Lord Willis of Knaresborough Chairman Willis Commission 2012
Sam Willis ISTORIA - cdn4.libris.ro neasteptata - Sam Willis, James Daybell...Anthony Bourne, un...
Transcript of Sam Willis ISTORIA - cdn4.libris.ro neasteptata - Sam Willis, James Daybell...Anthony Bourne, un...
Sam Willis & James Daybell
ISTORIANEA$TEPTATA
traducere din limba englezX de
INES HRISTEA
Creat cu pasiune qi savoir-faire. Un volum Baroque Books & Arts@.
vefi ajunge sd inlelegefi de ce istoria cicatricei e atet de impor-tantd; de ce istoria co;urilor de fum e atAt de incAntdtoare; de ce
istoria zdpezii e atAt de inspiratoare.
Multor oameni, trecuful continud sd le fie prezentat ca studiulunor bdrbali mdrefi gi al unor femei minunate, al unor eveni-
mente, rd,zboaie gi revolufii, al unor miqcdri culturale gi epoci,
un studiu care ne transportd din Antichitate, trecAnd prin Evul
Mediu gi ajung6nd in lumea modernd. Unii istorici privllegiazd.
diverse aspecte ale trecufului, precum religi4 societatea, economi4
genurile, politica afacerile militare sau ideile. Toate astea sunt
utile; oferd perspective diverse gi date noi privind studiul trecu-
tului. Totugi istoria, asa cum o cunoastem qi o in{elegem azi, e
extraordinar de complexd qi de interconectatd, astfel cd o uniciperspectivd asupra trecutului nu poate sd fie suficient de adecvate,
incAt sd prezinte tabloul complet.
Sperdm cd Istoria neaqteptatd vd va ajuta sd umpleli goluldintre abordarea academicd tradifionald a complexiti{ii - care se
realizeazl, printr-o gAndire zdpdcitoare gi cercetdri inovatoare -gi apetitul public pentru o istorie digerabilS, dar, in acelagi timp,plind de miez gi care sd-{i puni mintea la treabd.
Abordarea noastrd flexibild vd permite sd inlelegeli semni-
ficafia istoricd a tuturor lucrurilor. Ea se extinde asupra a totsoiul de subiecte, de teme, de obiecte gi de emofii gi vd ajuti sd
vedefi legiturile care se stabilesc intre tot gi toate. Tocmai
aceste legdturi, intre diversele aspecte ale istoriei noastre, suntcele care genereazi o perspectivd inedite asupra trecutului qi
prezentului.
in esenfd, noi considerdm cd sd citegti despre trecut intr-omanierd predictibild gi liniari este o experien{d nesatisfdcdtoare.
Istoria e ca un labirint; ca si inlelegi cAt mai mult din istorie tre-
buie sd ritdceqti prin labirint, sd te pierzi in el - iar apoi se speri
cd vei gdsi drumul inapoi, ceffe inceput. Prin urmare, exact asa
ne-am conceput gi noi cartea: fiecare capitol se leagd de urmdtoruliar ultimul se leagd de primul.
Haidefi sd incepem cu mAinile voastre, care fin aceastd carte. ..
1
MAINI LE
Istoria mkinilor nre legdturd cu... cdldtoriain timp,
mngifl medieoald, picturile rupestre, puterea regald,
intimit at e a gi sufer inl a.
Cioc, cioc...
Cioc, cioc...
Ce fac mAinile voastre? Mdinile lui Sam ciocdnesc
in uga creierului vostru. Vi trezesc. Iniliazd o conversalie.
Iniliaz\.conversafia asta - tastind cuvintele. MAinile voastre
probabil ce lin cartea sau tableta. Dar in cAte feluri diferite
v-afi folosit azi mAinile? $i in cAte alte feluri diferite vi leveli mai folosi pAni mAine? Probabil cd v-afi imbrdcat,
v-afi spdlat, v-ali pregdtit mAncarea, v-afi hrdnit, afi ridicat
gi ali ldsat jos o enormd varietate de obiecte, ali comunicat
cu voi ingivd prin atingere gi ali comunicat cu allii prinscris, prin tastare sau prin gesturi. Poate cd afi dat mana cu
niqte oameni, poate ci le-afi fdcut cu mAna altor oameni/
poate cd ali ridicat pumnul in aer de furie sau poate ci alifdcut semnul ,,OK", cu degetele mari de la mAini extinse insut in sens de prietenie.
Sam Willis & James Daybell rsroRrA NEASTEPTATA L3
Astfel de gesturi supraviefuiesc in prezent gi subformd de arti preistoricd, care dateazi din urmd cu pAnd
la 40 000 de ani.
PICTURILE RUPESTRE
Modelele de mAini pictate sunt o formd vizuallcomunXde artd preistoric5. Astfel de modele au fost descoperite insituri din Franta, Spani4 Africa, Australia, Argentina gi
Borneo (despre care se crede cd sunt, de departe, cele maivechi exemplare - fiind realizate acum circa 40 000 de ani).Modelele erau create fie prin suflarea, fie prin pulveriza-rea pe mAnd a vopselei continAnd cdrbune sau un pigmentnumit rogu-ocru, astfel oblinAndu-se un soi de umbrd a
palmei - cel maiintAlnit tip de imagine care a rezistat pAnd
in prezent -, sau prin acoperirea cu vopsea a mAinii, astfelincAt forma ei sd poatd sd fie imprimatd pe suport.
in trecutul nostru evolutiv, mAna a fost importantd,intrucAt degetul opozabil, abilitSlile motorii rafinate qi
utilizarea manuald a uneltelor erau caracteristici dis-tinctiv umane, care marcau diferenfa dintre Homo sapiens
qi animale. in preistorie, mAna a fost importantd qi dinalte motive practice: oamenii puteau sd numere pedegete sau sd-qi foloseascd suprafala palmei pe post deinstrument de mdsurd - inclusiv indllimea cailor eramdsuratd in palme. Prin urmare, nu e deloc surprinzS-tor cd mAinile au fost una dintre cele mai comune formede exprimare vizual| in istoria noastrd strdveche. Maimult, dorinfa de a crea artd este unul dintre putinelelucruri de importanld crucialS care ne definesc pe noi,ca oameni - alituri de capacitatea de a gAndi, de aceea
de a face planuri gi (iar aici se exprimd istoricul) de abi-litatea de a ne aminti qi de a invila din trecut. Ca atare,aceste modele de mAini pictate nu sunt doar parte din
istoria artei, ci reprezintd Ei o dovadd a evoluliei minliiumane moderne; ele sunt un capitol din cea mai timpurieistorie a lui Homo sapiens.
Se crede cd.realizarea acestor imagini avea o semnifi-
calie magicd sau ritualic5. $tim cd, in anumite locuri,imprimarea lor ar fi fost foarte dificild, pentru o singurd
persoane, iar c6, in alte locuri, modelele ar fi fost impo-sibil de transpus pe suport fdrd ajutorul unei alte per-
soane. Prin urmare, aceste imagini ne oferd una dintrecele mai timpurii dovezi ale muncii in echipd. in unele
situri existd atAt de multe palme imprimate pe un sin-
gur suport, incAt e limpede cd realizarea lor a implicatatAt un proces de planificare, cAt qi perioade considera-
bile dedicate punerii lor efectiv in operd. De asemenea, inaceste locuri gisim o varietate surprinzitoare de forme,
de dimensiuni gi de modele de mAini. Ceea ce intrigd este
cd multe dintre imaginile imprimate au degete amputate.
Credinla cd ele redau cu acuratete mAini cu extremitdfiIipsd este acum de domeniul trecutului. inqelegerea noastrd
modernd se concentreazd asupra modului in care mAna
poate sd fie manipulatd, prin flexarea degetelor inspreinterior sau inspre in jos - aga cum se intAmpld, de pildd,in teatrul de umbre -, astfel incAt umbra ei sd capete unaspect neobignuit.
Ideea aceasta sugereazi, la rAndul ei, cd, in cadrul siste-
mului de comunicare antic, degetele aveau Ei ele o anume
semnificafie. Cercetdtorii s-au intrebat cine a lSsat aceste
modele de palme, dar rdspunsul a rdmas uimitor de incert.
Lucrdri recente au dus la presupunerea ce trei sferturidintre modelele de mAini neolitice, care au supraviefuitpAnd in prezent in opt peqteri din Fran{a gi Spani4 au fost
realizate de femei. Cercetdrile acestea sebazeazi, pe desco-
peririle unui biolog britanic, care a demonstrat cd bdrbaliiqi femeile pot sd fie identificali in funclie de lungimearelativd a indexului gi a degetului mic.
t4 Sam Willis & James Daybell ISTORIA NEASTEPTATA I5
UN INDICIU ISTORIC
Ideea aceasta ridicd interesanta problemi a mAinii con-
siderate ca indicator istoric. Nu doar cd mAinile pot sd fie
,,citite" ca indicator al sexului, dar, in moduri mai simple,
ele pot sd arate gi diferitele vArste, rase sau clase sociale -care pot sd fie interpretate in functie de dimensiunea pal-mei, de culoarea ei gi de starea pielii. De exemplu, mAinilemuncitorilor sunt adesea marcate cu semne ale efortuluifizic: b5tdturi sau degete amputate - un indiciu al perico-lelor de la locul de munci, mai ales in cazul celor care tru-desc in fabrici. M6inile muncitorului pot sd fie comparate
cu cele ale unui pianist, cu ale unui profesor de istorie sau
cu cele ale unui funclionar acestea din urmd fiind pdtate
cu cerneald. Un funclionar victoriary Benjamin Orchard, a
scris cu amdrdciune, in 7877, despre munca lui: ,,Nu sun-
tem bdrbali adevirali. Nu facem o munci de bdrbafi. Noimanevrdm penife * suntem nigte amirAli de operatori de
penile, oameni ?mbrdcati in haine negre, cu degetele pdtate
de cerneald gi cu fundul pantalonilor devenit lucios. Astasunteml Toatd ziua nu facem decAt sd punem punctul pe
I gi liniu{a la f. Nu-i de mirare cdzidarii sau surugiii ne dis-pretuiesc. Nu suntem nici mdcar sdndtogi." Pentru func-tionarul victoriary petele de cemeald erau un indiciu privindocupafia, un simbol al statutului lor social inferior.
MAinile puteau sd fie deformate, mutilate de vreun acci-
dent agricol, frAnte sau vdtdmate prin torturd. FracturareamAinilor era una dintre tehnicile torlionarilor. in autobio-graha sa, scrisd in limba latind, preotul iezuit john Gerardigi descrie perioada incarcerdrii in Anglia, dinspre finalulepocii elisabetane, si torturile la care a fost supus din pri-cina implicirii in relelele care au pus la cale ComplotulPrafului de PuEc5. MAinile i-au fost atAt de mutilate, incAt,
initial, nici mdcar pana de scris nu era capabil s-o suslind:
,,Abia dacd simteam cd aveam cevaintre degete. Facultatea
I6 Sam Willis & James Daybell i',ToRrA nra5rrernrA
pipditului nu mi-a revenit decAt dupd cinci luni gi niciatunci intru totul. PAnd la momentul salvdrii, care s-a
petrecut dupd gase luni, mereu am avut degetele oarecum
amorlite." AvAnd mAinile schilodite, Gerard nu prea era instare sd scrie, aceasta fiind gi intenfia clard a torlionarilor:scrisul era una dintre metodele-cheie prin care iezuiliiincarcerali comunicau cu lumea exterioard - prin scrisori
secrete gi folosind cernealS invizibild.MAinile puteau sX te trddeze nu doar in fafa unui isto-
ric, ci si in fala legii. ,,MAna criminald", in sine, putea chiar
si lipseascd - fiind retezall, ca pedeapsd - sau sd fie arsd,
ca indiciu al stigmatului infraclionanteFi, indiciu de care
cra foarte dificil sd te descotoroseEti. in Anglia dinastiei'fudorilor, infractorul putea si scape de pedeapsa cu
moartea invocAnd ,,beneficiul clerului", cu alte cuvintesustinAnd cd era membru al Bisericii (strategie de apirarecare presupunea simpla lecturi a unui pasaj dintr-oIliblie) - ca urmare, i se ardea degetul mare de la mAnd,
prentru ca a doua oard sX nu mai poate sX uzeze de aceastd
chichild juridicd. in Anglia secolului al XVI-lea, cAnd
Anthony Bourne, un individ afemeiat gi risipitor, l-a tri-rnis pe un francez s-o ucide, injunghiind-o cu un pumnal,pe solia lui, Elizabettu potenlialul criminal (intrucAt asa-
sinatul a fost ratat) a fost identificat ca infractor intrucAt
r'ra ,,ars la mAnd".
Pentru un istoric, mAinile sunt fascinante gi pentru c5,
oclatd cu trecerea timpului, ele imbdtrAnesc - mAinile
lcprezinti un document istoric in sine, intrucAt ajung sd
l.ic marcate de semne ale inaintirii in vArstd, de pete hepa-
tice, de cicatrice 9i riduri, iar pielea igi pierde elasticitatea.
LJrrtr dintre cele mai incAntdtoare referiri la acest fenomen
sc regdseEte intr-un tablou al pictorului american Thomas
lrakins (1.844-791.6), tablou intitulat The Writing Msster( lll82). Lucrarea aceasta se constituie in cea mai magnificd
observatie a unui bdrbat care si-a dedicat viata mAinilor
Semnificafia acestor statui a rimas, chiar qi in prezentun mister, iar identitatea fiecdreia dintre ele e in conti-nuare dezbdtstd.ln mod clar, unele dintre lucriri intruchi-peaz6. apostoli, profeli, evangheligti qi pe regii ludeei.BdtrAnul care iqi mAngAie barba e, cu certitudine, un rege,
putAnd fi identificat dupd coroand gi dupd atitudinearcgal6,, gi dacd suntefi in cbutarea unui rege englez a cdruiintreagd domnie gi reputalie au fost definite de suferinfh,
atunci oprifi-vd la Henric I (1068-1135), al cdrui unic fiua murit in 1120, pe un vas care s-a scufundat, evenimentcare a dus la izbucnirea in Anglia a unui rdzboi civil inde-lungat qi sAngeros. Relatdrile din epocd aratd cd, aflAnd
vestea, Henric s-a pribuqit secerat de durere. $i niciodatdnu a mai surAs. E foarte posibil ca statuia de pe fafada cate-
dralei si-l reprezinte pe Henric I, cel mai nefericit dintreregii englezi.
Trasul de barbi e un gest personaf emolional gi instinc-tiv, care face parte dintr-o istorie a gesturilor ce includeoricare tip de migcare corporalS, de la statul in picioare,de la mers gi de la qezut pAnd la sdrut, la inclinarea pdld-riei qi la plecdciune. Trupul uman in miscare reprezint6,,
el insugi, un ,,text" istoric neagteptat de prefios.
PUTEREA REGALA
in cursul istoriei, mAna a jucat un rol important gi inceremonii - unirea mAinilor la cisdtorie sau ridicareamAinii la rostirea unui jurdmAnt. Un exemplu deosebit de
interesant il reprezintd ,,atingerea regald", parte a uneiceremonii prin care suveranul igi atingea supuqii cu palmaca sd-i vindece de diverse boli, dal in special, de o afecfiune
gravi cunoscutd sub denumirea de scrofulozi. Aceastd
boald, legatd de tuberculozi, genera aparifia pe gAt a unorleziuni ample, ca urmare a unei infecfii a ganglionilor
limfatici. in cazurile mai avansate, formafiunile de pe
gAt se inflamau gi perforau, transformAndu-se in ceea
ce, in esenfd, era o rand deschisd, purulentd. Odati cu
declinul tuberculozei, survenitin cea de-a doua jumdtate
a secolului X)C scrofuloza aincetat si mai fie o afecliune
extrem de rispAnditi. ln cursul Evului Mediu, inAnglia gi
in Franfa, se credea cd ,,atingerea regal6" - palmele
suveranului aplicate pe trupul bolnavilor - avea puterea
si vindece aceastd maladie. Presupusa capacitate de a
vindeca afecfiunea care uneori era numiti,,deochiul rege-
lui" avea legiturd cu dreptul divin al monarhului gi cu
credinla populard superstifioash fur puterea cvasimagici a
monarhiei medievale. Regii anglo-francezi au reugit astfel
si manipuleze credinlele populare ca si-qi legitimeze
domniile, intdrindu-Ei poziliile printr-o combinafie de
charismi gi de forfd militard qi fiscald.
Cele mai timpurii relatdri privind miraculoasele atri-
bute vindecdtoare ale ,,atingerii regale" apar ir secolul al
Xl-lea, cAnd membrii cercului restrAns al monarhului le
dideau bani bolnavilor, astfel incAt sd-gi asigure un loc inpublic, la aceste reprezentafii unde se fdcea demonstralia
unor puteri supranaturale. Practica aceasta a continuat
pAnd in secolele XVI-XVI gi chiar pAnd mai tArziu - se
spune c5 regina Elisabeta I (1533-1603) atingea cu mAinile
peste o mie de supuqi Ia un singur astfel de eveniment cere-
monial. Flamboaiantul rege francez Ludovic al XIV-lea
(1.638-171.5), degi considera nepldcutd atingerea celor infec-
tafi cu scrofulozl, primea peste 1 700 de bolnavi pe z|invreme ce recent inscdunatul monarh englez Carol al Il-lea
(1630-1685) se spune cd ar fi atins aproximativ 100 000 de
supuEi, in cursul acestor ritualuri de vindecare, cu toate cd
Biserica ridica din sprAncene in privinla lor, considerAnd
c6,,atingerearegal6" era o practicd superstilioasd gi retro-
gradd. E posibil ca apropierea oamenilor simpli de fefele
regale, pe care o prilejuia acest obicei, sd supraviefuiascd
Sam Willis & James Daybell tsroRtA NEASTEPTATA
in prezent prin deplasdrile publice ale familiei regale bri-tanice, evenimente care sunt foarte pe placul cetdtenilor,
sau prin petrecerile in aer liber pe care membrii casei
regale le organizeazd in mod regulat.Semnificalia istoricd a mAinii are legdturd gi cu semnifi-
calia gi sensul mAinii descoperite - prin opozilie cu palmainvelitd in mdnug5. Eticheta privind circumstanfele in care
era acceptabil sd-fi dezvdlui mAna au fost influenfate de
regulile de politele. La modul general, eticheta cerea ca
subordonafii sd-gi scoatd minugile in prezenfa superiori-lor sociali, in vreme ce tot eticheta considera cd femeilor leera mai ingdduit si-gi ascundd mAinile in mdnugi decAt
birbafilor. in Anglia secolului al XVIIlea, obiceiul era ca,
in prezenla felelor regale, sd-!i prezinfi mAinile dezvelite -la fel gi in bisericd, si la curte. De asemenea, se considera
politicos sd mdnAnci cu mAinile dezvelite gi sd strAngi
mAna cuiva dupd ce ti-ai scos mdnugile - mAna nudi fiindperceputd ca indic6nd intimitate gi prietenie. Cu excepfiasituatiilor in care era imposibil de frig. ln egalS mdsur6,eticheta dicta ca persoana cdreia trebuia sX i se sdrutemAna s-o ofere dezvefite; in cazulin care aceasta intin-dea mAna acoperitd cu mdnuga, gestul indica disprefulpersoanei in cauzd - aqa a procedat gi Madislav al IV-leaVasa (1595-7648), care, in 1.644, i-a intins mdna ascunsiin mdnusd unuia dintre burghezii din Cracovia, astfelcomunicAndu-gi totala dezaprobare regald fal6 de
respectivul cetdfean. Pe scurt, mAinile descoperite erau unsemn de respect.
INTIMITATEA
Din punct de vedere istoric, mAinile erau gi o marci,,de gert" - ceea ce inseamnd cd mAinile bdrbafilor gi cele
ale femeilor erau considerate in mod diferit. MAinile albe
ale femeilor erau idealizate ca reprezentdri senzuale ale
frumuselii feminine. in manualul siu de conduitd din
secolul al XVI-lea, scriitorul qi curteanul italian Baldassare
Castiglione (1478-1529) abordeazi tema mAinii femeii:
La fel e gi cu mhinile; care, dacd sunt delicate 9i frumoase si une-
ori ldsate descoperite, iar cfrnd trebuie sd t'ie folosite qi nu se cade
sd li se ?nfiligeze frumuselea sunt ascunse, nasc o mare dorinld
de a fi readzute, mai ales dacd sunt tnaelite cu mdnuqi; celor
care gi Ie acoperd pare sd nu le pese dacd miinile sunt odzute
sau nu, astfel cd frumuselea lor e mai curknd de la naturd decdt
rodul unor eforturi gi strddanii.
in Anglia premodernd, printre obiceiurile populare de
nunte se numdra gi acela ca mireasa si-gi faci apari{ia cu
mAinile descoperite, ca simbol al puritdlii gi al intimitdfii,in vreme ce mAinile mirelui puteau sd fie acoperite.
Erotismul impletirii mAinilor birbafilor gi femeilor -finerea de mAnd - e explorat in Romeo qi lulieta (actul I,
scena 5), cAnd Romeo, luAnd mAna fulietei, ii spune:
De phngdregte mina-mi sffrnta-li mfrnd.
Sd ierli acestor buze ale mele -Doi pelerini ce-s rugina[i, stdpknd,
Cari cu-n sdrut pdcatul aor sd-l spele.l
Aici, mAna Julietei, ca ,,sacru feminin" e comparate/
prin contrast, cu mAna profand 9i durd a lui Romeo - ceea
ce ne conduce la foarte importanta temi a ceea ce se intAm-
pld cdnd ifi acoperi mAna qi invitd in scend neagteptata qi
fascinanta istorie a mdnusilor...
l William Shakespeare, Romeo qilulieta.Traducere de $tefan Octavian
Iosif. Funda{ia Regele Mihai I Bucureqti, 1940 (n. tr.)'
zz Sam Willis & James Daybell ISTORIA NEASTEPTATA