Coperta: Mdddlina AngelescuFoto:Alex. Mihai

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomdnieiREMARQUE ERICH, MARIA

Scinteia de viafd / Erich Maria Remarque; inromdnegte de Sanda Munteanu. _ Bucuregti:Editura Vivaldi, 2018

tsBN 978-97 3_1 50_1 35_2

l. Munteanu, Sanda (trad.)

821.112.2

DER FUNKE LEBEN by ERICH MARIA REMARQUE41952, 1954,1956 by New york University,successor-in-interest to the literary rights of

The Estate of the Late paulette Goddard Remarque

Reproducerea integrald sau parfiala sub orice formd(scanare, transpunere in format electronic sau audio)

punerea la dispozitia publicd prin internet sau alte relele inscop comercial sau gratuit fdrd acceptul prealabil al

Editu rii VIVALDI, delindtoarea copyrightulu i,reprezintd incdlcarea legisla{ieiin vigoare gi se pedepsegte

conform reglementdrilor actuale

Toate drepturile asupra acestei versiuniapar[in Editurii V|VALDt

ERICH MARIA REMARQUE

SCM^DEvuruI

ln romanegtede

Sanda Munteanu

Editura VIVALDI

1

Scheletul 509 iqi ridicd iircet capul qi iqi deschise ochii.Nu-qi dddea seama dacd fusese leqinat sau doar adormise;intre una qi alta de-abia dacd mai exista weo deosebire - o

consecinfr a foamei indurate gi a extenubrii. in ambele cazrniera vorba despre o cufundare in addncuri m16;tinoase, dincare se pare cd nu prea mai reuqeai sd te ridici.

509 rdmase un timp nemiqcat trdgdnd cu urebhea. Erauna din vechile reguli ale vie{ii intr-un Iagdr; nu ;tiai nicio-datd din ce direclie te paqte un pericol, iar cdttimp rbmdneainemigcat aveai qansa sd nu fii observat sau si fii luat dreptun mort - o simpld lege a naturii pe care pdnd qi un gAndac

o cunoqtea.Nu auzi niciun zgomot suspect. Santinelele din turnu-

rile de control inzestrate cu mitraliere pdreau pe jumdtateadormite gi chiar qi in spatele lui era liniqte deplind. El iqiintoarse cu multd precaulie capul gi se uitd inapoi.

Lagdrul de concentrare Mellern dormita paqnic inbdtaia soarelui; piafeta ce servea drept loc de adunare pen-tru apel - numit de S.S.2 cu mult umor ,,Ringul de dans" -era aproape pustie.

Doar de st0lpii solizi, din lem[, de la dreapta por,tii de

la intrarea in lagdr stlteau atdrna[i patru oameni cu m0i-nile legate la spate. Ei fuseserd ridicali cu ajutorul unorfunii pdndla o lndllime de la care picioarele nu mai puteau

2 Schutzstafel, polilie politicd in armata nazisti.

Erich Maria Remarque

atinge pdmdntul. Bralele lor erau luxate. Doi fochiqti dela Crematoriu se amLrzau arunc6nd spre ei, prin fereastradeschis[, mici bucdlele de c5rbune, dar nici unul din ceipatru nu se mai misca. Stdteau deja de o jumdtate de ordatdma[i de cdte o cruce qi iqi pierduserd cunoqtin{a. BarbcileLag[rului de muncd erau pustii; detagamentele de muncdnu se intorseser[ incd. Cdliva oameni care erau de serviciuin interior se furiEau pe stradelele dintre bardci. La stdngaporJii de la intrare, in fala buncdrului disciplinar, luase locScharfihrer-ul3 S.S. Breuer. Se instalase la soare intr-unfotoliu de rdchitd in fa\a unei mdsule rotunde si se delectacu o cafea. O cafea bund, veritabild, era deja o raritate in pri-mdvara anului 1945; dar Breuer sugrumase cu pufin timp ?n

urmd doi evrei, careputrezeau de vii deja de qase sdptlmdniin buncdr, consider6nd cd acest gest de omenie din parteasa merita o recompensd. Caraula de la buc6t6rie ii trimiseseEi o farfurie cu pldcintd cubrdnzd" dulce. Breuer o consumaincet, savurdnd-o in tihnd; ii pldceau mai ales stafidele firds0mburi cu care prdjitura era imp[natd din belqug. Evreulv6rstnic il amuzase mai pulin; in schimb cel tdn6r fusesemai rezistent: ddduse din picioare Ei croncdnise destul demult. Breuer rdnji somnoros gi ascultd frdnturile de melodiepierdute in vdnt ale tarafului 1ag6ru1ui, care frcea exerciliiin spatele grddinii de zarzavaturi. C6.nta valsul ,,Trandafiridin sud" - una din piesele preferate ale comandantului lagi-rulur, O b er s t u rm b anffi hrel N eub auer.

509 zdcea in partea opusd a lagdrului, in apropierea unuiglup de bardci din lemn separate de Lagdrul mare de munc6printr-un gard de sdrmd ghimpati. Aceastd porliune era numitdLagdrul mic. El ii addpostea pe definulii prea slabi penhu amai putea munci. AceEtia fliseserd plasali acolo ca sb moar6.3 Comandant de unitate in S.S., in perioada hitleristd.a Grad militar in S.S.

8

Scdnteia de uiald

Aproape tofi mureau repede; dar se addugau mereu allii noi,chiar inainte ca cei dinduntru si fi murit deja, aqa inc6t bard-cile erau in permanenfd supraaglomerate. Muribunzii zdceau

de multe ori unul peste altul, in intervalele dintre paturi sau

mureau pur gi simplu afard, in aer liber. Mellern nu fuseseituestrat cu o camerd de gazare - ceea ce il fbcea pe coman-dantul lagdrului sd fie foarte m0ndru. El explica adeseori cd,

la Mellern, delinulii mureau de o moarte natural6.. Denumireaoficiald a Lagdrului mic era ,,Departamentul de menajare" -dar numdrul celor care reuEeau sd opund rezistewith mai multde una, doud sdptdmdni acestor menajamente era ffim. Unmic grup de asemenea rezistenfi locuia ?n Baraca 22. Cu unrest de umor al spdnzuratului, ei se autointitulaserd ,,veteranii".509 fbceaparte dintre ei. Fusese adus tr Lagdrulmic inainte cupatru luni; qi el insuEi considera supraviefuirea sa drept un mira-col. Fumul dinspre Crematoriu aducea flrninginea pdnd la el.Vdntul o depunea pe lagdr iar trombele de fum feceau la micd?nd{ime deasupra bardcilor. Aveau un miros grdsos gi dulceagprovocdnd geap.509 nu reuqise nici acum s[ se obiqnuiascdcu el deqi tr[ia de zece ani ?n lagbr. Acest miros conlinea astdziresturile a doi veterani: ceasomicarul Ian Sibelski qi profeso-rul universitar Buchsbaum. Ambii muriserd inBnaca22 fiindpredafi la Crematoriu pe la ora douisprezece. Buchsbaum ?nsd

mr integral: lipseau din cadavru kei degete, gaptesprezece dinliEi o parte din organul sexual. Le pierduse in timp ce fusesesupus unui proces de reeducare care urmf,rea sd facd din el unom folositor. Povestea cu organul sexual trezise multe rdsete inserile culhrrale dincazarcna S.S. Fusese ideea Scha(iihrer-uluiGtinther SteinbrenneE sosit de curdnd in lagdr. O idee simpldca toate ideile mdrele - o injeclie cu acid clorhidric foarte con-centrat: si nimic altceva. Steinbrenner se bucurase imediat dupdaceea de un respect deosebit dinpartea camarazilor sdi.

lrich Mariq Remarque

Dupd-amiaza de martie era bl6ndd, iar soarele rds-pindea deja un pic de c6ldurd; cu toate acestea pe 509 ilpdtrunsese frigul, degi pe Idngl, hainele sale imbrdcase Eipe cele ale altor trei persoane - jacheta lui Josef Bucher,mantaua negustorului de haine vechi Lebenthal qi jerseulrupt al lui Joel Buchsbaum, salvat de Baraca 22 inainte depredarea cadavrului. Dar c6nd un om cu in61limea de unmetru qaptezeci qi opt cdntdrea sub 35 de kg probabil cd nicimdcar o bland nu l-ar putea incdlzi.

509 avea dreptul sd stea la soare o jumdtate de ord, dupdcare trebuia sd se intoarcd in baracd, sd predea hainele impru-mutate, in plus Ei jacheta sa, cdci urma altul la rdnd. AEa se

infeleseserd veteranii dupb ce frigul cedase. C0{iva nu se maiasociaserd. Se simfeau prea epuiz{i qi dupd suferinlele ierniinu mai doreau dec0t sb moari liniqtiji in barac6. insd Berger,decanul de vdrstd al dormitorului, insistase ca tofi cei care se

puteau incd t6ri sd respire un aer mai curat. Urmdtorul eraWesthof, dupd care ii venea rdndul lui Bucher. Lebenthalrenunlase - avea ceva mai important de frcut.

509 iEi intoarse iar capul. Lagdrul fusese amenajat pe ocolind, iar printre sdrmele ghimpate puteai vedea oraqul lapicioarele ei. Acesta era asezat in vale, mult sub lagdr; dinlabirintul de acoperiquri se indllau turnurile bisericilor - unoraq vechi, cu multe biserici si ziduri, cu alei de tei qi ulileintofiocheate. Paftea noud a oraqului se ?ntindea in nord,cu strdzi mai late, gara centrald, blocuri mari cu locuin{ede inchiriat, fabrici qi uzine de cupru Ei fier in care lucraudetaEamente de muncb ale lagdrului.

Un r6u traversa oragul inscriind o cotiturd mare, iar in else oglindeau, somnoroase, podurile qi norii.

509 ldsd capul in jos. Nu qi-l putea {ine ridicat mai multtimp. Capul trage greu la cdntar cdnd muqchii gdtului s-au

10

Scdnteia de uiald

atrofiat ajungdnd sd fie subliri ca o sfoard - iar vederea fumu-lui care ieqea din homurile caselor din vale, te frceau sd

simfi foamea chinuitoare Ei mai intens decAt in mod obignuit.Sim{eai foamea qi in creier, nu numai in stomac. Stomaculse obignuise cumva de atdfia amar de ani * nici nu mai era

in stare sd simtd altceva decdt o voracitate surd[, constantd.in schimb, foamea din creier pdrea mult mai parEivd. Trezeahalucinalii qi nu se ostoia nicio c1ip6. Pdtrundea chiar qi

in somn. In iarn6, 509 depusese timp de trei luni eforturisuslinute pentru a scdpa de obsesia cartofilor pr5ji{i. Simfeapeste tot mirosul lor - chiar qi in putoarea bardcii cu latrina.Acum il chinuia obsesia ochiurilor cu sldnin[ prajitd.

509 se uitd la ceasul de nichel aqezat l6ng5 el, pe jos.I-1 imprumutase Lebenthal. Reprezenta un obiect prefiospentry baracd; polonezul Julius Silbea decedat de mult,il introdusese cu ani in urm6 prin contrabandd in lagdr.509 constatd cd,mai avea 10 minute la dispozilie; cu toate

acestea preferd sd se tdrascd inapoi, inbaracd.. Nu voia sd

adoarmd iar. Nu qtiai niciodatd dacd te vei maitrez|El se uitd incd o datd, cu aten[ie, spre stradela din lagdr.

Nu vdzu nici acum nimic ce ar fi putut reprezentaunpericol.Nici nu se agtepta la aga ceva. Precau[ia era mai degrabd orutind a vechiului Iocatar al lagdrului decdt o teamd reaId.

Din cauza cazurllor de dizenterie Lagdrul mic se gdsea intr-un fel de carantinl, rar oamenii de la S.S. se aventurau rare-ori sd intre in el.

in afard de aceasta, in ultimii ani, controlul sldbise con-siderabil in intregul lagdr, in comparafie cu anii anteriori.Rdzboiul se fbcuse simlit din ce in ce mai mult, ;i o partedin oamenii S.S.-ului, cate pdnd acum torturaserd qi uci-seserd in mod eroic doar delinuli neputincioqi, fusese incele din urmd trimisd pe front. Acum, adic[ ?n primdvara

11

Erich Maria Remarque

anului 1945,in lagdr se mai afla doar o treime din trupeleS.S.-ului de mai demult. Administrafia internd trecuse dejade multf, vreme aproape exclusiv in mdinile definutilor.Fiecare baracd, avea un responsabil al blocului qi cdte unresponsabil de dormitor - detagamentele de muncb erauconduse de caraule qi de qeful echipei de muncitort, tarintregul lagdr de responsabilul lagdmlui - tofi fiind delinu{i.Controlul superior ii revenea conducdtorului lag6ru1ui, res-ponsabilului blocului sau al detaEamentului de muncd - iaracegtia erau, toti, oameni de la S.S. Inilial in lagdr se afla-serd doar de{inufi politici, dar in decursul anilor li se ald-turaserb numeroqi delinuji de drept comun din inchisorilesupraaglomerate ale oraqului Ei provinciei. Grupurile se

deosebeau prin culoarea triunghiului de stofb aplicat, lAngdnumdr, pe hainele tuturor definulilor. Triunghiul politicilorera rogu, cel al infractorilor verde. Evreilor li se adduga untriunghi galben, aqa incAt cele doub triunghiuri formau la unloc steaua lui David.

509 lud mantaua lui Lebenthal Ei jacheta lui Bucher, lepuse pe spate qi incepu s[ se tdrascd spre baracd. Se simleamai obosit ca altddatd. ii venea foarte greu chiar qi numaisd se tdrasc[. Dupb pulin timp pbmdntul de sub el ?ncepu sdse invdfieascd. El se opri, iEi inchise ochii Ei inspird addnc,pentru a-qi reveni. in acea clipd rdsunarb sirenele in oraE.

La inceput se auzird, doar doud. Peste cdteva minute se

inmulliserd qi in scurt timp intregul oraq, de jos, din vale,pdrea sd scoatb fipete. El fipa de pe acoperiEuri qi strdzi, depe turnuri qi din fabrici; oraqul se intindea, deschis, inbdtaiasoarelui; aveai impresia cd ?n el nu se miqcd nimic, dar cd.

incepuse deodatd sd lipe ca un animal paralizat, care vedemoartea cu ochii dar nu poate sd o rup[ la fugd - el tipa cusirene si fluiere cu aburi adres6ndu-se cerului in care totul

l2

Scdnteia de uia{d

rdmdsese liniqtit Ei nemiqcat.509 se tupiiase imediat. in timpul alarmei aeriene era

interzis sd se afle in afara bar[cii. Ar fl pufut incerca sd se

ridice qi sd o ia la fugd, dar se simlea prea sldbit ca sd poatdinainta mai repede , iar baraca era prea deparle. in timpulacesta vreun gardian nou-venit qi mai nefl/os ar fi pututtrage in el. Prin ufinare se tdr? cdt putu de repede cu c6fivametri inapoi, la o micd ridibdturd din pdmdnt, gi se inghesuiin spatele ei trdgdnd hainele imprumutate peste cap. Ardtaca un om care se pribuqise qi murise. Asemenea incidenteaveau deseori loc netrezind nicio suspiciune.

Oricum alarrnanu va dura mult. in ultimele luni aqa cevaawsese loc tot la cdteva zile, dar niciodatd nu se intdmplasenimic.

Avioanele zburaserl, de fiecare datd mai departe, inspreHanovra qi Berlin.

Incepurd sd sune qi sirenele lagdrului. Dupd c6tva timpse dddu a doua alurnd. Sunetele sirenei se intensificau qiscddeau - de parcd nigte discuri tocite qi-ar fi desfbquratmelodia in gramofoane uriaqe. Avioanele se apropiau deoraq. 509 se obignuise qi cu asta. Nu-l impresiona deloc.Duqmanul slu era mitraliorul cel mai apropiat care ar puteaobsela cd el nu era morl. Ceea ce se intdmpla in afara gar-dului de sdrmd ghimpatd nu-l privea pe el.

Respira cu greutate. Aerul sufocant de sub manta deve-nise o vatd neagrd tot mai densd care il apdsa. Zdcea inad0ncitura din pdmint ca intr-un mormAnt - gi incetul cuincetul incepu sd aibd impresia cd se afld intr-adevbr in mor-mdntul sdu - cd nu se va putea ridica niciodatd, de parcdde data aceasta toate se vor sfArgi, iar el va rdm6ne aici qi

va muri invins ori sfdrqit de sldbiciunea cea din umd con-tra cdreia incercase atdtavreme sd lupte, se strdduise sd se

I3

Erich Maria Remarque

impotriveascd, dar fdrd rezultat; el simfi cu $i mai multdintensitate aceastd aqteptare resemnatd care il cuprinseseextinzdndu-se in el qi deasupra lui, de parcd tot ce il incon-jura ar fi in aqteptare - de parcd oraqui ar agtepta ceva, Eiaerul qi chiar Ei lumina. Ca la ?nceputul unei eclipse totalede soare cdnd culorile primesc deja o tentd plumburie qipresimfirea vagd a unei lumi moarte, lipsitd de soare - unvacuum - aqteptarea cu respira{iatdratd, a ceiui ce urmdreqtesd vadd dacd moarlea il va ocoli qi de data aceasta sau nu.

Izbrhna nu fusese putemic[ dar il surprinsese peneaqteptate. $i venise dintr-o pat1c care pdrea mai la add,-

post ca celelalte. 509 avusese senza[ta cd simtise o zgudu-iflr[ ce venea din pdmdnt izbindu-l in stomac. in acelaqitimp urlctul sirenei pdrea sd fie strdbdtut de un quierat meta-lic, la diapazon inalt, care se intetea clipd de clipd - asemd-ndtor zgomotLrlui frcut de sirene qi totuqi cu totul altfel. 509nu-Ei dddea seama ce ap[ruse mai intdi: o zguduiturd venitddin pdmdnt sau quieratul urmat de o bubuiturd - in schimbiEi dddea seama cd nicio alann6" de pdnd acum nu fuseseinsoqitd de cele doud fenomene, iar cdnd acestea se repetarS,tot mai aproape, tot mai putemic, deasupra lui qi dedesubtullui, iqi dddu seama ce putea fi: pentru prima datd avioanelenu zburaser[ mai departe. Oraqul era bombardat.

Pdmdntul se cutremurd din nou. 509 avea impresia cdeste lovit de uriaqe bastoane de cauciuc subterane. Se simlidintr-odatd treaz cornplet. Senzalia de extenuare qi sfdrqealdse volatilizase ca fumul risipit de un v6rtej de vdnt. Fiecarezguduitur[ venitd din pdmdnt se transforma intr-o zgudui-turd in creierul sdu. Rdmase cdtva timp lini;tit - dar apoiiqi ?ntinse, aproape frrd sd observe ce face, mdna inainte,ridicOnd mantaua care ii acoperea fafa pentru a putea vedeace se petrecejos, in orag.

14

Scdnteia de uiald

incet si aproape injoac6, garacentrall dejos se desfbcea

parcd, ridicAndu-se in cer. Era o imagine aproape grafioasd

sd vezi cupola auritd plutind deasupra copacilor din parculordqenesc qi dispdrAnd apoi in spatele 1or. Exploziile puternicenu pdreau s[ facd parte din peisaj - totul mergea parcd multprea incet, iar zgomotul artileriei antiaeriene era acoperit de

zgomotul exploziilor - ca lltratul neputincios al unui terier de

l[tratul profund al unui duldu mare. La urmdtoarea zguduitur[putemicd unul din turnurile bisericii Sf. Ecaterina incepu sd

se clatine. $i el se prdbuqi foarte incet, sp5rgdndu-se in timpulcdderii lente in mai multe fragmente * de parcd toatd scena ar

fi fost filmatd cu incetinitorul qi n-ar fl o realitate. Trombe de

fum gros se indllau acum, ca niEte ciuperci, dintre case.

509 nu avea nici acum senzalia de distrugere; i se pdreacd niEte uriaqi invizibili se joac6 acolo, jos, qi atdt.

in carlierele rdmase nevdtdmate, fumul continua sd se

inalle paqnic din homuri; rdul reflecta ca pdnd acum noriiiar pocnetele antiaerienei tiveau cerul de parcd acesta ar fifost o pernd inofensivd ale cdrei cusdturi plesneau peste totd6nd fulgilor alb-cenuqii posibilitatea sd se imprdgtie in aer.

O bombd cdntla distanld mare de orag, pe pajiqtile care

urcau spre lagdr. 509 nu simfea nici acum teamd - toate se

intdmplau mult prea departe de lumea ?ngustl in care se inv0r-tea el. Aici ifi era fricd de ligdri aprinse care ili ameninfauochii ;i testiculele; de sdptSmdnile petrecute in buncdrulinfometdrii - un fel de sicriu de piatrd in care nu puteai sta

nici in picioare, nici culcat; de patul de torturd pe care erai

bdtut pdn5 {i se distrugeau rinichii; de camera de torturb dinaripa st0ngd de ldngd poartd- fricd ili era de Steinbrenner, de

Breuer, de Weber, qeful lagdrului - dar chiar qi aceast[ fricdse mai atenuase un pic de cdnd el fusese transferat in Lagdrulmic. Trebuia s[ invefi s5 dai repede uitdrii anumite lucnri,

15

Erich Maria Remarque

pentru a prinde puteri qi a putea tr[i mai departe.in afard de aceasta, iagirul de concentrare Mellem dddea

oarecare senlne de oboseald dttpd zece ani de torturd - chiarqi un membru t6ndr qi idealist al S.S.-ului se plictisea la unmoment dat sb torfrireze schelete. Acestea nu suportau prea

multe qi nu reaclionau in mod satisfbcdtor. Doar cdnd soseau

definufi noi, putemici, capabili de a suferi, vechiul elan patri-otic se maitrezea din cdnd in c6nd in S.S.-iqti. ir use*.tr"amomente auzeai din nou in timpul nopfii urletele cunoscute, iarechipele S.S. pdreau inviorate, de parcd ar fi consumat o frip-turd bund de porc cu caftofi qi vand roqie. in rest insb, lagS-

rele din Germania deveniser[ mai omenoase in anii rdzboiului.Definulii erau doar gazatj, omordli in bdtaie, executali, sau puEi

sd munceascl, pdnd,la distrugere, iar apoi ldsafi sd moard de

foame. Cd din cAnd in c6nd se ?ntAmpla ca un om incd viu s[fle incinerat in Crematoriu, se explica prin starea de surmenare

a oamenilor Ei prin faptul cd unele schelete stdteau prea multtimp nemiqcate - deci nu se putea vorbi de intenlii criminale.Oricum, aqa ceva se intdmpla doar cdnd sosea cdte un transportnou de delinuli pentru care trebuia gdsit repede loc de cazare

prin exterminare tn mas6. Nici chiar infometarea celor inaplide muncd nu erapractrcatd cu prea multd brutalitatelaMellem;in Lagdrul mic gdseai totdeauna ceva de mdncare, iar veteranii

- ca de exemplu 509 - reuqiserd sd bat[ recordul rezistdndfrrdmAncare multb weme si rdmdnAnd totusi in viat5.

Bombardamentul incetd deodatS. Doar artileia antiae-riand mai l6tra. 509 ridicb mai sus mantaua qi zdn acum celmai apropiat turn cu mitraliere. Era pustiu. Privi apoi maideparte, spre dreapta Ei spre stdnga. $i turnurile de acolordmdseserd frrd santinele. Oamenii S.S.-ului coborAserd de

16

ScAntuia de uia{d

peste tot pundndu-se la addpost. Cdci aveau addposturi anti-aeriene solide in apropierea cazdt:'ntlor. 509 dddu completla o parte mantaua Ei se tdri pdnd in apropierea garduiuide sdrmd ghimpatd. Se ridicd pe jumdtate sprijinindu-se ?n

coate qi se uit[ spre valea de jos.Oraqul ardea acum peste tot. Ceea ce cu pulin timp in

urmd pdruse s6 fie o joacd se transformase intre timp in rea-litate: adicd incendii ;i distrugeri. Fumul clocea pe strdzi ca

o moiuscd uriaEd, pustiitoare, galbend qi neagr6, devordndclddirile. Fldcdrile !6qneau de peste tot. Din clSdirea gdrii se

inal{a deodatd o trombd uriaqd de sc6ntei. Turnul prdbuqit albisericii Sf. Ecaterina fusese cuprins de flIcdri, iar limbilede foc il lingeau ca niqte fulgere livide. Netulburat Ei deparcd nu s-ar fi intdmplat nimic, soarele iEi revdrsa luminaaurie peste toate; fi se pdrea aproape fantomatic sd vezi c6.

cerul albastru qi alb rdmdsese la fel de senin ca ?nainte qi cdpddurile qi lanfurile de dealuri din jur se intindeau in conti-nuare liniEtite gi neimplicate, scdldate in lumina bldndd * de

parcd doar oraEul ar fi fost condamnat prin sentinla uneiinstanle necunoscute, sumbre. 509 se uitb in jos. Nesocotindorice precaufie, se uit[ cu atenfie in jos. Nu cuno;tea dinoraq decOt ceea ce se putea vedea printre s0rmele ghimpate;nu-l vizitase niciodatd, dar in cet zece ani petrecufi in lagar,oraqul devenise pentru el mai mult decAt un ora$.

La inceput reprezentase doar imaginea aproape insu-portabild a libert[fii pierdute. Se uitase zi de zi spre orag

- vdzuse desfrqurdndu-se acolo o viald lipsitd de griji, inmomentele cdnd, in urma unui tratament special aplicat de

Weber, conducdtorul lag6ru1ui, el de-abia dacd se mai puteatdri; contemplase bisericile qi casele sale in zilele cdnd el

I1