Sarmizegetusa Regia

Click here to load reader

  • date post

    29-Nov-2015
  • Category

    Documents

  • view

    29
  • download

    5

Embed Size (px)

description

Cetati dacice

Transcript of Sarmizegetusa Regia

Sarmizegetusa Regia in 3Dhttp://www.romaniadevis.ro/dacia/descopera-romania/romania-virtuala-3d/item/sarmizegetusa-regia-in-3d?category_id=286

Localizare: Gradistea de Munte, Orastioara de Sus

Situl arheologic Sarmizegetusa Regia

Amplasament: Ruinele "Cetii Sarmizegetusa Regia" de la Grditea Muncelului se afl pe culmea pietroas i destul de ngust a Dealului Grditei, o ramificaie a Godeanului, la 24 km departare spre S-SE de oraul Ortie (n linie dreapt) i la Est de ctunul Grditea Muncelului, la o deprtare de 7,5 km de acesta, pe o nlime de 1200 m (ntre cotele 1144 i 1254), acolo unde culmea Dealului Grdite se lete simitor, n punctul unde aceasta i schimb direcia general V-E, avut pn aici, cotind spre nord.

Situl arheologic Sarmizegetusa Regia poate fi mprit la momentul acesta n trei zone: Cetatea propriu zis, Incinta sacri Aezarea civil.Terasele cetiiTerasele interioare ale cetii, n numar de cinci, n-au fost desprite ntre ele de ziduri de piatr. Au avut n schimb anumite zone pietruite.

Terasele exterioare adposteau Incinta sacr i Aezarea civil. Pe terasele incintei sacre se gsesc sanctuarele i jgeaburile de piatr ce captau i conduceau apa de izvor. Aceste jgeaburi au limea de 45 cm n interior, iar adncimea ~ 35 cm.

Zidul cetii

ngrdete o suprafa de circa 3 ha i e construit n aa fel nct respect marginile nlimii, dnd cetii o configuraie mai neobinuit, de hexagon cu laturile inegale. Cetatea este orientat N-S i se ntinde pe cinci terase. Lungimea cea mai mare a incintei e de 240 m, iar limea maxim e de 152 m. Pe terasa a patra, cea mai mare, este cuprins partea principal a fortificaiei n care se afl i cele dou pori, la Vest, respectiv la Est.

Tehnica zidurilor, denumit murus dacicus, este asemntoare cu cea de la celelalte ceti dacice: dou rnduri de blocuri de conglomerat calcaros, aduse din jurul Boorodului, de la Dealul Mgura, de lng comuna S-ta Maria de Piatr, cu jgheaburi destinate grinzilor de lemn care le legau ntre ele i umplutur de pietre i pmnt la mijloc. Grosimea zidurilor variaz ntre 3,2 m i 4,0 m n partea de nord.Din descoperirile de pn acum, e posibil ca zidul s fi fost construit peste o ntritur mai veche, o aezare anterioar cetii.Ziduri n zona sacr

Construite tot n stilul murus dacicus, susineau diversele terase contra prbuirii. O parte a zidului era construit din blocuri de mrime mijlocie, foarte regulat taiate, pe faa crora se gseau spate 1-3 litere greceti. n unele locuri erau dublate pentru o mai bun rezisten. La partea superioar erau finisate cu plci special sculptate.

Ziduri de aprare ale zonei sacre

n rpele din jurul zonei au fost descoperite ziduri pe pantele de sud, turnuri de paz din piatr sau din lemn i o scar monumental de acces n cetate. Incinta sacr era aprat dinspre nord, respectiv sud, de cte un turn de piatr, ptrat ca plan, dar cu o platform de lupta poligonal n partea superioar. Un turn de lemn e posibil s fi existat n partea de est.Drum pavat

La poarta de Vest: un drum pietruit, de cca 3 m lime, constatat chiar n preajma porii la exterior; la poarta de Est: un drum larg de 5 m, pavat cu lespezi de piatr de conglomerat calcaros i cu cte o bordur pe margini, ce ducea de la poart, cobornd uor, la incinta sacr.

Drumul d ntr-o piaet pavat tot cu lespezi de piatr. La SV de aceasta e un loc mprejmuit cu lespezi de piatr, aezate n dung, nchiznd un spaiu de 4x3 m, iar pe sub captul de est trece un canal de piatr, acoperit cu lespezi i care se continua pe toat teresa.

Drumul antic are o lrgime neobinuit pentru vremurile antice (de 5 metri), este pavat cu lespezi de piatr de conglomerat cochilic, cu borduri pe margini i alctuiete o scar n pant uoar, ntrerupt din loc n loc de platforme orizontale.Sanctuar mare circular

Marele sanctuar rotund este structurat n trei cercuri concentrice plus o absid n interiorul lor. Cercul exterior (A) este alctuit din 104 lespezi (de 45 de cm nlime) lipite una de alta i care formeaz un cerc perfect nchis. Lipit de primul, al doilea cerc (B) este format din 210 piese: 180 de stlpi (cu nlimi ntre 120-135 cm) desprii n 30 de grupuri de cte 6 de 30 de lespezi (cu nlimi ntre 55-65 cm). Al treilea cerc (C), la o distan considerabil de primele dou, este format din 68 de stlpi (cu nlimea de 3 m, acoperii cu teracot i dotai cu piroane ce aveau n capt inele) aranjai n 4 grupuri, desprii de lespezi n urmatoarea ordine: 17 stlpi - 4 lespezi - 18 stlpi - 3 lespezi - 16 stlpi - 4 lespezi - 17 stlpi - 4 lespezi. Absida conine 72 de blocuri: 68 de stlpi (de diferite nlimi, a cror umbr proiectat pe sol se pare c ar forma o figur geometric cu o anumit semnificaie, concepie care depinde de corectitudinea aprecierii nlimii stlpilor de ctre arheologi) mprii n 2 grupe, desprii de cte 2 lespezi astfel: 13 stlpi - 2 lespezi - 21 stlpi - 2 lespezi. Lespezile din cercul C i din absid formeaz dou axe perpendiculare. Pe direcia celei orizontale, n afara sanctuarului se afl pragul de acces, un dreptunghi de 4x5 lepezi. Sanctuarul mare ntruchipeaz de asemenea un calendar solar.Sanctuar mic circular

Micul sanctuar rotund are doar 12 m diametru si consta dintr-un singur rind de stilpi de andezit. Este alcatuit din 114 piese dintre care 13 sunt lespezi, iar 101 sunt stlpi. Cei 101 stlpi sunt mpartiti de cele 13 lespezi n 13 grupari cu urmatoarea ordine: 8 grupe de 8 stlpi, 1 de 7 stlpi, 3 de 8 stlpi si una de 6 stlpi. Micul sanctuar rotund posibil sa fi intruchipat un calendar solar.

Pornind de la cea mai veche descriere amanuntita a jocului calusarilor, care se datoreaza scriitorului maghiar Dosza Daniil, care relateaza evolutia acestora cu prilejul serbarilor de la incoronarea principelui Transilvaniei Sigismund Bathory (19 octombrie 1599), aflam ca cei 13 interpreti principali, avandu-l in centrul lor pe vataful jocului, sunt asezati in cerc, fiecare pe cate un stalp. De patru ori vataful este aruncat de jucatori cat mai sus posibil, apoi fiecare dintre ceilalti 12 ii va lua locul, pentru a se repeta aceleasi aruncari, aceasta "schimbare de roluri" amintindu-ne faptul ca pe cercul micului sanctuar circular, intr-un ciclu de 13 ani, fiecare dintre cele 13 lespezi ajungea sa marcheze un sfarsit-inceput de an, iar respectarea a cator 4 salturi (4 x 13 = 52) ne aminteste de perioada de 52 ani a carei evidenta (si marcare) se facea in absida marelui sanctuar circular, precum si in sanctuarul dreptunghiular de 4 x 13 tamburi (coloane).Soarele de andezit

Monumentul discului compact de andezit cu 10 raze ncrustate pe suprafa a se afla chiar n prelungirea axei mari a absidei Sanctuarului Mare Rotund, orientata la 30 de grade. Diametrul discului este 7 metri, o grosime de 30 cm si e asezat pe o temelie de blocuri calcaroase. A fost alcatuit din 11 blocuri perfect mbinate. Numarul de aur este prezent n doua dintre elementele sale constitutive: n cercul concentric cu scobituri n T si n fiecare dintre cele 10 triunghiuri isoscele ale decagonului regulat. Incrustatiile cu pozitiile Soarelui la intervale de zece zile, prin semnificatia celor 10 raze, indica cunoasterea astronomiei de catre daci si a latitudinii la care se afla Sarmizegetusa.Sanctuar mare de andezit

Pe terasa X se gaseste cel mai mare sanctuar de tipul aliniamentelor patrulatere. Locul fusese ocupat de un sanctuar mai vechi, cu postamente de calcar, din care insa s-au pastrat numai citiva stilpi de calcar din fosta lui imprejmuire. Noul sanctuar, cu postamentele de andezit in numar de 60, asezate pe sase rinduri, fiecare postament avind diametrul de 2 m, peste care urmau sa fie ridicate baze si coloane de andezit n-a mai fost finalizat. Doar citeva baze de forma ionica au fost asezate. Coloanele sint risipite pe drumul care duce la cetate. Sanctuarul era flancat dinspre deal de un gard de piatra, iar terasa insasi fusese sprijinita de un zid de piatra ce mergea paralel cu gardul de piatra, la 6 m distanta in spatele acestuia.Sanctuar mare de calcar

In partea vestica a terasei de jos se afla cel mai vechi sanctuar descoperit la Sarmizegetusa. N-a fost distrus de invadatorii romani, ci a fost desfiintat de daci, pe locul lui ridicind un sanctuar nou. Cel vechi se prezinta azi ca un aliniament de postamente rotunde de coloane de calcar. Diametrul discurilor e de 1,30 - 1,50 m. Avea probabil 60 de coloane de lemn si era inconjurat de ziduri, aparind din vale ca un edificiu gigantic, aninat pe coasta destul de abrupta, dar amenajata in terasa, a dealului. Pe linga zidul sudic, pornind din vale, trepte de calcar duceau pina la o platforma. O conducta de teracota aducea apa de la acelasi izvor pomenit, la sanctuar.La un moment dat, coloanele vechiului sanctuar au fost indepartate, o parte din postamentele lor, asezate la un nivel mai ridicat decit celelalte, au slujit la sustinerea stilpilor din interiorul noului sanctuar. Terasa a fost umpluta si nivelata; folosindu-se material vechi, s-a inaltat o noua platforma la capatul de est al terasei. Noul sanctuar, inconjurat de un sir de stilpi de andezit, a fost distrus de romani, pastrindu-se doar citeva urme slabe.

Sanctuar mic de calcarEste situat ntre sanctuarul vechi mare i drumul antic pavat. Blocurile mari de calcar gsite erau ori czute, ori aduse din drumul antic. Arheologii au descoperit i al doilea nivel cu discuri de calcar de aceeai forma i dimensiuni ca ale sanctuarului mare, dispuse pe trei rnduri a cte ase discuri. Dup abandonarea sanctuarului mic, terenul nu a mai fost folosit ca n cazul sanctuarului mare pentru construirea cu andezit, ci dupa nivelare s-au ridicat aici doar nite cldiri din lemn. La capatul de nord-est, romanii au construit ns un canal cu elemente arhitectonice dacice, prin urmare specialitii nu tiu s spun exact cte plinte formau sanctuarul. La marginea estic s-au gsit urmele unei conducte de ap din teracot dacic, care pornea de la izvorul din cetate la sud de sanctuarul mare. Discurile de piatr repre