0ril{r{ [00Pil

SEMNUL CRUCII

I

tild

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomdnieiCOOPER, GLENN

Semnul crucii / Glenn Cooper ; trad. din lb. englezi: Lingua Connexion.

- Bucuregti : RAO Distribu1ie,2020ISBN 978-606-006-397-1

827.117

RAO DistribulieStr. Bdrgiului nr. 9-11, sector 1, Bucureqti, Romenia

www.raobooks.comwww.rao.lo

GLENN COOPERSi&n aftbe Cross

Coplright @ 2018 by Lascaux Media LLC.Toate drepturile rezervate

Traducere din limba engleziLINGUA CONNEX]ON

@ RAO Distribuge,2019Penmr versiunea in limba romina

2020

ISBN 978,606-005-397-1

U1{U

Provin cia romand Siria, Palestina,327

Q oarele necruldtor al lerusalimului pirjolise pimXntul gi il llcuseUtare ca piatra. In ciuda cildurii din timpul zilei, muncitorii, cu

busturile goale 9i inarmali cu ternecoape grele, nu indrezneau sa

rupi ritmul muncii. Doamna se afla prin apropiere, urmerindu-tefiecare migcare, ascdtand sunetele muzicale ale fierului care lovea

pamantul intdrit.Ea gedea, la umbra cortului, pe un morman de pietrig aplatizat

$i supraveghea sipiturile. Soldali romani incruntali stiteau de paziIa fiecare coll al larcului deschis. Aceqti bnrbali 9i camarazit loLcare inconjuraseri locul, nu erau legionari obi$nuifi, ci o cohortide centurioni de elite, aleqi chiar de imperat. Nu existau ameninlirispecifice la adresa- doamnei qi nici micar o atmosferi ameninli-toare in general. De fapt, cei mai mulli oameni din Ierusalim ii sus-

{ineau activita$le gi ii apreciau generozitatea fate de cei siraci. Darnu trebuia se hse loc de gregeali. Un singur nemullumit cu o praq-

tie ar fi putut si produci un dezastru. Aceasta era mama impiratu-lLr i, o impdriteasi puternice.

Flavia Iulia Elena Augusta.

Femeia de rand care devenise consoarta unui impirat,(lonstantinus Chlorus, gi care deduse nagtere altuia, gi mai impor-tant, pe care istoria va ajunge sd-l cunoascd drept Constantin cel

6 GLENN COOPER

Mare. Bdrbatul care sfidase secole de tradilie romani, maturase

zeii qi se convertise la cregtinism.

Dacl el miturase zeii, atunci Elena fusese metura.

Atat de indregostiti era de aceasti noui religie cregtinl incAt,

la v6rsta de aproape optzeci de ani - cind cele mai multe femei

de vili nobili, complet senilizate, erau purtate dintr-o cameri

intr-alta, prin confortabilele vile romane - sprintena Elena flcea

pelerinaje in locuri indeplrtate, in ciutarea relicvelor lui Iisus.

Ajunsi in oragul sfint Ierusalim, impreuni cu suita sa,

uimise oamenii de rdnd umblind printre ei, in piele 9i biserici,

intrebind ce gtiau de la strlmoqii lor despre locul in care se aflimormantul lui lisus gi despre Golgota: locul in care fusese restig-

nit. Istoria transmisl oral era puternici. Trei sute de ani intr-o

larl atAt de veche gi de pLne de legende nu insemnau decit un

griunte de timp. Acum, la doi ani de la incepere, expedilia se

apropia de final, iar succesul Elenei era uluitor. Construise bise-

rici in locul din Betleem unde credea ci se niscuse Iisus 9i pe

Muntele Mislinilor, locul inilllrii sale. Dar aceste descoperiri

nu erau decit fleacuri in comparalie cu imensa misiune de pe

Golgota: zona cel mai des menlionate de cltre localnici ca fiindlocul inmormAntdrii lui Iisus. Cu doui' sute de ani in urmi,impiratul Hadrian incepuse reconstrucfia Ierusalimului, inurma revoltelor violente qi distrugitoare ale evreilor. Pe Golgota,

el acoperise terenul cu pimAnt Ei ridicase un mare templu inchi-

nat lui Venus, 9i Elenei ii revenise sarcina si distrugi clidirea,

piatri cu piatre.

Veneratul episcop Macarie al Ierusalimului era tovariqul de

nedespirlit al Elenei, s{ituitorul spiritual, 9i el fusese cel care ale-

sese locul pentru sipeturi, odati ce zona fusese eliberati' O

echipl de birbali cu tarnicoape qi lopeti (cea mai mare parte siri-

eni s,i greci), condus,i de un supraveghetor, un sirian impunitor

SEMNULCRUCN 7

numit Safar, descoperise curind un mormant vechi, tiiat in pia-

trl in stil evreiesc. Safar il ajutase pe Macarie si coboare pe o

scari in groapa excavati gi, cAnd bitrAnul episcop revenise al6-

turi de Elena, proclamase, in lacrimi, ce acesta era adeviratul

mormint al Mintuitorului. Dupi citeva siptimAni, undeva in

apropiere, sapdtorii descoperiseri trei perechi de birne de 1emn,

descompuse qi pietrificate. Dupi ce fuseseri scoase din groapi

gi agezate pentru ca Elena si le cerceteze, ea gi Macarie declara-

seri cu bucurie ci acestea erau crucile lui Hristos gi ale celor doi

holi. Dar care dintre e1e fusese a lui Hristos?

Macarie propuse o solulie pentru aceaste problemisupiretoare.

Bucili din cele trei cruci fuseseri duse lAngi o femeie bol-.

navi, care era pe moarte din cauza unor tumori in stomac. La

inceput, una dintre bucilile de lemn fusese agezati in mdna ei.

Nu se intdmplase nimic. Nici cea de a doua bucati nu avusese

vreun efect. Dar a treia bucati fusese miraculoasi, ln timp ce

strdngea aqchia de lemn, pielea femeii iqi schimbase culoarea din

galben in roz, iar umflltura din burti se retrisese. Ea se ridicase,

pentru prima oarl dupi multi vreme, qi zimbise.

Gisiseri SfAnta Cruce.

Elena mai avea o singuri misiune inainte se-s,i ia relicvele gi

sii porneasci inapoi spre Roma. Ea ii trimise pe siPitori inapoi

in groapi si giseasci gi cuiele ristignirii.

- Ar trebui si fie trei, sau patru? il intrebe ea pe Macarie.

l')piscopul se aqezi alituri de ea in cort.

- Nu gtiu, doamna mea. Unii cilii preferau siL bati cuie sepa-

lalc pentru fiecare glezni. Allii infigeau un singur cui in ambele

glcz-ne.

- Aq vrea si se gribeasci, spuse ea. Sunt femeie batrenA.

8 GLENN COOPER

Episcopul rase indatoritor O auzise spunind lucrul acesta

de nenumirate ori.

fos in groapd, ascuns vederii lor, Salar iqi supraveghea oame-

nii cum indepertau pimintul de sub locul in care gisiseri SfintaCruce. Ochii sii ageri observari ceva. il impinse intr-o parte pe

cel mai apropiat muncitor qi continui sd sape cu tArndcopul lui.

in timp ce sipa, agezat in genunchi, dezveli un cui mare, innegritde rugini. Era lung cdt palma unui om, cu secliune pitrati gi

capul turtit, intact. Era pe punctul si-l tragi afari c6nd privirea ise opri asupra unui alt punct negru, in apropiere, qi, curdnd, des-

coperi un al doilea cui, ceva mai scurt, cu vArful rupt. Apoi unbarbat aflat la caliva pa$i deperlare il strigd in siriand. Gdsise inciun cui gi, in timp ce Safar sipa in jurul lui, observi inci ceva

negru. in curind, descoperiri patru cuie. Ultimului dintre ele iilipsea j umdtate din cap, aparent smuls cend fusese betut sau cand

fusese scos din cruce.

- Doamna va fi mutumite, nu-i aqa? il intrebl lucritorul pe

Safar.

- Sunt convins cA va fi foarte mu\umiti, spuse Safar gi ridiciprivirea citre cerul palid. Treaba ei s-a lncheiat. Acum ne va pirisi.

- Ne va da nigte monede? intrebi lucritorul.

- O si.-mi dea mie o punge cu bani $i, daci i1i 1ii gura inchisi,o si primegti o mare parte din ei.

- Se-mi lin gura inchisi despre ce?

- Ea va primi doar trei cuie.

- $i al patrulea?

- Acela este al meu, spuse el gi ariti cetre ultimul glsit,cel cu capitul rupt. Am indurat destule lucrind sub comanda

unei femei. '- E impiriteasd.

SEMNULCRUCII 9

- Dar tot femeie e. Aceasta e risplata mea pentru umilinfi. In

afari de asta, este rupt $i ne va acuza pe noi ci am Produs paguba.

Eu o si vind relicva. Dacd vorbegti, o si mori sirac.

Safar riscoli cu tarnecopul pimAntul din jurul celui de al

patrulea cui pini cXnd reugi sd-l trage afari. ll stranse cu lico-mie intre degete, pentru a-i simli consistenla, dar deschise pum-

nul rapid. Simlise nigte furnicituri in incheietura m6inii, o

cilduri ugor neplicutd, 9i bigi rapid cuiul in buzunarul din fald

al robei sale.

Celilalt lucritor iegi din groapd, 9i alergi spre cortul Elenei.

- Safar a gesit cuiele, maiestate, declari el.

Fa[a ridati a Elenei se lumini la auzul acestei vegti.

Cite? intrebi ea, in timp ce Safar se apropia. Trei sau patru?

Safar renji, aritandu-gi strungireala. .

Trei, maiestate. Doar trei.

[0t

Asu n cion, Paraguag, 1955

f ra un briiat sensibil, de unsprezece ani, inclinal si tresariL atuncj cind tatil s6u se infuria, ceea ce il ficea pe acesta sd se

enerveze gi mai tare.

- Fii birbat, la naiba! Nu te smiorcii!Tatdl lui era ca un vulcan. Cind presiunea din interiorul lui

depigea limita, erupea. Otto Schneider era un om atAt de singu-ratic, incat nu exista altcineya pe care si se descarce in afari de

fiul s,i solia sa. Dar, pentru fiecare zece deli cand il ameninta pe

tAnirul Lambret pentru lrreo abatere reali sau imaginarl, il poc-

nea o singure dati. Aceasti proporlie de unu la zece era atat de

nefiresc de precisi, incdt t6nirul Lambret Etia exact cind ii venea

rAndul pentru vanitii gi se pregitea pentru asta. Mama lui nuputea suporta pedeapsa corporali, a$a ce, atunci cAnd devenea

iminenti, fugea din camer6, inlicrimati, 9i revenea cind se ter-mina, ca si-i ofere sirutdri gi o bucati de prijituri. $i atunci cindea devenea }inta unei maini prea grele sau mai riu, fiul ii copia

bunltatea gi ii aducea dulciuri mamei sa1e.

- il urisc!

- Nu wea sd fie rdu, Lambret. Trebuie si-l iubegti. Se afli sub

o presiune teribili. A fost general, un om important. Acum, este,

ei bine, este tatel tiu. Trebuie si inlelegem.

SEMNULCRUCII 1I

Biiatul nu era inscris la gcoali. Tatil siu refuzase si-l lase siinvele spanioli, pe care el o considera o limbi decizuti 9i cu citmai pulini oameni gtiau ci familia din casa modesti era ger-

mana, cu atat era mai bine. in tara lor, mama lui fusese profe-

soari de limbi stri'ine gi ea era cea care trata cu lumea aflati

dincolo de poarta grddini| Ea il pregitea acasi pe Lambret' gase

zile pe septimane, cXte cinci ore in fiecare zi 9i, uneori, chiar

mai mult daci tatil lui considera ca este prea pulin. Pe langi

literaturi gi culturi germani, bdiatul avea constant ore de latinigi greacd. Istoria era singurul subiect'de care Otto era interesat.

lncercirile qi suferinlele rasei ariene erau deosebit de impor-

tante pentru el. Baiatul trebuia sl afle adevdrul, nu propaganda

gi rahaturile sioniste. Biiatul se niscuse la Berlin, la sfirqitul lui

1944, cAnd rizboiul mergea din riu in mai rdu. Otto il botezase'

Lambret, ceea ce, in germana veche, insemna ,,lumina pdmAn-

tului", un gest mult prea optimist avind in vedere cufundarea

in intuneric a Germaniei. incuiatd in biroul tatilui siu se afla

o fotografie a lui Himmler care il siruta pe micuful Lambret

pe obraz.

Biroul era sursa unei fascinalii nemirginite. De-a lungul ani-

lor petrecu{i in casi, biiatul igi vizuse tatil descuind sertarele

biroului pentru a admira tot felul de artefacte minunate. Cind ilintrebase despre ele, fusese intotdeauna refuzat cu furie, pAnd in

momentul in care tatll lui ii spusese, in sfArqit, ci, intr-o zi, toate

comorile din birou vor fi ale lui.

- CAnd?

- Cind voi fi mort.

- C6nd va fi asta?

- Destul de curind, daci nemernicii vor reugi.

Lambret nu $tia cine erau ace$ti nemernici, dar se baza, in

lilcere, pe ei.

12 GLENN COOPER

in ultima weme, cAnd tatil lui igi fhcea somnul de dupi-amiazi,iar mama lui pregitea cina, beiatul ceda curioziti.lii si flceaincursiuni prin cameri pentru a ciuta cheia sertarului. Era ocameri mare, cu multe posibile ascunzetori. Erau sute de cirfi,scrumiere, suporturi de pipe, halbe de bere decorative sau cuinsemnele regimentului qi o grimadi de nimicuri. Exista 9i posi-bilitatea ca tatel siu sd lini cheia la el. Dar Lambret nu se descu-raja. Nu petrecea mai mult de cinci minute in fiecare zi inciutirile lui pe furi;. Dacd ar fi fost descoperit cotrobiind princamera interzisi, consecin{ele ar fi fost dezastruoase,

Lambret incerci din nou. Privind des spre pendula de pegemineul din birou, ca sd nu piardi noliunea timpului, biiatul se

uiti dedesubtul si in interiorul fiecirei halbe de bere, deqi maificuse asta gi inainte. Un ciine din vecini incepu si latre. Pendulabitu o datl la 9i jumitate. ii trecu prin minte ce nu cercetase nici-odati ceasul. Trase un scaun, se celeri pe el, ridicd ceasul acope-rit cu o cupoli de sticli gi il agezi pe birou. Pe postamentul dearami scria ceva: o inscriplie onorifici pentru tatil lui din partearegimentului gi o zvasticA incrustate cu rubine mici. Ridici ceasulgi se uit5. sub el. Acolg prinsi cu o curelugi de piele, se afla cheiamult dorite.

Cainele litra din nou.TremurAnd, biiatul lui cheia s,i o introduse in gaura de la

sertarul de sus. O intoarse gi auzi un sunet plecut in timp ce ser-tarele laterale se deschiseri. in depd.rtare, o auzi pe mama luiaqezend o oali grea pe aragaz. Mai avea doar jumetate din tim,pul de explorare. Se duse direct la sertarul cel mai de jos, dindreapta. Acela din care il vd.zuse pe tatel seu cum scosese, cumult timp in urmi, un artefact care-i infierbdntase imaginatiapini. in ziua de astizi. iniuntru se afla un singur obiect, invelitin catifea verde.

SEMNULCRUCII 13

Era greu.

Se agezi pe scaunul tatilui seu, il ageze pe birou gi il dez-

vcli incet.

Era exact as,a cum qi-l amintea.

Sulija avea gaizeci de centimetri lungime, de Ia virful ascu{it

pini la inminuqare, iar partea cea mai lati misura cinci centi-nretri. Olelul era intunecat, aproape negru. Biiatul era fascinat(lc greutatea gi de ornamentele lui. O folie sublire de aur bitut,atAt de strdlucitoare incdt ii lua ochii, era infigurati in jurulsccliunii mediane a lamei. Deasupra foii de aur, o |epugi neagri,

sublire, era prinsi intr-o gaurd fhcuti in olel, cu patru spiralescparate de fire subliri de argint, bine strAnse. Sulila pirea sd

lic intruchiparea puterii fizice qi, cand bliatul o lui in mAinile luilllicule, aproape ce i putu simfi puterea distructivi.

- Ce faci acolo?

Lambret aproape ci scipi arma.

Tatel lui stitea in ugi, cu picioarele goale.

- lmi pare ri.u, se bilbii bniatul.

- $tii cd urmeazi fii aspru pedepsit, nu-i aga?

Lambret gtia ci il agtepta o bitaie gi avea si fie una foarte rea.

l)ar ceva nu se potrivea. Tatil lui era mult prea calrn pentru aceste

irnprejuriri qi asta il tulburi gi mai tare pe biiat.Avea gura atat de uscate, incit abia daci putea articula

( tlvintele.

- $tiu.- Am auzit cAinele letrend, spuse tatll lui, absent, pigind in

citrrreri.

Pentru o clipi, Lambret se gandi sA se apere cu obiectul pe

r rrrc-l linea in miini... $tii ce este asta?. o sulili?

14 GLENN COOPER

- O lance, de fapt. Virful unei linci romane. Este o replci.

$tii ce inseamni asta?

- Ci nu este adevirati?

- Este destul de adevirati. inseamni ce nu este originale, dar

este destul de speciali. Este o replici dupi Lancea lui Longinus,

pe care unii o numesc qi Lancea Destinului. Ai auzit vreodatide ea?

Beiatul cletine din cap.

- Longinus a fost soldatul roman care si-a folosit lancea ca

siJ ucidi pe lisus, cind se afla pe cruce. Cregtinii spun ci lan-

cea este sfante.

- $i este?

- Nu qtiu asta, dar are anumite puteri. Cea adevirati, adic6.

Lambret se simli incurajat de fluiditatea conversatiei. De

obicei, pedeapsa era precedatd de citeva serii scurte de strigiteqi injurdturi.

- De unde o ai?

- Mi-a fost dati, in ultimele zile ale rizboiului, de cltreHeinrich Himmler, personal. $tii cine a fost el, nu-i aga?

- Da.

- Himmler avea adevirata Lance SfAntl, dar era prea valo-

roasl ca si o |ini la vedere, aga ci a comandat aceastl replicd la

un faimos ffuritor de sdbiijaponez, care a venit in Germania toc-

mai de la Kyoto. La sfdrgitul rizboiului, Himmler mi-a dat-o mie,

pentru serviciile aduse Reichului. A fost un moment ini\dtor.

- Unde se afl6 cea adevirati?

- A, vom avea aceasti discuiie atunci cind vei fi mult mai

mare. Am mari speranle pentru tine, Lambret. Sper ci te vei

ridica la iniltimea numelui tiu gi vei readuce lumina qi spe-

ran{a in sirmana noastre patrie. Cred cl este destinul tiu ca

intr-o zi se gesegti...

SF,MNIJI, CRUCII 15

Din bucitirie se auzi un lipit scurt. Auzind-o pe mama luiplAngAnd, biiatul scipd virful sulilei pe covor.

Otto Schneider alergl la fereastra biroului qi dldu perdelele

la o parte. Pe tiotuar agtepta un sedan negru.

Lambret auzi pagi grei care tropiiau pe hol.

Tatil lui scuipi cuvintele.

- Porci israelieni. in sfirqit, s-a intamplat, zise el, stribitdnddistanla de la fereastrd pAni la birou din doi paqi. Deschise serta-

rul din centru gi lui un pistol mic gi negru, acelaqi model de

Walther pe care il folosise gi Hitler pentru el insugi. Lambret ilvdzu cum iqi ridici pistolul la tdmpli.

Tatd?

- Nu te uita in alti parte! strigi tat siu. Nu vreau si pri-vegti in alti parte! Asta o si te transforme in birbatl

Uqa biroului se trAnti de perete gi cineva strigi: ,,Nu!"Lambret ffcu aqa cum i se spusese gi il vlzu pe tatil siu zbu-

rdndu-qi creierii.