Dispensarul de la Beba Veche şi-a îmbogăţit activitatea odată cu de-schiderea în incinta sa a primei far-macii din comuna noastră. Investiţia nu ar fi fost posibilă dacă primăria nu ar fi renovat din temelii dispensarul şi l-ar fi asigurat cu toate condiţiile igienico-sanitare obligatorii pentru o farmacie.

La inaugurare au participat cetăţeni din comună, doamna farmacistă, doamna doctor, dar şi preotul orto-dox, care a ţinut o scurtă slujbă de

sfinţire, pentru ca punctul de lucru să fie pornească cu dreptul. Ca la orice inaugurare, s-a tăiat şi un tort cu această ocazie.

„Cetăţenii mi-au spus de nenumărate ori că este nevoie de o farmacie la noi în comună. Este foarte importantă pentru noi, pentru că mulţi cetăţeni nu pot propcura medicamentele de care au nevoie, nu se pot deplasa în timp util la Sânnicolau Mare”, explică primarul. Cu această ocazie, dispen-sarul devine un mic centru medical

şi se speră ca pe viitor, serviciile dis-ponibile să fie mai diversificate.Pentru început, la farmacie se găsesc cele mai importante medicamente pentru afecţiunile comune, medica-mente eliberate pentru reţete com-pensate şi gratuite, vitamine, su-plimente nutritive, produse pentru copii, produse cosmetice şi dermato-logice, dar şi multe altele. Avantajul este că dacă lipsesc medicamentele de care aveţi nevoie, veţi putea face o comandă şi ele vă vor putea fi aduse în câteva zile.

Tot aici veţi putea beneficia de măsurarea gratuită a tensiunii, veţi primi o consiliere cu privire la anu-mite probleme de sănătate, veţi putea beneficia de promoţii lunare şi chiar produse gratuite pentru clienţii cei mai fideli.

S-a deschis farmacia de la Beba Veche

CURIERULde BEBA VECHE

Anul V • Nr 4 (58) • aprilie 2013 • Ziar editat de Primăria Beba Veche • Apare lunar • GRATUIT

Dentist la Beba VecheDupă deschiderea unei farmacii, următorul pas pentru a îmbunătăţi serviciile medicale din comună este deschiderea unui cabinet stomatologic în incinta dispen-sarului. Motivul este că oamenii au probleme destul de mari când vine vorba de sănătatea dinţilor, iar ac-cesul la serviciile unui dentist este

limitat din cauza distanţei şi a cos-turilor. Nici prevenirea nu se poate face corect în lipsa unui dentist, ceea ce face ca şi copiii să aibă de suferit pe termen lung. „Am dis-cutat cu câţiva doctori care ar fi interesaţi, însă nu au posibilitatea financiară să aducă aici aparatura de specialitate. Ca să îi încurajăm, ar trebui să amenajăm noi un cabi-net stomatologic”, a explicat prima-rul. El spune că s-a interesat despre achiziţionarea unui scaun stomato-logic şi a aparaturii de bază. „Sunt destul de scumpe, aşa că voi căuta o soluţie mai accesibilă”. Dacă ar fi asigurat strictul necesar, atunci un dentist ar putea veni săptămânal la Beba Veche.

Suntem în pragul sărbătorilor Sfintelor Paşti, moment de mare însemnătate pentru noi toţi creştinii. Este perioada în care ne curăţăm trupeşte şi sufleteşte de toate relele, pentru a întâmpina cu tot ce avem noi mai bun, învierea Mântuitoru-lui. Este momentul în care regăsim semnificaţia familiei unite care an de an se se reuneşte pentru a sărbători împreună Sfintele Paşti. De aceea gândul nostru merge şi către cei aflaţi în străinătate, dar care au

lăsat o bună parte din suflet, acasă, la Beba Veche. În aceste momente avem datoria creştinească de a ne ridica peste condiţia noastră de zi cu zi. Să învăţăm, aşadar, din exem-plul de suferinţă şi jertfă a Domnu-lui nostru şi să punem în practică în viaţa noastră iubirea de oameni propovăduită de fiul lui Dumnezeu. Vă doresc din suflet să aveţi parte de linişte şi sărbători fericite alături de cei dragi. Hristos a înviat!

primar, Ioan Bohancanu

Urare de Paşti Sfintele Sărbători ale Paştelui să vă aducă în dar sănătate, bucurii, pros-peritate şi linişte sufletească.Hristos a Înviat!

Titu Bojin,Preşedintele Consiliului

Judeţean Timiş

Persoanele care au avut treabă la primărie în ultimele zile s-au

trezit într-un plin şantier, în care muncitorii roiesc de dimineaţa până seara. Printre ei, primarul îşi face loc cu greu şi semnează documentele în antecameră, pentru că biroul său este întors cu totul pe dos. Asta pen-tru că a început renovarea capitală a clădirii.

„În ultimii ani am făcut doar lucrări de întreţinere, pentru că am con-siderat că nu era cea mai mare pri-oritate, aşa că am tot amânat să renovăm primăria. Acum era mai mult decât necesar să o renovăm, iar cu această ocazie am decis să trecem la o reorganizare totală a interiorului, pentru a avea condiţii moderne şi a veni mai aproape de cetăţeni”, a explicat primarul. El a ex-plicat că împărţirea clădirii era făcută în anii comunismului, după o logică depăşită. Aşa că a dispus dărâmarea unor ziduri despărţitoare inutile pentru a face un salon de aşteptare pentru cetăţeni, în jurul căruia să funcţioneze birourile angajaţilor.

„În mijloc va fi o sală de aşteptare, cu băncuţe, cu încălzire pe timp de iarnă, unde cetăţenii să poată să vină şi dacă au de aşteptat să poată sta în condiţii decente”, a spus pri-marul. Din această sală va fi un ac-ces direct către casierie, care va fi mai spaţioasă, cu un geam mare, unde oamenii să nu trebuiască să se aplece ca să plătească dările. Şi casierul va avea mai mult spaţiu să se desfăşoare.

Nu în ultimul rând, va fi redimen-sionat biroul primarului şi va fi înfiinţat un birou al viceprimarului, care nu a avut până acum un birou propriu. „Cu această ocazie montăm tavane false, schimbăm geamurile şi izolăm pereţii, pentru a reduce costurile de întreţinere, mai ales pe timp de iarnă”, mai spune primarul. Lucrările sunt realizate în regie pro-prie, cu muncitorii primăriei, iar cos-turile sunt menţinute cât mai mici.

CURIERUL de BEBA VECHE2 4 VI 1920

Bugetul local 2013

Renovarea primăriei

Consilierii Locali au aprobat buget-ul comunei pentru anul 2013. Un

buget echilibrat, care vine în con-tinuarea unui şir de ani dificili pentru finanţele locale. „Am primit recent o serie de sume de la Consiliul Judeţean care ne-au ajutat să plătim mare par-te din datoriile rămase de anul trecut. Vom încerca să ne menţinem în limi-ta fondurilor de care dispunem. Ştiţi că eu sunt un adept al cheltuirii judi-cioase a banului public şi că încercăm să ne gospodărim cât mai bine cu ceea ce avem”, a spus primarul. El nu a vrut să facă previziuni prea opti-miste legate de investiţiile mari, dar

s-a angajat să continue să facă de-mersuri pentru a obţine finanţări mai consistente pentru proiectele mari ale comunei. „Dacă nu am avea de încasat atât de multe datorii restante la taxe şi impozite, atunci bugetul ar fi mai consistent şi nu am depinde de autorităţile centrale pentru a ne finanţa proiectele de investiţii”, a mai spus primarul.

În graficele de mai sus puteţi vedea modul în care se vor distribui banii în 2013. Bugetul total este de 2.080.000 lei noi. Aproape jumătate, mai pre-cis 45%, se vor duce pe investiţii

şi achiziţia de bunuri şi servicii. Aici intră investiţiile noi, cheltuie-lile cu materialele achiziţionate de primărie pentru lucrări în regie pro-prie, cheltuieli cu iluminatul public, consumabile pentru primărie etc. A doua tranşă importantă, de 42%, o reprezintă cheltuielile de personal , care cuprind salariile angajaţilor de la şcoli, grădiniţă şi primărie. În fine, a treia categorie mare de cheltuieli o reprezintă asistenţa socială (8%), aici fiind incluse indemnizaţiile pen-tru persoanele cu handicap sau pen-tru îngrijitori. Restul de 5% se împart pentru alte tipuri de cheltuieli.

Din punct de vedere al capitolelor pe care se vor cheltui banii, învăţământul deţine cea mai mare cotă, cu 28%, urmată de autorităţi publice şi acţiuni externe cu 26%. La capitolul transpor-turi (drumuri şi trotuare), este alocat 17% din buget. Serviciile şi dezvol-tarea publică necesită 14% din buget iar asigurarea şi asistenţa socială 8%. “Este un buget care ne permite să trecem cu bine de acest an care nu se anunţă deloc uşor pentru economia ţării şi dacă îl vom gestiona bine vom reuşi să facem şi investiţiile de care comuna are nevoie”, a concluzionat primarul.

IMPORTANTÎncepând din acest an, micii fer-mieri, care-şi lucrează singuri pământul sau cresc un anumit număr de animale, au obligaţia declarării la fisc a planului de cul-turi şi efectivelor de animale pe care le deţin. Ei vor plăti apoi taxe statului, corespunzătoare norme-lor de venit estimate.

Impozitul pe venitul din activităţi agricole va fi calculat de către Direcţia de Finanţe Sânnicolau Mare, prin aplicarea unei cote de 16% la normele de venit, respec-tiv 5,5% pentru plata asigurărilor de sănătate. În acest scop, a fost stabilit un tabel cu normele de venit stabilite pentru perioada impozabilă din anul fiscal 2013 cuprinsă între 1 februarie 2013 şi până la sfârşitul anului fiscal.

Pe această cale Primăria reaminteşte tuturor contribuabil-ilor că impozitul pe venitul agricol nu se calculează şi nu se plăteşte la Primărie!

Probabil nu este persoană din Beba Veche care să nu o cunoască pe

tanti Stoieliţa, vocea care din strana bisericii, face ca liturghiile să fie mai melodioase.

O FIRE MEREU TÂNĂRĂNu-şi arată vârsta şi cine nu o cunoaşte bine, nu ar crede că s-a născut toc-mai în 1941. Este bebeancă, una dintr-o mare familie care de generaţii poartă pe umerii lor destinele aces-tui sat românesc, pierdut în adâncul pustei. E veselă, vorbăreaţă, parcă totdeauna gata să sară în ajutor. Prin ochelarii groşi răzbat doi ochi mici, prietenoşi, însoţit de un zâmbet care dezarmează de la bun început. La 72 de ani, este o femeie activă, iute precum argintul viu. În ziua in-terviului, s-a urcat, ca de obicei, pe bicicletă, şi a venit la primărie. Cu greu îşi stăpâneşte emoţiile, dar este hotărâtă să îşi spună povestea pen-tru Curier.

ŞCOALA, UN REGRETÎncepe cu cel mai mare regret al ei: nu a putut să urmeze o şcoală superioară, deşi şi-ar fi dorit foarte mult. „Am făcut şcoala primară la Beba Veche până în clasa a IV-a. Aici nu s-a mai făcut ciclul II, până la cla-sa a VII-a, așa că trebuia să mergem până la Valcani. Mergeam până acolo pe drumul drept, 18 km, ne duceau părinții cu căruța. Erau vremuri foarte grele. În limbajul bănățean se spune că se ortăceau, adică o persoană dădea căruța, alții caii, pe rând, altfel nu puteai să răzbați. Erau gropi, era nămol, ploi, zăpadă mare iarna. Aici era foarte izolat, erau gropile până în buciumele de la căruță, iar noi copiii strigam că ne-mburdăm, că picăm din căruță. Eu așa am făcut 6 clase, mai mult nu s-a putut. Fratele meu s-a ridicat, pentru că el era mare și l-au luat în armată, dar nu se putea să mă țină și pe mine la școală și pe el în armată. Trebuia să ducem alimente, lemne, zahăr, făină, orez, că nu aveau posibilitatea nici Valcaniul să dea, noi singuri ne întrețineam”.

LA CORUL DIN BEBA VECHEDacă în acele vremuri, şcoala era rezervată celor mai avuţi, tan-ti Stoieliţa şi-a cultivat singură preocupări culturale, pe care a vrut să le ducă mai departe chiar în satul ei natal. „Mie mi-a plăcut activitatea culturală, să citesc. Toată tinerețea mea a fost în Beba. Tatăl meu fiind crâsnic la biserică îl auzeam cântând şi am prins din zbor. Pe atunci satul avea o formație de cor de peste 40 de persoane, în care se cânta pe 4 voci.

Eu am făcut parte din acel cor şi mi-a plăcut foarte mult să cânt”, explică ea pasiunea pentru muzică. „Când alţi copii se jucau, noi ne duceam la cor la repetiții. Aveam un dascăl foarte bun, Fibișan Simion, el era şi dirijorul de cor”. Pe lângă cor, ea făcea parte şi din formaţia de dansuri care era bine organizată la căminul cultural. „Duminica se făceau jocuri, nu era atâta destrăbălare, discoteci. Atunci erau jocuri serioase, tangouri, valsuri, polcă, mai erau şi nemți. Dacă ai jucat un tango cu cineva, era plăcut. Așa, în horă... doi la stânga, doi la dreapta... Am mai fost și la nunți, dar peste tot e așa”, spune ea.

„Și lumea aceea era mai civilizată, mai aproape de Dumnezeu. Bunicul tatălui meu a fost mulţi ani tutore la biserică. Pe atunci satul ținea biseri-ca. Oamenii dădeau bani, ajutau, se picta biserica. De două ori s-a pictat: în 54 și în 77 s-a pictat ultima dată, și acum ar trebui, că e afumată, dar nu sunt bani”.

POVESTEA UNEI BUNICI DE POVESTETanti Stoieliţa ne destăinuie o pov-este de suflet despre bunica ei. „Bu-nica mea a fost născută în 1873 și a murit în 1959, lucidă. Nu a avut carte, dar pe când avea 68 de ani a început să slovenească, să citească de pe o carte de rugăciuni. Dar noi nepoatele toate am trecut prin mâna ei şi bunica tot ne auzea cum citeam abecedarul: a mare, a mic, b mare, b mic, și din simplitatea ei a învățat să citească. Preotul de atunci a mers să viziteze bătrânii și bolnavii și a găsit-o acolo cum stătea cu cartea de rugăciuni și citea Crezul. Nu a spus la nimeni, numai mai târziu, i-a zis la tata Ioane, tu știi că baba Sofia știe să citească?

Da de unde, de unde să știe? Eu am prins-o! Tata, o zis că nu se poate și a urmărit-o. El s-a uitat în curte, și și-a dat seama că baba stătea noaptea și citea rugăciuni. Vă dați seama câtă voință a avut, să învețe să citească la vârsta ei. Noi am testat-o, copiii, că eram blăstămați, șmecheri, dar nu-i plăcea să îi zicem baba, să îi zicem maica. Ea ne-a ținut unită familia. Ea

a ținut pe nepoatele ei de soră, că părinții au plecat în America 7 ani, s-au dus să își cumpere pământ. Să ții copii atâta timp, era mâncare de țară, simplă, a fost bună la suflet. Și așa au fost părinții mei, și surorile mele”. Ca să ne convingă, ne arată un tablou de la începutul secolului XX, proba-bil de pe vremea austro-ungarilor. Este o reproducere după o fotografie de familie, realizată la un atelier din America. Acolo, într-un colţ, cu priv-irea simplă, dar semeaţă, apare bu-nica, adevăratul personaj de poveste.

O VIAŢĂ ÎNTREAGĂ LA BEBA VECHEAcea lume s-a stins apoi în tumultul modernismului, dar ea îşi aduce şi acum aminte când a apărut primul televizor din sat, pe care l-a avut sora sa. „Era o altfel de distracție pe atun-ci, nu erau decât radiouri, iar prima care a avut televizor în sat a fost sora mea care e la Valcani acum. Lumea se aduna seara la noi în curte, scoteau scaune și bănci și se uitau la televi-zor”.

Anii copilăriei, cu visele şi poveştile fermecătoare s-au pierdut în negura timpului, căci mai apoi au venit vre-muri tot mai grele. „Eu după școală a trebuit să rămân acasă şi am în-ceput să lucrez în gospodărie. Tata nu intrase încă la CAP, până în 1958, și în continuare am lucrat până la 18 ani. În 1959 am intrat la Primărie ca ucenică, eu și încă o colegă, care nu avea decât 5 clase. Am stat cu ea aici pe post de referent contabil. Ce am știut noi contabilitate? Ce au fost mai vechi ne-au învățat să batem la mașină, să facem state de plată. După un an s-a îmbolnăvit mama, surorile mele au fost măritate, eu fiind fată tânără am stat acasă și am îngrijit-o. În 1961 ea a murit, iar eu am născut primul copil”.

De atunci, anii s-au scurs anevoios,

printre greutăţi de tot felul. Tanti Stoieliţa a făcut de toate ca să meargă mai departe. „Am lucrat în toate do-meniile posibile ca să fac față. Am lucrat în agricultură, la zugrăvit, am plătit casă de pensie 5 ani ca să pot să fac carte de muncă, după aceea m-am angajat în comerț, la prăvălie,unde am stat 7 ani. Mai apoi am lucrat 5 ani în birt, în fum în mizerie. Mai apoi am preluat magazinul de feroase timp de 2 ani și câteva luni după care am in-trat în șomaj”. În fine au venit anii 90, fostele magazine s-au închis iar tanti Stoieliţa a ajuns la pensie. Acum are timp din nou să se dedice mai vechii ei pasiuni: cântecul. „Acum m-am re-profilat pe biserică. Când e vorba de a da o mână de ajutor, înfrumusețare, curățenie, văruit pomii, mă implic. Mai organizez femeile, mai cânt în strană duminica, cât mai pot”.

FAMILIA, CEL MAI IMPORTANT LUCRUCând trage linie, tanti Stoieliţa se mândreşte cel mai mult cu copiii ei. Băiatul este locotenent şi stă la Timişoara, iar fata predă limba germană la Teremia Mare, unde este şi căsătorită. Deşi stă singură, tanti Stoieliţa este vizitată destul de des de copii, iar de Paşti, la ea acasă se adună toată familia, despre care spune că este în continuare foarte unită.

În numărul viitor, citiţi un interviu cu domnul…………………

Interviu cu înţelepţii comunei: tanti Stoieliţa

CURIERUL de BEBA VECHE 34 VI 1920

CURIERUL de BEBA VECHE4 4 VI 1920

Bunule Iisuse, cu adânci suspine, Slujitor nevrednic, cad smerit la Tine. În genunchi şi-n lacrimi, vin şi-Ţi cer iertare, pentru multe rele şi păcate-amare! Tu îmi vezi din ceruri orişice greşeală, tot ce-i faptă bună, tot ce e negreală. Dă-mi puteri, Iisuse, să-mi înving po-vara, Sufletul să-mi fie ciocârlie vara. Să mă-nalţ la Tine-n fiecare clipă, ca să-Ţi simt iertarea blând cum se-nfiripă. Îngerii Luminii dă-mi-i sprijinire, Să-mi arate drumul către mântuire. Binecuvinteaza robul ce supus e, Fii slavit de-a pururi, Bunule Iisuse!

Rugăciune de Sf. Paşti

DECESE †Miheles Gavril (77 ani)

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Sărbători religioase ortodoxe

Mai• 1 M Tâlcuirea Evangheliei din Miercurea Mare;• 2 J Joia din Săptămâna Patimi-lor• 3 V Vinerea Mare - moartea şi îngroparea Domnului• 4 S Coborârea la iad a Mântui-torului• 5 D Învierea Domnului - Sfin-tele Paşti• 6 L Darul Învierii• 7 M Învierea Domnului - sărbătoarea luminii şi a bucuriei• 8 M Sfântul Apostol şi Evang-helist loan• 10 V Izvorul Tămâduirii; Sfântul Simon Zilotul• 21 M Sfinţii Împăraţi Constan-tin şi Elena

Sărbători religioase romano-catolice

Mai - Florar• 3 V Ss. Filip şi Iacob• 8 M Fericitul Ieremia Valahul• 9 J Înălţarea Domnului• 14 M Sf. Matia, ap.• 19 D Coborârea Sf. Duh (Rusaliile)• 26 D Preasfânta Treime• 30 J Trupul şi Sângele Domnu-lui• 31 V Vizita Sf. Fecioare Maria

Căsătorii Dancau Dan-Dumitru cu

Ambrus KingaCasă de piatră!

Primăria şi Consiliul Local Beba Veche vă urează un

Paşte fericit! Hristos a înviat!

Fotografia lunii: bărbaţii din Cherestur la stropitul fetelor

La romano-catolicii din Cherestur se mai păstrează şi azi, deşi nu la fel de mult ca odinioară, tradiţia stro-pitului fetelor. Potrivit obiceiului, în a doua zi de Paști, toţi băieţii trebuie să stropească cu parfum fetele sau femeile care le ies în cale, pentru a fi frumoase şi sănătoase tot anul. La rândul lor, fetele îi aşteaptă pe băieţi cu ouă roşii şi ciocolată.

-Tradiţia, care datează din secolul al XIX-lea, spune că fetele au fost prima dată stropite cu apă proaspătă de izvor. Flăcăii o udau cu găleata pe aleasa inimii lor. Vremurile s-au mai schimbat şi flăcăii de odinioară au ajuns la o anumită vârstă…

De Sfintele Paşti<< Şi El le-a zis: “Iată, când veţi intra în cetate, vă va întâmpina un om ducând un ulcior cu apă, mergeţi după el în casa în care va intra şi spuneţi-i stăpânului casei: Învăţătorul zice: Unde este odaia în care să mănânc Paştile cu ucenicii Mei? Şi acela vă va arăta un foişor mare, aşternut; acolo să pregătiţi”. Iar ei, ducându-se, au aflat cum le spusese El şi au pregătit Paştile. Şi când a sosit ceasul, S-a aşezat la masă şi apostolii cu El şi Le-a zis: “ Cu dor am dorit să mănânc aces-te Paşti cu voi mai înainte de patima Mea” Lc (22,10-15)>>

HRISTOS A ÎNVIAT!Preot paroh Florin Matyeş

Parohia Ortodoxă Beba Veche