aall oorraaººuulluuiiSSee ddiissttrr iibbuuiiee ggrraattuuii ttNNrr.. 44 // 22001144

c

m

y

k

Lucrãrile de mmodernizare

continuã în PPucioasa!

La PPucioasa,teatrul

ne aaduce mai aaproape!

PPoolliiþþiiaa ddiinn PPuucciiooaassaa eessttee aallããttuurrii

ddee eelleevvii!!

MMiiccrroommooddeelliiººttiiii ddee llaa CClluubbuull CCooppiiiilloorr

PPuucciiooaassaa,, ccaammppiioonnii mmoonnddiiaallii!!

Puciosenii, ooamenide vvaloare!

■■ pagina 3

■■ pagina 3

■■ pagina 4

■■ pagina 7

■■ pagina 8

ISSN - 1582-4942

La PPucioasa se iinvesteºte în eeducaþie!

●● AA îînncceeppuutt iimmpplleemmeennttaarreeaa pprrooiieeccttuulluuii„„RReeaabbiilliittaarree ººii mmooddeerrnniizzaarree ªªccooaallaa nnrr.. 11 ––MMiihhaaii VViitteeaazzuu,, PPuucciiooaassaa””!!

■■ pagina 8

PP uu cc ii oo aa ss aa ,, pp ll aa ii dd ee dd oo rr !!

■■ pagina 8

Contractul de ffinanþare

pentru ªªcoala 44a ffost ssemnat!

■■ pagina 4

BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

pagina 2

HHoottããrrâârrii aallee CCoonnssiilliiuulluuii LLooccaall PPuucciiooaassaa

În temeiul art. 162 alin. (1) dinOrdonanþa Guvernului nr. 92/2003privind Codul de procedurã fiscalã,republicatã, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare, se face cunoscutcã în ziua de 29.05.2014, ora 9.00,la sediul U.A.T. Oraº Pucioasa, dinstr. Fântânelor nr.7, jud. Dâmboviþa,se vor vinde prin licitaþie publicã, prinprezentare de oferte, urmãtoarelebunuri imobile, proprietatea debito-rilor STANCIU DAVID ANDREI ºiSTANCIU ALEXANDRU CRISTIAN,prin curator STANCIU ALEXANDRU,cu domiciliul în oraºul Pucioasa, B-dul Trandafirilor nr. 299, dosar deexecutare nr. 2970/2011 ºi anume:

a) - clãdire în suprafaþã de 115mp. compusã din tribunã cu 2camere, din BCA, caramidã, situatãîn oraºul Pucioasa, str. Zefirului,punct Stadion, deþinutã în baza cvc.nr, 4334/31.10.2003 emis de BNPSimionescu – Dobanda, înscrisã înCF nr. 70658, preþ de pornire al lici-taþiei 63.520 lei (exclusiv TVA);

- clãdire în suprafaþã de 11 mp.compusã din oficiu pazã cu 1camerã, din BCA, cãrãmidã, situatãîn oraºul Pucioasa, str. Zefirului,punct Stadion, deþinutã în baza cvc.nr. 4334/31.10.2003, emis de BNPSimionescu – Dobanda, înscrisã înCF nr. 70658, preþ de pornire al lici-taþiei 3.070 lei (exclusiv TVA);

clãdire în suprafaþã de 110 mp.compusã din vestiar cu 6 camere,din cãrãmidã, situatã în oraºulPucioasa, str. Zefirului, punctStadion, deþinutã în baza cvc. nr,4334/31.10.2003 emis de BNPSimionescu – Dobanda, înscrisã înCF nr. 70658, preþ de pornire a lici-taþiei 97.305 lei (exclusiv TVA);

b)teren curþi – construcþii însuprafaþã de 10.444 mp, situat înintravilanul oraºului Pucioasa, str.Zefirului, punct Stadion, deþinut înbaza cvc. nr. 4334/31.10.2003 emisde BNP Simionescu – Dobanda,înscris în CF nr. 70658, preþ depornire a licitaþiei 189.375 lei (exclu-siv TVA)

Bunurile imobile sunt libere de sarcini.

Invitãm pe toþi cei care pretindvreun drept asupra imobilelor ce sevând sã înºtiinþeze despre aceastaorganul de executare, înainte dedata stabilitã pentru vânzare.

Cei interesaþi în cumpãrareabunurilor sunt invitaþi sã se prezintela data ºi ora stabilitã pentru vânzare

ºi sã depunã la registratura U.A.T.Oraº Pucioasa, cu o zi înainte dedata fixatã pentru licitaþie, respectivpânã în data de 28.05.2014, ora15.00 urmãtoarele documente:

oferta de cumpãrãre însoþitã de:dovada plãþii taxei de participare

reprezentând 10% din preþul depornire al licitaþiei, fãcutã la casieriaU.A.T. Oraº Pucioasa, sau laTrezoreria oraºului Pucioasa în con-tul RO 30TREZ2755006XXX000025(U.A.T. Oraº Pucioasa CIF4280302), sau dovada constituiriigaranþiei sub forma scrisorii degaranþie bancarã, la cursul deschimb din ziua depunerii ofertei decumpãrare;

împuternicirea persoanei care îlreprezintã pe ofertant;

pentru persoanele juridice denaþionalitate românã, copie de peCertificatul unic de înregistrare elib-erat de Oficiul RegistruluiComerþului;

dovada emisã de organele fis-cale cã nu au obligaþii fiscalerestante (certificat fiscal emis deorganul fiscal de la domiciliul ofer-tantului sau ºi de la U.A.T. OraºPucioasa);

pentru persoanele juridicestrãine, actul de înmatriculare tradusîn limba Românã;

pentru persoanele fizice române,copie dupã actul de identitate;

pentru persoanele fizice strãine,copie dupa paºaport;

Împotriva prezentului înscris,cel interesat poate introduce contes-taþie la instanþa judecãtoreascã com-petentã, în termen de 15 zile de lacomunicare sau luare la cunoºtinþã,în conformitate cu prevederile art.172-173 din O.G. nr.92/2003, repub-licatã, cu modificãrile ºi completãrileulterioare.

Potrivit dispoziþiilor art. 9alin.(2) lit.d) din O.G. nr.92/2003,republicatã, când urmeazã sã se iamãsuri de executare silitã, nu esteobligatorie audierea contribuabilului.

Pentru informaþii suplimentarevã puteþi adresa la sediul nostru saula tel.0245/232277 interior 222.

Data afiºãrii: 12.05.2014.

ªªEEFF BBIIRROOUU VVEENNIITTUURRII,,eecc.. MMIIRRCCEESSCCUU MMIIHHAAEELLAA

IINNSSPPEECCTTOORR EEXXEECCUUTTOORR FFIISSCCAALL,, eecc.. IILLIIOOAANN EELLEENNAA

ANUNÞ PPRIVIND VVÂNZAREA PENTRU BBUNURI IIMOBILE

În temeiul art.162 alin.(1) din Ordonanþa Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, repu-blicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, se face cunoscut cã în ziua de 29.05.2014, ora 10.00, lasediul U.A.T. Oraº Pucioasa din str. Fântânelor nr.7, judeþ Dâmboviþa, se vor vinde prin licitaþie publicã, prinprezentare de oferte, urmãtoarele bunuri mobile, proprietatea debitoarei Sirbu Cristina Mirela, cu domiciliulîn oraºul Pucioasa, str. Republicii, Bl.21, Ap.2, jud. Dâmboviþa, dosar de executare nr. 5819/04.12.2012.

Denumirea bunului mobil, descriere sumarã: Preþul de evaluare sau de pornire a licitaþiei, (se vor indica drepturile reale ºi privilegiile care este de (lei), fãrã T.V.A.greveazã bunurile, dacã este cazul)Autoturism Volkswagen Touran 15.150Nr.de identificare WVGZZZ1TZ5W100210/An 2005, serie motor 158039, capacitate cil.1896 cmcNr. înmatriculare DB 07 JHU, culoarea griCarburant motorinã, nr. locuri pe scaune 5, nr. axe 2Puterea motorului 77 kw.

În temeiul art.162 alin. (1) din Ordonanþa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, repu-blicatã, cu modificarile ºi completãrile ulterioare, se face cunoscut cã în ziua de 29.05.2014, ora 11.00, lasediul U.A.T. Oraº Pucioasa din str. Fântânelor nr.7, judeþ Dâmboviþa, se vor vinde prin licitaþie publicã, prinprezentare de oferte, urmãtoarele bunuri mobile, proprietatea debitorului Milea Ionuþ Marius, cu domiciliul înoraºul Pucioasa, str. Liniºtei, nr.72, jud. Dâmboviþa, dosar de executare nr. 5187/21.11.2012.

Denumirea bunului mobil, descriere sumarã: Preþul de evaluare sau de pornire a licitaþiei,(se vor indica drepturile reale ºi privilegiile care este de (lei), fãrã T.V.A.greveazã bunurile, dacã este cazul)Autoturism Dacia Logan 6.000Nr. identificare UU1LSDAAH34788176/ An 2005, cap. Cilindricã 1390 cmc, culoarea albastruNr. înmatriculare DB 75 DCPCarburant: benzinã, nr. de locuri pe scaune 5Puterea motorului: 55 kw

În temeiul art.162 alin.(1) din Ordonanþa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, repu-blicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, se face cunoscut cã în ziua de 29.05.2014, ora 12.00, lasediul U.A.T. Oraº Pucioasa, din str. Fântânelor nr.7, judeþ Dâmboviþa, se vor vinde prin licitaþie publicã, prinprezentare de oferte, urmãtoarele bunuri mobile, proprietatea debitorului Munteanu Victor, cu domiciliul înoraºul Pucioasa, str. Rândunelelor, Bl. D1, Sc.A, Ap.4, jud. Dâmboviþa, dosar de executare nr.6077/07.12.2012.

Denumirea bunului mobil, descriere sumarã: Preþul de evaluare sau de pornire a licitaþiei (se vor indica drepturile reale ºi privilegiile este de (lei), fãrã T.V.A.care greveazã bunurile, dacã este cazul) Autoturism BMW 320 D 16.270Nr. identificare WBAAS710XOFY18500, an 2003, cap. Cilindricã 1995 cmc, culoarea albNr. înmatriculare DB 06 XIXCarburant: motorinãPuterea motorului: 110 kw

Invitam pe toti cei care pretind vreun drept asupra bunurilor ce se vând sã înºtiinþeze despre aceasta orga-nul de executare, înainte de data stabilitã pentru vânzare.

Cei interesaþi în cumpãrarea bunurilor sunt invitaþi sã prezinte, pânã la data ºi ora stabilitã pentru vânzareºi sã depunã la registratura U.A.T. Oraº Pucioasa, cu o zi înainte de data fixatã pentru licitaþie, respectivpânã în data de 28.05.2014, ora 15, urmãtoarele documente: oferta de cumpãrare însoþitã de: dovada plãþiitaxei de participare reprezentând 10% din preþul de pornire a licitaþiei, fãcutã la casieria U.A.T. OraºPucioasa, sau la Trezoreria oraºului Pucioasa în contul RO56TREZ2755059XXX002533 (U.A.T. OraºPucioasa CIF 4280302), sau dovada constituirii garanþiei sub forma scrisorii de garanþie bancarã, la cursulde schimb din ziua depunerii ofertei de cumpãrare; împuternicirea persoanei care îl reprezintã peofertant;pentru persoanele juridice de naþionalitate românã, copie de pe Certificatul unic de înregistrare eli-berat de Oficiul Registrului Comerþului; dovada emisã de organele fiscale cã nu au obligaþii fiscale restante(certificat fiscal emis de organul fiscal de la domiciliul ofertantului sau/ºi de la U.A.T. Oraº Pucioasa); pentrupersoanele juridice strãine, actul de înmatriculare tradus în limba românã; pentru persoanele fizice române,copie dupa actul de identitate; pentru persoanele fizice strãine, copie dupã paºaport;

Împotriva prezentului înscris cel interesat poate introduce contestaþie la instanþa judecãtoreascã compe-tentã, în termen de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoºtinþã, în conformitate cu prevederile art. 172-173 din O.G. nr. 92/2003, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Potrivit dispoziþiilor art. 9 alin. (2) lit.d) din O.G. nr. 92/2003, republicatã, când urmeazã sã se ia mãsuri deexecutare silitã, nu este obligatorie audierea contribuabilului.

Pentru informaþii suplimentare vã puteþi adresa la sediul nostru sau la tel.0245/232277 interior 222.DDaattaa aaffiiººããrriiii:: 1122..0055..22001144ªªEEFF BBIIRROOUU VVEENNIITTUURRII IINNSSPPEECCTTOORR EEXXEECCUUTTOORR FFIISSCCAALL eecc.. MMIIRRCCEESSCCUU MMIIHHAAEELLAA eecc.. IILLIIOOAANN EELLEENNAA

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Aprobarea sus-

þinerii financiare a echipei dedans a Clubului Copiilor în ve-derea participãrii în anul 2014la competiþiile naþionale ºiinternaþionale de dans.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Aprobarea modi-

ficãrii HCL nr. 164/04.11.2013privind încheierea Acordului deParteneriat cu Clubul CopiilorPucioasa pentru desfãºurareaactivitãþilor cuprinse în progra-mul de activitãþi ºi CalendarulActivitãþilor Educative Naþi-onale 2014, în sensul includeriiîn Acordul de Parteneriat aparticipãrii la FestivalurileNaþionale de Dans cuprinse înCalendarul Activitãþilor Edu-

cative Naþionale.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Aprobarea proiec-

tului „ÎNFIINÞARE, REABIL-ITARE ªI DOTARE CENTRUNAÞIONAL DE INFORMAREªI PROMOVARE TURISTICÃÎN STAÞIUNEA TURISTICÃDE INTERES NAÞIONALPUCIOASA”

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Modificarea HLC

nr. 31/27.03.2003 privind„modificãri în lista inventaruluidomeniului public aprobat prinH.G. nr. 1350/2001”.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Transformarea în

cadrul U.A.T. Oraºul Pucioasa

– Serviciul Public ComunitarLocal de Evidenþã aPersoanelor a funcþiei publicevacante de referent – clasa III,grad superior în funcþie publicãvacantã de inspector - clasa I,grad asistent.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Aprobarea cheltu-

ielilor aferente navetei cadrelordidactice.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Aprobarea indica-

torilor aferenþi execuþiei buge-tului local a U.A.T. OraºulPucioasa încheiate la 31 mar-tie 2014 (conform OMF/244/2651/2010).

AANNUUNNÞÞ PPRRIIVVIINNDD VVÂÂNNZZAARREEAA PPEENNTTRRUU BBUUNNUURRII MMOOBBIILLEE

BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

Buletin dde iinformare

PP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaaall oorraaººuulluuii

Primãria Pucioasa - telefon: 0245.232.277; fax: 0245.232.276 Tipãrit la Tipografia ARTPRESS

pagina 3

De câteva sãptãmâni, în OraºulPucioasa se lucreazã intens. Estevizatã infrastructura staþiunii, seasfalteazã ºi se realizeazã racordurila reþeaua de apã ºi canalizare.Primarul oraºului, Dãnuþ Bãdãu, îºirespectã promisiunile fãcute cetãþe-nilor. Aproape zilnic, pe paginaacestuia de pe una dintre reþelelede socializare, apar noi informãri cuprivire la stadiul lucrãrilor între-prinse cu scopul de a modernizalocalitatea pe care o pãstoreºte.Contrar criticilor, dar ºi celoraproape veºnic nemulþumiþi, caregãsesc mereu ceva de obiectat,lucrãrile avanseazã, iar curândstaþiunea turisticã va avea o nouãfaþã, una reabilitatã ºi modernizatã.

„Aºteptãm noi formaþiuni delucru, care vor acþiona pentru con-struirea celor douã poduri de pepârâul Bizdidel ºi, de asemenea,care vor începe lucrãrile de

asfaltare ºi pe alte strãzi urbane.Sperãm ca vremea sã þinã cu noi ºisã reuºim sã înaintãm cu lucrãrile,iar în curând sã ne mândrim cu dru-muri pe care sã circulãm cu drag ºi

toþi utilizatorii sã fie branºaþi lareþeaua de apã ºi canalizare”, ne-adeclarat primarul OraºuluiPucioasa, Dãnuþ Bãdãu.

În aceastã perioadã, muncitorii

asfalteazã în cartierele Glodeni ºiBela, se lucreazã la terasamente încartierul Diaconeºti, se pun borduripe I.H. Rãdulescu, se realizeazãbranºamente la reþeaua de apã ºicanalizare pe strada Radu Cosmin,pe strada Patrana ºi strada Aluniº ºise pregãtesc urmãtoarele zonecare vor intra cât de curând în pro-ces de modernizare. Concomitent,au loc lucrãri de amenajare, pentruca vara sã ne gãseascã într-unspaþiu propice, în care sã ne putembucura din plin de vremea fru-moasã.

Cetãþenii sunt încântaþi deschimbãri ºi apreciazã efortuldepus de autoritatea publicã localã.Iatã câteva dintre reacþiile primitedin partea locuitorilor, ieºiþi sãpriveascã stadiul de desfãºurare alproiectelor derulate: „Suntem foartemulþumiþi! Nici nu credeam cã maitrãiesc sã vãd asfalt”, „Foarte bine

ne pare. Ieºim din curte direct laasfalt. Copiii sunt fericiþi. Ies cu bici-cletele, cu rolele. E minunat”, „Da,ne place. Se þine de cuvânt, indifer-ent de scop, noi avem asfalt. Astaconteazã! Îi mulþumim domnului pri-mar, sã continue cu lucrãrile! Sãducã la îndeplinire promisiunile, sãasfalteze peste tot!”, „Da, frumos!Sã se þinã de cuvânt în continuareºi sã-i mai dea Dumnezeu ani mulþica primar, sã facã lucruri frumoasepentru noi, sã avem drumuri bune”.Existã bineînþeles ºi cârcotaºi, caregãsesc întotdeauna loc pentrunemulþumiri, care aºteaptã mereualtceva. Cu toate acestea, cert estecã oraºul Pucioasa este în plinãdezvoltare. La finalul lucrãrilor, staþi-unea turisticã va fi una modernã,demnã de un oraº parte a UniuniiEuropene.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

Lucrãrile dde mmodernizare ccontinuã îîn PPucioasa!

Centrul de Cultura „I.Al.Brãtescu-Voineºti” din Pucioasa agãzduit douã spectacole deosebite.Dâmboviþeanul Paul Diaconescu(Brãneºti), fost elev a douã unitãþide învãþãmânt de elitã dinPucioasa: ªcoala nr. 4 „ElenaDonici Cantacuzino” ºi ColegiulNaþional „Nicolae Titulescu”, s-aîntors pe scena centrului, dupã cea reuºit sã se facã remarcat laBucureºti. Prima sa apariþie într-unfilm a avut-o în „Drumuriîncruciºate”, în regia AncãiDamian, a urmat pelicula „Bunã!Ce faci?”, regizatã de AlexandruMaftei, aceasta reprezentânddebutul sãu în lungmetraj. A conti-nuat cu rolurile din „Îngeri pierduþi”(2012) ºi „Mamaia” (2013).Zeci de oameni au fost prezenþi laPucioasa, miercuri (09.04.2014) ºijoi (10.04.2014), pentru a urmãridouã spectacole deosebite:„Krystal” ºi „Tu eºti Eu”, în regiaªtefanei Samfira. Ambele au primitropote de aplauze, iar la final, ceidin sala s-au ridicat în picioare casemn al aprecierii faþã de actoriiprezenþi pe scenã. Alãturi de PaulDiaconescu au fost Mãdãlina Anea,Rãzvan Krem Alexe ºi DanniIonescu. Cei patru actori, prin celedouã piese de teatru jucate pescena Centrului de Cultura dinPucioasa, au adus la viaþã poveºtideosebite, adevãrate pilde pentruspectatori, momente emoþionante,tensionate dar ºi hilare. A fost unadevãrat spectacol, de carepublicul s-a bucurat la maxim.

RReeppoorrtteerr:: DDee uunnddee ppaassiiuunneeaappeennttrruu tteeaattrruu ººii ffiillmm??

PPaauull DDiiaaccoonneessccuu:: Eram în clasaa II-a când doamna Anca Târcã, pecând era directoare la ªcoala 4„Elena Donici Cantacuzino”, a aduspentru prima datã în þarã programulGAP, adicã profesori de englezãdin diverse þãri au venit în Pucioasasã predea englezã. Noi nu ºtiamenglezã în clasa a II-a, ei nu ºtiauromânã, aºa cã ne-am înþeles prinbody language ºi am început niºtejoculeþe de actorie. În clasa IV-a,doamna Târcã a vãzut cã noi nepricepem la astfel de joculeþe, a

decis sã facã o trupã de teatru ºiastfel a luat fiinþã trupa numitã„Altfel”.

RR:: CCuumm ss--aa sscchhiimmbbaatt vviiaaþþaa ttaadduuppãã ccee aaii pplleeccaatt ddiinn PPuucciiooaassaa??

PP.. DD..:: Dupã ce am plecat m-amschimbat eu, am înþeles despre ceeste actoria. Înainte mergeam înfestivaluri de amatori, jucam teatrude amatori, iar dupã facultate amînceput sã jucãm mai serios.

RR:: EEººttii mmâânnddrruu ccãã eeººttii ddââmm--bboovviiþþeeaann??

PP.. DD..:: Absolut! Mi se pare cã celpuþin Brãneºti, satul meu natal,este unul dintre cele mai frumoaselocuri posibile ºi Pucioasa la fel.Este o zonã despre care eu am vor-bit în absolut toate interviurile pecare le-am dat ºi la toate emisiunilela care am fost prezent nu am pututsã nu zic cã locul din care provin efantastic. Plus cã aici poþi sã ai ocopilãrie care sã te deschidã, sã teformeze ca om, sã-þi lase libertateade a crea, de a nu fi stingherit. Nuam trãit între betoane, am statnumai prin pãduri.

RR:: CCââtteevvaa ccuuvviinnttee ddeesspprreepprrooiieeccttuull pprreezzeennttaatt llaa PPuucciiooaassaa??

PP.. DD..:: Este un proiect pe carenoi l-am jucat pentru prima oarã cudecor, pentru prima oarã cu recuzi-ta completã. A fost o avanpremierã,pe care ne-am dorit foarte mult sã oavem la Pucioasa. Premiera o vomavea în a doua parte a lunii mai.

Am þinut sã venim aici ca o primãieºire la public pentru cã ºtiam cã osã bucur mulþi oameni, care la rân-dul lor ne-au bucurat pe noi. Aici, laPucioasa, am avut parte de toatãsusþinerea ºi tot suportul. Noi nuam avut bani de producþie, ne-amchinuit cu toate ºi atunci am avutnevoie de puþin ajutor. Îi mulþumescdomnului primar Dãnuþ Bãdãu cãne-a pus la dispoziþie toate condiþi-ile

RR:: UUnnddee vvaa ccoonnttiinnuuaa aacceessttttuurrnneeuu??

PP.. DD..:: Vom merge în Suceava laun festival de teatru de acolo, apoine vom întoarce în Târgoviºte. Nebucurã cã acest spectacol se poatemuta, de la mare la munte ºi dinexterior în interior. Cea de-a douapiesã a noastrã, „Tu eºti eu” cudouã personaje, eu ºi MãdãlinaAnea, tot în regia ªtefanei Samfira,este o adaptare.

RR:: SSiigguurr pprriimmeeººttii ddeess aacceeaassttããîînnttrreebbaarree,, ddaarr ddaaccãã nnuu aarr ffii ffoosstttteeaattrruull ººii ffiillmmuull aarr ffii ffoosstt aallttcceevvaa?

PP.. DD..:: Cu siguranþã ar fi fost omeserie în care sã mã pot exprimaliber. Din pãcate eu nu cânt lainstrumente ºi, dacã nu ar fi fostteatrul, probabil m-aº fi apucat depian sau mi-aº fi continuat drumulîn sport. Eu am fãcut foarte multtimp sport, chiar sport de perfor-manþã, tenis de masã, tenis decâmp.

RR:: DDiinn ccee pprroodduuccþþiiii aaii vvrreeaa ssããffaaccii ppaarrttee?? EExxiissttãã uunn rrooll ccaarree ssãã þþiissee ppoottrriivveeaassccãã mmããnnuuººãã ssaauu vvrreeii ssããeexxppeerriimmeenntteezzii?

PP.. DD..:: Nu, nu vreau sã experi-mentez, eu vreau sã joc. ªi dacãexistã proiecte la care sã iaucastingul cu siguranþã mã potadapta.

RR:: EEssttee ggrreeuu ddrruummuull sspprree ssuucc--cceess??

PP.. DD..:: Nu ºtiu, nu am ajunsacolo. Mã zbat, dau din coate, darnu am ajuns acolo (zâmbeºte).Este destul de greu, dar ºi frumos.

RR:: PPllaannuurrii ddee vviiiittoorr...... ÎÎnn ccee pprroo--dduuccþþiiii ttee--aamm ppuutteeaa vveeddeeaa?? CCee þþii--aaii

ddoorrii??PP.. DD..:: Cu siguranþã cu aceste

douã spectacole („Krystal” ºi „Tueºti eu”) vom merge în turneu întoatã þara pânã ne vom stabili înBucureºti la un teatru ºi apoi aºteptcâºtigurile de film. Dar, din pãcate,nu se fac, din 8 filme pe an proba-bil douã se potrivesc vârstei. Pânãacum am avut noroc, le-am prins.Sunt unul dintre puºtii care aulucrat destul de mult, doar cã nicio-datã nu ai siguranþa cã dupã un rolpoþi sta liniºtit jumãtate de an.Niciodatã! Trebuie sã te agiþi, sãgãseºti tot timpul chestii noi, pentrucã din asta trãieºti.

RR:: CCuumm aa ffoosstt ppee sscceennaa ddiinnPPuucciiooaassaa?? CCuumm aaii ssiimmþþiitt ppuubblliiccuull?

PP.. DD..:: Eu nu am mai stat peaceastã scenã de la dansurilepopulare pe care le fãceam cu dl.ªetreanu de vreo 5 ani ºi nu ammai jucat de vreo 6. Totul e la felcum ºtiam eu, bine, frumos, nu amavut probleme sau mari nereguli.M-am simþit relaxat, de când amintrat mi-am dat seama cã o sã fiebine. Publicul a fost cald, atent.

Alãturi de Paul Diaconescu aufost Mãdãlina Anea, Rãzvan KremAlexe ºi Danni Ionescu.

RReeppoorrtteerr:: CCuumm aaþþii ssiimmþþiitt ppuu--bblliiccuull?? CCuumm eessttee llaa PPuucciiooaassaa?

Mãdãlina Anea: Foarte atent,am simþit cã ne sorb fiecare cuvânt,

cã primesc fiecare informaþie de lanoi. Eu am mai fost la Pucioasa,dar este prima datã când sunt ºi pescenã, când joc. Îmi place aici.

RRããzzvvaann KKrreemm AAlleexxee:: Un publiccald, tânãr ºi cumva ãsta a fost ºitarget-ul pentru spectacolul nostru.Am simþit ping-pong-ul de energieºi a fost mai bine de cât ne-am fiaºteptat cu toþii. Este minunat aici.

DDaannnnii IIoonneessccuu:: E prima oarãcând vin la Pucioasa, m-am simþitfoarte bine. E o amintire plãcutãpentru un prim spectacol aici.

Îi felicitãm ºi noi pe tinerii, darmai ales talentaþii actori ºi le dorimcât mai multe reuºite, atât în planprofesional, dar ºi personal.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

LLaa PPuucciiooaassaa,, tteeaattrruull nnee aadduuccee mmaaii aapprrooaappee!!

pagina 4 BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

În perioada 31 martie – 5 aprilie 2014, odelegaþie formatã din cinci profesori ai ªcoliiNr.4 „Elena Donici Cantacuzino” Pucioasa,s-a deplasat în Nevºehir, Gulsehir Turcia, încadrul parteneriatului multilateral Comenius– LeaDeR-int pentru participarea la cea de-aºasea reuniune de proiect. S-au alãturatpartenerii din Kaunas – Lituania ºi din VelikoTârnovo – Bulgaria. Tema a fost proiectulinterdisciplinar „Fãrã prejudecãþi”, proiect alecãrui obiective au vizat redactarea ºi inter-pretarea de copii a unei piese de teatru, învederea eradicãrii prejudecãþilor, prin exem-plificarea de situaþii de viaþã ºi stereotipii.

Despre experienþe educaþionale ºi stadiulderulãrii proiectelor Comenius am discutatcu directorul educativ local, dl. Haci MehmetYildiz, ºi am transmis mesajele coordona-torului român prof. Claudia Ionescu. Deasemenea s-a discutat ºi cu guvernatoruldistrictului Gulºehir, dl. Murat Ertekin, însperanþa unei colaborãri viitoare. Acest lucrue posibil prin continuarea eficientizãriiînvãþãmântului european ºi a transferului debune practici.

În cadrul proiectului nostru, elevi din toatecele patru ºcoli au contribuit la scrierea unorscenarii conform regulilor genului dramatic ºiau pus în scenã, îndrumaþi de profesoriicoordonatori, câte o piesã de teatru, ceea cele-a pus în valoare imaginaþia ºi mai alesbuna înþelegere a temei principale. Astfel,gãzduiþi de ºcoala din Nevºehir, membrii dintoate þãrile partenere au vizionat pieseleînregistrate pe DVD „Tocilarul Freddy” -România, „Acum ºi în trecut - Fãrãprejudecãþi” – Bulgaria ºi „Viermiºorul încãutare de prieteni” – Lituania. Piesa realiza-tã de echipa Turciei „PetrecereaPrejudecãþilor” a fost interpretatã direct decãtre elevii turci. Faptul cã fiecare piesã a fostjucatã în limba englezã a oferit copiilorocazia de a-ºi exersa abilitãþile lingvistice ºide a-ºi îmbogãþi vocabularul. Provocarea ºitotodata noutatea a constat în diversitateavârstelor (grãdiniþã, gimnaziu ºi liceu), toþielevii ºi-au interpretat rolurile cu seriozitate,dând dovadã de spirit de echipã, creativitateºi talent actoricesc.

Echipele partenere au prezentat criteriiproprii de evaluare ºi s-a elaborat o grilãcomunã, conform cãreia a fost notatã fiecarepiesã vizionatã. În urma evaluãrii s-a con-statat nivelul de respectare a principiilorgenului dramatic, dar ºi folosirea recuziteiaferente precum ºi o foarte bunã utilizare alimbii engleze. Aceastã activitate a fost unprilej excelent de înþelegere a modului încare elevi din patru þãri diferite percep

prejudecãþile ºi le raporteazã la societate ºimediul lor de viaþã.

Un alt obiectiv al reuniunii de proiect afost realizarea analizei, prin metoda SWOT,a celui de-al patrulea proiect interdisciplinar,a modului în care s-au desfãºurat activitãþile(gradul de implicare, atât al elevilor, cât ºi alprofesorilor, sprijinul acordat de cãtre pãrinþi,respectarea calendarului de activitãþi ºimãsura în care au fost atinse obiectivele).Punctele tari ºi oportunitãþile listate defiecare echipã au demonstrat încã o datã efi-cienþa temei acestui proiect interdisciplinarpropus de coordonator ºi aportul adus înfiecare ºcoalã prin prisma dimensiunii inter-culturale a parteneriatului. Elevi ºi profesoridedicaþi, romani, bulgari, lituanieni ºi turci,sunt, înainte de toate, oameni proveniþi dinculturi diferite, cu tradiþii ºi obiceiuri diverse,uniþi prin spirit civic ºi deschidere europeanã.

Echipa românã participantã la aceastãreuniune a fost formatã din profesori proveniþidin domenii diferite: Paºcu Andreia - biologieºi ºtiinte exacte, Vladovici Alexandra -englezã, Saghin Claudia - învãþãmânt primar,Ivaºcu Dragoº - educaþie fizicã ºi TudorCãtãlin - istorie. Fiecare ºi-a adus contribuþiapentru ca România sã fie reprezentatã cucinste la aceastã reuniune. De la prezentareaproiectului conceput în ºcoala noastrã, lasprijinul acordat echipei turceºti, continuândcu realizarea jurnalului ºi managerierea

tuturor elementelor, a resurselor proiectului ºipânã la implicarea în viaþa ºcolii din Turcia,extrapolând spre relaþionarea cu elevii ºiprofesorii, cu toþii am participat la schimbulde bune practici.

Eradicarea prejudecãþilor a fost deci, unsubiect îmbrãþiºat cu entuziasm de toþi par-ticipanþii ºi s-a concretizat în cadrul uneiexperienþe culturale de excepþie. Gazdele dinNevºehir (director Erhan Han) au încununatreuniunea de proiect cu o cãlãtorie istoricã ºigeograficã printre misterele

Anatoliei/Cappadociei. Muntele Erciyes, strã-jer de seamã, îºi pleacã privirea înzãpezitãdintre nori, în timp ce „Hornurile Zânelor” dinParcul Naþional Gõreme dezvãluie minunigelogice formate de-a lungul anilor de erupþiivulcanice. Peisajul spectaculos din ÞinutulCailor Frumoºi (Cappadocia) se întinde sinu-os prin Valea Ihlara, un canion plin de spiritu-alitate, presãrat cu biserici rupestre. Iarcastelul Uçhisar, care dateazã din perioadabizantinã, martor încercat al rãzboaielorîmpotriva Califatului Islamic, oferã opanoramã magnificã a zonei.

Frumuseþea naturalã a regiunii se îmbinãperfect cu caracterul remarcabil al locuito-rilor, care ne-au primit cu prietenie ºi ne-auoferit lecþii de viaþã, accentuând astfel impor-tanþa proiectelor Comenius în contextul deintegrare europeanã. Parteneriatul LeaDer-Int se va finaliza cu cea de a ºaptea reuniuneîn luna iunie a anului curent, în Bulgaria.Dorim tuturor partenerilor, colegi, sau elevi,succes în activitãþile viitoare!

PPrrooff.. AAlleexxaannddrraa VVllaaddoovviicciiPPrrooff.. PPaaººccuu AAnnddrreeiiaa

PPrrooff.. îînnvv.. PPrriimmaarr SSaagghhiinn CCllaauuddiiaaCCoooorrddoonnaattoorr pprrooff.. IIoonneessccuu CCllaauuddiiaa

PPrreecciizzaarree::AAcceesstt pprrooiieecctt aa ffoosstt ffiinnaannþþaatt ccuu sspprriijjiinnuull

CCoommiissiieeii EEuurrooppeennee.. AAcceeaassttããppuubblliiccaaþþiiee((ccoommuunniiccaarree)) rreefflleeccttãã nnuummaaii

ppuunnccttuull ddee vveeddeerree aall aauuttoorriilloorr ººii CCoommiissiiaa EEuurrooppeeaannãã nnuu eessttee

rreessppoonnssaabbiillãã ppeennttrruu eevveennttuuaallaa uuttiilliizzaarree aa iinnffoorrmmaaþþiiiilloorr ppee ccaarree llee ccoonnþþiinnee..

PPrrooiieeccttuull CCoommeenniiuuss LLeeaaDDeeRR-iinntt ccoonnttiinnuuãã „„ffããrrãã pprreejjuuddeeccããþþii”” îînn TTuurrcciiaa

Poliþia Oraºului Pucioasa ºiPoliþia Localã din Pucioasa aucolaborat în cadrul sãptãmânii„ªcoala altfel” pentru a creºtegradul de siguranþã în unitãþile deînvãþãmânt

În Oraºul Pucioasa, programuleducaþional „ªcoala altfel: Sã ºtiimai multe, sã fii mai bun” a fost ºi înacest an un succes! S-au derulatactivitãþi variate, elevii au mers laspectacole de teatru ºi film, au par-ticipat la ateliere de lucru ºi dezba-teri. Având în vedere acþiunile pre-ventive desfãºurate în cursul sãp-tãmânii „ªcoala altfel”, în incintaColegiului Naþional „NicolaeTitulescu” ºi Liceului TehnologicPucioasa, s-au derulat activitãþi cucaracter educativ-informativ prinintermediul reprezentantului PoliþieiOraºului Pucioasa, agent ºef depoliþie Dragoº Marcu, ºi col. (rez.)Ion Maier, ºeful Poliþiei Locale.

Au participat peste 80 de elevi,din clasele IX-XI, cãrora li s-auprezentat materiale informative,

prelucrãri ale actelor normative,Legea 61/1991, Noile Coduri deProcedurã Civilã ºi de ProcedurãPenalã, dar ºi sfaturi utile pentruprevenirea delicvenþei juvenile,care este o prioritate naþionalã apoliþiei.

Cele douã instituþii dinPucioasa, Poliþia Oraºului ºi PoliþiaLocalã, au colaborat foarte binepentru a veni în sprijinul tinerilor.Aceºtia au purtat un dialog liberdespre violenþã, agresivitate, influ-enþa mass-media, efectele faptelorpe care le produc, pericolul antura-jului, consumul ºi traficul de alcoolºi de stupefiante, traficul de per-soane, ºantajul, pericolul dinspatele reþelelor de socializare darºi înºelãciunile prin telefon. Eleviiau avut astfel ocazia sã afle lucrurinoi, sã gãseascã rãspunsuri launele întrebãri ºi sã fie informaþi cuprivire la pericolele ce îi pândesc latot pasul.

„Aveþi grijã non-stop! Fiþi mereuatenþi la ce se întâmplã în jurul

vostru. Nu fiþi pasivi, anunþaþi dacãsunteþi martorii unui evenimentneplãcut. Reþineþi cã nu trebuie sãvã angajaþi în dispute cu alte per-soane, cuvântul este cea mai put-ernicã armã!”, au fost doar câtevadintre sfaturile date de DragoºMarcu, ag. ºef de poliþie.

„Trebuie sã fiþi conºtienþi deefectele faptelor pe care le pro-duceþi. Dacã sunteþi minori nuînseamnã cã nu veþi fi traºi larãspundere pentru neregulilesãvârºite. Acþionaþi aºadar întot-deauna cu grijã ºi privind spreviitor, gândindu-vã ce repercusiuniar putea atrage faptele voastre.Reþineþi cã Poliþia este alãturi devoi!”, i-a sfãtuit pe tineri col. (rez.)Ion Maier, ºeful Poliþiei LocalePucioasa.

Acþiunea s-a desfãºurat pentrua creºte gradul de siguranþã aelevilor în unitãþile de învãþãmânt.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

Poliþia ddin PPucioasa eeste aalãturi dde eelevi!

pagina 5BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

Pe data de 16 aprilie 2014, la sediulPrimãriei Pucioasa a fost semnat contractulde finanþare pentru proiectul „Modernizare ºiextindere ªcoala nr. 4 Elena DoniciCantacuzino din oraºul Pucioasa, judeþulDâmboviþa”, ca urmare a licitaþiei cu privire laîncredinþarea lucrãrilor.

Obiectivul general al proiectului îl consti-tuie îmbunãtãþirea infrastructurii serviciilor deeducaþie în oraºul Pucioasa, premisãesenþialã în sprijinirea unei dezvoltãri eco-nomice, sociale, durabile ºi echilibrate terito-rial. Obiectivul specific al proiectului estemodernizarea ºi extinderea ªcolii Generalenr. 4 Elena Donici Cantacuzino, precum ºidotarea acesteia, în scopul eficientizãrii ºimodernizãrii actului de învãþãmânt obligato-riu adresat elevilor din oraºul Pucioasa ºicomunelor limitrofe.

Valoarea totalã a proiectului este de2.479.057,87 lei, din care 1.770.698,79 lei

reprezintã valoarea finanþãrii nerambursabile(din care 1.535.810,18 lei de la UniuneaEuropeanã, prin Fondul European pentruDezvoltare Regionalã ºi 234.88,61 lei de laGuvernul României), 241.198,21 lei reprezin-

tã contribuþia Oraºului Pucioasa ºi467.160,87 lei este TVA.

Se preconizeazã cã lucrãrile vor începe lasfârºitul lunii mai.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

O lampã duce graiul ºi dã-n vãzduhuriveºti

Cã omul zãmisleºte puterea din poveºti.Se face depãrtarea mai scurtã decât

pasul,La mii de poºti s-aude ºi se cunoaºte

glasul.Vorbeºti cu fundul lumii la tine, din odaie,Secunda-ntrece veacul ºi timpul se-ncon-

voaie ...TT..AArrgghheezzii ((CCeell ccee ggâânnddeeººttee ssiinngguurr))

Versurile de mai sus, rescrise tardiv înmotto-ul unei cãrþi mai puþin cunoscute citito-rilor („O SAMÃ DE CUVINTE PENTRUHERÞIENI”, Editura Bibliotheca, 2010), mi-augenerat ideea cercetãrii unor reviste deepocã, amestecate cu jucãriile copilãriei subcapacul unui hârzob mâncat de carii. Mi-amamintit de existenþa acestor mãrturii interbe-lice îngãlbenite de patina anilor ºi am trãitsentimentul deplinei satisfacþii când am datpeste pagina semnatã de autorul versurilor înRADIO-FONIA din aprilie 1932. În prefaþacelor douãsprezece eseuri ale cãrþii menþio-nate, autorul, familiarizat cu utilizarea undelorherþiene, ne suscitã interesul asupra pasiuniipoetului credinþei ºi tãgadei pentru acel mis-terium fascinans care l-a marcat din aniitinereþii:

„Animat de mirajul undelor herþiene (...),deseori, maestrul pãrãsea masa de lucru ºi încompania unor prieteni se instala mai puþinconfortabil în ataºul unei motociclete, cu carepãtrundea pe poteci montane cât mai aproapede creste. Avantajat de altitudine, receptorulcu galenã, cuplat la o antenã filarã de lungimeapreciabilã, sensibiliza în cãºti acordurilemuzicale transmise de la opera din Viena cuprilejul marilor sãrbãtori ale creºtinãtãþii. Cândîn 1927 s-a demarat înfiinþarea postuluiRadio-Bucureºti, Arghezi s-a numãrat printreintelectualii participanþi la finanþarea proiectu-lui, iar la 1 noiembrie 1928 Radio-Bucureºtiemitea oficial în eter. De atunci vocea cuinflexiuni „grizonate” a lui T.A. rãmâne mãr-turie pe benzile magnetice din arhivaSocietãþii Române de Radiodifuziune –dovadã de netãgãduit cã poetul a fost uncolaborator constant al acesteia prin prestaþiide excepþie în faþa microfonului.

Vizitatorul casei memoriale din grãdina cucireºi a Mãrþiºorului, pasionat de isprãvilelãmpii care duce graiul ºi dã-n vãzduhuri veºti,va zãbovi cu certitudine în încãperea de laetaj, pentru a studia cu interes exponateletehnice de epocã, folosite de autorul cuvin-telor potrivite în perioada interbelicã.Receptoarele cu galenã ºi tuburi electronice,magnetofonul, microfoanele ºi alte aparateauxiliare sunt martori fideli ai unei perioade depionierat în domeniul aplicaþiilor benefice aleradioului”...

La ceas de searã am listat integral conþi-nutul articolului arghezian cu scopul de a evitadificultatea citirii paginii, conservatã în condiþiiprecare dupã opt decenii de la publicare.Gãzduit de revista RADIO-FONIA din 17aprilie 1932, articolul nu apare întâmplãtor laaceastã datã (n.a.). În fiecare an la 18 ale lunii

lui Prier, în calendarul manifestãrilor I.A.R.U.(International Amateur Radio Union - Geneva)este omagiatã Ziua Internaþionalã aRadioamatorismului, instituitã odatã cu înfi-inþarea acestui organism la Paris în 1925. Înacelaºi an apar ºi la Bucureºti revistele deºtiinþã popularizatã RADIO-FONIA ºi RADIO-ROMÂN la care Arghezi devine colaborator.Cu doi ani înainte, data de 20 noiembrie 1923,se înscria ca moment istoric în evoluþiaradioului, marcând efectuarea primei legãturiprin eter între America ºi Europa.„Revirimentul”, ar spune maestrul, este ispra-va a doi amatori: francezul Léon Deloy ºiamericanul Fred H. Schnell, care demon-streazã astfel cã spectrul undelor scurte, igno-rat pânã atunci, poate fi utilizat din plin deadministraþiile statale ºi nu numai. Dupã 1887,Hertz, Popov, Marconi, Tesla ºi alþii, „reabili-taþi” ulterior, încep sã dezlege misterelelungimilor de undã. Devoalate în scurt timp,acestea devin vectori ai progresului tehnic înfolosul societãþii – purtãtori de semnaletelegrafice, voci umane, acorduri muzicale ºide transmisii audio-video de orice naturã depretutindeni. Spiritul uman se ridicã la înaltecote ºtiinþifice prin posturi de radio ºi televi-ziune, relee terestre, sateliþi artificiali, navetespaþiale, staþii orbitale, radiotelescoape carescaneazã alte galaxii. Pe zi ce trece, aplicaþi-ile radioelectronicii deschid noi cãi de realizãripractice în varii domenii, pe care Arghezi nu letãgãduieºte, ci, mai curând, le acceseazã.Dacã primele încercãri de transmitere a ima-ginii statice la micã distanþã le-au abordatenglezii în 1929, iar peste ocean au devenitrealitate în miºcare nu dupã mult timp,lucrurile au evoluat cu repeziciune. La noi tele-viziunea în alb-negru a început sã emitã în 30decembrie 1956 cu un emiþãtor de fabricaþiesovieticã a cãrui antenã emitea de pe fostaCasa a Scânteii, azi edificiul Presei Libere.

Doi ani mai târziu, printre cãrþile prãfuitedin veranda cu lucruri vetuste a unui coleg deliceu, am dat peste „Apãrarea are cuvântul” dePetre Belu ºi „Elevul Dima dintr-a ºaptea” a luiMihail Drumeº. Între ele, o carte broºatã la

aceleaºi dimensiuni, intitulatã „Televiziunea înRomânia, cu an de apariþie 1936 (!). Nu-mimai amintesc autorul/autorii, dar în conþinutulpaginilor erau descrise experimentele îndomeniu efectuate la Institutul Politehnic dinBucureºti. Din pãcate, datoritã frecventelormele schimbãri de domiciliu, lucrarea s-a pier-dut pentru totdeauna. Am avut în vedere sem-nalarea acestui amãnunt fiindcã, veþi vedea încuprinsul articolului, poetul a anticipat cu multînaintea altora apariþia televiziunii:

„O sã vã dau un aparat, un supliment,adaptabil la aparatul vostru, cu care primiþisunetele, ca sã primiþi în acelaºi timp ºi spec-tacolul vãzut. Faust va vorbi ºi va juca odatãpe ecranul postului de recepþie. Teatrul carese cântã sau se reprezintã pe scenã, va fistrãmutat de mii ºi de milioane de ori la domi-ciliu. Când va vorbi, conferenþiarul va fi ºivãzut, dacã intereseazã profilul lui antic saunasul lui cârn. Într’adevãr, inginerii lucreazãfebril la aceastã nouã mare invenþie, care înparte este realizatã, ºi, nu peste prea multãvreme, auditorii vor avea acasã ºi teatrul ºi fil-mul, iar spectacolul microfonic va fi realizat înformula lui adecuatã.”

Poetul, receptiv ºi mult mai ataºat deinvenþiunea secolului decât alþi condeieri, ispi-tit de ea, familiarizat cu atmosfera aplicaþiiloracesteia, ne semnaleazã un „conflict” tehnico-artistic prezent pe lungimile de undã ale pos-tului Radio-Bucureºti.

Pentru a transfera „spectacolul microfonic”printr-un limbaj expresiv la cotele exigenþelorartistice, se impune ab initio aplicarea unorprocedee tehnice la standarde similare. Undaelectromagneticã – purtãtoare a semnaleloraudio-video – nu deformeazã, ci redã fidelceea ce s-a petrecut în faþa microfonului saus-a înregistrat anterior. Dacã aceastã etapãeste depãºitã la superlativ cu ajutorul actorilorºi tehnicienilor, singurul impediment care armai putea sã afecteze „spectacolul” estecondiþia de propagare. Din acest punct devedere sunt mai mulþi factori de luat în seamã:sensibilitatea/selectivitatea aparatului derecepþie, lungimea de undã a transmisiei în

eter, ionizarea diferitelor straturi ale atmosfe-rei terestre, perturbãrile meteo generatoarede paraziþi. Ceea ce autorul sesizeazã de laprimele fraze, rezidã în rolul prioritar al pro-cedeelor tehnice de punere în undã a zgo-motelor brute, de la pufãitul locomotivei cuaburi, dangãtul clopotului, ºuiere, rãcnete nat-urale, etc., pânã la epuizarea didahiilor aucto-riale. Mijloacele tehnice de redare fidelã suntconsiderate prioritare în realizarea unui spec-tacol dramatic la microfon. Perfecþionarea lorprin inovaþii ºi invenþii, într-un timp maiîndelungat pânã la rutinizare – epoca deincubaþie, este o condiþie sine qua non pentruregizor, dramaturg ºi actor, dar datorie antefactum a inginerilor.

Pagina arghezianã publicatã în RADIO-FONIA ne întãreºte convingerea cã specta-colul microfonic va reabilita la cote superioaremuzica ºi teatrul, bulversate la acea vreme denedelicateþea decibelilor generaþi electricpeste stolul de libelule ºi fluturi, care „roiau” înjurul mãºtii lui Beethoven. Clavecinul, violon-celul, odinioarã simboluri ale confidenþei pro-tejate în jurul lãmpii familiale la ceas de searã,s-ar putea reabilita tardiv în conceptul de„reviriment”. Dacã totuºi momentul renaºteriiva întârzia, acest lucru va trebui imputat pu-ternicelor „concernuri” ale Dollarului, pregãtitesã cumpere toate invenþiile ºi sã le þinãascunse pânã când, toate amortizãrile ºi be-neficiile încheiate, sã le exploateze în folosullor.

La aproape un secol de la pãtrunderearadioului în case, în sãlile de spectacol, înagora mediaticã, de la un pol la altul sau înafara Terrei, aplicaþiile sale ºtiinþifice se nascîn cascadã de la o zi la alta. Laserul, digi-talizarea, tehnologia informaþiei, sunt domeniiîn care radioelectronica ºi-a dezvoltatvalenþele simultan cu valorile spirituale aleomului.

Deseori, radioul, de departe una dintrecele mai mari descoperiri ale umanitãþii,urmeazã ºi traiectul bumerangului în scopuridistructive, pe care natura umanã nu le poateevita cu uºurinþã. Vizavi de acest status, revi-rimentul sugerat de Arghezi în alegaþiile demai sus, se înscrie printre numeroasele apli-caþii benefice ale undelor herþiene, perfectibilesimultan cu evoluþia ºtiinþei, sau altfel spuspoeta nascitur, artificium fit.

MMiirrcceeaa BBããddooiiuu

Contractul dde ffinanþare ppentru ªªcoala 44 aa ffost ssemnat!

■ Colþul de Culturã

SSPPEECCTTAACCOOLLUULL MMIICCRROOFFOONNIICC

PPrriimmaarruull DDããnnuuþþ BBããddããuu,, pprreeooccuuppaatt ppeerrmmaanneenntt ddee ººccoollii ººii aaccttuull eedduuccaaþþiioonnaall

pagina 66 BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

În cadrul Proiectului deParteneriat ªcolar BilateralComenius-13 PBL-52-DB-RO-FR,Europe et traditions: „Valeurs fonda-mentales et culturelles del’Homme”, 2013-2015, în valoare de24 000 euro, în perioada 06-19aprilie 2014, a avut loc mobilitateaelevilor ºi profesorilor români înFranþa.

ªcoala partenerã, CollegeFrancoise Sagan din Bornel,Franþa, a pregãtit pentru noi un pro-gram dens ºi interesant, plin de sur-prize, pentru a putea descoperitradiþiile, obiceiurile, modul de viaþãal poporului francez, dar ºicutumele ºcolii.

Anterior mobilitãþii, elevii noºtriau derulat activitãþi în cadrul proiec-tului, sub îndrumarea profesorilordin echipa de proiect: prof.Diaconescu Grigore – coordonatorproiect, director prof. Grosu Gabriel-Mihai, director adj. prof. înv. primarPincovici Alina-Ivona, prof. IonSorin, prof. Iacob Elena, prof. ZamfirAurora, prof. Teotoc Loredana, prof.Vintilã Georgiana, prof. TufeanuCornelia, prof. Parnia Ovidiu. Printreaceste activitãþi s-au numãrat: cam-pania „Sã ne cunoaºtem partenerii”- colectarea de informaþii desprediferite obiceiuri ºi tradiþii ale ºcolilorparticipante, concurs logo proiect,desemnarea logo-ului câºtigãtor,crearea unui blog comun pentru proiect http:// traditionsbilat-eral.wordpress.com, elaborarea ºieditarea calendarului 2014 în for-mat electronic (cu imagini reprezen-tând tradiþiile populare), acþiuneumanitarã: colectare de jucãrii ºioferirea de cadouri de Crãciun pen-tru copiii cu dizabilitãþi ºi nevoi spe-ciale, realizarea unei vizite tema-tice, de fotografiere a costumelorpopulare, elaborarea ºi editarea înformat digital a albumului defotografii cu costume popularetradiþionale din regiune.

Toate aceste activitãþi au asigu-rat legãtura cu partenerii, carene-au primit cu ospitalitate ºibucurie. La mobilitate au participat23 de elevi, selectaþi dintre cei 50implicaþi în proiect, însoþiþi de patrucadre didactice: prof. DiaconescuGrigore – coordonator proiect,responsabil de echipã, director prof.Grosu Gabriel-Mihai, director adj.prof. înv. primar Pincovici Alina-Ivona, prof. Iacob Elena.

Primirea la colegiu a fost foartecãlduroasã: profesori, elevi, pãrinþine-au întâmpinat cu drag. Peste toterau ornamente în culorile celordouã þãri, iar în holul colegiului neaºteptau numele tuturor elevilornoºtri scrise artistic pe afiºe mari,de cãtre corespondenþii francezi. Înhol elevii francezi au organizat oexpoziþie în care au prezentat locuridin România, mâncãruri tradiþonale,personalitãþi, sistemul deînvãþãmânt comparativ. Pe monitorerau afiºate mesaje de bun venit.

Dupã întâlnirea cu primaruloraºului Bornel ºi cu cei ºaseviceprimari, doamna directorPatricia Lucigny, doamna directoradjunct Isabelle Deboffle ºi profe-sorii implicaþi în proiect, d-naMorgane Calonne, d-na LaureTreille ºi d-na Maia Saint-Paul,ne-au prezentat programul celordouã saptãmâni de mobilitate.

Pentru început, elevii au fostrepartizaþi alãturi de corespondenþiilor la clase, pentru a participa laorele de curs. Elevii români s-auintegrat foarte bine în viaþa ºcolarãºi au fost apreciaþi de profesoriifrancezi la toate materiile. Nu maiprejos au fost ºi activitãþile sportive-rugby-tag, când echipe din celedouã þãri s-au „înfruntat” de plãcereºi din prietenie.

Seara franco-românã a fost oreuºitã, mai ales pentru cãdecorurile au fost create împreunãde cãtre elevi ºi profesori: drapelelecelor douã þãri aºezate în diferite

moduri, cuvinte uzuale scrise încele douã limbi ºi decorate cu dragde elevi, numele oreºelor noastrescrise în direrite moduri. Masaaºezatã în culorile þãrii noastre afost o surprizã foarte plãcutã pentrunoi. Elevii s-au simþit bine împreunãºi s-au legat prietenii care vor durapeste ani.

Alte activitãþi desfãºurate în celedouã saptãmâni de mobilitate ne-aufãcut cunoscute tradiþiile ºi istoriaFranþei, prin vizitatea unor obiectivespecifice: Parcul Marquenterre,parte a estuarului fluviului Somme,habitat natural care cuprinde maimult de 300 de specii de pãsãri,Muzeul Pãsãrilor, St. Valery surSomme (poarta de vãrsare a râuluiSomme în Marea Mânecii)Versailles (palatul ºi grãdinileregale, precum ºi domeniul regineiMaria-Antoaneta), Luvru (un peripluprintre opere de artã inestimabileca Gioconda ºi Afrodita), oraºulAmiens (catedrala, casa în care alocuit Jules Verne, canalele formateîn estuarul fluviului Somme), dar ºivizionarea unei piese de teatruavangardistã, “ Fanfare Fragile”.

Parisul ne-a încântat cu monu-mentele sale ºi prin îmbinarea per-fectã a tradiþionalului cu modernul,a vechiului cu noul: Sacre-Coeurcare se înalþã cãtre cer precum unvis alb, nesfârºit, Tour Eiffel maiînalt decât ne-am fi imaginat, Arculde Triumf, ca un arc peste timp,Notre Dame, mândrã ºi grandioasã.

Sã nu uitãm nici personajele

animate Asterix ºi Obelix, pe carele-am cunoscut îndeaproape înParcul Asterix, într-o zi deduminicã, în care am colindat prinsatul tradiþional francez construitartistic printre nenumãratele ofertede distracþie.

Toate aceste activitãþidesfãºurate în cadrul proiectului auconstituit subiectul produsului finalal vizitei: expoziþie realizatã încolaborare de cãtre elevi, prindescrierea activitãþilor în afiºescrise în românã ºi francezã,susþinute de fotografii relevante.

Bilanþul mobilitãþii a fost realizatde cãtre cei 5 profesori francezi ºi 4profesori români, printr-o discuþieconstructivã, care s-a încheiat cuconcluzia cã întreaga perioadã afost o reuºitã pentru toþi, pe toateplanurile, întâlnirea fiind conside-ratã ca bazã pentru o lungã colabo-rare viitoare.

Ca ºcoalã coordonatoare, con-siderãm cã activitãþile desfãºurateîn cadrul mobilitãþii au avut unimpact deosebit asupra tuturor par-ticipanþilor, rezultatele fiind vizibileimediat: îmbunãtãþirea comunicãriiîn limba francezã ºi în limbaenglezã, cunoaºterea istoriei ºitradiþiilor poporului francez ºi valori-ficarea acestor informaþii în diverseproduse (articole, afiºe, jurnale),familiarizarea cu sistemul deînvãþãmânt al þãrii partenere, pri-eteniile care s-au înfiripat, nu numaiîntre elevi, ci ºi între profesori ºiîntre pãrinþi. Toate acestea au con-

solidat tema proiectului, careurmãreºte promovarea tradiþiilor ºiculturii celor douã þãri în Europa.

Prin prezenþa noastrã în Franþane-am arãtat valoarea ca români,elevii noºtri fiind apreciaþi pentrubuna pregãtire de care au datdovadã la toate materiile, pentru uti-lizarea corectã a limbii franceze ºi alimbii engleze, pentru deschidere,implicare, seriozitate ºi sete decunoaºtere. Beneficiile aduse deacest proiect sunt utile inclusiv petermen lung, ºcoala beneficiind deo deschidere semnificativã spreEuropa, prin recunoaºterea valo-rilor fundamentale ale poporuluiromân, în general ºi ale ªcoliiGimnaziale „Mihai Viteazul” în spe-cial, obiectivele proiectului fiindîndeplinite.

EEcchhiippaa ddee oorrggaanniizzaarree aa mmoobbiilliittããþþiiii::

ddiirreeccttoorr pprrooff.. GGrroossuu GGaabbrriieell--MMiihhaaiiddiirreeccttoorr aaddjj.. pprrooff.. îînnvv.. pprriimmaarr

PPiinnccoovviiccii AAlliinnaa--IIvvoonnaapprrooff.. IIaaccoobb EElleennaa

pprrooff.. DDiiaaccoonneessccuu GGrriiggoorree –– ccoooorrddoonnaattoorr pprrooiieecctt,,

rreessppoonnssaabbiill ddee eecchhiippãã

AAcceesstt pprrooiieecctt aa ffoosstt ffiinnaannþþaatt ccuusspprriijjiinnuull CCoommiissiieeii EEuurrooppeennee..

AAcceeaassttãã ppuubblliiccaaþþiiee rreefflleeccttããnnuummaaii ppuunnccttuull ddee vveeddeerree aall aauuttoorruu--lluuii ººii CCoommiissiiaa nnuu eessttee rreessppoonnssaabbiillããppeennttrruu eevveennttuuaallaa uuttiilliizzaarree aa iinnffoorr--

mmaaþþiiiilloorr ppee ccaarree llee ccoonnþþiinnee..

VVãã rreeccoommaannddããmm::Nu primiþi în locuinþã persoane

care pretind cã sunt de la diverse soci-etãþi comerciale (Distrigaz, Electrica,etc.), decât dupã ce acestea prezintãlegitimaþia de serviciu/ordin de servi-ciu ºi cartea de identitate.

Aceeaºi atenþie trebuie sã o acor-daþi ºi celor care se prezintã ca fiindprieteni cu o anumitã rudã aflatã înstrãinãtate ºi doresc sã vã predea uncolet sau o sumã de bani, rugându-vãsã-i însoþiþi la bancã.

Fiþi atenþi la persoanele cu careintraþi în contact pe stradã, în jurulblocului, aparent întâmplãtor. Esteposibil ca acestea sã vã urmãreascã,sã încerce sã se împrieteneascã cudumneavoastrã ºi sã vã pãtrundã înlocuinþã cu scopul de a sustrage banisau bunuri.

Nu cumpãraþi obiecte de la per-

soane care vã abordeazã la domiciliusau în preajma zonelor comercialesub pretextul cã le vând la preþuri maimici decât valoarea realã. Puteþi fiînºelaþi ºi sã constataþi acest lucrucând este prea târziu.

Dacã locuiþi la parter sau la ultimuletaj, nu lãsaþi ferestrele deschiseatunci când nu sunteþi la domiciliu.

Rugaþi vecinii sã supraveghezelocuinþa atunci când lipsiþi de acasã,mai ales o perioadã mai mare de timp.

Atenþie la uºa de la intrare.Majoritatea rãufacãtorilor pãtrund pepoarta ori pe uºa de la intrarea princi-palã a imobilului. Se impune sã laacordaþi atenþia cuvenitã ºi sã faceþitot ce depinde de dvs pentru a vãasigura un grad sporit de siguranþã.De asemenea, uºa de la intrare tre-buie sã fie protejatã realmente, sã seînchidã efectiv. O poartã sau o uºã

deschisã este prima „invitaþie” pentruun hoþ. Nu neglijaþi cele mai ele-mentare mãsuri de precauþie.

La casele particulare ºi locuinþelecu puþini locatari þineþi întotdeaunapoarta/uºa închisã. Chiar dacã plecaþipânã la un vecin sau lipsiþi foarte puþintimp nu lãsaþi poarta/uºa neîncuiatã.

Intrãrile în imobil sau în locuinþã sãfie foarte bine luminate. Montaþi becurila uºa apartamentului ca sã vedeþicine sunã la uºã.

Sesizaþi de îndatã desprecomiterea unor astfel de infracþiuniPoliþia Oraºului Pucioasa lanumãrul de telefon 0245/760385 sau112.

ªªeeffuull PPoolliiþþiieeii OOrraaººuulluuii PPuucciiooaassaaCCoommiissaarr ººeeff ddee PPoolliiþþiiee

CCoommaann AAllbbeerrtt

BIROU SSTARE CCIVILÃAAPPRRIILLIIEE 22001144

NNAAªªTTEERRIICasandroiu Anisia – Nicoleta – 04.04.2014, Toma Matei –

Gabriel 04.04.2014, Sorescu Andrei – Sebastian –09.04.2014, Bãjan Eric – ªtefan – 09.04.2014, Luca Alin –ªtefãnuþ – 14.04.2014, Biþã Rareº – Georgian – 11.04.2014,Lecoiu Mihnea – George - 17.04.2014, Florea Flavius –Gabriel – 25.04.2014.

LLee ddoorriimm ssããnnããttaattee!!

CCÃÃSSÃÃTTOORRIIII Roman Dumitru – Matei ºi Gorgon Antoanela – Loredana -

27.04.2014.LLee ddoorriimm „„CCaassãã ddee ppiiaattrrãã””..

DDEECCEESSEE Iordache Dumitru – Emil – 72 ani, Lopãtaru Vasile – 81 ani,

Dumitra Gheorghe – 82 ani, Dinescu Miºu – 87 ani, GogoaºeGheorghe – 80 ani, Fiºcã Zamfir – 67 ani, Gheorghe Penelopa– 58 ani, Duþescu Adela – 43 ani, Stoica Maria – 80 ani, PitcãIoana - 83 ani, Ilie Ion – 73 ani, Stoian Georgeta – 84 ani,Costache Florica – 83 ani, Bãdoiu Aurel – 53 ani.

DDuummnneezzeeuu ssãã--ii ooddiihhnneeaassccãã!!îînnttooccmmiitt,,

IInnssppeeccttoorr MMããnniiccaa GGeeoorrggiiaannaa

PPRREEVVEENNIIRREEAA FFUURRTTUURRIILLOORR DDIINNLLOOCCUUIINNÞÞEE ªªII AA ÎÎNNªªEELLÃÃCCIIUUNNIILLOORR

ªªCCOOAALLAA GGIIMMNNAAZZIIAALLÃà „„MMiihhaaii VViitteeaazzuull”” PPUUCCIIOOAASSAAccoonnssoolliiddeeaazzãã pprriieetteenniiaa FFRRAANNCCOO-RROOMMÂÂNNÃÃ

pagina 77BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

„Omul sfinþeºte locul”!, aºa se spune ºi,într-adevãr, viaþa ne dovedeºte constant cãeste o zicalã cu o dozã mare de adevãr.Pucioasa are numeroase motive de mândriela nivel local, naþional, dar ºi internaþional.Puciosenii sunt oameni deosebiþi, talentaþi,care duc departe ºi cu mândrie numele loca-litãþii din care provin. Una dintre aceste per-soane este ºi Mihaela Bobaru (n.Gheorghiu), din Pucioasa, care prin perse-verenþã ºi dãruire ºi-a încununat munca culaurii reuºitei. A fost crescutã într-o familie încare educaþia ocupã un loc de frunte, mamaacesteia, Elena Gheorghiu, fiind învãþãtoarela ªcoala nr. 1 Mihai Viteazul Pucioasa, iarsora, Cãtãlina, profesoarã de matematicã laªcoala nr. 4 Elena Donici Cantacuzino. Primiipaºi spre reuºitele care urmau sã aparã i-afãcut la ªcoala nr. 4 din Pucioasa, urmândapoi Colegiul Naþional Nicolae Titulescu. Aavut ocazia ca prin efortul depus sã ajungãsã lucreze într-un loc la care mulþi doarviseazã: NASA (National Aeronautics andSpace Administration, agenþie reponsabilãcu programul spaþial public al Statelor Uniteale Americii ºi cu cercetare aerospaþialãcivilã ºi militarã pe termen lung). Citiþi în con-tinuare un interviu cu aceastã doamnã deexcepþie a oraºului Pucioasa, care a reuºit sãîmbine reuºitele profesionale cu cele perso-nale.

RReeppoorrtteerr:: CCuumm ppuutteeþþii ddeessccrriiee eexxppeerriieennþþaattrrããiittãã llaa NNAASSAA?? CCuumm aaþþii aajjuunnss ssãã lluuccrraaþþiiaaccoolloo??

MMiihhaaeellaa BBoobbaarruu:: Mã simt norocoasã cãam lucrat acolo. La doctorat m-am specializatpe verificarea automatã a sistemelor com-putaþionale. Laboratoarele NASA sunt printrepuþinele care investesc în acest domeniu. Amînceput sã lucrez la unul dintre laboratoare întimpul doctoratului ºi dupã ce am terminatam lucrat la alt laborator, cel care conducemisiunea Curiosity pe Marte.

RR:: SSiigguurr eexxiissttãã ppeerrssooaannee ccaarree aarr ddoorrii ssããaajjuunnggãã ssãã lluuccrreezzee îînnttrr--uunn aassttffeell ddee ccaaddrruu.. CCeeîîii ssffããttuuiiþþii?? CCaarree ssuunntt ppaaººiiii sspprree rreeuuººiittãã?

MM.. BB..:: Dacã faci studii avansate într-un

domeniu de ºtiinþã sau inginerie care estelegat de NASA, ai ºanse sã ajungi sã lucrezipentru NASA sau alte agenþii similare. Înºtiinþã: astronomie, fizicã, chimie, geologie,chiar biologie. În inginerie: aeronauticã,mecanicã, electronicã, software.

R: Ce implicã funcþia pe care o deþineaþi?MM.. BB..:: Am fãcut parte dintr-un grup de

cercetatori care aveau rolul de a executa ve-rificarea software-ului, ce este parteesenþialã din diverse misiuni ale NASA.Verificarea implicã analizarea automatã asoftware-ului pentru a asigura lipsadefectelor – un fel de control de calitate. E undomeniu mai complex decât am descris aici,dar sper cã am cuprins esenþialul. PentruCuriosity, în particular, am pus bazele unuiproces de testare automatã a software-uluice controla integrarea tuturor componentelorrover-ului.

RR:: CCee îînnsseeaammnnãã mmaaii eexxaacctt mmuunnccaa llaa

NNAASSAA?? CCaarree ssuunntt rreessppoonnssaabbiilliittããþþiillee ppee ccaarreellee iimmpplliiccãã aacceesstt lloocc ddee mmuunnccãã??

MM.. BB..:: Este un loc unde poþi face cer-cetare aplicatã la misiunile de explorare înspaþiu. Sunt puþine locuri în lume unde poþiface acest lucru: sã faci ºi cercetare, sã ai ºiimpact în aplicaþii, ºi sã ai ºi un scop nobil,deschizãtor de drumuri în cunoaºtereaumanã.

RR:: CCee ccaalliittããþþii ttrreebbuuiiee ssãã aaii ppeennttrruu aa aajjuunnggeessãã lluuccrreezzii aaccoolloo?? CCaarree ssuunntt ccrriitteerriiiillee ddeesseelleeccþþiiee??

MM.. BB..:: Trebuie sã fii avansat într-un dome-niu ºtiinþific sau ingineresc relevant. Atuncisunt toate ºansele sã întâlneºti specialiºti dela NASA sau sã fii recomandat lor. Apoi suntºi criterii legale, cum ar fi sã ai sau sã poþiprimi vizã de lucru, sã treci investigaþia de„background” care se face pentru agenþiileguvernamentale din State ºi nu numai.

RR:: PPâânnãã llaa aacceesstt mmoommeenntt ccaarree ssuunntt rreeaa--lliizzããrriillee ddee ccaarree ssuunntteeþþii ffooaarrttee mmâânnddrrãã??

MM.. BB..:: Sunt mulþumitã cã am reuºit sãmenþin o balanþã între realizãrile profesionaleºi cele personale. Este mult mai greu decâtse crede.

RR:: SSuunntteeþþii mmâânnddrrãã ccãã ssuunntteeþþii ddiinnPPuucciiooaassaa??

MM.. BB..:: Locul naºterii ºi al copilãrieirãmâne special întotdeauna. ªi mai alesdupã plecarea departe ajungi sã apreciezi ºimai mult locurile, oamenii, experienþele deacolo.

RR:: AAvveeþþii rreeggrreettee lleeggaattee ddee ccaarriieerrãã??MM.. BB..:: Intervin decizii pentru menþinerea

acelei balanþe de care am spus mai sus, încare trebuie sã renunþi la planuri individualeîn favoarea nevoilor familiei, de exemplu. Nule regret, dar nu pot sã nu mã întreb, în modfiresc, cum puteam face mai bine.

RR:: VV--aaþþii ddoorriitt îînnttoottddeeaauunnaa aacceeaassttããmmeesseerriiee??

MM.. BB..:: Din ºcoala generalã m-au atrascomputerele ºi de atunci m-am hotarât sãurmez informatica. Cred cã am avut o încli-naþie în aceastã direcþie, dar aveam ºi alteînclinaþii. Nu a fost o dorinþã fierbinte, cât a

fost o alegere dintre opþiunile pe care leaveam la momentele respective, în care amavut de decis. Pasiunea mea este sãexplorez cât mai mult din varietatea pe careo oferã viaþa înainte sã expir. Nu vreau sãurmez cu hobotnicie o cale ortodoxã, cãtre oþintã hipnotizantã. Îmi plac ºi drumurile lãtu-ralnice, nebãtãtorite, care invitã sã fie explo-rate, în limitele legale bineînþeles.

RR:: CCee--ii ssffããttuuiiþþii ppee ttiinneerriiii ddiinn zziiuuaa ddee aazzii??CCuumm îîii îînnccuurraajjaaþþii ppeennttrruu vviiiittoorr??

MM.. BB..:: Sã înveþe de la alþii atât cât le tre-buie pentru a-ºi descoperi ceea ce e mai bunîn ei înºiºi ºi apoi sã nu mai asculte denimeni, sã îºi urmeze vocea interioarã.

RR:: CCee aaþþii sscchhiimmbbaa ddiinn ttrreeccuuttuull,, ddiinn vviiaaþþaadduummnneeaavvooaassttrrãã,, ddaaccãã ss--aarr ppuutteeaa??

MM..BB..:: Aº face în aºa fel încât sã fiu la unloc cu cei o mânã de oameni pe care i-amîntâlnit ºi cu care m-am simþit atât de bineîncât aº fi vrut sã trãiesc cu ei la nesfârºit.

RR:: AAvveemm nneevvooiiee ddee mmooddeellee îînn vviiaaþþãã?? MM.. BB..:: Doar de inspiraþie, sã ne gãsim pe

noi înºine, sã gãsim ceea ce ne face unici.Mai mult Muze, nu modele.

RR:: CCuumm ppuutteeþþii ddeeffiinnii ccaaddrreellee ddiiddaaccttiicceeccaarree vv--aauu ffoorrmmaatt îînn vviiaaþþãã??

MM.. BB..:: Oameni pasionaþi de munca lor,dar ºi atenþi la nevoile individuale ale învãþã-ceilor, apropiaþi lor. M-au ajutat sã descopãrceea ce era mai bun în mine.

RR:: CCuumm vveeddeeþþii ttiinneerreettuull zziilleelloorr nnooaassttrree??MM.. BB..:: Tinerii sunt aºa cum ni-i creºtem.

Eu cred cã toþi ne naºtem sã fim buni, darsuntem influenþabili, adicã educabili. Înspatele oricãrui tânãr este cineva care îleducã. Dacã educaþia pare cã nu merge, tre-buie schimbate metodele. ªi dacã merge,trebuie ridicate standardele. Deci suntemdirect responsabili de rezultate. Tinerii nu tre-buie sã fie subestimaþi, au energii creatoarenemãsurabile, trebuie ca noi, cei mai puþintineri, sã îi ajutãm sã le foloseascã pentru aschimba lumea în bine. ªi sã lãsãm loc desurprize, fiindcã nici noi nu le ºtim pe toate.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaaLLuummiinniiþþaa GGooggiiooiiuu

CCoonnffoorrmm AARRTT 1199 // OOUUGG nnrr.. 9977ddiinn 1144 iiuulliiee 22000055 RReeppuubblliiccaattãã

pprriivviinndd eevviiddeennþþaa,, ddoommiicciilliiuull,,rreeººeeddiinnþþaa ººii aacctteellee ddee iiddeennttiittaattee aalleecceettããþþeenniilloorr rroommâânnii,, SSeerrvviicciiiillee ppuu--bblliiccee ccoommuunniittaarree ddee eevviiddeennþþãã aa ppeerr--ssooaanneelloorr eelliibbeerreeaazzãã uunn nnoouu aacctt ddeeiiddeennttiittaattee îînn uurrmmããttooaarreellee ccaazzuurrii::

a) la expirarea termenului devalabilitate a actului de identitatecare urmeazã a fi preschimbat;

b) dacã s-a modificat numelesau prenumele titularului, data orilocul naºterii, iar în cazul titularuluiunei cãrþi electronice de identitate,ºi prenumele pãrinþilor;

c) în cazul schimbãrii domiciliu-lui;

d) în cazul schimbãrii denumiriisau rangului localitãþilor ºi strãzilor,al renumerotãrii imobilelor saurearondãrii acestora, al înfiinþãriilocalitãþilor sau strãzilor;

e) în cazul atribuirii unui nouCNP;

f) în cazul deteriorãrii actului deidentitate;

g) în cazul pierderii, furtului saudistrugerii actului de identitate;

h) când imaginea facialã dinactul de identitate nu mai cores-punde cu

fizionomia titularului;i) în cazul schimbãrii sexului;j) în cazul anulãrii;k) pentru preschimbarea actelor

de identitate care nu se mai emit,dar sunt valabile.

(2) Titularul sau reprezentantullegal al acestuia este obligat sãsolicite eliberarea unui nou act deidentitate, în condiþiile art. 15 ºi 16,dupã cum urmeazã:

a) cu cel mult 180 de zileînainte de expirarea termenului devalabilitate a actului de identitate,dar nu mai puþin de 15 zile, în situ-aþia prevãzutã la alin. (1) lit. a);

b) în termen de 15 zile de laproducerea uneia dintre situaþiileprevãzute la alin. (1) lit. b) - j);

c) oricând, în situaþia prevãzutãla alin. (1) lit. k).

(3) Actul de identitate valabilrãmâne în posesia titularului pânãla data înmânãrii noului document.

Conform ART 20/OUG nr. 97din 14 iulie 2005 republicatã,

Cartea de identitate provizoriese elibereazã în urmãtoarelecazuri:

a) când solicitantul nu prezintãtoate documentele necesare pen-tru eliberarea cãrþii de identitatesau a cãrþii electronice de identi-tate;

b) când temporar nu se poaterealiza procedura preluãrii datelorbiometrice;

c) în cazul cetãþenilor români cudomiciliul în strãinãtate, care locu-iesc temporar în România;

d) când se solicitã eliberareaunei cãrþi electronice de identitatesau a unei cãrþi de identitate, în

unul din cazurile prevãzute la art.19 alin. (1) lit. a), b), e), f), g), h), i)ºi j), la cererea cetãþeanului.

(2) Termenul de valabilitate acãrþii de identitate provizorie estediferenþiat dupã cum urmeazã:

a) de la o lunã la un an, pentrusituaþiile prevãzute la alin. (1) lit. a)- c);

b) 45 de zile, pentru situaþiaprevãzutã la alin. (1) lit. d).

(3) Prevederile art. 15 ºi 16 seaplicã în mod corespunzãtor.

*) Reproducem mai jos preve-derile art. II din Ordonanþa deurgenþã a Guvernului nr. 82/2012 ,cu modificãrile ulterioare.

„ART. IIDispoziþiile art. 20 alin. (1) lit. d)

din Ordonanþa de urgenþã aGuvernului nr. 97/2005, republi-catã, astfel cum au fost modificateprin prezenta ordonanþã deurgenþã, se aplicã numai cãrþilor deidentitate ºi cãrþilor electronice deidentitate eliberate potrivit art. 1alin. (2) din Ordonanþa Guvernuluinr. 69/2002 privind regimul juridical cãrþii electronice de identitate,republicatã, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare, inclusiv cu celeaduse prin prezenta ordonanþã deurgenþã.”

SSPPCCLLEEPP PPUUCCIIOOAASSAAaagg.. ººeeff ddee ppoolliiþþiiee EEmmaannuueell

TToohhããnneeaannuuiinnsspp.. OOaannaa IIoorrddaacchhee

PPuucciioosseenniiii,, ooaammeennii ddee vvaallooaarree!!

ªªttiiaaþþii ccãã??11.. UUlleeiiuull eesseennþþiiaall ddee bbrraadd -- aadduuccee bbuunnãã ddiissppoozziiþþiiee ººii ssttaabbiilliittaattee

eemmooþþiioonnaallãã;; 22.. UUlleeiiuull eesseennþþiiaall ddee bbuussuuiioocc –– aannttiiddeepprreessiivv,, iinndduuccee ssttaarree ddee

ooppttiimmiissmm ººii bbuunnãã ddiissppoozziiþþiiee;; 33.. UUlleeiiuull eesseennþþiiaall ddee cciittrroonneellllaa –– rreellaaxxeeaazzãã,, nnee aajjuuttãã ssãã ggâânnddiimm

ppoozziittiivv;;44.. UUlleeiiuull eesseennþþiiaall ddee ccuuiiººooaarree –– eenneerrggiizzaanntt,, nnee îînnssuufflleeþþeeººttee ººii

nnee aajjuuttãã ssãã nnee ssiimmþþiimm pprrootteejjaaþþii ddee oorriiccee rrããuu;; 55.. UUlleeiiuull eesseennþþiiaall ddee eeuuccaalliipptt –– ccaallmmeeaazzãã,, ppuurriiffiiccãã eemmooþþiiiillee,, nnee

aalluunnggãã iirriittaarreeaa ººii mmâânniiaa;; 66.. UUlleeiiuull eesseennþþiiaall ddee iiaassoommiiee -- aarroommãã aaffrrooddiizziiaaccãã ffiinnãã ccaarree ttee

ffaaccee ssãã ttee ssiimmþþii rroommaannttiicc;; 77.. UUlleeiiuull eesseennþþiiaall ddee LLããmmââiiee -- ppooaattee rreeddaa ssttaarreeaa ddee vviiggooaarree,,

pprroossppeeþþiimmee ººii îînnccrreeddeerreeaa îînn ffoorrþþeellee pprroopprriiii;; 88.. UUlleeiiuull eesseennþþiiaall ddee llaavvaannddãã -- eelliimmiinnãã ffrruussttrraarreeaa,, ssttããrriillee ddee

ppaanniiccãã ººii ddeepprreessiiaa;; 99.. UUlleeiiuull eesseennþþiiaall ddee mmeennttãã –– ssppoorreeººttee ccoonncceennttrraarreeaa,, ppuurriiffiiccãã

mmiinntteeaa ddee oobbsseessiiii ººii ggrriijjii;; 1100.. UUlleeiiuull eesseennþþiiaall ddee oorreeggaannoo -- ppuurriiffiiccãã mmiinntteeaa ddee ttrriisstteeþþee ººii

ddeepprriimmaarree,, nnee aajjuuttãã ssãã nnee rreeggããssiimm eecchhiilliibbrruull eemmooþþiioonnaall;; 1111.. UUlleeiiuull eesseennþþiiaall ddee ppiinn -- ddeessttiinnddee mmiinntteeaa,, eelliimmiinnãã ssttrreessuull ººii

tteennssiiuunneeaa nneerrvvooaassãã,, ccoonnffeerrãã eenneerrggiiee ººii ssttrrããlluucciirree;;1122.. UUlleeiiuull eesseennþþiiaall ddee ppoorrttooccaall –– aaffrrooddiissiiaacc bbllâânndd ººii rraaffiinnaatt,,

rreellaaxxeeaazzãã ººii ssppoorreeººttee ccrreeaattiivviittaatteeaa;; 1133.. UUlleeiiuull eesseennþþiiaall ddee rrooiinniiþþãã -- aaccþþiiuunnee bbllâânnddãã ººii ppllããccuuttãã,, eeffeecctt

ddee rreeggeenneerraarree aa ppssiihhiiccuulluuii;; 1144.. UUlleeiiuull eesseennþþiiaall ddee rroozzmmaarriinn -- ppuurriiffiiccãã ººii pprrootteejjeeaazzãã ppssiihhiicc,,

eerraa ccoonnssiiddeerraatt uunn ssiimmbbooll aall pprriieetteenniieeii ººii aall iiuubbiirriiii;; 1155.. UUlleeiiuull eesseennþþiiaall ddee ssccoorrþþiiººooaarrãã –– ppuutteerrnniicc aaffrrooddiissiiaacc,, ssttiimmuullaa--

ttoorr ººii eenneerrggiizzaanntt,, îînnddeeaammnnãã llaa aaccþþiiuunnee;; 1166.. UUlleeiiuull eesseennþþiiaall ddee ttããmmââiiee -- ccaallmmeeaazzãã mmiinntteeaa,, eelliimmiinnãã ssttããrriillee

oobbsseessiivvee,, aadduuccee ppaacceeaa iinntteerriiooaarrãã;; 1177.. UUlleeiiuull ddee bbeerrggaammoottãã,, oo aarroommãã ccaallddãã,, îînnssoorriittãã ccaarree aalluunnggãã

ttrriisstteeþþeeaa ººii aannxxiieettaatteeaa;; 1188.. UUlleeiiuull ddee ccaarrddaammoomm eessttee uunn eexxcceelleenntt rreeccoonnffoorrttaanntt ººii vvãã

aajjuuttãã ssãã vvãã lliimmppeezziiþþii mmiinntteeaa;; 1199.. UUlleeiiuull ddee ggrreeppffrruuiitt -- vvãã aajjuuttãã ssãã aavveeþþii îînnccrreeddeerree îînn ffoorrþþeellee

pprroopprriiii ººii îînnllããttuurrãã oobboosseeaallaa ººii ssttrreessuull eemmooþþiioonnaall;;2200.. UUlleeiiuull ddee iieennuuppããrr -- ccrreeººttee ccaappaacciittaatteeaa ddee aa ddããrruuii ººii ddee aa

pprriimmii ccããlldduurrãã ººii iiuubbiirree..

SSPPCCLLEEPP PPUUCCIIOOAASSAA IINNFFOORRMMEEZZÃÃ!!

c

m

y

k

BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarree

PP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºuluipagina 8

c

m

y

k

●● AA îînncceeppuutt iimmppllee--mmeennttaarreeaa pprrooiieeccttuulluuii„„RReeaabbiilliittaarree ººii mmooddeerrnn--iizzaarree ªªccooaallaa nnrr.. 11 –– MMiihhaaiiVViitteeaazzuu,, PPuucciiooaassaa””!!

Administraþia OraºuluiPucioasa investeºte în edu-caþie! În localitate sedesfãºoarã mai multeproiecte ce au drept scopmodernizarea unitãþilor deînvãþãmânt ºi realizareaorelor de curs în cadredemne de UniuneaEuropeanã.

Edilul ºef, Dãnuþ Bãdãu,a anunþat începerea imple-mentãrii proiectului„Reabilitare ºi modernizareªcoala nr. 1 – Mihai Viteazu,

Pucioasa”, cod SMIS 11994,finanþat prin ProgramulOperaþional Regional 2007-2013, Axa prioritarã 3 –Îmbunãtãþirea infrastructuriisociale, Domeniul major deintervenþie 3.4 –Reabilitarea, modernizarea,dezvoltarea ºi echipareainfrastructurii educaþionalepreuniversitare, universitareºi a infrastructurii pentru for-mare profesionalã continuã,contract de finanþare nr.4101/03.04.2014.

Obiectivul general alproiectului îl constituie spri-jinirea unei dezvoltãri eco-nomice, sociale, durabile înoraºul Pucioasa, potrivitnevoilor ºi resurselor speci-fice, cu accent pe sprijinirea

dezvoltãrii durabile a infra-structurii de educaþie.

Obiectivul specific alproiectului esteîmbunãtãþirea calitãþii infra-structurii de educaþie ºi mod-ernizarea ªcolii Gimnazialenr. 1 Mihai Viteazul dinoraºul Pucioasa, pentruasigurarea unui proces edu-caþional la standardeeuropene ºi a creºterii par-ticipãrii populaþiei ºcolare laprocesul educaþional.

Proiectul se deruleazãtimp de 14 luni, în perioada04.04.2014 - 03.06.2015.

Valoarea totalã a proiec-tului este de 1.765.431,81lei.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

Unul dintre proiecteleaflate în derulare de cãtreU.A.T. Oraºul Pucioasa, înfrunte cu edilul DãnuþBãdãu, prin care seurmãreºte reabilitarea,dezvoltarea ºi modern-izarea staþiunii balneocli-materice din judeþulDâmboviþa este ”Înfiinþare,Reabilitare ºi DotareCentru Naþional deInformare ºi PromovareTuristicã în staþiunea deInteres Naþional Pucioasa”.

În data de 08.05.2014 aavut loc vizita la faþa locu-lui, etapã importantã înprocesul de aprobare aproiectului. Dupã aceastãvizitã vor fi transmise clari-ficãrile solicitate de cãtreServiciul de Evaluare,Selecþie ºi Contractare dincadrul Direcþiei GestionareFonduri Comunitare pentruTurism – AutoritateaNaþionalã pentru Turism.

U.A.T. Oraºul Pucioasaare ca obiectiv semnareacontractului de finanþarenerambursabilã pentruobiectivul mai sus menþion-at într-un termen de 3-4luni de zile, în funcþie deevaluãrile, aprobãrile ºiprogramãrile interne aleAutoritãþii Naþionale pentruTurism.

Astfel va fi realizat ºiacest obiectiv de impor-

tanþã majorã pentru turis-mul local, þinând cont ºi defaptul cã existenþa acestuiCentru Naþional deInformare Turisticã esteunul dintre criteriile deatestare a oraºului ca staþi-une balneoclimatericã deinteres naþional.

Obiectivul general alproiectului este creareaunui Centru Naþional deInformare ºi PromovareTuristicã (CNIPT) în scopulcreºterii numãrului turiºtilorîn staþiunea de interesnaþional Pucioasa, judeþulDâmboviþa. Obiectivele

specifice vor contribui lavalorificarea potenþialuluituristic local prin pro-movarea identitãþii cultur-ale – componentã a mediu-lui antropic, în scopulcreºterii gradului de atrac-tivitate ca destinaþie turis-ticã ºi influenþã pozitivãasupra activitãþilorconexe/derivate din turism,în localitatea Pucioasa.

AAddrriiaann MMaannggaallaaggiiuu,,iinnsspp.. SSuuppeerriioorr

CCoommppaarrttiimmeenntt AAcchhiizziiþþiiii ––IInnvveessttiiþþiiii PPrrooiieeccttee

EEuurrooppeennee

Echipa de juniori asecþiei de micromodele de laClubul Copiilor ”NicolaeMateescu” Pucioasa acâºtigat, pentru a treia oarãconsecutiv, titlul de cam-pioanã mondialã!

În perioada 30 aprilie – 5martie, sportivii Clubului dinPucioasa antrenaþi de RaduFoamete, au participat laCampionatul Mondial deMicromodele, gãzduit desalina de la Slãnic-Prahova.Echipa a câºtigat titlul decampioanã mondialã dupãce au terminat pe primul locºi la ultimele douã ediþii(2010 ºi 2012). La start aufost prezenþi 67 de sportivi(39 de seniori ºi 28 dejuniori).

Echipa de seniori aRomâniei, alcãutitã dinCorneliu Mangalea, AurelPopa, Dan Amorãriþei ºiRadu Foamete (team-man-ager al echipei naþionale demicromodele), a câºtigat omedalie de argint. CãlinBulai, junior al Clubului

Copiilor Pucioasa a devenitvicecampion mondial la indi-vidual, aurul fiind câºtigat deun american.

Podiumul CupeiMondiale de Micromodele afost ocupat în totalitate desportivii antrenaþi de RaduFoamete. La juniori,

Gheorghe Tatu Filip, DavidArjan ºi Cãlin Bulai au ocu-pat podiumul, iar la senioriCorneliu Mangalea a ocupatlocul 1, iar Daniel Amorãriþeilocul 3.

FFeelliicciittããrrii ttuuttuurroorr!!

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

La PPucioasa sse iinvesteºte îîn eeducaþie!

Centru dde IInformare TTuristicã,la PPucioasa!

MMiiccrroommooddeelliiººttiiii ddee llaa CClluubbuull CCooppiiiilloorr PPuucciiooaassaa,,

ccaammppiioonnii mmoonnddiiaallii!!

„Dincolo de Fieni (...) Ialomiþase lãfãie într-un vad din ce în cemai larg, alergând de la un mal laaltul, pânã ce un pod de fier ostrânge de pe drumuri, înghe-suind-o lângã maluri. Apoi intrãîntr-un orãºel, Pucioasa, caredebuteazã cochet cu un bulevardce se pierde undeva cãtre centru,asfaltat ºi plantat cu tei ºi castani.”

((CCaarrppeenn NN.. DD..,, PPee uurrmmeelleemmiioorriiþþeeii))

„Beneficiind de o aºezare fru-moasã, într-o vale deschisã perâul Ialomiþei, de o parte ºi de altadealuri uºor tãrãgãnate, în fundpriveliºtea munþilor acoperiþi decodri, dincolo de râu, de sub orupturã de mal, þâºnesc binefãcã-toarele izvoare de pucioasã ºifier...”

((AAlleexxaannddrruu VVllaahhuuþþãã,, RRoommâânniiaappiittoorreeaassccãã))

PPuucciiooaassaa,, ppllaaii ddee ddoorr!!