mpre#urare ne poate *eni "n a#utor unul din Sfin/ii no3tri 2ărin/i, 3i anume Sfântul Nicodim cel Sfin/it de la Tismana ori+inar din Ser)ia, care s!a călu+ărit la (ănăstirea 5ilandar din Sfântul (unte thos ! unde se află centrul trăirii spirituale 3i al +ândirii profund 3i autenticortodoxe dintotdeauna, 3i care apoi, a *enit 3i a "ntemeiat mai multe mănăstiri la noi, pe locurile*echilor sihăstrii 3i pustnicii, fiind considerat, din acest moti*, unul dintre principalii@reAor+anizatori ai monahismului românesc.

Sfântul 2ărintele nostru Nicodim a adus din comunitatea athonită a 5ilandarului practicaru+ăciunii isihaste, practică ce *a fi instaurată mai târziu "n cealaltă parte a plaiurilor române3ti,de către Sfin/ii 2aisie ;elicicosUi ori ;asile de la 2oiana (ărului. cest Sfânt al Bisericii noastrea adus această ru+ăciune cu toate roadele 3i foloasele ei, ce se cere 3i astăzi a fi ree*aluată 3ireacti*ată, nu doar "n mediile monahale, unde ea este practicată, ci 3i "n societatea laică 3ilaicizată a lumii post!moderne, "n care ea tre)uie culti*ată "n e+ală măsură, deoarece "ntre *ia/amonahală 3i cea din lume nu tre)uie să existe diferen/ieri 3i despăr/ituri, din punctul de *edere alsă*âr3irii 3i rostirii ru+ăciunii.

stăzi, ca "ntotdeauna, omul credincios tre)uie să caute "ntr!o mare măsură el "nsu3i moti*a/iicare să!i poată sus/ine credin/a 3i propria sa practică a ru+ăciunii. 9i tocmai acest lucru ar puteaface credin/a sa mai profundă, raportarea la modelele *ii ale 2ărin/ilor "ntre ei numărându!se 3iSfântul Nicodim, precum 3i ru+ăciunea sa mai fier)inte, dat fiind că, "ntr!o mare măsură, ele numai sunt sus/inute de mediul social, ci pot fi luate, cel mai )ine, din mediul Tradi/iei patristice,a+hio+rafice 3i patericale.

2rin urmare, omul care reu3e3te să!3i "ntărească credin/a 3i ru+ăciunea prin moti*a/ii personale,corect reflectate, poate de*eni el "nsu3i un focar pentru consolidarea credin/ei 3i "nnoirearu+ăciunii "n mediul său social, fiindcă la *ia/a cea sfântă suntem chema/i cu to/ii, fără a face "nsă

din do)ândirea sfin/eniei, un scop "n sine. 2rin aceasta el poate a#uta societatea să iasă din *ia/asuperficială, saturată de o continuă plictiseală 3i permanentă monotonie, care sunt două dincauzele slă)irii credin/ei 3i a ru+ăciunii, urmări ce duc, "n fond, la *lă+uirea 3i la secătuireanoastră duho*nicească4 cu alte cu*inte spune tot 2ărintele Stăniloae "n aceea3i lucrare el

poate a#uta să re+ăsească un con/inut mai su)stan/ial, să!3i "ntărească rădăcinile adânci "nfi+ându!le "ntr!o mai mare profunzime a *ie/ii, fără de care existen/a umană este de o uniformitatemonotonă 3i lipsită de semnifica/ie.

O trăsătură caracteristică a acestei societă/i este aceea că omul se simte "n ea mult mai sin+ur,

decât "n societatea de ieri "n care nu lipsea preocuparea pentru 7umnezeu, lipsindu!se a3adar, decomuniunea sfin/ilor, a Sfântului Nicodim, căruia, oare câ/i dintre noi "i cuno3tem *ia/a sau "iurmăm credin/a, "n duhul ru+ăciunii8... Credinciosul simte astăzi ne*oia de a se ru+a poate maimult decât "n trecut, pentru că prin ru+ăciune se sal*ează de sin+urătatea care este atât de +reu desuportat.



G&l *ăseşte %n ru*ăciune milocul de a fi %n comuniune cu /umneeu, cu 5fin$ii 5ăi şi ai 0isericii noastre, %ntre care la loc de cinste se află 5fântul 9icodim. ?n acest fel %l are %nru*ăciune pe /umneeu ?nsuşi şi pe 5fin$ii 5ăi, %n dialo* cu el prin toate lucrurile şi lucrărileaun*ând, astfel, ca el %nsuşi să %l !adă şi să-l %n$elea*ă pe /umneeu prin toate. el ce seroa*ă ia cunoştin$ă de rădăcinile sale %n realitatea personală, infinită a lui /umneeu şi nu selasă pradă !alurilor superficiale ale !ie$ii, ale unei !ie$i %nc'ise doar %n oriontul pământesc.

?şi poate umple !ia$a cu un con$inut infinitH I sus$ine acelaşi părinte %n aceeaşi lucrare.

În Ortodoxie se practică o formă de ru+ăciune permanentă, ru+ăciunea inimii sau a min/ii pealtarul inimii ori a sensi)ilită/ii pline de iu)ire 3i de milă "n care se află 5ristos cu iu)irea 3i cumila Sa. =ste ade*ărat că "n această ru+ăciune pare că cerem mila lui 5ristos numai pentru

persoana noastră0 7oamne :isuse 5ristoase, 1iul lui 7umnezeu, miluie3te!mă pe mine păcătosulQ. Se pare, a3adar, că prin aceasta ne interesăm doar de noi "n3ine. 7ar "n măsura "n caremă consider păcătos, "n mod si+ur mă +ândesc la toate păcatele pe care le!am să*âr3it fa/ă de7umnezeu 3i fa/ă de fra/ii mei, deci mă ro+, "n *irtutea dorin/ei de realizare a comuniunii, 3i

pentru rela/ii mai )une cu ace3tia sau pentru ca ei să nu rămână pentru totdeauna afecta/i denedreptă/ile mele fa/ă de ei, a3a cum procedau 3i Sfin/ii 2ărin/i cu to/i semenii lor, "n *irtuteadra+ostei 3i a corectitudinii lor, alăturându!se acestora 3i 2ărintele nostru Nicodim.

?n acest sens, 5fântul saac 5irul spune> Gel care, pomenind pe /umneeu, cinsteşte pe tot omul, află autor de la tot omul prin !oin$a cea ascunsă a lui /umneeu. :i cel ce %l apără pecel nedreptă$it ?l are pe /umneeu luptând pentru sine. el ce-şi dăruieşte bra$ul său spreautorul aproapelui primeşte bra$ul lui /umneeu %n autorul săuH.

Ru+ăciunea este, a3adar, un factor de "nsănăto3ire 3i "ntărire spirituală a fiin/ei mele, dar 3i o"nsănăto3ire 3i consolidare a coeziunii sociale "ntr!un plan mai profund. Cel ce se roa+ă "i are peceilal/i "n inima lui iar ei simt aceasta 3i *in spre el. 5fântul 5erafim de 5aro! a spus> G?mpacă-te cu /umneeu şi mul$i oameni !or !eni să se %mpace cu tineH. Reproducând aceste cu*inte,

;r'imandritul 'eor*'ios apsanis, e*umenul Mănăstirii ri*oriu din 5fântul Munte ;t'osadău*a> G?n tradi$ia isi'astă a 0isericii se obser!ă că pe măsură ce 8ărin$ii care se %mpăcaucu /umneeu şi se afundau %n pustie, mul$imi tot mai numeroase !eneau la ei pentru binelelorH.

Ru+ăciunea lui :isus 7oamne :isuse 5ristoase, 1iul lui 7umnezeu, miluie3te!mă pe mine,

păcătosulQ se poate rosti oricând 3i oriunde, potri*indu!se la fel de )ine 3i ne*oitorului din pustie, 3i cre3tinului care *ie/uie3te "n tumultul cetă/ii. Căci amândoi poartă acela3i răz)oine*ăzut, cu acelea3i duhuri ale răută/iiQ @cf. =fes. , $&A, 3i amândoi au tre)uin/ă de aceea3iarmă ne)iruită0 Numele lui :isus pentru care am)ii tre)uie să se roa+e ne"ncetatQ deoarece au deatins aceea3i /intă0 ! a mântuirii sufletului 3i a trupului.

2ro)lema care a frământat spiritualitatea răsăriteană, deci 3i pe Sfântul Nicodim care a căutatrăspunsul "n mo3tenirea athonită, se rezumă la această "ntre)are0 um să te ro*i ne%ncetatN umsă fii nu doar un om care participă %n fiecare duminică sau mai des la 5fânta itur*'ie, la

5luba &u'aristică, ci, potri!it %ndemnului paulin citat mai sus să fii un Gom eu'aristicNH Nudoar un om care sfin/e3te timpul, ru+ându!se la principalele ceasuriQ ale zilei ci un omlitur+icQ, capa)il să sfin/ească fiecare moment. n răspuns potri*it ar fi să faci totul a*ândsentimentul prezen/ei lui 7umnezeu, fiind cu recuno3tin/ă fa/ă de =l 3i cu dra+oste 3i +ri#ă fa/ă de



aproapele, a3a cum au fost ace3ti Sfin/i )ineplăcu/i lui 7umnezeu, printre care 3i Sfântul Nicodim.

G?n orice *ând sau faptă prin care sufletul aduce %nc'inare lui /umneeu, el se află cu /umneeuH I spune 5fântul Macarie cel Mare.

Du*ăciunea ne%ncetată, potri!it 5fântului MaJim Mărturisitorul, Geste să-$i sileşti sufletul

către /umneeu, cu multă e!la!ie şi cu multă dra*osteO să te %ncredin$ei lui /umneeu %ntoate faptele şi %n tot ce $i se %ntâmplăH.

nul dintre interlocutorii 2elerinului rus "i explică acestuia că ru+ăciunea lăuntrică estecele)rarea "nsă3i a *ie/ii 3i a uni*ersului, entuziasmul care poartă toate lucrurile către plenitudine3i către frumuse/e 3i că este de datoria omului să descătu3eze acest suspin uni*ersal al 7uhului.

8ărintele 5tăniloaie spunea, tot aşa, că trebuie să primim lumea ca pe un dar al lui /umneeu, pe care to$i laolaltă să - %napoiem, după ce am pus pe ea pecetea iubirii noastrecreatoare.

Toate acestea sunt ade*ărate, toate sunt importante. 7ar dacă nu *rem să rămânem "n stadiul de )une inten/ii, ne tre)uie o unealtă prin care să le putem pune "n practică. :ar aceasta esteru+ăciunea lui :isus, pe care Sfântul Nicodim a "mplinit!o cu prisosin/ă. 9i pentru aceasta tre)uiesă pornim la drum căci orice destin cre3tin este un pelerina# către locul inimiiQ, unde 7omnul nea3teaptă, către care ne atra+e. Călătoriile nu fac decât să exprime, să "nlesnească, prin "ntâlnirile

prile#uite, prin "nrâuririle resim/ite, această călătorie lăuntrică. Căutăm omul, oamenii care să nedea cu*inte de *ia/ăQ, ace3tia fiind Sfin/ii 3i "ndrumătorii duho*nice3ti, care să ne trezească laceea ce ne este cel mai apropiat 3i totu3i atât de departeX

:ată, 2elerinul a "ntâlnit un astfel de om0 m intrat "n chilia lui, iar )ătrânul mi!a spus0Ru+ăciunea lui :isus lăuntrică 3i ne"ncetată este chemarea continuă 3i ne"ntreruptă a Numelui lui:isus, cu )uzele, cu inima 3i cu mintea, a*ând sim/ământul prezen/ei Sale, oriunde 3i oricând,chiar 3i "n timpul somnului. =a se exprimă prin cu*intele0 7oamne :isuse 5ristoase miluie3te!mă.Cel care se o)i3nuie3te cu această chemare do)ânde3te o mare mân+âiere 3i ne*oia de a o rostimereu. 7upă cât*a timp, nu mai poate trăi fără această ru+ăciune, care cur+e "n el de la sine,

pretutindeni, mereuQ conform relatărilor din cartea 2o*estea unui 2elerinQ. 7oamne :isuse5ristoaseQ sau 7oamne :isuse 5ristoase, 1iul lui 7umnezeuQ, se spune odată cu inspira/ia.(iluie3te!măQ sau (iluie3te!mă pe mine, păcătosulQ o dată cu expira/ia. ceasta se face odată

cu lepădarea de sine, din dra+oste. stfel *om a#un+e a *or)i de ru+ăciunea ne"ntreruptă, pe careau do)ândit!o 2ărin/ii )iserice3ti, 3tiu/i sau ne3tiu/i.

6a unii mari 2ărin/i 7uho*nice3ti ru+ăciunea lui :isus de*ine spontanăQ, ne"ncetatăQ.Chemarea Numelui Său se identifică cu )ătăile inimii. Ritmul "nsu3i al *ie/ii, respira/ia, )ătaiainimii, este ceea ce se roa+ă "n ei sau, mai curând, "n perspecti*a "nceputului 3i sfâr3itului, serecunoa3te ca fiind ru+ăciune. 7ar, "ndeose)i "n zilele noastre, aceasta nu tre)uie *oit, cidescoperit printr!o smerită lepădare de sine, "ntr!o "ncredere deplină, prin har.

G;tunci când /u'ul 5e sălăşluieşte %n cine!a, acesta nu se mai poate opri din ru*ăciune, căci /u'ul nu %nceteaă de a 5e ru*a %n el. Fie că doarme sau este trea, ru*ăciunea nu se mai desparte de sufletul său. ?n timp ce doarme, mănâncă, bea, munceşte, mireasma ru*ăciunii serăspândeşte din sufletul său. /e acum %nainte nu se mai roa*ă %n anumite momente, ci mereu.



Mişcările min$ii cură$ite sunt *lasuri tăcute care cântă, %n taină, o cântare elui ne!ăutH I spune 5fântul saac 5irul.

:ar pelerinul ne mărturise3te0 (!am "n*ă/at atât de )ine cu ru+ăciunea inimii, "ncât o lucramne"ncetat, iar, "n cele din urmă, am sim/it că mer+ea de la sine, fără nici o lucrare din partea mea4ru+ăciunea iz*ora "n mintea 3i "n inima mea nu numai când eram treaz, ci 3i când dormeam, 3i nus!a mai "ntrerupt nici o clipăQ adică a a#uns la starea de ru+ăciuneQ, "mplinind, "n acest fel,

"ndemnul paulin de a se ru+a ne"ncetatQ.

2rin urmare, actului ru+ăciunii "i urmează starea de ru+ăciune. :ar starea de ru+ăciune esteade*ărata fire a omului, ade*ărata fire a fiin/elor 3i a lucrurilor. 6umea este ru+ăciune, cele)rare,a3a cum o arată atât de admira)il 2salmii 3i Cartea lui :o*. 7ar această ru+ăciune tăcută arene*oie de +ura omului pentru a răsuna. =ste ceea ce anumi/i 2ărin/i +reci numesc contemplareafiriiQ0 omul adună ra/iunile @lo+oiA lucrurilor, esen/ele lor spirituale, nu pentru a 3i le "nsu3i, ci

pentru a le aduce lui 7umnezeu ca pe o #ertfă din partea crea/iei. ;ede lucrurile, structurate deCu*ânt, "nsufle/ite de 7uhul *ie/ii 3i al frumuse/ii tinzând către O)âr3ia paternă, care le prime3te,

"n distinc/ia lor. Găci unirea, desfiin$ând separarea, nu dăuneaă câtuşi de pu$in deosebiriiH spune 5fântul MaJim Mărturisitorul. Toată această relatare a*ându!o din lucrarea Ru+ăciunea lui :isusQ a luiOli*ier Clement. 7e aceea se refu+ia Sfântul Nicodim "n pe3tera Tismanei 3i "n alte crăpături ori"n cela mai de #os ale pământuluiQ pentru a a#un+e la această stare de ru+ăciune ne"ncetată aceasta rămânând mo3tenire 3i temei pentru *ia/a monahală, ceno)itică de mai târziu.

Sfântul Nicodim a a#uns la concluzia 3i la certitudinea că ru+ăciunea lui :isus de3teaptă "n inimăo dra+oste fără mar+ini. Tot "n continuarea acestei idei se %ntreabă şi 5fântul saac 5irul> Geeste, oare, o inimă iubitoareN :i iată cum răspunde tot el> G&ste o inimă care arde de dra*oste

pentru toată idirea, pentru oameni, pentru păsări, pentru fiare, pentru dia!oli, pentru toate făpturileO ată de ce un astfel de om se roa*ă ne%ncetatO c'iar şi pentru duşmanii ade!ărului, şi pentru cei care-i fac răuO se roa*ă c'iar şi pentru şerpi, %nsufle$it de milanesfârşită care ia naştere %n inima celor care se unesc cu /umneeu=H. 9i tot el0 Ge estecunoaştereaN I sim$ul !ie$ii nemuritoare. :i ce este !ia$a nemuritoareN I să sim$i totul %n

/umneeu. ăci dra*ostea !ine din %ntâlnire. unoaşterea le*ată de /umneeu unifică toatedorin$ele, iată obser!a$ia şi concluia la care au auns 5fin$ii 8ărin$i ai 0isericii1 ar pentruinima care o dobândeşte, ea este numai dulcea$ă re!ărsându-se pe pământ. ăci nimic nu se

poate asemui cu dulcea$a cunoaşterii lui /umneeuH, Care a semănat ale Sale "n toate cele cesunt, "ncât prin ele, ca prin ni3te deschizături, să Se arate min/ii "ntr!o lumină a "n/ele+erii,cucerind!o, luminând!o 3i atră+ând!o spre Sine, după cum aflăm scris "n 1ilocalia ;ol. >, pa+.H&$.

Totul culminează cu ade*ărata iu)ire de aproapele. (ă +ândesc la acel frumos text al unuine)un pentru 5ristosQ rus de la "nceputul *eacului KK 0 GFără ru*ăciune, toate !irtu$ile sunt ca nişte copaci fără pământ1 ru*ăciunea este pământul care %n*ăduie tuturor !irtu$ilor săcreascăO Bcenicul lui 3ristos trebuie să trăiască numai prin 3ristos. ;tunci când %l !a iubi

%n aşa măsură pe 3ristos, !a iubi fără %ndoială şi toate făpturile lui /umneeu. @amenii cred că mai bine trebuie să-i iubeşti pe oameni şi apoi pe /umneeu. :i eu am făcut aşa, dar nuaută la nimic. /ar când, dimpotri!ă, am %nceput săI iubesc pe /umneeu, %n această iubire

pentru /umneeu mi-am aflat aproapele. :i %n această iubire pentru /umneeu, !rămaşii mi-



au de!enit şi ei prieteni, făpturi ale lui /umneeuH 7upă cum aflăm consemnat "n aceea3icarte a lui Oli*ier Clement.

7rept măritorii no3tri 2ărin/i su)liniază faptul că tre)uie e*itat proiectarea propriului tău psihismasupra celuilalt. Tre)uie să!l "n/ele+i pe celălalt "ntr!o deplină lepădare de sine, până când a#un+isă afli "n el chipul lui 7umnezeu. tunci descoperi cât de mult poate fi "ntunecat, deformat acestchip de către puterile răului. tunci po/i *edea inima omului ca loc "n care )inele 3i răul,

7umnezeu 3i dia*olul, duc o luptă ne"ncetată. În această luptă tre)uie să se inter*ină nu prin for/ăexterioară, care nu poate duce decât la acel co3mar al )inelui nefast, cu silaQ de care *or)eaBerdiae*, ci prin ru+ăciune. 2o/i inter*eni dacă!/i pui toată "ncrederea, dacă te lepezi de oricedorin/ă interesată, dacă asemenea lui 7a*id, "/i arunci armele 3i intri "n luptă fără altă armă decât

Numele 7omnului. 9i atunci Numele, de*enit 2rezen/ă, ne inspiră cu*intele, tăcerile, +esturile cuade*ărat necesare.

Celor care a#un+ "n această stare de ru+ăciuneQ, totul le este "napoiat "nsutitQ0 =i cunosctransfi+urarea erosului, căutată cu atâta disperare de adep/ii freudo!marxismului8... 2ercep cu o

plenitudineQ extraordinară taina fiin/elor 3i a lucrurilor, fa/a ascunsă a lumii. 2rimesc harismele paternită/ii spirituale, darul *indecării, darul proorociei sau darul facerii de minuni, pe care!l a*ea3i Sfântul Nicodim.

ndrei Scrima, "n cartea sa 7espre :sihasmQ, citându!l pe Sfântul :oan Cassian, sus/ine că potcontempla di*initatea numai aceea care, cu ochi foarte puri, se "nal/ă deasupra ac/iunilor 3i+ândurilor #oase 3i pământe3ti, se retra+ 3i urcă "mpreună cu =l @cu :isus 5ristosA pe acel munte"nalt al sin+urătă/ii, acolo unde :isus 5ristos, desfăcând sufletele din tumultul pasiunilor 3iseparându!le din amestecul tuturor *iciilor, le statornice3te "ntr!o credin/ă *ie 3i le face să urce pecea mai "naltă culme a *irtu/ilor unde =l "3i arată mai apoi, neacoperită, sla*aX 3i strălucireachipului Său celor care au ochii inimii destul de puri pentru a le contemplaXQ

(intea, unită cu inima, accede la o formă "nnoită de "n/ele+ere, la o +ândire plină de pace 3i dedra+oste, purtată de ru+ăciune, căci de acum "nainte aceasta nu se mai "ntrerupe "n timpul+ândirii. 2ractica in*ocării Numelui lui :isus nu are, contrar unor păreri, nimic antiintelectual,căci Sfântul Nicodim, de pildă, nu era un antiintelectual, dimpotri*ă0 ea răsti+ne3te 3i "n*iemintea. :nima eli)erată fiind de "nchipuiri a#un+e să producă "n ea "nsă3i tainice 3i sfinte +ânduri,a3a cum pe o mare lini3tită *ezi pe3tii mi3cându!se 3i delfinii dăn/uind.

În ru+ăciunea curată este *or)a de unirea min/ii @nousA cu inima. Nu tre)uie ca mintea să rămânăsin+ură, nici ca inima să rămână sin+ură. O ru+ăciune care se face numai cu mintea este oru+ăciune rece, o ru+ăciune care se face doar cu inima este pur sentimentală care i+noră tot ceeace 7umnezeu ne!a dat, ceea ce ne dă 3i ne *a mai da "n :isus 5ristos. G&ste o ru*ăciune fărăoriont şi fără perspecti!ă, o ru*ăciune %n care nu ştim de ce să-i mul$umim lui /umneeu,

pentru ce %l lăudăm, nici ce anume să-i cerem. @mul care se roa*ă are sentimentul că se pierde %ntr-un infinit impersonal. & un sentiment care i*noră faptul că el face eJperien$a unui /umneeu personal. :i deci nu este ru*ăciuneH I afirmă 8ărintele /umitru 5tăniloae.

Tre)uie să precizăm, "ncă o dată, că această "ntâlnire a min/ii cu inima nu se face prin ridicareainimii "n minte, ci prin co)orârea min/ii "n inimă. ceasta "nseamnă că nu inima "3i află odihna "nminte, ci mai de+ra)ă mintea "3i află odihna "n inimă adică "n adâncul inimii strâns unite cuadâncul lui 7umnezeu, o)iectul căutării sale. neori, celor "nduho*nici/i li se dez*ăluie tainele"nceputurilor 3i ale sfâr3itului omenirii 3i uni*ersului. =i participă la trecerea istoriei către



Împără/ie, a3a cum a făcut!o 3i Sfântul nostru din Tismana Olteniei, de*in părta3i la na3tereanoului :erusalim4 "3i află locul "n comuniunea păcăto3ilor con3tien/iQ, cei care se roa+ă pentrumântuirea tuturor. 7acă Biserica a condamnat apocatastaza ori+enistă ca certitudine doctrinală 3ica automatism c*asiciclic, ea a "ncredin/at, "n schim), celor "nduho*nici/i taina ru+ăciunii pentrumântuirea uni*ersală, acti*itate pe care 2ărin/ii no3tri duho*nice3ti 3i!au asumat!o cu multălar+he/e a inimii8...

Rostind "n ru+ăciunea lui :isus miluie3te!neQ, ne amintim că nu te mântuie3ti de unul sin+ur, cinumai "n măsura "n care de*ii o persoană "n comuniune, care nu mai e despăr/ită de nimic. Celcare in*ocă Numele de*ine prietenul (irelui, se roa+ă ca to/i să fie uni/i cu (irele0 celatre)uie să crească iar eu să mă mic3orezQ. Nu mai *or)e3te de iad decât pentru el "nsu3i, cu osmerenie fără mar+ini. Ca acel cizmar din lexandria, care i!a dat o lec/ie Sfântului ntonie,dez*ăluindu!i că se roa+ă ca to/i să fie mântui/i, el fiind sin+urul care merită să fie osândit. CaSimeon Noul Teolo+ care spunea că tre)uie să!/i pri*e3ti to/i semenii ca pe ni3te sfin/i 3i să teconsideri drept sin+urul păcătos, spunându!/i că "n ziua #udecă/ii to/i *or fi mântui/i, numai tu*ei fi osânditQ Ne spune tot Oli*ier Clement. 9i atunci, 7omnul i!a spus stare/ului Siluan0

<ine!/i mintea "n iad 3i nu deznădă#duiQ. ceastă "ntâlnire "n iu)ire dar 3i acest sentiment aldiferen/ei infinite dintre 7umnezeu 3i mine, această necesitate a milei lui 7umnezeu pe care osimte omul, se exprimă "n ru+ăciunea lui :isus. :nima este iz*orul sentimentelor, deci 3i al iu)irii.:ar iu)irea "nseamnă "ntâlnire cu celălalt. 9i fiindcă iu)irea este animată de un a*ânt infinit, ea nuar putea fi pe deplin satisfăcută decât "n "ntâlnirea cu 7umnezeu, Cel infinit.

2ărintele 2rofesor 7umitru Stăniloae "n lucrarea de#a citată ne spune că G%n %ntâlnirea cu /umneeu - nfinitul este perceput ca o bucurie nesfârşită, ca o lumină. &Jprimându-le princu!inte, omul su*ereaă această bucurie care depăşeşte orice limite. /eşi %ncă foarte slab,cu!intele ru*ăciunii lui isus eJprimă acest sentiment de bucurie, de recunoştin$ă şi desmerenie infinită. /ar lucrul principal nu e să rostim cu!inte. 8rincipalul se află %n aceastăeJperien$ă a bucuriei, a recunoştin$ei, a iubirii, a smereniei şi c'iar a durerii nesfârşite care

pro!oacă păcatul. u!intele nu mai formeaă un obiect de refleJie pentru cel care le pronun$ă. &le nu se mai interpun %ntre om şi /umneeu, ci prin ele omul se adreseaă lui /umneeu are este de fa$ă. 8reen$a lui /umneeu copleşeşte totulH.

3adar, trecând noi prin +ama aceasta de stări suflete3ti, la ce a#un+emI Cu ce ne ale+emI Ceroade cule+emI Cu ce ne ale+em de la Sfin/ii no3tri, de la Sfântul Nicodim acum la "mplinirea a'' de ani de na3terea sa "n CeruriI 7o)ândim lini3te aducătoare de )ucurie 3i reconfortare

sufletească, "mpăcare cu 7umnezeu 3i cu sine. (inunea ru+ăciunii nu constă atât "n "mplinirea ei,"n "nduplecarea lui 7umnezeu, ci "n atin+erea tainică ce se efectuează "ntre sufletul nostru limitat3i 7uhul nemăr+init al lui 7umnezeu, experien/ă pe care au trăit!o 3i Sfin/ii, din )el3u+.

Gnima omului se află %ntr-o stare prielnică primirii 'arului şi binecu!ântărilor lui /umneeu. /in această atin*ere odrăslesc o serie de transformări binefăcătoare %n fiin$anoastră. Du*ăciunea se face %ntre noi şi /umneeu %n !ia$a noastră umană. ?n adâncurileserafice ale interiorului nostru se produce, prin ru*ăciune, o comuniune discretă şi rodnică%ntre noi şi /umneeu. Fără această rela$ie personală cu /umneeu prin ru*ăciune, credin$a

rămâne o con!in*ere teoretică, cultul o lucrare de formă eJternă, cercetarea 8ărin$ilor ocronolo*ie seacă. Fără ru*ăciune, lucrării noastre morale %i lipseşte profunimea reli*ioasă, fără ru*ăciune iubirea lui /umneeu nu se manifestă %n toată plenitudinea ei, se desc'ide unabis %ntre /umneeu şi omH I reliefeaă 8ărintele oan 0unea %n cartea sa G8si'olo*ia

Du*ăciuniiH.



<inând seamă de faptul că, prin ru+ăciune omul pă3e3te "naintea lui 7umnezeu, pentru a *or)i cu=l despre sufletul său, despre desă*âr3irea 3i despre mântuirea sa, ru+ăciunea rămâne supremadatorie a noastră, a tuturor cre3tinilor, *ăzând 3i constatând din cele enun/ate aici importan/a 3iactualitatea ei, fiind ieri, azi 3i "n *eci aceea3i4 ea fiind semnul suprema/iei morale 3i duho*nice3ti"n lume. 7acă, prin a)surd, ar fi să "nceteze, la un moment dat, ru+ăciunea pe pământ,ne*ino*ă/ia ar rămâne fără ocrotire, păcatul fără iertare, *irtutea fără putin/a desă*âr3irii 3i lumea

ar intra "n "ntunericul stricăciunii 3i a mor/ii care ar duce la noaptea *e3nică a iadului, iar existen/a Sfin/ilor ca *ase *ii ale Bisericii "n care descoperim lucrarea 7uhului Sfânt, sau pomenirea contemporană a Sfântului Nicodim nu ar a*ea nici un sens, nici un folos8... Năde#deaspore3te prin ru+ăciune0 năde#dea ilei ne"nserate, când adierea 7uhului *a "mpră3tia cenu3a 3i*a arăta ca un ru+ aprinsQ "ntru 5ristos. Risipirea amă+irii 3i zdro)irea mor/ii nu se *or să*âr3ifără mari "ncercări. tunci, cine *a chema Numele 7omnului se *a mântui, a3a cum au făcutSfin/ii care au fost oamenii unui loc 3i a unui timp dat 3i )ine delimitat dar care au a#unslocuitorii *e3niciei, ai metaistoriei, ai timpului 3i ai spa/iului uni*ersal.

3adar, ru+ăciunea este o minune ce face minuni0 Îl co)oară pe 7umnezeu 3i "nal/ă sufletul către=l. =ste o minune pe care o putem să*âr3i 3i de care ne putem "mpărtă3i zilnic, plecând +enunchiitrupului dar, mai ales, ai sufletului 3i "năl/ând mintea noastră spre 7omnul 3i spre casnicii SăiQ care sunt Sfin/ii, "ntre ei sălă3luind 3i 2ărintele nostru Nicodim cel Sfin/it de la Tismana, căruia "iaducem "n aceste *remuri )inecu*ântate, prinosul nostru de cinstire, pre/uire 3i recuno3tin/ă.rmează doar să!i "n/ele+em ru+ăciunii sensul, 3i să o culti*ăm spre 3i pentru desă*âr3ireanoastră căci ea este semnul omenită/ii 3i iz)ă*irii noastre, de!a lun+ul tuturor *eacurilor8...

<in minunile Sfântului Nicodim cel sfin+it de la Tismana 81!1"1."(:



*#l#to$ind p$in +a$a Sfântului Nicodim de la Tismana

8ânăstirea >ismanaDrupul de pelerini care an de an reface un traseu pe urmele sfin/ilor?, prin (acedonia @nici unan nu seamănă "nsă cu altul?A, a poposit 3i la Nicodin, lân+ă 2rilep, satul natal al Sfântului

Nicodim @$%&'!$H'A. ici mica )iserică *eche, )iserica nouă 3i fântâna Sfântului Nicodim păstrează toate amintirea celui ce a plecat din (acedonia pentru a "ntemeia "n <ara Româneascămănăstirile ;odi/a @$%JA, Tismana @$%FFA, ;rana, (ănăstiri/a, Dura (otrului 3i ;isina, iar "n<ara 5ate+ului ! 2rislopul. 7espre Nicodim tradi/ia spune că l!ar fi "n*ă/at să scrie chiar pe



*oie*odul (ircea cel Bătrân @drept pentru care de curând a 3i fost pictată o frescă reprezentati*ă"n acest sens "n incinta (ănăstirii dormirea (aicii 7omnului? ! :z*orul (ure3uluiA.

2ro)a)il că mul/i au auzit despre Ohrid, sau Ohrida, ca despre un centru important al culturii )izantine. 7espre ora3ul Ohrid, situat pe malul lacului cu acela3i nume, tradi/ia spune că "n*echime ar fi fost "mpodo)it cu %E de )iserici mici, adică o )iserică pentru fiecare zi a anului.2e o culme a ora3ului, urcând ni3te străzi 3erpuite, cu case al)e @unele "n stilul arhitecturii

macedonene locale0 asemeni unor inimi deschise către cer?A, drumul duce către )iserica SfântulClement, cu un ansam)lu pictural complex, datând din secolul $%. lături, "n +aleria de icoane,lucrări de dimensiuni mari, unele cu două fe/e, realizate cu multă mi+ală, recreează crâmpeiedintr!o lume a duhului. În *ale, pe malul lacului, stră#uie3te )iserica Sfânta Sofia, "mpodo)ită cu

picturi "n frescă datând din secolele $$!$%. 7e aici, un *apor de croazieră porne3te zilnic spreinsula (ănăstirii Sfântul Naum?, un mic paradis "n mi#locul lacului, spre +rani/a cu l)ania. 9itot pe malul lacului, la Stru+a, alături de )isericile Sfântul ntonie? 3i a (aicii 7omnului,datând amândouă din secolul $H, chiliile călu+ărilor isiha3ti stau mărturie a *ie/ii de ru+ăciune.

Cre3tinism milenar 2rin aceste locuri, un mileniu de istorie cre3tină poate fi recompus la ni*el sim)olic din mărturii"n piatră. Biserica de la Cur)ino*o, spre exemplu, este un model de smerenie. 7in afară duce cu+ândul, poate, la umilul loc de na3tere al (ântuitorului, "năuntru "nsă adăposte3te picturiori+inale de secol $$, printre care 3i cunoscutul arhan+hel de la Cur)ino*o, de*enit sim)ol alspa/iului macedonean. 2oate pu/ini 3tiu că "n satul ;aros, cunoscut pentru (ănăstirea Sfântulrhan+hel (ihail?, mai există o )iserică, Sfântul Nicolae?, păstrând picturi de secol $H, printrecare se remarcă scena Răsti+nirii ! cu (ântuitorul urcându!Se sin+ur pe cruce8 Teolo+ia ima+iniicontinuă 3i la (ănăstirea :oan Bi+orsUi? @BotezătorulA, considerată cea mai importantă din(acedonia. :conostasul marii )iserici de aici, sculptat, după măsura timpului de demult, cunumeroase scene din ;echiul 3i Noul Testament, este o ade*ărată istorie a mântuirii.

Între Cruce 3i Semilună

7incolo de por/ile mănăstirii "ncepe "nsă o lume care "n (acedonia a*ansează "ncet, dar si+ur !atât cât 7umnezeu *a "n+ădui0 mahomedanismul. (inaretele mai *echilor 3i mai noilor moscheise re+ăsesc atât "n "ndepărtate sate montane, cât 3i "n mi#locul ora3elor. În acest context cultural,

)iserica din Bitolia poartă o istorie aparte. În *remea stăpânirii otomane cre3tinilor cu +reu li se

"n+ăduia să!3i ridice )iserici, 3i "n orice caz acestea tre)uiau să fie cât mai mici. 7e aceeaBiserica Sfântul 7umitru? din Bitolia, situată "n *ecinătatea unor moschei, s!a dez*oltat maide+ra)ă "n adâncime. 2ărintele paroh a studiat la Bucure3ti 3i 3tie română, dar mai sunt 3i al/i

preo/i macedoneni care s!au orientat, pentru desă*âr3irea studiilor teolo+ice, spre România. 7ealtfel, oamenii de aici au ce*a din felul de a fi al românilor 3i sunt foarte primitori, mul/i dintrecei care te!au cunoscut o dată a3teptându!te 3i la anul. tât la Bitolia, cât 3i la Cruse*o, olocalitate tipic montană, sunt comunită/i de aromâni, comunită/i care se re+ăsesc 3i dincolo de+rani/ă, "n Drecia ! mai ales "n (un/ii 2indului.

Răscumpărând teroarea istoriei?

(acedonia este o /ară mică, dar de *eche tradi/ie ortodoxă. Împreună cu (acedonia +recească, "nacest spa/iu s!a dez*oltat o 3coală oarecum unitară a picturii )izantine, impunându!se până astăzi



ca exemple reprezentati*e mai ales mari ansam)luri icono+rafice, precum dormirea (aicii7omnului?, 2unerea "n mormânt? sau Sfin/ii (ilitari.

ceasta este (acedonia, tara mun/ilor prin excelen/ă, /ara Sfântului Nicodim de la Tismana. Căcia3a a rânduit 7umnezeu, ca sfântul acesta de ori+ine macedoneană să rămână "n istoriaspiritualită/ii ortodoxe uni*ersale drept Sfântul Nicodim de la Tismana.

Teodora Doşca, umea credin$ei, anul , nr. ()

&$of; Nicu Tomoniu Bnde sa n#scut NicodimCAm aflat dup# şase secoleD

ocalitatea 8rilep locul naşterii lui 9icodim şi a !ărului său :tefan aăr (+7-+") cneaul sârbilor, căut %n lupta de la âmpia Mierlei (+")

7espre ori+inea etnică a prea cu*iosului părintelui nostru Nicodim Sfin/itul nici un istoric nu a

fost ferm ci destul de e*azi*0 *lah, sâr), +rec, macedonean, al)anez, aromânX. iar primul său )io+raf, 9tefan :eromonahul scria, la $>%E, "ntr!un mod foarte eni+matic0 de neam slo*ianQ.



6ocul na3terii lui Nicodim era )ănuit a fi "n inima (acedoniei, "n ora3ul 2rilep. Se credea căexistă o sin+ură localitate cu acest nume "n Balcani 3i nimeni nu mai auzise de altă localitate2rilep8

2ână când, urmărind "n aprilie &'', procesul lui Slo)odan (ilo3e*ici de la 5a+a, auzim pentru prima oară de mica localitate 2rilep din Voso*o8 7e atunci, toate eforturile 1unda/iei Tismana, s!au concentrat pentru aflarea răspunsului la "ntre)area0 Nu cum*a această localitate este le+ată delocul de na3tere a prea cu*iosului nostru părinte NicodimIQ

ceastă "ntre)are, na3te cel pu/in, alte trei "ntre)ări importante0! (ai există "n Voso*o această mică localitate 2rilepI! Ce concordan/e 3i neconcordan/e ar exista "n sinta+ma Nicodim, ctitorul Tismanei s!a născut

"n această localitate 2rilep din sudul Ser)iei tradi/ionaleQI! =xistă moti*e de ree*aluare a anumitor date din )io+rafia părintelui nostru Nicodim cel Sfin/itde la TismanaI

Să analizăm pe rând toate acestea.



&Jistă localitatea 8rilep %n oso!oN

(ai "ntâi, să spunem că precis, a existat. 9i să sperăm că mai există, "n urma e*enimentelor dinanii $JJ>!$JJJ din Voso*o, când multe sate din această re+iune au fost distruse.

Să ne mai punem "ncă o "ntre)are simplă0 de ce nu s!a 3tiut despre această localitate până acumI

1unda/ia Tismana a or+anizat o masă rotundă pe această temă 3i răspunsurile cel mai credi)ile laaceastă "ntre)are au fost0! era un cătun mic, ne"nsemnat, pe multe hăr/i, chiar din Voso*o, el nici nu apare4! este foarte u3or de +ăsit "n schim), pe toate hăr/ile, ora3ul 2rilep din (acedonia iar confuzia cuacesta s!a făcut foarte u3or a*ând "n *edere mi#loacele rudimentare de informare din secoleletrecute4! s!ar fi putut "ntâmpla 3i altce*a, a*ând "n *edere că re+iunea Voso*o a fost mereu un câmp de

)ătălie "ncă din secolul al K:;!lea. = posi)il ca după pierderea )ătăliei de la Câmpia (ierlei@$%>JA re+iunea să fi fost pustiită de către turci, inclusi* această mică localitate. 2ustiirea satelor

era la turci, o practică amintită "n foarte multe relatări istorice.:nclusi* "n relatările istoricului 2.2. 2anaitescu pri*ind satele re+iunii Branice*o dăruite lui

Nicodim de către *ărul său, cneazul 6azăr, după "mpăcarea )isericii sâr)e cu 2artriarhia de la:stam)ul. Se mai 3tie că, multe sate din Ser)ia, distruse de turci, n!au mai fost timp de secolerefăcute.

3adar, dacă localitatea 2rilep din Voso*o a fost satul natal al lui Nicodim cu +reu el ar fi putut fiidentificat de către istorici, "n această zonă frământată mereu de conflicte. Să ne amintim că9tefan :eromonahul relatează "n ;ia/a sântuluiQ, punerea lui la popreală de către turciQ prin anii$>%', "n momentul "n care el se "ndrepta spre :peU 3i "i mai rămăseseră până la 2atriarhie cale de

patru ceasuriQ.

Nici astăzi conflictele interetnice de acolo nu s!au terminat, re+iunea fiind su) controlul for/elor interna/ionale de pace.

(?n foto*rafie, Mănăstirea :t. Broş de lân*ă Brose!ac, sfin$ită %n decembrie +7, distrusă cueJploibil de către or*ania$ia etnicilor albanei 8, %n anul )

:n timpul ultimelor conflicte ma#ore din Voso*o, o serie de )iserici sâr)e3ti au fost distruse iar multe sate au fost incendiate.

Ne +ândim dacă nu cum*a 3i această localitate 2rilep n!a fost 3tearsă de pe fa/a pământului8 Se pare că nu.



2entru că iată ce citim pe fila %'%E, din procesul intentat lui Slo)odan (ilo3e*ici la T2:[ dela 5a+a0 >ribunal )Jnal International pour lKeH ou"oslavie

/ 1Lundi /4 avril 33.5 1LKaudience est ouverte a heures /.5

)a"e 0304 8. 8ilosevic 1interprJtation5 Ave%-vous connaissance de la dJclaration de= 9aradina#M !ous nous sommes arretJs sur ce point, car #e dJmontre la these< Nui vient a lKinstant dKetre interprJtJe a sa aOon par 8. !ice, a savoir NuKain dKa"ir contre les Serbes, ain de convaincre lKopinion de aOon/3 "JnJrale de la nJcessitJ dKa"ir contre les Serbes, il allait encercler // BievP et dKautres endroits comme )rilep, Decani, etc./ Donc il sKa"it ici de BievP, Decani, )rilep Nui sont des localitJs bien

/0 connues ou ils ont provoNuJ des heurts dKune sauva"erie incroQable et des/2 conlits dKune sauva"erie incroQable. +t ces lieuH sont connus parce Nue/4 lKarmJe Qou"oslave et les orces de sJcuritJ Qou"oslaves sont mises en/ accusation prJcisJment en rapport avec ces lieuH./= Alors la Nuestion Nue #e pose est la suivante est-il eHact Nue leur rRle/< a consistJ a accroître au maHimum lKeusion de san", a intensiier le/ conlit de aOon a ce NuKensuite, ceci puisse etre prJsentJ comme3 ressortant de la responsabilitJ des orces de sJcuritJ Qou"oslaveM/ 8. DreienGieic% 1interprJtation5 !on. Traducere0 7omnul (ilo3e*ici @interpretareA0 7umnea*oastră, a*e/i cuno3tin/ă de declara/ia lui5aradinaI Noi nu ne oprim aici, căci eu demonstrez că teza de moment interpretată "n felul săude 7!nul Nice, a se re/ine, "n scopul de a asmu/i contra sâr)ilor, "n scopul de a con*in+e opinia lamodul +eneral asupra necesită/ii influen/ării "n contra sâr)ilor, că tre)uia să "ncercuim Vi#e*o 3ialte locuri ca 2rilep, 7e\ani etc. 7eci e *or)a aici de Vi#e*o, 7e\ani, 2rilep care sunt localită/i

)ine cunoscute unde ei au pro*ocat ciocniri de o săl)ăticie incredi)ilă 3i conflicte de o săl)ăticieincredi)ilă. 9i aceste locuri sunt cunoscute pentru că armata iu+osla*ă 3i for/ele de securitateiu+osla*e sunt puse su) acuzare "n mod precis "n raport cu aceste locuri. tunci "ntre)area care se

pune este următoarea0 nu!i a3a că rolul lor consta "n a ascu/i la maximum *ărsarea de sân+e,

intensificarea conflictului "n a3a fel "ncât la sfâr3it, acestea să poată fi prezentate ca reie3ite dinresponsa)ilitatea for/elor de securitate iu+osla*eI 7omnul (. 7re]ienUie]icz @interpretareA0 Nu.

3adar, după aceste rânduri, putem afirma că localitatea 2rilep din Voso*o există. 2oate căciocnirile *iolente din anii $JJ>!$JJJ au distrus o parte din clădirile ei, dar noi credem călocalitatea "ncă mai există, de "ndată ce am o)/inut ima+inea satului din satelit, cu a#utorulmi#loacelor actuale ale re/elei :nternet.

9icodim, ctitorul Tismanei s-a născut %n localitatea 8rilep din oso!oN

În pri*in/a locului de na3tere al lui Nicodim, până la apari/ia acestui articol, toată lumea eraunanimă că acesta a fost ora3ul 2rilep din (acedonia.

În consecin/ă, cu*iosul Nicodim ar fi tre)uit să fie macedonean.



Să trecem "nsă "n re*istă ce s!a scris până acum "n pri*in/a na/ionalită/ii lui.

9tefan :eromonahul0 TSântul acesta, )rea $uviosul )ărintele nostru !icodim sinţitul, Archimandritul, începătorul acestei sânte 8ânăstiri >ismeana, ostau, dupre cum %ic, de neam slovian* adecă din neamul slavenesc al Serviei, născut din părinţi bine credincioşi şi temători de D-%eu* de neam slăvit, rudenie cu $nia%u La%ăr, împăratul Servilor, carele a ost împărat la anii

de la $hristos /0=2'

Nicolae :or+a0 +ra un 8acedonean ără naţie lămurită, născut la )erlepe sau )rilep, în stăpânirea sârbească, din mamă sârboaică, dar din tată "rec.' @:storia )isericii române3ti, Cap.;. 7ecăderea "nrâuririi +rece3ti. Noua "nrâurire sâr)ească.A2r. 2rof. 7r. (ircea 2ăcurariu0 T?tirile care le avem în le"ătură cu ori"inea, copilăria, tinereţea

şi întrea"a viaţă a lui !icodim până la venirea lui în Uara &omânească sunt oarte sărace. 8ulţiistorici l-au socotit ca iind "rec de neam, sau "rec după tată şi sârb după mamă, chiar înrudit cu cnea%ul La%ăr al Serbiei. Alţii, între care şi marele cărturar !icolae Ior"a, susţin că se tră"ea

dintr-o amilie de macedo-români din #urul oraşului )rilep, din 8acedonia.' G;ie/ile Sfin/ilorG apărute "ntre anii $JJ$ 3i $JJ> la =ditura =piscopiei Romanului 3i 5u3ilor. În*olumele consacrate lunilor decem)rie0 T$uviosul !icodim s-a născut în satul )rilep şi se tră"eadintr-o amilie de aromâni.'

TSântul preacuviosul )ărintele nostru !icodim cel sinţit era de neam macedo-român, născut din părinţi binecredincioşi la )rilep, în sudul Serbiei, în anul /03, iind înrudit cu amiliadespotului La%ăr şi a domnului Uării &omâneşti, !icolae AleHandru ;asarab'

T$uviosul !icodim cel Sinţit era de neam macedo-român, născut la )rilep, în sudul Serbiei, prin anul /03, iind înrudit cu amilia despotului La%ăr şi a domnului Uării &omâneşti, !icolae AleHandru ;asarab.'

)r. )ro. Dr. 8ircea )ăcurariu T+ra de neam valah, din sudul Dunării, iind înrudit cu despotul sârb La%ăr şi cu domnitorul român !icolae AleHandru ;asarab. Se naşte în anul /03 în satul )rislep din Serbia.'

&e situl http-FFF;hesGchasm;$uinde6;htm- se sc$ie desp$e Nicodim de la Tismana c# e

n#scut 4n Macedonia din tat# g$ec şi mam# sâ$/oaic#-^_`b b @g_jAHIJKLLOPQ RILIQ UOVW JL XYLZOPJ KIJJ[O\ ]HIJKLLOPQ ^\L[ _`[VO`\Q IL`b Z LOLQ JOWIVOPY LV`WJQV\JLO; WJ JL KL KIL`YLJO IJ\, V [VW j `JI\V;k 3adar, "n afară de N. :or+a 3i un site rus, pro)a)il tot inspirat din opera lui :or+a, care amintescde (acedonia, ma#oritatea relatărilor dau locul na3terii lui Nicodim "n sudul Ser)ieiQ. nconsens pare să existe 3i "n pri*in/a "nrudirii lui Nicodim, atât cu cneazul 6azăr cât 3i cu

domnitorii Basara)i. sta nu e deloc de mirare, 9tefan ro3 @$%EE!$%F$A fusese căsătorit cu nca@poreclită Sla*aA fiica lui Nicolae lexandru @$%E&!$%HA. (ai pu/in 3tim "n ce fel erau Nicodim3i 9tefan 6azăr rude 3i de aici dilema lui Nicolae :or+a care ne aten/ionează0 fără na/ielămurităQ8

http://www.hesychasm.ru/index.htm

http://www.hesychasm.ru/index.htm



*ând "n *edere "nsă, le+ăturile foarte strânse ale lui Nicodim cu despo/ii sâr)ilor, copilăria luicu 9tefan 6azăr, e firesc să ne "ntre)ăm unde a putut a*ea loc această con*ie/uire decât la poalelemun/ilor, pe aliniamentul 2ek 7ekani 2rilep ! 7#aUo*ika re+iune considerată lea+ănul7u3anilorI Sunt localită/i foarte apropiate, pri*i/i foto+rafia de la "nceputul pa+inii, la câte*a orede mers una de alta. 7e ce n!ar fi acest 2rilep locul de na3tere al lui Nicodim ci tocmai 2rilepulmacedonean aflat la două sute de Uilometri depărtareI

Să lăsăm "nsă comentariile de3i sunt destul de pertinente 3i să "ncercăm să cercetăm datelecunoscute, punând alături ar+umentele pro 3i contra.

ma*inea din dreapta se află %n mono*rafia GMănăstirea TismanaH de ;leJandru :tefulescu,anul

Noi am identificat!o printre +ra*urile sâr)e3ti aflate la 2atriarhia :pec

:ată 3i ima+inea reală, cu pu/ină compresie pe lă/ime. Se pare că frontalul principal a fostmodificat.

r+umente "n fa*oarea ideii că micul sat 2rilep din Voso*o este locul na3terii lui Nicodim0! Ora3ul 2rilep din (acedonia era "n secolul al K:;!lea o cetate )ine dez*oltată. (en/ionat "ncădin $'$H, el se afla la intersec/ia drumurilor antice din Balcani. Biserica rhan+helul (ihail dinsecolul K, făcea ca de multe ori re+ele Samuel să rămână aici. poi )iserica Nicola construită "n



secolul K:::, "ntăre3te 3i mai mult rolul acestui ora3 ca centru cultural. Cu toate acestea nici osursă istorică din secolul al K:;!lea, nu aminte3te despre Nicodim.6a sfâr3itul acelui secol, Nicodim era o personalitate )inecunoscută "n Balcani. Nicodimcuno3tea personal pe Si+ismund re+ele n+ariei, "ntre/inea coresponden/ă cu e+umeni 3i ucenicidin thos, din Ser)ia 3i din <ara Românescă, precum 3i cu patriarhul =ftimie al Târno*ei, care ar fi putut lăsa măcar o "nsemnare asupra faptului că Nicodim se născuse, ca 3i el, "n *echiul /arat

)ul+ar. 9i totu3i, "n (acedonia, despre el nu se scrisese nimic "n documentele *remii. Nici unul

din profesorii macedonieni care s!au ocupat de instruirea "n cultura sla*ă, Lordanie Vonstantino*@7zinotA, 7imitar (iladino*, Ra#Uo inzifo* 3i Vuzman SapUare* nu amintesc nimic despre Nicodim de la Tismana. Cu atât mai mult să afirme că Nicodim s!ar fi născut "n ora3ulmacedonean 2rilep, un important centru de instruire inclusi* "n cultura sla*ă. Nici (arUoCepenUo* mare cule+ător de folclor, po*e3ti 3i le+ende macedonene nu aminte3te nimic dele+endele le+ate de Nicodim "n căutarea locului propice pentru a ridica (ănăstirea Tismana, ceeace ar fi fost normal, dacă Nicodim ar fi fost macedonean. =l nu aminte3te nici de misiunea lui

Nicodim la Constantinopol pentru ridicarea anatemei asupra )isericii sâr)e.

! În Ser)ia dimpotri*ă, sâr)ii au mai multe documente emise care amintesc de Nicodim, )a maimult, unele )iserici din Ser)ia "l au trecut 3i "n pomelnic. Cel mai important document rămâne"nsă hriso*ul dat de 9tefan 6azăr prin care acesta dăruie3te stare/ului Nicodim $' sate dinre+iunea Branice*o, re+iune locuită de *lahi asemenea re+iunii ;oi*odina.! Reputatul istoric sâr), 7#ord#ie Rado#icic nu aminte3te nimic despre *reo le+ătură a lui Nicodimcu macedonenii, pe când le+ăturile lui Nicodim cu sâr)ii sunt pe lar+ relatate"nT;ul"aralbanitosblahos et serbalbanitobul"aroblahos @ deuH caracteristiNues du sud-est europeen du VI7-e et V7-e siecles' lucrare preluată 3i de către noi românii, "nRomanosla*icaQ, K:::, Bucure3ti, $J.! 7acă ma#oritatea documentelor istorice atât române3ti cât 3i cele sâr)e3ti lea+ă pe Nicodim decneazul 6azăr, de neamul 7u3anilor "n +eneral, e de "n/eles să ai sentimentul că 3i locul na3teriisale tre)uie să fie cât mai aproape de (ănăstirea 7echani 3i 2atriarhia :peU.

:ma+inile din satelit ale zonei, "ntăresc indu)ita)il acest sentiment.! Nici un document istoric nu aminte3te de *reun macedonean printre călu+ării care!l "nso/eau pe

Nicodim. :n inte+ralitate toate documentele se referă la călu+ări sâr)i.! Nici o sursă nu spune despre călu+ării sâr)i că ar fi dus "n (acedonia moa3tele Sfântului

Nicodim, din contră, toate relatările *or)esc de ducerea moa3telor Sfântului Nicodim la2atriarhia din :peU, localitate aflată doar la %' Um de micul 2rilep din Voso*o.



r+umente "n fa*oarea ideii că ora3ul 2rilep din (acedonia este locul na3terii lui Nicodim0



! =xistă 3i "n (acedonia multe localită/i locuite de *lahi, (ărul, 6opatica, Toplicani, No*aci,7olneni, 6e3ani iar unele surse )io+rafice presupun că Nicodim ar fi *lah. ceasta a făcut săexiste )ănuiala că Nicodim s!ar fi născut "n ora3ul 2rilep din (acedonia, dintr!o familie demacedo!româniQ . Ba există "n (acedonia chiar 3i două localită/i, una cu numele NiUodim, altacu numele 2rilepac.! 2rintre *izitatorii mănăstirii au fost 3i clerici, istorici, care au ar+umentat +hizilor (ănăstiriiTismana că Nicodim ar pro*eni din căsătoria unei fiice a lui Basara) : cu Lupân Dheor+he

Costariotul zis 3i Scandem)e+, re+ele l)aniei. Ca o concluzie pri*ind ar+umentele pro 3i contra prezentate aici, ar+umentele "n fa*oarea faptuluică Nicodim s!ar fi născut "n localitatea 2rilep din Voso*o, sunt astăzi mai numeroase 3i mai )inedocumentate. Spre deose)ire de cele de până acum, care *izau ora3ul 2rilep din (acedonia 3icare au fost 3i rămân doar ni3te supozi/ii, după cum recuno3teau "nsă3i autorii scrierilor despre

Nicodim.

&Jistă moti!e de ree!aluare a bio*rafiei lui 9icodim pri!itor la această localitate 8rilep din

oso!oN7a, există, a3a precum s!a *ăzut. :ar noi am dat semnalul. cum rămâne ca toate cele scrise aicisă fie reconfirmate prin *izite la fa/a locului, studierea "n continuare a pistei Voso*oQ.

7eocamdată există un impediment ma#or0 re+iunea nu "ncă si+ură, mai ales "n pri*in/a turismuluiecumenic care ar rena3te iar resentimetele8 În Voso*o pacea "ncă se men/ine doar cu a#utorulfor/elor de securitate ON.

Tri)unalul :nterna/ional de la 5a+a, "n urma decesului lui Slo)odan (ilo3e*ici, "ncearcă să facănoi arestări 3i să afle ade*ărul de la alte persona#e sinistre implicate "n răz)oiul din Voso*o. Netre)uie acest ade*ăr 3i aducerea acestor persona#e "n fa/a #usti/iei pentru ca niciodată, nimeni "nlume să nu mai fie tentat să distru+ă )iserici, )unuri de patrimoniu inestima)il, locuri seculare deru+ăciune pe care până 3i nazi3tii lui 5itler le!au respectat.

Se mai speră că independen/a re+iunii Voso*o *a aduce lini3tea a3teptată de atâtea secole.Speran/e sunt 3i din faptul că mai toate noile state independente din Balcani *or dori să adere laniunea =uropeană. 7upă cum )ine se 3tie, o condi/ie o)li+atorie pentru a fi admis, este )una"n/ele+ere "ntre minorită/i 3i popula/ia ma#oritară.

În "ncheiere, acum la 3ase secole de la trecerea părintelui nostru Nicodim Sfin/itul la cele*e3nice, putem afirma că, datorită noilor mi#loace de informare de care dispunem astăzi, am mai

pus o filă la )io+rafia sa. Suntem con*in3i că manifestările din &&!&H septem)rie &'' or+anizate de Sfânta (itropolie aOlteniei *or adău+a 3i ele alte file din )o+ata )io+rafie a Sfântului Nicodim de la Tismana 3i se*a face propunerea ca un +rup de cercetători să "ntocmească un memoriu pentru ca Sfânta(ănăstire Tismana să fie inclusă "n patrimoniul N=SCO.

(Bn articol scris de prof. 9icu Tomoniu, fondator Funda$ia Tismana 8reşedinte al comisiei %n!ă$ământ-cultură-culte-turism a onsiliului ocal Tismana %n anii 2-2")



&$of; Nicolae N; Tomoniu 5ia+a *uviosului Nicodim 4n Se$/ia Satele Sfântului Nicodim

4n Se$/ia

De*iunea sârbească 0ranice!o, !ăută de peste /unăre, de la 0elobreşca

5fântul 9icodim şi %ntemeierea bisericii româneşti neatârnate Biserica ortodoxă Română nu a "ndeplinit decât o simplă formalitate la & octom)rie $JEE, când

prea cu*iosul părintele nostru Nicodim, primul stare/ al mănăstirii Tismana, a fost canonizat caSfântul Nicodim de la TismanaQ. 2entru că el a fost considerat dintotdeauna sfânt, chiar 3i dintimpul *ie/ii. To/i românii l!au pre/uit, deoarece "ntărirea Bisericii Ortodoxe Române se lea+ă 3ide *ia/a lui Nicodim, de lucrarea lui sfântă pentru a ridica "mpreună cu domnitorii Basara)i "n<ara Românească, o sal)ă de mânăstiri, puternice centre monahale după modelul Sfântului(unte.

Întemeierea (itropoliei n+ro!;lahiei demarează "n anul $%EJ pe *remea lui Nicolaelexandru ;odă @$%E&!$%HA, când acesta dă asi+urare scrisă Bizan/ului că )iserica <ăriiRomâne3ti *a fi supusă patriarhiei. Sosirea lui Nicodim "n <ara Românească amplifică "nsă

demersurile pentru o )iserică românească neatârnată. Cu Uir NicodimQ prim sfătuitor al*oie*ozilor <ării Române3ti, procesul se "ncheie "n timpul lui (ircea cel Bătrân @$%>!$H$>A,acesta de*enind pentru totdeauna "n istorie, marele nostru "ntemeietor al )isericii na/ionaleneatârnate, total independentă, un nou titlu de +lorie, pe lân+ă cele cunoscute ale marelui domn.



lături de (ircea cel Bătrân istoria re/ine a3adar, 3i pe cu*iosul nostru Nicodim, arhimandritul6a*rei (ănăstirii Tismana0 pari/ia acestei mari fi+uri de sfânt, care "nso/e3te pe (ircea "ncălătoriile sale 3i chiar la "ntâlnirea sa cu craiul Si+ismund al n+ariei, dând sfat 3i năde#de

poporului prime#duit de du3mani, luminând cu "n*ă/ătură 3i cu "ndemn la muncă /ara "ntrea+ă,este unică "n istoria noastră, o icoană de =* (ediu, care ridică epoca lui (ircea la propor/ii dele+endă.Q, spune 2.2. 2anaitescu.

Nicodim era o mare personalitate "n Balcani, cu timpul el căpătând nim) de sfin/enie. m)lând printre oamenii *remii, ei i se "nchinau ca unui sfânt. În hrisoa*ele lui (ircea cei ce cutezau săcalce pri*ile+iile mănăstirii Tismana erau amenin/a/i, pe lân+ă ,,)lestemul 2rea Curatei

Născătoare de 7umnezeu, al sfin/ilor 3i al părin/ilor purtători de 7umnezeuG 3i cu ,,)lestemul lui NicodimG, care "n *ia/ă fiind era deci pus la rând cu părin/ii )isericii din lumea cealaltăQ .

opilăria lui 9icodim %n 5erbia

Nicodim s!a născut "n sudul Ser)iei, la câ/i*a Uilometri sud de (ănăstirea 7ecani, "n micu/alocalitate 2rilep. Sfântul acesta, 2rea Cu*iosul 2ărintele nostru Nicodim sân/itul,rchimandritul, "ncepătorul acestei sânte (ânăstiri Tismeana, fostau, dupre cum zic, de neamslo*ian4 adecă din neamul sla*enesc al Ser*iei, născut din părin/i )ine credincio3i 3i temători de7!zeu4 de neam slă*it, rudenie cu Cniazu 6azăr, "mpăratul Ser*ilor, carele a fost "mpărat la aniide la Christos $%FHQ

Se zice că Nicodim s!ar fi născut "n $%&' 3i atunci ar fi a*ut doar F ani când 9tefan 7e3ansUi@$%&$!$%%$A "ncepe acolo construc/ia marii sale mănăstiri ;isoUi 7ecaniQ 3i care se *atermina "n anul $%%E, de către 9tefan 7u3an. cesta se căsătorise cu Ruxandra,fiica "ntemeietorului <ării Române3ti, Basara) : @$%$'!$%E&A iar 9tefan ro3 @$%EE!$%F$A la

rândul lui, fusese 3i el căsătorit cu nca, nepoata lui Basara) : 3i fiica lui Nicolae lexandru@$%E&!$%HA, din căsătoria acestuia cu )osniaca (aria. 2e de altă parte, 9tefan ro3 @$%EE!$%F$Aera cumnat cu /arul )ul+ar :oan Sracimir @$%EE!$%F$A deoarece se căsătorise cu na, sora luinca. 9i pentru a "ncheia 3irul, Nicolae lexandru mai a mai a*ut o fiică, =lisa)eta, căsătorită cu

palatinul n+arei, 6adislau de Oppeln.

7upă cum se *ede, pentru familiile domnitoare ale e*ului mediu, re+ula de )ază era "nrudirea cufamiliile de acela3i ran+ din /ările *ecine. :ar "n tot acest fenomen +eneral de "ncuscrire, istoria n!a re/inut decât că 3i Nicodim făcea parte din aceste elite.

9i făcând el parte din familia domnitoare a despo/ilor sâr)i, aproape "ntrea+a sa copilărie fusese pro)a)il influen/ată nu numai de instruirea de care se )ucurau, pe atunci, doar elitele dar 3i deatmosfera cre3tinească le+ată de construc/ia acestei mari )iserici ;isoUi 7ecaniQ, de pe *alearâului Bistri/a, loc frumos, "ncon#urat de mun/i 3i păduri, unde se păstrează 3i astăzi mormântulmarelui 9tefan 7u3an.



#alea 0istri$ei şi Mânăstirea /ecani ?n foto*rafia din stân*a, %n plan %ndepărtat, satele ruşe!a$, Dnic şi 8rilep.

(area )iserică purta hramul Înăl/ării 7omnului, TIar sântul ;ote%at iind dupre obiceiul creştinesc, şi crescut întru buna pedepsire, şi temere de D-deu şi a iubirei în tânără vrâstă a

prunciei sale, dat a ost de păriniţii lui la învăţătura cărţei. ?i isteţ iind la minte, sântul în scurtă

vreme a învăţat toată dumne%eeasca Scriptură, care duce întru mântuire, şi "ramatica cea slovenească, oarte bine şi desăvârşit.'

7e3i ar fi putut a*ea o *ia/ă fără +ri#i, Nicodim nu râ*nea deloc la o astfel de *ia/ă, dorind săurmeze altă cale decât cea plină de huzur. *ea $E ani când *izita monahilor sâr)i de la (untelethos, la inau+urarea (ănăstirii 7ecani @$%%EA, "l hotăr" să!3i alea+ă ire*ersi)il destinul. Trăind"ntr!o atmosferă de ru+ăciune 3i e*la*ie, prezen/a lor tre)uie că să!i fi stârnit tânărului Nicodimun foarte mare interes0 Q ?i înştiinţâidu-se de toate de la dânşii, a plâns cu lacrâmi înaintea lor,după aceia a %is cătră dînşii 7ă% părinţilor, că D-%eu cunoscându adâncurile inimii mele şi

scopusul suletului meu, vKa trimis pre Sânţia 7ostră aicea la noi păcătoşii, ca să mă povăţuiţi pre mine păcătosul la calea cea D-%eească a mântuirei. $âci mult mi sWau veselit suletul meu devederea eţeî voastre cei cu Gip în"eresc şi de D-%eeşcile voastre cuvinte, şi mai mult nu pot sămai rămâi întru această lume înşelătoare, nici să mai vă% slavele şi nălucirile ei cele mincinose.

Deci ro"u-vă pre voi, )ărinţi sânţi, să mă învăţaţi cum să u" de deşertăciunea lumei aceştia, ca să me învrednicesc şi eu aceştii vieţi, care veţuiţi Sânţia 7oastră. )entru că părinţii mei acumcu"etă, de a mă da în cele politicesci şi-a mă înălţa întru cinste si boerii mari înpărăteşti, precare acestea toate din pruncie până acum le-a urît suletul meu, că nici să le au% nici să le vă%.?i pentru acesta am hotărât, cu un ceas mai nainte să u" şi să mă duc la s. 8unte şi acum cer

sat de la voi.Q

8ersonalitate de frunte a Muntelui ;t'os 3adar, părăsind casa părintească, Nicodim "3i desă*âr3e3te educa/ia monastică 3i literară la(untele thos. 2e lân+ă râ*na deose)ită, pesemne că 3i educa/ia aleasă primită "n copilărie l!a

propulsat rapid "n *ârful ierarhiilor de la Sfântul (unte. În $%%> prime3te numele Nicodim, "n$%H$ a fost hirotonit ierodiacon iar după doi ani preot ieromonah. (i#locul *eacului al K:;!lea "l+ăse3te "n plină for/ă de muncă, o personalitate "n plină de*enire a3a cum e cunoscut 3i din *ia/alui :saia @latine3teA 3i din aceea a patriarhului sâr) Sa*a ::. ;ia/a lui :saia "l nume3te ,,adânc

cunoscător al Sfintei Scripturi 3i )un oratorG.

:ată ce scrie despre *ia/a lui la thos 2rof. 7r. (ircea 2ăcurariu0 S-a oprit la mănăstirea 9ilandar, unde e"umenul l-a primit ca “rate'. !oul ucenic al Athosului învaţă aici temeiniclimbile "reacă şi slavonă, dar cule"e şi multe învăţături din scrierile Sinţilor )ărinţi şi ale



scriitorilor bisericeşti. $redinţa lui #ertelnică, dra"ostea lui aţă de toţi, râvna spre cele bune şi olositoare, smerenia, posturile şi ru"ăciunea neîncetată, l-au ăcut cunoscut tuturor, încât lavremea cuvenită, după trei ani de ucenicie, a primit în"erescul chip al călu"ăriei, primind numele !icodim. A ost hirotonit ierodiacon, iar la scurt timp preot ieromonah. )reţuit de toţi,după trecerea la cele veşnice a e"umenului, soborul mânăstirii l-a ales în runtea obştiicălu"ăreşti de la 9ilandar. S-a dovedit şi în această slu#ire un neîntrecut "ospodar şi bunîndrumător al călu"ărilor, ostenind %i şi noapte alături de ei, în posturi şi ru"ăciuni, în copierea

de manuscrise şi alte îndeletniciri potrivite cinului călu"ăresc.Q

7ar Nicodim n!a fost numai un ne"ntrecut +ospodar 3i )un "ndrumător al călu+ărilor. :n *eacul alK:;!lea a apărut "n Biserica Ortodoxă "ndeose)i la (untele thos, o mi3care de rena3tereteolo+ică!spirituală, numită isihasm @de la cu*ântul +recesc isihia P lini3teA. Cei mai de seamăreprezentan/i ai acestei mi3cări au fost trei arhiepiscopi ai Tesalonicului, Dri+orie 2alama,

Nicolae Ca)asila 3i Simeon. ceastă mi3care prinde rapid adep/i printre care Dri+orieSinaitul dar 3i Nicodim căruia i se părea foarte nimerită retra+erea totală a călu+ărului de lume.2rin isihie, călu+ărul trecea *oit la medita/ie "n tăcere 3i rostirea ne"ncetată a ?ru+ăciunii lui

:isusQ sau ?a inimiiQ0 ?7oamne :isuse 5ristoase, 1iul lui 7umnezeu, miluie3te!mă pe mine păcătosulQ.

7e la (untele thos, spiritualitatea isihastă s!a răspândit "n mânăstirile din Bul+aria, Ser)ia3i Rusia dar 3i "n <ara Românească prin Sfântul Nicodim de la Tismana, reprezentant de frunteal isihismului pe pământul românesc.

9tefan :eromonahul )ănuie3te că tocmai din cauza acestei aplecări spre isihie, Nicodim nu aacceptat conducerea Bisericii Ortodoxe Sâr)e, la propunerea Cneazului 6azăr0 TDar sântul cunoscând cu duchul, ca întrKalt-el nu pote scăpa de acesta, adică de punerea în scaunul

Archiepiscopiei Serbiei, cât şi de îucepătoria +csarchiei sântului 8unte, socotindu-le acesteacu totul înprotivitoare scopusului mântuirei suletului său, şi nespuindu nici ucenicului său, aueşit noaptea pre ascuns sin"ur de la conacul său, ce era aproape de curţile Imperateşci,neştiind niminea, unde sKa dus şi ce sKa ăcut. Apoi a început a pustnici prin pustietăţi, prin multe

şi bo"ate locuri pusniceşci, prin ţara Serbiei, până ce a venit la locul ce se numeşce ?aina,carele este aproape de rîul Dunărei, în ţinutul $ladovei. ?i vă%ând sântul locul, rumos şi lesnicios pentru pustnicie, sWa sălăşluit aci'

9ainaQ sau Craina, azi denumirea nu mai există, dar numele e amintit de apa Ca3aina, care se

*arsă "n 7unăre "mpotri*a ;ârcioro*ei. În aceste păr/i ale Crainei tradi/ia spune că două )isericiau fost clădite de Nicodim, una la ;ratna, alta la (ănăstiri/a . O descriere a celei din urmă făcutăde un istoric sâr) arată că )iserica e 3i azi "n picioare, de piatră, acoperită cu olane.

6e+enda locală spune că a fost clădită de Nicodim 3i de ,,Radul Be+G, al cărui nume se citeacând*a pe por/ile altarului. 2oporul spune că aci s!a refu+iat (ilena, fiica lui 6azăr cneazul,fu+ind "n fa/a turcilor după lupta nenorocită de la Voso*o.



;rborele *enealo*ic al lui 9icodim

9icodim %năl$ător de biserici %n 5erbia şi %n Aara Domânească În *remea lui ;ladisla* ;odă @$%H!$%FFA, fiind fratele acestuia Radu, mare Ban al Se*erinuluiiar Nicodim aflându!se dincolo de 7unăre "n re+iunea Clado*ei, "ntre cei doi se "nfiripă o )ună

prietenie liantul comun fiind ridicarea )isericii (ănăstiri/a 3i le+ăturile de rudenie a amândoura

cu /arii )ul+ari. Re+iunea Craina de la sud de 7unăre, se afla pe atunci su) stăpânirea /arului )ul+ar de la ;idin, Stra/imir @$%EE!$%F$A, ruda lor.

Radu 3i ;ladisla*, ar fi *rut ca 3i "n <ara Românească *ia/a monahală să fie or+anizată princonstruirea unor puternice centre mănăstire3ti. 2entru acest lucru, Nicodim ar fi fost omul cel mai



potri*it, la cei peste %' de ani de experien/ă ai săi de la tunderea la monahism 3i deplinărecunoa3tere 3i cinstire "n toate 2atriarhiile din Balcani.

Tocmai de aceea, pe la $%J, Nicodim este chemat "n <ara Românească 3i "ntemeiază cu ceatalui de fra/i călu+ări, mănăstirea de piatră de la ;odi/a, la 7unăre, lân+ă 2or/ile de 1ier. =ra o )i!serică frumoasă, cu plan sâr)esc, asemănătoare cu cea de la Cru3e*a/ a cneazului 6azăr.Bucurându!se să *adă această operă e*la*ioasă pe pământ românesc, ;ladisla* ;odă "i dărui sate

3i mertic de hrană din casa domnească.

7ar din păcate, "n $%FE, Nicodim se "ntoarce iar "n Ser)ia 3i e "nsărcinat să ia parte la misiuneatrimisă de cneazul 6azăr la Bizan/ pentru "mpăcarea )isericii sâr)e3ti cu patriarhia. (ânăstirea;odi/a se afla "nsă lân+ă ;ârcioro*a, deci pe teritoriul Banatului Se*erinului, cedat de un+uri lui;ladisla* ;odă. stfel că, "n scurt timp, el este pierdut din nou "mpreună cu Se*erinul, de cătredomnii munteni, după numai câ/i*a ani. 6a "ntoarcerea lui Nicodim din Ser)ia, el +ăsi pe fra/ii luicălu+ări su) stăpânirea re+atului catolic. 7ar Nicodim nu *ru să!3i lase fra/ii su) re+atul ma+hiar 3i hotărând să!3i +ăsească loc nou de mănăstire, "n anul $%F>, "ntemeiază mânăstirea cea nouă de

la Tismana. 6a data aceea nu mai domnea ;ladisla*, ci Radu @$%FF!$%>%A, tatăl lui (ircea,hrisoa*ele Tismanei atestând că Radu e cel dintâi care a dăruit această mănăstire.

TSe %ice că în acel loc, unde s-a clădit >ismana, erau mari pustietăţi între păduri şi stânci şi sântul a ost călău%it de un vis spre acele locuri. 6n peştera de acolo era un balaur, %ice le"enda,care a ost ucis când sântul i-a înăţişat crucea cea de plumb ce o ţinea la dânsul. ?i astel înaintea peşterii celei mari, din care i%vorăşte apa, s-a ăcut întâi o biserică din lemn de tisă,dintr-un tis mare, din rădăcinile căruia s-a ăcut altarul.'

stfel "ncepe enumerarea le+endelor, le+ate de *enirea lui Nicodim la Tismana, istoricul 2. 2.2anaitescu dar noi recomandăm cu căldură lucrarea :eromonahului 9tefan, care a fost 3i *arămâne un po*estitor de nee+alat "n detalierea minunilor pe care Nicodim le!a să*âr3it "nainte 3i"n timpul *ie/uirii sale la Tismana.

Misiunea lui 9icodim la 0ian$ 7espre misiunea lui Nicodim la Bizan/, "n *ederea ridicării anatemei asupra )isericii sâr)e3tiexistă mai multe *ariante, atât din surse române3ti cât 3i din surse sâr)e3ti.

Să *edem mai "ntâi *arianta istoricului român 2. 2. 2anaitescu dar folosind surse sâr)e3ti0 6n runtea misiunii se ala stareţul Isaia, iar ca membri, >eoan ost protos la Sântul 8unte cu doiucenici, Silvestru şi !ion, şi la urmă e pomenit ,,şi cu aceştia şi !icodim ca tălmaci decuvinte( . !icodim avea deci un rol secundar în această misiune, usese luat ca un cunoscător al limbii "receşti. 8isiunea călători întâi la Athos şi de acolo cu corabia la ;i%anţ, unde u primităde împăratul Ioan 7 )aleolo", de iul său 8anuel şi de patriarhul Eilotei. +a avu succes deplin

şi blestemul aruncat asupra bisericii sârbeşti a ost ridicat .

Să extra+em 3i câte*a fra+mente din *arianta lui 9tefan :eromonahul0 Apoi nu după multă

vreme a e"umeniei sale s-a pus împărat Serviei $nea% La%ăr rudenia sa, 1după eciorul silnic ?tean5 la anii, ce sau %is mai sus. ?i şciind numitul $nea% La%ăr, că împărăţia şi toată ţaraSerbiei este sub anatema )atriarchiei şi a tot soborul ;isericei cei mari a Uari"radului, pentru omare sâlnicie, ce a ost ăcut silnic ?tean, împăratul Serbiei ...Q X a mers la sântul 8unte,căutând mai întăi pre rudenia sa, adecă pre sântul Q X a ăcut scrisori de ru"ăciune, întăi cătră



împăratul, cătră )atriarchul şi cătră tot soborul ;isericei cei mari de acolo din partea sa. ?iale"ând trei părinţi mai iscusiţi şi mai învăţaţi în sântele Scripturi dKai sântul 8unte, adică,întăii pe sântul, ca pre cel ce era învăţat desăvârşit întru amândouă sântele Scripturi şi limbi încea slovenească a Serbiei patriei sale, şi în cea elinească 1"recească5 Iar mai vârtos ca pre orudenie a numitului $nea% La%ăr* şi doi din )ărinţi anume Isaia şi )artenie şi pe trei serbi dinboerii numitului $nia%.Q

7upă cum lezne se o)ser*ă, "n *arianta românească a lui 9tefan :eromonahul, rolul principal "lare sântulQ Nicodim, 3i ca )un tălmaci, dar 3i "n calitate de rudenie a cneazului, lucru care!ifolose3te nu numai la ridicarea anatemei dar 3i la alte )eneficii personale0 Iară pre sântul, eticii,că înţele"ând )rea Sânţitul )atriarch, că este rudenie cu numitul $nea% lKa cinstit de lWa ăcut

Archimandritu, hără%ându-i şi o câr#ă a sa, ceKo purta, şi trei părticele de sânte moaşte ca o părticică din sântele moaşte ale Sântului Ioan :ură de Aur, şi alta dintrKale sântului I"natie, purtătorul de D-%eu, şi a treia dintrKale sântului 8ucenic >heoil XQ

9i istoricul sâr) :larion Ru*ara/ este de părere că Nicodim ar fi fost inclus "n misiune, a*ând mai

de mult timp o "n/ele+ere cu 2atriarhul 1ilotei 3i sinodul său, pentru ca să le fie interpret0 ;ătrânul atonit Isaia călători pe la sârşitul anului /0=2 sau la începutul anului /0=4 la$onstantinopol, după însărcinarea prinţului Serbiei La%ăr şi a patriarhului sârbesc Sava I7,

pentru a restabili unitatea între ierarhia sârbească şi partiarhul ecumenic. Spre acest scop, el luă cu el aară de alţii şi pe ieromonahul !icodim cu sine, care avea în tratativele de altădată cu

patriarhul )hiloteu şi sinodul său, să-i servească de interpret .Q

2are si+ur că sâr)ii de/in date exacte, mai ales "n pri*in/a datei, pentru că "ntr!ade*ăr la $%FE, patriahul 1ilotei a ridicat anatema 3i a recunoscut patriarhia sâr)ă. 7ar 9tefan :eromonahul maiconsideră 3i că misiunea a a*ut loc pe când Nicodim era la thos, lucru care nu se putea "ntâmpladecât "nainte de $%'. 7e unde să pro*ină confuziaI În tradi/ia monastică a Tismanei, se 3tie că9tefan 7u3an, /arul sâr)esc a *enit la Sfântul (unte 3i a ru+at, dar nu pe Nicodim ci pe Dri+orie2alama, să mear+ă "n Ser)ia 3i să!i fie sol "n Constantinopol 3i mi#locitor la curtea )izantină,după care "l *a face arhiepiscop. 2alama a refuzat "nsă să mear+ă "n Ser)ia. 2ri*itor la tratati*elede la thos, 9tefan :eromonahul 3tia deci ce*a *a+, iar ce 3tia precis, era că doar Cneazul 6azăr reu3ise să ridice anatema, "n misiune fiind 3i Nicodim.

n interes aparte "l au relatările istoricilor sâr)i atunci când, *or)ind de misiunea de laConstantinopole, afirmă că Nicodim +ra un bărbat literat, orator şi cu viaţa sântă şi-i de mare

merit că el în n"ro-7lahia a întemeiat două mari mănăstiri, >ismana şi 7odiţa, cu mare râvnă şi cu multă osteneală, susţinut cu satul şi apta de onorabilul părinte Isaia, că a adunat mulţi raţi călu"ări împre#urul său, iind un conducător ce strălucea ca un luceaăr de dimineaţă devirtuţile duhovniceşti.Q

ceste relatări din surse sâr)e3ti afirmă un lucru interesant0 "n $%FE, cu trei ani "nainte desfin/irea din anul $%F>, (ănăstirea Tismana fusese "ntemeiată.

7ar de unde pro*enea anatema asupra )isericii sâr)eI :n anul $%H, cu "n*oirea patriarhului de

Târno*a 3i a celui din Ohrida, "ntr!o adunare la SUoplie, 9tefan 7u3an proclamase pe mitropolitulsâr)esc, :oanichie al ::!lea ca patriarh sâr)esc, a cărui autoritate sâr)ească se "ntindea peste toate/ările cucerite de el. 7e3i Calist patriarhul Constantinopolului protestase, sâr)ii nu /inură seamade el. Calist aruncă atunci anatema asupra )isericii, patriarhului, /arului 3i poporului sâr). :ntoamna anului următor, 9tefan 7u3an "ntreprinde la Sfântul (unte prima tentati*ă @e3uatăA de



formare a unei solii pentru "mpăcarea cu Bizan/ul. =a e3uează 3i ridicarea anatemei *a fi"mplinită a)ia "n anul $%FE de cneazul 6azăr cu a#utorul lui Nicodim.

5atele donate lui 9icodim %n 5erbia

Nicodim se "ntoarse la Tismana pe *remea lui Radu @$%FF!$%>%A, deci după $%FF, păstrândle+ăturile 3i cu /inuturile din sudul 7unării. Cneazul 6azăr nu uitase slu#)ele sfântului Nicodim 3i

faima faptelor să*âr3ite de el "n <ara Românească a#unseseră 3i la urechile lui. 7e aceea, el dădustare/ului Nicodim 3i călu+ărilor lui un hriso* de danie, "n care, pe lân+ă a#utorul dat pentruclădirea loca3urilor de "nchinare "n <ara Românească, "i dăruie3te 3i zece sate "n Ser)ia.

5riso*ul lui 6azăr s!a pierdut, dar la $H', "n *remea lui (ircea, fiul său, 9tefan 6azare*ici@$%>J!$H'& prin/, $H'&!$H&F despotA, confirmă dania tatălui său0 ,,m aflat 3i mănăstirile "n <araRomânească, care au fost zidite cu a#utorul fericitului meu părinte, loca3ul 2rea Curatei

Născătoare de 7umnezeu de la Tismana 3i al lui ndonie cel (are la ;odi/a. (etoa3ele ce le!aua*ut "n /ara "mpără/iei mele... sunt acestea0 Tri Brodi, 5ano*/i, 7ra#e*/i, Cru3e*i/a cu 7uho*/i,:s*or/i, Barici, Bichini, 2onic*a, 2oporateG . 7in aceste zece sate mai sunt cunoscute azi cinci,celelalte au fost pustiite sau 3i!au schim)at numele. Cele cinci sate0 Tri Brodi, Cruse*ita,2onic*a, Bichini 3i Barici se aflau "n Ser)ia aproape de 7unăre, la apus de Craina, adică de*echea +rani/ă cu statul )ul+ar de la ;idin 3i anume "ntre cetatea Dolu)a/ 3i râul 2eU, afluent al7unării. ceastă re+iune purta numele de Branice*o, re+iune )o+ată cu mine, a cărei capitală eracetatea Dolu)a/ului.



Cât se "ntinsese cnezatul lui 6azăr dacă acesta putea să facă danii lui NicodimI 7acă pri*imima+inea cu harta Ser)iei, cnezatul lui 6azăr nu cuprindea decât *alea (ora*ei cu lan/urile demun/i No*o Brdo 3i Rudnic. Capitala era la Cru3e*a/ pe (ora*a. 7ar până "n anii $%F>!$%FJ, elsupune 3i cnezatul lui Nicola ltomano*ici spre apus, la :peU 3i pe al lui Radici Branco*ici

#upânul acestui /inut, fiul lui Branco Rastisla*ici care este )ătut 3i "n*ins de cneazul 6azăr. Tot/inutul Branice*o "ncape "n stăpânirea acestuia. În sud, re+iunile 2ri3tina, 2rizeren, 3i Vosso*aerau ocupate de ;uU Branco*ici, +inerele lui 6azăr. tunci 6azăr se "ntitulează, pentru primaoară, +ospodar al sâr)ilor 3i 2oduna*iei.

=l nu face danii numai Tismanei dar 3i mănăstirii drelo Branice*sUa, zisă 3i DorniaU, lân+ă*ărsarea 2la*ei. Între satele pomenite "n dania cneazului către această mănăstire la $ au+ust $%>',este 3i Cruse*i/a de pe râul 2eU , acela3i sat pe care mai târziu "l dărui Tismanei, pro)a)il "n urmaunui schim) cu mănăstirea DorniaU. :storicul 2. 2. 2anaitescu tra+e concluzia că dania lui 6azăr

pentru popa Nicodim s!a făcut după $%>', dar dacă sfin/irea Tismanei a*usese loc la $%F>, e de presupus că 6azăr n!ar fi putut lăsa neo)ser*at e*enimentul.

(ănăstirea Tismana n!a*u parte "nsă prea mult timp de această danie. În anul $%>J, o marenenorocire se a)ătu asupra Ser)iei ca urmare a pierderii luptei cu turcii la Câmpia (ierlei "nVosso*o. (ai mult, cneazul 6azăr muri *ite#e3te "n luptă iar satele Tismanei "n Ser)ia ,,au fostdate uitării 3i cu totul pustiiteG, cum spune 9tefan 6azare*ici "n hriso*ul său. cesta fu ne*oit săre"nnoiască, "n *remea lui (ircea, dania cea *eche către popa NicodimQ 3i "n+ăduie tuturor,,,care au fost oameni )iserice3ti "nainte de pustiire... cine a fu+it din /ara "mpăra/iei mele "n /araun+urească sau "n cea )ul+ăreascăG, să se poată "ntoarce fără +ri#ă.

9tefan 6azare*ici muri la $H&F iar urma3ul său Dheor+he Branco*ici tre)uia să "mplinească"n/ele+erea cneazului 6azăr cu re+ele Si+ismund a n+ariei. 2otri*it acesteia, Bel+radul 3iDolu)a/ul cu /inuturile "ncon#urătoare re*eneau re+elui un+ur, lucru care nu fu pe placul lui:remia comandantul Dolu)a/ului. 7ecât să se supună un+urilor, el preferă să deschidă por/ileturcilor. Încercarea lui Si+ismund de a lua cetatea Dolu)a/ e3uă iar turcii puseră mâna pe tot/inutul Branice*o.



etatea oluba$ a re*iunii 0ranice!o

Si+ismund, ca un domn ade*ărat, a*ând 3i o dra+oste deose)ită pentru amintirea lui Nicodim,seziză că pierderile sunt 3i ale Tismanei, nu numai ale lui. 3a că, la $H&>, "ntăre3te dinBratisla*a popii +athon, urma3ul lui Nicodim, toate stăpânirile sale0 ,,9i am aflat ade*ăr, scrie"mpăratul, cum că părintele despotului 9tefan, cneazul 6azăr, a dat acelor )iserici satele din /ara

sâr)ească... satele numite0 târ+ul Visele*o cu *ama 3i *iile 3i li*ezile 3i cu tot hotarul 3i *enitulli)er, de asemenea 3i alte sate, 2opo*/i 3i (ariiani 3i 7ramni pe (la*a 3i Clice*a/ pe 7unăre 3iaceste sate le!a dat cu *ii 3i mori 3i o+oare 3i li*ezi 3i cu tot hotarul 3i *enitul li)erG.

Si+ismund, după cum se *ede, dă Tismanei numai cinci sate din zece dar pro)a)il că erau ce*amai dez*oltate. Normal ca ele că nu mai puteau fi cele dăruite de 6azăr, ci cu totul altele, mai laapus, unde Si+ismund stăpânea. Visele*o este la *ărsarea râului Diurca*icica "n 7unăre, 2opo*/ieste a3ezat pu/in mai sus pe acela3i râu, Clice*a/ este mai la apus pe 7unăre, "ntre Diurca*icica 3i(la*a, iar 7ramni este pe (la*a. (ariiani, azi nu se mai 3tie, pro)a)il că a fost pustiit mai târziu

de turci.

stfel rămaseră aceste sate "n stăpânirea călu+ărilor din <ara Românească până la supunereadesă*âr3ită a Ser)iei su) turci la $HEJ.

7ar de3i (ănăstirea Tismana "3i pierdu definiti* pri*ile+iile din Ser)ia, ea de*eni scurt timp "n<ara Românească un ade*ărat stat "n stat. 7e ea /ineau cinci mun/i, ;ama ;âlcan, )ăl/ileCalafatului 3i nenumărate sate de la Se*erin până la No*aci.9i totul se datora acestui mare sfânt Nicodim, care fusese o mare fi+ură a Orientului ortodox,

cunoscând personal pe to/i cnezii 3i craii /ărilor *ecine.Sfântul Nicodim de la Tismana, a fost "ntemeietorul *ie/ii mănăstire3ti "n <ara Românească 3i

poate, prin ucenicii lui, 3i "n (oldo*a. Începutul culturii noastre medie*ale, "3i are ori+inea "nmănăstiri. =le au păstrat aceea atmosferă de credin/ă ortodoxă fără de care neamul nostru n!ar fitrăit *eacuri de!a rândul.

(Bn articol scris de prof. 9icolae 9. Tomoniu I Tismana - ;părut %n re!ista G8ortal M;;5TD;H din T*-Ciu)



nfiin+a$ea Mit$opoliei $omâneşti ase secole de la 4ntemeie$ea /ise$icii o$todo6e$omâneşti neatâ$nate

ronolo*ie Anul 1!'0 Întemeierea (itropoliei n+ro!;lahiei. 7omnitorul Nicolae lexandru ;odă@$%E&!$%HA, dă asi+urare scrisă Bizan/ului că )iserica <ării Române3ti *a fi supusă patriarhiei

Bizan/ului. =piscopul :achint de la ;icina pe 7unăre se strămută la scaunul domnesc din r+e3.7upă :achint *a urma episcop +recul 5ariton, fost protos al (untelui thos.Anul 1!(.0 Sose3te "n <ara Românească prea cu*iosul părintele nostru Nicodim, chemat derudele sale domnitorul ;laicu @$%H!$%FFA 3i Radu ;odă @$%FF!$%>%A "n aceea *reme, Ban deSe*erin.



Anul 1!(0 mpăratul )izantin :oan al ;!lea 2aleolo+ul aderă la unirea cu Roma "n speran/ao)/inerii unui a#utor "n fa/a pericolului otoman.Anul 1!(, 2' noiem/$ie0 ;laicu ;odă @$%H!$%FFA recunoa3te 3i el li)erul exerci/iu al credin/eicatolice "n <ara Românească de "ndată ce o)/ine zona Se*erinului. Totu3i, destul de diplomatic,"n *ederea stopării tendin/elor he+emonice ale re+atului ma+hiar, asociază la domnie pe Radu

până atunci Ban al Se*erinului.Anul 1!7"0 Continuând demersurile pentru a "ntări autoritatea asupra zonei, ;laicu "mparte "n

două mitropolia n+ro!;lahiei, "nfiin/ându!se scaunul Se*erinului. =ste numit mitropolit +reculntim Critopol de către patriarh.Anul 1!010 5ariton moare, ntim al Se*erinului "i ia locul la r+e3. 6a Se*erin este numitmitropolit tanasie, alt +rec.Anul 1!0(- (ircea cel Bătrân "i urmează lui 7an : ;odă @$%>%!$%>A la tronul Tării Române3ti. 17 iulie 1!!0 :mperiul Otoman cucere3te <aratul de Târno*o 3i se "n*ecinează acum cu <araRomânească, pe 7unăre. n context politic nefa*ora)il Bizan/ului, tot mai amenin/at deotomani. :n speran/a realizMrii unui front antiotoman, "n cadrul cMruia cele două state române3tiurmau să ai)ă un rol important, se prefi+urează un spri#in necondi/ionat dat mitropoliilor

Ortodoxe ale (oldo*ei 3i Tării Române3ti Anul 1."1- (oare +recul ntim. Su) (ircea cel Bătrân a*ând ca duho*nic pe Uir popa Nicodim, ru+ătorul domniei mealeQ are loc "nscăunarea primului ierarh român, Teodor, "nscris "n pomelnicul (itropoliei Române. Biserica Ortodoxă Română de*ine independentă.

Mircea cel bătrân (+"6-") şi 5fântul 9icodim de la Tismana (+2-6) ?ntemeietorii bisericii ortodoJe româneşti neatârnate

0iserica sub Mircea cel bătrân

Lectură-).). )anaitescuT8ircea cel ;ătrân', ;ucureşti, /22



operta tetrae!an*'eliarului lui 9icodim

Mitropolia Bn*ro-#la'iei

(itropolia n+ro!;lahiei fusese "ntemeiată la $%EJ, la ru+ămintea e*la*iosului domn Nicolaelexandru *oie*od, prin strămutarea episcopului :achint de la ;icina pe 7unăre la scaunuldomnesc din r+e3. 2atriarhul ecumenic de la Bizan/ "n+ăduise strămutarea 3i "ntemeierea unuiscaun nou, numai cu anume condi/ii0 )iserica <ării Române3ti *a fi supusă patriarhiei @domnuldăduse ,,asi+urare cu #urământ 3i "nscris că *a rămâne... toată n+ro!;lahia su) (areaBisericăGA. ceasta "nseamnă că numai patriarhul *a numi la orice *acan/ă a scaunului pe noulmitropolit @,,să se trimită de aci ca păstor 3i arhiereu le+iuit a toată <ara RomâneascăGA. 9i deaceea to/i mitropoli/ii urmau să fie +reci trimi3i de la patriarhie, cum au 3i fost primii ierarhi ai

)isericii muntene0 :achint, ntim Critopol, 5ariton fost protos al (untelui thos 3i tanasie. To/isemnează "n +rece3te "n actele cunoscute de la dân3ii. 7e altfel, hirotonia urma s!o primească

mitropolitul muntean numai prezentându!se personal la Bizan/ @,,ei românii să nu *oiască*reodată a primi *reun arhiereu de aiurea, decât numai hirotonia 3i trimiterea prea sfin/itei (ariBisericiGA. Tot "ntre condi/iile puse la "ntemeierea mitropoliei este 3i aceea ca mitropolitul de lar+e3 ,,sa facă parte din dumnezeescul 3i sfântul sinodG @adică al patriarhieiA, deci să călătoreascăre+ulat la Bizan/.

ceste condi/iuni, care "nsemnau o situa/ie su)alternă a )isericii române3ti fa/ă de patriarhie, aufost "ntocmai până "n domnia lui (ircea. În ade*ăr, când la $%F' s!a "mpăr/it "n două mitropolian+ro!;lahiei, "nfiin/ându!se scaunul Se*erinului, a fost numit mitropolit ntim Critopol de

către patriarh. 7upă moartea lui :achint, "n scaunul de la r+e3 a fost numit tot de patriarh +recul5ariton protosul de la thos, iar către $%>$, murind acesta, ntim de la Se*erin a trecut "n loculsău, iar tanasie, un alt +rec, e numit la Se*erin. 2e ace3ti doi ierarhi +reci "i +ăse3te păstorind(ircea la urcarea lui "n scaunul <ării Române3ti.

În toată această *reme mitropoli/ii <ării Române3ti, câteodată amândoi "mpreună, se "nfă/i3eazăre+ulat la Constantinopol, iau parte la 3edin/ele sinodului patriarhal, ale cărui hotărâri poartăiscăliturile lor 3i rămân "n capitala :mperiului Bizantin luni, )a chiar ani "ntre+i. stfel, "ntre$%FJ!$%>%,$& acte sinodale poartă semnătura mitropolitului ntim. 6a $%>J, din fe)ruarie până

"n martie, ntim este la Constantinopol, iar "n iulie apare acolo, "n locul lui, tanasie alSe*erinului. 7acă la $%J&, "n ianuarie, am)ii mitropoli/i ai /ării, ntim 3i tanasie, se "nfă/i3eazăca martori "n marele hriso* al lui (ircea pentru mănăstirea Cozia, tanasie porne3te iar laConstantinopol, unde 3ade din noiem)rie $%J până "n martie $%JF 3i apoi iar din $H'' până "n$H'. ce3ti ierarhi +reci nici nu erau exclusi* ai <ării Române3ti, ci "mplineau 3i anume func/ii "n



Răsărit. 5ariton continua sa fie protos la (untele thos, iar ntim poartă titlul de ,,loc/iitor al NicomedieiG @"n sia (icăA. ceastă situa/ie a continuat "n prima parte a domniei lui (ircea celBătrân. (itropolitul ntim se făcuse )ătrân 3i )olna*4 la $%>J se retrasese din scaun 3i "m)răcaseschima de pustnic, "nsă peste cât*a timp, sim/ind că!i re*in puterile, se instalează din nou "nscaunul arhipăstoresc al /ării. cest lucru pro*ocase oarecare tur)urare, căci se călcaserăcanoanele patriarhului 1otie, care nu "n+ăduiau a3a ce*a. Totu3i, patriarhia primi re"nscăunarealui 3i se pare că ntim a mai trăit până la adânci )ătrâne/e, până la $H'$. 3adar, mitropoli/ii

no3tri porneau adesea pe cale lun+ă cu cora)ia pe mare până la Bizan/, stăteau acolo un an, doi 3ise "ntorceau, poate mai "n*ă/a/i.

G;dormirea 5fântului u!ios 9icodim cel sfin$it de la TismanaH 8ictură din prid!orul 5fintei Mânăstiri Tismana

7ar la un moment dat se produce o schim)are radicală "n situa/ia )isericii române0 mitropoli/iin+ro!;lahiei nu se mai duc la Constantinopol să ia parte la sinod, nici măcar sa fie hirotonisi/i

acolo, ci sunt un3i "n /ară. (ai mult decât atât0 nu mai sunt numi/i de către patriarh, ci de cătredomn 3i de către ceilalti ierarhi ai /ării 3i anume nu dintre +reci, ci dintre români. ceasta estesitua/ia )isericii române "n *eacul al K;:!lea până "n epoca contemporană.

Când 3i de către cine s!a făcut această mare reormă, care înseamnă independenţa scaunuluimuntean aţa de cel patriarhal şi în acelaşi timp romani%area ierarhiei bisericeştiM 7upă $H'$,nu mai a*em nici o do*adă despre prezen/a *reunui ierarh român "n sinodul din Bizan/, dar aceasta nu este o do*adă peremptorie că de atunci datează reforma, pentru că actele patriarhieidin secolul al K;!lea, de la $H'& "nainte, s!au pierdut, iar istoria )isericii muntene "n acel *eac efoarte rău cunoscută. 1ără a a*ea iz*oare precise, credem totu3i că cel care a făcut aceastăreformă 3i a o)/inut de la patriarh recunoa3terea ei este (ircea cel Bătrân 3i iată pe ce temeiuri0

În iulie $H'$ patriarhia recunoa3te aceste drepturi )isericii (oldo*ei după un lun+ conflict. :osif e recunoscut ca mitropolit al Suce*ei, de3i era moldo*ean, ales de /ară 3i hirotonisit "n afară de



autoritatea patriarhului. = pro)a)il ca (ircea să fi o)/inut cu acest prile# acelea3i drepturi pentru )iserica lui.

Tot "n acel an patriarhul recunoa3te pentru prima oară mitropolitului n+ro!;lahiei, un nou titlu,acela de ,,exarh al plaiurilorG, adică al /inuturilor române3ti de peste mun/i, poate chiar peste to/iromânii ortodoc3i din rdeal, care nu a*eau mitropolie . = posi)il ca această "năl/are "n +rad 3iacordare de pri*ile+ii pentru mitropolia munteană, tocmai "n anul când se recunoa3te

independen/a celei de la Sucea*a, să fi corespuns 3i cu recunoa3terea reformei amintite. 6a $H'$sau "n #urul acestei date a murit )ătrânul mitropolit ntim, care păstorea de la $%F'. =l esteultimul mitropolit +rec cunoscut al /ării. 7upă el urmează mitropolitul Teodor, "nsemnat "n

pomelnicul mitropoliei. 2oate cu ocazia stin+erii lui ntim s!a făcut ale+erea noului ierarhromân.

(ircea, luptător pentru credin/ă, stăpânitor cu mare faimă, aliat cu su*eranii *ecini, a a*ut maimultă *ază 3i trecere ca să o)/ie de la patriarh recunoa3terea independen/ei )isericii române, a3acum a a*ut 3i lexandru cel Bun "n (oldo*a, decât oricare din palizii lui urma3i din *eacul al

K;!lea, cărora ar tre)ui să le atri)uim, "n caz contrar, această reformă capitală.7acă aceste deduc/ii sunt "ndreptă/ite, atunci putem să numim pe (ircea "ntemeietor al ierarhiei

)isericii na/ionale 3i independente, un nou titlu de +lorie, pe lân+ă cele cunoscute ale mareluidomn.

Mân#sti$i şi /ise$ici const$uite de Sfântul Nicodim de la Tismana 4n a$a 3omâneasc#

Nimeni nu 3i!a luat până acum, dificila sarcină de a identifica, foarte exact, mănăstirile construitede Nicodim "n <ara Românească. ale+e din sal)a de peste &' de mănăstiri 3i )iserici care!3iaro+ă onoarea de a fi construite de "nsu3i Nicodim @sau ucenicii luiA, pe acelea care sunt cuade*ărat construite de către acesta, e destul de hazardat.

7ar cu toate acestea, nu este +reu de a separa pe cate+orii, le+endele tradi/ionale le+ate deconstruirea de către Nicodim a acestor mănăstiri 3i )iserici. nele mânăstiri sunt construite pe*echi lăca3uri de cult, iar )isericile lor Nicodim fie le!a reparat sau le!a adău+it, fie că le!aconstruit din zid dacă ele erau din lemn. ltele sunt ctitorii ale *oie*ozilor, construite special deei, pentru a se "n+ropa acolo. (ai sunt altele care de fapt sunt metoace, adică *echi funda/ii

)oiere3ti care au fost ulterior "nchinate Tismanei0 Dura (otrului, Cerne/i, Topolni/a, ;alea cupă.



n alt +rup, mai ales pentru *remurile mai apropiate nouă, pro*enea din roirea călu+ărilor care,"n căutare de locuri pustii, prielnice sihăstriei, părăseau incinta mănăstirii 3i!3i formau chiliiizolate @cele două Cioclo*ine, 2lo3tina 7ră+o!e3tilor, schitul ninoasaA.

:n sfâr3it, urmează marele +rup al )isericilor 3i mânăstirilor aflate pe traseul urmat de Nicodim "ncăutarea locului sfânt de la Tismana 3i descris de 9tefan :eromonahul. 7e!a lun+ul timpuluiacesta s!a tot lăr+it, cuprinzând o sal)ă de lăca3uri de cult de la :z*erna 3i 2onoare până la

confluen/a râului Tismana cu Liul, )a chiar 3i până "n Banat.

ceste "ntemeieri de le+endă, /inând deci mai mult de tradi/ia orală decât de realitate, nu suntaltce*a decât o pro)ă indu)ita)ilă a puterii 3i respectului de care s!a )ucurat, la "nceput Nicodim3i ucenicii lui, apoi e+umenii mănăstirii Tismana, mânăstirea "nsă3i ca *echi loca3 de cult cre3tin.

În rezumat, nu toate ctitoriile lui Nicodim se confirmă prin cercetările ulterioare 3i nici nu auaceia3i importan/ă.Să le trecem "n re*istă.

#ec'i lăcaşuri de cult dinaintea !enirii lui 9icodim %n Aara Domânească Cele mai *echi )iserici din <ara Românească existente până la *enirea lui Nicodim se presupun afi tot atâtea ctitorii ale *oie*ozilor dinainte de Basara) : Întemeietorul @$%$'!$%E&A 3i anume,Câmpulun+ @$&$EA, Tismana @$&%'A, ;odi/a @$&HFA 3i Cotmeana @$&J&A

stfel, )iserica lui Radu Ne+ru @$&$E!$&H$A de la Câmpulun+, a fost construită "n $&$E @lterior,ea a fost datată la $&J$ după o repara/ie pro*ocată de un cutremur, când me3terii au rescris +re3itlitera ome+a.A

Tismana a fost 3i ea "ncepută, până la $&%', de un *oie*od anterior lui 6ito*oi sau tot de Radu Ne+ru @$&$E!$&H$A dar distrusă la pu/in timp de re+ele n+ariei Bela al :;!lea, "n *remeacruciadei asupra lui :oansan al ::!lea @$&$>!$&H$A la "ndemnul papei Dri+ore al :K!lea.

;odi/a a fost construită după $&HF de 6ito*oi, căruia i se confirma prin 7iploma :oani/ilor,Banatul Se*erinului ca recompensă pentru lupta sa, dusă alături de re+atul ma+hiar, contratătarilor.

Cotmeana se pare că ar fi ctitoria lui Seneslau @$&HF!$&J'A sau a lui Tihomir @$&J'!$%$'A dataconstruc/iei, $&J&, fiind a*ansată pe )aza trăsăturilor arhitectonice ale mânăstirii.

Mânăstiri sau biserici construite de 9icodim



#odi$a. Duinele primei mânăstiri construite de 9icodim %n Aara Domânească

M#n#sti$ea 5odi+a (ănăstire de călu+ări, re"nfiin/ată in $JJ$, la "nceput cu % *ie/uitori. re hramul GSfântulntonie cel (areG @$F ianuarieA 3i se află "n satul ;ârcioro*a ! (unicipiul 7ro)eta Tr. Se*erin,

#ud. (ehedin/i, la circa &' Um N; de acest ora3. Se a#un+e acolo pe drumul modernizat 7ro)eta

Tr. Se*erin ! Or3o*a @&E UmA, H Um N de apele 7unării.

Ctitorită de Sfântul Cu*ios Nicodim, cu spri#inul material al lui ;laicu ;odă @$%H!$%FFA.Construc/ia "ncepe "n $%J @ante $%FHQ spune cercetătorul ;. 7ră+u/, $JFA. 2e temelia unei

)iserici mai *echi din secolul K:::, atri)uită lui 6ito*oi, *oie*odul din $&HFQ, este de părerearheolo+ul ;ir+il 7ră+hiceanu.Concluzie contestată de cercetătorii mai noi @C.C. Diurescu si 7inu C. Diurescu, $JFEA.

=ste dărâmată "n sec K;, refăcută de Radu cel (are @cca $E''A 3i de Cornea Brăiloiu, "n $>J.

Biserica reconstruită "n arhitectura chipului ori+inar.

onă turistică importantă, "n apropiere aflându!se lacul de acumulare, hidrocentrala 2or/ile de1ier si 7efileul 7unării.

Mân#sti$ea Tismana (ânăstire de călu+ări/e, circa ' *ie/uitoare, cu hramul Gdormirea (aicii 7omnuluiG @$Eau+ustA. Se află la E Um de centrul ora3ului Tismana, #ud. Dor#, la %F Um N; de Târ+u Liu 3i la $JUm = de Baia de ramă.



2rin tradi/ia monastică, este ctitorită din lemn de tisă de Sfântul Cu*ios Nicodim de la Tismana,su) ;ladisla* ;odă @$%H!$%FFA, apoi din zid "ntre $%FE 3i $%F>, a#utat de *oie*ozii Radu :@$%FF!$%>%A 3i 7an : @$%>%!$%>A, su) care s!au desă*âr3itQ cele neterminate.

Sfânta (ănăstire Tismana este cel mai *echi a3ezământ monahal din <ara Românească unimportant monument de recule+ere 3i "nchinăciune, de cinstire a credin/ei noastre ortodoxe.

Construită tot prin râ*na cu*iosului Nicodim, sora ei (ănăstirea ;odi/a, a fost distrusă pu/in timpdupă construire, sin+ura citadelă a ortodoxiei noastre cu o nepre/uită 3i neo)osită acti*itaterămânând, timp de peste 3ase *eacuri, (ănăstirea Tismana.

7eoarece cu ;ladisla* @;laicuA ;odă @$%H!$%FFA "ncepe pomelnicul mănăstirii, fratele lui

;laicu, Radu ;odă asociat la domnie din $%F&, fiind al doilea "n pomelnic, istoricull. 9tefulescu sus/inea că la "nceputul domniei lui ;laicu ;odă "ntre anii $%H!$% s!auconstruit mai "ntâi )iserici din lemn 3i s!au făcut danii prin hriso* 3i mai târziu ele s!au construitdin zid.

GTot ceea ce se făcea danie mănăstirii ;odi/a s!a dat 3i Tismanei ! scria istoricul ! amândouămănăstirile fiind su) conducerea unuia 3i aceluia3i stare/, NicodimG. Biserica din zid a fost sfin/ită "n $%F>. În $E&' *oie*odul Nea+oe Basara) a acoperit )iserica cu

plum)4 "n $EH$ domnitorul Radu 2aisie a făcut chenarele 3i u3ile )isericii mari4 (atei Basara) a

făcut )iserică mică a spitalului mănăstiresc @$E'A, clopotni/a 3i a dăruit un clopot mare4 marele )an al Craio*ei Cornea Brăiloiu a refăcut chiliile 3i casele e+umene3ti, de asemenea a făcut maridona/ii mănăstirii4 Lupâneasa Stanca Dlo+o*eanu a refăcut pictura @$F%% 3i $FA 3i u3ile )isericii@$F>&A. :mportante danii 3i o)iecte de cult a făcut 3i Constantin Brânco*eanu.



lte inter*en/ii au fost făcute "ntre $>HH 3i $>HJ iar la recenta inter*en/ie, i s!a asi+urat"nfă/i3area de astăzi, după forma a*ută "n $>EE, deose)ită de ceea ce a fost "n *remea lui (ateiBasara).

2icturile murale cu *aloare artistică deose)ită, au fost executate de 7o)romir cel Tânăr dinTâr+o*i3te, "n $EH, 3i "mpodo)esc pronaosul.În $F%&, alte picturi sunt executate deechipa Ranite Dri+orie, "n naos. 1resca afost repictată "n $F de zu+ra*ul 7umitru 7iaconu.

ici 3i!a petrecut, cu mici plecări temporare, ultimii săi %' de ani de *ia/ă, Cu*iosul Nicodim dela Tismana @$H'A, prăznuit la & decem)rie, reor+anizatorul monahismului românesc.

6ocul de ru+ăciune, pri*e+here 3i odihnă al Cu*iosului, a fost "n +rota aflată pe stânca de lân+ămănăstire.

Cu*iosul Nicodim a fost solicitat să mi#locească pentru Ser)ia la Constantinopol, "n anul $%FEridicarea anatemei, datorată conflictului dintre aceste două Biserici din anul $%H.

2atriarhul 1ilotei al Constantinopolului la apreciat foarte mult pe Sfântul Nicodim, i!a dăruitcâr#a sa, trei părticele de sfinte moa3te 3i l!a făcut arhimandrit, (ănăstirea Tismana de*enind(are 6a*răQ 3i prima arhimandrie din /ară.

6a (ănăstirea Tismana, Cu*iosul Nicodim a "ntemeiat o *estită 3coală de cali+rafie cu copi3ti decăr/i )iserice3ti "n di*erse lim)i. =l "nsu3i "n anul $H'E a cali+rafiat 3i miniat un Tetra*an+hel pe

per+ament pe care l!a ferecat cu coperte de ar+int aurit, măiestrit lucrate, o capodoperă a epocii.=ste cea mai *eche carte datată din <ara Românească cu cea mai *eche ferecătură 3i se află la(uzeul Na/ional de :storie din Bucure3ti.

(ănăstirea Tismana a fost cel mai )o+at a3ezământ al <ării Române3ti +ăzduind părticele dinmoa3tele Sfântului :oan Dură de ur, ale Sfântului :+natie Teo!lo+ul 3i ale(ucenicului Teofil aduse de la Constantinopol de Cu*iosul Nicodim.2e lân+ă nenumăratele sate ce le a*ea "n <ara Românească mănăstirii i!au fost dăruite de cneziisâr)i 3i $' sate "n Ser)ia.

(uzeu cu o)iecte de artă, icoane, ar+intărie, *itralii, )edereni/e din sec. K:; 3i alteodoare, paraclis din piatră cu o turlă, clădit "n *remea lui (atei Basara), două frumoase schituri

pe muntele Cioclo*ina, atelier de co*oare 3i de icoane pe sticlă, toate acestea o "ndreptă/esc a fi

cel mai important centru mănăstiresc al Olteniei.M#n#sti$ea *ozia



(ănăstirea Cozia, ctitorie a lui (ircea cel Bătrân, a fost zidită "ntre anii $%>!$%>> 3i $%J%.

7e pe situl mânăstirii se poate afla că (ircea 3i!a ales locul de odihnă *e3nică, "n )isericamănăstirii precum 3i loc pentru portretul *oti* de ?mare *oie*od 3i domnQ pictat "n partea dreaptă

a naosului. 6a &' mai $%>> ;oie*odul (ircea scrie0 ?7e aceia, am )ine*oit domnia mea să ridicdin temelie o mânăstire "n numele sfintei 3i de *ia/ă "ncepătoarei 3i nedespăr/ite Troi/e,dumnezeire nezidităX la locul numit Nucet pe Olt, adică CoziaXQ

Cel care l!a sfătuit pe (ircea să ridice ctitoria de la Cozia pe locul unde se află astăzi, a fostcălu+ărul cărturar Nicodim de la Tismana ?sfetnicul lui (ircea "ntru cele dumnezeie3tiQ.

?Nicodim sfin/itulQ a fost duho*nicul lui (ircea "ncă din tinere/e iar mai târziu, când (ircea aa#uns domn, era mâna lui a dreaptă luându!l cu el peste tot.

7e aceea (ănăstirea Cozia a fost târnosită de "nsu3i Nicodim al cărui chip este zu+ră*it "n parteade sud a pronaosului 3i s!a or+anizat ca mănăstire, su) directa supra*e+here a lui Nicodim de laTismana. =l nume3te 3i pe cel dintâi stare/ cunoscut din documente, :eromonahul Chir Da*riil,fără "ndoială un ucenic al său.

;echile fresce au păstrat chipul lui (ircea cel (are zu+ră*it "n naos, pe zidul din dreapta, "n"nfă/i3area sa de ctitor, "m)răcat "n costum de mare ca*aler medie*al apusean, alături de fiul său(ihail. În hriso*ul dat de (ircea cel Bătrân (ănăstirii Cozia "n anul $H', se pot *edea

titulatura *oie*odului român 3i +rani/ele stăpânite de el0 ?=u cel "n 5ristos7umnezeu, )inecredinciosul 3i )inecinstitorul 3i de 5ristos iu)itorul 3i sin+ur stăpânitorul, :o (ircea, (are *oie*od 3i domn, dinmila lui 7umnezeu 3i cu darul lui 7umnezeu, stăpânind 3i domnind peste toată/ara n+ro*lahiei 3i a păr/ilor de peste mun/i, "ncă 3i către păr/ile tătăre3ti 3i



5er/e+ al lma3ului 3i 1ă+ăra3ului 3i domn al Banatului Se*e!rinului 3i pe amândouă păr/ile, petoată 2oduna*ia, "ncă 3i până la (area cea (are 3i stăpânitor al cetă/ii 7"rstorului...Q.

(ănăstirea, cu hramul Sfânta Treime, se află "n comuna Cozia, &% Um de Râmnicu ;âlcea 3i EUm de Călimăne3ti.

Biserica sinteză arhitecturală sud!est europeană din *eacul al K:;!lea, a fost sfin/ită "n $%>>,

pictată "ntre $%J'!$%J$, modificată, ca 3i Tismana, su) Nea+oe Basara) @$E$FA.

9er)an Cantacuzino, mare )an, aduce alte "m)unătă/iri. Su) Constantin Brân!co*eanu @$F'!$F'FA, se execută picturile din naos 3i prid*or @$F'>A. Bolni/a cu hramul Sfin/ii postoli estectitorită de Radu 2aisie @$EH&!$EH%A, cu fresce interioare executate de 7a*id 3i Rodoslai.2araclisul sudic cu hramul dormirea (aicii 7omnului, este ctitorit "n $E>H de mfilihie,e+umenul Coziei, paraclisul nordic, cu hramul 7uminica Tuturor Sfin/ilor, este zidit "n $F$' dearhimandritul :oan de la 5urez.

(uzeu cu *aloroase seturi de odă#dii din secolele K;:!K:K, *echi manuscrise, tipărituri, )roderii, o)iecte de cult, mormântul lui (ircea cel Bătrân @$H$>A 3i al monahiei Teofana @$'EA,mama lui (ihai ;iteazul, Cerdacul lui (ircea la Cozia, fântâna lui Nea+oe @sec. K;:A, Cozia;eche $Um N, ctitorită de Radu, tatăl lui Radu cel (are, la sfâr3itul sec K:; ! "nceputul sec. K;sunt principalele repere de atrac/ie ale mănăstirii.

M#n#sti$ea &$islop

stăzi (ănăstirea 2rislop este o mănăstire de călu+ări/e, cu &> de *ie/uitoare. re hramulGSfântul =*an+helist :oanG @& septem)rieA, săr)ătorit cu pelerina# pe $H septem)rie. =a se află "nsatul Sil*a3u de Sus, localitate componentă a ora3ului 5a/e+, $H Um N; de 5a/e+ 3i $J Um S de5unedoara.

Ctitorie atri)uită de tradi/ie Cu*iosului Nicodim de la Tismana @conform cercetătorului;. 7ră+u/, $JFA sau ucenicilor lui, cu spri#inul material dat de (ircea cel Bătrân 3i de româniidin <ara 5a/e+ului.

Cercetând )io+rafia Sfântului Nicodim de la Tismana, este de presupus "nsă, că lăca3ul de cultexista "nainte ca Nicodim să se ascundă la 2rislop. Se 3tie că el a scris tetrae*an+heliarul săusla*on aici 3i pe ultima filă 3i!a notat0 Gceastă sfântă e*an+helie a scris!o popa Nicodim "n <ara



n+urească "n al !lea an al acestei persecu/ii, @3esto to+o*a +oneniaA iar socotit de la "nceputullumii J$% @$H'H!$H'EAG.

Nu e *or)a "nsă de o G+onireG a lui Nicodim din n+ro*lahia. (ircea cel Bătrân pierduse alăturide Si+ismund )ătălia de la Nicolole iar aceasta a permis nă*ălirea turcilor "n Ser)ia la $%J>JJiar până la $H'H$H'E când Nicodim re*ine la Tismana, sunt exact 3ase ani8 Se 3tie că după

pierderea luptei de la Câmpia (ierlei @$%>JA Nicodim ascunsese "n mănăstirile sale

pe (ilena fiica cneazului 6azăr. Cum turcii porniseră persecu/iile 3i erau la 7unăre, (irceaconsideră că ar fi )ine să!l trimită peste mun/i. = de "n/eles că "n afară de tetrae*an+heliar el aor+anizat acolo 3i o *ia/ă de o)3te după modelul de la Tismana @inclusi* cu retra+erea "ntr!o

pe3teră din apropiere pentru ru+ăciuneA.=ra cel de!al treilea lăca3 zidit de el pe pământ românesc, primele două fiind monastirile Tismana3i ;odi/a.

(ânăstirea este zidită "ntr!o poiană din apropierea mun/ilor Retezat, "n care iz*ora un mic fir deapă, care "n $EH se do*ede3te a fi făcătoare de minuni 3i o *indecă pe 7omni/a amfira, fiicadomnitorului *alah (oise ;odă Basara). stfel, o domni/ă din <ara Românească de*ine cel de!al doilea ctitor al mânăstirii ardelene. =a restaurează )iserica, reface picturile, dăruie mânăstirii oicoană a (aicii 7omnului făcătoare de minuni. În $E>', ea se să*âr3e3te din *ia/ă. 2iatra safunerară cu stema <ării Române3ti, aflată aici, nu este scrisă, după o)iceiul *remurilor, "nsla*onă, ci "n latină, lim)a din care s!a născut +raiul românesc.

rhitectura are structuri asemănătoare )olni/ei de la mânăstirea Cozia. 2icturile murale interioare"n frescă din anul $FEJ au fost realizate de me3terii Simion 3i Nicolae ot 2ite3ti. 9coala de cultură )isericească din a doua #umătate a sec. al K;:!lea, re3edin/ă a =piscopilor de Sil*a3 "n sec. alK;:!lea.

Într!o pe3teră din apropiere se află lăca3ul de ne*oin/ă 3i pustnicie a Cu*iosului :oan de la2rislop, prăznuit pe $% septem)rie. Sfântul :oan de la 2rislop fusese pe la #umătatea secolului alK;:!lea stare/ al acestei mânăstiri 3i "n memora)ilul an $'', "l "ntâmpinase pe (ihai ;iteazu cuocazia intrării sale triumfale "n l)a :ulia. :oan de la 2rislop *a de*eni apoi, mitropolit alTransil*aniei. Mânăstiri sau biserici a căror or*aniare sau %ntemeiere este, probabil, le*ată de acti!itatea

5fântului 9icodim



Mân#sti$ea *otmeana

(ânăstire cu hramul Buna ;estire, aflată "n comuna Cotmeana, #ude/ul r+e3, la %' Um. =de Râmnicu ;âlcea 3i %& Um N; de 2ite3ti, pe drumul modernizat 2ite3ti ! Râmnicu ;âlcea.

Ctitorită pe locul unei construc/ii mai *echi, de Radu : ;oie*od "n $%>E 3i terminată "n *remea lui(ircea cel Bătrân @$%>!$H$>A. fost re"nfiin/ată "n $JJ$fiind un monument de sintezăreprezentati* pentru asimilarea 3i dez*oltarea arhitecturii muntene3ti din sec. $H.

2rima atestare documentară a (ânăstirii Cotmeana datează din &' mai $%>>, din timpul lui(ircea cel Bătrân, care printr!un hriso* anun/ă existen/a acestui sfânt lăca3 odată curidicarea Coziei. Se presupune "nsă că mânăstirea este mult mai *eche, "nsu3i termenul Cotmeana

pro*ine, pare!se, de la hoardele cumane care au trecut prin aceste locuri. Reconstruită de Radu :@$%FF!$%>%A, )iserica era una dintre ctitoriile de seamă ale *oie*odului (ircea cel Bătrân până laridicarea mânăstirii Cozia. 2ro)a)il că o)3tea a fost or+anizată aici de ucenicii Sfântului Nicodima*ând "n *edere că săpăturile arheolo+ice din #urul )isericii au scos la i*eală morminte detip athonit, de o mare so)rietate, călu+ării fiind "nmormânta/i doar cu o cărămidă drept căpătâi.

Su) faima Coziei, Cotmeana a apus din strălucire, de*enind, timp de secole, metoc al cele)reimânăstiri de pe *alea Oltului. Totu3i, ea a fost restaurată "n $F$$ deConstantin Brânco*eanu @$JJ!$F$HA, iar "n timpul ieromonahilor :larion 3i Sofronie de la Coziase lăr+e3te pronaosul 3i se adau+ă un prid*or cu arcade pe latura nordică.

În patrimoniul mânăstirii se află cel mai *echi clopot din <ara Românească, dăruit de #upânul

7ra+omir "n anul $%>E. 7upă mai mult de '' de ani, sunetul clopotului este 3i astăzi ofrumuse/e, dar 3i un sim)ol, o pa+ină de istorie, de rezisten/ă "mpotri*a pă+ânilor de orice fel.

M#n#sti$ea Topolni+a



(ănăstire de călu+ări, cu > *ie/uitori, cu hramul GTăierea Capului Sfântului :oan BotezătorulG

@&J au+ustA. Se află "n comuna :z*orul Barzii, #ud. (ehedin/i, la &F Um N de 7ro)eta Tr.Se*erin, cu ramifica/ie din 7N 7ro)eta Tr. Se*erin (otru.

Tradi/ia o atri)uie lui Radu : ;oie*od dar ea e ctitorită de )oierii Craio*e3ti, "n sec. K;:. Se maispune că a fost ridicată pe locul unei )iserici din lemn "ntemeiată de Sfântul Cu*ios Nicodim.

Biserica a fost reconstruită "ntre $HE 3i $H de marele căpitan 6upu Buli+a. Biserica are picturimurale "n frescă "n stil )izantin, la ini/iati*a fiului său Curia *el paharnic, realizate de Dheor+heG+reculG 3i 7imaGromânulG "n $F%. Se remarcă ta)loul GLudecata de poiG de pe fa/ada de *est,

rar "ntâlnit "n icono+rafia <ării Române3ti @;. 7ră+u/, $JFA.

Catapeteasma din lemn a fost executată "n $F&. Turnul!clopotni/ă 3i "ncintă din zid datează dinsec. K;::.

2ietrele funerare ale ctitorilor sunt "mpodo)ite cu "naltă măiestrie.

Mân#sti$ea %u$a Mot$ului



(ânăstirea Dura (otrului, cu hramul Cu*ioasa 2araschi*a, se află "n comuna Butoie3ti, la & Umest de Tr. Se*erin 3i la E' Um *est de Craio*a, a3ezată pe malul (otrului, la *ărsarea acestuia "n

Liu.

Tradi/ia zice că ini/ial a fost un schit atri)uit Sfântului Nicodim de la Tismana. Oficial, s!aconstruit prin contri)u/ia unui lo+ofăt, al lui Nea+oe Basara),5ar*at, care a fondat )iserica "n $E$E.

ctuala mânăstire a fost ctitorită "n $E% de 2reda Brânco*eanu 3i pictată prin dania luiConstantin Brânco*eanu.

(ânăstirea este "ncon#urată de un zid cu por/i ferecate, elemente de fortifica/ie adău+ând 3iTudor ;ladimirescu "n anul $>&$.

lte refaceri au fost "ntreprinse "n anii $>H$!$>E%, +ra/ie lui =ufrosin 2oteca, filosoful iluministexilat aici "n $>%'. Sfin/ind locul prin prezen/a sa, mânăstirea a de*enit un centru de "n*ă/ătură 3ispiritualitate emulati*ă.

Se păstrează aici o colec/ie de icoane pe lemn, căr/i *echi 3i o)iecte de cult, multe pro*enind dindona/ii ale domnitorilor.

M#n#sti$ea 5işina



(ănăstirea ;i3ina face parte din mănăstirile 3i )isericile aflate de!a lun+ul defileului Liului.7intre aceste lăca3e de cult, (ânăstirea 6ainici este liantul credincio3ilor din Oltenia cu cei din

rdeal 3i face parte, #urisdic/ional, din rhiepiscopia Craio*ei, fiind cea mai mare mânăstire decălu+ări din această eparhie.

În marea Sa milă fa/ă de poporul român, 7umnezeu l!a trimis "n secolul al K:;!lea "n <araRomânească pe Sfântul Nicodim cel Sfin/it de la Tismana, pentru a da un suflu nou Bisericii, a ore"n*ia 3i a o or+aniza.

Cu spri#inul nemi#locit al domnitorilor <ării Române3ti, ;ladisla* ;odă @$%H!$%FFA, Radu :@$%FF!$%>%A, 7an : @$%>%!$%>A 3i (ircea cel Bătrân @$%>!$H$>A, Sfântul Nicodim a ctitorit o

mul/ime de mânăstiri de la poalele Carpa/ilor, ce au constituit ade*ăra/i piloni de sus/inere aiOrtodoxiei 3i românismului "n fa/a prozelitismului catolic de după (area Schismă.

Începând cu cruciadele, "n secolul al K:::!lea, in*azia de catolicizare a rdealului de cătreBiserica Catolică se afla "n plin a*ânt.

(arele apărător al ortodoxiei noastre a fost Sfântul Nicodim de la Tismana, duho*nicul*oie*odului (ircea cel Bătrân amândoi realizând acum 3ase secole un *is de li)ertate allocuitorilor <ării Române3ti0 Biserica Ortodoxă Română neatârnată, independentă de Bizan/.



=ste pentru prima dată când nu mai sunt numi/i de la Constantinopol, mitropoli/i +reci careconduceau de departe, din /ara lor, (itropolia Română.

Cronica rimată de la (ânăstirea 2rislop arată că Sfântul Nicodim s!a a3ezat "ntr!o pe3teră pe;alea Liului, la Surduc, deci lân+ă (ânăstirea 6ainici 3i a ctitorit ;i3ina. :storicul :. 7onat estecel care, "n lucrarea 1unda/iile reli+ioase ale OltenieiQ a emis ipoteza că (ânăstirea ;i3ina a fostctitorită de Nicodim.

7ocumentul din $H decem)rie $E$H semnat de Nea+oe Basara) aminte3te de primul e+umencunoscut al (ânăstirii, Dri+orie.

Reconstruc/ia (ânăstirii, a3ezată pe malul drept al Liului la intrarea din Dor# "n defileu, a "nceputdupă anul $JJ', su) strădania stare/ului (elchisedec Sup!arschi.

5ramul (ânăstirii este la Sfânta Treime.

8rof. 9icu Tomoniu, fondator Funda$ia Tismana 8reşedinte al comisiei pentru %n!ă$ământ, cultură, culte şiturism a onsiliului ocal Tismana

Tismana, 2 au*ust 26

M#n#sti$ea Tismana



M#n#sti$ea Tismana

(ănăstirea Tismana, situată la %' de Uilometri *est de ora3ul Târ+u Liu 3i la E Uilometri N de

comuna Tismana, acest a3ezământ monahal este printre cele mai *echi din /ara Românească,a*ând un rol primordial "n men/inerea credin/ei ortodoxe de!a lun+ul *eacurilor. Toponimulcu*ântului Tismana *ine de la Gloc fortificat de ziduriG. Însă, numele poate fi luat 3i de la ar)oreleGtuiaG care "mpădurea pe *remuri aceste locuri.



(ănăstirea Tismana este Gcea mai *eche 3i mai mărea/ă dintre mănăstirile de peste OltG @cum a

numit!o Dri+ore lexandrescuA, Gmăre/ cui) al Basara)ilorG @cum a socotit!o Deor+e Co3)ucA, Golume de "nchipuiri, de )asmeG @cum a deslu3it!o lexandru ;lahu/ăA, ?fără seamăn nici "n această/ară, nici "n alta, prin frumuse/ea locului 3i a a3ezării, prin mul/imea apelor sale 3i "ntărireanaturală pe care o are, a#utată 3i de ocrotirea zidurilor sale "ncon#urătoareG @cum a descris!ocele)rul călător 2aul de lep ! arhidiaconul 3i "nso/itorul 2atriarhului (acarie al ntiohiei "ncălătoria din $EFA.

În stânca din sudul )isericii se află 3i pe3tera Sfântului Cu*ios Nicodim @& dec. $H'A, care adus *ia/a de schimnic. cesta a "ntemeiat mănăstirea "n secolul al K:;!lea cu spri#inul material aldomnitorilor Basara)i, Radu : @$%FH!$%>EA al fiilor săi, 7an : @$%>E!$%>A 3i (ircea cel Bătrân@$%>!$H$>A, fiind ridicată pe locul unui schit din lemn.

(ănăstirea Tismana ! istoricul complexului monahal

:storia celei mai *echi mănăstiri din <ara Românească ! Tismana ! ca 3i *ia/a ctitorului ei SfântulCu*ios Nicodim, au intrat de mult "n le+endă. 6a faima de care s!a )ucurat ne"ntreruptmănăstirea a contri)uit "n mare parte 3i farmecul a3ezării sale.



Tradi/ia sus/ine chiar că frumuse/ea "mpre#urimilor a fost hotărâtoare "n ale+erea locului 3i căSfântul Nicodim a căutat timp "ndelun+at pe *alea Grâului cu apă *ieG stânca Starminei cu

cascada sa. Într!ade*ăr, toate frumuse/ile 3i )o+ă/iile naturii par să se fi strâns aici0 3iruri de culmicu reliefuri capricioase, râuri )o+ate "n păstră*i, nuceturi 3i li*ezi de castani care a*eau să intre pe rând "n domeniul manăstiresc. le+erea Cu*iosului Nicodim a fost determinată, "nsă, 3i dera/iuni mai importante.

În desi3ul le+endelor care "n*ăluie atât "ntemeierea mănăstirii, cât 3i personalitatea"ntemeietorului ei, "n datele adesea contradictorii cuprinse "n primele studii asupramonumentului, cercetătorul poate face cu +reu lumină.



7e3i documente le+ate de monument s!au păstrat cu prisosin/ă, mai cu seamă pentru *remurilemai apropiate nouă, Tismana nu are nici pisanie săpată "n piatră ! actul de na3tere al )isericilor noastre ! nici primul hriso* domnesc de "nzestrare. Cât despre Cu*iosul Nicodim, datele le+atede acti*itatea sa "nainte 3i după *enirea pe pământ românesc sunt extrem de sărace, iar redactărilele+endei *ie/ii lui, cu totul târzii.

7ocumentele Tismanei tre)uie considerate nu "n mod izolat, ci strâns inte+rate complexului dee*enimente care stră)at istoria <ării Române3ti "n ultima treime a *eacului al K:;!lea. 2entruaceastă *reme, "nsă3i "ntemeierea unei mănăstiri nu este decât reflectarea unuia din aspecteleluptei pentru păstrarea independen/ei na/ionale 3i pentru stă*ilirea penetra/iei catolicismului lasud de Carpa/i.



ltimele trei decenii ale secolului al K:;!lea reprezintă tocmai momentul "n care domnul+rupează su) conducerea sa ac/iunile de rezisten/ă ale popoarelor ortodoxe din sud!estul =uropei"mpotri*a "ncercărilor de ocupare 3i catolicizare for/ată ale re+atului ma+hiar, "ncura#at de

papalitate.

În aceste condi/ii, orice efort de "ntărire a *ie/ii )iserice3ti, fie 3i su) aspectul ei monastic,"nsemna implicit o măsură de contra ofensi*ă ortodoxă. 3a se explică spri#inul deose)it pe care;ladisla*!;laicu l!a acordat călu+ărului +reco!sâr) Nicodim refu+iat din sudul 7unării, de!alun+ul "ntre+ii lui acti*ită/i pe pământul /ării noastre.



7in cercetări rezultă că *iitorul stare/ al Tismanei a trecut "n <ara Românească din /inutulCrainei, pe atunci "n taratul )ul+ăresc al ;idinului, unde desfă3urase o )o+ată acti*itate pe tărâmmonastic, "n momentul "n care acest /inut cade ! temporar ! su) ocupa/ia re+atului catolocma+hiar ! $%F'. O dată cu el a trecut 7unărea o mică o)3te de $$ călu+ări.;ladisla*!;laicu prime3te pe Cu*iosul Nicodim ca pe reprezentantul opozi/iei ortodoxe dinBalcani, 3i, când i se solicita, acorda spri#in pentru "ntemeierea unei mănăstiri la nord de 7unăre.ceastă primă funda/ie, ;odi/a, a fost )o+at "nzestrată de domn cu sate 3i *enituri.

Cola)orarea dintre conducătorul statului 3i reprezentantul monahismului sud!dunărean are oexplica/ie simplă. 3ezarea unei funda/ii ortodoxe la mar+inea *estică a /ării, "n acel Banat alSe*erinului atât de disputat de <ară Românească 3i n+aria, tre)uia să #oace rolul unui punct despri#in al reli+iei de stat printre supu3ii ortodoc3i ai /inutului, reprezenta/i prin cnezii români dinBanat, pe care documentele *remii "i semnalează "ntr!o stare de continuă neascultare fa/ă decoroană ma+hiară.



7ar numai peste câ/i*a ani de la a3ezarea lor aici, Gcinstitul "ntre călu+ări NicodimG 3i o)3tea sa,sunt sili/i să!3i părăsească ctitoria deoarece Banatul de Se*erin 3i o dată cu el ;odi/a cu toate

posesiunile ei, sunt pierdute *remelnic de <ara Românească "n fa*oarea re+atului ma+hiar, pro)a)il către $%FE.

2ierzând speran/a continuării acti*ită/ii pe pământ un+uresc 3i catolic, rămas totodată fără resursemateriale, Cu*iosul Nicodim trece "n Ser)ia. 2este mai pu/in de un an re*ine "n <ara Românească3i se adresează din nou domnului ! de data aceasta Radu : ! cerându!i a#utor pentru a "ntemeia unalt lăca3 monastic pe pământul românesc. Spri#inul i!a fost acordat de "ndată 3i pentru moti*eu3or de intuit0 noua mănăstire tre)uia să preia rolul care fusese "ncredin/at ;odi/ei.



6ui Nicodim Gi s!a poruncit ca să mear+ă deci mai "năuntrul /ării ace3tia a n+ro!;lahiei, BănieiSe*erinuluiG, nu numai pentru a ale+e un loc frumos, potri*it Gintru *ie/uirea de o)3teG. 6ocul

a3ezării tre)uia să fie "n acela3i timp mai pu/in prime#duit ca cel al ;odi/ei 3i nu prea depărtat de+rani/a Banatului, la care domnul român nu renun/ase de fel la acea dată.

Radu : acordă Cu*iosului Nicodim o serie de danii ca despă+u)ire pentru posesiunile pierdute peteritoriul un+uresc 3i mica o)3te, numărând acum numai $' călu+ări, "ncepe să zidească )iserica

pe apa Tismanei, la locul ales după "ndelun+i căutări, lân+ă o cascadă.



6e+enda, pe deplin constituită "ncă din secolul al K;::!lea, sus/ine că primul lăca3 ridicat pestâncă de su) Stârmina a fost construit din lemnul unui tis, o specie de conifer cu lemn tare,ro3ietic, de la care ar pro*eni 3i numele mănăstirii. =ste "nsă mai pro)a)il, dată fiind importan/ăce i se acorda, că )iserica a fost de la "nceput o construc/ie de zid care tre)uie să fi a*ut mariasemănări cu cea a ;odi/ei.



Ridicarea ei se poate plasa "ntre anii $%FE ! momentul refu+ierii o)3tei călu+ăre3ti de la ;odi/a !3i $%FF! $%F> dată sfin/irii ei, cunoscută dintr!o noti/ă scrisă pe spatele unui document de la 7anal ::!lea. cesta consemnează două date care pot fi luate ca si+ure0 GS!a sfin/it )iserica "n anul>> @$%FF!$%F>A4 a murit sfânt părintele nostru Nicodim "n anul J$E @$H'AG.



7omnul a "nzestrat "ncă din primele momente funda/ia cu danii "n pământ 3i *enituri care săasi+ure "ntre/inerea fra/ilor condu3i de Cu*iosul Nicodim. n hriso* de la Radu : "nsă nu s!a

păstrat, fie că dona/ia nu a primit o confirmare "n scris, fie ca aceasta s!a pierdut. Se cunoa3te"nsă "n ce au constat acele dona/ii dintr!un hriso* de la $%>E al fiului lui Radu :, 7an :.



7in acela3i hriso* reiese că Gam aflat "n /ara domniei mele, la locul numit Tismana, o mănăstire

nu "ntru toate păr/ile ei terminată, pe care sfânt răposatul, )inecredinciosul *oie*od Radu, părintele domniei mele, a ridicat!o din temelie, dar n!a sfâr3it!o din pricina scurtimii *ie/ii. 7eaceea a )ine*oit domnia mea ca, precum "n domnie, să!i fiu urma3 3i "n aceasta, a3adar să"nnoiesc pomana părintelui meu 3i să!i "ntăresc cu toate darurile 3i *eniturile, nu numai acestea,dar 3i câte au fost dăruite mănăstirii "n *remea părintelui meu, pe toate să le "ntăresc 3i să le"mputernicesc.G

Tot prin acest document Tismanei i se "ntăre3te stăpânirea asupra tuturor posesiunilor pe care le!aa*ut ;odi/a "n /inutul Se*erinului recucerit de 7an : "n prea#ma acelui an. stfel o)3tea de*enea

posesoarea unor "ntinse domenii 3i administratoarea am)elor funda/ii @;odi/a 3i TismanaA, iar Cu*iosul Nicodim, stare/ al amândurora.



rmătorul document referitor la Tismana este datat $%>F, primul an al domniei lui (ircea cel(are. Reconfirmându!i posesiunile 3i drepturile, (ircea adau+ă faptul că lui i!a re*enit datoria

de a "mplini Gcele nedesă*âr3iteG, formulare neclară care se referă pro)a)il la terminarea chiliilor sau a altor construc/ii monastice.

Su) conducerea Gpărintelui 3i ru+ătorului, popa NicodimG, cola)orator pre/ios a trei *oie*ozi,care "ntrunea calită/i de cunoscător "n me3te3u+ul zidirii, de cali+raf 3i miniaturist, cu cele deor+anizator de *ia/ă )isericească, dar 3i de )un +ospodar al a*erii mănăstire3ti, comunitatea de laTismana se "ntărea an de an.

(ănăstirea Tismana ! important centru cultural 3i reli+ios

Ca institu/ie reli+ioasă, Tismana s!a )ucurat "ncă de la "nceput de o situa/ie aparte. =a reprezenta

o samo*lastie, adică o comunitate monahală de sine stătătoare, nesupusă nici mitropolituluin+ro*lahiei, nici celui de Se*erin, fiind condusă numai de propriul ei so)or, rânduială pe carecu*iosul Nicodim a adus!o de la (untele thos0 Gdupă moartea lui chir Nicodim să nu fie *olnica pune "n locul acela stare/ nici domnul, nici arhiereul, nici alt care*a4 ci cum *a zice chir

Nicodim 3i cum *a a3eza, a3a să /ină călu+ării care sunt acolo 3i ei sin+uri să!3i pună stare/G.



ceastă rânduială se păstrează până târziu, fiind reamintită "n toate hrisoa*ele domne3ti. În afarăde aceasta, stare/ului Tismanei i s!au conferit distinc/ii speciale0 Cu*iosul Nicodim a primit de la

patriarhul Constantinopolului, 1ilotei, ran+ul de arhimandrit, precum 3i dreptul de a face slu#)ăcu )ederni/ă @mică piesă de )roderie litur+ică cu semnifica/ie specială "n ierarhia preo/eascăA.



2ână "n secolul al K;:!lea, când aceea3i distinc/ie este acordată =piscopiei de la Curtea de r+e3,(ănăstirea Tismana este unica arhimandrie din <ara Românească. În ceea ce pri*e3te a*ereamănăstirii, Tismana era posesoarea, la un *eac de la "ntemeiere, a celui mai mare domeniumănăstiresc din *oie*odat.



Călu+ării ei stăpâneau $' sate pe pământul <ării Române3ti 3i alte $' sate "n Ser)ia @dona/ii alecneazului 6azărA, H' săla3e de Gati+aniG, +râul din #ude/ul Lale3ului @Dor#ul de aziA, *eniturile*ămilor de la Calafat, Balta Bistre/ului 3i ;âlcan, zeciuiala minelor de aramă de la Bratilo*o,iazuri de pe3te, monopolul pă3unatului "n mun/ii Sor)ele, Oslea, Boul 3i 2arân+ul, precum 3i oserie de *enituri anuale din casa domnească.



Ca un ade*ărat stăpân feudal, Nicodim cere spri#inul domniei pentru a!i apăra )unurile. Chiar dintimpul lui (ircea cel (are anumite sate mănăstire3ti sunt scutite de dări "n schim)ul o)li+a/iei de

a Gface de stra#ăG la mănăstire.

=xisten/a )isericii Cu*iosului Nicodim nu a fost de prea lun+ă durată. 7e3i din marele număr dehrisoa*e de "ntărire păstrate din secolul al K;!lea @de la ;lad <epe3, Radu cel 1rumos, ;ladCălu+ărulA reiese că mănăstirea 3i!a continuat ne"ntrerupt acti*itatea ca institu/ie, o cauzănedeslu3ită până acum a dus la ruinarea lăca3ului 3i a făcut necesară o refacere totală a lui.



7e altfel, "nsă3i G;ia/a preacu*iosului Nicodim sfin/itulG scrisă "n mănăstire "n $>%J de 9tefanieromonahul, consemna tradi/ia orală conform căreia Gnu este aceasta cea din "ntâi care s!a făcut

prin strădania Sfântului Nicodim, de către Radu ;odă Ne+ruG @adică Radu :A. În pri*in/a acestuial doilea ctitor există multe discu/ii. 2isania pictată "n naos, la zu+ră*irea noii )iserici "n $EH,aminte3te de un domn tot cu numele Radu. 7ar de care Radu poate fi *or)aI

=l este identificat când cu Radu :, "ntemeietorul primei )iserici, când cu Radu cel frumos @"nG;ia/a preacu*iosului Nicodim sfin/itulG scrisă de 9tefan ieromonahulA, când cu Radu 2aisie@consemnat "n inscrip/ia din $EH$ a chenarului u3ii principaleA.



9tefan ieromonahul re/ine "nsă un pre/ios element de identificare0 acest Radu era tatăl lui (irceacio)anul, pe care!l cunoa3tem a nu fi altul decât Radu cel mare. Coro)orând datele istorice cu

ar+umentele de ordin stilistic, se poate afirma că cea de!a doua construc/ie de la Tismana dateazădin *remea domniei lui Radu cel mare @$HJE!$E'>A. =a reprezenta unul din monumentele deseamă ale arhitecturii muntene3ti de la "nceputul secolului al K;:!lea, o )iserică de maridimensiuni pentru acele *remi, compusă din altar, naos, pronaos 3i exonartex deschis, "ncununatăcu trei turle.

7ar Radu cel mare nu a reu3it pro)a)il să termine construc/ia. Numai a3a se explică cea de!adoua lacună "n istoria monumentului ! lipsa pisaniei cioplită "n piatră "ncastrată după o)icei pefa/adă, cum se *ede spre exemplu la (ănăstirea 7ealu, ctitorie a aceluia3i *oie*od. 6ucrările deconstruc/ie la (ănăstirea Tismana au continuat deci 3i su) următorii domni.



Nea+oe Basara) Gtoată )iserica o au acoperit cu plum) 3i alte lucruri au o)âr3itG. Cum tot el adăruit Tismanei 3i o serie de o)iecte necesare cultului, se poate presupune că "n timpul domniei

lui a "nceput să se slu#ească "n noua )iserică, de3i interiorul nu fusese "ncă zu+ră*it. 2entru a!i dao podoa)ă pro*izorie, pe tencuiala "ncă udă fuseseră desenate dun+i de culoare ro3ie.



În *remea lui Radu 2aisie @numit "n documente 3i 2etru ;odăA, e+umenul ;asile a3eazăfrumoasele chenare de piatră ale u3ilor @$EH$A. În anul $EH, "n timpul domniei lui 2etru celTânăr, *ornicul Nedelco Bălăceanu zu+ră*e3te interiorul )isericii. tunci se a3ează 3i pisania

pictată, importantă atât pentru faptul că este cea mai *eche atestare pri*ind numele ctitorilor, cât3i pentru faptul că a consemnat numele me3terului zu+ra* G7o)romir ot Târ+o*i3teaG.



6a $$'!$$$, o cumplită prădăciune a o3tilor principelui Da)riel Bathor a adus stricăciunizidurilor "ncon#urătoare ale mănăstirii. Înainte de a lua domnia, "nchis "ntre zidurile Tismanei,(atei Basara) a rezistat *ictorios asediului o3tilor trimise "mpotri*a lui de 6eon!;odă.

Cronica spune că G(atei a+a 3i cu ceilalati s!au "nchis "n (ănăstirea Tismana 3i trei zile stând"mpre#urul mănăstirii +onacii, nimic nu le!au putut strica, ci noaptea au ie3it 3i au trecut din nouTransil*aniaG.



7e "ndată ce de*ine domn, (atei Basara) reface incinta 3i clădirile mănăstire3ti @$H!$E$A. Totel construie3te paraclisul, a3ezat "n afara incintei, la mar+inea platoului de răsărit. Câ/i*a ani dupăaceste transformări, "n $EF, 2aul de lep, ucenicul, arhidiaconul 3i secretarul 2atriarhului(acarie al ntiohiei, *izitând a3ezările monastice române3ti, face o primă desriere a Tismanei.Însemnările sale de călătorie sunt pre/ioase informa/ii despre multe din monumentele acelei*remi.



7escriind intrarea "n mănăstire, 2aul de lep spune că a mers Gpe o potecă "n+ustă de #ur

"mpre#urul clădirii, "nainte de a a#un+e la prima fereastră cu fier. În acest loc este o fântână cu apă/â3nitoare, 3i de deasupra unui turn mare care slu#e3te de poartă, sunt numeroase creneluri. 7upăce am trecut prin această poartă, am a#uns la o a doua, tot de fier, deasupra căreia este clopotni/ăG.6a $J> Cornea Brăiloiu, )anul Craio*ei, construie3te casele e+umene3ti.

O epocă de prime#dii 3i pustiiri repetate "ncepe pentru Tismana odată cu conflictele dintre turci 3iaustrieci. În $F$ mănăstirea este #efuită de turcii "ntor3i de la asediul Timi3oarei.

(ai târziu, "ntre $F$> 3i $F%J Tismana cade, o dată cu "ntrea+a Oltenie, su) ocupa/ie austriacă.=chipe de in+ineri militari ai armatei imperiale inspectează pro*incia pentru a ale+e punctelestrate+ice care urmau să fie "ntărite cu fortăre/e. 2lanul 3i *ederea de ansam)lu făcute cu aceastăocazie de in+inerul Lohann eiss, reprezintă primul document +rafic cunoscut asupra incintei(ănăstirii Tismana @$F&>!$F%$A.



(ănăstirea a fost silită de "mpre#urări, mai ales "n secolele al K;::!lea 3i al K;:::!lea, când*echile fortăre/e ale <ării Române3ti fuseseră distruse din ordinul 2or/ii, să ser*ească 3i drept

cetate. Începând cu anul $'E, documentele men/ionează existen/a armelor la Tismana. 6a $'',$$H, $F>H, $FJ% sunt re"nnoite scutirile de dări ale unor sate care a*eau "n schim) du)lăo)li+a/ie de a Gpăzi plaiulG, adică hotarele dinspre Transil*ania 3i de a apăra mănăstirea detâlharii care "ncercau adesea să o prade.

6a "nceputul secolului al K;:::!lea, *echea zu+ră*eală a lui 7o)romir din Târ+o*i3te Gse foarte"n*echiseG. =+umenul :oan, a#utat de #upâneasa Stanca Dlo+o*eanu, care a dat Gaorul 3i *ăpseliG,reface "n "ntre+ime pictura )isericii. 2isania din $F%& pomene3te pe zu+ra*ii Ranite, Dli+orie,Dhior+hie 3i Tudor.

Trei ani mai târziu, al/i me3teri printre care ;asile 7iaconu, s!au iscălit pe turla principală a )isericii. Tot "n decursul secolului al K;:::!lea s!au efectuat o serie de lucrări mai mărunte, caa3ezarea rozetelor de la a)sidele laterale, mărirea unor ferestre, precum 3i dotarea )isericii cu u3idin lemn sculptat, cu tâmplă 3i diferite o)iecte de mo)ilier.



În $F se execută, "ntr!o a doua campanie, o nouă serie de picturi, pro)a)il cele din pronaos 3idin exonartexul ulterior dispărut. Ctitori/ă este 3i de data aceasta Stanca Dlo+o*eanu, iar me3terulzu+ra* 7imitrie 7iaconu.

Între anii $F>F 3i $FJ&, când au loc noi conflicte "ntre turci 3i austrieci, osta3i turci sunt

Gorândui/i "n mănăstire spre iernatic 3i pentru paza despre mun/iG. Tismana suferă cu acest prile# pa+u)e "nsemnate0 u3ile ferecate ale clopotni/ei sunt luate 3i duse la cetatea ;idinului, plum)ulde pe acoperi3 @H'' de ocaA este ridicat, tezaurul de o)iecte de pre/ este ascuns "n pe3teri. (ultedintre acestea s!au pierdut. Călu+ării au trăit aproape $' ani risipi/i de +roază pe munteleCioclo*ina. )ia "n $FJ> e+umenul 9tefan (ănăstireanu reu3e3te să facă unele repara/ii lazidurile incintei 3i să reor+anizeze *ia/a monahilor.



2este două decenii, la "nceputul mi3cării pandurilor, Tudor ;ladimirescu folose3te zidurilemănăstirii pentru a G/ine "n pazăG pe ispra*nicii din plă3ile Olteniei. (ai târziu aici se *or unidouă deta3amente de panduri conduse de 7. (acedonsUi 3i 7. Dar)ea, "nsumând *reo %E'' deoameni. 7acă la anul $>&$ multe mănăstiri ca Strehaia, Cozia, Bistri/a, 2olo*ra+i, au ser*it ca

)aze de rezisten/ă ale răscula/ilor, Tismana a fost fără "ndoială cea mai importantă dintre ele.

6a $ iunie $JF$, cu prile#ul ani*ersării unui secol 3i #umătate de la re*olu/ia lui Tudor ;ladimirescu, aici s!a fixat o placă comemorati*ă cu următoarea inscrip/ie0 GTudor ;ladimirescua or+anizat la (ănăstirea Tismana o )ază de pre+ătire a mi3cării re*olu/ionare din $>&$G.

În $>HH "ncepe o epocă de mari transformări pentru *echiul monument, care n!au a*ut "nsă celmai fericit rezultat. 2ornite din ini/iati*a domnului Dheor+he Bi)escu de a restaura cele mai*echi 3i "nsemnate monumente istorice ale /ării, aceste lucrări au fost executate de arhitec/i străini3i "ntr!o *reme când "n =uropa preponderent era stilul neo+otic, de asemenea străin 3i fărărădăcini "n tradi/iile noastre. Bi)escu năzuia să transforme partea de sud a incintei mănăstirii "n

palat domnesc.



rhitectul Schlatter 3i me3terii săi au ridicat pe locul *echilor clădiri "n stilul arhitecturiimonastice tradi/ionale, fa/ade "ncărcate cu ornamentica neo+otică apuseană, "n *ădit contrast culăca3ul din centrul incintei.

(ănăstirea Tismana ! )iserica centrală

Cât despre )iserica propriu!zisă, prin dărâmarea "n $>EE a exonartexului deschis, ciuntind trupul

)isericii 3i eliminând camerele 3i +an+ul ce spri#inea de am)ele păr/i pronaosul 3i o parte dinnaos, Schlatter a pro*ocat o pierdere irepara)ilă.

În afară de acesta el a dărâmat contraforturile altarului, a cioplit *echea modenatură a fa/adelor "nlocuind!o cu o tencuială inexpresi*ă imitând piatra, a mărit ferestrele, a deschis altele noi, amodificat a3ezarea firidelor de pe a)side 3i a construit o intrare nouă, nepotri*ită cu *echiulmonument.

Numai comparând aspectul rezultat cu desenul "n peni/ă executat de 7ionisie diadohieromonahul pe pomelnicul mănăstirii din $>H' 3i cu *ederea de ansam)lu a in+inerului eiss, se

poate constata cât de schim)ată a ie3it Tismana "n urma acestei campanii. Nici pictura



monumentului nu a rămas neatinsă. În $>HH un zu+ra* fără talent, lecsie din Câmpulun+, arepictat "n ulei re+istrele inferioare până deasupra ferestrelor.

Comisia (onumentelor :storice a efectuat primele cercetări "n spiritul restaurării 3tiin/ificemoderne "n anul $J%H. =le au a*ut ca rezultat precizarea *echilor forme ale )isericii.

6ucrările de restaurare au fost reluate a)ia "n $JEH. În răstimpul unei decade, 7irec/ia(onumentelor :storice cu spri#inul (itropoliei Olteniei, su) arhipăstoria mitropolitului

1irmilian, a terminat decapările fa/adelor 3i a dat la i*eală picturile lui 7o)romir din Târ+o*i3tedin pronaosul )isericii, procedând "n acela3i timp la extra+erea 3i expunerea muzeală a picturilor stratului suprapus din secolul al K;:::!lea. Numai din sinaxar au fost recuperate %'H ta)louri.



În $JF' s!au făcut importante săpături arheolo+ice de sonda#, prile# cu care s!a descoperit temeliaunui alt loca3 de cult de plan trilo)at, construit din )olo*ani de râu 3i cărămidă romană, anterior construc/iei Cu*iosului Nicodim.

S!au făcut lucrări de restaurare a celor două )iserici, a chiliilor, a acoperi3ului 3i pardoselilor su)directa supra*e+here 3i "ndrumare a (itropolitului Olteniei 7r. Nestor ;ornicescu, cercetător istoric 3i pasionat descoperitor al trecutului.



2rin reconstituirea prid*orului )isericii mari "n $J>%, (ănăstirea Tismana a re*enit la formaarhitecturală ori+inală, autentic românească. Cu acest prile# s!au refăcut acoperi3urile turnurilor,au fost "ndepărtate elementele decorati*e străine arhitecturii române3ti, s!au consolidat aripile desud 3i *est, s!au modernizat condi/iile de +ăzduire a credincio3ilor 3i a personalului monahal.

(ănăstirea Tismana ! arhitectură 3i podoa)e

rhitectura mănăstirii Tismana este "n stil )izantin, specific secolului al K:;!lea, apropiindu!seca arhitectură de )isericile contemporane din (acedonia 3i (untele thos, reprezentândcaracteristici constructi*e române3ti.



ctuala )iserică a mănăstirii este zidită direct pe stâncă "n plan triconic, cu turle pe naos, pronaos3i prid*or. Catapeteasma este din ste#ar @$FE!$FA, "n stil post!)rânco*enesc, cu ornamenteflorale suflate "n aur.

ltarul este luminat de o fereastră mare "n centrul peretelui dinspre răsărit, de alta mai mică pedreapta aceluia3i perete 3i de "ncă o fereastră du)lă pe fiecare parte, pre*ăzută cu +rila# metalic, 3ide câte o fereastră mică pe fiecare perete, su) )oltă.

2ronaosul este sla) luminat pentru că cele două ferestre sunt a3ezate "n partea superioară azidurilor. 2rid*orul are câte patru ferestre mari pe fiecare perete din *est, nord 3i sud. 1a/adeleexterioare nu au pictură, sunt *ăruite "n al) ca 3i pere/ii clădirilor din #ur.

Biserica mare a fost pictată "n $EH, de zu+ra*ul 7o)romir din Târ+o*i3te, ac/iune su)*en/ionatăde marele *ornic Nedelea. =ste stil )izantin, "n fresca aplicată peste prima tencuială cu frescamonocromă. În anul $F%& a fost refăcută pictura din altar 3i naos.



În pronaos, fresca din $EH n!a fost distrusă, ci peste ea a fost aplicată noua frescă datată $F, pictor fiind 7imitrie 7iaconul. În anul $>$H, primul re+istru din altar 3i naos, icoanele 3i u3ile"mpărăte3ti au fost pictate "n ulei peste pictura din $F%&, de lexe u+ra*ul din Câmpulun+(uscel.



Începând cu anul $JEE, s!a decapat pictura din pronaos executată "n $F 3i s!a "ncastrat pe pere/ii din muzeul mănăstirii 3i pe coridoarele chiliilor. 2araclisul, care de/ine câte*a *itraliidonate de poetul Deor+e Co3)uc, a fost pictat "n $JH> de pictorul 7imitrie Nicolaide. În anul$JJH este pictat prid*orul )isericii de pictorul Dri+ore 2opescu din Câmpulun+ (uscel, "n stil

)izantin. ici, pentru prima dată sunt picta/i sfin/ii straromânii descoperi/i 3i canoniza/i "n ultimiiani.



În anul $JFJ, prin osârdia so)orului de maici 3i a maicii stare/e :erusalima Dli+or, s!a realizat oraclă din ar+int, executată de artistul plastic Dheor+he Stoica, din Bucure3ti. În interiorul ei se+ăsesc trei părticele din sfintele moa3te ale Sfântului Nicodim @de+etulA, Sfântului :+natieTeoforul 3i Sfântului :oan Dură de ur, "mpreună cu crucea de plum) purtată de Sfântul

Nicodim. 2e capac sunt prezenta/i "n medalioane emailate ace3ti sfin/i. "n exterior, pe raclă, suntredate scene din *ia/ă 3i minunile Sfântului Nicodim. Racla este a3ezată "n naos pe partea stân+ă,"n fa/ă.



În pronaos se află mormintele a doi fondatori0 (atei Dlo*eanu @Y$F%$A, "n dreapta, 3i RositeiBrăileanu @Y$FHFA, pe stân+a. (ormântul Sfântului Nicodim, trecut la cele *e3nice "n &decem)rie $H', este "n prid*orul )isericii la această dată săr)ătorindu!se al doilea hram al

)isericii.



O mare parte din o)iectele de *aloare ale (ănăstirii se +ăsesc la (uzeul de rtă al României, printre care cel mai important este Tetra*an+helul Sfântului Nicodim. (uzeul mănăstirii are o )o+ată colec/ie de picturi murale @pictură din $F, pro*enită din pronaosA, icoane *echi pe lemn,o)iecte de cult, căr/i *echi, un orar, )ederni/a 3i un epitrahil ce a apar/inut Sfântului Nicodim.

(ănăstirea Tismana ! localizare 3i căi de acces

Către (ănăstirea Tismana duc drumuri desfătătoare, de neuitat. nul din aceste drumuri porne3tedin 7ro)eta Turnu!Se*erin, prin poarta (otrului. 7in cetatea de pe malul 7anu)iului, pe 7N F

se a#un+e la noua a3ezare minieră (otru.

n drum #ude/ean face le+ătura cu localitatea pa Nea+ră aflată la o distan/ă de &J de Uilometri,de unde se urmează ramifica/ia spre dreapta, până "n zona Tismanei. Celălalt drum porne3te din



Craio*a spre Târ+u!Liu 3i "n continuare pe 7N F. 6a Uilometrul >& se face ramifica/ia spreTismana 3i Baia de ramă.

M#n#sti$ea Tismana

(ănăstirea Tismana, cunoscută 3i ca GSteaua OrtodoxieiG, este una dintre cele mai *echi 3i cele

mai reprezentati*e mănăstiri ortodoxe din România.

Cu*ântul GTismanaG este de ori+ine traco!dacică 3i "nseamnă Gloc fortificat cu ziduriG. Sfântul Nicodim @$%$'!$H'A este cel care a fondat această mănăstire4 el a decis locul construc/iei,arhitectura, precum 3i decora/iunile specifice care au indi*idualizat mai târziu această mănăstire.



Ori+inar din sudul 7unării, dorin/a Sfântului Nicodim a fost să facă ce*a pentru 7umnezeu, ce*acare *a dura 3i *a fi amintit. 7orin/a de a!3i dedica *ia/a lui 7umnezeu "l determină să "3i

părăsească casa din 2rilep, (acedonia, de la *ârsta de $ ani. #utat de ni3te călu+ări +enero3i, ela parcurs drumul spre (ănăstirea 5ilander de pe (untele thos. ici, Sfântul Nicodim a "n*ă/at+reacă, sla*ă 3i a de*enit ini/iat "n arhitectură, cali+rafie, pictură, ar+intărie, zidărie 3i fa)ricarea

)arilului. Sfântul Nicodim a *enit "n <ara Românească cu misiunea de a construi aici o

mănăstire.

7upă o stăpânire temporară ma+hiară a Se*erinului, Sfântul Nicodim 3i un +rup de călu+ări de la(ănăstirea ;odi/a au *enit la Tismana. ici, "n Tismana, pe ruinele unei foste )iserici distruse dein*adatori, Sfântul Nicodim a construit ceea ce putem *edea azi ca (ănăstirea Tismana. 7esi+ur,nu a reu3it s!o construiască pe )aza posesiunilor sale materiale. ;oie*odul Radu @$%FF!$%>%A i!aoferit spri#inul material necesar.

8ănăstirea >ismana, mănăstire ortodoHă repre%entativă în &omânia

6a $E au+ust $%F>, (ănăstirea Tismana a fost oficial sfin/ită. :ni/ial, )iserica a a*ut o picturămonocromă de desene simple, +eometrice sau florale, care poate fi "ncă *ăzută. 7upă cemănăstirea a fost construită, Sfântul Nicodim a ini/iat o Gscenă culturalăG. :ni/iatorul acestui

proiect, Sfântul Nicodim, a fost 3i o minte strălucită, care a 3tiut să folosească resurseledisponi)ile. =l este, de asemenea, fondatorul unei 3coli de cali+rafie unde căr/ile ecleziastice aufost copiate "n diferite lim)i, aducând o mare )inecu*ântare pentru cei interesa/i de ele lamomentul respecti*. 2e lân+ă or+anizarea 3i acti*itatea spirituală, Sfântul Nicodim a /inutcoresponden/a cu mul/i oameni. ceasta nu este păstrată, cu excep/ia scrisorilor primite din

partea 2atriarhiei din Târno*o 3i a discursului scris care impresionează cititorul prin stilulcultural 3i teolo+ic.



8oaştele Sântului !icodim de la >ismanaÎnsă a apărut un conflict "ntre (itropolitul thanasie al Se*erinului 3i Sfântul Nicodim. cestadin urmă a tre)uit să părăsească mănăstirea pe care a fondat!o4 acesta este moti*ul pentru care s!a"ndreptat spre 2rislop, un centru român "n <ara 5a/e+ului. colo, pe funda/ia unei )iserici mai*echi, el a construit o nouă )iserică, sin+urul monument din Transil*ania proiectat cu Gtrei

conuriG.(oartea mitropolitului thanasie al Se*erinului a a*ut loc "n $H'H, astfel Sfântul Nicodim"ntorcându!se la Tismana "n anul $H'. 9ederea sa "n mănăstire nu a fost menită să fie de lun+ădurată deoarece nu după mult timp a murit, pe & decem)rie "n acela3i an. fost "n+ropat "nmormântul din prid*orul )isericii, care a fost săpat de el.

2ersecu/ia nu a a#uns "n #urul mănăstirii Tismana, astfel că, după numeroase distru+eri pro*ocatede turci, mănăstirea a cunoscut mai multe perioade de restaurare 3i schim)ări realizate cu a#utorulconducătorilor )asara)i.

(ai multe personalită/i importante au participat la restaurarea mănăstirii de!a lun+ul timpului. Nea+oe Basara) @$E&'A a fost cel care a sponsorizat acoperirea )isericii cu plum). Radu 2aisie



@$EH$A a finalizat cadrele 3i u3ile mănăstirii. (atei Basara) a fost cel care a construit o )isericămică pentru )olna*ii mănăstirii "n anul $E'. =l a făcut, de asemenea, turla mănăstirii Tismana 3ia oferit un mare clopot.

Cornea Brăiloiu a fost o altă personalitate care a contri)uit la reconstruc/ia mănăstirii Tismana.Stanca Dlo+o*eanu a restaurat pictura de două ori0 o dată "n anul $F%% 3i a doua oară "n $F.Constantin Branco*eanu, care a domnit "ntre $>> 3i $F$H, a contri)uit financiar la restaurarea

acestei mănăstiri. cesta este locul unde Tudor ;ladimirescu a conceput 2roclama/ia de la 2ade3@&& ianuarie $>&$A a le+ii #usti/iei.

Tezaurul (ănăstirii Tismana

O mare parte din tezaurul mănăstirii Tismana s!a pierdut4 tezaurul său a constat "n arta complexăimplicată "n decorarea )isericii. 7upă cum pro)a)il a/i *ăzut, )isericile ortodoxe tradi/ionale suntdecorate cu măiestrie, iar pictura de icoane #oacă un rol important "n credin/ele cre3tinismuluiortodox. O)iectele de cult, unele din ar+int 3i aur, sunt, de asemenea, o parte semnificati*ă a

mo3tenirii de artă. O)iectele de cult care au fost conser*ate de la (ănăstirea Tismana pot fi*ăzute la (uzeul Na/ional de rtă. În (uzeul (ănăstirii se +ăse3te o colec/ie *astă de picturimurale, icoane *echi din lemn, o)iecte de cult, căr/i *echi, *e3minte 3i *echile u3i ale )isericiicare datează din $F>&.

Cele)rul poet român Deor+e Co3)uc a asi+urat două ferestre de sticlă colorată pentru Capelamănăstirii, care a fost construită de (atei Basara)o*. Deor+e Co3)uc a fost, de asemenea,implicat "n traducerea operei lui 7ante, G7i*ina ComedieG, la această mănăstire finalizând muncala)orioasă de traducere, stimulat de strălucirea mediului natural al acestei re+iuni.

În $JHJ, mănăstirea Tismana a de*enit o comunitate de coa)itare pentru călu+ări/e, care duc o*ia/ă comunală ce "m)ină munca cu ru+ăciunea. Slu#)ele se desfă3oară "n conformitate cu ritualultradi/ional0 zilnica 6itur+hie Sfântă, seara ;ecernia, la miezul nop/ii slu#)a (iezonoptica.

:storia

Între lini3ti 3i *ifore, "n matca *erdelui "ncon#urător, stă (ănăstireaTismana, ca una dintre celemai luminoase *etre de cultură *eche românească, ca un uria3 muzeu al trecutului, cu ine+ala)ilemărturii de iscusin/ă umană 3i +lorie istorică.

Tismana nu este o mănăstire construită "ntâmplător sau "n urma unui sfat lumesc, ci este zidită prin descoperire dumnezeiască 3i numai după zeci de ani de căutări ale unui om sfânt, Cu*iosul Nicodim cel sfin/it.



Sântul !icodim, copil

=ste "ndeo)3te cunoscut că Sfântul Nicodim, plecat din tinere/ile sale "n Sfântul (unte @de la $aniA, a#unsese repede datorită sfin/eniei *ie/ii sale protoepistat al 5ilandarului.

8ănăstirea 9ilandar, Sântul 8unte Athos =l a lăsat toate ale thosului 3i a plecat din Sfântul (unte la "ndemnul (aicii 7omnului, care i s!a arătat "n chip minunat 3i i!a cerut să!i zidească mănăstire lân+ă cascadăQ.

Descoperirea ăcută de 8aica Domnului Sântului !icodim



Tot căutând locul arătat de (aica 7omnului, Sfântul Nicodim a zidit "n Vra#na sâr)ească cel pu/in două mănăstiri0 ;ratna 3i (ănăstirica 3i o )iserică "nchinată Sfintei Treimi. Se spune că "nacele *remuri i s!a arătat chiar Sfântul ntonie cel mare care l!a sfătuit să treacă 7unărea la

poporul său. Ne+ăsind locul căutat cu*iosul Nicodim lasă /inutul *lahilor sâr)i din Vra#na 3i "ntră"n /ara noastră "n chip minunat0 trece 7unărea de la TeUi#a mer+ând pe ape, dar, ca să nu!i fie spreoarece ispitire 3i să!i aducă aminte de um)larea pe mare a (ântuitorului, el 3i!a "ntins mai "ntâi

rasa pe ape 3i apoi pă3ind pe ea, a purces spre pământul românesc8

Arătarea Sântului Antonie şi trecerea Dunării pe rasă a Sântului !icodim

;ladisla* :, doar ce!3i "ncepea domnia sa 3i a*ea deci toate moti*ele să sus/ină ortodoxia "n/inutul de +rani/ă al Se*erinului, unde latinii catolici făceau presiuni puternice asupra poporului,

pentru lepădarea dreptei!credin/e.

$eas de taină cu 7oevodul 7ladislav I

=ste lesne de "n/eles de ce ;ladisla* "l *a fi a#utat pe cu*iosul Nicodim să clădească mănăstiri 3isfin/enie ortodoxă pe aceste pământuri. 3a a apărut samo*lastia ;odi/ei cu hramul Sfântul

ntonie cel mare "n $%F', prin osârdia Sfântului Nicodim 3i a celor $$ ucenici ai săi, dar 3i prin purtarea de +ri#ă 3i daniile *oie*odului ;ladisla* :.

Sfântul "nsă *a părăsi mănăstirea "n $%FE, ale+ând să!3i a#ute ruda saQ, cneazul 6azăr 5re)el#ano*iq @$%F$!$%>JA, "n "ncercarea de a ridica anatema aruncată asupra noii 2atriarhii



sâr)e de către 2atriarhia de Constantinopol. ;a pleca astfel la <ari+rad, dimpreună cu e+umenul:saia de la 5ilandar 3i al/i părin/i "m)unătă/i/i sâr)i 3i athoni/i 3i *a resta)ili comuniunea cuBizan/ul cre3tin, "ntreruptă "n $%H. 1iind )ăr)at cinstit 3i sfânt, tare "n căr/i 3i mai tare "n

#udecată, cu*inte 3i răspunsuri @cum "l descrie cronica *ie/ii lui :saia de la 5ilandarA, cu*iosul Nicodim *a fi hirotesit arhimandrit, a*ând drept de a sfin/i )iserici 3i de a purta na)ederni/ă, patriarhul ecumenic 1ilotei VoUUinos @Y$%FJA dăruindu!i părticele din sfintele moa3te aleSfântului :oan Dură de ur, Sfântul :+natie Teoforul 3i Sfântul (ucenic Theofil. 7esi+ur că

această pre/uire sfântă nu *a fi trecut neo)ser*ată astfel că "nsu3i cneazul 6azăr a insistat caSfântul Nicodim să accepte păstorirea "ntrea+ii Biserici sâr)e, dar Cu*iosul *a trece din nou7unărea cu câ/i*a ucenici 3i *a căuta din nou pe pământul n+ro!;lahiei acel loc de lân+ăcascadăQ, unde!i ceruse chiar (aica 7omnului pe când era e+umenul 5ilandarului să!i "nal/elăca3 de "nchinăciune.

*ând spri#in material *alah, dar 3i sâr)esc, 3i a#utat fiind de 7umnezeu, el *a reu3i să ridice prima arhimandrie din ;alahia ctitorind mănăstirea Tismana.

Tradi/ia Tismanei spune "nsă că atunci când cu*iosul Nicodim a ales locul pentru mănăstire, pe platou exista un copac mare de tisă, pe care l!a tăiat 3i din lemnul căruia a construit prima )iserică, trunchiul retezat folosindu!l drept prima masă a altarului. (ănăstirea "3i tra+e numele dela acest ar)ore de tis, conifer ce "mpădurea pe *remea aceea aceste locuri.

Oprindu!ne asupra )isericii mănăstirii Tismana, toate 3tirile istorice concordă "n sensul că )iserica actuală este zidită de Radu!;odă, tatăl lui (ircea cel )ătrân, la finele *eacului al K:;!lea.

&idicarea bisericii cu a#utorul domnitorilor ;asarabi

Clădirea "ntemeiată de Radu Ne+ru Basara), fiin/ează de pe la sfâr3itul domniei acestuia,rămânând neterminată. 7e3i o inscrip/ie din )iserică a lui Nedelecu Bălăceanu din $EH spune căRadu *oie*od a zidit!o din temelie până la sfâr3it, totu3i hriso*ul lui 7an : din $%>E, arată lămuritcă mănăstirea a rămas neispră*ită 3i că a continuat!o el mai departe.

2entru că eu, cel "ntru 5ristos 7umnezeu, )inecredincios :o 7an ;oie*od 3i cu miladumnezeiască, domn a toată <ara Românească, la "nceputul domniei dăruite mie de 7umnezeu,

am aflat "n /ara domniei mele, la locul numit Tismana, o mănăstire "ntru toate neispră*ită pe carerăposatul "ntru fericire piosul *oie*od Radu, părintele domniei mele, a "năl/at!o din temelii, dar scurtândui!se *ia/a, n!a sâ*ăr3it!o.



&idicarea bisericii cu a#utorul domnitorilor ;asarabi

7e aceea, am )ine*oit domnia mea, după cum i!am urmat "n domnie, tot a3a să!i fiu următor 3i laaceastă faptă, pentru "nnoirea pomenirii părintelui meu 3i pentru mântuirea sufletului meu,ispră*ind cu zidirea 3i "ntărind cu daruri 3i *enituri acest hram al 2rea Sfintei Stăpânei

Născătoarei de 7umnezeu 3i pururea 1ecioara (aria X. dar "ncă 3i a confirma 3i a "ntări

mănăstirii 3i toate câte s!au dăruitX.Q

Ba chiar (ircea cel )ătrân, spune hriso*ul din $%>F că a mai a*ut de ispră*it cele nesă*âr3iteQ0

hrisovul lui 8ircea cel bătrân

2entru că eu, cel "n 5ristos 7umnezeu, )inecredincios :o (ircea ;oie*od, din mila lui7umnezeuX. am aflat "n /ara domniei mele, la locul numit Tismana, o mănăstire pe care sfântrăposatul părinte al domniei mele, :o Radu ;oie*od a ridicat!o din temelie 3i sfânt frateledomniei mele :o 7an ;oie*od a intărit!o cu multe lucruri. 7e aceea am )ine*oit domnia mea casă le fiu urma3 precum "n domnie ăi "n aceastaX.. 3i să "ntăresc cu toate darurile 3i *eniturile 3icele neterminate să le "mplinesc.

(ircea cel mare @$%>!$%JH 3i $%JF!$H$>A sin+urul domnitor *alah care a "ncheiat numaitratate de alian/ă nu 3i de *asalitate 3i sin+urul om din istorie care l!a "nfrânt pe Baazid [ldârâmde două ori confirmă darurile făcute de mama sa Calinichia 3i mai acordă mănăstirii 3i o parte"nsemnată din *eniturile minelor de aur 3i aramă ale /ării.

3adar Radu : Basara) este "ncepătorul din temelie al Tismanei pe care, cu dărnicie o *a "nzestra



cu multe sate 3i mo3ii, case, *ămi, odoare 3i *e3minte litur+ice, "ntărind de asemenea 3i daniilefratelui său ;ladisla* făcute ;odi/ei, ce se afla su) ocârmuirea aceluia3i sfânt stare/. Cu*iosul afost a#utat 3i de daniile rudeniei saleQ, cneazul 6azăr, care, neuitând )inele pe care i l!a făcutSfântul Nicodim a "nzestrat Tismana cu zece sate din Ser)ia.

9risovul lui 8ircea cel bătrân

ltimul hriso* care!l pomene3te pe sfânt "n timpul *ie/ii lui este cel al *oie*odului (ircea care,la &% noiem)rie $H', dădea un ucaz părintelui 3i ru+ătorului domniei mele, popii NicodimQ.2este o lună, la & decem)rie $H', se nă3tea "n cer un sfânt al neamului acesta0 cu*iosul

Nicodim cel sfin/it de la Tismana, )ăr)at literat, orator 3i cu *ia/a sfântăQ, care cu cu marerâ*nă 3i cu multă osteneală, a "ntemeiat două mari mănăstiri "n n+ro!;lahia0 Tismana 3i;odi/aQ. Sfânt fiind "ncă din timpul *ie/ii, acestui călu+ăr de os domnescQ tradi/ia "i mai atri)uiectitorirea câtor*a mănăstiri0 Topolni/a, Co3u3tea!Cri*elnic, Dura (otrului 3i ;i3ina, "n n+ro!;lahia, iar "n rdeal, 2rislopul <ării 5a/e+ului.

7e la Tismana, prin Sfântul Nicodim 3i ucenicii săi a pornit o mi3care de reor+anizare a *ie/iimonahale din (untenia, (oldo*a 3i Transil*ania, "ntemeindu!se de ace3tia ade*ărate centre de*ia/ă duho*nicească 3i culturală "n mai toate /inuturile locuite de români.

Cetatea Tismanei a suferit "n cursul atâtor *eacuri de la funda/ie o mul/ime de prefaceri, pânăcând, "n ziua de astăzi nu i se mai *ăd urmele. 7e3i monumentul este departe de a ne fi predat

tainele pe care le ascunde "n )ătrânele lui ziduri, cert este că )iserica de astăzi este cea de la Radu:, "nsă transformările 3i remanierile, mai ales cele din fa/ade, refăcute de atâtea ori, i!au schim)at"nfă/i3area arhitectonică.



;iserica 8ănăstirii >ismana

Se aminte3te doar de cetatea Tismanei, fără altă indica/ie din care s!ar putea deduce forma ei,"ntr!un document din $HJ% al lui ;lad ;odă, călu+ărul. În #umătatea a doua a secolului K;, toată;alahia a suferit #afuri 3i prădăciuni din partea otomanilor 3i un+urilor 3i tot ;lad, călu+ărulamintea "n $HJ$, "ntărind stăpânirea mănăstirii Tismana peste mai multe sate oltene3ti, dedezastrul a)ătut asupra românilor0 iar ce!au luat turcii 3i un+urii X domnia mea nu am ce

faceQ.

7upă orice in*azie, călu+ării co)orau din ascunzi3urile mun/ilor 3i "3i reluau *ia/a monahalăo)i3nuită.

Radu cel frumos @$H&!$HFEA, fratele lui ;lad călu+ărul, se "n+ri#e3te să resta)ilească stareamănăstirii 3i a hotarelor ei, la stăruin/a e+umenului de la acea dată, care i se plânsese că mareala*ră fusese #efuită de otomani 3i de un+uri, iar satele "i fuseseră cotropite. 6a porunca domnului,7etcu paharnicul, cercetează să rea3eze hotarele pe locurile dinainte. Începând cu $HFE, ultimul

an al domniei lui Radu cel frumos 3i până la $H>> poate chiar până la $HJ$ mănăstirile de zid aufost "n parte distruse, "n special por/ile, zidurile incintelor 3i u3ile )isericii.

7upă cum relatează Da*riil 2rotul, unele lucrări de restaurare la Tismana au fost executate dinini/iati*a Sfântul Nea+oe Basara) @$E$&!$E&$A. Cronicile men/ionează "nsă lapidar că laarhimandria sfântului 3i purtătorului de 7umnezeu, părintelui nostru Nicodim .., toată )isericao au acoperit cu plum) 3i alte lucruri au o)âr3itQ. Da*riil 2rotul, autorul cronicii principale, nu nespune "n ce au constat celelalte lucrări pe care leZ a făcut marele *oie*od 3i doamna sa 7espina.firma/ia cronicarului că 3i alte lucruri au făcut de la "nceputQ, fără "ndoială că se referă laclădirile anexe, la fortifica/iile de centură, cum 3i la unele repara/ii făcute )isericii mari,catapetesmei @ce fusese arsăA 3i )isericii spitalului mănăstiresc.

Împodo)ită la sfin/ire numai cu desene simple, "n ocru, )iserica "nchinată dormirii (aicii7omnului *a fi zu+ră*ită policrom "n $EH, "n timpul domniei lui 2etru cel tânăr, de către7o)romir din Târ+o*i3te cu cheltuiala marelui *ornic al *oie*odului, Nedelcu Bălăceanu.

Erescă pronaos @ ansamblu



(ănăstirea a fost silită de "mpre#urări, mai ales "n secolele al K;:: lea 3i al K;::: lea, când*echile fortăre/e ale Tării Române3ti fuseseră distruse din ordinul 2or/ii, să ser*ească 3i dreptcetate. Începând cu anul $'E, documentele men/ionează existen/a armelor la Tismana. 6a $'',$$H, $F>H, $FJ% sunt re"nnoite scutirile de dări ale unor sate care a*eau "n schim) du)lao)li+a/ie de a păzi plaiulQ, adică hotarele dinspre Transil*ania 3i de a apăra mănăstirea detâlharii care "ncercau adesea să o prade.

În urma conflictului dintre )oierii olteni 3i 6eon ;odă, care *enise domn "n <ara Românească@cca $&JA, o cronică spune că (atei +a 3i cu ceilal/i s!au "nchis "n mănăstirea Tismana 3i treizile stând "mpre#urul mănăstirii +onacii, nimic nu le!au putut strica, ci noaptea au ie3it 3i au trecutdin nou "n Transil*ania prin canalele su)terane din pi*ni/a mănăstiriiQ. 6etopise/ul Cantacuzinescspune că )oierii olteni, "n frunte cu (atei a+a, au stat "n Tismana $' zile, după care asedia/ii s!au retras la munteQ.

9risovul lui 8atei ;asarab

#uns domn, (atei Basara), ca o recuno3tin/ă pentru locul ce "i oferise adăpost, cât 3i pentru a"ntări cetatea Tismana pentru e*entualele *remuri +rele, a făcut aici o serie de "m)unătă/iri0 aconsolidat *echile fortifica/ii ale cetă/ii Tismana 3i a refăcut din piatră actuala )iserică aspitalului mănăstiresc. (atei ;odă Basara), dăruie3te mănăstirii Tismana 3i numeroase o)iectede *aloare.În urma luptelor purtate "n Oltenia "mpotri*a otomanilor 3i tătarilor "n prima #umătate a sec al

K;:::!lea, dar mai ales "n urma luptelor dintre otomani 3i austrieci, mănăstirea Tismana a suferitmulte stricăciuni. În $F$, ea a fost centrul de opera/ie al oltenilorQ, care su) conducereaserdarului Bar)u Brăiloiu @frate al monahului 7ositeiA 3i a căpitanului Rosseti, au iz)utit "n acestan să cure/e /ara până la Olt de otomani 3i tătari. În acela3i an $F$, (ănăstirea Tismana a fostocupată de austrieci iar Oltenia era administrată de un )an cu re3edin/a la Craio*a 3i H )oieri su)denumirea de consilieri "mpărăte3ti to/i ctitori ai mănăstirii Tismana.

7upă ce prin pacea de la 2assaro]itz "n $F$>, austriecii iau "n stăpânire Oltenia pe care au+u*ernat!o până "n $F%J, ace3tia se +ândesc să fortifice această pro*incie, "n e*entualitatea unor

atacuri din partea turcilor 3i a tătarilor. Rele*eul "ntocmit de maiorul austriac Lohan eiss "n$F%', compus dintr!un plan 3i o *edere de ansam)lu, furnizează o ima+ine *eridică 3i eloc*entăasupra caracterului de cetate puternic fortificată pe care "l prezenta mănăstirea la acea *reme.



&eleveul lui Cohan Xeiss @ /=03

n document din acea *reme men/ionează "nsă că mănăstirea fusese arsă de tătari "n luptele cuaustriecii, "nainte de $F&'. În urma incendiului, chiliile au fost aduse "n stare de ruină, iar )isericaa fost a*ariată, pictura a fost afectată atât datorită incendiului, cât 3i de suli/ele cu care pă+ânii auscos ochii sfin/ilor.

Rele*eul lui Lohan eiss $F%'

În Sfântul tlar 3i "n naos, după ce fresca "mpreună cu tencuiala din $E%!$EH a fost decupată 3iaruncată, s!a aplicat o tencuială nouă peste cea cu ornamenta/ia "n ocru, pe care s!a executatfresca din $F%% de către un colecti* de pictori forma/i "n 3coala de la 5urezi.

În fe)ruarie $F>> ustria aliată Rusiei, a declarat răz)oi Turciei 3i luptele s!au dat, ca de o)icei,

pe teritoriu românesc. (ănăstirile de su) munte, "ntre care 3i Tismana, au fost ocupate de trupeleaustriece. În urma luptelor din au+ust aceste armate se retra+ fiind "n*inse 3i turcii ocupă 3icetatea Tismanei, pro*ocându!i cele mai mari pa+u)e. 2a+u)ele ocazionate atunci, ne pot da oidee aproximati*ă de pierderile colosale pentru istoria 3i arta română, dacă ne +ândim prin câtein*azii năprasnice 3i răz)oaie necurmate a tre)uit să treacă neamul acesta. Tot atunci a fost luat 3i

plum)ul de pe )iserica cea mare 3i de pe )iserica )olni/ei, toate o)iectele de *aloare 3i armele cese +ăseau la acea *reme "n mănăstire.



)laca comemorativă

În cetatea Tismana, Tudor ;ladimirescu a or+anizat o )ază de pre+ătire 3i rezisten/ă a mi3căriire*olu/ionare din $>&$. ici s!a scris 3i s!a multiplicat 2roclama/ia de la $>&$. 7upă "nfrân+erearăscula/ilor, la Tismana s!au re+rupat 3i consolidat for/ele rămase, mănăstirea căpătând astfelrolul unui puternic centru de rezisten/ă, "n mănăstire rămânând numai un călu+ăr care să oficieze

ser*iciile di*ine ca preot al ta)erei. (ănăstirea Tismana a fost ultimul )astion de care s!au iz)itarmatele otomane. ici s!au dat ultimele lupte "ntre panduri 3i otomani, când mănăstirea a fostasediată. În acele *remuri +rele, schiturile Tismanei, au fost adăpost pentru călu+ări, dar 3i pentru

pandurii "n*in3i. 7e!a)ia "n $>&& )iserica a fost redeschisă cultului.

În $>H%!$>HH, s!au efectuat importante repara/ii )isericii, su) ocârmuirea arhimandrituluiSpiridon, consemnate "n inscrip/ia din $>HH a lui lexie zu+ra*ul din Câmpulun+. Tot "n $>H%,

piatra de pe mormântul Sfântului Nicodim, spartă de otomani 3i austrieci la finele sec. K;:::, "ncăutare de comori, *a fi "nlocuită cu cea actuală.

8ănăstirea >ismana înainte de restaurarea de la /<22

În $>HH "ncepe o epocă de mari transformări pentru *echiul monument, care n!au a*ut "nsă celmai fericit rezultat. 2ornite din ini/iati*a domnului Dheor+he Bi)escu de a restaura cele mai*echi 3i "nsemnate monumente istorice ale /ării, aceste lucrări au fost executate de arhitec/i străini3i "ntr!o *reme când preponderent "n =uropa era stilul neo+otic, de asemenea străin 3i fărărădăcini "n tradi/iile noastre.



8ănăstirea >ismana după restaurarea de la /<22

Bi)escu dorea să transforme partea de sud a incintei mănăstirii "n palat domnesc. rhitectulSchlatter 3i me3terii săi Scarlat Benis 3i Olein au ridicat fa/ade "ncărcate cu ornamenticăneo+otică apuseană, "n *ădit contrast cu lăca3ul din centrul incintei. Cât despre )iserica propriu!zisă, prin dărâmarea "n $>EE a exonartexului deschis, ciuntind trupul )isericii 3i eliminândcamerele 3i exonarthexul ce spri#inea de am)ele păr/i pronaosul 3i o parte din naos, Schlatter i!a

pro*ocat o pierdere irepara)ilă.

;iserica 8ănăstiri >ismana după /<44

Restaurările lui Schlatter a)ia se terminaseră când au fost "n+hi/ite "n mare parte de un incendiu"n $>$ @ "n special casele domne3tiQ au fost +ra* afectateA.



Aripa de sud după incendiul de la /</

u urmat reformele "n timpul domnului l. :. Cuza, Răz)oiul de independen/ă 3i a)ia "n anul$>>>, statul a "nceput restaurarea palatului ars. Tot acum, acoperi3ul )isericii, sfărâmat de o+rindină puternică a fost refăcut. ceste lucrări s!au terminat "n anul $>J$.

8ănăstirea >ismana la sârşit de secol VIV

Spitalul mănăstiresc de la Tismana a rămas "n ruină până "n $J'J, dată la care s!au "nceputrepara/iile, dar lucrările au fost "ntrerupte până "n anul $J$E. Nu s!au putut continua nici de dataaceasta "ntrucât "n $J$ a inter*enit marele răz)oiQ, a3a "ncât a)ia "n $J$J ctitoria )asara)ă afost târnosită ca paraclis.

)araclisul



Îndurerata familie a poetului Deor+e Co3)uc a oferit )isericii cu *echiul hram al Sfântului Nicolae, trei *itralii care actualmente se află "n colec/ia muzeistică a mănăstirii.

detaliu din vitraliu dăruit de :eor"e $oşbuc

detaliu din vitraliu dăruit de :eor"e $oşbuc

În $J%H au fost "ntreprinse săpături arheolo+ice, care au cuprins o mare parte din interioruledificiului 3i s!au extins ulterior 3i "n afara sa.

Între anii $JH%!$JHF mare3alul ntonescu ascunde o parte din tezaurul României la Tismana. ufost depozitate mai "ntâi "n )eciul mănăstirii, iar mai apoi "n stânca Stârminei &$& tone de aur. 2elân+ă comoara românilor mai fusese tăinuită aici 3i o parte din tezaurul polonezilor pe care ni!l"ncredin/aseră "n $J%J, când Dermania in*adase 2olonia.

Intrarea in peştera din muntele Stârminei7upă al doilea răz)oi mondial, călu+ării Tismanei au spri#init rezisten/a anti!comunistă, drept

pentru care au fost sili/i să părăsească mănăstirea. ltimul e+umen, ieromonahul Dherasim :scu,a murit mucenice3te "n "nchisoare.



Soborul Sintei 8ănăstiri >ismana @ /0

2entru a nu fi "nchisă Tismana de*ine chino*ie de maici.

;iserica 8ănăstiri >ismana @ după /43

Timp de zece ani, "ntre $JEH!$JH, rhiepiscopia Craio*ei a sus/inut lucrările de reconstituire a*echii "nfă/i3ări a Tismanei.

Incinta în timpul lucrărilor de restaurare



=lementele decorati*e străine arhitecturii române3ti, au fost deci "ndepărtate, redându!i!seTismanei o "nfă/i3are cât mai apropiată de cea de odinioară.

>urnul clopotniţă şi intrarea în mănăstire

Tot "n acea perioadă, $JEE, fresca lui 7imitrie diaconul din $F, a fost "ndepărtată din pronaos,sco/ându!se la i*eală pictura lui 7o)romir din Târ+o*i3te. 1resca decupată "mpodo)e3te friza ce

"ncon#oară astăzi parterul clădirilor incintei 3i pere/ii muzeului.

Interior mu%euÎncepând cu $JF', s!au reluat lucrările arheolo+ice la mănăstirea Tismana, lucrări ce au scos lai*eală zece morminte, "n afara celor două cunoscute @7ositei Brăiloiu 3i (ihai Dlo+o*eanuA. Încol/ul de sud!est al pronaosului se află un mormânt construit din piatră de si+ă cu acoperi3ul "n

pantă pe care cei mai mul/i cercetători l!au identificat ca fiind al lui ;ladisla* :, fapt "ntărit decoroana de aur +ăsită aici cu câte*a zeci de ani "n urmă. Tradi/ia "l 3tie "n+ropat la Tismana, iar

2omelnicul mănăstirii Tismana "ncepe 3irul domnitorilor cu ;ladisla* *oie*od.

În $J>% se reconstruie3te prid*orul )isericii pe *echile temelii, conducătorul lucrărilor fiindin+inerul :oan Sălă#an, actualul episcop al 5ar+hitei 3i Co*asnei. cesta a fost pictat "n tehnică alfresco, "ntre $JJH 3i $JJ, de către maestrul Dri+ore 2opescu!(uscel.



Ansamblu pronaos

Cetate 3i mănăstire, sediu al mitropoliei Se*erinului @un timp scurtA, arhimandrie, sediu politic almai multor domni, spital, 3coală, lăca3 de ru+ăciune 3i apărare, loc de refu+iu "n *reme derestri3te pentru o)idi/i 3i răscula/i 3i *atră de cultură, Tismana a fost o prezen/ă statornică "nistorie.

8ănăstirea >ismana iarna

=a "3i etalează statutul de monument de artăQ prin tot ceea ce reprezintă 3i există "n ea4 a fost 3i

rămâne cea mai *eche *atră de cultură, un uria3 muzeu al trecutului, un sanctuar al marilor arderiale prezentului 3i o fereastră deschisă spre aspira/iile *iitorului.

Tezau$ul M#n#sti$ii Tismana

Dustul pentru frumos se manifestă nu numai "n ornamentarea interioară 3i exterioară amonumentelor, ci 3i prin mul/imea o)iectelor )roderii litur+ice, ar+intării, o)iecte de mo)ilier,scluptură "n lemn sau piatră, manuscrise etc. care până astăzi, rămân piese do*editoare a uneirare 3i strălucite puteri de crea/ie.

Cum la $% decem)rie $>% se secularizează mănăstirile, toată a*erea acestora a intrat "n )u+etulstatului.Tot atunci din marile mănăstiri ale /ării au fost ridicate de Tocilescu toate o)iectele de*aloare pentru "nfiin/area (uzeului de ntichită/i. 7ar tezaurul României a fost trimis "n Rusia "ntoamna anului $J$. În acest scop se "ncheie "n +ra)ă o con*en/ie cu Rusia din acele *remuri,



urmând ca aceste comori să!i fie "ncredin/ate spre păstrare, până la sfâr3itul răz)oiului 3i a3a sestrân+ la repezeală, se "mpachetează "n lăzi, tot ce se +ăsesc "n muzee 3i "n colec/iile pu)lice,

precum 3i unele institu/ii 3i chiar de la particulari 3i se expediază dincolo de 2rut.

În urma re*olu/iei din octom)rie $J$F, situa/ia Rusiei, luând o nouă "ntorsătură, rela/iile dintre+u*ernele )ur+hezo!mo3iere3ti de la noi 3i *ecina de la Răsărit, s!au rupt cu totul. Nimeni nu s!amai interesat de tezaur4 dar acesta a fost păstrat, "n+ri#it 3i )ine conser*at, unele piese chiar

remaniate, până "n anul $JE, când o foarte mică parte a fost restituit României 3i expus "n(uzeul de rtă "n *ara aceluia3i an.

7intre operele de mare *aloare ale Tismanei re*enite "n /ară, remarca)ile sunt0 cădelni/a 3itetrae*an+helia Sfântului Nicodim am)ele din secolul al K:;lea, epitrahile de secol K;,chi*otul 3i racla Sfintelor (oa3te ale Cu*iosului Nicodim din $F'$F$, epitaful lui 9er)anCantacuzino, candela dăruită de (atei Basara) "n $E', ripide făcută din chiar ar+intul mănăstirii"n anul $%J, un taler de la Nea+oe Basara) din $E$H, pana+hiare, că/ui 3i multe altele.

=ste lesne de ima+inat ce imens tezaur de o)iecte de cult căr/i litur+ice, ar+intării, )roderii s!a putut aduna "ntre zidurile (ănăstirii Tismana "n decurs de 3ase secole. 7acă toate s!ar fi păstrat,colec/iile mănăstirii ar fi putut "nfă/i3a, ele sin+ure, o istorie a tuturor +enurilor de arte minore

pentru tot acest inter*al de timp. 7in nefericire, multe s!au pierdut "n timpul deselor răz)oaie 3i )e#enii. nele dintre o)iectele acestui tezaur se +ăsesc astăzi "n colec/iile (uzeului de rtă alRomâniei 3i numai o foarte mică parte se mai află "n colec/ia mănăstirii.

!abederniţa mitropolitului Antim $ritopulos



În *echime preo/ii purtau la )râu un 3ter+ar a#utător, ca să!3i păstreze mâinile curate4 "n timpacesta a de*enit *e3mânt preo/esc 3i sim)olizează 3ter+arul pe care l!a folosit (ântuitorul ca să

3tear+ă picioarele ucenicilor săi. Na)ederni/a este o distinc/ie oferită de Biserică preo/ilor 3i constă dintr!o )ucată de stofă pre/ioasă, de formă rom)oidală, care se atârnă la coapsa dreaptă, cu o pan+lică trecută pesteumărul stân+.

Na)ederni/a de la Tismana, lucrată la sfâr3itul secolului al K:;!lea, se păstrează fără pan+lică 3imăsoară %&,E cm pe fiecare latură. ceastă oda#die "nfă/i3ează scena Co)orârii la :ad a(ântuitorului sau În*ierea, fapt "ntărit 3i de cu*intele +rece3ti )rodate0 Sfânta În*iere a lui5ristosQ.

Broderia este realizată din fir de aur, ar+int 3i mătase colorată pe fond de mătase al)astră.Contururile sunt realizate din mătase ro3ie 3i *erde iar nim)urile păstrează "ncă perle. (ar+ineana)ederni/ei, este "mpodo)ită cu moti*e florale, su) forma unor *re#uri "ntoarse "n chip de opt.Semi!palmete sunt a3ezate câte patru pe fiecare latură. În col/uri, patru rotocoale "ncadreazămono+rama mitropolitului ntim Critopulos, de fiecare din acestea mai pu/in cel de sus atârnând câte un ciucure făcut din fire de ar+int 3i aur, cu fran#uri de mătase cafenie, printre caresunt presărate fire de aur foarte su)/iri.

7in tradi/ia mănăstirii Tismana, 3tim că Sfântul Nicodim a purtat na)ederni/a aceasta. =l primisede la patriarhul 1ilotei cinstirea cu na)ederni/ă ca o recompensă pentru spri#inul dat "n aplanareaconflictului cu Biserica sâr)ă.

Se pune firesc "ntre)area, când 3i cum a putut a#un+e la (ănăstirea Tismana, na)ederni/a luintim CristopulosI8

Se 3tie că 7aniil Cristopulos, dicheofilaxul 2atriarhiei ecumenice, a fost ales mitropolit al unei păr/i din n+ro*lahia 3i loc/iitor al scaunului (eletinei, luând la călu+ărie numele de ntim. =l

a#un+e mitropolit a toată n+ro*lahia a)ia "n $%>$, dar după câ/i*a ani, "n $%>J, se "m)olnă*e3te3i pre+ătindu!se de moarte, se retra+e din arhierie pentru a se face schimonah cu numele Timotei3i astfel 3i!a dăruit toată a*erea deci 3i odă#diile sale arhiere3ti (ănăstirii Tismana.

Frarul Sântului Antonie, ucenicul Sântului !icodim



2e o hârtiu/ă prinsă pe spatele acestei odă#dii, o mână din *eacul trecut a lăsat aceste rânduri0

Orarul Sfântului ntonie, ucenicul Sfântului Nicodim care au trecut prin foc cu el "nainteare+elui Si+ismund cu Sfântul NicodimQ.

Însă "n $EF, patriarhul (acarie al ntiohiei 3i 2aul de lep, au *ăzut un omofor, după cum eracunoscută odă#dia "n acel timp de călu+ării din Tismana4 cu alte cu*inte, )roderia nu era pusă"ncă pe seama unui ierodiacon, ea fiind folosită numai de arhierei.

7oar o pri*ire "/i a#un+e pentru a te "ndoi că este *or)a de un orar, doar chipul lun+ de pan+lică aodă#diei ar "ndreptă/ii oarecum afirma/ia.

Reputatul specialist "n domeniul )roderiilor )izantine, D. (illet, a a#uns la concluzia că oraruleste de fapt un epitrahil de mare *aloare artistică. ceastă părere o "mpărtă3e3te 3i 2. Năsturel, "ntimp ce l. 9tefulescu 3i ;. ;ătă3anu consideră că odă#dia este de fapt un omofor. . (usicescu,se mul/ume3te doar să men/ioneze *e3mântul litur+ic su) două forme0 orar epitrahil.

9i astăzi "n B.O.R., sunt două feluri de epitrahile0 o formă mai *eche, ca un orar "ndoit 3i o altamai nouă, dintr!o sin+ură )ucată de stofă, a*ând o deschizătură "n partea superioară.

Broderia este lucrată cu fire de mătase 3i supra)rodată cu fire de aur.

Odă#dia cuprinde >' de medalioane "mpletite ce cuprind )usturi de sfin/i. 6a capete, ornamentelese compun dintru!un lăn/i3or purtând "n centru un cap de leoaică, iar "n celelalte păr/i, *eri+i,frunze cu *ârfuri ascu/ite, precum 3i diferite "mpletituri +eometrice, uneori purtând cruciuli/e"nscrise.Între medalioane sunt )roda/i serafimi, iar la +ât, "n mici medalioane apare mono+ramamitropolitului ntim Critopulos. (ono+ramele poartă slo*e de aur, supra)rodate pe ro3u4dreptun+hiurile rotun#ite dintre aceste slo*e sunt de asemenea de aur. (edalioanele, constau "ntr!un rotocol )rodat cu aur 3i "ncon#urat pe dinafară cu un altul )rodat cu fir de ar+int. 1e/ele

serafimilor )roda/i "ntre medalioane, sunt lucrate din fire de mătase, iar aripile lor sunt de aur.

6ucrată "ntr!un atelier de cultură sla*onăQ, dar după un prototip )izantin, odă#dia este sin+ura deacest fel ce se mai păstrează din toată arta )roderiei )izantine.



+pitrahilul Sântului !icodim

cest epitrahil, le+at de amintirea *remurilor de "nceput ale Tismanei, a rămas pe loc, "n(ănăstirea Tismana, "mpreună cu celelalte odoare ce au apar/inut Sfântului Nicodim4 acesteodoare au fost păstrate cu mare sfin/enie. 7espre epitrahilul acesta, tradi/ia mănăstirii Tismanaeste mută, nici o hârtiu/ă nu este prinsă de el, care să ne 3optească măcar o frântură din istoria lui,dar călu+ării 3tiu că a apar/inut Sfântului Nicodim, fapt mărturisit 3i de o mică +aură făcută de untăciune, ca mărturie a faptului că Sfântul Nicodim a stat "n foc purtând acest epitrahil. Balaurii

)roda/i pe epitrahil *or)esc de )alaurul +ăsit "n pe3teră la *enirea Sfântului "n Tismana, al căruichip a rămas săpat "n piatră deasupra pe3terii.

6un+ de $' cm @"mpreună cu fran#urileA 3i lat de &>,E cm, acest epitrahil se caracterizează prindecora/ii florale 3i animaliere. 6a mi#loc este cusută o pan+lică )rodată cu fir de aur. 9aptenasturi auri/i, a3eza/i doi câte doi, "ncheie odă#dia. 1ondul, dintr!o pânză ro3u "nchis, )ate sprefrunze de toamnă4 pe acest fond s!a )rodat cu fire de mătase de un ro3u când mai "nchis când maideschis. 1lorile 3i ara)escurile "ntortochiate cu o deose)ită măestrie par a fi )rodate peste

)roderii, fiind lucrate cu fire de mătase +al)enă )ătând spre castaniu. În ni3te hexa+oanerotun#ite, alternează câte unul, ac*ile 3i )alauri. Spre mi#locul epitrahilului, fiecare fâ3ie poartă odun+ă lată de %,E cm, "mpodo)ită cu *re#uri moti*ele entrelacului. 5exa+oanele cu păsări au pedinafara chenarului lor, câte patru medalioane din mătase.

2entru moti*ele sale fitomorfe 3i zoomorfe, acest epitrahil este cu totul neo)i3nuit 3i istoricii deartă nu au iz)utit să!i +ăsească asemănări *reunuia. 7acă ac*ilele ce "mpodo)esc epitrahilul ar

purta cruci "n plisc, s!ar crede că este o lucrare românească.

Eelonul Sântului !icodim



cest *e3mânt, după spusele arhimandritului Dlicherie 6o*in, a fost ridicat 3i "mpreună cu alteodoare ale mănăstirii a fost trimis la (osco*a "n $J$ de unde nu s!a mai "ntors. Sin+ura

reproducere a felonului Sfântului Nicodim a fost făcută de l. 9tefulescu "n lucrarea sa :storicul(ănăstirii TismanaQ pu)licat "n $J'J.

7e3i Nicolae :or+a nu "i acordă nici o importan/ă, considerându!l doar o )ucată de stofăoarecareQ, pentru cercetători rămâne unul dintre cele mai *echi *e3minte din B.O.R., iar pentrucei ce cred "n 5ristos, stă ca o mărturie a sfin/eniei Sfântului Nicodim, căci a stat "n mi#locul*ăpăii purtând acest felon.

7upă descrierea făcută de 2aul de lep "n Călătoriile patriarhului (acarie al ntiohieiQ, felonulse afla "n (ănăstirea Tismana la sosirea lor aici 3i era din pânză ro3ie ornată cu +al)enQ.

În cata+rafia (ănăstirii Tismana din anul $F%E, se arată că "n *isteria mănăstirii s!ar fi aflatsfita cu care Sfântul Nicodim a trecut prin focQ.

1elonul de culoare ro3ie, se poartă doar "n timpul 2ostului mare. =l este ultimul *e3mânt 3isim)olizează hlamida ro3ie cu care 6!au "m)răcat pe 7omnul "n 2retoriul lui 2ilat, ca să!6

)at#ocorească4 nu are mâneci, iar Sfântul Cosma =tolianul ne spune că forma lui arată că preo/iinu au *oie să se amestece "n tre)urile lume3ti.

Nu putem spune multe despre acest felon @ne mai fiind "n /arăA, dar el rămăne "n amintireacălu+ărilor cel mai pre/ios *e3mânt al Sfântului Nicodim.

+pitrahile de sec. V7



lte două epitrahile, de la Tismana, fără a purta *reo dată sau alte men/iuni asupra donatorilor, se

situează "nsă, prin tehnica, compozi/ia 3i stilul lor, la sfâr3itul secolului al K;!lea 3i "nceputulsecolului al K;:!lea.

Tratarea monumentală a fi+urilor, 3tiin/a artistului "n redarea draperiei, si+uran/a liniei 3isimplitatea plină de no)le/e a atitudinii persona#elor sunt +răitoare pentru "n/ele+erea perfec/iunii

pe care o atinsese )roderia "n <ara Românească "n această perioadă.

+pitaul dăruit >ismanei de ?erban $antacu%ino în /</

=pitaful de la Tismana, păstrat astăzi "n colec/ia (uzeului de rtă al României, a fost dăruit(ănăstirii Tismana de domnitorul 9er)an Cantacuzino "n anul $>$, fiind lucrat de 7oamna(aria 3i fiii săi.

7ouă exemplare similare ale acestei )roderii, sunt cunoscute "n /ară epitaful de la Cotroceni 3i

acela păstrat la Biserica 7oamnei. 7e3i este e*identă decaden/a artei tradi/ionale, epitaful de laTismana este superior celorlalte două similare, prin fine/ea execu/iei, so)rietatea ansam)lului, prin su)tilitatea execu/iei de detaliu "n realizarea fi+urilor, desenarea siluetelor 3i a atitudinii persona#elor.



Cele trei epitafe, ie3ite din acela3i atelier, sunt cu e*iden/ă, transpunerea din pictura monumentalăa scenelor Co)orârii de pe Cruce 3i a 2lân+erii lui :isus pe piatra de la =fes.

=pitaful de la Tismana este pe fond de mătase ro3ie )rodat cu fir de aur 3i ar+int 3i mătasecolorată4 chenarul este din catifea *erde.

În partea stân+ă #os, su) scena 2lân+erii a fost )rodat ta)loul *oti* al familiei domnitorului

9er)an Cantacuzino care apare alături de doamna (aria 3i cei doi copii, Dheor+he 3i Casandra.7onatorii, "n costum de mare ceremonie, e*ocă prin atitudine persona#ele cizelate fin de pe piesele de ar+intărie.

parenta "ntoarcere către tradi/ie, su+erată de so)rietatea decorati*ă a ansam)lului estecontrazisă de sensul discursi* al atitudinii persona#elor.

r+intărie(ănăstirea Tismana, a fost "nzestrată odinioară cu un )o+at tezaur de o)iecte de metale pre/ioase,

a căror existen/ă o cunoa3tem "ncă din secolul al K:;!lea.(ănăstirea de/inea pe lân+ă o)iectele de metal ser*ind cultului @ferecături de căr/i, potire, cruci,candele, etc.A 3i o serie de o)iecte cu caracter laic, de uz casnic, podoa)e pentru mesele ce sedădeau cu ocazia hramului sau a primirii domnitorului. Sunt daruri făcute de ctitori funda/iei lor,fără ca ei să le fi atri)uit un rol reli+ios.

mintim spre exemplu marea recep/ie a lui (ircea cel )ătrân dată "n anul $H' la Tismana, undedomnul, "nso/it de toată curtea sa, a poposit "n drum spre Se*erin "nso/it de re+ele Si+ismund de6uxem)ur+. 7esi+ur că "n acest cadru, pocalele luxoase, paharele, cupele 3i talerele erau nece!sare pentru marile ospe/e. stfel de pocale erau a3ezate numai "n fa/a domnului sau a oaspe/ilor de onoare, iar păstrarea 3i folosirea lor era "n +ri#a paharnicului sau cea3nicului.

ceste o)iecte erau le+ate de fastul *ie/ii feudale, căci alături de *aloarea artistică, a*eau 3i o*aloare intrinsecă. 7in această pricină, o)iectele de ar+intărie au reprezentat un mi#loc de tezau!rizare al domniilor 3i marilor mănăstiri. Remarca)il este faptul că a*eau *aloare foarte mare "nraport cu a*erea imo)iliară @ex0 un pocal mare *alora '!F' de florini echi*alent cu pre/ul decumpărare a unei treimi de satA.

1ăcând cunoscute câte*a aspecte ale artei prelucrării metalelor pre/ioase, am "ncercat să faceminteli+i)ilă o lume demult dispărută, cu tradi/iile, o)iceiurile 3i mentalită/ile ei.

$ădelniţă



Cădelni/ă din ar+int ciocănit, +ra*at, aurit. Statuile 3i elementele +otice sunt turnate4 Se păstreazăla (uzeul Na/ional de rtă al României Bucure3ti.

În Biserica Ortodoxă, cădelni/a sim)olizează umanitatea lui 5ristos "n pântecele (aicii7omnului4 căr)unii aprin3i sunt sim)ol al focului dumnezeirii ru+ul cel aprins 3i nearsQ, iar fumul )ine mirositor mireasma Sfântului 7uh.

Cădelni/a Tismanei, datând de la sfâr3itul secolului al K:;!lea 3i "nceputul secolului al K;, estecea mai *eche cădelni/ă ce se mai păstrează. =a este unică prin faptul că reproduce macheta unei

)iserici, de plan central, a*ând o cupolă octo+onală 3i patru turnule/e circulare la col/uri.

)sen/a unei inscrip/ii face dificilă cercetarea piesei. Teodora ;oinescu, emite părerea cămodelul cădelni/ei a respectat indica/iile Sfântului Nicodim, familiarizat cu arta athonită 3i sâr)o!

)izantină. ;ătă3anu consemnează că Sfântul Nicodim ar fi primit cădelni/a de la re+eleSi+ismund al n+ariei "n timpul călătoriei sale de la Buda "n anii $H'H!$H'E. 2e de altă parte,2aul de lep, "n Călătoriile patriarhului (acarieQ, scrie "n $EH că a *ăzut la Tismana ocădelni/ă dăruită Sfântului Nicodim la $%J' de "mpăratul Si+ismund, a*ând turnuri "n formacastelului de la BudaQ.

2iesa este un amestec de elemente de structură )izantină 3i de decora/ie +otică. 2rin decora/ia sa+otică târzie, ea se lea+ă de lumea apuseană. 2rin forma 3i decorul ferestrelor, turlele mici sunt

aidoma castelelor medie*ale iar fa/adele ornamentate cu ferestre +eminate 3i arcade +otice "nacoladă, adăpostesc "n ni3ele din partea inferioară, siluetele unor călu+ări, inspirându!se dindecora/ia )isericilor occidentale.

2rin monumentalitatea formei, perfec/iunea execu/iei, remarca)ilă pentru acea *reme, cădelni/ade la Tismana rămâne una dintre piesele cele mai *aloroase, un model tipic de cunoa3tere ani*elului artistic de la sfâr3itul *eacului al K:;!lea, lucrarea putând fi datată "ntre $%>F anulsfin/irii (ănăstirii Tismana 3i $%J'.



>etraevan"helia Sântului !icodim /232 @ /234 @ erecătura

Copiat, potri*it "nsemnării auto+rafe, "n anul J$% @$H'HA 3i ferecat imediat după aceea,tetrae*an+helul Sfântului Nicodim este o operă de artă complexă, *aloroasă atât prin frumuse/eascrierii 3i ornamenta/iei miniate, cât 3i prin le+ătura de ar+int4 este "n acela3i timp o mărturie

palpa)ilă, păstrată "n forma ei ori+inală, pri*ind acti*itatea de cărturar al Sfântului Nicodim.

1erecătura manuscrisului *ăde3te prin icono+rafie 3i inscrip/ii că a fost realizată "n mediulcălu+ăresc, fiind atri)uită Sfântului Nicodim.

6e+ătura este formată din două coper/i din lemn de tisă "m)răcat "n ar+int. 1erecătura metalicăeste din ar+int ciocănit "n relief @repousseA suflat "n aur, iar cotorul 3i el din ar+int este realizat "ntehnica zaQ.

1erecătura manuscrisului, reprezintă pe cele două fe/e, două compozi/ii diferite.

2e una din coperte, "ntr!o compozi/ie echili)rată, este reprezentată scena Răsti+nirii. (ai rar "ntâlnită "n icono+rafia copertelor de manuscris este "ncadrarea scenei Răsti+nirii cu fi+urileSfin/ilor postoli "mpreună cu "n+eri 3i serafimi4 "n arcade treflate apar aici )usturile a $apostoli dintre care lipsesc Sfântul Simeon 3i Sfântul ndrei.

=xcep/ional, pe coperta posterioară a ferecăturii este reprezentată În*ierea su) forma Co)orârii laiad, a*ând de #ur!"mpre#ur un chenar cu moti* floral 3i 3apte rozete "n relief4 o altă rozetă micăeste situată central "n partea inferioară.

1i+urile "n +eneral, de3i tratate cu oarecare stân+ăcie, au o anumită expresi*itate. Nasul proeminent este le+at direct de fruntea mică 3i te3ită, uneori aproape inexistentă, +ura este redusăla o linie, )ăr)ia este un+hiulară, iar ochii, dispu3i uneori asimetric, 3ter3i parcă, "nlătură oricenotă carnală 3i naturalistă.



1erecătura are o anumită expresi*itate aspră, dată tocmai de adâncimea reliefului faldurilor de*e3minte fără planuri intermediare, expresi*itate la care contri)uie masi*itatea anatomică atrupului lui 5ristos de pe coperta :. Contururile un+hiulare, dau desenului si+uran/ă 3i o putere desinteză deose)ită. rtistul reu3e3te "n câte*a linii să imprime siluetelor mi3care 3i fi+urilor sentiment.

Considerată "n ansam)lu, această ferecătură are câte*a "nsu3iri ma#ore, care o situează printre

operele de mare *aloare artistică din ar+intăria românească.

>etraevan"helia Sântului !icodim @ manuscris miniat

Tetrae*an+heliarul Sfântului Nicodim, primul codice ornat cu dată certă, scris pe teritoriul /ăriinoastre se lea+ă de "nceputurile artei <ării Române3ti.

2rin caracterul decora/iei, acest manuscris rămâne sin+urul "n contextul miniaturii muntene3ti 3imoldo*ene3ti din secolele K:;!K;, dar tipul de ornament cel prezintă, deri*ă din formelesta)ilite "n arta )izantină "ncă din secolele K!K: perpetuate 3i "n manuscrisele sud!dunărene până"n secolul K:;.

Scrierea este de o remarca)ilă cursi*itate 3i ele+an/ă. 2unerea "n pa+ină este aerată, iar

ornamentica se men/ine "n limitele so)rietă/ii.

Codicele este scris cu o semiuncială măruntă, cu tu3 ne+ru.

7ecora/ia pictată este redusă numai la pa+inile de titlu ale celor patru e*an+helii, "mpodo)ite cucâte un frontispiciu 3i o ini/ială policromă ornată. =a este remarca)ilă prin )o+ă/ia, ele+an/a 3idelicate/ea moti*elor florale 3i animale păsări 3i mai ales prin calitatea ei propriu!zis

picturală.

nii cercetători ai manuscrisului au comparat frontispiciile 3i ini/ialele decorate cu flori 3i păsări,cu o minusculă +rădină. 2ăsări exotice, păuni 3i alte păsări de pradă, se plim)ă sau se #oacă,lini3tit, alături sau deasupra acestei +rădini "n mic.În frontispiciul e*an+heliei lui 6uca, moti*ul ornamental este o re/ea "n x!uri. Re/eaua de*inedoar cadrul ri+id prin care "3i face loc floralul. 2arcă ar *rea să fie +eometrie, "nsă nu este altce*a



decât o fereastră de +ineceu oriental cu ochiuri "n chip de fier de lance, "n dosul cărora ni3teal)ăstrele "3i +u+urează năstureii. 7e această +rădină, prea "n/epenită "n +eometric, păsările nu seapropie.

În frontispiciul e*an+heliei lui :oan, construit după aceia3i schemă a rom)urilor 3i triun+hiurilor,locul al)ăstrelelor l!au luat )uche/ele de flori necunoscute, specifice poate "ndepărtatei rmenii.2e tulpinile cu frunze ce cresc din col/urile superioare ale frontispiciului, două păsări au poposit

pentru o clipă, mirate nelămurite 3i "n+ri#orate parcă de această floră neo)i3nuit "m)inată.

Îni/ialele sunt *re#uri "mpletite 3i "nnodate, cu frunze 3i flori pe ele, +hirlandele me3te3u+it"mpletite de flori sau "m)inări de mari frunze exotice. O dată, "n cazul U!ului cu care "ncepee*an+helia lui (atei, un păun se ca/ără pe o +hirlandă 3i cur)ele ele+ante ale +âtului 3i cozii salecompletează liniile literei.

Tetrae*an+helia Sfântului Nicodim este un codice remarca)il pentru decora/ia de manuscris 3itotu3i nu a făcut 3coală, nu a ser*it ca model copi3tilor din /ările române.

Însemnarea de la sfâr3itul Tetrae*an+helului Sfântului Nicodim face mărturisire desprechinuitoarea năzuin/ă @+onenieQA după lini3te, mai aproape de sihăstie decât de chino*ieQ pecare sfetnicul atâtor domni o *a fi căutat "n ultimi ani ai *ie/ii sale.

)ana"hiar

=ste lucrat din mai multe )ucă/i dete3a)ile4 fi+urile din interior 3i exterior sunt turnate 3i cizelate,iar ulterior a3ezate pe taler, la fel ca 3i moti*ele *e+etale. rme de smal/ colorat. (oti*e floraledin interior 3i inscrip/ia, sunt fin +ra*ate.

2ana+hiar este un o)iect litur+ic ce astăzi nu se mai folose3te "n cult, format din două discurimetalice adâncite, prinse "n )alamale, purtat pe piept de către arhierei.



Cele două pana+hiare dăruite de fra/ii Craio*e3ti mănăstirilor Bistri/a 3i Tismana suntasemănătoare ca decor 3i manieră de execu/ie, imitându!l pe cel dăruit la $HJ'!$HJ$ mănăstiriiSna+o*.

Respectând pro+ramul icono+rafic, pe pana+hiarul de la Tismana sunt reprezentate Înăl/area7omnului 3i :isus =manuel "n exterior, iar "n interior, 7eisis 3i dormirea (aicii 7omnului.

2rimele trei reprezentări au semnifica/ii litur+ice le+ate de pomenirea mor/ilor 3i mântuire 3i )eneficiază de aceea3i concep/ie compozi/ională. Siluetele prelun+i ale sfin/ilor, cu fizionomii )izantine, stân+aci modelate, cu drapa#e "n cute paralele 3i surprin3i "n atitudini so)re, u3or dramatizate, sunt realizate plastic "n metal turnat, cizelat 3i +ra*at 3i montate pe structura piesei.

7upă cum aflăm din inscrip/ie0 cest pana+hiar l!au făcut fiii #upânului Nea+oe, #upân Bar)ul,2âr*ul, 7anciul, Radul 3i l!au făcut la mănăstirea TismanaQ.

Eerecătura de carte

7ouă plăci de ar+int ce au apar/inut Tetrae*an+heliei dăruită la $E de (ircea Cio)anu, "m)racăscoar/ele de lemn ale unei tipărituri române3ti făcută la Râmnicul ;âlcea, "n $FJH.

Considerată "n ansam)lu, ferecătura e*an+heliei de la Tismana @$EA se caracterizează prinmodela#ul discret, dar expresi*, prin accentuarea efectelor +rafice 3i mai ales, prin *iziunea

pre*alent decorati*ă de nuan/ă orientalizată.

2e fa/a ferecăturii, su) scena dormirii (aicii 7omnuluiQ, sunt "n+enunchea/i (ircea cio)anul3i Chia#na de o parte 3i de alta a ar)orelui *ie/ii.

$hivot



cest chi*ot are forma unei )iserici pe plan treflat cu a)sidele penta+onale, precedată de un

prid*or, "ncununată de o cupolă centrală pe naos, două cupole pe pronaos 3i câte o turlă mai mică pe prid*or 3i pe altar. 1a/ada a)sidelor este "mpăr/ită "n două re+istre de un )râu decorat cumoti*e *e+etale. În fiecare re+istru sunt ni3e cele de #os semicirculare, cele de sus "n arc trilo)at

"n care este +ra*at câte un sfânt.

Soclul decorat cu flori de lalea prinse de un *re#, "n partea superioară o corni3ă formată dinfleuroni a#ura/i.

2e laturile prid*orului sunt +ra*ate scene din *ia/a (aicii 7omnului4 "n ni3e postoli, Sfin/imilitari, =piscopi 3i părin/i ai )isericii.

7in inscrip/ie aflăm că0 cestu chi*otu alu Sfintei (ănăstiri Tismenii făcutu!l!au =+umenu 2e!tronie cu a totu ar+int 3i cheltuiala (ănăstiriiX "n anul F$FJQ, de la na3terea lui 5ristos $F$.

&aclă pentru Sintele 8oaşte

Raclă pentru Sfintele (oa3te lucrată de me3teri din Chipro*ă/. telier din <ara Românească. ceasta a fost dăruită Tismanei de e+umenul 2etronie 3i de arhidiaconul Nicodim. Cel dintâie+umen al mănăstirii, a fost un spri#initor al culturii4 aprecierea de care s!a )ucurat a determinat



chiar, desemnarea sa printre cei trei candida/i la Scaunul mitropolitan al <ării Române3ti. Cel deal doilea donator, Nicodim, este *iitorul e+umen al mănăstirii.

1orma asemănătoare unui sarcofa+ antic dată mai ales de linia capacului. 1iecare latură este"mpăr/ită "n panouri prin colonete le+ate "ntre ele prin arcade trilo)ate. În aceste panouri sunt+ra*ate scene din *ia/a Sfântului Nicodim, "nso/ite de inscrip/ii.

Cutia "n forma unei lădi/e din *remea rena3terii, a fost destinată a păstra Sfintele (oa3te aleSfântului Nicodim, după cum arată inscrip/iile sale.ceasta a făcut parte din patrimoniul Tismanei până la primul răz)oi mondial.În $JE, o parte din tezaur re*ine "n /ară, iar cutia, ca atâtea opere de *aloare, intră "n patrimoniul(uzeului de rtă.

Cercetarea acestui odor de ar+int, prezintă un interes aparte0 el cuprinde cea mai *eche ilustrare atradi/iei despre "ntemeierea Tismanei cât 3i a *ie/ii Sfântului Nicodim, cu pitore3ti detalii din*ia/a societă/ii secolului al K;:::!lea @costume, *ase pentru masă, mo)ilierA4

Opera de artă, datorată unui ar+intar anonim, "m)ină elementele tradi/ionale 3i "nnoitoare,ilustrând totodată influen/a me3terilor de ar+intărie munteană, din a doua #umătate a secoluluiK;::.

2e suprafa/a laterală a cutiei, măr+inite de arcade lo)ate de factură orientală 3i coloane )o+atornamentate se "n3iruie opt scene din *ia/a Sfântului Nicodim.Concluzionând, putem afirma că, icono+rafia scenelor 3i a fi+urilor /ine "n mod precumpănitor deaceea )izantino!sla*ă, le+ând ar+intăria Tismanei 3i prin această latură, de cea a <ării Române3ti@din =*ul (ediuA.

lături de ilustrarea *ie/ii Sfântului Nicodim, ornamentica formează trăsătura principală a cutiei.=a se compune din moti*e *e+etale, frunze 3i flori pe ti#e su)/iri sau pe *re#uri ondulate 3i"m)racă "ntrea+a suprafa/ă dintre +ra*uri, formând un cadru 3i un fundal, )o+at "mpodo)it.

Cutia dăruită Tismanei "n $F'!$F$, rămâne o operă *aloroasă "n ar+intăria secolului K;::4 eacuprinde ilustrarea unei *echi tradi/ii a <ării Române3ti, "n care faptul istoric se "m)ină cutradi/ia 3i cu reprezentările consacrate ale icono+rafiei )izantino!sla*e, realizate "ntr!un armoniosdecor de moti*e ornamentale *echi 3i noi "n care, prin măiestria me3terilor munteni, se

"nsumează 3i tendin/e noi, aduse "n nordul 7unării de ar+intarii chipro*iceni.

r+intăria laică



)ocale

7upă formă 3i ornamenta/ie a*ând cupa ca un clopot, decorată au repousse "n formă deciorchine de stru+ure, cu piciorul canelar sau tors spri#init pe o )ază hexa+onală, pocalele de laTismana "3i +ăsesc modele "n ar+intăria +ermană a secolelor K:;!K;:. 2iese asemănătoare se

păstrează "n n+aria 3i ustria.

)ahar

:nscrip/ie de danie sla*onă ne spune că0 cest pahar l!a făcut #upân rsenie, fiul lui (ihail 3i l!adat Sfintei (ănăstiri numită TismanaQ.

Cupa are formă conică 3i "n cea mai mare parte este decorată cu trei frunze mari, festonate, modelde sor+inte orientală, formând "n restul spa/iului triun+hiuri "n care sunt reprezentatecompozi/iile0 doi păuni afronta/i )ând dintr!un caliciu, doi cu +âturile "ncolăcite 3i un urs fa/ă "nfa/ă cu un leu, hrănindu!se reciproc.

2iciorul tronconic are acela3i dcor de frunze 3i moti*e florale. În concep/ia 3i ornamenta/ia paharului se "m)ină elementele de ori+ine orientală cu cele )alcanice @reprezentările zoomorfeA.

= posi)il ca donatorul să fi destinat această piesă cultului. rsul 3i leul, sim)oluri complementare"n tradi/ia orientală, fac un +est de "mpăcare4 păunii sunt sim)ol al luminii 3i *ie/ii *e3nice iar "nicono+rafia cre3tină, reprezentarea păunilor )ând dintr!un caliciu semnifică mântuirea.

>etrapoadele

Tetrapoadele de la $F%&, $F%H, din lemn sculptat 3i policromat au o decora/ie de moti*e *e+etale"n relief măruntX utorul, monahul Dhenadie, do*ede3te "naltul ni*el artistic atins de atelierulmănăstirii.



Analo"hionul sau Iconostas mic

Cel mai *echi iconostas cunoscut la Tismana, este cel din $FH&, făcut din lemn de ste#ar "n stil post!)rânco*enesc, ele+ant sculptat, a*ând inscrip/ia "n relief aurită. Caracteristic este iconostasulaflat "n fa/a tâmplei pentru expunerea icoanei zilei, aici ornamentul lasă loc unor panouri pictate3i aurite, ade*ărate icoane. Ca 3i la tetrapoduri, literele inscrip/iei din partea superioară sunt

perfect inte+rate ansam)lului ornamental Coroana de deasupra iconostasului este făcută demonahul Da*ril la $>HH.

$atapeteasma

ctuala catapeteasmă, existentă "n )iserica mănăstirii, este cea de la $F, sculptată de e+umenulDherasim4 icoanele ce "mpodo)esc tâmpla sunt realizate "n ulei de lexie zu+ra*ul dinCâmpulun+ la $>HH.

şile



;echile u3i ale )isericii dăruite Tismanei de domnul Brânco*eanu la $J>, sunt opera me3terului

Nichita4 astăzi ele sunt expuse "n (N.şile bisericii din veacul al V7III- lea eHpuse în

mu%eului 8ănăstirii >ismana

3ile sunt din lemn de ste#ar, "n două canaturi 3i "nchid chenarele de piatră. Cele *estice sunt odona/ie a Stancăi Dlo+o*eanu iar cele nordice ale e+umenului (ihail. ctualmente, am)ele sunt"nlocuite pe monument cu copii, pentru a se asi+ura păstrarea "n condi/ii muzeale a ori+inalelor.

3ile de pe fa/a de *est sunt ornamentate nu numai cu *re#uri 3i flori, "n stil )rânco*enesccontaminat cu multe moti*e )aroce târzi, dar 3i cu medalioane fi+urati*e, dispuse perechi "ntrecare ultimele "l reprezintă pe Sfântul Nicodim fondatorul mănăstirii fa/ă "n fa/ă cu Sfântulntonie @hramul mănăstirii ;odi/aA.

Canaturile intrării nordice sunt "mpodo)ite numai cu *re#uri 3i flori, "m)inate cu acelea3ielemente )aroce târzi, tratate "ntr!un spirit mai apropiat de ornamentul popular.

>oaca



Toaca metalică, din fa/a )isericii mari are forma unui *ultur )icefal cu aripile "ntinse 3i cuprindetrei medalioane, câte unul pe fiecare aripă 3i altul pe piept.;ulturul /ine cu +hearele câte o filacteră ce ne spune că această toacă s!a făcut pentru Sf@âAnta(ănăstir@eA Ti@sAma@nA, p@rAin osârdia 3i Uiă@lAtuiala lu@iA 9tefan :eromonahul, la anul $>H'Q.

:nscrip/iile au literele "n relief 3i la turnare s!au produs unele deformări care "n+reunează citirea.cesta este 3i moti*ul pentru care nu a fost pu)licată decât "n parte. 2iesa este un unicat, de o

ori+inalitate 3i frumuse/e deose)ită, "n patria noastră.

&acla Sintelor 8oaşte

În )iserica mare se +ăse3te o raclă de ar+int, executată de me3terul Dheor+he Stoica din Bucure3ti"n $J>' care con/ine de+etul arătător al Sfântul Nicodim, crucea de plum) ce sfântul o purta la+ât, precum 3i părticele din sfintele moa3te ale Sfântului :oan Dură de ur 3i ale Sfântului :+natieTeoforul.

Racla are pe capac, "n interior, prezenta/i "n medalioane sfin/ii ale căror sfinte moa3te sunt*enerate, iar "n exterior sunt scene din *ia/a 3i minunile Sfântului Nicodim.



5ia+a şi minunile Sfântului Nicodim 4n pictu$a Sfintei M#n#sti$i Tismana



9aşterea, boteul, 'irotonisirea ca diacon, apoi 'irotonisirea ca ar'imandrit



#iiunea dumneeiască



/umneeu %i dă lui ar'imandritului 9icodim puterea să facă minuni

Încearcă puterea dată de 7umnezeu0 a rostit cu *oce tare cu*intele lui 5ristos din =*an+helie0

GTre)uie să fac până este ziuă lucrurile Celui Ce (!a trimis pe (ine, că *ine noaptea, cândnimeni nu poate să lucreze. 1acă!se *oia Ta, 7oamne8G

7upă care s!a "nchinat, a aruncat rasa călu+ărească pe suprafa/a apei, a pă3it pe ea, 3i a plutitastfel pe *alurile mărunte ale 7unării până la malul celălalt8Q

ceasta a fost prima minune a Sfântului Nicodim.



lericii catolici ai lui 5i*ismund aducând !asul acoperit cu carne de porc

Si+ismund0 QBinecu*ântează cinstite 2ărinte păstră*ul acesta8Q

Sfântul Nicodim0 1ie după cu*ântul tău "mpărate8Q

Când au descoperit ta*a, "năuntru nu mai era purcel, ci păstră*X 3i tare s!a "nspăimântat"mpăratul de această minune8



Minunea trecerii prin foc. ?n stân*a 5i*ismund iar %n dreapta Mircea cel bătrân

Si+ismund0 Qm citit "n Sfintele Scripturi că 7umnezeu pe cine iu)e3te "l scoate ne*ătămat din

foc 3i din apă8Q

Sfântul Nicodim0 Îl *oi ru+a pe Stăpânul să facă milă de tine 3i cu to/i cei "mpreună cu tine 3isă!9i arate puterea.Q

tunci "mpăratul Si+ismund a cerut sfântului să!l )oteze "n le+ea ortodoxăX



;poi 5fântul 9icodim bla*oslo!ind pe %mpărat, se retrase să-şi scrie tetrae!an*'elul O

coane



5fântul 9icodim. ;cuarelă din anul "



0ucură-te, 5finte 8ărinte 9icodim de la Tismana=

Sfântul Cuvios Nicodim de la Tismana (26 decembrie)

Documents

Transcript of Sfântul Cuvios Nicodim de la Tismana (26 decembrie)