Semiologie Medicala Vol. III

8/18/2019 Semiologie Medicala Vol. III

1/80

SEMIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

SEMIOLOGIA GURII SI FARINGELUI

Examenul buzelor

a. Culoarea: normala=roz- Cianotica: insuficienta respiratorie, insuficienta cardiaca- Palide: anemii

- Rosii-violacee: ploicitemia vera

b. Mo!"!#ar! e "orma $! %olum ale buzelor:

- Chelioschizis = “buza de iepure” (congenitala, buza superioara despicata pe linia

mediana

- !uze de volum crescut: acormegalie, edem alergic- "simetria gurii: dantura deficitara, hemipareze faciale

#. Lez!un! ale buzelor:

#$ &er'e$ $!m'lex: vezicula dureroasa- in stari febrile%$ San#rul $!"!l!(!#: tumoreta nodulara, cu ulceratie centrala

&$ S(oma(!(a an)ulara (perles, “zabaluta”: fisura dureroasa la comisura

buzelor$"pare in carente de vitamina !%, fier$

'$ C*e!l!(a: fisuri labiale dureroase, cu formare de crusta si apoi descuamare

evolutie cronica, frecventa la copii si adolescenti

)$ Mu#o#elul: nodul trabslucid verzui, cu diametrul *# cm nu are semnificatie

patologica

+$ Car#!nomul buzelor: apare frecvent la fumatori placa indurata ulcerata ce nu se

vindeca spontan

$ S!nromul Peu(z+,e)*ere$: pigmentatie bruna a buzelor si mucoasei bucale se

insoteste de polipoza intestinala$ Eem an)!oneuro(!#: alergic

-. Examenul #a%!(a(!! bu#ale:

!olnavul este invitat sa deschida gura$.edicul foloseste o sursa de lumina, o

spatula de unica folosinta si manusi de unica folosinta$

a. M!ro$ul )ur!! (mirosul aerului e/pirat: foetor e/ ore$- 0oector neplacut: igiena deficitara a cavitatii bucale, carii dentare, abcese dentare,

amigdalite cronice

- 0actor de alcool: in into/icatia cu alcool

- 0actor de acetona (mere acre: cetoacidoza diabetica- 0actor hepatic (de mucegai: insuficenta hepatica

- 0actor amoniacal (de urina: la bolnavii cu insuficenta renala si uremie- 0actor fetid: supuratii pulmonare

- 0actor fecaloid: ocluzie intestinala- 0actor de usturoi: into/icatia cu fosfor

- 0actor de amigdale amare: in into/icatia cu ciuanuri

1$ Examenul !n(!lor:

#$ Een(a(!e partiala sau totala


2/80

%$ Car!! en(are: leziuni distructive care afecteaza smaltul, dentina si camera

pulpara

&$ Anomal!! e #uloare a dintilor:

- 1gienta deficitare- 0luoroza: dinti cu pete galben-brune

- 2ratament la gravide cu tetraciclina (copii cu dintii de culoare galben-bruna- 3steogeneza imperfecta (boala ereditara: dintii gri-albastrui, friabili

'$ Ar(r!(!a !n(!lor: dinti “rosii”, cu emailul sters, ramane dentina$"pare la varstnici

si la cei cu carente grave de igiena si alimentatie

)$ Anomal!! e !m'lan(are: rahitism, sifilis congenital, paradontoza

Examenul )!n)!!lor

4ormal: culoare roz, netede

"nomalii ale gingiilor:

#$ G!n)!%!(e: tumefactie dureroasa a gingiilor, care sangereaza foarte usor$Cauze:

- 5eficiente igienice locale

- Cerente de vitamina C (scorbut

- 1nfectii locale (peridontie%$ G!n)!%!(a ne#ro(!#a a#u(a: ulceratii intinse, severe, cu pierderea dintilor$

&$ &!'er(ro"!! )!n)!%ale:

- 0iziologice (sarcina, pubertate- Patologice (leucemie sau tratament antiepileptic

'$ L!z!erul gingival liniar, gri-negru-semn de into/icatie cu plumb (saturinism:

- Profesionali: tipografi

- "ccidentali: consum de bauturi alcoolice distilate in cazane de plumb$)$ P!)men(area )!n)!%ala melanica: etnica (romi sau in boala Addison

(insuficienta hipofizara

Examenul mu#oa$e! bu#ale:

4ormal este roz, neteda$

"nomalii:#$ In"lama(!a mu#oa$e! stomatia:

- 6ritematoasa: igiena bucala deficitara, proteze dentare neadecvate

- 6ritemato-pultacee: mucoasa rosie, tumefiata, cu depozite purulente alb-galbui- Cremoasa: depozite cremoase albicoase, datorita infectiei cu Candida albicans,

dups tratamente cu antibiotice sau corticoizi

- 7lcerosa: stomatia aftoasa, herpes virus, alergii alimentare, hipoavitsminoza !$%$ Leu#o'laz!a: leziune precanceroasa, constand in inflamatia si cheratinizarea

mucoasei alimentare$ Cauze: traumatisme locale prin carii negli8ate, fumatul$

/. Eru'(!!:

- 6ruptii eritematose pe mucoasa 8ugala-apar in boli eruptive si se numesc enantem


3/80

5e e/: in ru8eloa apare semnul 01'l!2 : in santul gingivo-labial, in dreptul

molarilor superiori

- 6ruptii veziculoase, urmate de ulceratii: infectii virale (varicela, herpes

- 6ruptii purpurice (puncte rosii: in tulburari de coagulare$'$ P!)men(ar!: pigmentare melanica in boala Addison

)$ Ul#era(!! ureroa$e ale mucoasei labiale si 8ugale in:- "granuclocitoze

- 5epresii medulare medicamentoase sau nemedicamentoase- 9eucemii acute

Examenul bol(e! 'ala(!ne:

4ormal este neteda, roz, continua$

"nomalii:- Palatoschizis: “gura de lup” (congenitala

- !olta ogivala apare in rahitism, microsferocitoza, iar la copii cu vegetatii

adenoide$

Examenul %alulu! 'ala(!n $! lue(e!:

4ormal: valul palatin este simetric si se ridica la pronuntarea literei “"”$

3. Tulburar! e mo(!l!(a(e:

- Paralizia unilaterala de nerv vag (4C : asimetrie a valului palatin, partea cu

pareza fiind mai coborata, iar lueta este trasa spre partea sanatosa: “semnul

cortinei”

- Paralizia bilaterala de nerv vag: valul si lueta atarna imobilr, iar deglutitia esteimposibila$

%$ Eemul 4u!n#2e: alergic$&$ Eru'(!! %ez!#uloa$e: varicela, alte infectii virale

'$ Mal"orma(!!: lueta bifida$

Examenul l!mb!!:

;e e/amnineza volumul, mobilitatea, aspectul$ ;e e/amineaza fata dorsala si ventrala a

limbii, precum si marginile limbii$

Mo!"!#ar! e %olum:

#$ Ma#ro)lo$!a (volum crescut:

• .i/edem• "cromegalie

• "miloidoza


4/80

%$ M!#ro)lo$!a (volum mic: atrofia musculaturii, apare in:

• Paralizii bilaterale de hipoglos• "fectiuni bulbare• Paralizie generala progresiva$

Mo!"!#ar! e mob!l!(a(e: bolnavul este solicitat sa scoata limba$

• 1mposibilitate: paralizie bilaterala de hipoglos (4C 11

• 5eviere laterala: varful limbii impins spre partea bolnava < paralizia unilaterala

de hipoglos

• 2remuraturi ale limbii: alcoolism, tireoto/icoza, paralizie generala progresiva$

Mo!"!#ar! e a$'e#(:

3. L!mba #u #!#a(r!#! la(erale:

- "nomalii de masticatie (proteze

- 9a epileptici (isi musca limba in criza$%$ L!mba $aburala < cu depozit albicios:- 1n sindroame dispeptice biliare

- 5upa pauze alimentare de apro/$ # ore$

&$ L!mba #u e'oz!( alb5 aeren(, care nu dispare dupa alimentatie: candidoza bucala

(favorizata in tratamente cu antibiotice

'$ L!mba #u e'oz!(e brune, uscate, aspre (“pra8ita”, “limba de papagal”: in sindroame de

deshidratare, in insuficienta renala cronica

)$ L!mba ro$!e 6zmeur!e7, cu papile evidente: in scarlatina+$ L!mba ro$!e 6e'a'!la(a7, neteda, lucioasa:

- 1n anemia pernicioasa

- 1n anemia feriptiva8. L!mba #!ano(!#a:

- 1nsuficienta respiratorie

- Policitemia vera

- 1nsuficienta cardiaca$$ Leu#o'laz!a l!mb!!: placa decolorata albicioasa$ ;tare precanceroasa$

>$ Car#!nomul l!mb!!: formatiune nodulara e/ulcerata, foarte dureroasa$

!iopsie$

Var!an(e "!z!olo)!#e 'ar(!#ulare ale l!mb!!:

• 9imba fisurata (adancirea santurilor linguale

• 9imba geografica (cu proeminente si depresiuni

• 9imba “paroasa” (hipertrofia papilelor linguale etc$

Examenul "ar!n)elu!:

- ;e evidentiaza apasand cu spatula pe fata dorsala a limbii si invitand bolnavul sa

pronunte vocala “"”, pentru a ridica valul palatin si lueta$

- ;e evidentiaza amigdalele palatine si pertele posterior al faringelui


5/80

- ;e e/amineaza refle/ul de voma, agitand usor valul palatin cu spatula (avertizam

bolnavul in prealabil$

4ormal: mucoasa faringelui apare roz, neteda, umeda$

Anomal!! ale "ar!n)elu!:

#$ 0aringita acuta eritematoasa: mucoasa difuz hiperemiata

%$ ;inuzite, rinite: secretii mucoase sau muco-purelente care se scurg pe peretele posterior al faringelui

&$ 6pista/is posterior: se vizualizeaza sangele care se scurge pe peretele

posterior al faringelui$

Anomal!! ale am!)alelor 'ala(!ne:

#$ &!'er(ro"!a am!)alelor 'ala(!ne < fara durere, fara congestie:

- 0recventa la copii (hipertrofia foliculuior limfatici- 9a adult: poate aparea in boli maligne (leucemii

%$ &!'er(ro"!e #u !n"lama(!e < amigdalita, angina:

• Am!)al!(a er!(ema(oa$a: infectii virale sau microbiene

• Am!)al!(a er!(ema(o+'ul(a#ee: puncte albe de puroi

• Am!)al!(a *er'e(!"orma 9*er'an)!na: vezicule

• An)!na ul#ero+membranoa$a Plau(+V!#en(: produsa de fusospitili (ulceratii acoperite

de pseudomembrane cenusii care se detaseaza usor

• Am!)al!(a '$euo+membranoa$a !"(er!#a:

- ;tare generala grava

- 0ebra ridicata- "migdale palatine congestionate, acoperite cu un e/udat alb aderent, pseudo-

membranos, care ingusteaza faringele, provocand dispnee$

• An)!na ne#ro(!#a - necroze si ulceratii la nivelul amigdalelor palatine:

- 1n agranulocitoze

- 1n leucemii acute$• Fle)monul am!)al!an < infectie grava, cu streptococ sau stafilococ:

- ;tare generala foarte alterata- 0risoane, febra

- 5isfagie

- 2rismus, torticolis$

SEMOLOGIA ESOFAGULUI

S!m'(omele "un#(!onale e$o"a)!ene sunt cuprinse !n $!nromul e$o"a)!an:

Tabel 3. S!nromul e$o"a)!an

S!m'(ome 'r!n#!'ale S!m'(ome a$o#!a(e

#$ 5isfagie %$ ;ialoree (hipersalivatie

&$ 5urere esofagiana '$ ;ingulutus (sughit

)$ regurgitare +$ eructatii


6/80

3. D!$"a)!a : reprezinta o senzatie de inghitire dificila$ Poate avea cauze

esofagiene sau e/tra-esofagiene$

5isfagia de cauza esofagiana este de mai multe tipuri$

A. Du'a al!men(ele la #are $e man!"e$a(a:

+ Par(!ala: se manifesta numai in cazul alimentelor solide apare in stenozeesofagiene moderate$

+ To(ala: se manifesta in cazul alimentelor solide sau lichide apare in esofagite,

stenoze esofagiene severe$

+ Paraoxala: se manifesta doar in cazul alimentelor lichide apare in achalazie$

;. Du'a moul e !n$(alare:

+ A#u(a: apare in esofagite acute, bol alimentar insuficient masticat, corp strain in

esofag$

+ In(erm!(en(a: apare in spasam esofagian difuz, hernie hiatala, diverticului

esofagieni$

+ Cron!#a: apare in stenoze esofagiene, neoplasm esofagian, achalazie$

C. Du'a me#an!$mul e 'rou#ere:

+ Fun#(!onala: apare datorita unor tulburari neuro-motorii (achalazie, spasm

esofagian difuz

+ Or)an!#a: apare datorita unor anomalii structurale, iar caracterele sale pot indica

cauza$

Caractere ale disfagiei esofagiene organice:

in stenoze esofagiene benigne: disfagia este lent progresiva, fara anore/ie si scadere

ponderala

in stenoze esofagiene maligne: disfagia este rapid progresiva, cu anore/ie si scadere

ponderala

in caz de inel esofagian inferior S#*a(z2! : disfagia este intermitenta, neprogresiva, fara

anore/ie si fara scadere ponderala

in caz de corpi straini esofagieni: disfagia se instaleaza brusc

in cazul diverticuluilor esofagieni: disfagia este intermitenta$

D!$"a)!a ex(ra+e$o"a)!ana este de mai multe tipuri:

A. D!$"a)!a oro+"ar!n)!ana: este resimtita la bolnav deasupra furculitei sternale$

Poate avea urmatoarele cauze:

+ amigdalita+ faringita

+ glosita

+ carcinom lingual

+ diverticul faringian


7/80

+ "denopatii mediastinale

+ 2umori mediastinale

+ "fectiuni cardiovasculare: anevrism de aorta, pericardite, valvulopatii mirtale cu

dilatarea atriului stang

+ ?usa plon8ata intratoracic

+ 4eoplasme bronho-pulmonare centrale$

C. D!$"a)!a !n bol! ale unor or)ane $! $!$(eme:

+ !oli neurologice: boala Par@inson, sindroame e/trapiramidale (miastenia gravis

+ 4europatii vegetative: diabet zaharat, etilism cronic, saturnism

+ 1nfectiiAinto/icatii: rabie, tetanus, botulism

+ Colangenoze: scleordermie (esofag rigid, fara peristaltica, lupus eritematos,

poliartrita reumatoida

+ "nemie feriptiva: sindromul Pulmmer-Vinson;

+ !oli infiltrative: amiloidoza$

D. D!$"a)!a '$!*o)ena: este o pseudo-disfagie apare o senzatie de “nod in gat”, daractul deglutitiei decurge normal si nu se constata suferinte organice ale esofagului$

=. Durerea e$o"a)!ana

Poate fi asociata disfagiei sau independenta de aceasta,;e prezinta sub & forme:

"$ O!no"a)!a = durere aparuta in momentul deglutitiei

!$ P!roz!$ = senzatie de arsura retrosternala

C. Durere re(or$(ernala

O!no"a)!a poata avea drept cauze:

- 6sofagite- 7lcere esofagiene

- ;tricturi esofagiene

- 4eoplasme esofagiene

P!roz!$ul poate avea drept cauze:

- 6sofagita de reflu/

- 6sofagita dupa ingestia unor substante caustice- Bernia hiatala

- 7lcerul duodenal$

Dur(erea e$o"a)!ana re(ro$(ernalaa 5urere toracica anterioara, difuza

b 5urere retorstenala cu caracter constructiv, cu iradiere spre umeri si madibula,

ce mimeaza durerea coronariana (cu care are cai senzitive comune

A$'e#(e #ara#(er!$(!#e 'en(ru urerea e$o"a)!ana $un( urma(oarele:- 6ste precipitata de bauturi fierbinti sau de ingestia de alcool


8/80

- "pare de obicei noaptea, in decubit dorsal, sau dupa aplecarea inainte a

trunchiului (“pozitia de legare a siretului”

- "re intensitate variabila

/. Re)ur)!(area reprezinta revenirea alimentelor din esofag sau stomac in

cavitatea bucala, fara greata si efort de voma$ ;e datoreaza unor miscariantiperistaltice ale tubului digestiv$

T!'ur! e re)ur)!(are:- Regurgitarea esofagiana: are continut apos sau cu alimente nedigerate, nu este

acida

- Regurgitarea gastrica: contine alimente digerate si este acida$

Cauze ale re)ur)!(ar!! e$o"a)!ene:

- "chalazia

- 5iverticulii esofagieni- ;tenozele esofagiene$

3 varianta a regurgitarii esofagiene este pituita matinala : regurgitare apoasa,

apare la alcoolici si gravide$

S!m'(ome a$o#!a(e unor suferinte esofagiene:

- ;ingulutus (sughitul este un inspir foarte scurt, audibil, produs prin contractia

involuntara a diafragmului$ Cauze: haernia hiatala, iritarea nervului frenic$

- 6ructatia consta in eliberare de aer din stomac, pe gura$ Cauze: hernia hiatala$- ;ialoreea reprezinta o salivatie abundenta$

Examenul ob!e#(!%:

6sofagul nu este accesibil e/amenului obiectiv$;e pot observa numain semne indirecte$

La examenul ob!e#(!% )eneral:

• ;tarea de nutritie afectata (slabire sau denutritie < se constata in formele

cu disfagie severa

• .odificari cutanate < pot fi sugestive pentru o colagenoza (de e/$

sclerodermie $

• "denopatii cervicale metastatice < apar in neoplasmul esofagian$

2ulburari de tonus sau forta musculara < apar in boli neuro-musculare,

hemipareze$

La examenul ob!e#(!% al #a%!(a(!! bu#ale se pot constata urmatoarele:

• ;tomatia angulara, glosita: in caz de anemie feriptiva cu sindrom

Pulmmer-Vinson;

• 6ritem, edem, ulceratii ale mucoasei bucale: dupa ingestii de

substante corozive

• .icroglosie si devierea limbii: in pareze de nerv hipoglos

• "simetria valului palatin: in pareze de nerv vag$

La exmanenul ob!e#(!% al abomenulu! se pot constata

urmatoarele:


9/80

• 0ormatiune tumorala epigastrica: in caz de carcinom gastric

cardial, cu invazia esofagului inferior

• 9ichid de ascita: in ciroza hepatica$

Ex'lorar! 'ara#l!n!#e

3. Examenul ra!olo)!# al e$o"a)ulu! se efectueaza cu pasta baritata groasa si poate

evidenta:

;pasme esofagiene localizate sau difuze (daca sunt spontane, cedeaza la

antiseptice daca nu, pot fi prrovocate prin administrare de pentagastrina

;tenoze esofagiene diverticului esofagieni varice esofagiene

Reflu/ gastro-esofagian: se evidentiaza in pozitie Trenelenbur) (decubit dorsal

inclinat cu capul in pozitie decliva$

=. E$o"a)o$#o'!a permite vizualizarea mucoasei esofagiene, biopsia si efectuarea unor teste

speciale$

A. V!zual!zare > b!o'$!e e mu#oa$a: este utila in urmatoarele afectiuni:

a Procese inflamatorii (esofagite: mucoasa apare congestionata, sangereaza la

atingere, poate prezenta eroziuni sau ulceratii

b 5iverticului esofagieni

# ;tenoze esofagiene benigne (cicatriceale sau maligne (carcinom

;pasme esofagiene

e arice esofagiene

" Corpi straini esofagieni$

;. Te$(e $'e#!ale:a Manome(r!a e$o"a)!ana: se utilizeaza pentru a evidentia capacitatea sfincterului

esofagian inferior de a opri reflu/ul gastro-esofagian si pentru a evodentia

tulburarile de motilitate ale esofagului$

b P* me(r!a e$o"a)!ana: se masoara ph-ul esofagian timp de %' ore, cu a8utorul

unui monitor portabil$ 2ehnica este considerata “standardul de aur” pentru a

evidentia reflu/ul acid gasto-esofagian si relatia sa cu durerea toracica$

# Te$(ul e 'er"uz!e e$o"a)!ana 9;erne$(e!n: se instileaza in esofagul inferior

solutie de acid clorhidirc ,# 4 si de reproduce simptomatologia pacientului$ ;e

asociaza cu manometria esofagiana$

C. Pen(ru e%!en(!erea #om're$!un!lor e$o"a)!ene ex(r!n$e#! se utilizeaza urmatoareleinvestigatii paraclinice:a Radiografii toracice in incidente paraclinice

b 2omografia computeriazata toracica

c "ortografia

Pa(olo)!a e$o"a)ulu!


10/80

6;30"?12"

De"!n!(!e: inflamatie acuta sau cronica a mucoasei esofagiene$

Cauze:

3. In"e#(!oa$a: apare de obicei la bolnavi imunodeprimati$Poate fi produsa de:

- !acterii

- irusuri (de e/$ irusul herpetic

- Ciuperci (candida: dupa antibioterapie

=. Ir!(a(!%a, produsa de:

a. Ir!(an(! #*!m!#!:

- .edicamente: aspirina, corticoizii administrati oral

- Relfu/ acid gastro-esofagian (esofagita de reflu/- ;ubstante chimice corozive: acizi sau bazice, ingerate accidental sau voluntar$

b. Ir!(an(! me#an!#!: corpi straini$

#. Ir!(an(! (erm!#!: alimente prea fierbinti sau prea reci$. Ra!o(era'!e (folosita in tratamentul unor procese maligne mediastinale$

6;30"?12" "C72" P3;2-C"7;21C"5efinitie: este o esofagita care apare dupa ingestia de substante corozive: soda

caustica, acid sulfuric, acid clorhidirc$

.anifestari clinice: sindrom esofagian intens si complet, cu debut brusc$- 5isfagie totala (pentru solide si lichide

- 5urere si arsura retorsternala

- Regurgitari- ;alivatie abundenta

6volutia este variabila$

- ;pre vindecare, in formele usoare (dupa & saptamani pana la & luni

- ;pre cronicizare

- ;pre aparitia unor complicatii care pot fi: 1mediate: hemoragie digestiva superioara sau perforatie de esofag cu

mediastinita acuta 2ardive: stenoze cicatriceale cu disfagie progresiva si denutritie este posibila

malignizarea$

6;30"?12" 56 R6097

De"!n!(!e: este o esofagita produsa de reflu/ul gasrto-esofagian$

.ucoasa esofagiana este iritata de acid clorhidric si de pepsina$


11/80

Cauze ale re"luxulu! )a$(ro+e$o"a)!an:

1$ Fa#(or! #are $#a (onu$ul $"!n#e(rulu! e$o"a)!an !n"er!or:

- 0umatul- Consumul de etanol

- .edicatie antisepticaII. Fa#(or! #are #re$# 're$!unea !n(ra)a$(r!#a:

- 3bezitatea- .esele abundente

- 5ecubitul dorsal post-prandial

- ;tenoza pilorica

III. Fa#(or! #are #re$# a#(!unea #oroz!%a a $u#ulu! )a$(r!#:

- 7lcerul duodenal

- Reflu/ul biliar - .edicamente: aspirina, cortizolul

1$ Fa#(or! #are $#a 'er!$(al(!#a e$o"a)ulu!:

- ;pasmul esofagian prelungit- Rigiditatea esofagiana

- arsta avansata

- .edicatia antispastica

Man!"e$(ar! #l!n!#e: $!nrom e$o"a)!an

- 5isfagie

- 5urere esofagiana (pirozis, durere retorsternala, odinofagie- Regurgitari nocturne$

Caracteristic: simptomatologia este agravata de decubitul dotrsal post-prandial si cedeaza in

ortostatism$

Para#l!n!#: vezi metodele de e/plorare ale esofagului$

Cla$!"!#are eno$#o'!#a a e$o"a)!(e! e re"lux:

Gra ? : mucoasa fara modificari evidente, reflu/ grastro-esofagian prezemt

Gra I : mucoasa esofagiana este prezenta

Gra II: mucoasa cu eroziuni izolate

Gra III: mucoasa cu eroziuni confluente

Gra IV: se evidentiaza complicatii locale (ulceratii, steoze benigne

Com'l!#a(!!:

a. San)erar! ale mucoasei esofagiene: pot fi evidente (hematemeza, melena sau oculte,

ducand la anemie feriptiva$


12/80


13/80

3. Examen bar!(a( e$o"a)!an: esofagul apare dilatat, cu lichid de staza, cu peristaltica

ineficienta$ 1n mod caracteristic, portiunea inferioara a esofagului este ingustata “in

palnie”, la #-& cm deasupra diagfragmului$

=. E$o"a)o$#o'!a este obligatorie, pentru a estima severitatea esofagitei si pentru a

e/clude un carcinom esofagian$

/. S(u!! e manome(r!e e$o"a)!ana evidentiaza modificari caracteristice (contractiiesofagiene aperistaltice

;P";.79 6;30"?1"4 5107D

De"!n!(!e: este o tulburare functionala a musculaturii esofagiene, caracterizata prin

contractii aperistaltice, nepropulsive, ale esofagului$

Cauza: este neclara$ Poate fi provocat de alimente prea reci sau prea fierbinti$ 7neori se

asociaza cu esofagita de relfu/$

Man!*"e$(ar! #l!n!#e:

#$ 5isfagie intermitenta

%$ 5urere retorsternala care mimeaza angina pectorala

&$ Regurgitari de alimente recent ingerate$

Ex'lorar! 'ara#l!n!#e:

3. Examen bar!(a( e$o"a)!an: contractii puternice, nepropulsive ale esofagului

(spontane sau provocate de pentagastrina$=. Manome(r!a e$o"a)!ana: presiune crescuta, sustinuta, in esofag$

;145R3.79 ."993RE-F61;;

De"!n!(!e: sondrom de hemoragie digestiva superioara, provocat de aparitia unor fisuri in

mucoasa esofagiana 8u/ta-gastrica, dupa efortul repetat de voma$

Man!"e$(ar! #l!n!#e: hematemeza aparuta dupa varsaturi repetate$ "pare freccvent la

alcoolici (dupa varsaturi provocate de gastrita alcoolica$

D!a)no$(!# 'oz!(!%: anamneza, endoscopie$

C"4C6R79 6;30"?1"4

De"!n!(!e: tumora maligna a esofagului$

Fa#(or! "a%or!zan(!:

#$ ;e/ul masculin


14/80

%$ arsta peste ) de ani

&$ "buzul de alcool

'$ 0umatul)$ 9eziuni esofagiene pre-e/istente: stricturi esofagiene post-caustice, diverticului

esofagieni, achalazie$

.anifestari clinice:

A. ;indrom esofagian:

3. D!$"a)!e care evolueaza progresiv, initial pentru alimente solide, apoi si pentru

alimente semilichide si lichide, cu denutritie importanta$

=. Durere re(or$(ernala: odinofagie sau durere independeta de alimentatie

/. Re)ur)!(ar!

@. Su)*!(

. Eru#(a(!!

B. &!'er$!aloree G 8e8un$

;. Man!"e$(ar! a(ora(e #om'l!#a(!!lor:#$ ;cadeere ponderala, pana la denutrituie

%$ 5isfonie: prin paralizie de recurent

&$ Bemoragie digestiva superioara: prin erodare de vase din mucoasa esofagiana

'$ .ediastinita superioara: prin perforarea esofagului)$ 1nvazia organelor mediastinale

+$ .etastaze$


3. Examen bar!(a( e$o"a)!an: ingustare neregulata a lumenului esofagian, e/centrica

fata de a/ul esofagului, cu usoara dilatare si rigiditate a esofagului supra8acent$

=. E$o"a)o$#o'!e #u b!o'$!e pentru precizarea diagnosticului$

/. Tomo)ra"!a #om'u(er!za(a: pentru aprecierea e/tinderii in vecinatate$

;6.1393?1" "!53.647971

S!m'(ome #omune abom!nale:

3. Durerea abom!nala

6ste cel mai frecvent simptom al patologiei digestive$

Poate acvea drept cauze:

- !oli ale organelor abdominale sau ale peretelui abdominal

- !oli ale organelor e/tra-abdominale: proiectata spre abdomen$

Cara#(erele urer!! abom!nale:

#$ 5ebutul

%$ 1ntesnitatea

&$ 6volutia in timp'$ 9ocalizarea


15/80

)$ 1radierea

+$ Circumstante de aparitie a durerii

$ Circumstante de ameliorare sau disparitie a durerii$ ;imptome asociate: febra, diaree, varsaturi etc$

3. Debu(ul urer!!:

- ;ru$# 9$u'ra+a#u(:

• Perforare, infarct, tordiune de organ

• 5isectia aortei abdominale

+ A#u( 9!n #a(e%a ore:

• ;pasme: colica biliara, colica renala

• 1nflamatii acute: apendicita, pancreatita, colecistita, peritonita$

+ In$!!o$ 9(re'(a(:

• 1nflamatii cronice (hepatita, gastrita,

• 7lcer peptic,• 2umori abdominale etc$

=. In(en$!(a(ea urer!!:- Foar(e 'u(ern!#a 9a(ro#e: ca o “lovitura de cutit”: in perforarile si torsiunile de

organ

+ Pu(ern!#a

+ Moera(a

+ Slaba 9ena.

/. E%olu(!a !n (!m':

+ Con(!nua5 'ro)re$!%a

- Col!#a(!%a 9#ram'e: cu accentuari si amelioerari succesive, cu durata de cateva

minute sau ore < apare in spasme de organe cavitare

- Re#uren(a: intermitenta, cu accentuari si ameliorari de succesive, cu durata de

cateva zile sau spatamani$

Tabel II. E%olu(!a !n (!m' a urer!! abom!nale

Con(!nua Col!#a(!%a Re#uren(a

A#u(a:

- Peritonite- Colectii

purulente- 5estensii de

organe

parenchimatoase

- Cauze vasculare:

disectii,

tromboze

S'a$me e or)ane #a%!(are:

- colica biliara,- coliuca renala,

- colicaintestinala

- angor

abdominal- ulcer peptic

- colon iritab- cauze

metabolice

- porfirie acu

intermitenta

- colica satur

(into/icatie

plimb


16/80

Cron!#a:

- neoplasme

- siclemie

(anemie

hemolitica

@. Lo#al!zarea urer!! abom!nale:Durerea abom!nala !"uza poate avea drept cauze:

'er!(on!(e )eneral!za(e

#auze !n(e$(!nale

- gastro-enterite- ocluzie intestinala

- infarct intestinal

#auze me(abol!#e:

- cetoacidoza diabetica

- porfiria acuta inrtermitenta- colica saturnina

- siclemia$Durerea abom!nala lo#al!za(a poate avea drept cauze:

Tabel III. Cauze ale urer!! abom!nale lo#al!za(e

E'!)a$(r

u

;ol! or)ane abom!nale ;ol! or)ane ex(ra+

abom!nale

S(oma#:

+ ulcer duodenal

+ gastrita

F!#a(5 #a! b!l!are:

+ hepatita, ficat de staza+ litiaza biliara

+ colecistia

Pan#rea$:

+ pancreatita

+ carcinom pancreatic

Car!o%a$#ulare:

+ angina

pectorala

+ infact

miocardicRe$'!ra(or!!:

+ pneumonii

+ pleurezii

+ embolie

pulmonara

&!'o#on

ru

re'(

F!#a(5 #a! b!l!are:

+ hepatita, ficat de staza

+ litiaza biliara

+ colecistita

Ab#e$ $ub"ren!#

R!n!#*! re'(:

+ litiaza renala

+ pielonefrita

Un)*! *e'a(!# #olon:

- inflamatie- tumora

Car!o%a$#ulare:

+ infarct

miocardic

Re$'!ra(or!!:

+ pneumonie

dreapta

+ pleurezie

dreapta

+ embolie

pulmonara

dreapta

&!'o#on S'l!na: Car!o%a$#ulare:


17/80

ru

$(an)

+ infarct splenic

+ splenomegalie

Coaa 'an#rea$ulu!:

+ pancreatita

+ carcinom

Ab#e$ $ub"rem!#

R!n!#*! $(an):

+ litiaza

+ pielonefrita

Un)*! $'len!# #olon:

+ inflamatie

+ tumora

+ infarct

miocardic

Re$'!ra(or!!:

+ pneumonie

stanga

+ pleurezie

stanga

+ embolie

pulmonara

stanga

Flan#

re'(

Ure(rer re'(:

+ colica renala

Colon re'(:

+ inflamatie+ tumora

Coloana lombara

+ spondiloza

+ spondilita

+ hernie dedisc

+ traumatisme

+ tumori

+ metastaze

Flan#

$(an)

Ure(er $(an):

- colica renala

Colon $(an):

+ inflamatie

+ tumora

Coloana lombara:

+ spondiloza

+ spondilita

+ hernie de

disc

+ traumatisme

+ tumori+ metastaze

&!'o)a$

(ru5 Fo$e

!l!a#e

Colon :

+ dreapta: cec

inflamatie

(tiflita

tumora

apendicita

+ stanga: colon sigmoid:

inflamatie

(sigmoidita

tumora

diverticulita

Vez!#a ur!nara:

- litiaza vezicala- inflamatie: cistita

- tumori

Coloana lombo+$a#ra(a:

+ spondiloza

+ spondilita

+ hernie de

disc

+ traumatisme

+ tumori

+ metastaze


18/80

U(eranexe

+ inflamatii:

• endometrita

ane/ita

+ tumori:

fibrom

carcinom

+ sarcina e/trauterina

+ chist ovarian

Pro$(a(a:

+ inflamatii: prostatita

+ tumori:

adenom

carcinom

Mezo)a$

(ru

In(e$(!n $ub(!re:

- enterite- obstructii

Pan#rea$:

+ pancreatita

+ carcinom

A'en!#!(a a#u(a (atipic

Aor(a abom!nala:

+ anevrism

+ disectie

Vena #a%a !n"er!oara:

- tromboza

. Ira!erea urer!! poate fi specifica unei anumite etiologii

Col!#a renala: durerea iradiaza din regiunea lombara de-a lungul

ureterului, spre flanc si hipogastru

Col!#a b!l!ara: durearea iradiaza din hipocondrul drept spre:

+ 9omba dreapta

+ 7marul drept

+ 6pigastru

Pan#rea(!(a a#u(a: durerea din epigastru iradiaza in “centura” spre

hipocobdrul drept si stang si spre coloana vertebrala dorsala (vertebrele2##-2#%

B. C!r#um$(an(e e a'ar!(!e pot sugera etiologia durerii:

• Col!#a b!l!ara declansata de obicei de grasimi alimentare (oua,

maioneze,smantana etc$

• Col!#a renala: declansata de trepidatii sau deshidratare

• Pan#rea(!(a a#u(a: declansata de abuzul de alcool si grasimi alimentare


19/80

• Ul#erul 'e'(!#: se manifesta sub forme de crize cu caracter sezonier

(primavara si toamna, e/acerbate de unele alimente (acide,condimente si

medicamente (aspirina$

8. C!r#um$(an(e e amel!orare $au !$'ar!(!e a urer!!:

• An(!$'a$(!#e: calmeaza colica biliara, colica renala

• Me!#amen(e antiacide, al!men(e alcaline: calmeaza durerea din ulcerul

duodenal$

• Pre$!unea exer#!(a(a 'e abomen: calmeaza colica saturnina

• N!(o)l!#er!na sublingual: amelioreaza angina abdominala

. S!m'(ome a$o#!a(e urer!!:

• Col!#a b!l!ara: greturi, varsaturi alimentare si bilioase, gust amar

• Col!#a renala: pola@iurie, disurie, hematurie

• Pan#rea(!(a a#u(a: stare de soc

• En(ero#ol!(e: diaree

Forme 'ar(!#ulare e urere abom!nala:

3. Durere abom!nala 'ar!e(ala

• este bine localizata, provocata sau accentuata de palparea reginuii

• se insoteste de modificari care sugereaza diagnosticul:

- zona zoster abdominal: eruptie eritematoasa veziculara pe traiect nervos senzitiv

- abces, flegmon: inflamatie acuta locala (eritem, edem, caldura, durere- hemtaom in teaca dreptului abdominal: culoare violacee a tegumentului

- hernie strangulata: formatiune tumoarala, dureroasa, intr-un orificiu herniar,

nereductibila

=. Durere abom!nala 'er!(oneala

6ste mai difuza, mai greu de localizat$

=A. Durere !n !n"lama(!a 'er!(oneulu!:

- "re debut acut

- 6ste intensa, continua, cu agravare progresiva

- 6ste localizata initial in regiunea organului afectat, apoi se generalizeaza in intreg

abdomenul- ;e insoteste de tuse dureroasa,adesea imposibila si de inhibitie voluntara a

miscarilor respiratorii

Cauze:

- "pendicita acuta

- Colecistita acuta- Pelviperotenite etc$

=;. Durere !n !r!(a(!a #*!m!#a a 'er!(oneulu!

- "re debut brusc

- 6ste foarte intensa de la inceput si continua- 6ste localizata initial in epigastru (ulcer perforat sau in eta8ul abdominal superior

in “centura” (pancreatita, apoi cuprinde intreg abdomenul- ;e insoteste de varsaturi, stare de soc


20/80

Cauze:

- 7lcer perforat

- Pancreatita acuta

/. Durerea !n ob$(ru#(!a e or)an #a%!(ar

6ste provocata de contractia spastica a musculaturii netede parietale$

;ediul si iradierea sunt caracteristice$/A. Col!#a )a$(r!#a: crampa epigastrica, insotita de greturi, varsaturi

alimentare sau acide

Cauze:

- 1ngestii prin abuzuri alimentare

- ?astrita iritativa, etanolica sau medicamentoasa- 7lcer peptic

/;. Col!#a b!l!ara:

- 5urere violenta in hipocondrul drept, cu iradiere spre lomba si umarul drept,

insotita de greturi si varsaturi bilioase

- "pare in mod caracteristic dupa ingestie de alimente colecisto@inetice (oua,

grasimiCauze: litiaza biliara, dis@enia biliara

/C. Col!#a !n(e$(!nala se datoreaza cresterii peristalticii intestinale

Cara#(ere:

- 9ocalizata periombilical (intestin subtire sau in flancuri (colon- Poate fi mobil, migrand dintr-un loc in altul, in functie de unda peristaltica , sau

fi/a (subocluzia intestinala, enterita regionala

S!m'(ome a$o#!a(e:- !orborigeme (zgomote hidro-aerice

- 0latulenta

- ;caun imperios, cu diaree

- 7neori constipatieCauze:

- 6nterite- ;ubocluzie intestinala

Colica intestinala foarte violenta, cu tablou de abdomen acut, are drept cauze:

- 3culzia intestinala

- 1nfarctul mezenteric- Colica saturnina

@. Durerea 'r!n !$(en$!a ra'!a a unu! or)an 'aren#*!ma(o$

@A. &e'a(ome)al!e ra'! !n$(ala(a

Cara#(ere: 8ena in hipocondrul drept si epigastru

S!m'ome a$o#!a(e: greturi, varsaturi, meteorism$Cauze:

- Bepatite acute

- Bepatomegalia de staza

@;. S'lenome)al!e ra'! !n$(ala(a:

Cara#(ere: durere in hipocondrul stang, cu iradiere spre umarul stang, accentuata

spre miscarile respiratorii$

S!m'(ome a$o#!a(e: sughit (prin iritarea nervului frenic$


21/80

Cauze: infarcte splenice$

. Durerea abom!nala e #auza %a$#ulara:

A. 6An)!na abom!nala7

Cara#(ere:

- 9ocalizata periombilical

- ;e accentueaza post-prandial- Cedeaza la nitroglicerina sublingual

Cauze: ischemie prin placa ateromatoasa stenozanta pe artera mezenterica

;. In"ar#(ul mezen(er!# (necroza de intestin subtire:

Cara#(ere: durere violenta, continua, in punct fi/

S!m'(ome a$o#!a(e:

- 5iaree cu sange

- ;tare de soc- ;emne de iritatie peritoneala

Cauze: obstructia prin embolie sau tromboza a arterei mezenterice$

C. Ane%r!$mul e aor(a abom!nala:

Cara#(ere: durere intensa, continuaSemne a$o#!a(e:

- Palparea unei formatinui tumorale abdominale cu caracter pulsatil sau e/pansiv- 2ensiunea arteriala la membrele inferioare este mai mica decat cea masurata la

membrele superioare (1?! sub ,>

Cauze:

- "teroscleroza

- Bipertensiunea arteriala

B. Durerea abom!nala e #auza neuro)ena:

Cara#(er : radicular

Cauze:

- 5iscopatii vertebrale

- 2ebes

- 4evralgii, nevrite

8. Durerea abom!nala e #auza me(abol!#a 9(ox!#a:

Cara#(ere: durere intensa, difuza, cu caracter recurent, neinfluentata de

tratament antispastic

Cauze:

- 2o/ice e/ogene: colica saturnina

- 2o/ice endogene

• Cetoacidoza diabetica

• 7remia

. Durerea abom!nala 'ro!e#(a(a: are originea la nivelul unor organe

intratoracice sau la nivelul coloanei vertebrale si iradiaza spre abdomen

(vezi tabel$


22/80

-. Durerea '$!*o)ena: apare la bolnavi cu tulburari psihice, fara o suferinta

organica decelabila$ 6ste un diagnostic de e/cludere (dupa ce s-au infirmat

cauze organice ale durerii$

=. DISPEPSIA 9INDIGESTIA

De"!n!(!e: senzatie de disconfort asociat cu alimentatia$ Constituie un simptom foartefrecvent, de obicei autolimitat (spontan reversibil$

Cauze:

3. ;ol! !)e$(!%e

- "le esofagului: esofagite, spasm esofagian, herine hiatala

- "le stomacului: ulcer peptic, gastrita acuta

- "le ficatului si cailor biliare: hepatite acuteAcronice, litiaza biliara- "le pancreasului: pancreatita cronica, cancer

- "le colonului: colon iritabil, cancer$

=. ;ol! $!$(em!#e:

- 1nsuficienta renala

- Bipercalcemia/. Me!#amen(e 9!$'e'$!e !a(ro)ena

- "nti-inflamatorii nesteroide

- ;uplimengte alimentare de fier si potasiu

- Corticoizi administrati oral- 1nto/icatia digitalica

@. Al(e #auze:

- "buzul de alcool

- Cauze psihice: depresia, an/ietatea

S!m'(ome:

3. Durere: localizarea depinde de organul afectatA- Retrosternal (esofag, hernie hiatala

- 6pigastric (stomac, pancreas, colecist

- Periombilical (intestin subtire- 0lancuri (colon

=. In(oleran(a la anum!(e al!men(e:

- ?rasimi: boli biliare si pancreatice

- "cide: boala ulceroasa- 9apte: deficit de lactaza

/. Aler)!#e: la anum!(e al!men(e:

- 7rticarie

- Colici abdominale- arsaturi

- 5iaree

@. D!$'e'$!e )azoa$a:

- .eteorism (distensie abdominala datorita continutului intestinal crescut

- 6ructatii (eliminarea aerului din tubul digestiv pe gura- 0latulenta (eliminari de gaze din tubul digestiv pe cale anala


23/80

S!nromul Rom*el senzatie de plentitudine gastrica datorata distensiei aerice

gastrice (aerogastrie$ 7neori se asociaza cu palpitatii$ Cedeaza dupa eructatii$

Cauzele !$'e'$!e! )azoa$e:

- "erofagia- Consumul de alimente bogate in celuloza

- 1ntoleranta la lactoza- ;indromul de malabsorbtie

S!m'(ome e alarma #are !n$o(e$# !$'e'$!a $! #are !m'un !n%e$(!)a(!! e

ur)en(a:

#$ ;cadere ponderala

%$ "nemie

&$ arsaturi persistente'$ Bematemeza siAsau melena

)$ 5isfagie persistenta

+$ .asa abdominala palpabila

$ 5ispepsia recent instalata la varste peste )) ani$ 5ispepsia ce nu raspunde la tratament simptomatic, la varste sub )) ani

In%e$(!)a(!!:

- "nticorpi pentru Belicobacter pHlori

- 6cografie abdominala

- 6/amen baritat al tubului digestiv- 6ndoscopia tubului digestiv

- Computertomografie de tortace si abdomen

- Probe de digestie

- 5eterminari enzimatice- 6/amen coproparazitologic

&$ .35101C"R196 03".61 ;1 "P62127971

De"!n!(!! $! #auze

A'e(!(ul: dorinta de a manca in general sau de a manca anumite alimente$

Foamea: necesitatea de a manca, asociata uneori cu senzatia de arsura epigastrica,

cefalee, ameteli$

A'e(!( !m!nua(: hipore/ie

A'e(!( ab$en(: anore/ie$ "nore/ia poate fi:

- 2otala- 6lectiva pentru anumite alimente (de e/$ Pentru carne in cancerul gastric

"nore/ia se insoteste de scadere ponderala$

Cauze:


24/80

;ol! !)e$(!%e:

#$ !oli ale stomacului

- ?astrite acute, cronice- Cancer gastric

%$ !oli ale ficatului:

- Bepatite acute, cronice- Ciroza hepatica

&$ !oli biliare:

- 9itiaza biliara- Colecistopatii

'$ !oli pancreatice:

- Pancreatita cronica

- Cancer pancreatic

;ol! ex(ra!)e$(!%e:

#$ !oli acute febrile%$ !oli infectioase

&$ 1nto/icatii cronice: alcool, fumat

'$ !oli metabolice:- 5iabet zaharat cu cetoza

- 7remia

)$ !oli endocrine: insuficienta hipofizara+$ !oli psihice: anore/ia nervoasa

S!(o"ob!a: evitarea constienta a anumitor alimente, de teama durerii$

&!'erorex!a: apetit e/cesiv (e/$ 1n ulcerul duodenal

Parorex!a: apetit pentru alimente neobisnuite (de e/$ 9a gravide

Pica: alterarea apetitului, cu tendinta ingerarii unor materii nealimentare$ "pare la psigopati$

Pol!"a)!a: aport alimentar crescut, in conditiile unui consum metabolic crescut sau neutralizarii

corespunzatoare a principiilor alimentare$ Cauze:

- Bipertiroidism- 5iabet zaharat decompensat

- 1nsulinom

;ul!m!a: foame e/cesiva, urmata de ingestia unor cantitati e/cesive de alimente, care depasesc

necesitatile organismului$ Cauze: depresii, tulburari psihice$

'$ P1R3D1;79

De"!n!(!e: senzatie de arsura retrosternala$

Cauze:

- 6sofagita de relfu/


25/80

- Bernie hiatala

- 7lcer duodenal

- ?astrita de iritatie

)$ ;14?79727; (;7?B12

"$ F!z!olo)!#: postalimentar < este de scurta durata si inofensiv$!$ Pa(olo)!#:

• Cauze 'er!"er!#e: procese din vecinatatea diafragmului

+ Abom!nale:

"bces subfrenic

Colecistita

5ilatatie gastrica

Bernie hiatala

+ Tora#!#e

2umori mediastinale

2umori pulmonare centrale

.ediastinita Pleurita mediastinala

Pericardita

Cauze #en(rale

- 6ncefalita

- 2umori cerebrale- 6ncefalomalacie

- 2abes dorsalis

- 5ependenta de opiacee

Cauze me(abol!#e

- 7remiaS!m'(ome a$o#!a(e: asocierea disfagiei la singulutus subgereaza carcinom

esofagian$

+$ ?R6"2" ;1 3."

Grea(a: repulsie fata de alimente, cu senzatie iminenta de voma$

Voma 9%ar$a(ura: ac/t refle/ ce are drept razultat evacuarea continutului gastric pe

gura$;e poate insoti de:

- Paloare, transpiratii

- !radicardie, hipertensiune arteriala

- 9ipotimii- ;incope vasovagale

Tabel IV. Cauzele )re(ur!lor $! %ar$a(ur!lor:

3. In"e#(!! - 2o/i-infectii alimentare- Bepatite acute virale

- Pneumonii (la copii


26/80

=. In(ox!#a(!! - "lcool

- Ciuperci- Co , Pb

/. Me!#amen(e - "14; (gastrite- "ntibiotice

- 5igo/in (to/icitate- Citostatice- 3piacee

@. Abomen 6a#u(7 - "pendicita- Colecistita

- Pancreatita

- 3cluzia intestinala

. ;ol! )a$(ro+uoenale - ?astrite

- 7lcer peptic (I stenoza pilorioc

- Cancer gastric

B. ;ol! ale $!$(emulu! ner%o$ #en(ral - ;indrom vestibular

- .igrena (tulb vasomotorii- .eningita

- Bipertensiunea intracraniana:

varsaturi in “8et”, fara greata

8. ;ol! me(abol!#e $! eno#r!ne - Cetoacidoza diabetica- 7remia

- !oala "ddison

- 2ireoto/icoza- Bipercalcemia

. Al(e #auze - 3rice durere puternica

- Cauze psihice: stres

-. Cauze "!z!olo)!#e - ;arcina- Raul de “miscare”

Cara#(erul %ar$a(ur!lor:

3. Fre##%en(a:

- 6pisodice (ocazionale- ;istemice

• Post-prandiale: in stenoza pilorice

• .atinale: la etilici si gravide

- 0recvente (mai mult de %Azi- 1ncoercibile ()-%Azi: sracina cu disgravidie, gastrita acuta, into/icatii

=. Volum:

- .ic: sub # ml

- .ediu: %-& ml- .are (peste ) ml: in stenoza pilorica

/. Gu$(:

- "mar: colecistopatii


27/80

- "cru: ulcer duodenal

@. M!ro$:

- "cru: varsaturi cu suc gastric- "moniacal: uremie

- "romat: cetoacitoza diabetica

- 0ecaloid: ocluzie intestinala- 5e alcool: into/icatie acuta etanolica

)$ Rela(!a #u urerea:

- arsaturile de cauza gastrica: apar in momentul ma/im al durerii, pe care o

calmeaza

- arsaturile de cauza biliara: repetitive, uneori incoercibile, calmeaza durerea$

B. Con(!nu(:

- "pos:gastrite

- .ucos: in sarcina- "limntar:

• Cu alimente ingerate recent: in dispepsia acuta

• Cu alimente ingerate cu #%-%' ore in urma: in stenoza pilorica- !ilios: in colecistopatii (prin reflu/ biliar- Poraceu (verzui-cenusiu apos, cu suc intestinal: in stadiul initial al oculuziei

intestinale

- 0ecaloid: in stadiul tardiv al ocluziei intestinale- Putrid: in gastrita acuta flegmonoasa

- Bemoragic: in sangerari esofagiene, gastrice sau duodenale

Com'l!#a(!! ale %ar$a(ur!lor:

- ;indrom .allorH-Feiss

- Pneumonii prin aspiratie in caile respiratorii- "lcaloza metabolica hipo@aliemica

- 5eshidratare (hipotensiune arteriala, ameteli, lipotimii

$ B6.3R"?1196 14 27!79 51?6;21

8A$ &emora)!a !)e$(!%a $u'er!oara 9&DS : se produce deasupra unghiului

duodeno-8e8unal 2reitz se manifesta sub forma de:

- Bematemeza

- .elene

8;. &emora)!a !)e$(!%a !n"er!oarab 9&DI: se produce sub unghiul duodeno-

8e8unal 2reitz si se numeste hematochezie$

8C. &emora)!!le o#ul(e: pot fi atat superioare cat si inferioare, dar survin incantitate mica si se evidentiaza doar prin e/amenul biochimic sau microscopic al

scaunului$

&emora)!a !)e$(!%a $u'er!oara

Cauze:

-? !n #azur!

+ ?astrita eroziva


28/80

+ 7lcerul peptic

+ arice esofagiene rupte

Al(e #auze:

+ ;indrom .allerH-Feiss

+ Bernie hiatala cu esofagita de reflu/

+ 2eleangiectazie ereditara Rendu-3sler + Cancer gastric

+ polipoza, diverticuloza gastrica sau esofagiana

+ uremie

+ insuficienta hepatica

+ tulburari de coagulare

Man!"e$(ar! :

a. &ema(emeza: reprezinta eliminarea prin varsatura de sange digerat, in “zat de

cafea” , amestecat cu resturi alimentare

Bematemeza cu sange rasu survine in caz de:

- Rupturi de varice esofagiene- Bemoragie gastrica abundenta

1ntotdeauna hematemeza este urmata de melena$

b. Melena: reprezinta eliminarea unor scaune de culoare neagra “ca pacura”,

pastoase, lucioase, de consistenta moale$

- )J din hemoragiile digestive superioare se manifesta doar prin melena

- .elena poate continua )- zile dupa oprirea hemoragiei- Pentru ca melena sa fie evidenta: sangerarea trebuie sa fie de minumum + ml, iar

sangele sa stagneze cel putin ore in tubul digestiv

0orme particulare de hemoragie digestiva superioara:

- 1n caz de melena “retinuta”: scaunul este bine format, dar de culoare neagra- 5aca sangerarea este masiva (peste # ml, iar tranzitul intestinal este accelerat:

scaunul va contine sange rosu, nedigerat (se poate confunda cu hemoragia

digestiva superioara

Man!"e$(ar! a$o#!a(e *emora)!e! !)e$(!%e $u'er!oare

a. In #azul $an)erar!lor !m'or(an(e: apar manifestari datorate hipervolemiei si

anemiei acute pots-hemoragice:- Paloare, transpiratii

- 2ulburari neurologice: ameteli, lipotimii, uneori sicope

- 2ulburari cardiovasculare: hipotensiune arteriala, tahicardie, puls rapid si slab(“filiform”

b. In #azul $an)erar!lor m!#! $! re'e(a(e: apar manifestari de anemie feriptiva-

cefalee, ameteli, palpitatii, astenie$

E%aluarea bolna%!lor #u &DS:

.edicul trebuie sa precizeze:

A. Da#a *emora)!a !)e$(!%a e$(e reala:


29/80

5iagnosticul diferential al hematemezei se face cu:

- &emo'(!z!a: eliminarea prin efort de tuse da sange din caile respiratorii

- E'!$(ax!$ul 'o$(er!or: determina o senzatie de “caldura” in gura, urmata de

eliminarea de sange rosu pe gura$5iagnosticul diferential al melenei se face cu culoarea neagra a scaunului

determinata de:• Me!#amen(e:

- Carbune medicinal

- ;aruri de bismut

- Preparate de fier

• Al!men(e:

- 9egume verzi (spanac

- "fine, mure

- .ezeluri cu mult sange

;. Ca( e )ra%a e$(e *emora)!a:

Clinic:

- B5; usoara (sub ) ml: nu apar manigfestari de hipovolemie

- B5; medie ()-# ml: apar manifestari moderate de hipovolemie

(ameteli,paloare, transpiratii

- B5; grava (peste # ml: apar manifestari de soc hipovolemic

!iologic:

- 1mediat dupa hemoragie : Bb si Bt sunt normale (hipovolemie cu normocitemie

- 1n orele urmatoare se produce hemodilutie prin auto-perfuzie Bb si Bt scad,apare anemia normocorma, normocitara

C. Da#a *emora)!a $+a o'r!(:

#$ Raspunsul frecventei cardiace si al tensiunii arteriale la incarcarea cu

volum (#-% l: daca se stabilizeaza, inseamna ca hemoragia s-a oprit

%$ ;onda de aspiratie nazo-gastrica: aspectul lichidului din stomac

&$ 2useu rectal: aspectul materiilor fecale'$ !iologic: leucocitoza si trombocitoza persistene arata ca hemoragia

continua

D. Or!)!nea &DS:- "namneza: istoric de ulcer peptic, ciroza hepatica

- 6/amen obiectiv- 6/amene paraclinice:

• 6ndoscopia esofago-gastro-duodenala

• 6/amen baritat gastro-duodenal

• 6/plorare radioizotopica cu hematii marcate

• 6rteriografie celiaca


30/80

&emora)!a !)e$(!%a !n"er!oara 9&DS

;angele apare in scaun rosu, nedigerat < hematochezie

Cauze:

A. San)ele ame$(e#a( #u ma(er!! "e#ale !n!#a $an)erarea !n !n(e$(!n

$ub(!re $au #olon:

- Cancer de colon

- Rectocolita ulcero-hemoragica

- Polipoza, diverticuloza colica- 5izenterie

- 1nfarct mezenteric

;. San)ele #are !n%ele$(e #a un 6man$on7 $#aunul !n!#a $an)ereare !n

re#( 9re#(ora)!e:

- 2umori rectale- Bemoroizi

- 0isuri anale

C. Al(e #auze ale *emora)!!lor !)e$(!%e !n"er!oare:

- "nomalii vasculare (telangiectazia Rendu-3sler

- asculite sistemice

- !oli hematologice cu tulburari de craza sanguina: hemofilie,

trombocitopeniiApatii, leucemii

- 2ratament anticoagulant

- "miloidoza etc$

S(ab!l!rea or!)!n!! &DI:

- "namneza: boli ale intestinului subtire, colonului, rectului- 6/amen obiectiv

- 6/plorari paraclinice:

• Rectosigmoidoscopie

• Colonoscopie

• 1rigografie

• 6/plorare radioizotopica cu hematii marcate

• "rteriografie

&emora)!!le o#ul(e: reprezinta eliminarea prin scaun a unor cantitati mici de sange, care nu

modifica aspectul macroscopic al scaunului, dar provoaca in timp o anemie feriptiva$ ;angerarea poate fi superioara sau inferioara$

Bemoragiile oculte apar de obicei in boli severe ale tubului digestiv (neoplasme$

6videntierea hemoragiilor oculte in scaun se face prin teste biiochimice$


31/80

"bsenta sangelui in materiile fecale nu e/clude hemoragia digestiva, deoarece sangerarea poate

fi intermitenta$

$ C34;21P"21"

De"!n!(!e: reprezinta eliminarea unor scaune de consistenta crescuta prin

deshidratare, la intervale mai mari de % zile$Cauze: (abel V

Con$(!'a(!a a#u(a

#$ 3bstructii intestinale (ileus

mecanic

- olvulus

- Bernie strangulata

- !ride- 0ecalom

%$ 1leus adinamic (paraclinic - Peritonita- !oli grave (septicemii

- 2raumatisme craniene sau mod

- Repaus la pat- Refle/: colica renala

&$ .edicamente - "nticolinergice (antispastice,

antipar@insoniene, antipsihotice

- !locante ale canalelor de calciu- Cationi (fier, aluminiu, calciu, b

- 3piacee

- "nestezice generale

Co$n(!'a(!a #ron!#a

#$ 2umori de colon - "denocarcinom

%$ !oli metabolice si endocrine - 5iabet zaharat

- Bipotiroidism- Bipo sau hipercalcemie

- 7remie

- Porfirie

&$ !oli ale sistemului nervos

central

- !oala Par@inson

- ;cleroza multipla

- "ccidente vasculare cerebrale- 9eziuni medulare

'$ !oli ale sistemului nervos

periferic

- !oala Birschprung- 4eurofibromatoza

- 4europatii vegetative

)$ !oli sistemice - ;clerodermie- 5ermatomiozita

- .iastenie- "miloidoza

+$ Cauze functionale - 2ranzit intestinal incetinit (cons

de transport

- 5isfunctie ano-rectala (constipa

evacuare


32/80

- Colon iritabil (ambele mecanism

Cla$!"!#are:

- Primara sau secunvdara- "cuta sau cronica

Con$(!'a(!a 'r!maraA. Cron!#a 9*ab!(uala: este mai frecventa dupa varsta de +) de ani si de &

ori mai frecventa la femei$

0actori favorizanti:- 5ieta saraca in fibre vegetale

- ;edentarismul

- Bipotonia musculaturii abdominale la varstnici si la multipare

;. A#u(a 9amb!en(ala: apare in conditii de schimbare a mediului obisnuit

(spitalizari, voia8e etc$, cu inhibarea voluntara a defecatiei

Me#an!$me ale #on$(!'a(!e! 'r!mare:

1$ Con$(!'a(!a e (ran$'or(: se datoreazaalterarii tranzitului colonic:

- Bipotonia colonului determina constipatia atona, cu formare de fecalom- Bipotonia colonului: determina constipatia hipertona, cu formare de schibale$

11$ Con$(!'a(!a e e%a#uare: se datoreaza disfunctiei ano-rectale$

;fincterul anal e/tern este mentinut contractat in mod voluntar, iar defecatia este

inhibata$

D!a)no$(!#ul #on$(!'a(!e!:

Anamneza:

- Constipatia este reala (stabilirea e/acta a numarului de scauneAsaptamana

- "portul alimentar ndin fibre vegetale si lichide este corespunzator - Consum de medicamente ce pot determina costipatia

- 1storic de boli digestive sau e/tradigestive asociate cu costipatia

S!m'(ome "un#(!onale: apar dupa &-' zile de constipatie si dispar dupa defecatie

- !alonari post-prandiale, erucatatii, flatulenta

- 5ureri abdominale cu caracter de crampa in abdomenul inferior (prin acumulare

de fecale

- 5ureri de defecatie (proctalgie

- 0alsa diaree (scaun tare, urmat de scaun diareic, prin iritarea mucoasei deasupra

fecalomului- "petit diminuat

Examen ob!e#(!%:

9imba saburala, helena fetida

"bdomen:

- 1nspectie: destins local sau difuz


33/80

- "uscultatie:zgomote peristaltice absente in ielus paralitic, accentuate in ileus

mecanic

- Percutie: hipersonoritate: meteorism

- Palpare:

• Bernii

• .ase tumorale• Coarda colica in flanc stang: in cosntipatia spastica

- 2useu rectal

• 2onusul sfincterului anal : crescut in costipatia de evacuare

• "mpula rectala plina de materii fecale

• 0isuri anale, hemoroizi: apar ca si complicatii ale constipatiei

Complicatii: fisuri anale, inflanmatii peri-anale, hemoroizi, prolaps rectal$

Semne e alarma #are !m'un !n%e$(!)a(!! e ur)en(a:

3. Con$(!'a(!e $e%era re#en( ebu(a(a $au a)ra%a(a5 la %ar$(n!#!=. S#aere !n )reu(a(e

/. Var$a(ur!

@. San)e !n $#aun

. Abomen e$(!n$ e %olum5 #u (!m'an!$m.

In%e$(!)a(!!:

#$ Te$(ul !e(e! bo)a(a !n "!bre %e)e(ale < se recomanda la pacienti fara

semne de alama ale constipatiei$ 2imp de & de zile, bolnavul va consuma

% g fibre vegetaleAzi (# cana co8i cerealeAzi$ 5aca constipatia persista se

continua investigatiile$%$ Ex'lorar! ra!olo)!#e:

- Radiografia abdominala pe gol: in ortostatism si decubit dorsal (evidentiaza nivele

hidro-aerice in ileus

- 1rigografie < poate evidentia modificari morfologice:

• .egacolon, megarect

• ;tricturi sau stenoze ale colonului

• Compresiuni e/trinseci asupra colonului

- C2 abdominal: grosime perete colon, diverticuli, polipi, tumori, adenopatii

- 2ipul de tranzit colonic: se masoara durata tranzitului unor mar@eri radio-opaci

ingerati cu alimentele, prin efectuarea de radiografii seriate$ 4ormal: sub ore$

/. Ex'lorar! eno$#o'!#e:- Rectosigmoidoscopia poate evidentia:

• 0isuri anale

• Bemoroizi

• 2umori rectosigmoidiene

- Colonoscopia poate evidentia:

• 1nflamatii, ulceratii


34/80

• Polipi, diverticuli

• 2umori

- !iopsia rectala

• "miloidoza

• !oala Birschprung

>$ 51"R66"

De"!n!(!e: tulburare de tranzit intestinal constand in eliminare de scaune moi,

frecvente si abundente (K% gA%' ore$ 5aca continutul de grasimi al scaunelor

este crescut: diareea se numeste steatoree$

Cauze: (abel VI.

5iareea acuta (sub ' zile

#$ 5ieta - "buzuri alimentare (ingest

%$ 1nfectii:

• irale

- 4orLal@virus

- Rotavirus

• !acteriene - ;almonella- ;higella

- 6scherichia coli

- CampHlobacter

• Parazitare - ?iardia lamblia

- 6ntamoeba (Eesrsinia hist

&$ 2o/ine (to/i-infectii alimentare - ;tafilococ auriu

- Clostridium perfingens- ibrion holeric

'$ .edicamente - 9a/ative

- "ntiacide ce contin .g- "ntineoplazice

- "ntibiotice

- Colchicina

)$ 1schemia acuta severa - 1nfarct mezenteric

5iareea cronica (peste ' saptamani

#$ 5ieta - 1ntoleranta la lactoza

%$ .edicamente - ezi diareea acuta

&$ 0unctionala - Colon iritabil

'$ !oala inflamatorie a intestinului - Rectocolita ulcero-hemora

- !oala Crohn

)$ !oli metabolice si endocrine - 5iabet zaharat- "miloidoza- Bipertiroidism

- 7remie

+$ .anevre chirurgicale - !H-pass intestinal

- Rezectii gastrice sau intest

- agotomie

$ 1radierea - 6nterocolita de iradiere


35/80

$ ;indroame de malabsorbtie - ;prue celiac

- !oala Fhipple- 1nsuficienta pancreatica

>$ 2umori intestinale - Carcinom colon- 9imfom intestinal

- "denom vilos intestinal#$ 2umori endocrine: secreta

prostaglandine care cresc secretia

intestinala de apa si electroliti

- ipom (pancreas

- ?astrinom (pancreas: secr

gastrina

- Carcionoid ingtestinal: sec

serotonina si histamina

- Carcinom tiroidian: secreta

calcitonona

Me#an!$me ale !aree!:

#$ D!areea o$mo(!#a apare prin scaderea absorbtiei dce fluide in ileon si colon$

6ste indusa de:- 9a/ative osmotice

- 1ntoleranta la lactoza (deficit de lactaza

%$ D!areea $e#re(or!e: apare prin cresterea secretiei intestinale de apa si

electroliti si scaderea absorbtiei intestinale a acestora$

Cauze:

- 2o/ine bacteriene: infectii cu stafilococ, Clostridium, vibron holeric- .alabsorbtia de grasimi si acizi biliari (sindorame de malabsorbtie, rezectii de

ileon- Peptide vasoactive intestinale (1P endogene sau e/ogene

- .edicamente: colchicina, orlistat$

&$ D!areea !n"lama(or!e: apare prin distructii de mucoasa si e/udat inflamator in

lumenul intestinal

Cauze:

- 1nfectii intestinale

- !oala inflamatorie intestinala

@. D!areea 'r!n reu#erea (!m'ulu! e #on(a#( $au a $u'ra"e(e! e ab$orb(!e

!n(e$(!nala.

a$ Tranz!( !n(e$(!nal ra'!: cresterea peristalticii intestinale determina

scaderea timpului de contact

Cauze:

- Colon iritabil- Bipertiroidism

- 5iabet zaharat

- Post-vagotomie b$ Reu#erea $u'ra"e(e! e #on(a#(: reduce absorbtia intestinala de apa si

electroliti$

Cauze:

- Rezectii de intestin subtire sau gros


36/80

- !H-pass uri gastro-8e8unale, intestinale

- !oala inflamatorie a intestinului

D!a)no$(!#ul !aree!:

Anamneza:

3. D!areea e$(e a#u(a $au #ron!#a

A. A#u(a: 'robab!l )a$(ro+en(er!(a:

- 6ste izolata: indigestie

- "fecteaza si alte persoane care au consumat acel aliment: to/i-infectie alimentara

- Calatorii recente “diareea calatorului” (infectioasa

;. Cron!#a:

- 5iareea alternand cu constipatie: sugereaza colon iritabil (cauza functionala

- 5iareea asociata cu anore/ie, scadere ponderala, anemie: are cauza organica- 5iaree nocturna: sugereaza neuropatie diabetica

- olumul crescut al scaunului (peste # lA zi, in absenta tratamentului la/ativ:

sugereaza o cauza endocrina a diareei$

=. Care e$(e a$'e#(ul $#aunulu! !are!#5 #e #on(!neH

A. San)e:

• D!aree !n"e#(!oa$a:

- 6$ Coli, ;almonella, ;higella, CampHlobacter

- "moebiaza

D!aree !n"lama(or!e

- 1munologica: colita ulceroasa, boala Crohn- Polipi, diverticului

D!aree !$#*em!#a

D!aree neo'laz!#a;. Mu#u$

- Colon iritabil

- Polip, diverticuli

- Cancer colorectal

C. Puro!

- D!aree !n"e#(!oa$a: dizenterie

- D!aree !n"lama(or!e:

• 1munologica: rectocolita ulceroasa

• Polipi, diverticului

• "bces, colon

D. S#aun a'o$:- Fal$a !aree: apare prin iritarea mucoasei intestinale deasupra unui obstacol, pe

fond de costipatie (fecalom,neoplasm de colon

- &olera 'an#rea(!#a: apare in vipom (induce diaree secretorie6$ Pa$(o$5 )ra$o$5 m!ro$ ran#e: apare in caz de steanoree (malabsorbtie de

grasimi0$ Con(!ne re$(ur! al!men(are: apare in sindroame de malabsorbtie$


37/80

/. D!aree e !n(e$(!n $ub(!re $au )ro$

In(e$(!n $ub(!re:

- 5urere periombilicala, care nu cedeaza dupa defecatie- ;caune apoase

In(e$(!n )ro$:

- 5urere hipogastrica, care cedeaza dupa defecatie- 2enesme rectale si defecatie imperioasa

- ;caune frecvente si in cantitati mici, pot contine mucus, sange sau puroi

@. D!aree !n(ro)ena $au $e#unara al(e! bol!:

- Consum de medicamente ce pot determina medicamente

- 1nstoric de boli digestive sau e/tradigestive asociate cu diaree$

Examenul ob!e#(!%: poate evidentia o serie de semne care sa sugereze etiologia

diareei

Ca%!(a(ea bu#ala:

- 9imba saburala (macroglosia sugereaza amiloidoza- Balena fetida (halena amoniacala sugereaza uremia

• Abomen: e/aminat cu atentie pentru zone dureroase, mase tumorale,

adenopatii

• Tu$eu re#(al: se e/amineaza

- Competenta sfincterului anal

- Prezenta sangelui in materiile fecale

Tabel VII: Semne ex(ra+!)e$(!%e e(!olo)!a !aree!

Febra - 5iaree infectioasa

Febra $! $#ere 'onerala - 5ureri abdominale si masa palp

fosa iliaca dreapta:- !oala Crohn

- "moebiaza- 2!C intest

- 9imfom

- 5ureri abdominale si masa palp

fosa iliaca stanga:

- 5iverticulita .ec@el

- Colita ulceroasa

Denu(r!(!e #u a'e(!( 'a$(ra( - ;indrom de malabsorbtie

- Bipertiroidism

Denu(r!(!e #u a'e(!( $#azu( $! ma$a

(umorala abom!nala

- 4eoplazii de tub digestiv, pancr

Cr!ze e bron*o+$'a$m $! ro$ea(a

"e(e!5 (a*!#ar!e5 $u"lur! #ar!a#e

re'(e

- Carcionoid de intestin subtire

Mo!"!#ar! #u(ana(e - Pigmentarea buzelor: polipoza d

colon


38/80

- Biperpigmentare cutanata: boal

celiaca

- 6chimoze (deficit de vitamina M

sindrom de malabsorbtie, boala

Aeno'a(!! - 2!c intestinal

- B1- 9imfom

- 4eoplasm

Ar(r!(e - !oala inflamatorie intestinala

- !oala celiaca

Exo"(alm!e5 )u$a5 (a*!#ar!e5

(remura(ur!

- hipertiroidie

Com'l!#a(!! :

#$ P!ererea e a'a $! ele#(rol!(!: in diarei acute si sevrere si in diarei cronice:

- deshidratare: hipotensiune arteriala, oligurie, poate apare la colaps circulator in

caz de diaree severa (holera si la cei debili (sugari, varstnici

- hipo@alemie: poate provoca moarte subita

- hipomagneziemie: poate provoca tetanie- acidoza metabolica (pierdere de bicarbonat

%$ Tulburar! (ro"!#e : in diareea cronica din sindroame de malabsorbtie$

Semne e alarma #are !m'un !n%e$(!)a(!! e ur)en(a:

3. D!areea a#u(a #u ura(a @ z!le

=. D!areea #ron!#a

/. Febra / C

@. Prezen(a e $an)e $au mu#u$ !n $#aun. S#aerea 'onerala

B. Semnele e e$*!ra(are

In%e$(!)a(!!:

D!aree a#u(a: se fac e/plorari doar daca e/ista semne de alarma

• Examene !n $an)e:

- Bemoleucograma

- 6lectroliti plasmatici

- 0unctia renala: uree, creatinina Examene !n $#aun:

- 6/amen microscopic

- Coprocultura (pt bacterii si coproparazitologic- 2estarea leucocitelor fecale sau determinarea lactoferniei fecale

- 6/amen to/icologic pentru Clostridium difficile (daca bolnavul a urmat tratament

cu antibiotice


39/80


40/80

To'o)ra"!a abom!nala:

"bdomenul poate fi impartit in ' cadrane, trasand % linii imaginare, una orizontala si

una verticala, prin ombilic$

Cele ' cadrane sunt: superior drept, superior stang, inferior drept, inferior stang$

3 alta impartire topografica este impartirea in > regiuni topografice, trasnd ' linii

imaginare:

- 3 line orizontala prin marginea inferioara a rebordurilor costale- 3 linie orizontala prin spinele iliace entero-superioare

- % linii verticale prin margine e/terna a muschilor drepti abdominali (continuarea

pe abdomen a liniilor medio-claviculare

Cele > regiuni topografice sunt: epigastrul, mezogastrul (regiunea ombilicala,

hipogastrul (regiunea suprapubiana, hipocondrul drept, nhipocondrul stang, flanculdrept, flancul stang, fosa iliaca dreapta si fosa iliaca stanga$

6/amenul obiectiv al abdomenului se face in urmatoarea ordine:

3. In$'e#(!e

=. Au$#ul(a(!e

/. Per#u(!e

@. Pal'are

#$ In$'e#(!a :

;e observa:

a$ Conturul abdomenului: abdomenul normal este plat b$ .odificari tegumentare : sangerari, cicatrici, vergeturi (albe sidefii dupa

sarcina si in obezitate rosii-violacee in sindromul Cushing, vase subcutanate

dilatate (apar in sindromul de hipertensiune portala

c$ "spectul cicatricii ombilicale (normal-infundatad$ 1nsertia parului pubian: se modifica in ciroza hapatica

e$ Participarea abdomenului la miscarile respiratorii: absenta in sindromul de

iritatie peritoneala (peritonote-abdomen “de lemn”

f$ Prezenta unor pulsatii anormale$

.odificari de contur ale abdomenului

"$ "bdomen bombat global, cu cicatricea ombilicala deprimata: in obezitate si

meteorism

!$ "bdomnen bombat global, cu cicatricea ombilicala proeminenta: in prezenta

lichidului de ascita in ortostatism, bombarea este predominant anterioara (“in

deseaga” in decubit lateral, bombarea este predominant laterala (abdomen

“de batracian”


41/80

C$ "bdomen escavat (scafoid: in stari de denutritie, case/ie

5$ "bdomen bombat in regiunea inferioara

6$ "bdomen bombat in regiunea superioara

Tabel VIII. Cauze e lombar! lo#al!za(e ale abomenulu!

Abomen $u'er!or + Bepatomegalie

+ ;plenomegalie

+ ;tomac cu stenoza pilorica

Abomen !n"er!or - Rela/area musculaturii abdomi

- ?lob vezical- 2umori ovariene sau uterine

- ;arcina

Or!"!#!! *ern!are + Bernie ombilicala

+ Bernia linei albe abdominale

C!#a(r!#! 'o$(+o'era(or!! - eventratii

.iscarile abdominale anormale:

- miscari peristaltice e/agerate: apar inaintea uni obstacol: stenoza pilorica (in epigastru

subocluzia intestinala (deasupra obstacolului

- pulsatii ale aortei abdominale (in epigastru: se vad la persoanele slabe pulsatii

ale unui anevrism aortic-formatiune tumoarala pulsatila si e/pansiva

- pulsatii ale ventriculului drept in epigastru (semnul Barzer: la bolnavii cu

insuficienta cardiaca dreapta

=. Au$#ul(a(!a

4ormal: se aud zgomote hidroaergice (borboriogme, garguimente, cu o frecventa

de )-&Aminut , datorate peristalticii intestinale$

Anomal!! la au$#ul(a(!e:

#$ "bsenta zgomotelor intestinale < in ileus paralitic

%$ ?arguimente < zgomote intestinale lungi, asociate cu colici si oprirea

tranzitului gazos si de materii fecale$ "par in subocluzii intestinale$

&$ 0recaturi peritoneale < apar in inflamatii ale peritoneului:- 1n hipocondrul drept: semn de perihepatita

- 1n hipocondrul stang: semn de perisplenita

'$ ;ufluri abdominale: apar la nivelul vaselor - "rteriale: prin ingustari realizate de placi ateromatoase 1n epigastru: la nivelul aortei abdominale

Paraombilical: la nivelul arterelor renale

5easupra arcadei inghinale: pe arterele iliace

- enoase: murmur venos peri-ombilical si in epigastru apare sindromul de

hipertensiune portala (ciroza hepatica$


42/80

/. Per#u(!a

;e efectueaza in toate cadranele abdomenului, se noteaza zonele de timpanism si

cele de matitate$

"poi se percuta matitatea hepatica, splenica si zona de timpanism 2raube$.atitatea hepatica: se percuta de sus in 8os toracele pe linia medio-claviculara

dreapta si de 8os in sus flancul drept, de-a lungul marginii e/terne a dreptuluiabdominal$ 1n mod normal, matitatea hepatica incepe in spatiul intercostal drept

si se termina la rebordul costal (unde se palpeaza marginea inferioara a ficatului,

iar dimensiunea ficatului este de +-#% cm$.arirea matitatii hepatice apare in caz de hepatomegalie$

5isparitia matitatii hepatice apare in caz de:

3. Pneumoperitoneu (ulcver perforat

=. 1nterpozitie de colon (sindrom Chilaiditi

/. ;itus inversus (matitate hepatica in stanga

;patiul 2raube: zona de timpanism corespunzand bulei cu aer a stomacului$

;patiul 2raube este delimitat in 8os de rebordul costal stang, in sus de matitatea

cardiaca, iar la dreaptea de matitatea hepatica, iar la stanga de matitatea splenica$

Percutia splinei: se face dinspre epigastru si hipocondrul stang spre linia a/ilara

medie a hemitoracelui stang$ ;plina se percuta pe o arie proiectata intre coastele

>-##, cu un diametru longitudinal de #-## cm si un diametru transversal &-' cm$Percutia globului vezical sau uterului gravid: percutand in hipogastru, se obtine o

zona de matitate cu conve/itatea in sus$

Percutia lichidului de ascita : daca se suspecteaza prezenta lichidului de ascita, se

efectueaza urmatoarele manevre de percutie:a$ Per#u(!a 6!n e%an(a!7: incepand de la apendicele /ifoid, se percuta radiar

spre flancuri, fosele iliace si hipogastru si se marcheaza zonele in care incepe

matitatea$ 7nind semnele marcate se obtine o linie cu concavitatea in sus

(matitatea lichidului de ascita

b$ Semnul 6%alulu!7: bolnavul se afla in decubit dorsal un a8utor apasa pe linia

alba abdominala cu marginea cubitala a mainii (pentru a impiedica

transmiterea undei de val prin peretele abdominal medicul e/aminator

plaseaza mainile pe flancurile abdomenului cu una din maini percuta flancul

abdomenului, cu cealalta palpeaza unda de val transmisa prin lichidul de

ascita$c$ De'la$area 'e "lan#ur! a ma(!(a(!!: se stabileste limita laterala a matitatii

lichidiene percutand pe o linie orizontala dinspre ombilic spre un flanc se

pune bolnavul in decubit lateral si se reperta manevra de percutie in cazul

lichidului de ascita, limita laterala a lichidului a coborat (datorita gravitatiei

d$ Semnul 6#ubulu! e )*ea(a7: se percuta cu varful degetelor suprafata

ficatului marit daca in cavitatea peritoneala se afla lichid de ascita, ficatul

coboara ca un cub de gheata intr-un pahar cu apa, apoi revine la suprafata$


43/80

@. Pal'area se efectueaza dupa auscultatie si percutie, pentru ca aceste manevre

influenteaza motilitatea intestinala$

Pal'area $u'er"!#!ala: se palpeaza cu blandete toate cadranele abdomenului,

deprimand cu apro/$ # cm peretele abdominal se urmareste mimica

bolnavului, pentru a sesiza disconfortul indus de durere$

1n mod normal: palparea superficiala este nedureroasa$"nomalii la palparea superficiala:

#$ ;ensibilitatea cutanata e/agerata: se numeste hiperestezie cutanata si este

semn de iritatie peritoneala (abdomnen acut

- ;e insoteste in contractura involuntara a muschilor peretelui abdominal (“apasare

musculara”, care poate fi localizata sau generalizata

- 5urerea se e/acerbeaza la decomprimarea brusca a abdomenului (semnul

!lumberg

%$ .ase tumorale superficiale: sunt localizate in peretele abdominal si fi/ate

de el$ Raman palpabile cand bolnavul isi contracta musculatura

abdominala (de e/$ Ridica capul de pe perna, spre deosebire de tumorile profunde, care nu mai pot fi palpate dupa aceasta manevra$ 6/emple:

lipoame, hematoame in teaca dreptului abdominal$

&$ 6/aminarea orificiilor herniare (linia alba, ombilicul, regiunile inghinale:

sunt palpate superficial in timp ce bolnavul este invitat sa tuseasca$

;ensibilitatea metodei creste daca bolnavul este ridicat in ortostatism$

&ern!!le sunt mase tumorale cu impuls de tuse, reductibile spontan sau

prin palpare$

&ern!!le nereu#(!b!le: sunt fi/ate in orificiul herniar$

&ern!!le $(ran)ula(e sunt fi/ate si necrozate datorita ischemiei

mezenterice$ ;unt dureroase si se insotesc de varsaturi si ileus mecanic$Pal'area 'ro"una se efectueaza mai puternic, pentru a invinge rezistenta

peretelui abdominal$

6a e/ploreaza:- iscerele intraperitoneale (cu mezou, care sunt mobile fata de peretele abdominal

posterior - iscerele retroperitoneale, care sunt imobile$

Da(e o"er!(e e 'al'area 'ro"una:

#$ .arimea viscerului

%$ Consistenta (elastica, ferma, dura&$ ;ensibilitatea (dureros sau nu la palpare

'$ ;uprafata (regulata sau neregulata)$ .obilitatea (la palpare sau cu miscarile respiratorii+$ Pulsatii transmise

Te*n!#! e 'al'are 'ro"una:

#$ .onomanuala


44/80

%$ !imanuala: cu mainile alaturate sau aplicate una peste cealalta

&$ Prin acrosa8 (“agatare” cu pulpa degetelor, medicul plasandu-se spre umarul

bolnavului

'$ Prin balotare (pentru organele retroperitoneale: o mana pe peretele abdominal

anterior palpeaza profunsd, cealalta mana in regiunea lombara ridica spre

mana plasata anterior$

#$ Palparea ficatului:- ;e delimiteaza marginea inferioara a ficatului prin palpare bimanuala, in timp ce

pacientul inspira$

4ormal se afla la nivelul rebordului costal$5aca marginea inferioara se palpeaza sub rebordul costal se apreciaza la cat cm

sub rebord este palpabila si caracterul ei (neteda, rotun8ita, ascutia, suprafata

ficatului (neteda sau neregulata, consistenta (elastica, ferma,dura, sensibilitatea

(ficat dureros sau nu la palpare, prezenta unor pulsatii hepatice (semn de

insuficienta triscuspidiana%$ Palparea colecistului (punctul cistic:

- Punctul cistic se afla la intersectia dintre rebordul costal sau marginea inferioara

hepatica cu marginea e/terna a dreptului abdominal sau cu linia care uneste

ombilicul cu varful a/ilei drepte$

.anevra .urphH consta in palparea colecistului prin acrosarea punctului cistic

sub rebordul costal, in inspir$ .anevra .urphH este pozitiva daca provoaca durere

cu inhibitie antialgica a respiratiei$Punctul cistic este dureros in caz de litiaza biliara, colecistita$

&$ Palparea splinei:

- Cu bolnavul in decubit dorsal: se delimiteaza polul inferior al splinei prin palpare

profunda bimanuala, prin acrosa8 sub brebordul costal sau prin balotare sau,

invitand bolnavul sa inspire profund$

- .anevra ChiarH si Pavel: bolnavul in decubit lateral drept, cu genunchii flectati

si bratul stang deasupra capului se acroseaza polul inferior al splinei sub rebordul

costal stang , in inspir profund$ 4ormal: splina nu se palpeaza$

5aca splina este palpabila: se descriu caracterele ei (marime, consistenta,

sensibilitate, suprafata, pulsatii transmise$

'$ Palparea apendicelui cecal: este dureros in apendicita acuta$

;e palpeaza urmatoarele puncte apendiculare:

- Punctul .ac !urneH: la unirea treimii e/terne cu cele doua treimi interne aleliniei ce uneste splina iliaca antero-superioara cu ombilicul

- Punctul 9anz: la intersectia marginii e/terne a dreptului abdominal cu orizontala

ce uneste splinele iliace antero-superioare$- .anevra NaLros@i (pentru e/aminarea apendicelui daca este retrocecal: medicul

ridica cu mana stanga membrul inferior drept in e/tensie al pacientului, iar cu


45/80

mana dreapta palpeaza profund fosa iliaca dreapta "pendicele retrocecal este

comprimat intre cec si muschiul psoas este dureros daca este inflamat$

)$ 2useul rectal:

- !olnavul in pozitie de decubit lateral cu genunchii flectati sau in pozitie genu-

pectorala

- ;e inspecteaza orificiul anal pentru fisuri, inflamatii, hemoroizi- Cu inde/ul mainii drepte, inmanusat si lubrefiat cu vaselina, se patrunde printr-o

miscare de insurubare prin orificiul anal in rect- ;e palpeaza peretii rectului, fundul de sac peritoneal 5ouglas, prostata, respectiv

uterul si ane/ele

- ;e verifica materialul e/tras din rect: materii fecale, mucus, sange sau puroi

6P93R"R6" P"R"C9141C" " "!53.647971

3. Ra!o)ra"!a abom!nala $!m'la6videntiaza:

- Continut gazos intestinal crescut in caz de aerocolie

- Pneumoperitoneu: prezenta de aer sub cupola diafragmatica daca bolnavul se afla

in ortostatism, sau subombilical daca bolnavul este in decubit dorsal

- 1magini hidro-aerice multiple, in “cuiburi de randunica”, in caz de ileus

- Calcificari: 5e aorta abdominala

Calculi: biliari, renali

5e tumori abdominale

=. Exam!nar! ra!olo)!#e #u $ub$(an(a bar!(a(a:- 6/amen baritat esofago-gastro-duodenal: evidentiaza anomalii morfologice siAsau

functionale ale tubului digestiv (pliuri ingrosate, nise ulceroase, stenoze, dilatari,

anomalii de peristlatism

- 6/amen baritat intestinal: dupa inghitirea pastei se urmareste pasa8ul acesteia din

stomac in 8e8un si apoi in ileon

- 1rigografia intestinala: pasta baritata este introdusa sub forma de clisma in rect se

vizualizeaza colonul si ileonul terminal

/. Ex'lorar! ra!olo)!#e !n%az!%e: cu in8ectarea substantei de contrast in vase

(areteriografii, splenografii, cavografii

@. E#o)ra"!a $! (omo)ra"!a #om'u(er!za(a abom!nalaPermit:

- .asurarea diametrelor ficatului, splinei, pancreasului, rinichilor

- "precierea structurii organelor parenchimatoase (omogena sau nu

- 6videntierea cailor biliare < lumen, calculi (imagini hiperecogenecu con de umbra

posterioara

- 6videntierea formatiunilor tumorale

- 6videntierea lichidului de ascita: transsonic


46/80

- 6videntierea structurilor retroperitoneale (vase, ganglioni, tumori, abcese,

hematoame

. Eno$#o'!a !)e$(!%a: se efectueaza cu a8utorul fibroscopului permite vizualizarea

mucoasei tractului gastro-intestinal si biopsia tintita$

- Cu fibroscopul introdus prin cavitatea bucala se efectueaza esofagoscopie,

gastroscopie, duodenoscopie- Cu fibroscopul intridus prin rect se efectueaza rectoscopie, rectosigmoidoscopie,

colonoscopie

B. Para#en(eza: consta in punctionarea cavitatii peritoneale pentru e/tragerea lichidului de

ascita se efectueaza in scop diagnostic si terapeutic

8. La'aro$#o'!a: consta in vizualizarea si eventual biopsia organelorn intraperitoneale,

dupa introducerea laparoscopului intr-o butoniera in peretele abdominal$ Poate fi utilizata

si ca tehnica chirurgicala

. La'ara(om!a ex'lora(or!e este interventie chirurgicala in scop diagnostic, daca acesta

ramane necalr dupa e/plorarile anterioare$

P"R"C6426D"

In!#a(!!:

- 5iagnostice (evidentierea si analiza lichidului din ascita- 2erapeutice (evacuarea lichidului, itroducerea unor medicamente in peritoneu

Te*n!#a:

- ;e efectueaza in flancul stang, pe linia ce uneste spina iliaca antero-suoerioara cu

ombilicul, la unirea treimii e/terne cu cele % treimi interne

- ;e evita vasele dilatate pentru a nu produce sangerari- ;e dezinfecteaza tegumentul cu alcool iodat

- ;e anesteziaza peretele abdominal, strat cu strat, cu ilina #J, apoi se patrunde

cu acul pe traiectul anesteziat pana ce este strapuns peritoneul- ;e aspira in seringa o cantitate de lichid de scita pt e/amene de laborator

- ;e detaseaza seringa lasand acul pe loc si se ataseaza la ac un tub de perfuzie,

lasand lichidul sa se acumuleze intr-un recipient se evacueaza ma/ ) l de lichid

- 5upa terminarea parecentezei se scoate acul, se maseaza usor locul punctiei cu un

tampon de vata cu alcool, apoi se aplica un pansament steril$

- ;e aplica un banda8 compresiv pe abdomen, pt ca presiunea din abdomen sa nu

scada brusc (se reface lichidul de ascita

T!'ur! $! #auze ale l!#*!ulu! e a$#!(a:

Sero+C!(r!n

TRANSUDAT (*&gJ proteine(reactia Rivalta negativa

- Ciroza hepatica

- Pericardita cronica costructiva- 1nsuficienta cardiaca congestiva

- 1nsuficienta renala

- ;indrom nefrotic cu hipoproteinemie

- ;indrom 5emons-.eigs (tumora ovariana


47/80

EJUDAT (K&gJ proteine

(reactia Rivalta pozitiva

- Carcionmatoza peritoneala- 2!C peritoneal

- ;indrom !udd-Chiari (tromboza venelor suprahepatice

- "scita infectata&emora)!e:- 4eoplasme (hepatic, adenociroza

- Pielifebilta, tromboza venei splenice- Pancreatita acuta

C*!lo$ 9bo)a( !n )ra$!m!

- 3bstructii limfatice traumatice sau tumorale ale cisternei, ductului limfatic

principal sau ganglionilor mezenterici

Examenul m!#ro$#o'!# al l!#*!ulu! e a$#!(a:

2ransudatul: contine rare hematii, luucemii, celule mezoteliale

6/udatul contine:- Celule inflamatorii: leucocite peste %)Amm&, limfocite

1n peritoitele bacteriene netuberculoase predomina neutrofilele

1n peritonitele bacteriene tuberculoase predomina limfocitele, insotite de

hematii

- Bematiile frecvente pot avea origini diferite Cele intacte provin din sangerare la locul punctiei

Cele ratatinate provin din lichidul de ascita hemoragic

- Celulele atipice: apar in neoplazii

- !acterii: pot fi evidentiate pe frotiuri colorate ?ram sau Diehl-4eelson

Examenul b!o#*!m!# al l!#*!ulu! e a$#!(a 'oa(e !n!#a:- "milaze crescute: in pancreatita acuta- Concentratie de grasimi la peste dublul valorii plasnmatice: in lichidul de ascita

chilos- Concentratie de grasimi crescuta, dar sub dublul valorii plasmatice: in lichidul de

ascita pseudo-chilos

Examenul ba#(er!olo)!# al l!#*!ulu! e a$#!(a: se face prin insamantari pe

medii de cultura conventionale sau selective

Complicatii ale paracentezei:#$ 0istule persistente ale peretelui abdominal

%$ ;angerare

&$ 1nfectarea ascitei

'$ Peritonita prin inteparea unei anse intestinale)$ 2ulburari hidro-electro-litice care pot precipita encefalopatia porto-cava sau

sindromul hepato-renal


48/80

;6.1393?1" ;23."C7971 ;1 5735647971

S!m'(ome "un#(!nale:

- 5urere epigastrica- Pirozis- .odificarea foamei si apetitului

- 1ntoleranta fata de unele alimnete

- ?returi, varsaturi

- Bemoragii digestive superioare- ;cadere ponderala

Examen ob!e#(!%

Inspectia epigastrului :

- !ombat: in stenoza pilorica, neoplasm gastric

- 6scavat: in stari de denutritie- .iscari peristaltice vizibile: in stenoza pilorica

- 1mobil: in ulcer perforat, cu peritonita

Auscultatie : zgomote peristaltice ale stomacului:

- "ccentuate in stenoza pilorica

- "bsente in gastropareza

Percutie :

- Clapota8 epigastric a 8e8un (zgomot hidro-aeric produs de continutul lichidian si

aeric al stomacului: apare in stenoza pilorica

- Bipersonoritate cu disparitia matitatii hepatice: in ulcerul peptic perforat, cu

pneumoperitoneu

Palpare

- ;uperficiala < hiperestezie cutanata in ulcer perforat cu peritonita

- Profunda 5urere epigastrica

• 5ifuza la gastrite

• 9a stanga linei albe < in ulcerele gastrice

• Punctul duodenal sensibil in ulcerul duodenal

2umora palpabila: in neoplasm gastric


- 2este pt infectia cu helicobacter pHlori- 6/amen baritat gastro-duodenal

- 6ndoscopie digestiva superioara


49/80

- Chimism gastric

- 5eterminarea gastreinemiei

- 5eterminarea hemoragiilor oculte in scaun

Pa(olo)!a )a$(ro+uoenala

?";2R12" "C72"

De"!n!(!e: inflamatie acuta, de obicei eroziva si hemoragica, a mucoasei gastrice$

.orfopatologie : infiltratia mucoasei gastrice cu celule inflamatorii, predominand

neutrofilele$

E(!lo)!e :

a .edicamente: aspirina,"14;, preparate ce contin fier

b "buz de alcool

c ;tari severe de stres, soc,arsuri, insuficienta multipla de organe, traumatisme

ale ;4C

d 1ritatii chimice- Reflu/ul de bila in stomac: de e/ dupa rezectii gastrice

- ;ubstante corozive ingerate

e 1ritatii mecanice: sonde de aspiratie nazo-gastrice

f 1radiereg 1nfectii

- irale: virus citomegalic, heropetic la bolnvi cu B1

- .icrobiene: helicobacter pHlorih 2o/ine endogene: gastrita uremica

Cla$!"!#are:

#$ ;impla%$ Bemoragica

&$ 6roziva'$ Bemoragica si eroziva

)$ Coroziva

+$ 0legmonoasa

S!m'(ome:

A. Fun#(!onale: sindrom dispeptic necaracteristic

- 5urere epigastrica nesistematizata

- "nore/ie- ?returi, varsaturi

- B5; (hematemeza sau melena

;. Generale: febra, stare generala influentata (in bolile infectiase

Examen ob!e#(!%:

- ;ensibilitate epigastrica difuza

- ;emne de deshidratare: dupa varsaturi Bipotesnsiune arteriala

2ahicardie


50/80

3ligurie

2etanie

- 6/amenul varsaturilor (continut, miros

In%e$(!)a(!! 'ara#l!n!#e:

Ga$(ro$#o'!a: evidentiaza mucoasa gastrica inflamata, uneori cu eroziunisuperficiale si puncte hemoragice$ "cest

Semiologie Medicala Vol. III

Documents

Transcript of Semiologie Medicala Vol. III