Contabilitate: Mateț Dorel

1. Pentru a fabrica 90 buc. din produsul B, în exerciţiul N, s-au angajat urmãtoarele cheltuieli:

_ cheltuieli directe 100.000 u.m.;

_ cheltuieli indirecte 40.000 u.m., din care:

– cheltuieli variabile 30.000 u.m.;

– cheltuieli fixe 10.000 u.m.;

_ capacitatea normalã de producţie este de 180 buc.;

_ cheltuieli administrative 20.000 lei;

_ pierderi din rebuturi 8.000 lei.

Sã se calculeze costul de producţie conform prevederilor IAS 2 „Stocuri“. Argumentaţi soluţia.

Raspuns:

Fabricare 90 bucati produs B

Chelt directe 100.000

Chelt indirecte 40.000

Capacitate normala productie 180 bucati

Chelt administrative 20.000

Pierderi din rebuturi 8.000

Calcul cost de productie conform IAS 2:

Alocarea regiei fixe asupra costului de productie se face pe baza capacitatii normale de productie.

In cazulunei productii sub capacitatea normala, regia nealocata este contabilizata ca o cheltuiala a

perioadei. Incazul unei productii peste capacitatea normala, valoarea regiei fixe pe unitatea de

produs este diminuata.

Alocarea regiei variabile asupra costului de productie se face pe baza folosirii reale a capacitatii

deproductie.

Calcul regie fixa recunoscuta drept cheltuiala a perioadei:

RFP = Chelt fixe * (1-Nivel real activitate/Nivel normal activitate)

RFP = 10000 * (1-90/180) = 5000

Calcul regie fixa incorporabila in costul stocului

RFI = Regie fixa totala – RFPRFI = 10000 – 5000 = 5000 lei

Calcul cost productie total = 135.000

Cheltuieli directe = 100.000

Cheltuieli (indirecte) incorporabiel = 5.000

Cheltuieli indirecte variabile = 30.000

Calcul cost de productie unitar

CPU = 135000/90 = 1500 lei / buc

Calcul chelt neincorporabile in costul stocului

- cheltuieli generale de administratie 20.000

- regia fixa recunoscuta ca si cheltuiala a perioadei 5.000

Nota: cheltuielile excessive generate de ineficienta productiei sunt excluse din costurile stocurilor

intrate ingestiune, de exemplu:

- rebuturi / pierderi materiale / manopera sau alte costuri de productie peste limitele normal

admise

- costurile de stocaj, altele decat cele care separa 2 etape ale procesului de productie

- costurile de desfacere

Ca si principiu general, se includ in costul stocurilor numai in masura in care reprezinta costuri

suportatepentru a aduce stocurile in forma si in locul in care sunt necesare intreprinderii.

2. Societatea ALFA produce umbrele de soare, asamblând pânza pe un support achiziţionat. În luna mai a cumpãrat 10.000 de pânze la 10 lei bucata şi 11.000 de suporturi la 20 lei bucata, şi a asamblat 9.500 de umbrele, costul asamblãrii fiind de 15 lei/bucatã. A vândut în cursul lunii 8.500 de umbrele la preţul de 60 lei/bucatã, comisionul vânzãtorului fiind de 5 lei/bucatã. Care este costul de producţie şi costul complet (de revenire) al unei umbrele? Care este rezultatul perioadei?

Raspuns :

Chelt.cu panza = 9.500 * 10 = 95.000

Chelt.cu suporturi = 9.500 * 20 = 190.000

Chelt.de asamblare = 9.500 * 15 = 142.500

Cost productieal prod.obtinute = 427.500 / 9.500 = 45 lei/buc.

Comision vanzare = 8.500 * 5 = 42.500

Cost complet=Cost de producţie +Cheltuieli de desfacere=45+5=50

Cost total (pt.umbrelele vandute) = 8.500 * 50 = 425.000

Venituri din vânzări: 8500 umbrele * 60 = 510.000

Obţinere produse finite345=711 427.500

vanzare produse finite411=701 510.000

descărcare gestiune711=345 8500*45=382.500

chelt desfacere = 8500*5 = 42.500

Rezultat de exploatare= 510.000-382.500 -42.500 =85.000

3. Creanţele entităţii faţă de clientul A sunt de 24.800 lei, iar faţă de clientul B, 43.400 lei. La scadenţă aceştia refuză să plătească fiind acţionaţi în justiţie, cheltuielile de judecată fiind 3.000 lei. Ulterior se încasează creanţa de la clientul B. Cât priveşte clientul A, s-a stabilit inexistenţa posibilităţii de a mai încasa creanţa.

4. Se primesc în consignaţie mărfuri în valoare de 10.000 lei, care ulterior sunt vândute, comisionul consignatarului fiind de 10%. Se încasează contravaloarea vânzării de către consignatar şi se stinge obligaţia de plată faţă de deponent. Să se efectueze înregistrările la vânzător, în cazul în care deponentul este:

a) persoană fizică;

b) persoană juridică;

5. Pentru a realiza un contract ce vizeazã furnizarea a 270.000 piese în 3 ani, o întreprindere a pus la punct un echipament special al cãrui cost de producţie este de 18.000 lei. În acord cu clientul, scadenţarul livrãrilor de piese a fost fixat dupã cum urmeazã:

– în primul an: 54.000 piese;

– în al doilea an: 81.000 piese;

– în al treilea an: 135.000 piese.

Care este amortismentul anual dacã întreprinderea opteazã pentru amortizarea în funcţie de numãrul de unitãţi de producţie?

Rezolvare:

Amortizare anul 1:18000*(54000/270000)=3600lei

Amortizare anul 2:18000*(81000/270000)=5400 lei

Amortizare anul 3:18000*(135000/270000)=9000 lei

6. Un utilaj achiziţionat în exerciţiul N la cost de achiziţie de 20.000 lei este casat în exerciţiul N+6. Din casare rezultã materiale în valoare de 7.000 lei; cheltuielile ocazionate de casare (materiale consumabile) sunt de 2.000 lei. Utilajul are o duratã normalã de funcţionare de 10 ani şi metoda de amortizare folositã este cea linearã. Cum afecteazã situaţiile financiare casarea utilajului?

scoaterea din gestiune a instalaţiei

% = 2131 20.000281314.00065836.000

înregistrarea materialelor recuperate

302 = 7588 7.000

înregistrarea cheltuielilor ocazionate de dezmembrare

6588 = 302 2.000

Impactul asupra contului de profit şi pierdere:

Cheltuieli cu activele cedate 6.000

Alte cheltuieli din exploatare 2.000

Alte venituri din exploatare 7.000

Rezultat -1.000

în bilanţ: scade valoarea activelor imobilizate cu 6.000 lei, cresc materialele consumabilecu 5.000 lei, scade rezultatul cu 1.000 lei.

7. La 31 decembrie N se cunosc urmãtoarele valori contabile: cont 301 = 20.000 u.m., cont 391 = 8.000 u.m.; cont 371 = 30.000 u.m. La 31 decembrie N+1 valorile contabile sunt: cont 301 = 21.000 u.m. şi cont 371 = 35.000 u.m., iar cele de inventar: cont 301 =21.000 u.m. şi cont 371 = 30.000 u.m. Care sunt efectele în situaţiile financiare ale anului N+1?

1.anualare ajustare: 391 = 7814 8.000u.m.

2.ajustare valoare mijloace fixe: 6814 = 397 5.000u.m

8. O societate achiziţioneazã o clãdire la costul de 800.000 lei. Consultantul imobiliar estimeazã durata de viaţã utilã a clãdirii la 25 ani, iar firma anticipeazã vânzarea clãdirii dupã 5 ani. Preţul actual de vânzare pentru o clãdire similarã cu o vechime de 5 ani este 290.000 lei. Calculaţi, conform IAS 16, amortizarea anualã.

9. La 1 ianuarie N, o întreprindere a vândut unui client mãrfuri pentru care încaseazã 20.000 lei. Condiţiile de decontare stabilite în contract sunt urmãtoarele:

– 50% la semnarea contractului;

– 30% peste un an;

– 20% peste doi ani.

Se estimeazã cã întreprinderea-client ar fi putut obţine un credit echivalent pe piaţa financiarã, la o ratã de 10%. Care sunt calculele şi înregistrãrile pe care ar trebui sã le facã întreprinderea în ipoteza în care aplicã IAS 18 „Venituri”?

362. La l ianuarie N, o întreprindere a vândut unui client mărfuri pentru care încasează 20.000 lei. Condiţiile de decontare stabilite în contract sunt următoarele:

- 50% la semnarea contractului;

30% peste un an;

20% peste doi ani.

Se estimează că întreprinderea-client ar fi putut obţine un credit echi¬valent pe piaţa financiară, la o rată de 10%.

Care sunt calculele şi înregistrările pe care ar trebui să le facă între¬prinderea în ipoteza în care aplică IAS 18 „Venituri"?

Rezolvare:

Sumele nominale care vor fi încasate de întreprindere sunt de:

10.000 lei la semnarea contractului;

6.000 lei peste un an;

4.000 lei peste doi ani.

Pentru a determina valoarea acestor încasări la momentul semnării contractului se procedează la actualizarea lor cu rata de 10%.

Valoarea actualizată a încasărilor viitoare este de: 10.000 + 6.000 / (l + 10%) + 4.000 / (l + 10%)2= 18.761 lei

Se consideră că preţul de vânzare conţine dobânzi în valoare de 20.000 -l8.761 = 1.239 lei.

Tratamentul contabil conform normei IAS 18 va fi următorul: La l ianuarie N:

- vânzarea pe credit:

411 Clienţi = % 20.000

707 Venituri din vânzarea mărfurilor 18.761

47X Venit necâştigat 1.239

Notă: Contul 47X reflectă venitul de primit sau venitul necâştigat. El nu semnifică un venit în avans deoarece nu a avut loc nicio încasare în contul perioadelor viitoare. Funcţia contului 47X este de ajustare a creanţei în bilanţ. In bilanţ, creanţa clienţi va fi prezentată la nivelul sumei de încasat (20.000 lei) diminuată cu venitul necâştigat din dobandă (1.239 lei) conform prevederilor IAS 39. Potrivit poziţiei Mi¬nisterului Finanţelor Publice, întreprinderile care aplică referenţialul IAS şi IFRS trebuie să-şi definească propriul plan de conturi, inspirându-se din planul existent în OMFP nr. 3.055/2009 şi creând conturi pentru situaţii pentru care nu s-au creat.

- încasarea imediată:

5121 Conturi la bănci în lei = 411 Clienţi 10.000

Pentru repartizarea dobânzilor între cei doi ani, considerăm că între¬prinderea creditează clientul cu preţul bunului în momentul încheierii contractului, mai puţin avansul primit, adică 18.761 -10.000 = 8.761 lei. Pentru a determina dobânda pentru primul an, aplicăm rata

dobânzii la suma determinată anterior: 10% x 8.761 = 876 lei. în al doilea an, dobânda se determină prin multiplicarea ratei dobânzii cu „debitul" clientului după primul an (8.761 lei, la care se adaugă dobânda pentru primul an, de 876 lei, şi se deduce suma plătită de client de 6.000 lei), obtinându-se o sumă pentru exerciţiul N+l de 364 lei (adică 3.637 x 10%).

La 31 decembrie N:

- înregistrarea dobânzii aferente exerciţiului N:

47X Venit necâştigat = 766 Venituri din dobânzi 876

La l ianuarie N+l:

- încasarea primei rate:

5121 Conturi la bănci în lei = 411 Clienţi 6.000

La 31 decembrie N+1:

- înregistrarea dobânzii aferente exerciţiului N+l:

47X Venit necâştigat = 766 Venituri din dobânzi 364

La l ianuarie N+2:

- încasarea ultimei rate:

5121 Conturi la bănci în lei = 411 Clienţi 4.000

10. Societatea comercialã ALFA SA prezintã, la începutul lunii martie, urmãtoarea situaţie a stocului de marfã M1:

Si371 = 70 buc. x 714 lei/buc. = 52.080 lei

Si378 = 7.000 lei

Si4428 = 10.080 lei

În cursul lunii martie au loc operaţiile:

1) Achiziţie de mãrfuri 5 buc. M1 la costul de 600 lei/buc., TVA 24%;

2) Vânzare de mãrfuri la preţul de vânzare cu amãnuntul (inclusiv TVA) de 31.000 lei.

Adaosul comercial practicat este de 20%. Sã se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai sus dacã evaluarea stocului de mãrfuri se face la preţul de vânzare cu amãnuntul, inclusiv TVA.

5. Societatea comercialã ALFA SA prezintã, la începutul lunii martie,

urmãtoarea situaţie a stocului de marfã M1:

Si371 = 70 buc. x 714 lei/buc. = 49.980 lei

Si378 = 7.000 lei

Si4428 = 7.980 lei

În cursul lunii martie au loc operaţiile:

1) Achiziţie de mãrfuri 5 buc. M1 la costul de 600 lei/buc., TVA 19%;

2) Vânzare de mãrfuri la preţul de vânzare cu amãnuntul (inclusive TVA) de 27.560 lei. Adaosul comercial practicat este de 20%. Sã se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai sus dacã evaluarea stocului de mãrfuri se face la preţul de vânzare cu amãnuntul, inclusiv TVA.

R:

1. Achizitie de marfuri

371 = % 4.284.000

Marfuri 401 3.000.000

Furnizori

378 600.000

Dif de pret la

marfuri

4428 684.000

TVA neexigibila

4426 = 401 570.000

TVA deduct Furnizori

2. Vanzare de marfuri

5311 = % 27.560.000

Casa 707 23.159.663

Venituri din vanz

Marfurilor

4427 4.400.337

TVA colectata

-descarcare gestiune marfa

% = 371 27.560.000

607 Marfuri 19.299.874

Chelt cu

marfurile

378 3.859.789

Dif de pret

la marfuri

4428 4.400.337

TVA neexigibila

K = Si 378 + Rc 378 =

(Si 371 + Rd 371) – ( Si 4428 + Rc 4428)

= 7.000.000 + 600.000 =

(49.980.000+4.284.000) – (7.980.000 + 684.000)

= 0,1666

Cota de adaos aferenta iesirilor de stoc = Rc707 x k =

23.159.663 x 0,1666 = 3.859.789 lei

sau

k = Si378 + Rc 378 = 7.600.000 = 0,14

(Si371 + Rd371) 54.264.000

Cota de adaos aferenta iesirilor de stoc = Rc371 x k =

27.560.000 x 0,14

Evaluare economica: Manațe Daniel

1. Obiectivul diagnosticului organizãrii, conducerii si gestionãrii personalului are drept scop: a) încadrarea întreprinderii (micã, mijlocie, mare); b) analiza structurii umane si a capacitãtii sale de a-si da concursul la realizarea activitãtilor întreprinderii; c) stabilirea organigramei întreprinderii.

2. Care sunt metodele de calcul al activului net corectat al unei întreprinderi?

-metoda substractiva: ANC= Total activ reevaluat-Total datorii si

- metoda aditiva: ANC=Capitaluri proprii ± diferente din reevaluare

3. O întreprindere prezintã caracteristicile urmãtoare: – capitaluri investite de actionari si creditori: 1.000 milioane u.m.; – rentabilitate minimã cerutã de la capitalurile investite pe piatã: 7,5%; – rentabilitate asteptatã (previzionalã) a capitalurilor investite în afacere: 10%. Sã se calculeze goodwill-ul întreprinderii pe baza impozitelor: superprofitul va fi constant pe o duratã nedeterminatã de timp.

4. Prezentati teoria care stã la baza determinãrii valorilor patrimoniale ale afacerii.

5. Prezentati criteriile dupã care se judecã o întreprindere ca fiind în dificultate.

Audit: Furca Teodora

1. Prezentati responsabilităţile conducătorilor de misiune pentru calitatea auditurilor conform ISA 220. – Controlul calităţii pentru auditurile informaţiilor financiare istorice (ISA 220).

2. Ce afirmatii (asertiuni) se rezolva prin confirmatiile externe, cum se redacteaza cererile de confirmare si cum se utilizeaza confirmarile (pozitive/negative) conform ISA 505 – Confirmari externe (ISA 505).

3. Care este rolul auditorului financiar (extern) al unei bănci potrivit IAPS 1004 – Relaţia dintre organele de supraveghere bancară şi auditorii externi ai băncilor (IAPS 1004)?

4. Care sunt recomandările IAPS 1010 –Analizarea aspectelor de mediu, în auditul situaţiilor financiare (IAPS 1010) privind evaluarea riscurilor/controlului intern (ISA 400)?

5. Cine aprobă şi revizuieşte periodic (cel puţin anual) strategiile generale şi politicile privind activităţile unei bănci comerciale? a) Banca Naţională a României; b) consiliul de administraţie (sau de supraveghere) al băncii respective; c) adunarea generală a acţionarilor băncii.

Expertiza contabila: Furca Teodora

1. Care sunt principiile deontologice după care se ghidează expertul contabil în efectuarea expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare?

2..Care sunt calităţile esenţiale ce conferă autoritate ştiinţifico-profesională lucrărilor expertului contabil şi cum le dezvoltă?

Doctrina si deontologie: Furca Teodora

1. Rolul marketingului şi promovării profesiei.

2. Rolul sectorului public.