SERIA II. ANCTL III. No. 536 Mdítia a treia DUMINICA 17 AUGUST 1897

NUMARUL 10 BAN!ABONAMENTELE

laeep la 14115 ale fle -eireI funi si se pIAtesetot- d'a -nna mainte

In BxcxregUU la Casa AdministratielIn j'Oeta ci streinätata prin mandate pestaleUn an In tari 30 let ; ln streinatate 50 lelSage funi ... 15 s s s 35 sTreff funi ... 8 s s s t3 s

Un numir In streinatate 30 baril

MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA

REDA CITA11o. s STRADA CLE)l1IlçltìTEI No. _

ocTELEFON

NUMARUL 10 BAN!ANIINCIIIRIILE

In BucureQt! Qi judete N primant: mima! laAdministra te

In atrein&tate, direct ka a+winiatraf{a Qi latoate oficiile de publicitate

Anuncinrl la pag. IV 0.30 b. linias III !. lel s

II 8.Insiertiile vi reclamele 3 lei rindul

Ela amatir echlií fQ baalADIfiINI9TRA TI

No. !. RRADI I/LRIIICyT1CI Ro 3

Alianta oficiala Franco-RusaRomînismul §i partidul liberal

Guvernul conservator fusese 'ne-mernic> In chestia nationala. Sefulpartidulul liberai, d. Durn. Sturdza,a spus aceasta nu numai in intru-niri publice, unde nu poti cere u-nui liberal sa -si puie straja gure I,dar chiar In Senat.

Cu toata vorba d -lui Sturdza, pevremea guvernului conservator Ro-Ininit de peste fruntarii an facutprogrese serioase. Cel din Transil-vania si Ungaria izbutisera sa atragaatentia Europe! intregi asupra lup-tel for si putusera sa Injghebeze oalianta, o alianta a nationalitatilornemaghiare. Cel din Macedonia a-junsesera sa dea un non avantmuncet pentru cultura nationalaprin crearea eforiilor scolare si sesimteaü imbarbatatt de tricolorulrominesc inaltat la Bitolia ; ches-tiunea episcopatului arminesc in-nainta Ircet -incet spre rezolvare.

A venit la putere nemultulnituld. Sturdza si partidul national -li-beral.

El, ia uitati -ve peste fruntaril sivedete cum le merge Rotninilor.

Ori unde -tt arunci privirea, nuîntilnesti de cit ruine.

Mindrul partid national romandin Transilvania si Ungaria sta sipana asta -zi dezbinat si amortit ;acest partid care, pina mal acumBout ani, era in stare sa infruntevitejeste toate pericolele, acum eredus la cea mai desavirsita inac-tiune. Alianta nationalitatilor ne-maghiare e de asemenea complectparalizata.

In partea aceasta, e vadit ça Ro-minismul a dat Indarat. Sta el maibine in Macedonia ?

Cind a venit la putere, d. Sturdzaa osindit tot ce se facuse pe vremeaguvernului conservator, pe cuvintulça lipsea baza. Eforiile scolare, sus -tinea d -sa, nu an nid o putere deviata, pe cita vreme nu exista unepiscopat rominesc macedoneon.Fara a Linea nid o seama de conditiile particulare in cari se dez-volta chestiunea romino - macedo-neana, fara a se gindi ça e maifolositor sa Intareasca si sa desa-virseasca ceea ce se obtinuse deja,d. Sturdza s'a pus sa daritne tot.

Eforiile an fost parasite eu desa-virsire si nu s'an uitat Inca scan-dalurile la cari s'a coborit guver-nul liberal In aceasta afacere. N'anpierit eforiile, dar aceasta numaimeritul d -lut Sturdza nu este, ci alspiritulul de jertfa al Arminilor. S'adat ansa o puternica lovitura avin-tului national, credinta multora aanceput sa se clatine si cauta e do-borita la pamint.

Guvernul liberal nu a lovit nu-mal eforiile scolare. Reusiseram saavent un consulat la Bitolia ; d.Sturdza 1 -a desfiintat mal întai siapol, cind a fost dezaprobat de Par-lament, l -a mentinut numai de forma,discreditind ast -fel Romînia nu nu-mai In (Ahü Arminilor, ci In al tu-turor nationalitatilor din Macedonia.Mal obtinuse guvernul conservatorvoia de a Infiinta un serviciü pos-tal rominesc la Constantinopole, ser-viciü care de mult lotos avea sa nefie si sporea vaia noastra ; guver-nul 1 -a desfiintat.

In schimbul tuturor acestor jertfe,d. Duntitru Sturdza promitea infiin-tarea Episcopatului rominesc, te-melia pe care avea sa se cladeascaapol un edificiü national solid.

Politica curioasa, negresit, foartecurioasa, pentru ça nici prosperita-tea eforiilor scolare, nid consula-

tul rorninesc din Bitolia, nid postaromïna din Constantinopole nu Im-piedicau intru nimic infìintarea E-piscopatulul, ba dimpotriva eran a-tîtea puncte clstigate cari putean fide ajutor guvernului In atingereascopulul.

Dar, curioasa ori nu, la ce re-zultat a ajuns d. Sturdza cu poli-tica d-sale ?

,Si nu trebue sa uitam ca guver-nul liberal a beneficiat de Impre-jurari cum nu se poate mal favo-rabile. Razboiul greco-turc a schim-bat situatiunea in multe privinti.Purtarea Arminilor, an cursul a-cestul razbol si pe urma, a fost deo lealitate atit de ireprosabila side ajutor atit de apreciabil pentruSublima Poarta, in cit. Sultanul si-aexprimat deosebita sa multumire.De la Bucuresti, guvernul liberala Impuls turco-filismul pina la celemal extreme limite.

Rezultatul ?E ca stam In chestiunea episco-

patulul arminesc tot in acelastpunct In care ne gaseam mainte.D. Sturdza n'a stiut nici sa incun-,jure, nid sa sfarime piedicele cese opun la rezolvirea acestel clle-stiurli. Timpul, sfortarile, banii Sta-tului, îtnprejurarile favorabiletoates'ai) risipit In zadar. Ba ne-am fa-cut intru cit-va de risul celor-l-altepopoare din Balcani, cari an stiutsa profite maI bine de circumstancesi an cistigat fara sa faca niel ceamal mic jertfa.

Macar daca In acest timp n'ar fifost oprita miscarea culturala InMacedonia, tot nu era paguba asade mare ; ne mingiiam eu sperantaca un guvern mal intelept si maldibaci va reusi sa rezolve si ches-tiunea episcopatului arminesc.

Dar d. Sturdza a turburat si aoprit mersul lucrurilor In Macedo-nia ; pe cind Bulgaril si Sirbil îsiindoiatí sfortarile spre a cistiga te-ren, Rominii si-an pierdut vremeasi puterile spre a se apara de laloviturile ce le dedea guvernul nos-tru prin nefastul sau inspectorscolar.

Stam dar mal rau mult de citînainte si va trebui sa reincepemluerul de la talpa.

Iata rezultatul politicel d-luI Du-initru Sturdza.

Cauza Romirlilor-rnacedoneni eastazi ruinata, intocmal ca si cauzaRominilor de peste Carpatl. Subtregimul partidului liberal, ltoma-nismul a suferit prrrtutindeni pier-derl colosale, ce cu greci se vorputea repara.

Daca din punctul de vedere in-tern avem tot cuvintul sa zicem catara e satula de domnia liberalilor,din puncttil de vedere al interese-lor romînistnului trebue sa ceremcit mal neintirziata Inlaturare de laafacerl a acestor oamenl.

Fie-care zi de regim liberal e opaguba pentru neatnul rominesc.

ALIANTAUltitnele toasturi ridicate de Tar si Pre-

sedintele republicei franeeze, pe bordullui Polhuau ai o insemni; tate deosebitei.

Pentru irltiia «ri"' se vorbeste oficial dealianta franco - rusa.

Aoest fapt este de sigur de cea malmare inseinniUate.

A cum avem fatá in fati, hotArit si ofi-cial declarate deuil mari si puternice gru-piirl : pe de o parte Germania, Austro -Un-garia si Italia, pe de alti% parte Franta s1Rusia.

Noua aliantñ nu trebue sA inspire ni-minai îngrijiri.

Rusia ea si l+'ranta nu pot aven altidorintA de oit mentinerea pacer, prin mij-locul eAreia numai sA asigura prosperita-tea popoarelor.

aceasta este azi dorinta tuturor.

Sphynxul de la Sinaia

A s'orbat rti Sphynxn1.Aurelianit}tlltrAda4i. Combinattl politice.

A 't'orbit SphynxulIn mijlocul incertitudinet ce domneste

in politica generatä a guvernulue ,si atutulor nuanfelor partidulue liberal,poate trece drept un eveniment o decla-raye a d-lue Eugen Státescu, impreju-rul cáruia se invirtesc de cit-va timpaurelianisti4 si sturdzigtie.

D. Státescu era socotit in timpie dinunná ca un amic al aurelianistilor,cari Le fáceaic iluzi4 cá la toamnä si-tuana va fi a /or.

Acum insá lucrurile 8'aü schimbatdintr'odatä. D. Eugen Státescu a de-clarat unue amie al nostru la Sinai,zurmátoarele :

Fárä indoialá cá d. Sturdza nuindepl ineste toate condinile unue sef departid, unue prim-ministru. Dar e a-muta oare un motiv pentru cin-va ne-mulfumip ca sá inläture din frunteapartidulut impreuná eu d. Sturdza sipe aceia cari formeazá miezut partidu-lue si reprezintá continuitatea lue is-toricá

Auretiani$Iit trdfdaftNumai agit a spus d. Stdtescu. Dar

si atit e destul ca sa vedem cá iluziileaurelianistilor sunt departe.

Este adevèrat insá, cá acum douélune d. Stdtescu a fost cistigat de par-tea aurelianistilor prin d. Costinescu,de Mt-va timp insá,în lipsa din farda tuturor aurelianistitor,guvernul l'arecistigat.

D. Státescu, infumurat ca ori-ce trin-tor, se sinite grozav cind este anturatsi adulat. 1S'i sturdzittit cunoscind acea-atä calitate a presedintelne Senatulue,i-aie fácut o curte stáruitoare si l'aüconvins, dacá se poate convinge un farniente. D. Sturdza nu-'l slàbeste niceacum cu dragostea gi adese-ore staffimpreuná la masa fie la Caraiman fiela Ungarth.

Combinafit politiceSe fac acum o serie de combinane

pentru a zädärnici toate planurile au-relianistilor si ventru a asigura o ma-joritate sigurá la Camerá si la Senat

Asa se afirma, cä d. Sturdza s'ar fiinfeles cu d. Státescu sá-4 lase pregi-denlia consiliului de ministrie, d-saráminind numae tninistru al afaceri-lor stable. D. Státescu sá inceapá a1,oi,de forma, n.egociere de impácare cuaurelianistie oferindu-le tree portofolie.Aceste negocier4 insá,se prevede de peacum,nu vor izbuti, cáce aureliaristienu admit cu nice un prel sa fie intr'uncabinet cu d-nie Sturdza si Gogu Can-tacuzino.

Negocierile se vor incepe insá eu pla-nul ca aureliaaiiste sä fie denunfan par-tidului ca niste elenente disolvante.

Aceasta este deocamdatá situana.

STATISTICA PAGUBELOR

Ploile torentiale, inundatiile din prima-vara si vara acestui an an pricinuit pa-gube insemnate ín tara. Ar fi de prisossä le enumeram ; recolte distruse, soselesi finit ferate stricate, poduti rupte,orase si sate inundate : pagubele sufe-rite de Stat si particularl sa ridica lamal multe zecl de milioane.

In aceasta situatie era tiresc ca gu-vernul sä se gindeasca imediat la ocercetare care sa stabileasca proportiadesastrulul, allume cine, ulide si cit apagubit.

Pina azi insa nu vedem sa se fi fa-cut nimic.

Mai mult. Insusl M. S. Regele a or-donat ca sa se faca o asemenea statis-tica. Zilele insä ad trecut si cu ele sap-taminile si totusl guvernul d-lui Sturdzan'a gasit Inca vreme sa ne spue ce ma-suri s'ad luat pentru a se aduce la in-deplitiire acest inalt ordin.

Nu ni s'a spus inca cine a fost in-särcinat cu aceasta lucrare, si ce resul-tat an dat cercetarile. Ziarele guver-namentale, limbute cind e vorba sä nuspuie nimic, s'ar fi cazut sa ne lamu-reasca in aceasta privinta.

Daca guvernul nu a facut niel o cer-cetare cind o va face ? La iarnä ? Daratunci cind se vor lua masurile de ajutor?

Asteptam raspuns.

NERUq INgREAm criicat. eu oare -care staruinta, tncetineala

ce pune guvernul in uvurarea Galatenilor caria& suferit din inundatil.

Sa nu fi font vinovatt ministrul lucrarilor pu-blice vi administratiunea liberala de la Galatide producerea catastrofe) vi inca trebuia sa fiede mult rezolvata chestiunea sentirai de dari.Dar cand lucrurile s'ail petrecut in conditiunilevti te ?

Numal Imprejurarl extra- ordinare ar fi pututjustifica intirzierea puse de guvern. Daca voiasa se apere in fata opiniunel publica de invi-nuirile ce i s'a& fucut, guvernul trebuia decl safie in stare a arata aceste Imprejurarl.

In loc de o asemenea aparare, gasim in VointaNationalä de eri un sol de comunicat in carese apune ca:

Conserratorlr ar a voit ca scutirlle sa se tao/ far* VIministrul oe suma se va suprima din venitarile sale.

Ort cit i -am socoti de in, apabill pe colecti-vistl, tot nu putera erede ea nu sunt in stare,sa priceapa ceea ce citesc. si vrind nevrindtrebue sa taxant observatiunea citata mal susca o neruvinare.

Noi am pretins si pretindem ca ministrul fi-nantelnr a avut vi pina acum destula vremesavl facä socotehle vi ca. sub un guvern detreaba, chestiunea ar fi fost deja tramata, pecind asa cum procedeaza guvernul liberal sovor taragani lucrurile pina la primavera.

De aci, pina la prostia pe care o spuneVointa, e un abiz peste care numal neruvina-rea poate sari. .

DIN STREIN/ITATE

Criza austriacá

Fie -care zi inasprente conflictul ceho - german,care e pe punctul de a produce o mare trizaaustriaca.

Ciornir le entre poporatiunea Germano vi cehaa& ajuns zilnice. Spiritele surit atit de incor-date, In cit cal mal neinsemnat incident dez-lantuevte patimile vi produce turburarl de stra-da din cele mal serioase. Cultura vache cu carese lauda aceste popoare, a ramas de rusine : pro -prietatea vi viata nu mal sunt respectate niel deGermani, nici de Ceht.

Membrll unuI Stat civilizat, cari In tot -d'a -unalua& tonul doctoral fata de popoarela mici cariprin mijtoace legale Ivi apara& bunurile nationate, a& ajuns intr'o stare aproape salbatica.

Mare lectiune pentru toate neamurile ce suntinca salite sa lupte pentru existenta lor natio-nala.

ln ultiroul nostru buletin asupra conflictululceho - german, am amintit despre intrunirea ceaves sa aiba loe Lunl, la Praga, a deputatilorgermani din Bohemia spre a houri daca tre -buie sa se dura s.& nu la conferinta de Impli-care convocata de guvernul austriac p e ziva de14 August.

Cum era de prevazut, reprezentantil poporululgerman din Bohemia a& hotarit in unanimitatesa nu se duca la conferenta.

Prin urmare nu mai e vorba de ïmpacaciune,lupta va fl dusa den! pina la ultimele el conse-cinte.

Ra(innea de StatCe va face guvernul imperial, fata cu intran-

sigenta Germanilor?Nu se stie inca nimic positiv. Se poate pre-

supune irisa dintr'un comunicat al oficiosulutFreudenblatt, ca guvernul va trece peste opo-zitiunea poporulul german.

In antintitul comunicat se spune ca conse-cuenta nereusitel incercari de impacare nu vafi retrageres primulul ministru Badeni. De aciincinte inca, contele Badeni va fi nevoit sa re-nunte la idoalurile sale (imputares Germaniloreu Cehit) vi sa faca politichh reata. Primul mi-nistru t ebui:t sa tinteasca a vl injgheba In Par-lament o naivitate care sa corespunda nu con -eeptiunil ideale a conflictulul cebo- german, elconceptiunil reale a necesitatil de Stat.

Aceasta vrea sa zita, cu alte cuvinte, conteleBadeni va apleca cumplina puterel apre adver-saril Germanilor. E probabil aa ministril de ori-gina germana vor evi din cabinet vi vor ti in-locuiti eu poloni, ceht si poate cu germaniclericall,

Atitudinea DreptelComisiunea parlamentara a diferitelor frac -

tiuni ale Dreptel, din care e constituita maio-ritatea guvernamentala din Reichsrath, se vaintruni la 1 Septembrie stil noti spre a hotarice e de %eut fat& cn purtarea Germanilor.

Dupa cit se zice, Drei pta are de gind sa su-puse guvernului imperial un program federa-

listic,Lucrul, de se va adeveri, e de o importanta

enorme, cite! va trebui sa se schimbe Cu desa-vlrvire fata imperiulul habsburgie.

Irredenta germaníaGermanil apuu c& nu se tern de nimic si ca

nu vor ceda eu niel un pret.Socoteala Ior e ca, urmind vi la toamna cu

obstructiunea in Parlament, toate afacerile im-periulul vor fi oprite pe lec vi ast -fel guveruulva fi silit sa cedete.

llar nu e nutnal atit. Germanil austriaci, caripretindea& pin& arum ca sunt singurit spriji-nitori at

Ta

vi al Statulul, astazt lasa sase inteleag& ca la un caz de nevoie se vorrupe de Austria vi se vor alipi la Germania.

Or! -cunt, suntem In ajuuul une! marl crineaustriace. Foreign.

TRIBUNA LITERARA

Impresit de c ,létorie(ln tara Arminilor)

III

De 15 anl nu mal fusesem in Bitolia.Schimbare multa, ce e drept, de a-

tunci si pina acum.Dragorul canalizat, iar in fata lui se-

raiul de curind construit, e martorulunel evolutiuni facuta chiar intr'un orasprovincial al Imperiulul.

Apol rindurile de cafenele si restau-rante de pe bulevardul Dragorulul, halade curind construits de asupra lui, tro-tuoare si iluminat, toate aceste nu eranalta data.

Birjarul m'a oprit la una din cafene-lele turcestl, unde tot el imi spusese cäse numeste «Vlah - cafte », si ça vin das-cali de la scoaaa valaha.

Mie mi s'a parut mai fermecstor a-cest nume de Valait, de cil numele ce-ler l'alte restaurante ori hotelurl cu nu-mele de : «Stanibulanda cafées si al-tele. Ms mal gindeam : aci trebue sägasesc si jurnale romínestl de citit.

Cafegiul era un tinar turc, ce purtaniste salvar) albi de pinza de in si carein acel moment servea o grupa de treltinerl cu narghilele.

Tineril, la vederea mea, observai cumtresarirà fie -care in parte.

Eu ma asezal la o masä si cerul larindul men pe limba otomanä, sa 'mladucs : «bir cafés.. De si uitasem dupaatitia ani limba otomans, totusl mal ti-neam minte cite -ceva din frumusetile elsi la nevoie ma puteam servi de mi-nune Cu putinul ce -ml mai raminea.

Cerul un ziar rominesc ceea ce ca-fegiul csuta sa ma satisfaca la mo-ment.

Cu o sete de nedescris am inceput sacitesc, art. de fond si sa sflrsesc eut Utima orás cind unul din tneril de lamasa de alsturi se scula cu mult tactde la locul san si apropiindu -se de mine,ma intrebä cu politela :

cNu cum -va dv. sunteti dl. Vulcan,despre care am auzit ça a sosit in orasul nostru ?

Desi nu voiam sa ma dag de cunoscutsi ms gindeam sa tree incognito pentrutoata lumea, totusl par'eä avea ceva ha-iatul cela In glasul lui, un fer de duiosienemarginita, care ms botari sa -1 ras -pund:

Da, d -nul men, sunt cliiar en acela,despre care intrebi.

Tinarul incerta o emotie puternicsla auzul acestora si cu vocea-1 tremu-ratoare imi zise :

« "l'I -aducl aminte de varul d -taleStere ?

«Da, unde e ? am strigat en.«Sunt eü, d -le,u zise Stele varul

men si pe cind ne imbratisam in urmaatitor ani de nevedere, tovarssil lui pä-rean si el miscatl in lacrimi.

Eran trel notabili rominl din Bitolia,despre a caror familie perdusem ori -cecunostints si nu -mi mal aduceam amintede cil de familia unuia numita Zezire

Stere avu grije sa ma poarte prin lo-curile ce ma interesar.

Soru -mea unde locueste am întrebaten, cscl atita mal aveam din tot ce afost casa parintilor nostri.

«Da, chiar spre casa el ne indru-mam», iml raspunse Stere.

Pe Stefana, aga se numeste soru -mea,o lssasem abia o copila si acum ne re-vedeam oamenl in puterea virstel.

Cind am intrat ln curte Stefana dinprispa case!, observind pe varul el Stere,insotit de noi teglia l'alt!, vru sa intrein casa pe cind Stere il facu semn cumina sa stea pe loc.

R11 cunostl? o intreba el, aratin-du-ma.

,i ça si cum 'I -ar fi soptit mil de spi

E P O C A

rite cerestT, mainte de a ma fi exa -imnat cine sunt si sa fi intrebat cum machiama ceva nevazut o atrase pretirepede spre mine si n'auzil alt-ceva inurma acestora, de cit : frate !...

Ce a mal fost de aci nainte nu maistili sa spui nimic lacrimile ar lua loculcernelel si n'as' mai fi in stare sa urmezsirul cälätorieI mele In tara Armanilor.

(Sflrsit.) Petrn Volcan.

NOll1IACIeri, Vinerl, la orele 10 s'a savirsit

in monastirea de la Sinaia, o deosebit:islujbä religioasa, cu ocaziunea zilel dest. Maria, hramul monastireT.

Au asistat la acest serviciü religiosAA. LL. RR. Principesa Maria, MareaDucese de Coburg Gotha, cu Princi-pesa Beatrice, d -nu Dim. Sturdza, pri-mul ministru, Al. Djuvara, ministrul jus-titiel, casele civile si militare ale Alte -telor Lor Regale, precum si un numerossi ales public aflator in Sinaia.

Dupa savir-sirea oficiului divin a ur-mat o ma' ä de 200 de tacîmurT pe careEforia Spitalelor Civile a dat'o popula-tiunei rurale din Sinaia.

Altetele Lor Regale Principesa Maria,marea Ducesä de Coburg -Gotha si prin-cipesa Beatrice air privit putin la popu-latiunea adunata imprejurul meselors'apoT aú plecat la Castelul Foisor, ín-sotite de suitele Lor.

Subinspectorul Sultanovici de la acci-zele din Iasi, a fost depus Joui.

Parchetul a descoperzt, cä acest funclio-nar tua mita si frustra comuna in infe-legere cu mai multi negustori.

I. P. S. S. Mitropolitul Primat IosifGheorghian se va intoarce Joui in Ca-pitala, venind din sträinätate.

Se crede cä d. dr. Leonte va fi nu-mit medic-primar la spitalul Brincove-nesc in locul decedatulul: dr. Kremnitz.

In Monitorul Ofl-ial de erl a aparutreltulamentul aprobat de M Sa Regele,pri%itor la aplicarea legel asupra pes-cuituluT.

Duminica trecutä s'a pus la Maräsestl,cu mare solemnitate, piatra fundamen-tala a clädirel fabriceï de zahar, pro -prietatea d -for G. M. Negroponte & comp.

Dupa terminarea s'-rviciulul divin, tot'invitati', in numar foarte mare, ail luat

la un banchet.Cladirea se ridir) aproape de vechea

gara, linge linia Marasesti- Tecucl si inapropiere de riul Putna.

,Stirea data de untile ziare, ca s'ar fiacordat Administratiunel Domeniilor Co-roaneT, concesiunea liniei cael feratede la Falticeni la Malini, este cu desa-virsire falsa. Niel aceasta administra-tiune, niel vre -o alta persoane san vreun grup de capitalisti, n'aü facut asemeni cerer!.

Este dar si mal putin adevarat castudiul linfe' se face eu activitate.

Ministrul de interne a numit o comi-sione compuse din d -nit prim- presedinteat Curtir de apel din Galati, prefectulZorilä, deputatul Gli. Nicorescu si se-natorul Gh. Cavaliotti ca sä distribueajutoarele acordat.e victimelor inunda -tiilor din Galati si din judet

R gam pe d. prim- presedinte al Curtilde Apel din Galati sa fie eu bagare deseama la operatiile ilustrilor sa! colegTdin comisiune, ca sä nu dea de bocluc.

Un membru al corpului diplo-matie, aflator acuin la Sinaia, s'aexprimat ast-fel despre d. DimitrieSturdza :

tActualul prim-ministru al Ro-miniel gasa-ate tot-d'a-una mijloculde a fi facil in imprejurari dificilesi dificil in ii.nprejurari facile).

Printul Urnsoff, care e vorba sa fie1lumit in curind ambasador al Rusiella Paris In locul d-lui baron¡de Mohren-hein, a fost timp de sease an! ministruplenipotentiar al Rusiel in Bucuresti,de la 1880-1886.

Aflam cä un conflict foarte scut a iz-bucnit intre d -nil general Berendeia, mi-nistru de razboiü si general Arion, co-mandantul corpului II de armata.

Se vorbeste ca urmarile acestul con-filet, asupra caruia promitem a reveni,vor fi foarte grave.

Febra afloasa continua a bintui in uneletemono din judetul Vlasca.

Diu aceasta cauzä multi locuitorl din lo-cali etile contaminate aü fost Impiedicatlde a merge cu vitele Ior la tlrgul dinGiurgiu.

Romînil bucovineni §i cabinetul Badeni

Dcputatul bucovineait d. dr. G. Po-povici, care acum se afta £n Viena, afost intervievat de un amie al ziarutuiTribuna. D. dr. Popovici a declarat, cadeputo fit bucovineni n'ait tratat incaru ministerul Badeni. Atasarea Buco-vinenilor la attuala majoritate parla-mentará a urnzat pe basa convingerei,cd in acest cadru se vor putea realisaaspira fiunile poporulul romin din Bu-covina. Dac8 a font cored acest calcul,momentan inca nu se poate afirma.Chiar acum sunt pendinte unele ches -tiuni foarte importante pentru fard siin special pentru elementul romín.

Cahinetul Badeni va avea ocazia ase arata amical grupulul romín. Delaatitudinea guvernutul va depinde sifinuta clubului parlamentar romin. Darateste sunt inca chestit pendente si nictdecum mute.

Nu ponte fi dect vorba despre o srhint-bare momentaná a dispozifiilor clubu-lut parlamentar romín fa f4 de guvern.El rám£ne sinner ata fat mojoritrz f il.Areasta nu exclude tusó modificártradicale in tacticá, daca imprejurárilesi rela f sur ile ver tua forme contrareasteptá.rilor si mai ales intereselor ro-mïneslt.

Impáratul Wilhelm i Ungurii(Un scandal in consiliul comunal din Budapest))

Consiliul comunal din Budapesta a pri-mit o adresa oficialä prin rare i se aducela cunostinta, ca Imparatul Wilhelm al Ger -maniei va fi oaspele Capitan-[ uugure,tl inprimele zile ale lune! Septembre.

Pentru prima oarä se face Capitale! un-gnresti onoarea ca sä fie vizitata in modoficial de capul Incoronat al une! marl pu-ter! si toata lomea se asteapta ea acest e-veniment sä fie apreciat de negurl, rial alesde el cari sunt atit txpansivi,atlt de exaltati.Cele petrecute musa In stnul consiliului co-munal din Budapesta pun intro luminafoarte ciudata ospilitatea ungareasoä.

Consiliul comunal Intrunindu -s spre adiscuta cestiunea decoratiel orasnlul, unmembru «sovinist si exaltrt', dupa cumspune Neue Freie Prese, anume advoca-tul Dr. Pantos Béla a voit sä is cuvintulpentru a observa ca orasul nu trebue satac& nid o primire Imparatnlut Wilhelm,de oare -ce acesta a evitat Buda -Pesta euocazia serbäria Mileniulul.

Nu'! Itïsati sit vorbeaseä 1 strigaciti -va consilierl comunali.

Traiascü Impäratul Wilhelm ! strigaalti!.

IN STIT UTLTL de FETE

EDUUATIUNEA ROMANAsub directiunea d -nel

ELISA 11IANLIU142. Calea Mosilor. -142.

Cursurile se impart in : primare, se-cundare, liceale si cursurl separate pen-tru limbele streine, unde studiile se vorpreda to limbe francese si germana.

Cursurile se incep la 5 Septembrie.inscrierile se pot face chiar de acum, intoate zilele, in cancelaria Institutulul dela 8 12 a. ni. si de la 3 -6 p. ni.

LiceulSub Directiunea d -lui M. MURWANJ

Strada f;Urbel- Vodti, 37. BueurestiCursurl primare si secundare compleete,

preparatiuui de bacalaureat, * coala militarasi scoala de podurl si rosele. Reautorizat,conform regulamentutul, elibereazá certifi-eate valabile pentru bacalaureat, gcoalamilitará, etc. Cursurile Incep la 1 Septem-bre 1897, iar preparatiunile pentru corigentlla 20 August. Anul acesta am lnfiintat peUnga cele patru clase liceale si cursul su-perior coin pleet.

D -tia Maria de Kapri, ea si mal 'nainte, seva ocupa eu aceeasI stäruiuta de copiit In-crediutati acestul institut, care multumitämuncel sale oneste si neobosite a putut a-junge la buna sa reputatie de asta -zi.

Inscrierile pentru anul scolar 97 -98 se farcu Incepere de la 15 August 1897 in toatezilele de la orele 9 -12 si de la 2 -6 p. m.,ln cancelaria Irtstitutuliil,str. tirbet -Nuda 37.

Prospecte se trimit gratis la cerere.Director, Marius Muregianu

Liceul MODERN pentru Domn ± §óreCalea Mosilor, 162. Bucuresti.

Autorisai de onor. Mini-der prit' ord. No. 1766si 4399 95, reautorisat prin ord. No. 6947/96. euGrádincï de copii, Curs primar si Curs liceal 7 d.,dupa programa Saatulul. Stint si cursuri faculta-tive pentru elevele cari n'aspira la baralaureat.

Directia n'a crutat niel un sacrifient: a alesprofesor! distinsl, a supraveghiat si ontrolat to-tul de aproape; de aceea resultutul a tort cenieI o eleva n'a ramas repetenta din eursul li-ceal niel din eel primar. de si unele eleve andat examen la Stat si attela in pension fiindexaminate de cet 9 delegatl al onor. Miuister.Nona eleve ait terminat crasa a neaplea si ti ailinscris la examenul de bacalaureat, dia cari ,,..an reutit sa -1 ia.

Parintil cari ar voi sä -s! aduce fucale aie!, casa urmeze cursut primar satt liceal dupa pro-grama Statulul, trebue se le ltrscrie negretitinainte de 20 Septembre, ca sa le trecein Intabloul ce se Inaiuteaza atunci Ministerulul.

Elevele pot fi interne, externe sari semi-interne.Prospecte se trimit imediat dupa cerere.

ireetoare, MARIA EMIR fALTEANU.

10-1 A. fiq'OldenlbergChlrurg- dentist, ele. I

de la scoala de chirurgie dentara din Paris23, strada Doamuei, 23

Curata dintil de pietra intarindu -i si aducin-du -t pentru tot-d'a-una la coloarea Ior naturale.

Seoete dintil stricatl frira niel o durera, ast -felça boluavul rßmine surprins ciad isI vede ina-seaua scossa.

Plomnbeaza dintil ce! mai atricatl eu plombeearl tin chu te 10 -20 an!.

Face denturl In sur si eau suc cu car! pacientilpot vorbi si mucca chier din prima zi.

Liuisteste cele rial oribile durer! de dint!,fora a'1 scoute.

Consultatif de la 8 -11 a. nt. fi 2 -5 p. m.

Pre,edintele consiliului, primarul MiirkusIdzsef, foarte palid, declara.

D -Ior, trebue sä respectäm lihertateacuvintulul si nu pot sá oprese pe d. Par-tos sil vorbeaseä ; tot ce pot face este, sa -1rog sä renunte la cuvint.

Mai multi consilierl comunali, germani deorigina, scandalizati de du plicitatea prima -rulul, aü Inceput sa faca un zgomot enorm,silind pe consilierul Partos sa pece din sala.

1.11111.

ttTIRI IIARLNTE* D -lui General H. Arion, comandantul

corpului al 2 de armatä care a lipsit nia!mutt timp din capital), In congediü, s'a In-tors la comaudanleutul säü.

* Ziarele vieneze spun. ea d. Moise Hal -fon, bancher In Bucure ;11, In calatoria -I laKarlsbad a fost victime unu! fort Iudräznet,In tren linga Praga.

Un individ, care s'a dat drept capitanRaduetz, i a furet ceasornicul gi mal multejuvaericale, In valoare de cite va mit deflorin!.

* Noua societate a tramwaelor din Bu-curesti, construeste o noua finie care pleacäde la barriera Dudestl si trece pria CheulDimbovitel, stradele Berzel, Francmasonasi Plevnel pina la fabrica Luther.

* Ministerul instructiunel publice a inter -venit pe linge ministerul domeuielor pentruca acesta sa fufiioteze pe linga scoaleleprimare din oraele si Odobesti,Inca cite doua clase pentru pomicultura sivivicultura.

* Ministerul de interne a confirmat azipe d. Hristodor Rildelescu ln functiuuaa deprimar al orasnlul Mangalia.

BCIOURI* ** Comitetul «Asociatiunel generale a stu-

dentilor Rominl,, spre q preiutimpina dife-rite dificultäti, ce s'ar ivi In organizarea vii -torulul congres, al XVIII -lea, ce va area loeanul acosta la Tirgu -Jin In zilele de 4 -8Septembrie; a hotarit irevocabil cä nu pottua parte la acest congres, de cit numalace! d -ni studenti cari posed in torta regulacart! de student.

Ce! ce dorese a se conforma acestel dis-pozitis se pot adresa In fie ce zi de la 4 6p. m., de arum pira la 1 Septembrie, fieinscris, fie verbal la sediul Asociatiel, stradaAcademies No. 19.

* ** Ni se comunica din Tutees cä In noap-tea precedents a scäpat din arestul de s-colo un anume Bartolomeü Crassoff, impli-cat in mal multe furturl.

S'aü Nat mäsurile cele mal Intinse pen-tru prinderea cvadatul» 1.

* ** D. dr. Salter s'a Tutors din straina-tate Si si "a reluat clientela.

Felix Faure la PetersburgPrin fir telegrafie

Telegrama d-lui MuravtetSt. Petersbùrg, 14 August.

La telegrama d -lui Méline, contele deMuravierv a ráspuns in modal urmd-for :

« Urm£nd ordinul Suveranulut met,out' onoarea ele a transmite ExoetenfetVonstre, mulf umirite Sale cele mai cdt-duroase pentru sentimentele pe cari gu-vernul f. -ancez le -a exprimai in tele-grama adresatá d -lut Félix Faure.

Paris, 14 August.

Ambasada Rusiel declaré cd nu stiedespre apropiara retragere a baronutulde Mohrenheinz, dar rio desminte.

ToasturileCronstadt, 14 August.

In timpul dejunulul de de bordul luiPothuau, d. Faure a ridicat urmátorultoast :

«Sunt incintat de a putea mul fumiad£nc Majestáfilor Lor, pentru ospitali-tatea fi primirea for, in mijlocul celordoué marine cari, din zitele cele clin-lad, ad luat parte la evenimentele maricari ad intemeiat amicifia sinceré EntrePranf a si Rusia, îsl apropiaré miinile

intime, si ad pleut ca cele doua natiunIamice §i aliate sá se ponta uni frá fieintr'o £robra jisare lealef si sinceró. Beafipentru in florirea familier imperiale,pentru màrirea Rusiei.»

7'arul a ráspuns :«Sunt fericit de a vedea cd prezenfa

d -v. printre noi, formeaza o noua lega -tur4 Entre arobele noastre nalliiniamice Olt alíate, cari sont de o po-trivä de hotárite sá contribuiascd dintoate puterile tor, la menfinerea pácelgenerale, in sensul dreptutul si al drep-táfei, Ridic paharul mai in onoaread -lut Faure si pentru propäsirea Fran-lel !»

Afirmaren oflcialai a aliauteifranco -ruse

Cronstadt, 14 August.Majestel file Lor, d. Faure, Maril -Duct

at sosit in radé la amiazi, at vizitatyaehtul imperial St-indard si s'ai duspe bordul tul Pothuau.

Pothuau ridicä ancora in mijlocul sal -

velor de artilerie gi aclamaliunilor entu-ziaste ale populafiunei.

Paris, 14 August.Temps reproduce toasturile ridicate la

bordul lui Pothuau, sub titiul Alianta.Din Peterhof se vesteste ziarelor, ca toas -

turile ridicate in timpul dejunulul ritprodus o impresie de nedescris ; mai inultiofiterl nu- i puteaíl Linea lacrimele.

PlecareaCronstadt, 15 August.

Dupa ce ail vizitat încrucisätorul rusRossija, Tarul. farina ci d. F. Faure, s'aisuit pe bordul yachtulul imperial A lexan-dria unde d. Faure se despärfi de Majes-ta file Lor si le mttllumi pentru ospitali-tatea for cordiale. D. Felix Faure a sárutaimina Iznpäräteseisi i:mbrätisat pe Impairat.

I,a vase ore seara, escadra francezá aplecat salutata de bubuitul tunurilor dinforturile Cronstadt. de uralele marinerilorrugi si de salutärile entuziaste ale mullimei.

Presa francezáParis, ir, August.

Toate ziarele, chiar cele socialiste, il*manifesteazä mullumirea cu privire laproclamarea solemne a aliante! franco-ru-sestl.

Iiadicalii si socialistii cer ca textul tra-tatului de alianlä sa fie supus parlamen-tului.

Cele -lalte tiare aplauda färä rezervá.Multe din ele subliniazä ca program alpolitice* europene, fraza d -lui Faure des-pre unirea pentru ideal ca si pentru dreptsi dreptate, precum. si vorbele rarului, princari afirma unirea pentru menlinerea pácelintr'un spirit de justitie si de echitate.

Figaro prevede o noua si importantemanifestaliune, in timpul trecerei fioteifranceze inaintea lui Elseneur.

Manifestatiile din FrancaParis, 15 August.

Toasturile schimbate intre Fiar si prese-dintele aii provocat manifes-ta(ii entuziast atit in Paris cit si in pro-vincie.

Nancy, 15 August.$ tirra despre proclamarea aliante! eu

Rusia. a produs un entuziasm mare. Mu-nicipalitatea a pus îndatä sa se pavoazezeprimaria si a adresat locuitorilor un a-pel, invitindu -1 sa-ci pavoazeze casete.

Pacea lame!Paris, 15 August.

Agencia Havas ala din St.- Petersburgcä conferinla dintre contele de Muravietysi d. Hanotaux, care a avut toc in facaTarulul mai intiiú, apol in prezenla d -luiFélix Faure, a avut rezultate foarte sa-tisfieätoare pentru interesele ambelor tarisi pentru patea lume!.

Primirea lai Faure in FrantaParis, 15 August.

D. Méline, generalul Billot si admira-lui Besnard vor pleca Marli la Dunker-que spi e a felicita pe d. Félix Faure cuprilejul intoarcerei sale din cñlátoria dinRusia, calatorie încoronatá cu succes.

Guvernul a hotarit ca in ziva intoar-cerel d -lui Faure, monumentele publicedin Paris si din departamente, sa fie pa-voazate.

Italia In Africa

Roma. 15 August.In ultimale zile s'aú tinta mai multe

consilil de ministril, pentru a se tua cli-ferite hotäriri cu privire la afacerile A-fricel,

Ziarele où räspindit multe zvonuri a-supra cetera ce s'ait petrecut in atesteconsilil.

Opinione declara in mod formal ca incabinet, acordul este complect si cä Cuatehotáririle relative la Africa s'ail luat farádiscutiune. Peste cite -va zie hotäririle sevor cunoaste.

Aplanarea conflictulul Austro - bulgar

Viena, 15 August.Baronul Call, agentul diplomatic al

Austro- Ungariel In Bulgaria, a plecat In-dtarat la Sofia.

Tratärile tie pace

Atena, 15 August.

Guvernul grecesc a fost iscodit de pu-terl in privinfa primulul acont, pe carel'ar putea da din despagubirea de ráz-boid fi in privin f a veniturilor ce arputea sa puna ca garan f ie a sumet to-tale a despágubirei.

Se crede aid cá negocierile intre pu-terl se vor sf£rsi grin a se admite pro -punerile Angliei si cá se va gási o so-lufiune impáciuitoare Entre vederile a-cestel fart si ate Gern aniei.

Londra, 15 August.

Agentia Reuter aflei din. Constantino -pol cd, in urma prote.stárilor in contraproiectuluii Angliet, m xrc hizul de Salis-bury a elaborar un not protect, princare sl abileste cá Anglia, Franta siRusia sá fie garante ole Greciei.

Aceste putcri ar primi dreptul de acontrola veniturile hotárite pentru acestimprumut. 111,

ídN CAPiT 4 L®lerO eádere mortalá. Un copil de 2-3

air, al t'omet Lana Ion din strada Poetulut 45,a niurit la fvmeia Luxandra Marin din str. Zi-durilor 42, unde se afla In iugrijire.

Copilul nu fusPse de loc bolnav ceea ce adat natere la diferite banuell, intre cari camoartea. ar fi fost provenite dintr'o cazaturace suferise copilul acuta 10 zile, pe clad seafis sub ingrijiroa altei femel din strada La-brintul.

Neputî:ndu-se pina arum rtstabili respousabi-litatile, cercetarile urmeaza.

Iarsirl! tramvayelle.I:rl, Viner!, pe laorele 3 ;ì un sfert p, m., un domn s'a suit ìntramvayul din strada Pupa-Tatu, in josul bote-lutin de France. Imediat conductorul i-a datbiletnl trebuincios, §i ín acel;a +imp un con-trolor s'a urcat In tramvay. Controlorut adre-sindp-se catre noul caleter '1 intrtaba undos'a suit.

Ad, rilspunse d-nul caruia tocniai i se de-dese b let ul.

In calea Victoriel? lntrebä controloruldin non.

Aci, raspunse, plictisit. pasagerul.Unde aci ? intreba contruaorul iaran!

Atunc! pasagerul '1 raspunso scurt controlo-rulul se intrebe pe conductor, fiind ca se vedeca nu pricepe romineste.

Tot! din iratuvay se Intreban la ce serveseintrebarile facute ; controloril nu sont judeca-torI de instructie ca sa faca fel de fel de in-treharl la care pasageril nu sunt disputi sa ras-puna..

Pentru control servente bileiul. Intreb'irr sepot, in toata voie, face condnctorilor, dar nupasagerilor.

Ttlhar! prina,! in Capitalá.---Alaltaerrnoapte, o banda de tilhar! a jefuit ni torturatIn cimp, linge gara Lehliar, po d. Popescu, aren-dasul mente! Brostenl, Ialomita,

Dupa es aú jefuit pe arendas, tilhari! s'súrefugiat in Capitala, unde In urma circulariltrimisa de autoritatite din lalomita, politia desaguranta i-a prins a4ta noapte.

Tilharil vor fi inaintati mline parchetulul delaloinita.

Institutul de Domnipare

BOLINTINEANU"sub directiunea D -nef

MARIA ANGELESCUBUCURESCÏ. Soseaua Jiann. BUCURESCÏ

Lieeú si cursor1 primare, cu internatsi externat.

Inscrierile incep la 15 August.Informatiunl se pot da la cerere.

2,000 L E Iofer pent,-., nn singur timbru postal din Mol-

gpnpp Bova din anul 1858 de 81 parale.o n Asemeuea emptier marei!e deE-

z 27, 54 ni 108 parale, pentru cariori '. c pletesc pine la 500 leI pe bucata.e A Brosura Ilustrata eu descrierea0, rr ìi pretul fie -carul timbru In parte.

EOlIAP a aparutsi se uiota. gratis ti franco la ori -ce cerero.Magasin special de Marci pentru coleetiuni

I1. BIRNBACIII3, Iaatteai Romtn, 3.

Intrarea prin styada Cimpineanu

Dr. D. Tutu.lescuBoole interne si sifilitice

8G, Strada RolnanA, 86intrarea prin str. Dorobantilor

Consutafiuni de la 6-7 seara

I)r. S. ERLICIISpecialist in boale interne

22, Strada Gabroveni, 22Consultaliwni de la 2-4 p. m.

AVISC} RAiT de S A11IIINTA de

prima ealitatese gäseste de cunrparat la d-nul

SOLOMON BLANK15. Strada ltaiiropoleos. 15.

Evitati de a bea nefiltratáPRIN FILTRUL

BUHRIIOTGse obtine api limpede a,i stintitoasiiAuturazat de inaltul consiriü superior sanner

Depositul general la : SALTER & CUNOBucuresti, Strad ,s Culf e i, No. 31

si la principalele magazine do inarehitenieti portalanarie

Dr. J. THOMA- THOMESCUDurent al Facult lei de Medicinie

Vechiul intern al spitalelor din Parisprofesor la Universitate, etc.

8 A MUTAT, 2OS, Cateas Victoriel, 20SCon.sultatiuni ele la 1 -2 qi 6 7

Mßctea fi .Simbrta, consulta(il gratuite

Baile Radu- Negrudin CAMPÜLUNCY

Baile reel cu duo complecte s'ait pus lncirculatie la t corent.

Baile de IIidroterapie, putiuä, abur ,;i aercald la 1 August.

Irrhaletil, aer comprimat, mediceineutalesi electrice la 1 Septembre.

tustalatiuuea aces ter bai, mobilierul si totce se impune pentru un asemenea stabili-nient de prima ordine, nu lass nimio de durit.

Preturile sunt mal mult de cil moderate.Dtrecttanea.

Noul Institut de Bdettsub directiunea d -Ior

I.CLINCIIT Q.POPABUCURESa'I

104, CALEA PLEVNEI, 104Inscrierile incep la 15 August, iar

cursurile la 1 Septembre.Se primesc elevi pentru cursul primar

si secundar.Infor-niatilrni se pot da la cerare.

Farmacia ANDREI CRUCEANUI)iu Tirgu- Neamtu

Sub- semnatul sin onoare a ïnstunta pe onor.Public, care este liolarit a visita, in timpul ve-re! orasut Tg. Neamtu, renumitele bal de laOgliuzi sari splendidele locarl de vara dia im-prejurimile orasnlul Tg.- Neanatu, cä din lunaIanuarie a. e. am lust to posesie farmacia dinacest oral ni ca n'am crutat munta nisi ban!pentru a o ridica la nivelul farmaciilor celormai [Roderne, inzestrind'o tot o ate in belsugCu din toate necesare, aducled pe linge un de-posit mare de droguerie, preparate strenue, ar-tirole do cauciuc, sapunerie, parfumerie, eau decologne, etc., etc., ni un mare deposit de apeminerale din tara si streinatate direct dela surse.

Ast -fel ce cunt in posibilitate de a servi peouorabilil visitatori. eu din tonte ce se stingedo branla mea de farinacist. e, ettms,

Andrei f'rneeanit.Doctorul AL. C()STINIU

Media de SpitalBoato de copi!. Boat() de Gtt. Nas ni Ureche

Consultati!. 5 -7. Str. Funtine,. 48.

1) -ruf 101% "I AN UFost medic secundar al Spitalelor

din Bucurestistabilit in Cfimpulung da consultati

pe timpul verel.

EPOCA 3

es. Tot asti noapte agenti! politieT, al purmina pe dnuT vestiti criminali, Van.iü Stoiansi Anton Ionescu, ambii condamuati la citezens ani munte silnica de nitre curtea cu ju-ratl din Braila.

Inceudiii. Asti noapte pe la orele 11.un incendie violent s'a declarat in fundaturaMas nei, in veinatatea fabricef Assen, la u casaverbe Invelita cu sindrile.

Pompieri!, dupa o ore de la deelararea in-cendiu ut, n'ali avut oraziune de cil SA constateça flacarile disstrusese intreaga cladire.

Lin dramele mizeriel. Asta noapte,sergentul de orafi, postai in strada Labirint, aObit mort pe trotuarul strade!, ln fata caselorCu No. 146, pe individui Dinu David, ln verstade 80 de ant, de fel din comuna Copacenil dejus. judetul Ilfov.

Istovit de boala si de serici!, sarmanul ba-trin elise eri, zi de sarbatoare, sa eerseaseeprin oral. Ajuns ln strada Labirint, David, foartesl:.b si copleeit de oboseale s'a asezat pe tro-tuar ça sa soi udihneascä. Cum puse capul jos,batrinul cersetor adormi in somnul dreptilor.

Cadavrul cersetorulut a fost transportai, dinordinul parchetutuT, la Morga orasulu1.

Furt en mpargere. Cunoscutit pungae!de meserie Ieneu Cristea si Nae Taules u, alispart asta noapte pravatia lut Naum Tepu, dinfundetura spitalulul 12 si iaü furet o mareeanhitate de marfurt si Loti banal ce i -ali gasitin tejghea.

Pungasii se fost pe data prinsl de agentiTpolitiei de siguranta crestati la sectia res-pective.

DIN (ARAaltemIucendiii. Ni se cemunica din T. -Magu-

rele ca in ziva de 9 eurent, de la orale 4 dupaamiazi, un incendie s'a declarat la aria fratilorCu - lelis, arendasil maso Saellele, Teleorman.

Flacarile s'aü intins cu o repeziciune uimiloare el al d strus 22 de sire de rie si 36 elestrogurl de fin. Nimic din productele adunatepe arie nu aü putut fi scapate.

Pagubele cauzate de acest incendie se urcala suma de 120.000 lei.

Producte'e dietruse de ilacari eraü asiguratepentru aceasta suma, la soc'etatea Dacio -Ro-minia.

Autoritatile locale aü descbis o ancheta pen-tru a constata cauzele ecestui inceudili

De asemenea, ni se serie din ;Constantsca in noaptea de 12 curent s'aü aprins si aüars cu dbsevirsire trel sire eu grin ale locuito-rulul Ion Delea din Ostrov.

Pagubele sunt mari.In noaptea de 11 -12 August c., un mare

foc s'a declarat la megaziile eu rit ale d -lui Mi-hail A. Coriu, din camina Bucsanl- Vlasca.

Focul a luat nastere intre orele 3 jum. 3 a. m..si a distrus pina In temelie intregul corp al cia-direi, prefaclnd in cenuse aproape toata cantita-tea de gnu efleta intr'lusa.

Prin concursul servitorilor gi i,1 oamenilor d,servicial al curte( si eu ajutorul a doua miel pompeale maeinilor de treierat din localitate, foral s'alecalizat, scapind ast -fol patulele eu porumb dealaturl si alte case el dependence verine.

S'a putut constata cu siguranta ca, focul a fostpus eu intentie de ocre -ce s'aü gasit ciltl si Mileanse Cu gaz, fixate prin colturile superioare alecladiret.

Tflhaäarie. Alaltaerl noapte o banda deholt cari eutreere do mai Inuit timp judetulIalomite. s'eü introdus priu spargere in casalocuitoru'ul Gheorghe Doja, din romuna Ulmu,jud tul Ialomita si i -au furet 1800 de lel pecari Doja i avea inchisi Intr'un serin precum simai multe alte de b jutera

Dupa ce aü furat tot ce al gasit do valuarehotil aü esit pe fereasl ra case!, pe unde sesi introdusese, rupind barele de fier.

Autoritatile al luat masuri de urmarire.

DIN STREINATATE

Cusitoreasal eu pictoarele. La Gesell-schaftshaus. a sosit de ette -va zile o tinara ro-rnince de fel din Nocrich, numite ParaschivaLupu eareia lipsindu -T amindoua bratele, lu-creaza eu picioarele.

Parasehiva I.upu, brodeaza eu multa desteri-tate el fiueta si multe din lucrurile esita din pi-cioarele el aunt expuse acolo.

Indoitait silnucideredramaticä. In co-muna ungureasca Petri s'ae siuueis deunezi a-mindoue fatele economutul Tarkò Mihdlyi, unade 18 si ceealaita de ili ani. Nefericitele s'alidus noaptea la mormintul mantea sor si s'adst rangulat.

In comuna se zvoneete ca nefericitele co-gite ad luat aceasta funeste rezolutiune Inarma relelor tratamente pe cari ele le sufereaüde la mutua sor vitrega.

t.1111.s

Depesile de azi

SERVICIIIL 4GENTIEI ROMANE»

Constantinopol, 15 August.

Colonelul Leontiew, seful misiunel rusestiIll Abisinia, va soci simbatä eu daruriledestinate Sultanulul ; aceste cadourl suit :o pajurä In pele de ipopotam lucrata luaur, un leu si o scrisoare autografa. Daru-rile destinate Tarului constati in dol cal,trel bivoll si o serisoare.

D. de Nelidow a scris celui de al doileaset al misiunel, sä päreseasci Constantinopolul si sa piece la St.- Petersburg. Avestaeta vrea ; spune cä trebue sa se prezintemal Inttie Sultanulul Impreuna cu conteleLeontiew.

Iutre contele Leontiew si membril misiu-nel surit certe provenite din chestiuni dehaul.

Misiunea are un pasaport abisinian' vizatde consumi Frantel la Djibuti Misiuneaspune ca In ultimul timp Menelik e stipe-rat contra i"rancezilor, cari ad deschis scri-sorile sale pe Land treceae prin Djibuti apreConstantinopol, cu prilcjul aniversarel suirelpe trou a Sultanulul.

Copenhaga, 15 August.Asta-z1 s'a facut cäsätoria Printesel Inge -

borg, fiica Printulul nlosteuitor al Dane -marcel, eu Prietul Carol, fiul Regelul Sue -diel, In prezeuta fanliliilor regale din Da-nimarca si din Suedia precum si de 'farinavaduvä dueriera.

ULTIME INFORMATIUNICONFLICT17L

dintre generalil Berendeiú Si Arion

Asti -vara a izbuenit un conflict luirecomandantul corpulul II de annate, d. ge-neral Arion si Eforia Spitalelor Civile asu-pra une( inträrt de la Curtea di dosul pa-latulul bailor Efories, intrare care treceprin curtea cazarmil jandarmilor pedestril.

La Baile Eforiel exista o poarta ce sedescuide ln curtea cazirmel jandarmilorpedestrii si pe onde se scot toate murda-riile de la baie. D. general Arion, coman-dantul corpulul 11 de armata, In arma malmultor reclamatiunì ale comandantulul jan -

darmilor pedestrii, a dat ordin ca poartasä fie inchis&.

De ski conflictul cu Eforia, care a durataproape o luna.

In cele din urma, d. general Arion, Inurma miel dispozitiuni a ministrului de res -uoit7, a redeschs poarta.

sDe cite -va zile d. general Arion, conside-

rind nouile reclatnatiuni ale coman dantululjandarmilor pedestrii, reclamatiuni cari ac-centuiaza, c& o parte a murdariiltir de labaile Eforiel se scurg In curtea cazarmiljandarmilor, din care cauza curtea a de-venit o adeväratä pepinierä de microbi,a ordonat din noü ca poarta sa fie ln-chisä.

Morin, pe de alti parte, avind acte cäare drept de servitute prin curtea cazar -mil, a reclamat din noü ministerulul derisboie.

D. general Berendeie, a ordonat coman-damentulul corputut II de armate sä redes -chidä poarta, dar d. general Arion se opusedin motive sanitare.

In urma acestora, relatiunile dintre mi-nistrul de räsboic si comandantul corpululII de armata, sont atit de incordate, ln cttse raspindese o multime de zvonuri pe carideocamdatä refuzàm de a -le Inregistra Insperanta, ci conflictul se va aplana.

Stirt sosite din Sinaia anunfd c,ästarea A. S. Principele Ferdinand estecit se ponte de satisfdcdtoare.

A. S. R. a inceput set acorde, dincind in cind, audienle diferitelor per-soane, intre cari tri ofiferilor din re-qienentul 4 de ro§-iort.

Se vorbeste ca in luna viitoare vaveni la Sinaia spre a vizita pe AA. LL.Principele si Principesa Maria, sora sa,A. S. Principele ereditar de Saxa-Co-burg, Alfred.

Asta-z1, Simbätä, ad inceput confe-rintele invatatorilor in toate capitalelede judete, gara. de Focsanl unde nu setin conferinte din cauza epidemiel detifos care inca battue capitala judetululPutna.

E vorba ca la manevrele austriacedin Totis sa aziste si d. general Barozzi,seful marelul stat- major.

Nemultumirile in contra actuales ad-ministratil a ministerulul instructiel, in-cep sä ia proportiuni marl.

Toate coridoarele ministerulul suetzilnic Intesate de sute de persoane cuafacerl urgente ; cele mal multe venitedin provincie. Dar niel ministrul, nidI se-cretarul general, niel directoril de ser -vicil nu sunt niel adata. la minister. Cindse Intîmplä ca vr'unul dintr'insii sä sepresinte la slujbä, nu stn declt cite -vaminute, refuzind a primi pe solicitatorl.

Astäzi, de pilda, nu s'ait prezintat laminister niel ministrul, niel secretarulgeneral, niel directoria invätäminlululprimar si secundar.

CONSTANTIN SIMIONESCUDottorand ln medlelluia

Paris, Boulevard Arago, 63 bis., Paris.Stabilit de mai mutt timp ln Paris si fiindln realtil cu tots specialisti1 si celebrititilemedirale din Paris, pot oferi serviciile melepersoanelor cari vin la Paris sa se con-sulte eu Dr. specialist!, asemenea se potcere cousultateuni si prin corespoadenti.

Ar fi vorba ca de la toamna si anume inainte de deschiderea Camerilor,consulatul romín din Bitolia sä se rein-fiinteze de fapt, caci acum el existanumal in bugetul ministerulul afacerilorstreine.

Se vede ca d. D. Sturdza se teme deredesehiderea cestiunel macedonene InCamera.

D. Gr. I. Ghica, ministrul taret laParis, este asteptat peste cat -va timp inCapitals.

Din toata presa Capitale", Drapelul a reinasivapoi de tot ru declaratiile aliantei oliciale ln.tre Franta el Rusia.

Iuta ce publica in prima pagina de azi ziarulprea moderatiler liberal) :

Dar cuvintul dorit la Paris n'a ie,git dingura Tara/ut : Nicolae al 11 -lea a vorbitcu caldura de primirea sa la Paris, desimpatia, de anticipa care leagd poporulrus de cel Trances, dar cuafntul alienta l'aevitat.

(Veni Drapelul Nr. 35, pagina II -a)

Primim urmätoarea telegramaBerlin, 16 August.

Norddeutsche Allgemeine - Teilung spunecs contele de Leyden, ministrul Germa-niel la BucureQti, va II numit in acer a$calitate la Tokio ; far la Bucurestl va tiînlocuit de contale de Bray Steinburg,actualminte ministru la Stockholm.

Atena, 16 August.Zece deputati delyanisil ali hotarlt sa puna

chestiunea de lncredere, Iridata ce Camerase va llitruni. D. Delyaunis a fäcut tot pu-sibilul pentru a -I face sa ravie asupra ho-tarlrel Tor.

D. Constantin Mihäilescu, fost supra-vegbiätor la punctul Chiutuc al maluluiMari1 Negre, s'a prezintat azl la redac-tie si ni s'a plins, ca desi a demisionatpe ziva de 1 August, totusi nu numalea. nu-1 s'a achitat leafa pe luna Iulie decatre ministerul domeniilor, dar cind areclamat sefului sait. d. inginer Cordea,inspectorut pescuitulul, acesta l'a luat,farä niel un motiv la bätäi.

0 í'ncercare de sinucidereDoamna M... Yäduva, de o conditiune

socials destul de buna, invirsta de peste50 de ani si cu domicilio( in strada Vir-giliu a ini'ércat asta-z1 de dimineats ssse sinucidä.

Numita doamns a luat un briciu, sieu un curagiu demn de o fapts matbunä, 'S1 a täiat pintecele.

La tipetele de durere ce d-na M... adat, au atergat vecinil cari ad vestit siauloritätile.

Un domn medic adus In grabä a con-statat ca starea sinucisel este foartegrava, dar dinsa a ramas a fi csutatsa-casa.

Cercetärl ad inceput spre a se atlacausele acestel Incercäri de sinucidere.

Reformele d-lui ChiruBiblioteca ofleinlni central. Cntiile realornate

la tramwae. ñlnaica de fattori.D. Chiru, directorul general al telegrafe-

lor si postelor, s'a Intors de la New -Yorckcu capul pini de ce-a väzut prin Americasi vrea sa introduca si la noi minunile a-mericanilor. Pe liugä reformele deja publi-cate de unele ziare, mal aflam de la o per -

soanä din aproprierea d -lui director si peurnlatoarele :

Biblioteca otielulul centralOficiul central are un inceput de biblio-

teca si neaparat ca ea trebue complectatä,In acest scop d. Chiru s'a adresat 1a totiscriitorii din tara ca sa trinleatä gratis ope-rile lar. Ideea nu e rea. Dar trebuea sasi cearä numal autorilor de serierl stünti-fice care se refera mal de aproape sao maldeparte de telegrafia, eu telefonia sao ciIposta. Ce se lutlmpla Iosa ? Cele dintliopere ce at sosit pentru biblioteca ae fost:

Scrisorï coltre jubila de ChiÍzbu, , colectiape anit din ornad a líikirezului, etc. etc.

CArutele remorcale de tramwate0 reforma teribila va fi de sigur si re-

morcarea de tramwaiurl a unor vagonetede fier In care se va pune scrisori, tolete,corti postale, telegrame. Cind tramwaiul vaajunge In dreptul unes case unde trebue Te-sata de pilda o scrisoare, se va opri, fac-torul va duce serisoarea la destinatie siapol 1st va urma drumul mal departe. Vaincbipuitl sicitalä !. Le vor zice cal &toril dintramwal care se vor vedes tinuti ln loe dindistante In distanti peutru gustul directieipostelor.

Muzica de factor(Toate acestea uu sunt nimio pe linga ur-

matorul plan ingenois. D. Chiru e om veselsi uleloman. A Post destul sa vazä ln Now-York o muzica de faclori postali pentru eairnediat sa 'sl imagineze si d -lui creareaunel ast -fel de orchestre de fanfare. In ceconservator vor Invata factoril nostri, nuse stie. Ce vor cinta cind vor avea timpsa invete si sa cinte serenade, nu se stie !In ori -ce caz reformele astea trebue sa um-ple de bucurie pe unele telegrafiste carevor fi exclamind : Biblioteca avent, muzicaavent. E o fericire sa fil In serviciul tele-grafo- postal.

Morse.

Manifestatia nationals din Tulcea(prim fir telegrafie)

Tulcea, 15 August, seara.Multa lume din Galati si Braila a ras-

puns la apelul tient de Liga pentru pro -pasirea Dobrogel, de a face o excursiunela Tulcea In folosul monumentulul Inde-pendentel ce se va ridica in acest oral.

Lurnea din Galati si Braila, 't plecat cuvaporul Regie(, Orient. Bordurile si cabi-nele erat plane, entusiasmul mare. Pini laTulcea, un grup de tineri si niai multi tau-tari amuzae pe excursionisti eu mai multecintene patriotice, ca De,yteaptd -te lem-ine,Imnul Regal, Penes Curcanu, etc.

*a*Dupa un drum de patru ore pe Dunare,

am ajuns in fine la Tulcea.Ne -am asteptat la o primire striluciti din

partea Lige] dobrogene, dar iluziile nostres'an dus clod am vfizut de pe bordul vapo-rului putina lume la debarcader.

Am fost IntImpivatl de primarul local, d.Mircea Petrescu, care ne -a adresat cite -vacuvinte de buna venire. Primirea a fost atitde searbadi, fn nit niel unul dia noi n'a a-vut curajul sä multumeasea primarulul decuvintele ce ni le -a adresat.

Am remarcat In special absentiunea os-tentative a bulgarilor, cari formeazi elusaburgheza a orasului, precum si lipsa pre -fectului, d. Iou Nenitescu, cars e patronull,igel dobrogene.

***

De la debarcader ne -am dus la locut undose va Inasta monurnentul Indepeudentes.

Aict, cel untie a luat cuvintul primarulorasulul, d. Mircea Petrescu, care ne a sa-lutat in calitate de primar. D. Mircea Pe-trescu a mal vorbit In doua rtnduri: in ca-litate de magistrat al orasului si In calitatede primar roman. In total trel discursurl siin toate trel a facut politica Inasta. A vor-bit despre räzboiulindependentelaccentuindnerecunostinta bulgarilor, a vorhit de stngelelui Traian care curge prin vinele a 12 mi-lioane de romtnl, a vorbit de räzboiul pur -tat de Mircea cel bätrin, care a cucerit de1a Turc! Dobrogea. a accentuat vitejia ar-matel romene coi dusä eu anta tntelepciunede Regele Carol pe cimpiile BulgarielIn fine, a conchis ea Dobrogea a Post deveacurl a Romluiei. Apot, drept desert aldiscursurilor sale, a adus laude si prefectu-lui, d. Ion Nenitescu, pe care l'a prezintatdrept refornrator al Dobrogel.

S'a remarcat, lnsa, da lume si aid lipsaprefectulul.

**D. capitan Orleanu a vorbit tot despre

räsboiul independentel, relevind telegramaMarelui Duce Nicolae adresatä Regelul Ca-rol si prin care cerea ajutorul imediat alarmatei rumine «ceci cauza crestina estepierduta». Si drept recunost.intäa spus d.capitan Orteanu,ni s'a luat Basarabia.

D. profesor Timus a vorbit despre eroicelelupte ale ronitnilor di despre vitejia lor os-taseascn.

D. Bors, fost primar al Tulcel, a vorbitIn mijlocul ilaritätia generale despre vitejiaautoritätilor comunale cari ac izbutit sadärtme moere until bulgar chiabur din localitate, ca In locul el sa se ridice monu-mentul independentel.

D-na Poenaru a recitat o poezie ocasio-nalä.

***

l'rirnarul Mircea Petrescu a propus apolsi se fac& o manifestatie prefectului, d.Ioan Nenitescu.

Consideriud ca prefectul nu s'a sinchisita parasi lnaltimile olimpiane In care pla-neaza, ca aä ia parte la serbare, escursio-uistil an refuzat sa raspunda la apelul pri-marului. Asa ci afara de slujbasii din Tul-cea, nimenl n'a vrut sa ia parte la mani-festatie.

Th. Yangheli.

Ni se anunta ca din partea ministe-rului de agricultura din Serbia a sositIn Craiova, un delegat cu insärcinareade a face o minutioass ancheta asuprauimitaorelor rezultate obtinute de agri-cultoril din Rominia, prin intrebuinta-rea Salamurei Frorica Guvernul rega-tulul vacin are intentiunea de a reco-manda intrebuintarea acestul leac inpotriva malurel, micilor cultivatorilot'isirbl, care ad avut mult de suferit Inurma ploilor si rscelel din prima-varaanulul acesta.

Delegatul sirb a vizitat si fabrica Flo-rica, de a carel instalatie se zice cä aramas foarte multumit.

LICEUL MODERN' DE BAETIBUCUREttiTI

160, CALEA VICTORIEÏ, 190Cursurl primare, secundare si sei -tie pregali -

loare pentru bacalaureat. Autorisat si reautorisatde a tine, In limítele regulamentultil, esalnenede fine de an scolar in institut si elibera certi -ficnte valabile pentru bai - alaureat si scoalelespeciale, Liceul MODERN isi va deschide cursu-rile multi acolar 1897 -98 la 1 Septembre 1897,au un corp didactic ales dintre cea mai disinslmembri al liceelor si gimnasiilor din capitala.Preparatiile pentru corigenti Incep la 20 August.

In ultimil dol au! de functionare a .l iceuiuiMedern =, sub a noastra directiune, arensta scoalaa avut, fata de cele - l'alte scoale particulare dintare, cea mal mare popul-,tiune scolara. Dinpromotiunea anulo 95 -96 a avut 40 de bacca-laureati. Iuuie 97, comisiunile instituite deOnor. 'Minister, compuse in scopul de a se ri-dica nivelul lnvatamintulul privat din profesorauniversitari si secundan de o integritate el se-veritate cunoscute, ali promovat, in urma exa-menelor cu sucres trecute in institut, 70 dinelevii cul-suluI secundar; afara de aceetia totece! 25 de elevi, cari ali tremi, esanlenele la Stat,ali fost promovaty ; in total Institutul a avut 100de elevi definitiv promovati in anul scolar 96 97.Cu un cuvint suecesul acestui Institut, in ul-timil doi ant, a fost alit de strAlucit, ci a intrecutasteptarile multor colegí si chier ale onoratelcomisiuni, numita, in scopul mal sus amintit, deonorabitul Minister at instructiunei publica.

De la inceput, hotarite la munca 1- Matita gienergici, nu ne vom da Inapoia on -carel difi-cultati. Cu puterea ce da sentimentul datorielindeptinite, ca profesora 3i direttori, vom mergeMainte, In speranta ci scoala noastra va ocupaun loe onorai 1n lnvatamintul particular, caresi dlnsul va contributi eu cava la marirea siinaltarea patrieal...

Inscrierile pentru anul scolar 97 -98 se faceu incepere de la 1 August 97, in toute zilele,orele 9 -12 a. m. 2 -6 p. m., In cancelaria Insti -tutului, Calea Victoriei, 190, Bucureeti.

Prospecte se tr:imil la cerero.(Dr. M. Brândz prof. de ecllntele fiat.

Direttori , la ao.;la norm. de fast.

l George C. Drago profesor de llwaoae1 la Iloenl .Lazar.

Pentru d -nii AGRICOLTORI!SALATURA lui NOVIA DUPU'"

remedio sigurin centra Tei cinnelul ( Malures)

Se tntrebuinteaza In tara noastra de peste 20(douä zeri) de an!!

SARAMURA lui Numa Dupuy nu are nevoe derecomandatie; o recomenda de ajuns stralucitulsuecos obtinut atit in tara cit si In strainatate.Dar nu putem starui destul asupra confuziel ce aprodus in unele parti diferitl imitatori, cari seservesc de denuenirea de saramurfi, pentru a des -face marfa sor fera valuare.

Nu exista detit o singurä saratnuni veritabiläorea a luf Numa Dupuy. unicul antidoi in ade-var infa.libil in contra taciunetui. Toute cele -laltesa'amure aruneate de eri alaltaerì pe piota, suntimito, te, neputincioase.

Saramura originala a lui Numa Dupuy se gase-ste de vinzare in toate orasele, dar 0-nit Agri-cultori sa bine- veiasca a cere asume preparatitilui Numa Dupuy.

Sute de certificate din toate unghinrile taraiatesta editatile eminente ale asramurel luiNuma Dupuy. Represent ant ut general

S. BenvenisliCraiova

INSTITUTIIL de DOMNIOARE

S A_ N E S CPost INSTITUTUL ENGLEZ

Bucnrestl. Catea Rahovel, 36.Sub directiunea d -nei LUCRETIA D. STANESCU

bisenente lump la 20 August, far cursurilela 1 Septembre.

Priweele eleve: interne, semi- externe ei ex-terne, pentru clasele primare, secundare, corsurifacultative, desemn, pictura si muzica, avind uncore profesoral distins.

Dirertiunea, ça si In trecut va ingriji a seda copilelor o educatie aleasa si o ingrijire pa-rinteasca

Ori -ce alte lamuriri se pot da la cerare.Institutul este autorisai de onon minister al

scoalelor.

NOUL PENSIONAT DE BAETIal Comnnitñtei Germano Evangelice din Bucureeti

14, Strada Luteraná, 14Autorisat de Onorabllul Minister.

Dosi e nomai un an, de cind acest pensionate in Aiuta, cu toste acestea se poste fati deun mare suenes. Toti elevi( interni ali fosteromovatl si niel unul n'a ramas repetent. Ele -vil externi si semi - interni ali depus toti exa-mene!e publica cu soeces mare, sfera de unul.

Institutul e administrat de o comisione spe-riale, aleesa din slnul comitetului general alcomuniletei el e pus sub directiunea d -lui dr.Euren Filtsch.

Personalul conducetor intern e compus :1) Dintr'un inspector, caruia in prima linie,

i s'a tn'redint t Ingrijirea parinteasca si edu-catiunea caenire, 2) din tres profesor! titrata,unul anume romín si un institutor, rare su-eravegheaza de aproape luurarite elevilor.Limbe de conversatie o rea germane. Scopulinstitutulut e educatiunea irrorale si instructiu-nea solida.

Acest pensionat sta In nemijlocita legaturaeu amala normale evangeliciegermana. care econduca de un corp didactic bine pregatit ; a-ceasta scoala are : o elasa pregatitoare, 4 cl.pnmare cu programul Statomi si 5 el. reale.

In aceasta scoala reale sH fnvata lnnbile: ver-mana, romina si francesa, far cea engleza silatine In mod farul ativ.

Se primesc copi( de ori -re natiune si confe +iune.Institutul e arangiat c'inform tuturor rerintelor

moderne higienir.e. Are o curte el gradina fru -moasa eu aparatele trobnincioase de ginnastica.

Taxa mitrale variaza dupe virata elevilor ; In-tre 640 pina la 11100 lel pentru interni si 300pina la 560 pentru stimi- interni. Taxa se vapiati in rate trimestriale.

Prospecte se pot primi i mod gratnit de la d -oil adml-nistratorl al penslnnulul, p,ecum de la diferite otoit pa-roahlale e'angelloe din provin le.

Inscr.erile el -vilor se p -amese eol melt pina la 28 Aug'+ats. o. (stil vechiùl. Pastoral dr. ETGEN FiLTSCH

Strada Luterana, No. 12.

INSTITUTELE UNITEDin IA.I

Curs primar si secundar, cunoscutdestul de bine in toatä tara, dupa resul-tatele cele bune ce a dat in cireurs de31 de ant de functionare, se recomandäsi acum onorabililor parintl ce voese aplasa pe copal for in Institute, astgurin-du'I de o bina sj parinteasca ingrijiresi de un studio foarte serios.

Conditiunile de admisibilitate se expe-diaza dupa cerere.

In cele d'intïiü zile din Septembre sevor face corigearile.

Cursurile regulate incep la 4 Septem-brie.

Corigentil din scoala noastra se vorprezenta la i Septembre eu chitantelevre-unel casierit pentru plata taxet decorigeare.

Inscrierile se incep de la 20 August.Directiuneu.

EDUCATIUNE HIGIENA DISCIPLINA

LYCÉE FRANÇAISPus SUB P.TRONAGIUL OFICIAL AL

LEGA TIU NEI F42ANTEIStr.: Scaunelor, 45 (casa Fleva)

Directorìí: D-nii LEAUTEY sï. LOLLIOT

CLASE PRIMARE sI GIMNASIALEINVATAMINT CLASIC sI REAL

conform programelorStatulul român >:i Statulul francea

Materiile Invatamiutulul rtmein vor fi pre-date In limba Rominn. Materiile Invata-mtntulul frances vor fi predate In limbafrancesa.

Limba francesa si germana sunt obligatorildeja din clasa I -a primara.

Limba francesa, inlpusa eu usurintä tutulorelevilor, de ja tn primul an al presentes sorla liceo este limba cea mai Intrebuintata,atit In raporturile elevilor eu directiunealit si In relatiunile sor zilnice: la masa, Inplimbarl si in recreatil.

Pentru ore -ce cerere de prospecte, infor-matiuni si inserier(, a se adresa : laLEGATIUNEA FRANTEI, Str. Biaerica Amsel

sal laLYCÉE FRANÇAIS, Str. Seannelor, 45.

Liceul se deschide la I -iú Septembrie,iar cursurile oficiale anuluï ?colar 1897 -98vor incepe la 9 (21) Se iternbrie 1897.

Aux Buveurs d'Eau de VichyOn sait combien l'eau minérale fran-

çaise de Vichy est précieuse contre lesmaladies du foie et de l'estomac, sinombreuses dans notre pays, le rhu-matisme, la gravelle, le diabète, etc.Les sources de Vichy appartenant àl'Etat français qui portent les noms deCélestins, Hôpital ei Grande- Grillesont les meilleures et les plus connues.Il faut donc se garder des imitationset exiger toujours l'un de ces troisnoms sur les étiquettes et les capsulesdes bouteilles. On est ainsi assuré deboire de l'eau naturelle authentique,embouteillée à Vichy, sous le contrôleet la garantie de l'Etat et supportantfacilement le transport. Les nomsCélestins, Hôpital ou Granae- Grille,sont imprimés en lettres blanches surfond noir dans le bas de l'étiquette.

MINISTERUL JUSTITIEI

PublicatluneDomnul Gheorghe Nicolau din Bucuresti

strada Sepcarl No. 10. a facut cerere laacest Minister pentru schimbarea numelulsac patronimie de Nicolaua to anela deHaralambie,, spre a se numi eGheorgheHaralambie.

Ministerul public& aceasta cerere, conformdispositiunilor art. 9 din legea asupra nu-melut, spre stiinta celor interesaoi, cari arvoi sa fans opositillnile in termenul pre -väzut de aliniatul 2 al zisulul articol.

Dr. C,rENELIITMedio secunoar la Irret tutul MatereitataaBoule de feniei u t facer(

Institutul Maternitatea.

" ESTE CEA

s yyciENiau /yAl/VOUÂ i--PaRIS tl/E

v P ta fNVENriUNE;i P _. , Sl SINGURUL' TE OSNT/FSE VA FERITI S4441 PRÄPARAT

ri DEIMITATIUNI 04v

e NEFOLOSI- , , NFINTRECUTi TDAREI ' %% '' wENTSIU

*_*!i

O'! ONSERVARE>f/i , ,= ' D I ItITILO iiii i::, r'

//////%//////i DROGUEIRIA EE$i MAASINELE DIN EM: TARA $t DIN TOATA LUMEA :r SOCIÉTÉ DE PRODUITS HYGIÉNIQUES

'. STAPLER & C2Xs11. ENTZGÁSSE 27 RUE OUTEMP LRE1197

DEPOULGENERALPEimuROMANiACH. LAZAROVITS BUCURESTI a

u.msmmdsssssssssseasse.SIS1e 1!

4 E P O C A

EPOCA" IN PROVINCIEPITESTI

lata ce fel de adrniuìstratie avem nol:ln capul polities se affA un anume Ale-

xandru Dendrino, strein de orasul nostrucare a ramas dator Statulul suma de lei2700, din exploatarea in regie a mosiei Ne-luma-Velea, din judetul Vaslul, In anul 1889,suma care n'a putut fi Inrasata, ftind-ca a-c'est domn este eu totul lipsit de mijloace.

Partidul liberal l'a aruncat acum In ca-pul politiel orasulul nostru, In tocmal cumvtntul artmea cite o saminta de planta sal-batica pe cite o casä de om.

Acum futre debitorii Statulul, urmäritlprin Monitorul Oficial, a fost trecut si nu-initul personagiti si ca culme de Indras-neala colectivista, d. Alexandru Dendrino,eful poliTiei ora$ului Pite,sti, rcïspunde

oficial prefecturii de Arge?, cä debitorulStatului Al.xandru Dendrino, nu domi-ciliazä si nu posedcï nici un fel de avere1a Pite,sti.

Perltru acest fapt Indraznet, In loc caMinistrol sa sesizeze parehetul, l'a recont-pensat, derortndul cu Steaua Romîniei ingradul de cavaler.

Furturile si spargerile se tin lant ; amajuns ca fie-care orAsan sä angajam oamentpentru a ne pazi averile, fiind convins], cadaca ne-ant lasa In nadejdea politiel, ni s'arfura totul.

Ca sa ara toate furturile si spargerilecomise si nedescoperite, ar urina sa serin,foarte mult ; voiü menciona numal pe celemal recente :

In ziva de 31 Iulie a. c., d. Georgescu,impiegat la C. F. R. domicillat in Bulevar-dul Elisabeta, strada frecueniata continuü de

lume si päzita de doul sergenti postati Inmediata apropriere, ca In tut d'auna s'a dusla serviciù, iar socia sa, s'a dus la parintiidomiciliati In alti strada. La inapoere pela orele 4 p. m., a gasit usa easel sparti,inauntru totul devastat si observind ca -Ilipseste toate giuvaerurile, hainele cele bunest vr'o trel sute lei, a cäutat si puna Incunostinti politia. Credeti cd s'a deranjiatcine -va ? Absolut nimeni. La orele 12 noap-a venit un sub - comisar, care a invinovatittot pe hotul de pagubas, cA nu trebuia salase casa singura.

Cu cite -va zile Inainte de aceasta spar-gere, s'ai mal spart pravaliile, comercian -tilor, N. Constantineseu, I. Martinescu si D.Popescu, sparger( foarte lndrasnete, de undes'an furat marfa si banl, iosa din cauzainbecilitati agentilor de politie, autori[ n'aitputut fi descoperitl si cum s'ar putea des -coperi, cind personalul politienesc este re-crutat din ce a avut mal stricat orasul nos-tro, cum sent d -nel Petrescu, directorul po-litiel, Mionea seful sergentilor, lancu Bar-bien], comisar, etc.

Nu pot a incheia, farä a relata un furtfoarte nostim, comis In noaptea de 28 spre29 Iulie a. c. la arestul preventiv local, inimprejnrarile urmätoare :

D. Ghita Simionescu, contractind eu jo-detul aprovizionarea cu lemne pentru toateautoritile, a dus mal multi stinjeni la a-restul preventiv, farä a avea timp a'Ipreda.

In noaptea mal sus mentionata, d. Simio -nescu a fost anuntat cd din ateste lemne,mal bine de un stinjen, ad fost furate siaruncate fntr'o curte vecina.

Insotit de comisarul Saulescu, s'a prezen-tat la arest si din cercetarile fäcute se -ziteca soldati] de garda ar fi luat lemnele dinordinul d -lul Ilie Popescu, cäzut ca din se-nin director al arestulul, care negind cele

spuse de soldati, afacerea s'a ficut mu-sama.

TEILCE EAproape de un an, In orasul Tulcea s'a

ivit o banda de spargatori de case de fer,cari, pirla acon, an comis numal spargere.

Desi hanuelile de conducator al bandetcadeau asupra unul individ de origina rus,anume Miliail Feodorot', zis Misca, un omCu o cultura aleasd, vorbeste bine limbefrancezi, germana, greaca, turca si celeslave, fost mare comersant, iar asti -zi de-venit in mizerie din cauza viete! sale destrabälate, totusl acesta a fost mal siret decet administratia politieneasca si chiar deoit magistratura, caci, a stint perfect sa seapere, nefiind inca bine stabilite faptele cei se imputar.

'l'oate spargerile, foarte misterioase Infelul lor, an fost Meute In prejudiciul co-mersantilor ; Iordan Exarof, lane Mastelas,Ille Vroudisis, lancu Strunschi, scoala E-braica, ,ielescu D. Cealicofi, loan Romanoffsi Dinu Covanoff.

Fostul prefect Toneanu, desi, recrutaseun personal politienesc destul de energic si aptcari erat] in alun de a pune mina pe acel spar-gatorl.

Odata eu schimbarea prefectulul an festsi el Inlocuitt ; in toatä politia tulceana, de-atunel si pira astazt n'a ramas neschimbatde acest numal un sul )-comisar care ras -punde la numele de Radu Ion.

Acest agent era singurul care attt ziva oitsi noaptea supraveghea pe individui Misca.

In adevar, este proverbul cil, «ulciorulnu merge de multe ori la apa », iati, daricA : in noaptea de 9 spie 10 eurent, agentu,Radu, fiind la distanta, in urmArirea sul

Misca, observi cä de la un loc sa asociazACu un alt individ si apucA spre strada Sa-rAriilor din port, unde ajungind in dreptulmagazinulul de ferarie a d-net Ghinca D.Asenofl', se oprese, si dupa putinA discutiu-ne, unul din indivizi se Indrepteaza spre usade din dosul;präväliei, cari dupe putinA sfor-tare reuseste a scoate belciugele eu läcAtulsi amindol se Introduc In prävalie, luind5 lel 65, haul arma, un les] argint si unceas de argint cit au gasit In tesgheauapraväliel.

Dupa comiterea l'urtuloi, esind afarä, a-gentul Radu 'I someaza a sta, InsA untildin el a reusit de a fugit, iar pe Misca l'aoprit In loe si la alarma data prin semnal,i-a venit ln ajutor ginerele d-net Asenofl',d. Constantin Chintea, cari locuesc deasu-pra pravaliel si dupa 15 minute a sosit co-mandantul sergentilor, Petrescu, si comi-sarul Popp.

De si, deocamdatA individui Mfsca a ne-gat faptul chiar a spargerei recente, lainstructiunea facuta de actualul politaiti d.capitan Gr. Cernea.

A destAinuit cA toate furturile si spar-gerile citate mal sus, sunt faptuite de el,in complicitate eu indivizit, Vartolomei M.Crasnofl', Teodor Ilulubencu, Zeuovel Sif-ceucu si altul al cArut nume pina in pre-sent nu se stie. dar se crede a fi visitiuld-lut Cialicoff.La perchisitiunile Meute ladomiciliul acestor faptuitorl s'ad gasit mareparte din obiectele furate, precum si instru-mentele eu cari s'ati servit la spargerea ca-selor de fer.

In prima lilie descoperirea fAptuitorilorse datoreste agentulul Radu Ion, pentrucari prefectul Nenitescu, ar trebui sA in-tervie pentru a fi recompensat.

Al.

FO CIAL N/Se pare el antrepriza bunurilor judetului

Putna, Saveanu a inceput s'o cedeze altordupa ce si -a umplut chimirul.

Ast -fel rAmtnind el eu tot ce produce co-muna, tel de fel de reparatiuni In regie, adat fie - carul cap de banda cele alte izvoare.Cel mal principal dupa afacerile comunaleeste rainura financiará, pe care a cedat -ounul vrednic acolit al sAú, maestrul Enache,administratorul financiar.

Acesta, dupa exemplul stäpinulni, punepe un X sa denunte un fapt In sareiva vr'u-nul fabricant, ci a cAlcat o dispozitie a le-gel, si apol Enache face cercetarl, confiscaabusiv märfurt, si ameniota ça la apelulce -1 va face contravenientul la tribunal, vafigura si el, si va spri,jini cauza aläturi euavocatul Statulul. Aceste amenintarl le faceEnache piva clod partea cade la intelegere.

Dupa ce a cazut la tocmealA, prin mij-locul finantelor, d. lonescu recomandä in-tim ce avocat eu trecere sa ia contrave-nientul si apol declara cA s'a plictisit sin'are sa mal figureze in protes.

Asa a facut eu un fabricant din Galati,Landau, caruia i -a confiscat 400 decalitrirachis] in Pancia. In urma coufiscarel Insits'a invoit, desi apelul la tribunal e fixat la19 curent.

Vom vedea ce inspectie 's1 prepara Ena-che ça sa lipseascA In acea zi de la pro-ces si vom da pe fata potlogariile acestulcriminal, cadi stim sl unde si prin cine aluat baut de la Landau.

Primaria a darimat acum niste magazilexpropriate, pe care trebuia sa le dirimeacum 2 lune pentru ça materialul bun sa -1intrebuinteze la construetia politiel. Acestmaterial asti -zi se vinde pe ninlic vr'unulafiliat al bandet de exploatare.

Báile MitraszewschiStrada PoII let, No. 4 !li 6

Cel mal Ingrijit 1}i mal bunSTABILIMENT

DE

BM de Abur *i de PutinárMARE BASIN

pentru bal reel in apa filtrats zi dui ininijlocul gradinel vi aranjat in modus eel

mal frumos.Deschis In toste zilele.

Dela 10 -11 sont rezervate ventru dame

SOCIETATEAde Basalt Artificial Si de Ceramica

De la CotroceniCapital social 2.500.000 intreg värsatSe aduce la cunovtinta d -lor detentori

de actiuni ale Socletatel de Basalt, cAcuponui de dividend No. 12 al exercitiu-1 ii 1896, se plateste eu Incepere de Luni7 Aprilie 1897, eu cite lei 25 de fie -care,la casa de banca Ieschek & C -fie, stradaLipseani No 1.

D -na A1\TXArenumita ca'rtura'reasa'

care ghiceste cu multa arta trecutulpresenlul si vitorul, locueste instrada Romana', No. 24S

EMREr .

1 Ii`albrica IJNIVERSAL ADE

SOBE MAINi DE BTJCATÄRIEB A I

D U S U R I SistematiceFELINARE

YENTILATli de AERYentilatóre YOLPERT

Ut/ de Colurl, eu eherOrnamente de zinc

ARTICOLE de menagiicRECITOItI Sieletnattee

Mobile de Grtldtina`E

Jean KlaperBUCURE§TT

DEPOSITIIL : Strada CAMPINEANU, No. 13.FABRICA : Calea V1TAN, No. 19 (statia 'l'ramwayulul Dudesti)

Se prlmesc comenzl si reparatiuni in aceasta branse.

Serviciul TECHNIC ParticularPENTRU TOT FELUL de LUCRARI TECHNICE

in CAPITALA 1i PROVINCIEqnb conducerea d -lni architect

NICOLAE 11IEEDERITBUCURESTI

Strada Semicere, No 9 (Sflntil Voevozl -Calea Grivitel)Facere de : PROECTE, PLANURÏ, DEVISE, Antimasuratoare,EXPERTISE ,gi STUDIÏ in Architectura, Inginerie- hidraulicä,Etectrotechnica, Hotarnicie, Agronomie, Silvicultura si Mine.Tot -odata Serviciul se lnsärcineaza si cet exeeutäri de ore -ce lucrare

noue si Cu reparatiuni.Doritoril din Provincie pentru ori -ce intrebärl sa bine- voeascà a insoti

timbrul postal necesar, pentru a priimi raspunsul dorit.Se trimet la cerere Prospecte si conditiunt de plata.

Orele de servititi la «Biuropl Serviciulul Teelinic Particular» suntde la 9 -12 a. m. si de la 3 -6 p. in.

PILULELE ELVETIENEALE FARMACISTULUI

i11CR. BRANDTsunt recunoscute asta-zi in toatìt lomea ca sigure

si nevìttàtmátoare, placute la luare si estimeEste un precios medicament de casa la derangea-

rea organelor abdominale, constipatie si consecin-tele sor, ca : Maladie ale flcatnlnl, Hoemorhoisl(trïnjt), durera de cap, ametealä, rtspira'lie deflcilñ,

Palpitatie (batae de inima), lipsä de poftä de mîncare, =attira pintecelui,rägiial , coagestiuni de cap ali pept, si este afara de aceasta un usor

Medicament DepurkitivIncercate §i recomandate de cite -va mil de medici practice proAsorl' demedicines. hapnrile farmacistulul RICHARD BBAND'T ail obtinnt o reputatienetì£gldnita, ast -fel in cit ast࣠-ze pretutindene sent preferate tutnlor pro -

paratianilor de felul acesta,A SE FERI LA COMPARARE DE IMITATIUNÏ

A se cere numal Pilnlele Elvr>liene ale farmacistulul Rich. Brandtcare poarta ca etichetti o cruce alba pe fund rosili. Pretal cntiee lei 1.50.

Se gasesc la toate farmaciile si drogaeriile principale din tara.Depone general pentru Victor Thuringer in Bucure$tl.Romania la farmacistul

wa11111umr

FABRICII.E iTNIT'E ROMANEPRIMA INDLTt3TRIE DE

ACID CARBONIC LICHIDFXBÁ VITRIOL

Lipsit de ori -ce inconveniente, atit sanitare cif sitechnice. Lipsit de gaze streine, lipsit eliiar de aer.

GARANTAT, PUR si FARÀ MIROSTot d'o -data aducem la cunostinta ca posedäm si

producem ori -ce articole, fare esceptiune, pentru fa-bricarea BAuturilor Gazoase si Ape Minerale.

TURNATORIE de ARMATURT de SIFOANEAparate de Debitarea Berri sub presiono de Acid Carbonio

Pro.specte se trimit gratis vi franco.

M. KOHAN, Galati Si BrailaDEPOSIT de MAIM Agricole i Industriale

DIN FABRICELE

BROWN & M A Y LIMITED DEVIZES (England)LOCOMOBILE de la 4 pina la 50 de cal putere.TREERATOARE sistem cel mal perfectionat p. RomâniaMOTOARE VERTICALE incepind de la 1 cal putere.MORI CU POSTAMENT de FER §i cu petre frantuzescl.CAZANE pentru ABUR de toate marimele.

MANNE de SECERAT Simple 15i cu LegatDIN FABRICELE

THE MASEEY-HARRIS Company Limited din Toronto (Canada)Peste 1,500 magini in lucru 'In lard.

Prefiera' carente ee crinlit dupa' eerere, gratis ti f.-aneo

PAPIER FAYARD & BLAY';

STO1~9AC,ALECAILOR URiNAs."ANEIdIE,GASTRAIGIE,úIABET4i

DISPEPSIE,C1dOLERINÀ ;SI PENTU CALITÁTILF

LITINATE sI LA i

IIEUiïATISEEi

Mai n'ult de 111 de geco] slucees proclama superbo* latea sain tratamentul de gutural, irltatinnel peptulul, I Buenita.duren reumatismale, scritntiturl, ráni, va'rma'turi, ba'tta-turi. -Topic excelr nt contra batat.urilor.

.egoPentru numai Lei 7.25

contra ramburs expe-diez un superb Accor-deon de Concert cunoise molle ClaviaturïCu arcurl, cari aufoatbrevetate in diferitegeai. Pria aceastanofla Cltiviatitx t se va

economitt Cumpärittoruluf malt uei,az s{ebeltuell de reparatiune. Acest instru-ment ero 10 klappe, 20 tonuri (lubie,2 bassure, 2 registre, claviaturì deacbisade nickel, gitrniLorì im irejar tot diracest metal vi compleC(4, bur-dufurïduble {+i fórte tari, 2 tnchisa:ure, vint; dcburduf asortate vi in colt, de nickel.% %rime i;ó Centimetre. Metoda de aan á1a de a vanta $ipgur gi ambalagiugratis. Porto 2 Lei. A se face cnmandelela Henri hüllr. Ilarmonika Export la

Nnlenrade, G'rmania.

Constantin SimionescuDodos-and sri Medicind

Paris, Boulevard Montparnaas 152Stabilit de mal molt timp in Paris vi

fiind in relu il cu tote spec:alistil si rte -lebritatile Medicale din Paris, pot oferiservicille mele persoanelor cari vin laParis sa se consulte eu Dr. specialists,asemenea se poste face consultatiuneprin eorespondentï.

APELE

MINERALE DE

PQUGUESSILE ER

SUNT RECOMANDATE

DE CATRE SOMITATILE

MEDICALE ÎN DáLELE DE

Efórfe gazdsd sr phicufd la báat,amestecafil Sau nu, cu once bñulurü.

SINGURA APA PURGATIVAINLATURAND SURSELE UN6URESCi

CARE PRODUCEAFARA DE EFECTUL SiGUR

S NEJIGNITOR SI 0 ACTIUNE CURATiF,.1¡ASUPRA ORGANELOR BOLNAVI_.;.i

UN PÁHßREL FACErACELAS EFECT CA

0 STICLA ÎNTREAGA DE APA DE BUDA.

SE GASESCE DE VANDARE LA TÓTEFARMACIILE SI DRDGUERIILE DIN

staimiemenntiontoraommatommoSocietatea anonima a hirtiilor

Abadie din FrantaCu mari sacrifici[ si in urina une] ana

lise foarte scrupuloase a tutuuurilor ro-minestl, in ce priveste aroma si cantita-tea lor de grasime. A pus in vinzare inBucurestl vechea I prea bine cunoscutahrtie de figura PANAMA

Singura hirtie de orez de Panama eure ;u inegreste tigara absolut de fel,u stia e tigara de lot,u eontine an er de bumbac,

I u altereaza absolut de fel aroma suavea tutunurilor rominsti, ea alto birtil, carelas( un miros foarte neplacut pentru Cam -pania distinse a unul salon high -liff.

Depoliitul gg-1 al hirtiel (Panama»: Bu-curesti str. Pinzar! No. 10. Vade se vordresa mate inf)rniatiilp ai rnmsnrt'le

D e vinzareloe ci, e

adire vedlo(circiuma ved

vecbisï) situata in strada ZahariaNo, 9b, in apropiere de talea Gri-vitet, Cladirea are intindere de 13metri in fata si fund, iar lunginleade 27 metri.

Doritoril pot lua iuformatiuni laAdministratia arestul ziar.

AMI . . _.:y_r -.`;r à -i.,-F rr.__.,..,

01 y WATSON ttit YOIJELLMA$iNÏ AGIRCOLE I INDUSTRIALE

BUCURESCÌ. Strada Aca),demiei, 14 (fost Rauca)C1ala i, Strada Portulnt Bráiia, Strada Regali.

REPREc>NTANTI GENERALI At FABRICE!

, H. E. ECKET Societate pe Aciuni' PLUGURÌ DE OTEL pentru culttra obic!nuitA Ii cultura adïncíii PLUGURI DE OTEL

pettru cultura de sfecli.

PLUGURI DE OTELon 2, 3 4t mal multe brtzdare.

PLUGORI DE OTELpentru oaltivat pamiotnrl virgine.

PI.UGURI DE OTEL? p.ntru lOCUrimuntoe,e

RA>B,ITE DE OTEL pentru PORUMB.C}rideinl, Bârsa, Cormana, Roatele, in

.,e; pinguini ECKE RT este lncrat dinEvir Semániitóre ln

,lih;l>EOLINA' 8emdnaitóre

fine tot corpnlOTEL.latin rIndurt

TOT FELUL DE MgINÌ AGRICOLEC¢rttatoape tituKtrate gratis toi franco.

f

Tipografia EPOCA executa tot felul de lucrarl atingëtoare de aceastä arta, cu ces mai mare acuratetä §i cu preture foarte moderate.

i

ormasommomommimaimmignSocietate Eomina de Aslgurári Generale

Il: B A I L ACapital Soetal, lei 3,000,000 deplfn eáreafi.Fond de organizare 3II0,I100

CONBILIUL DE ADMINIHTR.1TIE :Presedlnte, DIMITRIE A. STURDZA.

Vice-preedi>,lT: Aleaandru Alarghftoman, AYoolae Y. Perlea.MEMBRI! ONSILIERI

'rache Anastnsin, Deputat, mare proprietar, Ermano Gtent111l, Directoral General al Prl-Teonolu. meI Sooletati austrlaoe de Asigurart GeneraleG. Asean, Pretedinteie Cimerei de Comerait, contra Aocidentelor, sto., etc.Bti uresol. Charles tllrranner, Dlriglntele ramure! deComandorul Mareo Beseo. Directoral so- transport a So. !states Asloaraslonl Generali.eietat.! .Asst urazionl Generali., membru el l'itsorio B. Mendt, eful Uaselor L. Mendt Co.InsItutalnt d'aotoari dia Londra, eto. etc. Fratellt B. Menda, mare comerciant arma -Mourieln Blonk, 9efu1 easel de bandi Mar- ter, Brilla.morosch Blank b Ou., Buoure4tl. Edmondo Richetti, Seoretaral general alT. Carnevall, mare oomeroiant armator, In Sowet. .A'sl ursionl Generali., 'TrIestBraila. Colonel G. Rosnovan, mare propr., Itosno,.Constantin G. CociaM, Deputat, Advooat, Zam/ir Zsnatirtscn, mitre propr., Bruna.Brilla Paul Rosenberg Q: Co., tiefal case! de&dolma ErHing, Consul German, Brilla. banca Rottenberg & Co. Brilla.

Dlrirçigr, HUGO ASCOLI. BuG- director, D. aserecoetet.

Societate Romîna de Asigurarl Generale din Braila, asigura incondifiunl liberale fi avantagioase in contra daunelor de :INCENDI UGliINDINATItANSPIRT

pe apa (Fluvial si Maritim) Iqi pe uscat.Asemenea da cea mal mare desvoltare operatiunilor in ramuraYlala, dupa combinatiunile cele mal noul si mal convenabile.

D711£Cífllltlls'.I.N.B. Pentru ori -ce informatiunt a se adresa la sediul Societatet, inBraila, vi la toate sucursalele dio tara.

BUCURESTI Tipografia EPOCA Strada Clelnentel 3. -- BUCURESTI. . . . . . . . . . .. . . . . . . . a