RPF - 2015
-
Upload
victorrazvans -
Category
Documents
-
view
36 -
download
9
Transcript of RPF - 2015
1
MARELE STAT MAJOR AL ARMATEI NAŢIONALE
REGULAMENTUL
PREGĂTIRII FIZICE MILITARE
Chişinău
2015
2
Regulamentul pregătirii fizice militare este destinat comandanţilor de toate
nivelele, personalului didactic şi studenţilor din cadrul Academiei Militare Forţelor
Armate, ca material didactic şi îndrumar în organizarea, planificarea, desfăşurarea,
evidenţa si controlul pregătirii fizice.
Colectivul de elaborare: locotenent-colonel Vasile OLEDNIC
căpitan Natalia LEFTER
locotenent major Andrei OLARI
Redactor: căpitan Maria CUJBĂ
3
CUPRINS
INTRODUCERE……………………………………..…. 5
CAPITOLUL I ASPECTE GENERALE - CARACTERISTICI,
PRINCIPII ŞI OBIECTIVE ………………………...….
6 CAPITOLUL II MANAGEMENTUL PREGĂTIRII FIZICE ……..….. 8
Secţiunea 1 Managementul pregătirii fizice ……………………...…… 8
Secţiunea 2 Planificarea pregătirii fizice …………………………...…. 10
Secţiunea 3 Evidenţa pregătirii fizice ………………………………..... 11
Secţiunea 4 Asigurarea pregătirii fizice ……………………………….. 12
Secţiunea 5 Controlul procesului de pregătire fizică ………………….. 14
CAPITOLUL III BAZELE METODICE ALE PREGĂTIRII FIZICE.. 16
Secţiunea 1 Structura şi caracteristicile şedinţelor de pregătire fizică ... 16
Secţiunea 2 Cerinţele pentru conducătorii şedinţelor ……………….... 19
Secţiunea 3 Mijloacele pregătirii fizice în procesul de instruire...…. 20
Secţiunea 4 Metodele de instruire şi antrenament ………………..…... 36
Secţiunea 5 Dezvoltarea calităţilor motrice ………………………..…. 37
Secţiunea 6 Efortul fizic. Parametrii efortului fizic ………………..…. 42
Secţiunea 7 Ajutorul şi asigurarea în timpul instruirii …………..……. 43
Secţiunea 8 Oboseala şi restabilirea după efort …………………..…... 44
CAPITOLUL IV FORMELE PREGĂTIRII FIZICE ……………..……. 45
Secţiunea 1 Şedinţele de pregătire fizică ………………………..……. 45
Tema nr. 1. Gimnastica …………………………………………..…... 45
Tema nr. 2. Trecerea pistelor cu obstacole ……….……………..……. 53
Tema nr. 3. Lupta corp la corp …………………………………..…… 65
Tema nr. 4. Deplasarea rapidă şi aruncarea grenadelor …………..….. 85
Tema nr. 5. Înotul şi trecerea prin înot a cursurilor de apă ……...……. 91
Tema nr. 6. Jocurile sportive şi dinamice …………………...………… 95
Tema nr. 7. Şedinţe cu caracter combinat……………………………... 96
Secţiunea 2 Înviorarea ……………………………………………...…. 96
Secţiunea 3 Activităţile sportive ………………………………..….….. 99
CAPITOLUL V EVALUAREA ŞI APRECIEREA PREGĂTIRII
FIZICE ………………………………………………...…
103
Secţiunea 1 Aspecte generale ale evaluării pregătirii fizice………….... 103
Secţiunea 2 Aprecierea pregătirii fizice ……………………………….. 104
Secţiunea 3 Calitatea desfăşurării pregătirii fizice ………………..….. 107
CAPITOLUL VI
ASPECTELE PREGĂTIRII FIZICE ÎN PROCESUL
DE INSTRUIRE …………………………………….…..
109
Secţiunea 1 Obiectivele pregătirii fizice în procesul de instruire…..…. 109
Secţiunea 2 Pregătirea fizică a militarilor prin contract ……………..... 109
Secţiunea 3 Pregătirea fizică în instituţiile de învăţămînt militar …..… 110
Secţiunea 4 Cerinţele pentru militarii incluşi în grupa CFC ……….…. 111
Secţiunea 5 Pregătirea fizică în procesul de instruire ………….....…... 112
………………………………………………………..…..
4
ANEXE 115
Anexa nr. 1 Ordinul „Cu privire la organizarea procesului pregătirii
fizice şi activităţilor sportive” …………………….…..….
116
Anexa nr. 2 Ordinul “Cu privire la organizarea scăldatului şi şedinţelor
de înot” ………………………………………………....…
120
Anexa nr. 3 Ordinul “Cu privire la bilanţul pregătirii fizice şi
activităţilor sportive”………….………………….……..…
121
Anexa nr. 4 Orarul desfîşurării şedinţelor de pregătire fizică cu
militarii prin contract ………………………………..……
124
Anexa nr. 5 Lista edificiilor sportive şi locurilor pentru desfăşurarea
activităţilor la pregătirea fizică ……………………..….....
125
Anexa nr. 6 Lista bazei materiale necesare în companie pentru
desfăşurarea şedinţelor la pregătirea fizică …………...…..
126
Anexa nr. 7 Lista bazei materiale necesare la amenajarea locurilor de
antrenare a calităţilor fizice în subunităţi (cazarmă) ….......
127
Anexa nr. 8 Panoul activităţilor sportive a companiei ……………...…. 128
Anexa nr. 9 Actul măsurării distanţei la alergare 3000m (100m,
1000m, 5000m, 10000m) ………………………….…..….
129
Anexa nr. 10 Fişa de evidenţă a nivelului pregătirii fizice a militarilor
prin contract …………………………………………...…. 130
Anexa nr. 11 Evidenţa verificării pregătirii fizice …………………...…. 131
Anexa nr. 12 Evidenţa desfăşurării competiţiilor sportive şi întocmirea
fişelor de concurs ……………………………..………......
136
Anexa nr. 13 Caracteristicile pistei cu obstacole generale ………….…. 141
Anexa nr. 14 Caracteristicile pistei cu obstacole speciale, destinate
efectivului unităţilor (subunităţilor) de cercetare şi cu
destinaţie specială…………………………….………...…
142
Anexa nr. 15 Caracteristicile pistei cu obstacole speciale, destinate
efectivului unităţilor de infanterie, cu destinaţie specială şi
studenţilor instituţiilor militare de învăţămînt……………. 144
Anexa nr. 16 Amenajarea pistei cu obstacole pentru călirea fizică şi
psihică a militarilor ……………………………………..
150
Anexa nr. 17 Organizarea şedinţelor de înot aplicativ-militar la staţia
nautică (bazin) …………………………………………....
151
Anexa nr. 18 Notă-raport privind starea pregătirii fizice şi a sportului în
unitatea militară (instituţia de învăţămînt) …………….....
154
Anexa nr. 19 Baremele de control …………………….………………... 155
Anexa nr. 20 Baremele de control pentru candidaţii la studii în
instituţiile militare de învîţîmănt………………………...... 179
5
INTRODUCERE
Serviciul militar constituie o adevărată şcoală de călire fizică a tinerilor, nivelul de pregătire fizică a militarilor avînd o influenţă directă asupra nivelului gătinţei de luptă.
Pregătirea fizică este o componentă fundamentală a procesului de instruire din
cadrul pregătirii profesionale a militarilor, care valorifică ansamblul formelor de
activitate colectivă sau individuală, ce se desfăşoară sistematic în vederea formării,
dezvoltării şi menţinerii calităţilor motrice, contribuind la îmbunătăţirea stării de
sănătate fizică şi psihică a întregului efectiv. Liderii militari întotdeauna au recunoscut faptul că, pregătirea profesională şi
îndeplinirea eficientă a misiunilor, depind în mare măsură, de nivelul pregătirii fizice a efectivului.
Militarii cu o pregătire fizică bună însuşesc cu aproximativ 20% mai repede şi cu mai multă iscusinţă diverse acţiuni şi misiuni de luptă, decît cei ce au o pregătire fizică mai slabă. În ofensivă, sub influenţa eforturilor fizice şi psihologice considerabile, acest indice se măreşte şi constituie 30-35% şi mai mult.
În urma practicării exerciţiilor fizice şi sportului, se schimbă mentalitatea militarilor. Creşte stabilitatea psihologică, se formează vitejia, încrederea în forţele proprii, perseverenţa, etc.
Victoria, şi chiar viaţa ostaşului depind în mare măsură de nivelul dezvoltării calităţilor motrice şi capacităţilor moral-volitive. În acest context, în Regulamentul pregătirii fizice au fost incluse exerciţii fizice şi procedee care au scopul nu numai de a pregăti efectivul armatei din punct de vedere fizic şi psihologic, dar şi de a-l învăţa să supravieţuiască pe cîmpul de luptă în diverse condiţii climaterice, vizibilitate redusă, spaţii limitate etc.
Pentru optimizarea pregătirii psihologice se utilizează diverse mijloace şi
metode de trecere a obstacolelor cu executarea procedeelor de luptă corp la corp,
precum şi a sectoarelor cu focare fumigene şi incendiare.
Pregătirea fizică este un proces pedagogic complex, ce necesită pentru
organizare şi desfăşurare cunoştinţe şi aptitudini speciale, măiestrie profesională,
pregătire metodică adecvată, precum şi deprinderi în organizarea şi desfăşurarea
tuturor formelor pregătirii fizice şi activităţilor sportive. Exerciţiile fizice în componenţa subunităţii educă sentimentul de camaraderie
ostăşească, spiritul de ajutor reciproc şi gătinţa de a executa în comun diverse misiuni de luptă.
6
CAPITOLUL I
ASPECTE GENERALE – CARACTERISTICI,
PRINCIPII ŞI OBIECTIVE
1. Regulamentul pregătirii fizice militare (în continuare - Regulament)
stabileşte principiile de bază, metodele şi mijloacele organizării şi desfăşurării
pregătirii fizice în Armata Naţională.
2. Principiile de bază ale pregătirii fizice sînt:
1) centralizarea planificării formelor pregătirii fizice, în funcţie de specificul
şi misiunile fiecărei unităţi.
2) orientarea obiectivelor spre formarea, consolidarea şi perfecţionarea
deprinderilor şi priceperilor motrice a luptătorului, în concordanţă cu solicitările
câmpului de luptă modern.
3) individualizarea pregătirii, în funcţie de nivelul de dezvoltare a calităţilor
motrice, a fiecărui militar.
3. Pregătirea fizică se evidenţiază prin următoarele caracteristici:
1) este obligatorie, fiind parte integrantă a procesului instructiv-educativ şi
constituie fundamentul motric şi psihic al celorlalte categorii de instrucţie;
2) se desfăşoară continuu şi sistematic, avînd obiective riguros precizate;
3) are volum, intensitate şi complexitate superioare educaţiei fizice, datorită
structurilor motrice generate de acţiunile de luptă;
4) presupune un consum energetic, fizic şi psihic, uneori la limita
adaptabilităţii organismului uman;
5) este domeniul care contribuie cu mijloace eficiente la recuperarea fizică şi
la pregătirea psihică pentru luptă a personalului armatei.
4. Obiectivele generale ale pregătirii fizice prin care se realizează modelul
luptătorului sunt:
1) dezvoltarea armonioasă a organismului, sporirea capacităţilor motrice şi
intelectuale;
2) menţinerea şi fortificarea sănătăţii;
3) dezvoltarea calităţilor motrice de bază, precum şi calităţilor moral-volitive
şi afective necesare pentru a acţiona în câmpul de luptă;
4) formarea şi perfecţionarea unui sistem complex de deprinderi şi priceperi
motrice utilitar-aplicative;
5) formarea la militari a deprinderilor de practicare sistematică a exerciţiilor
fizice şi sportului;
6) dezvoltarea rezistenţei şi stabilităţii psihice a personalului armatei.
5. Pentru studenţii militari, pe lîngă realizarea obiectivelor de bază, se
urmăreşte şi însuşirea bazelor teoretice şi practice în organizarea, conducerea şi
desfăşurarea pregătirii fizice a militarilor. 6. Formele de bază a desfăşurării pregătirii fizice sînt: şedinţele de instruire,
înviorarea de dimineaţă, activităţile sportive în masă, antrenament fizic în procesul de instruire şi antrenamentul fizic individual.
1) şedinţele de instruire se desfăşoară cu repartizarea raţională a timpului de
instruire la capitolele pregătirii fizice cu însuşirea şi antrenamentul util, respectarea
continuităţii, cu folosirea prioritară a exerciţiilor fizice necesare pentru formarea şi
7
dezvoltarea celor mai importante deprinderi aplicativ-militare şi a calităţilor
motrice speciale;
2) înviorarea (de dimineaţă) se desfăşoară cu folosirea prioritară a
diferitelor variante şi exerciţii fizice pentru menţinerea şi dezvoltarea calităţilor
motrice şi deprinderilor aplicativ-militare;
3) antrenamentul fizic în procesul de instruire se desfăşoară cu folosirea
prioritară a exerciţiilor fizice aplicativ-militare, a procedeelor şi acţiunilor
caracteristice specialităţii militare;
4) activităţile sportive în masă se desfăşoară cu folosirea prioritară a
probelor de sport aplicativ-militare şi a exerciţiilor însuşite anterior la şedinţele de
instruire;
5) antrenamentul fizic individual se desfăşoară cu folosirea prioritară a
exerciţiilor de dezvoltare fizică generală.
8
CAPITOLUL II MANAGEMENTUL PREGĂTIRII FIZICE
Secţiunea 1
Managementul pregătirii fizice
7. Managementul pregătirii fizice în Armata Naţională se desfăşoară în corespundere cu cerinţele ordinelor Ministrului apărării, prezentului Regulament, indicaţiilor organizatorico-metodice ale şefului Marelui Stat Major, programelor de instruire şi altor documente de directivă. El include organizarea, planificarea, asigurarea, evidenţa şi controlul.
Managementul pregătirii fizice se realizează de către comandanţi (şefi) prin: 1) elaborarea şi luarea deciziei; 2) stabilirea misiunilor executanţilor, coordonarea şi asigurarea activităţilor; 3) analiza rezultatelor executării misiunilor.
8. Organizarea pregătirii fizice se pune pe seama structurii speciale prevăzute în statele de organizare ale Armatei Naţionale, completate cu specialişti în domeniu.
În unitatea militară, unde nu este prevăzută funcţia de şef pregătire fizică şi sport, prin ordinul comandantului unităţii militare se numeşte un şef pregătire fizică şi sport netitular din numărul ofiţerilor, care are o pregătire fizică şi metodică mai bună. La funcţia de profesor şi şef pregătire fizică şi sport se numesc persoanele care au absolvite studii în domeniul pregătirii fizice.
9. Comandanţii (şefii) unităţilor (instituţiilor) militare poartă răspundere de organizarea şi starea pregătirii fizice, precum şi obiectivitatea aprecierii nivelului de pregătire fizică a militarilor din subordine. Ei sunt obligaţi să asigure:
1) conducerea eficientă şi controlul desfăşurării procesului pregătirii fizice în
subunităţile din subordine;
2) planificarea corectă, desfăşurarea sistematică a pregătirii fizice, precum şi
repartizarea raţională a efortului fizic în decursul unei zile sau săptămîni;
3) pregătirea metodică şi practică a militarilor, care vor desfăşoara şedinţele;
4) însuşirea pe deplin de către subalterni a tuturor exerciţiilor fizice şi
procedeelor, prevăzute în programele de instruire;
5) înţelegerea corectă de către efectiv a obiectivelor, valorilor şi eficienţei
antrenamentului fizic;
6) studierea surselor biografice privind organizarea pregătirii fizice şi
întrebuinţarea celor mai eficace metode de antrenament, folosirea utilă a timpului
prevăzut pentru antrenamentul fizic;
7) pregătirea bazei sportive pentru desfăşurarea la nivel a pregătirii fizice şi
activităţilor sportive;
8) respectarea măsurilor de securitate şi de preîntîmpinare a traumatismului. 10. Pentru organizarea la nivel a pregătirii fizice, în unităţile militare se
elaborează documente:
1) ordinul cu privire la organizarea pregătirii fizice şi activităţilor sportive -
anexa nr. 1; 2) ordinul cu privire la bilanţul pregătirii fizice şi a activităţilor sportive,
pentru anul (perioada) de instruire - anexa nr. 3;
9
3) nota-raport a stării pregătirii fizice şi a sportului în unitatea militară, pentru anul de instruire - anexa nr. 18;
4) planul desfăşurării înviorării de dimineaţă; 5) planul desfăşurării activităţilor sportive de bază ale unităţii militare pentru
anul instruire; 6) regulamentul cu privire la desfăşurarea competiţiilor sportive şi aplicativ-
militare în unitate, pentru anul de instruire; 7) orarul lunar al desfăşurării şedinţelor la pregătirea fizică cu militarii prin
contract - anexa nr. 4; 8) graficul distribuirii bazei sportive, cu indicarea timpului şi zilelor
desfăşurării activităţilor sportive. În cazuri separate:
9) ordinul cu privire la organizarea şedinţelor de control la pregătirea fizică
(cînd nu este prevăzut în planificarea anuală); 10) ordinul cu privire la organizarea competiţiilor sportive, (cînd se foloseşte
armamentul sau tehnica militară); 11) ordinul cu privire la organizarea şedinţelor şi competiţiilor sportive la
înot - anexa nr. 2; 12) ordinul cu privire la decorarea cu insigne sportive.
Documentele menţionate, se elaborează de către şeful pregătirii fizice şi sport. Alte indicaţii şi misiuni de organizare şi desfăşurare a pregătirii fizice se
reflectă în ordinele privind desfăşurarea procesului de instruire, ordinele de zi etc. 11. Şeful pregătirii fizice şi sport al unităţii militare răspunde de:
1) organizarea şi metodica desfăşurării procesului de pregătire fizică în unitatea militară:
2) pregătirea subunităţilor unităţii militare în domeniul pregătirii fizice; 3) evidenţa, starea şi menţinerea bazei sportive a unităţii; 4) respectarea măsurilor antiincendiare şi sanitaro-epidemiologice în cadrul
edificiilor sportive. El este obligat:
a) să controleze zilnic pregătirea fizică şi activităţile sportive în subunităţi şi să urmărească dezvoltarea fizică a efectivului unităţii;
b) să acorde comandanţilor de subunităţi ajutor în organizarea şi metodica de desfăşurare a şedinţelor de pregătire fizică şi sport;
c) să elaboreze planul de lucru sportiv al unităţii; d) să organizeze şi să desfăşoare competiţii, sărbători şi alte activităţi
sportive în cadrul unităţii militare; e) să selecteze candidaţii pentru completarea echipelor sportive ale unităţii şi
să desfăşoare pregătirea acestora pentru competiţii; f) să elaboreze, în comun cu şeful serviciului medical, măsuri de
îmbunătăţire a dezvoltării fizice, stării de sănătate şi de prevenire a traumatismului la şedinţele de pregătire fizică a efectivului unităţii militare, să stabilească lista exerciţiilor şi complexelor de exerciţii fizice pentru militarii care se ocupă în grupa curativă;
g) să ducă evidenţa rezultatelor pregătirii fizice şi sportului în unitate şi să întocmească documentaţia de decorare a militarilor cu insigne sportive.
10
12. Instructorul la pregătirea fizică se subordonează şefului pregătire fizică şi sport (şefului statului major al unităţii militare).
El este obligat: a) să desfăşoare şedinţele la pregătirea fizică cu efectivul unităţii militare; b) să acorde ajutor comandanţilor de subunităţi în organizarea şi desfăşurarea
şedinţelor la pregătirea fizică; c) să contribuie la elaborarea programelor de instruire la pregătirea fizică,
planurilor desfăşurării activităţilor sportive şi regulamentelor competiţionale; d) să verifice calitatea desfăşurării înviorării de dimineaţă şi antrenamentelor
sportive în procesul de instruire; e) să elaboreze măsurile de securitate şi de prevenire a traumatismului; f) să contribuie la organizarea şi desfăşurarea competiţiilor sportive şi să
desfăşoare antrenamente cu membrii selecţionatelor unităţii; g) să desfăşoare şedinţe instructiv-metodice cu antrenorii şi arbitrii la probele
sportive şi aplicativ-militare; h) să-şi perfecţioneze nivelul pregătirii fizice, cunoştinţele teoretice şi
deprinderile practice; i) să contribuie la menţinerea şi îmbunătăţirea bazei sportive.
Secţiunea 2 Planificarea pregătirii fizice
13. Planificarea pregătirii fizice trebuie să asigure îndeplinirea programului de instruire în corespundere cu executarea misiunilor de luptă. Responsabili de planificare sînt:
1) în unitatea militară - şeful statului major şi şeful pregătirii fizice şi sport; 2) în batalion - şeful statului major al batalionului; 3) în companie - comandantul de companie
14. În unităţile militare planificarea activităţilor sportive se întocmeşte
conform tabelului nr. 1.
Tabelul nr. 1 Planificarea activităţilor sportive în unităţile militare
I. Şedinţele la pregătirea fizică
1. Cu militarii prin contract nu mai puţin de 3 ori pe săptămînă în orele de serviciu
2. Cu efectivul Batalionului destinaţie specială şi subunităţilor de cercetare
de 4-5 ori pe săptămînă - cîte o oră
3. Cu militarii din cadrul unităţilor operaţionale
de 3 ori pe săptămînă - cîte o oră
4. Cu militarii din cadrul unităţilor militare cu efectiv redus
de 2 ori pe săptămînă – cîte o oră
5. Cu studenţii instituţiilor militare şi cursurilor de perfecţionare
conform programului de instruire al instituţiei militare
II. Înviorarea (de dimineaţă)
1. Zilnic, cu excepţia zilelor de odihnă şi sărbătoare
cu durata de 30 minute
11
III. Activităţile sportive în masă
1. Nu mai puţin de 3 ope săptămănă
în zilele de lucru - de 2 ori conform orarului zilei, cîte o oră pînă la 3 ore, în zilele de odihnă şi sărbătoare
15. Activităţile de bază cu privire la desfăşurarea pregătirii fizice şi a sportului în unităţile militare, se oglindesc în planul de instruire, care include:
1) activităţile sportive de bază pentru anul (perioada) de instruire;
2) zilele şi orele desfăşurării şedinţelor de pregătire fizică cu militarii prin
contract;
3) tematica şi timpul desfăşurării şedinţelor de instructaj metodic şi
şedinţelor demonstrative cu militarii prin contract;
4) perioadele de verificare a subunităţilor. Alte activităţi specifice pregătirii fizice şi sportului se stabilesc în
documentele privind organizarea procesului de instruire. 16. În planurile de instruire ale batalionului se indică:
1) numărul de ore la pregătirea fizică în subunităţi, pentru fiecare temă în parte;
2) tematica şi timpul desfăşurării şedinţelor de instructaj metodic şi şedinţelor demonstrative cu conducătorii şedinţelor.
17. În companie în orarul şedinţelor pe săptămînă se indică: 1) conţinutul şi durata înviorării, pentru fiecare zi; 2) tema şi conţinutul şedinţelor la pregătirea fizică; 3) conţinutul antrenamentului fizic în procesul de instruire; 4) timpul şi conţinutul activităţilor sportive în masă; 5) timpul, tema şi conţinutul şedinţelor de instructaj metodic şi şedinţelor
demonstrative.
Secţiunea 3 Evidenţa pregătirii fizice
18. Evidenţa pregătirii fizice trebuie să corespundă stării ei reale. Responsabili de evidenţa sînt:
1) în unitatea militară - şeful statului major şi şeful pregătirii fizice şi sport; 2) în batalion - şeful statului major al batalionului; 3) în companie - comandantul de companie; 4) în pluton - comandantul de pluton; 5) în instituţiile militare de învăţămînt - şeful catedrei pregătire fizică şi
sport. 19. În unitatea militară se duce evidenţa:
1) desfăşurării şedinţelor la pregătirea fizică cu ofiţerii conducerii unităţii; 2) rezultatelor verificări efectivului şi subunităţilor - anexa nr. 11, forma nr.
1 nr. 2 şi nr. 4 (instituţiile militare nr. 5); 3) rezultatelor verificărilor militarilor cursului iniţial de instruire - anexa nr.
11, forma nr. 3
12
4) desfăşurării şedinţelor de instructaj metodic şi şedinţelor demonstrative, convocărilor de instructaj metodic;
5) rezultatelor competiţiilor sportive, participării sportivilor la competiţiile naţionale şi internaţionale - anexa nr. 12 forma nr. 7-10;
6) recordurilor sportive ale unităţii militare - anexa nr. 12, forma nr. 11; 7) numărul şi numele militarilor cu categorii sportive, precum şi decoraţi cu
insigne sportive - anexa nr. 12, forma nr. 12; 8) existenţei, stării bazei sportive şi a inventarului sportiv.
20. În batalion, companie şi pluton se duce evidenţa:
1) îndeplinirii tuturor activităţilor sportive la pregătirea fizică, prevăzute în documentele de planificare a instruirii;
2) numărul şi numele militarilor cu categorii sportive, precum şi decoraţi cu insigne sportive;
3) rezultatelor verificării efectivului.
21. Rezultatele verificărilor la pregătirea fizică se înregistrează în tabelele
rezultatelor controlului, care se păstrează în statul major al unităţii militare şi în
fişele de evaluare anuală (anexa nr.10).
Secţiunea 4 Asigurarea pregătirii fizice
22. Asigurarea pregătirii fizice este activitatea organelor de conducere şi persoanelor cu funcţii de răspundere în menţinerea şi crearea condiţiilor de funcţionare a procesului pregătirii fizice.
Ea se desfăşoară pe compartimentele: tehnico-material, financiar, medical, informaţional şi metodic.
23. Asigurarea tehnico-materială include: 1) asigurarea cu inventar şi echipament sportiv, dispozitive şi tehnică
specială - anexa nr. 5;
2) construirea şi amenajarea edificiilor, terenurilor sportive, locurilor pentru
desfăşurarea şedinţelor la pregătirea fizică şi confecţionarea inventarului sportiv;
3) întreţinerea, repararea edificiilor sportive, inventarului, utilajului şi
instalaţiilor sportive. 24. Asigurarea financiară a pregătirii fizice a unităţii militare se efectuează
în conformitate cu Regulamentul Direcţiei economico-financiare a Ministerului Apărării şi planul de cheltuieli, conform bugetului Ministerului Apărării al Republicii Moldova pentru anul de instruire şi include:
1) planificarea, cererea şi primirea mijloacelor băneşti pentru pregătirea
fizică, ţinînd cont de necesităţile unităţii militare;
2) achiziţionarea şi procurarea echipamentului, inventarului utilajului,
sportiv, literaturii metodice, precum şi bunurilor materiale necesare pentru
reparaţia şi întreţinerea bazei sportive. 25. Asigurarea medicală a pregătirii fizice se efectuează de către specialiştii
serviciului medico-militar şi include:
1) examenul medical al militarilor pentru stabilirea nivelului stării
funcţionale a organismului şi efortului fizic acceptabil;
13
2) planificarea şi desfăşurarea activităţilor de îmbunătăţire şi fortificare a
sănătăţii efectivului; 3) educarea deprinderilor de autocontrol şi de igienă personală;
4) controlul stării epidemiologice a sălilor sportive, locurilor de desfăşurare
aşedinţelor, echipamentului şi inventarului sportiv;
5) controlul dozării efortului fizic şi a respectării igienei în timpul
desfăşurăriişedinţelor la pregătirea fizică şi activităţilor sportive;
6) controlul şi asigurarea medicală a selecţionatelor unităţii militare pe
perioada desfăşurării antrenamentelor şi competiţiilor sportive;
7) planificarea măsurilor de prevenire a traumatismului la şedinţele de
pregătire fizică şi activităţile sportive;
8) evidenţa sistematică a militarilor eliberaţi de la efort fizic, grupa curativă
şi cu surplus de greutate. 26. Asigurarea informaţională include:
1) crearea bazei de date a pregătirii fizice şi a sportului;
2) colectarea şi generalizarea lucrărilor ştiinţifice şi metodice elaborate în
domeniul pregătirii fizice;
3) informarea militarilor, personalului civil şi membrilor de familie despre
apariţia noilor legi şi acte normative în domeniul pregătirii fizice şi sportului;
4) mediatizarea desfăşurării activităţilor sportive şi rezultatelor obţinute de
către militari la competiţiile naţionale şi internaţionale;
5) propagarea modului sănătos de viaţă prin practicarea sistematică a
exerciţiilor fizice. 27. Asigurarea metodică a pregătirii fizice se efectuează de către specialiştii
în domeniul pregătirii fizice cu implicarea activă a specialiştilor din alte domenii. Asigurarea metodică include:
1) propagarea experienţei în organizarea şi desfăşurarea pregătirii fizice;
2) elaborarea indicaţiilor metodice în scopul ridicării nivelului de pregătire
fizică a militarilor;
3) asigurarea cu materiale didactice necesare la desfăşurarea pregătirii fizice;
4) acordarea ajutorului metodic comandanţilor în organizarea şi desfăşurarea
şedinţelor la pregătirea fizică şi a activităţilor sportive în masă;
5) acordarea ajutorului metodic militarilor la desfăşurarea antrenamentelor
individuale. 28. Pentru organizarea calitativă a activităţilor sportive, în fiecare
companie se amenajează şi se confecţionează: 1) lada inventarul sportiv al companiei (anexa nr. 6); 2) panoul cu activitatea sportivă a companiei (anexa nr. 8); 3) se amenajează locuri (încăperi) pentru antrenarea calităţilor fizice,
completate cu aparate de gimnastică, haltere, haltere mici, gantere şi alt inventar sportiv (anexa nr. 7).
14
Secţiunea 5
Controlul procesului de pregătire fizică
29. Controlul se organizează în scopul aprecierii nivelului de pregătire fizică al efectivului şi stabilirii măsurilor concrete pentru îmbunătăţirea acestuia. Controlul se realizează de către comandantul unităţii militare, locţiitori, şeful statului major, şeful pregătirii fizice şi sport şi comandanţii de subunităţi, precum şi de către şefii superiori.
30. În cadrul controlului pregătirii fizice se apreciază:
1) nivelul dezvoltării calităţilor motrice a militarilor, deprinderilor aplicativ-
militare, organizatorico-metodice şi a cunoştinţelor teoretice;
2) nivelul pregătirii fizice a subunităţilor şi unităţilor militare;
3) calitatea organizării, desfăşurării şi asigurării pregătirii fizice;
4) avantajele şi lacunele comise în organizarea şi desfăşurarea pregătirii
fizice;
5) măsurile concrete întreprinse pentru ameliorare.
31. Nivelul pregătirii fizice a militarilor se verifică:
1) lunar şi pe parcursul anului de instruire - la exerciţiile şi procedeele
însuşite, conform programei de instruire;
2) trimestrial - toate subunităţile şi categoriile de militari, la 3-4 exerciţii de
control;
3) la sfîrşitul perioadei şi anului de instruire - toate categoriile de militari,
la 3-4 exerciţii de control, conform planului şi programelor de insrtuire.
32. Studenţii instituţiilor militare de învăţămînt, susţin la finele fiecărui
semestru, testare la pregătirea fizică, iar în ultimul an de studiu (la finele cursului),
examen (cu verificarea pregătirii practice şi celei metodice).
Studenţii cursului de sergenţi susţin la absolvire, examen la pregătirea fizică
(cu verificarea pregătirii practice şi celei metodice). 33. Nivelul pregătirii fizice, de asemenea se verifică la persoanele civile,
care se încorporează în serviciul militar în termen, optează pentru studii în instituţiile militare de învăţămînt şi/sau angajarea în serviciul militar prin contract.
Aceştea se verifică la următoarele exerciţii de control: 1) la încorporarea în serviciul militar în termen – militarii se verifică în
primele zece zile după încorporare, la 3 exerciţii de control: alergare 100 m; tracţiuni în braţe la bara fixă şi alergare 3000 m.
2) candidaţii la studii în instituţiile militare de învăţămînt - se verifică la exerciţiile de control descrise în tabelul nr. 2.
Tabelul nr. 2 Exerciţiile de control stabilite pentru verificarea candidaţilor la studii în instituţiile militare de învăţămînt.
Categoria Exerciţiile de control
Bărbaţi Alergare 100 m; tracţiuni în braţe la bara fixă; ridicarea trunchiului din culcat dorsal şi alergare 3000 m.
Femei Alergare 100 m; ridicarea trunchiului din culcat dorsal şi alergare 1000 m.
15
3) candidaţii la angajarea în serviciul militar prin contract - se verifică la exerciţiile de control descrise în tabelul nr. 3, conform baremelor grupei sale de vîrstă.
Tabelul nr. 3 Exerciţiile de control stabilite pentru verificarea candidaţilor la angajarea în serviciul militar prin contract.
Categoria Exerciţiile de control
Bărbaţi
Alergare 100 m; flotări de braţe din sprijin culcat; ridicarea trunchiului din culcat dorsal şi alergare 3000 m. Candidaţii la angajate în Batalionul cu destinaţie specială, suplimentarla cele menţionate şi tracţiuni în braţe la bara fixă.
Femei Alergare 100 m; ridicarea trunchiului din culcat dorsal şi alergare 1000 m.
Persoanele apreciate la pregătirea fizcă cu notă negativă, nu sînt angajate în
serviciu militar prin contract.
Pentru corectarea notei şi susţinere repetată a exerciţiilor de control, acestor
persoane li se acordă termen de pregătire, pînă la finele cantonamentelor de 55 de
zile, iar în cazul reîncadrării în serviciu militar, pînă la 3 luni.
34. În perioada verificării unităţii militare, la decizia evaluatorului, nivelul
pregătirii fizice al unităţii poate fi apreciat, cu verificarea a 3-4 subunităţi la cîte un
exerciţiu de control, ce vizează diverse calităţi motrice. Subunitîţile verificate
trebuie să fie completate cu efectiv, conducerea acestor subunităţi, se verifică în
mod obligatoriu.
35. Rezultatele verificării nivelului pregătirii fizice se remit în Marele Stat
Major după cum urmează:
1) în prima jumătate a lunii iulie - rezultatele nivelului pregătirii fizice a
tuturor categoriilor de militari şi subunităţi din subordine (anexa nr. 11 forma nr.
1, nr. 2, nr. 4 şi nr. 5);
2) la finele perioadei de instruire - rezultatele nivelului pregătirii fizice a
militarilor cursului de instruire iniţială (anexa nr. 11 forma nr. 3); 3) la finele anului de instruire, pînă la finele lunii noiembrie - nota-raport a
stării pregătirii fizice şi sportului în unitatea militară (anexa nr. 18).
16
CAPITOLUL III BAZELE METODICE ALE PREGĂTIRII FIZICE
Secţiunea 1
Structura şi caracteristicile şedinţelor de pregătire fizică
36. Pregătirea fizică este un proces pedagogic complex. Pentru organizarea acesteia comandanţii trebuie să dispună de cunoştinţe metodice, iscusinţă şi deprinderi practice.
Comandanţii trebuie să cunoască esenţa şi conţinutul pregătirii fizice, metodica desfăşurării şedinţelor şi dezvoltării deprinderilor motrice.
Pregătirea fizică poate fi desfăşurată individual şi în grup. Antrenamentele în
grup se desfăşoară de către conducătorul şedinţei în componenţa grupei, plutonului
sau companiei. 37. Şedinţele reprezintă forma de bază a pregătirii fizice, ele sunt obligatorii
pentru toate categoriile de militari. Durata şedinţelor de instruire în unitatea militară este de 1-2 ore (50-100 min.), în instituţiile militare de învăţământ - 2 ore (80 min.). Ele pot fi teoretice şi practice.
1) şedinţele teoretice - se desfăşoară sub formă de prelegere şi seminar, au ca scop formarea cunoştinţelor necesare pentru desfăşurarea procesului de instruire;
2) şedinţele practice - se desfăşoară în componenţa companiei, plutonului, grupelor (nu mai mult de 15 militari pentru un profesor, conducător).
Şedinţele practice, de regulă, se desfăşoară nu mai devreme de o oră de la servirea mesei. Ele pot fi: de instruire şi de antrenament, instructiv-metodice şi demonstrative.
a) şedinţele de instruire şi de antrenament - se desfăşoară la: gimnastică; lupta corp la corp; trecerea pistelor cu obstacole; deplasarea rapidă, alergare în teren variat şi aruncarea grenadelor; înotul şi trecerea cursurilor de apă; jocuri sportive şi şedinţe cu caracter combinat;
b) şedinţele instructiv-metodice - au ca scop formarea deprinderilor şi priceperilor necesare pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor la pregătirea fizică. Durata şedinţelor instructiv-metodice este de 2 ore.
c) şedinţele demonstrative - au ca scop demonstrarea-model a metodicii
desfăşurării formelor pregătirii fizice, formarea viziunii unice la aplicarea celor
mai eficiente metode şi mijloace de desfăşurare a pregătirii fizice.
Şedinţele demonstrative se desfăşoară la toate formele pregătirii fizice, la
începutul anului de instruire/învăţămînt (sau la necesitate). 38. Părţile componente ale şedinţelor de instruire şi antrenament sunt:
1) partea pregătitoare (8-10 min.) şi include:
a) exerciţii la atenţie/exerciţii de front;
b) varietăţi de mers;
c) varietăţi de alergări;
d) varietăţi de sărituri;
e) exerciţii de dezvoltare fizică generală (se efectuează de pe loc sau din
mişcare);
17
f) exerciţii speciale (se aleg în conformitate cu obiectivele şedinţei pentru
grupele de muşchi implicate în efort).
2) partea fundamentală (35-40 min.) - se realizează obiectivele programate
pentru şedinţa respectivă. În această parte diversitatea exerciţiilor fizice este practic
nelimitată. Aici se planifică: însuşirea exerciţiilor noi, perfecţionarea exerciţiilor
anterior însuşite, verificări prin exerciţii de control etc.
3) partea finală (3-5 min.) - este utilizată pentru crearea condiţiilor
favorabile intensificării metodelor de restabilire a marilor funcţii ale organismului,
prin micşorarea treptată a intensităţii efortului. 39. Părţile componente ale şedinţelor instructiv-metodice:
1) partea pregătitoare (5-10 min.) şi include: anunţarea temei şi obiectivelor
de instruire, verificarea cunoştinţelor şi gradului de pregătire al comandanţilor
pentru şedinţă.
2) partea fundamentală (35-40 min.) - include obiective de instruire, care
dezvăluie organizarea şi metodica desfăşurării, însuşirii exerciţiilor, procedeelor şi
acţiunilor. Fiecare obiectiv de instruire se desfăşoară în următoarea succesiune:
verificarea cunoştinţelor teoretice, utilizarea metodei de desfăşurare cu
argumentarea concomitentă a celor mai importante momente în organizarea
metodică şi practică.
3) partea finală (3-5 min.) - se apreciază nivelul celor instruiţi la pregătirea
teoretică, practică şi metodică.
40. Părţile componente ale şedinţelor demonstrative sunt identice şedinţelor
de instruire şi de antrenament, cu argumentarea de către conducător a mijloacelor
şi metodelor utilizate.
41. Acţiunile militarilor pe parcursul desfăşurării şedinţelor
Executarea exerciţiilor pe loc se finalizează la comanda „STAI", în mişcare -
„DEAJUNS".
Demonstrarea exerciţiilor se efectuează de către conducător: pe loc - stînd cu
faţa spre formaţie; în mişcare - mişcîndu-se în întîmpinarea formaţiei etc.
În timpul demonstrării şi explicării exerciţiilor militarii se află în poziţia de
gimnastică, ce se ia la comanda: „Poziţia de gimnastică – PRIMIŢI”, la care
piciorul stîng se duce la o jumătate de pas lateral, iar mîinile la spate.
Deplasarea spre locurile de instruire şi de la locurile de instruire se execută
pe cel mai scurt traseu. Opririle, întoarcerile şi schimbul locurilor de instruire se
execută la comandă. Începerea şi încetarea executării exerciţiilor se efectuează la
comenzile: „Executarea exerciţiilor – „ÎNCEPEŢI”, şi respectiv „ÎNCETAŢI”, în
cazul executării exerciţiilor la aparatele de gimnastică, se dă comanda „ULTIMUL
LA APARAT”.
Schimbul locurilor de instruire se execută la comanda: „Pentru schimbarea
locurilor de instruire înainte - MARŞ”. Prin întoarcere la dreapta se deplasează
spre alt loc de instruire.
Ieşirea militarilor din formaţie pentru efectuarea exerciţiilor se execută la
comanda: „Soldat Tutunaru, la care militarul ia poziţia „DREPŢI” şi răspunde:
„ORDONAŢI”, la poziţia iniţială – „MARŞ”. După care el răspunde: „AM
ÎNŢELES” şi iese din formaţie.
18
Efectuarea exerciţiilor se execută după comenzile „ÎNAINTE” sau „LA
APARAT”, la care militarul ia poziţia „DREPŢI”, se prezintă şi se deplasează la
aparat, fără altă comandă suplimentară începe executarea exerciţiului (dacă
exerciţiul se execută pentru prima dată, conducătorul şedinţei demonstrează
exerciţiul, apoi dă comanda pentru executarea acestuia).
Pentru mărirea intensităţii şi timpului de lucru se organizează mai multe
locuri de instruire concomitent, sau trecerea succesivă a subunităţii de la un loc de
instruire la altul. Este raţional de început antrenamentul exerciţiilor, după cum
urmează: viteză, îndemînare, forţă, iar apoi cele la rezistenţă.
42. Complexitatea şedinţelor se stabileşte de conducător, în conformitate cu
obiectivele de instruire, nivelul de pregătire a militarilor, baza materială şi
inventarul sportiv.
Exerciţiile complicate se execută pe părţi. De exemplu, la învăţarea piedicii
din spate, după luarea poziţiei iniţiale se dau următoarele indicaţii şi comenzi:
„Fixaţi priza din regiunea cotului şi de umăr, faceţi un pas înainte şi printr-o
mişcare bruscă în lateral dezechilibraţi-l”, - „FACEŢI - UNU”, „puneţi piciorul
drept (stîng) după piciorul de sprijin al partenerului şi printr-o mişcare bruscă
doborîţi-l pe saltea”, „FACEŢI - DOI”, „imitaţi lovitura cu piciorul sau pumnul în
piept”, „FACEŢI - TREI”. Pentru executarea procedeului integral se dă comanda
„Piedica din spate – EXECUTAŢI”.
43. La desfăşurarea şedinţelor pot fi utilizate următoarele procedee de
instruire:
1) militarii din primul rînd execută exerciţiul, cei din rîndul doi asigură şi
acordă ajutor, după care, la comanda conducătorului, se schimbă cu locurile;
2) executarea exerciţiilor în flux - caracteristic mai mult alergărilor, trecerii
obstacolelor şi exerciţiilor de forţă la diverse aparate de gimnastică.
44. În unităţile militare, tipul principal al şedinţelor de instruire şi de
antrenament îl constituie şedinţele cu caracter combinat, în conţinutul cărora se
includ obiective din 2-3 teme.
45. În scopul sporirii gradului de pregătire a militarilor pentru executarea
misiunilor de luptă, se planifică şi se desfăşoară şedinţe de pregătire fizică pe timp
de noapte, care includ exerciţiile fizice şi procedeele însuşite anterior, la deplasarea
pe teren, trecerea diferitelor obstacole naturale şi artificiale, transportarea
greutăţilor, lupta corp la corp şi trecerea cursurilor de apă.
46. În condiţiile cînd temperatura aerului depăşeşte +25 C, şedinţele se
planifică în orele de dimineaţă.
Cînd temperatura aerului depăşeşte +30 C, şedinţele se desfăşoară cu pauze
de odihnă la umbră de 2-3 min, după fiecare 15-20 minute de efort fizic (în prima
lună de instruire pauzele se efectuează după 5-7 min. de efort fizic, frecvenţa
bătăilor cardiace nu trebuie să depăşească 150-160 bătăi/min).
Iarna, cînd şedinţele se desfăşoară sub cerul liber, conducătorul şedinţei
selectează locuri protejate de vînt şi stabileşte ordinea de supraveghere a
militarilor.
19
În această perioadă, pentru prevenirea îngheţului militarilor, se planifică
preponderent şedinţe cu caracter combinat, astfel ca efectivul să fie mereu în
mişcare.
Durata părţii pregătitoare se măreşte pînă la 10-15 min. În partea
fundamentală intensitatea efortului fizic este mijlocie, iar antrenamentul este
orientat spre dezvoltarea calităţilor de forţă-viteză şi rezistenţă.
Cînd temperatura aerului este mai joasă de -20 C, şedinţele de pregătire fizică
se desfăşoară în încăperi.
Secţiunea 2
Cerinţele pentru conducătorii şedinţelor
47. Fiecare comandant trebuie să organizeze desfăşurarea şedinţelor la
nivel. În scopul excluderii traumatismelor, pe parcursul unei zile se desfăşoară
numai o şedinţă de pregătire fizică.
Pentru organizarea şi conducerea cu iscusinţă a desfăşurării şedinţelor la
pregătirea fizică, educarea la subalterni a calităţilor morale şi de luptă, comandanţii
sînt obligaţi permanent să-şi menţină nivelul de pregătire fizică, cunoştinţele
teoretice şi metodica desfăşurării şedinţelor.
Un rol important în instruirea şi educarea militarilor îi revine exemplului
individual al ofiţerilor şi sergenţilor.
Ofiţerii, plutonierii şi sergenţii sînt obligaţi să cunoască bine prevederile
Regulamentului pregătirii fizice, materialele didactice şi alte documente de
directivă.
48. Comandanţii de subunităţi şi ofiţerii desemnaţi să desfăşoare şedinţele
la pregătirea fizică sînt obligaţi să:
1) cunoască influenţa efectelor fizice asupra organismului;
2) execute corect şi să explice executarea exerciţiilor;
3) cunoască gradul de pregătire şi starea sănătăţii a militarilor cu care
desfăşoară şedinţa;
4) menţină ordinea şi disciplina pe parcursul desfăşurării şedinţei;
5) asigure şi să ia măsuri de preîntimpinare a traumatismelor la şedinţă;
6) cunoască şi să respecte metodele de predare, principiile didactice, dozarea
efortului fizic şi cerinţele sanitaro-igienice;
7) verifice nivelul pregătirii fizice şi să cunoască modul de apreciere a
militarilor;
8) organizeze pregătirea ajutorilor săi pentru desfăşurarea şedinţelor
(sergenţilor, studenţilor).
20
Secţiunea 3
Mijloacele pregătirii fizice în procesul de instruire
49. Mijloacele pregătirii fizice sunt instrumente cu care se operează în
procesul de instruire şi antrenament. Ele se împart în mijloace specifice şi mijloace
nespecifice.
50. Mijloacele specifice ale pregătirii fizice sunt: exerciţiul fizic, aparatura de
specialitate; şi măsurile de refacere a capacităţii de efort.
1) Exerciţiul fizic - este actul motric, repetat sistematic şi conştient în
vederea realizării obiectivelor pregătirii fizice.
Conţinutul exerciţiului fizic este definit de următoarele elemente:
a) mişcările corpului sau ale segmentelor acestuia;
b) efortul fizic – caracterizat prin: volum, intensitate şi complexitate;
c) efortul psihic solicitat.
Forma exerciţiului fizic este dată de modul în care se succed mişcările
componente şi aspectul exterior al acestuia. Pentru aprecierea formei exerciţiilor
fizice, se iau în considerare următoarele elemente:
a) poziţia corpului, iniţială şi finală;
b) relaţia între segmente;
c) tempoul;
d) ritmul.
2) Măsurile de refacere a capacităţii de efort - sunt mijloace specifice
foarte importante în pregătirea fizică.
În urma desfăşurării procesului de pregătire, refacerea se asigură diferenţiat,
determinată de condiţiile materiale şi timpul avut la dispoziţie. În cazul pregătirii
fizice, aceasta se reduce la posibilităţile oferite de cele câteva minute după efort,
însoţite ulterior de unele măsuri de ordin igienic – schimbarea echipamentului,
spălatul sumar, etc.
51. Mijloacele nespecifice în pregătirea fizică militară sunt: condiţiile
igienice şi factorii naturali de călire.
1) Condiţiile igienice se referă atât la igiena individuală – echipament curat,
reguli precise de alimentaţie etc., cât şi la cea colectivă – calitatea bazelor sportive,
folosirea unor bunuri sau instalaţii comune.
2) Factorii naturali de călire sunt: apa, aerul şi soarele. Utilizarea acestor
factori – expuneri la soare, combinate cu practicarea exerciţiilor fizice în aer liber
şi procedee de fricţionare cu apă, zăpadă, băi în apă la diferite temperaturi etc,
conduc clar spre atingerea obiectivelor propuse într-un timp cât mai scurt, pe fond
de eficienţă maximă.
52. Exerciţiile fizice sunt mijlocul specific principal de dezvoltare fizică
generală şi specială, precum şi de dezvoltare a calităţilor motrice.
53. Complexele de exerciţii de dezvoltare fizică generală (EDFG) – pot fi
executate de pe loc (din stînd sau şezînd) şi din mişcare, cu şi fără obiecte.
Ele se execută pentru încălzirea grupelor mari de muşchi şi se împart în
exerciţii pentru: muşchii braţelor şi centurii scapulare, muşchii trunchiului, muşchii
picioarelor şi pentru toate grupele de muşchi.
21
Pentru executarea fiecărui exerciţiu este important ca, la anunţarea poziţiei
iniţiale să se urmărească următoarea consecutivitate: poziţia corpului (stînd, culcat,
ghemuit), poziţia picioarelor şi braţelor (de exemplu: P.I. – stînd, picioarele puţin
depărtate, braţele lateral).
54. Complex de EDFG, de pe loc.
1) Exerciţii pentru muşchii braţelor şi centurii scapulare:
a) Poziţia iniţială (P. i.) Picioarele puţin depărtate, mîinile la mijloc
(figura nr. 1).
1. Braţele înainte.
2. Pe vîrfuri, braţele sus.
3. Braţele lateral.
4. P. i.
P.i. 1 2 3
Figura nr. 1
Exerciţiul pentru muşchii braţelor şi centurii scapulare
b) P. i. Picioarele puţin depărtate, mîinile în lacăt în faţa pieptului (figura
nr. 2).
1. Braţele înainte.
2. P. i.
3. Braţele sus.
4. P. i.
P.i. 1 2 3
Figura nr. 2
Exerciţiul pentru muşchii braţelor şi centurii scapulare
c) P. i. Picioarele puţin depărtate, mîinile la mijloc (figura nr. 3).
1. Mîinile pe umeri.
2. Prin săritură alipirea picioarelor, braţele sus.
3. Prin săritură picioarele puţin depărtate, mîinile pe umeri.
4. P. i.
22
P.i. 1 2 3
Figura nr. 3
Exerciţiul pentru muşchii braţelor şi centurii scapulare
2) Exerciţii pentru muşchii trunchiului:
a) P. i. Picioarele puţin depărtate, mîinile la mijloc (figura nr. 4).
1. Aplecare la dreptul.
2. Aplecare la centru.
3. Aplecare la stîngul.
4. P. i.
P.i. 1 2 3
Figura nr. 4 Exerciţiul pentru muşchii trunchiului
b) P. i. Picioarele puţin depărtate, mîinile la mijloc (figura nr. 5).
1. Răsucirea trunchiului spre stînga, braţele lateral.
2. P. i.
3. Răsucirea trunchiului spre dreapta, braţele lateral.
4. P. i.
P.i. 1 2 3
Figura nr. 5 Exerciţiul pentru muşchii trunchiului
c) P. i. Picioarele puţin depărtate, mîinile după cap (figura nr. 6).
1. Înclinarea trunchiului spre stînga.
2. P. i.
3. Înclinarea trunchiului spre dreapta.
4. P. i.
23
P.i. 1 2 3
Figura nr. 6 Exerciţiul pentru muşchii trunchiului
3) Exerciţii pentru muşchii picioarelor:
a) P. i. Picioarele puţin depărtate, braţele înainte (figura nr. 7).
1. Balans cu stîngul spre braţul drept.
2. P. i.
3. Balans cu dreptul spre braţul stîng.
4. P. i.
P.i. 1 2 3
Figura nr. 7 Exerciţiul pentru muşchii picioarelor
b) P.i. Picioarele mult depărtate, braţele lateral (figura nr. 8).
1. Fandare laterală pe stîngul, braţele înainte.
2. P. i.
3. Fandare laterală pe, dreptul braţele înainte.
4. P. i.
P.i. 1 2 3
Figura nr. 8 Exerciţiul pentru muşchii picioarelor
4) Exerciţii pentru toate grupele de muşchi:
a) P.i. Picioarele puţin depărtate, mîinile la mijloc (figura nr. 9).
1. Prin săritură alipirea picioarelor, braţele sus.
2. Aplecarea profundă înainte.
3. Genuflexiune, braţele înainte.
4. P. i.
24
P.i. 1 2 3
Figura nr. 9 Exerciţiul pentru toate grupele de muşchi
b) P.i. P.b. (figura nr. 10).
1. Sprijin ghemuit.
2. Sprijin culcat.
3. Sprijin ghemuit.
4. P. i.
P.i. 1 2 3
Figura nr. 10 Exerciţiul pentru toate grupele de muşchi
55. Complex de EDFG de pe loc, cu pistolul mitralieră. 1) Exerciţii pentru muşchii braţelor şi centurii scapulare:
a) Poziţia iniţială (P. i.) Picioarele puţin depărtate, pistolul mitralieră în
mîini jos (figura nr. 11).
1. Pistolul mitralieră înainte.
2. P. i.
3. Pistolul mitralieră sus.
4. P. i.
P.i. 1 2 3
Figura nr. 11
Exerciţiul pentru muşchii braţelor şi centurii scapulare
b) P. i. Picioarele puţin depărtate, pistolul mitralieră în mîini jos
(figura nr. 12).
1. Pistolul mitralieră sus.
2. Pistolul mitralieră după cap.
25
3. Pistolul mitralieră sus.
4. P. i.
P.i. 1 2 3
Figura nr. 12
Exerciţiul pentru muşchii braţelor şi centurii scapulare
2) Exerciţii pentru muşchii trunchiului:
a) P. i. Picioarele puţin depărtate, pistolul mitralieră după cap
(figura nr. 13).
1. Pistolul mitralieră sus.
2. Aplecare profundă înainte.
3. Îndreptare, pistolul mitralieră sus.
4. P. i.
P.i. 1 2 3
Figura nr. 13 Exerciţiul pentru muşchii trunchiului
b) P. i. Picioarele puţin depărtate, pistolul mitralieră în mîini jos
(figura nr. 14).
1. Pistolul mitralieră înainte.
2. Întoarcerea trunchiului spre stînga.
3. Întoarcerea trunchiului spre dreapta.
4. Pistolul mitralieră înainte. P.i.
P.i. 1 2 3
Figura nr. 14 Exerciţiul pentru muşchii trunchiului
3) Exerciţii pentru muşchii picioarelor:
a) P. i. Picioarele mult depărtate, pistolul mitralieră în mîini jos
26
(figura nr. 15).
1. Fandare laterală pe stîngul, pistolul mitralieră înainte.
2. P. i.
3. Fandare laterală pe dreptul, pistolul mitralieră înainte.
4. P. i.
P.i. 1 2 3
Figura nr. 15 Exerciţiul pentru muşchii picioarelor
b) P. i. Picioarele puţin depărtate, braţele înainte, pistolul mitralieră în mîini
(figura nr. 16).
1. Balans cu stîngul spre mîna dreptă.
2. P. i.
3. Balans cu dreptul spre mîna stîngă.
4. P. i.
P.i. 1 2 3
Figura nr. 16 Exerciţiul pentru muşchii picioarelor
4) Exerciţii pentru toate grupele de muşchi:
a) P. i. Picioarele puţin depărtate, pistolul mitralieră în mîini jos
(figura nr. 17).
1. Extensie, pistolul mitralieră sus.
2. Aplecare profundă înainte.
3. Genuflexiune.
4. P. i.
P.i. 1 2 3
Figura nr.17 Exerciţiul pentru toate grupele de muşchi
27
56. Complex de exerciţii pentru dezvoltarea forţei
Indiferent de pregătirea militarului din punct de vedere psihologic şi
funcţional, dacă el nu are forţa necesară şi nu este în stare să ţină piept factorilor
externi, se pune semnul întrebării privind capacitatea acestuia la îndeplinirea
misiunilor de luptă.
Antrenamentele de forţă se desfăşoară de cel puţin 2 ori pe săptămînă şi este
important divizarea grupelor de muşchi supuse antrenamentului.
Pentru fiecare grupă de muşchi se execută 2-3 exerciţii, cu pauză de odihnă de
1-1,5 min. între serii, iar între exerciţii pîna la 3 min.
O dată la 3-4 săptămîni se recomandă ca exerciţiile să fie înlocuite cu altele,
ca apoi peste 6-8 săptămîni să se reîntoarcă din nou la ele.
1) Muşchii pieptului
a) Împins cu haltera - este un exerciţiu de bază care vizează în dependenţă
de planul de înclinare a băncii, diferite zone ale musculaturii pectorale.
Împinsul din plan orizontal - corespunde zonei mediane ale pieptului.
Împinsul din plan înclinat la un unghi de 30-40 grade - corespunde zonei
superioare.
Împinsul din plan declinat la un unghi de 15 grade - corespunde zonei
inferioare.
Exerciţiul se execută din culcat cu spatele lipit de bancă, bara apucată la o
distanţă mai mare decât lăţimea umerilor, tălpile picioarelor lipite de podea.
Se coboară bara încet şi controlat spre mijlocul pieptului, inspirând, după care
se ridică expirând (figura nr. 18).
1 2
Figura nr. 18
Împins cu haltera
b) Fluturări cu ganterele - este un exerciţiu suplimentar care se foloseşte de
obicei la sfîrşitul programului de antrenament, stimulînd tot segmentul de
contracţie al pectoralilor.
Mişcările de execuţie se execută aproximativ la fel ca şi în cazul împinsului,
numai că cele două gantere se duc la coborîre în lateral (figura nr. 19).
1 2
Figura nr. 19
Fluturări cu ganterele
28
c) Flexii la helcometru - este un exerciţiu suplimentar, dar mai dificil pentru
începători datorită necesităţii menţinerii poziţiei corecte a corpului şi braţelor.
Mişcările acestui exerciţiu se realizează cu spatele perfect drept, braţele se
unesc atingînd pumnii şi expirînd puternic (figura nr. 20).
1 2
Figura nr. 20
Flexii la helcometru
2) Muşchii triceps
a) Extensii la helcometru (priză în pronaţie) - este considerat un exerciţiu de
bază a dezvoltării musculaturii tricepsului. Pentru a izola cît mai bine tricepsul,
braţele se ţin fixe şi lipite de corp pe tot parcursul executării.
Exerciţiul se execută din picioare, cu faţa la aparat, spatele drept. Mişcarea
constă în a apăsa bara care este situată aproximativ în dreptul pieptului în jos, pînă
la îndreptarea completă a braţelor (figura nr. 21).
1 2
Figura nr. 21
Extensii la helcometru
b) Extensii cu haltera din culcat - este un exerciţiu de bază, care se execută de
obicei la începutul programului de antrenament.
Exerciţiul se efectuează din culcat pe bancă cu braţele întinse perpendiculare
cu corpul. Se coboară bara spre frunte sau chiar peste cap pînă la atingerea
suprafeţei băncii şi se revine la poziţia iniţială prin expirare pînă la îndreptarea
completă a braţelor (figura nr. 22).
29
1 2
Figura nr. 22
Extensii cu haltera din culcat
c) Extensii cu gantera din aplecat - este un exerciţiu suplimentar, care
solicită foarte mult musculatura tricepsului în poziţia finală. Se realizează din
poziţia aplecat înainte, cu mîna care nu lucrează, sprijinită de un suport. Mişcarea
se execută din dreptul pieptului, pînă la îndreptarea completă a braţului. Pentru
executarea corectă a exerciţiului se recomandă fixarea braţului (figura nr. 23).
1 2
Figura nr. 23
Extensii cu gantera din aplecat
3) Muşchii spatelui
a) Ramat vertical (la spate) la helcometru - este o alternativă la tracţiunile
clasice la bară, care este preferată de către majoritatea sportivilor, deoarece dispune
de greutăţi ajustabile, bara se trage la ceafă, pînă în zona trapezului, ţinînd spatele
drept. Grupele musculare solicitate la acest exerciţiu sînt: marele dorsal, rotundul
mare şi mic, iar indirect sînt stimulaţi bicepsul.
În pauze este indicat să stea în poziţia atîrnat de un suport fix, timp de 10
secunde, pentru a elimina presiunea asupra coloanei vertebrale (figura nr. 24).
1 2
Figura nr. 24
Ramat vertical (la spate) la helcometru
b) Ramat orizontal la helcometru - este un exerciţiu preferat de către
începători şi sportivii care, din diferite motive, nu pot executa exerciţiul ramat cu
haltera din aplecat, dar şi pentru că, poziţia şezînd descarcă coloana vertebrală de
presiune.
Mişcarea exerciţiului constă în tragerea mînerului aparatului către zona
abdominală, ţinînd spatele drept. Muşchii solicitaţi sînt: marele dorsal, rotundul
mare şi mic, indirect sînt stimulaţi bicepsul şi deltoidul posterior (figura nr. 25).
30
1 2
Figura nr. 25
Ramat orizontal la helcometru
c) Ramat cu gantera - este un exerciţiu relativ uşor de executat, deoarece
poziţia permite trei puncte de sprijin.
Se execută cu o ganteră care se trage pe lîngă corp către bazin, cu coborîre
pînă la întinderea braţului la maxim. Muşchii solicitaţi sînt: marele dorsal, rotundul
mare şi mic, iar indirect sînt stimulaţi bicepsul şi deltoidul posterior. Coloana
vertebrală trebuie ţinută perfect dreaptă (figura nr. 26).
1 2
Figura nr. 26
Ramat cu gantera
d) Extensia coloanei vertebrale - este un exerciţiu care se execută la băncile
sau aparatele speciale, cu mîinile încrucişate pe piept, la ceafă sau la spate.
Mişcarea constă în aplecarea trunchiului cît e posibil, cu revenire pînă la
îndreptarea spatelui în linie dreaptă cu picioarele. Nu se recomandă forţarea
coloanei vertebrale prin ridicarea trunchiului prea mult. Muşchii solicitaţi sunt:
lombarii şi paravertebralii (figura nr. 27).
1 2
Figura nr. 27
Extensia coloanei vertebrale
31
4) Muşchii biceps
a) Flexii la banca “Scot” - exerciţiul constă în flexia antebraţelor cu sprijinul
braţelor pe un plan înclinat. Se foloseşte o priză mai largă decît lăţimea umerilor şi
se poate executa cu bara dreapta, bara Z sau cu ganterele în mod alternativ. Se
execută controlat, evitînd mişcarea corpului (figura nr. 28).
1 2
Figura nr. 28
Flexii la banca “Scot”
b) Flexii concentrate cu gantera - este un exerciţiu de bază pentru dezvoltarea
bicepsului, care se realizează stînd cu ganterele în mîini.
Mişcarea se realizează prin ridicarea alternativă a ganterelor (sau cu ambele
gantere) pînă la nivelul umerilor (figura nr. 29).
1 2
Figura nr. 29
Flexii concentrate cu gantera
c) Flexii cu gantera pe genunchi - este considerat exerciţiu suplimentar,
folosit pentru vîrfului bicepsului.
Exerciţiul se execută din şezînd, cu picioarele puţin depărtate, braţul sprijinit
pe interiorul coapsei, iar mîna liberă pe celălalt genunchi. Este un exerciţiu
deosebit de izolat, mişcarea constă în ridicarea controlată a ganterei până la nivelul
umărului (figura nr. 30).
1 2
Figura nr. 30
Flexii cu gantera pe genunchi
32
5) Muşchii deltoizi
a) Împins cu haltera de la ceafă - este un exerciţiu de bază, care se execută la
începutul programului de antrenament şi vizează dezvoltarea întregului deltoid.
Se execută cu haltera, iar mişcarea constă în coborîrea controlată a barei
halterei prin spatele capului pînă în zona cefei.
Revenirea se execută pînă la îndreptarea braţelor (figura nr. 31).
1 2
Figura nr. 31
Împins cu haltera de la ceafă
b) Ridicarea ganterelor lateral – este unul dintre cele mai importante exerciţii
pentru dezvoltarea muşchilor deltoizi.
Exerciţiul se execută din stînd cu picioarele uşor îndoite şi pieptul înainte. Se
ridică lent ganterele lateral pînă la orizontală, cu coatele paralel cu solul. Pot fi
folosite mai multe poziţii iniţiale: mîinile în faţă sau lateral (figura nr. 32).
1 2
Figura nr. 32
Ridicarea ganterelor lateral
c) Ridicarea ganterelor înainte – acest exerciţiu vizează în mod direct
deltoidul anterior, dar într-o mică măsură solicită şi deltoidul lateral.
Exerciţiul constă în ridicarea alternativă a ganterelor înainte, pînă la orizontală
cu braţele drepte (figura nr. 33).
1 2
Figura nr. 33
Ridicarea ganterelor înainte
33
d) Ridicarea umerilor – acest exerciţiu se execută stînd cu bara sau ganterele
în mîini, priza în pronaţie, spatele vertical. Se ridică umerii, evitînd flexii în
articulaţia cotului (figura nr. 34)
1 2
Figura nr. 34
Ridicarea umerilor
6) Muşchii picioarelor
a) Fandări înainte – este un exerciţiu de bază care se poate efectua cu bara la
ceafă sau ganterele în mîini. Se poate lucra alternativ cu ambele picioare sau pe un
singur picior.
Mişcarea constă în efectuarea fondării înainte stînd cu spatele vertical, pînă la
apropierea genunchiului de podea, stimulînd în mare parte muşchii fesieri (figura
nr. 35).
1 2
Figura nr. 35
Fandări înainte
b) Genuflexiuni cu bara – este un exerciţiu de bază, dar şi cel mai bun
exerciţiu folosit în programele de dezvoltare a musculaturii membrelor inferioare.
Se execută flexia coapselor din poziţia stînd cu bara la ceafă. Pentru evitarea
accidentărilor, genuflexiunile trebuie efectuate cu spatele vertical, lent şi controlat
(figura nr. 36).
1 2
Figura nr. 36
Genuflexiuni cu bara
34
c) Flexii la aparat – este un exerciţiu de bază, care se poate efectua la trei
modele de aparate diferit construite dar care vizează numai dezvoltarea muşchilor
posteriori ai coapsei. Mişcarea constă în flexia gambei (figura nr. 37).
1 2
Figura nr. 37
Flexii la aparat
d) Împingeri la presa înclinată – este un exerciţiu de bază, care protejează
regiunea lombară a trunchiului de riscul unor accidentări. Mişcarea este inversă
genuflexiunii şi constă în împingerea platformei mobile a aparatului cu ajutorul
picioarelor. Poziţia tălpilor pe platforma mobilă solicită diferit grupele musculare:
spre partea superioară a plăcii – stimulează muşchii fesieri şi posteriori ai coapsei,
spre partea inferioară a plăcii – muşchii cvadriceps, tălpile depărtate – muşchii
abductori, tălpile apropiate - muşchii cvadriceps. În toate aceste cazuri tălpile sunt
complet lipite de platformă (figura nr. 38).
1 2
Figura nr. 38
Împingeri la presa înclinată
7) Muşchii abdominali
a) Ridicarea trunchiului la banca înclinată – este un exerciţiu ce permite o
bună fixare a picioarelor. Mişcarea constă în ridicarea trunchiului spre coapse cu
mîinile la ceafă sau încrucişate la piept. Muşchii solicitaţi sunt dreptul abdominal şi
oblicul mare (figura nr. 39).
1 2
Figura nr. 39
Ridicarea trunchiului la banca înclinată
35
b) Ridicarea picioarelor în plan vertical – este un exerciţiu care se execută
din sprijin pe antebraţe la un cadru special.
Mişcarea de execuţie constă în ridicarea coapselor spre zona toracică în
limitele unghiurilor 450
jos şi 1350
sus. Muşchii implicaţi în efort sînt: dreptul
abdominal, oblicul mare şi tensorul fasciei late (figura nr. 40).
1 2
Figura nr. 40
Ridicarea picioarelor în plan vertical
c) Ridicarea trunchiului la banca dreaptă – este similar ridicării trunchiului la
banca înclinată, diferenţa fiind în mişcarea de execuţie care este îngreunată datorită
poziţiei orizontale a băncii.
Exerciţiul stimulează, pe lîngă dreptul abdominal şi oblicul mare, muşchii:
croitor, tensorul fasciei late şi dreptul anterior al cvadricepsului (figura nr. 41).
1 2
Figura nr. 41
Ridicarea trunchiului la banca dreaptă
Secţiunea 4 Metodele de instruire şi antrenament
57. Metodele în pregătirea fizică sunt căile cu ajutorul cărora conducătorii
şedinţelor asigură însuşirea de către militari a cunoştinţelor, deprinderilor şi
priceperilor motrice, contribuind totodată la dezvoltarea calităţilor motrice.
58. Metodele de instruire în pregătirea fizică pot fi: verbale, intuitive şi
practice.
Aceste metode se folosesc pentru îndeplinirea obiectivelor de instruire
specifice: formarea deprinderilor şi priceperilor motrice, dezvoltarea calităţilor
motrice, influenţarea indicilor de dezvoltare fizică, însuşirea unor cunoştinţe de
specialitate, formarea capacităţii de practicare independentă a exerciţiilor fizice,
etc.
1) Metodele vaerbale:
a) expunerea verbală - se realizează prin limbaj şi de aceea trebuie să fie
accesibilă nivelului de înţelegere al militarilor. Această metodă există în practică
prin următoarele procedee metodice (povestirea, explicaţia, prelegerea).
36
b) conversaţia - se realizează prin dialogul permanent care trebuie sa aibă
loc între conducătorul şedinţei şi efectiv.
Se poate dialoga, între cei doi factori, pe problemele obiectivelor instruirii,
modalităţilor de evaluare, cauzele greşelilor de execuţie, nivelul de înţelegere al
procedeelor metodice folosite în predare, etc.
c) studiul individual – cel instruit este îndrumat, orientat şi controlat de
conducătorul şedinţelor pe problemele specifice instruirii la pregătirea fizică.
2) Metodele intuitive: ajută la formarea unei reprezentări clare despre ceea
ce urmează să se înveţe.
Demonstraţia - este cea mai eficientă metodă intuitivă de instruire, dacă este
realizată la nivel de model. Sunt două procedee metodice prin care se concretizează
această metodă:
a) demonstraţia nemijlocită - realizată de conducătorul şedinţei;
b) demonstraţia mijlocită - realizată de către un militar din cadrul
efectivului angrenat în procesul de instruire.
3) Metoda practică - este metoda prin care militarii însuşesc ceea ce se
predă la şedinţă. Metoda practică presupune exersarea prin repetare conştientă şi
sistematică, pentru atingerea obiectivelor propuse. 59. Pentru însuşirea unui exerciţiu (procedeu) conducătorul şedinţei aplică
următoarea succesiune metodică: 1) numeşte exerciţiul; 2) execută model exerciţiul; 3) execută exerciţiul pe elemente şi îl explică pe părţi; 4) demonstrează exerciţiile pregătitoare; 5) verifică înţelegerea exerciţiului de către militari prin demonstrarea lui de
către un militar, care este în măsură să-l execute; 6) efectuarea exerciţiului de către militarii subunităţii.
Exerciţiile şi procedeele se însuşesc în funcţie de complexitate şi nivelul de pregătire al militarilor astfel:
a) exerciţiile şi procedeele simple - se însuşesc prin executarea lor în întregime;
b) exerciţiile şi procedeele complexe - pot fi descompuse şi învăţate pe elemente, după care se execută integral;
c) exerciţiile şi procedeele care nu pot fi descompuse - se însuşesc cu ajutorul exerciţiilor pregătitoare.
Secţiunea 5
Dezvoltarea calităţilor motrice
60. Calităţile motrice reprezintă o însuşire esenţială a organismului uman
care se dezvoltă pe parcursul vieţii pînă la o anumită vîrstă şi care pot fi „educate”
printr-un proces special de instruire.
Calităţile motrice de bază sunt: rezistenţa, forţa, viteza şi îndemînarea.
61. Rezistenţa este capacitatea psihofizică a organismului de a face faţă
oboselii specifice activităţii depuse. Dezvoltarea corespunzătoare a acestei calităţi
determină apariţia oboselii.
37
Gradul de dezvoltare a rezistenţei se reflectă prin capacitatea funcţională
ridicată a sistemelor cardiovascular şi respirator, a metabolismului, sistemului
nervos, precum şi în capacitatea de coordonare a celorlalte aparate şi sisteme ale
organismului.
Rezistenţa se manifestă prin următoarela forme:
1) în funcţie de ponderea participării musculaturii corpului - rezistenţa este
generală, locală şi regională:
a) rezistenţa generală se consideră că se manifestă atunci când în activitate
este cuprinsă mai mult de 2/3 din întreaga musculatură a corpului. Acest tip de
rezistenţă este condiţionat de capacitatea funcţională a sistemelor cardiovasculare,
a celui respirator şi de utilizarea periferică a acestuia;
b) rezistenţa locală - cînd în efort se angrenează mai puţin de 1/3 din
musculatură;
c) rezistenţa regională - cînd în efort se angrenează între 1/3 şi 2/3 din
musculatura corpului.
2) în funcţie de specificitatea tipului de activitate motrică - rezistenţa este
generală şi specifică.
3) după modul de combinare cu alte calităţi motrice, în funcţie de
solicitările diferite impuse de efortul specific - rezistenţă-forţă, rezistenţă-detentă,
rezistenţă-viteză.
62. Metode pentru dezvoltarea rezistenţei
1) metoda eforturilor uniforme - este folosită pe scară largă în pregătirea
militarilor începători. Efortul îşi menţine permanent aceeaşi intensitate, se modifică
în sens de creştere a volumului, durata, distanţa, numărul de repetări.
Astfel, la începători se recomandă un tempou echivalent cu 6 - 6,5 min./1000
m şi o frecvenţă cardiacă de 140 - 150 bătăi/min., în timp ce militarii mai antrenaţi
vor parcurge cei 1000 m în 3,5 - 4 min. Se consideră că menţinerea unui tempou de
alergare sub 70 - 75% din VO2 max. nu contribuie la mărirea capacităţii aerobe, dar
asigură menţinerea acesteia la nivelul respectiv.
2) metoda eforturilor variabile - presupune modificarea intensităţii şi
tempoului de lucru. Se foloseşte pe larg la militarii bine pregătiţi. Mijlocul
principal îl constituie alergarea pe teren variat, cu modificarea repetată a
intensităţii. La acest tip de efort se creează un dezechilibru între nevoia de oxigen
şi posibilităţile de asigurare a acestuia. De aceea, se recomandă ca, după o porţiune
de deal, să urmeze deplasarea la vale, menită să uşureze trecerea peste momentele
neplăcute.
3) metoda antrenamentului cu intervale sau fracţionat - se utilizează în
numeroase ramuri de sport cu caracter ciclic, dar şi în jocuri sportive. Principiul de
bază al acestei metode constă în efectuarea repetărilor pe fondul unei refaceri
incomplete a organismului, pauza trebuie să fie mai mică de la o repetare la alta,
deoarece concentraţia de lactat din sânge creşte după cîteva minute de la începerea
repetărilor, iar valoarea maximă se atinge aproximativ simultan cu încheierea
lucrului. Menţionăm că durata pauzelor depinde de durata şi intensitatea fiecărei
repetări.
38
4) metoda de joc - se caracterizează prin folosirea diferitor jocuri mobile şi
sportive. Metoda jocului favorizează perfecţionarea unor calităţi şi aptitudini ca
îndemînarea, rapiditatea de orientare, inventivitatea, independenţa, iniţiativa. În
mîinile unui specialist priceput, metoda este, de asemenea, foarte eficientă pentru
educarea spiritului de echipă, a disciplinei şi a altor calităţi morale ale militarului.
5) metoda de concurs - se foloseşte la educarea calităţilor motrice, moral-
volitive, perfecţionarea priceperilor, deprinderilor şi aptitudinilor de a le utiliza
raţional în condiţii îngreuiate. Se foloseşte pe larg pentru închegarea grupelor,
formării spiritului de echipă, capacitate de a învinge greutăţile, etc.
6) metoda în circuit - constă în repetarea în serie sau cu intervale a unor
exerciţii după anumite reguli. În cadrul acestei metode, militarii sunt împărţiţi pe
grupe, trecînd de la un loc de instruire la altul. Utilizarea acestei metode asigură
dezvoltarea simultană a mai multor calităţi motrice, ducînd în final la dezvoltarea
rezistenţei. Datorită dozării foarte stricte a efortului este pe larg utilizată în
pregătirea militarilor, indiferent de nivelul de pregătire.
63. Forţa este capacitatea organismului de a învinge o „rezistenţă” (internă
sau externă) prin intermediul contracţiei musculare.
Forţa se manifestă prin următoarela forme:
1) în funcţie de participarea grupelor musculare:
a) forţă generală – prin contracţie participă principalele grupe musculare,
pentru a învinge o „rezistenţă”;
b) forţă specifică – prin contracţie participă una sau mai multe grupe
musculare, pentru a învinge o „ rezistenţă”.
2) în funcţie de modul în care se combină cu celelalte calităţi motrice:
a) forţă în regim de viteză;
b) forţă în regim de rezistenţă;
c) forţă în regim de îndemînare.
64. Metode pentru dezvoltarea forţei
În procesul de pregătire, conducătorul şedinţei trebuie să îmbine metodele de
dezvoltare a forţei, pentru a asigura o dezvoltare raţională a acesteia.
1) metoda învingerii - se folosesc exerciţii cu greutăţi mici şi mijlocii (40-
50% din posibilităţile organismului) executate în serii scurte, cu pauze de 3-4
minute, pentru dezvoltarea forţei în regim de viteză.
Pentru dezvoltarea forţei în regim de viteză, la militarii bine pregătiţi, se vor
executa repetări pe serii scurte (1-2 execuţii) cu greutăţi mari (80-90% din
posibilităţi) şi maxime. În aceste cazuri, repetările de asemenea se vor efectua cu
maximum de viteză.
2) metoda cedării - se folosesc încărcături mari şi maxime, recomandare
valabilă în pregătirea militarilor bine pregătiţi. Ea constă în cedarea treptată, prin
flexie sau extensie, sub acţiunea de cedare din partea partenerului sau a greutăţii
utilizate. Astfel, executând îndoirea treptată a picioarelor din poziţia stînd cu
haltera pe umeri, se va obţine dezvoltarea forţei musculaturii acestora.
3) metoda izometrică - are ca obiectiv principal îngroşarea fibrei musculare
şi implicit creşterea forţei maxime. În timpul contracţiilor izometrice se produce un
deficit de oxigen, care are ca rezultat creşterea forţei. O contracţie izometrică
39
produce modificările dorite, dacă depăşeşte 2/3 din forţa maximă a muşchiului şi
are drept consecinţă creşterea necesităţii de oxigen.
Această metodă constă din execuţia unor contracţii musculare intense, pe
reprize de 3-10 secunde, în poziţii fixe, care duc la dezvoltarea forţei statice.
Pauzele dintre repetări trebuie să asigure restabilirea capacităţii sistemului
nervos central şi cardiorespirator, având durata între 10-12 secunde. Durata
contracţiilor este aproximativ de 9-12 secunde, gamă în care se înscriu următoarele
tipuri de efort: 9 sec. - efort mediu; 10-12 sec. - efort mare.
4) metoda eforturilor mijlocii sau a greutăţilor medii - se caracterizează
prin utilizarea încărcăturilor (între 30-80% din posibilităţile maxime) cu 3-6
repetări în 6-9 serii la fiecare din exerciţiile date.
5) metoda eforturilor mari (maximale) - se foloseşte pentru dezvoltarea
forţei maxime şi constă în utilizarea unor greutăţi între 80-100% din valoarea
maximă a militarului. Greutăţile de 80-90%, în stare de oboseală, au efect de
sarcină maximă, mai ales la militarii începători. În acest sens, se recomandă să nu
se lucreze până la epuizare, ci până în momentul în care se constată că tehnica de
execuţie se înrăutăţeşte.
Pentru militarii bine pregătiţi se recomandă greutăţi între 80-100% cu
posibilităţi de a efectua 2-8 repetări pe serie. Procedeele de efectuare a repetărilor
sunt cele cunoscute: creşterea continuă a greutăţilor (de la 70% la 100%); creşterea
şi descreşterea (de la 70% la 100%, apoi la 70%); creşterea în trepte până la
valoarea maximă, creşterea şi descreşterea inegală (în val). Valoarea maximă de
repetare poate fi şi sub 100%, în jur de 90-95%.
6) metoda eforturilor maximale şi supramaximale - constă în utilizarea
unor greutăţi cu 10-15% mai mari decât posibilităţile maxime. Se efectuează, de
regulă, 1-2 repetări care angajează o masă musculară, efortul fiind relativ dinamic.
7) electrostimulaţia - poate fi considerată ca o variantă particulară a
contracţiei izometrice, care însă nu se realizează printr-un efort voluntar realizat de
centrii nervoşi, ci pe baza unor impulsuri electrice. Contracţia poate fi realizată
prin aplicarea electrozilor direct pe grupa de muşchi sau muşchiul ce trebuie
antrenat, sau pe nervii eferenţi ce aparţin muşchiului respectiv.
8) metoda eforturilor explozive (Power-training) sau al contracţiilor intense
şi rapide - constă în folosirea unor greutăţi între 75-95%, din posibilităţi cu 6-8
serii a cîte 3-6 repetări. Regula principală a acestui procedeu constă în efectuarea
tuturor exerciţiilor şi repetărilor la viteză maximă, cu ritm al frecvenţei cardiace de
190 puls/min. sau peste această limită. Pauzele trebuie să permită revenirea la
valorile iniţiale ale pulsului (înainte de efectuarea repetării).
65. Viteza se referă, îndeosebi, la rapiditatea efectuării mişcării sau actului
motric într-o unitate de timp. Se apreciază în m/sec, sau în unităţi de timp.
Forme de manifestare a vitezei şînt:
1) viteza de reacţie - constă în rapiditatea cu care un subiect răspunde la
excitanţi de diferite naturi (vizuali, auditivi, tactili etc.).
2) viteza de execuţie - reprezintă rapiditatea cu care se efectuează o mişcare,
sau timpul scurs de la începutul până la sfârşitul mişcării (de exemplu, îndreptare
prin subbalansare la bara fixă, prinderea mingii, fentă şi aruncare la coş etc.).
40
3) viteza de repetiţie - se întâlneşte şi sub denumirea de frecvenţă a
mişcărilor şi viteză de deplasare. Deci, o putem defini ca: frecvenţa cea mai înaltă
cu care se pot repeta mişcările într-un timp cât mai scurt.
4) viteza în regimul altor calităţi motrice – viteză în regim de forţă, în regim
de îndemînare şi în regim rezistenţă.
66. Metode pentru dezvoltarea vitezei
1) metoda alternativă - se bazează pe efectuarea mişcărilor de mare
intensitate (executate în decurs de 4-5 sex.) urmate de cele de intensitate mai mică.
O astfel de alternantă (realizată prin cîteva repetări consecutive) contribuie la
dezvoltarea vitezei maxime fără suprasolicitarea organismului.
2) metoda handicapului - stimulează dezvoltarea sprinterilor,
semifondiştilor, înotătorilor, patinatorilor, cicliştilor puşi în situaţia de a efectua
acţiunea motrică specifică prin acordarea unui avantaj de spaţiu sau (mai rar) de
timp partenerilor mai slab pregătiţi.
3) metoda „din mers” - aplicată în pregătirea de viteză a atleţilor,
patinatorilor şi cicliştilor, constă în parcurgerea rapidă a unei distanţe scurte, după
un elan prealabil. Se recomandă ca distanţa să fie suficient de lungă pentru a putea
fi parcursă în cel mult 10-15 sec.
4) metoda repetărilor - frecvent folosită în pregătirea de viteză, constă în
executarea succesivă a efortului ciclic şi aciclic, cu viteză maximă, în condiţii
uşurate şi cu viteză superioară celei maxime. Exerciţiul, în totalitatea lui, se repetă
în aceste condiţii. De fapt, toate celelalte metode pot fi înglobate în metoda
repetărilor, întrucît orice exerciţiu de viteză se reia de nenumărate ori.
Toate metodele enumărate mai sus - includ o suită de reguli esenţiale pentru
dezvoltarea vitezei şi stabilirea parametrilor efortului adecvat:
a) durata exerciţiului ciclic neîntrerupt este optimă în cazul în care acesta se
efectuează fără reducerea vitezei maxime (5-6 sec.) şi submaxime (10-12 sec.);
b) repetările exerciţiului ciclic neîntrerupt (de exemplu alergarea 5 x 30 m.)
trebuie efectuate fără reducerea vitezei. Practic, repetarea de 4-5 ori se dovedeşte o
medie eficientă şi accesibilă pentru majoritatea sportivilor;
c) intensitatea eforturilor de viteză începe de la circa 80% din posibilităţile
maxime si cu încercări de a depăşi această limită;
d) eforturile de viteză pot fi extinse pe distante cu 10-12% mai mari decît
cele de concurs;
e) numărul şi natura pauzelor dintre repetări depind, în principiu, de
posibilitatea militarului de a repeta exerciţiul fără să reducă viteza. De exemplu,
după o alergare de 100 m, pulsul revine la normal în 40-50 min., iar cantitatea de
O2 absorbit necesar reechilibrării, aproximativ în minutul al 40-lea.
67. Îndemînarea reprezintă capacitatea de coordonare a segmentelor corpului
militarului, sau ale acestuia în întregime, pentru efectuarea unor acte sau acţiuni
motrice.
Îndemînarea este reprezentată prin echilibru, precizie, orientare spaţio-
temporală, ritm, amplitudine, supleţe, elasticitate musculară, toate acestea
determinând obţinerea unei eficienţe maxime cu un consum minim de energie.
41
68. Metode pentru dezvoltarea îndemînării. Un rol deosebit de important îl
are metoda exersării, mărind treptat de la o etapă la alta gradul de complexitate al
actelor şi acţiunilor motrice.
1) efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în condiţii relativ constante;
2) efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în condiţii îngreuiate (îndepărtarea
centrului de greutate faţă de sol, îngustarea suprafeţei de sprijin, micşorarea
dimensiunilor spaţiului de lucru, execuţie cu segmentele „neîndemînatice” etc.);
3) efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în condiţii variabile, schimbătoare
(aer liber, încăperi; suprafeţe mici, mijlocii şi mari etc.). 69. Antrenamentului în circuit. Pentru dezvoltarea calităţilor motrice
combinate (forţă–viteză, forţă–rezistenţă, rezistenţă în regim de viteză,) se recomandă folosirea antrenamentului în circuit (figura nr. 42).
Antrenamentul în circuit presupune efectuarea într-un interval de timp relativ
scurt a unui set de exerciţii cu trecerea succesivă de la un aparat la altul. Un circuit
poate consta din 6-15 staţii, în funcţie de obiectivele urmărite, inventarul sportiv
disponibil şi nivelul de pregătire al efectivului.
Fiecare exerciţiu se execută între 20-60 sec, cu pauză de odihnă între ele de
10-30 sec. Pauza între circuite este de 1-2 min. Exerciţiile trebuie să fie simple şi
uşor de executat.
Aplicarea metodei în circuit poate fi utilizată şi în cadrul şedinţelor de
pregătire fizică. Ea reprezintă una din metodele de creştere a eficienţei şedinţei prin
mărirea densităţii acesteia.
Figura nr. 42
Antrenamentul în circuit
Antrenament în circuit
42
Secţiunea 6 Efortul fizic. Parametrii efortului fizic
70. Efortul fizic reprezintă mobilizarea, concentrarea şi accelerarea forţelor
fizice şi psihice în cadrul unui sistem de autoreglaj conştient şi neconştient în
vederea depăşirii unui obstacol, a învingerii unei rezistenţe a mediului şi a propriei
persoane.
Parametrii ce caracterizează efortul şi implicit exerciţiul fizic sunt: volumul,
intensitatea şi complexitatea.
1) Volumul reprezintă cantitatea de lucru mecanic efectuat. El se exprimă
prin număr de repetări, distanţe parcurse, kilograme ridicate etc., totul raportat la
unitatea de timp. Când unitatea de timp este aceeaşi, atunci apare noţiunea de
densitate.
2) Intensitatea reprezintă gradul de solicitare a organismului, unde intră în
calcul capacitatea motrică a subiectului vizat şi se exprimă prin:
a) procente – faţă de posibilitatea maximă (%);
b) timpul de execuţie – 4/4; 3/4; 1/2;
c) număr de execuţii în unitate de timp.
3) Complexitatea reprezintă modul de combinare a celor doi parametri de
mai sus, pe parcursul efectuării efortului. Astfel spus, complexitatea reprezintă
structura proceselor psihice solicitate pe fondul alternanţei volumului şi a
intensităţii de lucru.
71. Efortul fizic trebuie să corespundă nivelului de pregătire al militarilor şi
se realizează prin:
1) numărul de repetări al exerciţiilor, procedeelor, acţiunilor etc;
2) creşterea intensităţii executării exerciţiului, procedeului, acţiunilor etc;
3) mărirea greutăţii aparatului, înălţimii şi lungimii obstacolelor etc;
4) creşterea dificultăţii desfăşurării şedinţelor (teren, vreme, timp etc.).
72. Gradul efortului fizic se apreciază prin numărul contracţiilor cordului
timp de un minut (tabelul nr. 4).
Tabelul nr. 4 Gradul efortului fizic
Gradul
efortului fizic
Frecvenţa pulsului (băt./min.) pentru grupele de vîrstă
1-2 3 4 5 6-7
Mic bărbaţi -130 -125 -120 -115 -110
femei -125 -120 -115 -110 -
Mijlociu bărbaţi 130-150 125-145 120-140 115-130 110-125
femei 125-145 120-140 115-135 110-130 -
Mare bărbaţi 150-180 145-170 140-160 130-150 125-140
femei 145-170 140-165 135-155 130-145 -
Maximal bărbaţi 180+ 170+ 160+ 150+ 140+
femei 170+ 165+ 155+ 145+ -
43
73. Mărirea intensităţii efortului fizic în cadrul şedinţelor se obţine prin:
1) reducerea timpului de trecere de la o formaţie la alta;
2) reducerea pauzelor între exerciţii;
3) executarea exerciţiilor de 2-3 ori la rînd fără pauză de odihnă;
4) mărirea greutăţilor la executarea exerciţiilor;
5) executarea concomitentă cu întreaga subunitate (frontal, în flux);
6) executarea concomitentă a unui exerciţiu de către mai mulţi militari;
7) folosirea la maximum a bazei materiale disponibile.
Secţiunea 7
Ajutorul şi asigurarea în timpul instruirii
74. Ajutorul şi asigurarea în timpul instruirii reduc traumatismele pînă la
minimum. Îndeplinind exerciţiul (procedeul), militarul trebuie să fie sigur că nu se
va trauma.
În scopul preîntîmpinării traumatismelor la şedinţele de pregătire fizică şi
sport, mai ales în timpul executării exerciţiilor mai dificile şi cu eforturi fizice
mari, comandantul (conducătorul şedinţei) trebuie să cunoască bine tehnica
executării exerciţiului (procedeului), să respecte succesiunea însuşirii procedeelor
şi să menţină ordinea. Traumatismele pot apărea şi din cauza pregătirii insuficiente
a militarilor, încălcării măsurilor de profilaxie, precum şi în lipsa ajutorului şi
asigurării.
Ajutorul se acordă atunci cînd militarul nu poate executa de sine stătător
exerciţiul (procedeul), mai ales în timpul însuşirii exerciţiului. După însuşirea
procedeului, necesitatea ajutorului dispare. Metodica acordării ajutorului depinde
de caracterul şi complexitatea exerciţiului.
Asigurarea este disponibilitatea şi iscusinţa conducătorului (comandantului)
de a acorda ajutorul necesar militarilor pentru preîntîmpinarea traumatismelor.
Conducătorul trebuie să ştie să-şi aleagă locul pentru asigurare şi să aplice corect
metodele de asigurare pentru prevenirea căderilor de pe aparate.
Asigurarea se acordă numai atunci cînd este necesară. 75. Prevenirea şi corectarea greşelilor.
1) Cauzele apariţiei greşelilor pot fi:
a) înţelegerea greşită a exerciţiului ca urmare a unei explicaţii neclare sau a lipsei de atenţie;
b) deprinderile motrice insuficiente; c) neîncrederea în forţele proprii; d) oboseala etc..
Greşelile se corectează, ţinînd cont de gradul lor de importanţă. La început se
corectează greşelile esenţiale, apoi cele neînsemnate.
La instruirea colectivă, se corectează mai întîi greşelile comune, apoi cele
individuale.
2) Pentru evitarea greşelilor se folosesc următoarele mijloace:
a) utilizarea exerciţiilor pregătitoare;
b) modificarea condiţiilor de executare a exerciţiului;
c) descompunerea exerciţiului pe elemente şi executarea lor separată.
44
Secţiunea 8
Oboseala şi restabilirea după efort
76. Oboseala reprezintă starea tranzitorie produsă de o activitate prelungită
sau excesivă, caracterizată prin scăderea potenţialului funcţional al organismului
militarului şi printr-o senzaţie subiectivă caracteristică.
Oboseala este un fenomen care însoţeşte în mod necesar antrenamentul şi în
acelaşi timp constituie o premisă pentru creşterea nivelului pregătirii fizice sau a
performanţelor sportive. Oboseala şi restabilirea sunt considerate principalele
valori de control ale şedinţelor de pregătire fizică şi a antrenamentului sportiv.
Oboseala poate fi:
1) latentă (ascunsă) - caracterizată prin limitarea mişcărilor, scăderea
gradului de coordonare, reactivitate musculară scăzută, apare de obicei în a doua
parte a efectuării activităţii. Aceasta se produce din motivul reducerii însemnate a
rezervelor energetice din grupele musculare solicitate;
2) oboseala psihică sau subiectivă (observabilă şi neobservabilă, reală sau
imaginară) nu numai că diminuează capacitatea de lucru, dar anunţă că urmează un
declin categoric al acesteia. Militarii devin nesociabili, cad în stări depresive,
manifestă panică sau nelinişte nejustificată. În unele cazuri apar stări maladive
nespecifice: dureri de cap, ameţeli, tulburări digestive şi cardiace, insomnii etc.
Cauzele care produc asemenea stări sunt:
a) nerespectarea măsurilor necesare de refacere;
b) monotonia şedinţelor, antrenamentelor şi activităţilor sportive;
c) emoţii puternice, îndelungate şi greu de suportat;
d) stresul;
e) creşterea rapidă a dinamicii efortului;
f) planificarea sau programarea eronată a procesului de pregătire
77. Refacerea este sursa de sănătate, metoda de profilaxie faţă de apariţia
accidentelor de tip traumatic şi a patologiei specifice militarului, reprezentată prin
supraantrenament.
Pe parcursul desfăşurării activităţilor sportive, singura cale de recuperare după
efort este acordarea corectă a pauzelor între exerciţii (repetări).
Imediat după efort se pot folosi următoarele mijloace de refacere:
1) duşul cald - are scop igienic şi de relaxare a muşchilor solicitaţi în efort;
2) masajul şi automasajul - contribuie la eliminarea mai rapidă a acidului
lactic acumulat în muşchi;
3) oxigenarea - se desfăşoară în condiţiile datoriei mari de oxigen (eforturi
preponderent anaerobe);
4) reechilibrarea hidroelectronică şi acidobazică - prin administrarea de
sucuri naturale, lactate, ceai sau apă minerală completate cu suc de lămîe, miere,
glucoză etc;
5) odihna activă - mers, plimbări în aer liber, lectură, şah etc.;
6) odihna pasivă - somnul, care asigură refacerea completă pe toate
planurile: cardiorespirator, endocrinometabolic, neuromuscular şi neuropsihic.
45
CAPITOLUL IV
FORMELE PREGĂTIRII FIZICE
Secţiunea 1
Şedinţele de pregătire fizică
Tema 1. GIMNASTICA
78. Sedinţele de gimnastică se desfăşoară în scopul dezvoltării fizice
generale şi perfecţionării calităţilor motrice ale militarilor.
Prin şedinţele de gimnastică se realizează:
1) dezvoltarea forţei, îndemînării, mobilităţii, echilibrului, rezistenţei,
coordonării mişcărilor, formarea şi menţinerea ţinutei corecte a corpului;
2) dezvoltarea curajului, fermităţii şi încrederii în forţele proprii;
3) formarea deprinderilor de executare a acţiunilor cu precizie şi rapiditate;
4) pregătirea psihologică a militarilor, pentru executarea exerciţiilor cu
elemente de risc.
79. Organizarea şi desfăşurarea şedinţelor
Şedinţele de gimnastică au durata de o oră şi sunt structurate:
1) Partea pregătitoare (8-10 min.) – include exerciţii de atenţie sau exerciţii
de front, varietăţi de mers şi alergare, varietăţi de sărituri, exerciţii de dezvoltare
fizică generală şi exerciţii speciale (care se aleg în conformitate cu conţinutul părţii
fundamentale a şedinţei).
2) Partea fundamentală (35-38 min.) – pentru însuşirea şi perfecţionarea
exerciţiilor se folosesc mai multe locuri de instruire.
La fiecare loc de instruire, în dependenţă de nivelul de pregătire al militarului,
se indică volumul şi intensitatea efortului fizic, prin indicarea numărului de
repetări, duratei de execuţie şi timpului pentru odihnă.
La sfîrşitul părţii fundamentale, timp de 3–5 min. se execută antrenamentul
complex şi ştafete combinate, în care se includ exerciţiile însuşite anterior.
3) Partea finală (3-5 min.) - se restabilesc marile funcţii ale organismului,
executînd alergări uşoare, mers cu relaxarea braţelor şi picioarelor, aranjarea bazei
materiale şi efectuarea bilanţului şedinţei.
80. Gimnastica include următoarele exerciţii:
Exerciţiul nr. 1 Complexul de exerciţii libere nr. 1 (figura nr. 43).
Se execută la 16 timpi.
Poziţia iniţială – poziţia de bază.
1-2 – ridicare pe vîrfuri, ducerea lentă a braţelor sus, înainte, (falangele
strînse, palmele înăuntru, privirea la mîini, extensie).
3 – lăsare pe toată talpa, mîinile la umeri (braţele lipite de corp, pumnii
strînşi, privirea înainte).
4 – braţele sus, extensie (pumnii strînşi, privirea la mîini).
5 – genuflexiune, mîinile pe coapse (vîrfurile alipite, picioarele pe toată talpa,
coatele lateral).
6 – îndreptarea braţelor lateral (izbitură pînă la refuz, pumnii strînşi, extensie).
46
7 – genuflexiune, mîinile pe coapse (vîrfurile alipite, picioarele pe toată talpa,
coatele lateral).
8 – prin săritură îndreptare, picioarele depărtate, mîinile la mijloc (coatele
lateral, privirea înainte).
9 – răsucirea corpului spre stînga, braţul stîng lateral (pumnul strîns, privirea
spre braţul stîng).
10 – revenire, mîinile la mijloc (picioarele mult depărtate, coatele lateral,
privirea înainte).
11 – răsucirea corpului spre dreapta, braţul drept lateral (pumnul strîns,
privirea spre braţul drept).
12 – revenire, mîinile la mijloc (picioarele mult depărtate, coatele lateral,
privirea înainte).
13 – aplecare profundă înainte (picioarele drepte, cu mîinile se atinge solul).
14 – îndreptare, prin izbitură braţele lateral, extensie (braţele drepte, pumnii
strînşi).
15 – aplecare profundă înainte (picioarele drepte, cu mîinile se atinge solul).
16 – prin săritură, poziţia iniţială.
Pi. Pb. 1 2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15 16
Figura nr. 43
Complexul de exerciţii libere nr. 1
Exerciţiul nr. 2 Complexul de exerciţii libere nr. 2 (figura nr. 44).
Se execută la 16 timpi.
Poziţia iniţială – poziţia de bază.
1-2 – ridicare pe vîrfuri, prin lateral braţele sus cu întoarcerea pumnilor în
afară, extensie (braţele drepte, palmele înăuntru, privirea la braţe).
3 – revenire pe toată talpa, mîinile la umeri, coatele lipite de corp (pumnii
strînşi, privirea înainte).
4 – fandare pe stîngul, braţele lateral, palmele îndreptate în jos, privirea spre
stînga (spatele drept, piciorul drept întins).
5 – prin împingere cu stîngul alipirea picioarelor, mîinile la umeri (coatele
lipite de corp, pumnii strînşi, privirea înainte).
47
6 – fandare pe dreptul, braţele lateral, palmele îndreptate în jos, privirea spre
dreapta (spatele drept, piciorul stîng întins).
7 – prin împingere cu dreptul alipirea picioarelor, mîinile la umeri (coatele
lipite de corp, pumnii strînşi, privirea înainte).
8 – prin săritură picioarele depărtate, braţele sus, prin bătaie de palme mîinile
în lacăt deasupra capului, extensie (braţele drepte, privirea înainte).
9 – aplecare profundă înainte, braţele între picioare (braţele şi picioarele
drepte).
10 – îndreptare, întoarcerea trunchiului spre stînga, prin izbitură braţele lateral
(braţele drepte, pumnii strînşi).
11 – aplecare profundă înainte, braţele între picioare (braţele şi picioarele
drepte).
12 – îndreptare, întoarcerea trunchiului spre dreapta, prin izbitură braţele
lateral (braţele drepte, pumnii strînşi, palmele înainte).
13 – aplecare profundă înainte, braţele între picioare (braţele şi picioarele
drepte).
14 – îndreptarea trunchiului, prin săritură picioarele puţin depărtate,
genuflexiune, braţele înainte, palmele în jos (tălpile paralele, braţele drepte).
15 – prin săritură semigenuflexiune, picioarele depărtate, braţele înainte-
lateral, palmele înăuntru (spatele drept, privirea înainte).
16 – prin săritură, poziţia iniţială.
Pi.Pb 1 2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15 16
Figura nr. 44
Complexul de exerciţii libere nr. 2
Exerciţiul nr. 3 Complexul de exerciţii libere nr. 3 (figura nr. 45).
Se execută la 16 timpi.
Poziţia iniţială – poziţia de bază. 1-2 – ridicare pe vîrfuri, braţele înainte apoi sus lateral, palmele înăuntru
(braţele drepte, privirea în sus). 3 – sprijin ghemuit (genunchii împreună, braţele se coboară înainte). 4 – sprijin culcat (braţele drepte, privirea înainte). 5 – sprijin culcat cu braţele îndoite, stîngul sus, privirea spre stînga (balansul
piciorului cît mai sus cu vîrful întins).
48
6 – sprijin culcat (îndreptarea completă a braţelor, privirea înainte). 7 – sprijin culcat cu braţele îndoite, dreptul sus, privirea spre dreapta (balansul
piciorului cît mai sus cu vîrful întins). 8 – sprijin culcat (îndreptarea completă a braţelor). 9 – sprijin ghemuit (împingerea puternică a picioarelor, vîrfurile împreună). 10 – picioarele depărtate, mîinile după cap, coatele lateral (mîinile în lacăt,
privirea înainte). 11-12 – înclinare spre stînga, spre dreapta (picioarele drepte). 13 – izbirea puternică a braţelor lateral, extensie (picioarele drepte, pumnii
strînşi, privirea în sus). 14 – aplecare profundă înainte (picioarele drepte, atingerea solului cu
palmele). 15 – prin săritură, stînd în semigenuflexiune, braţele înainte lateral, palmele
înăuntru (tălpile împreună, genunchii depărtaţi, spatele vertical).
16 – prin săritură, poziţia iniţială.
Pi. Pb. 1 2 3 4
5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16
Figura nr. 45
Complexul de exerciţii libere nr. 3
Exerciţiul nr. 4 Tracţiuni în braţe la bara fixă - se execută din atîrnat, apucat
de sus. În momentul tracţiunii, bărbia se ridică mai sus de nivelul barei. La
coborîre braţele se întind complet. Poziţia atîrnat se fixează 1-2 sec. (figura nr. 46).
Se permite îndoirea şi depărtarea neînsemnată a picioarelor.
Se interzic balansări şi izbituri de picioare.
49
1 2
Figura nr. 46
Tracţiuni în braţe la bara fixă
Exerciţiul nr. 5 Urcarea prin forţă - se execută din poziţia atîrnat, apucat de
sus. Miţcarea constă în executarea tracţiunii în braţe şi fără stoparea mişcării, se
trece în sprijin pe braţe, cu schimbarea alternativă a braţelor din atîrnat în sprijin.
Poziţia atîrnat şi sprijin se fixează 1-2 sec. (figura nr. 47).
Trecerea în poziţia atîrnat se îndeplineşte în mod liber. Se permite ieşirea în
sprijin cu ambele braţe concomitent, îndoirea şi depărtarea neînsemnată a
picioarelor.
Se interzic balansări şi izbituri de picioare.
1 2 3 4
Figura nr. 47
Urcarea prin forţă
Exerciţiul nr. 6 Ridicarea picioarelor la bară - se execută din poziţia atîrnat,
apucat de sus, ridicarea picioarelor drepte pînă la atingerea bară şi revenirea lentă
în poziţia atîrnat. Poziţia atîrnat se fixează timp de 1-2 sec. (figura nr. 48).
Se permite îndoirea şi depărtarea neînsemnată a picioarelor.
Se interzic balansări şi mişcări suplimentare.
1 2
Figura nr. 48
Ridicarea picioarelor la bară
50
Exerciţiul nr. 7 Îndoirea şi dezdoirea braţelor din sprijin la paralele - se
execută din sprijin cu îndoirea şi dezdoirea completă a braţelor. Poziţia sprijin se
fixează 1-2 sec. (figura nr. 49).
Se permite îndoirea şi depărtarea neînsemnată a picioarelor.
Se interzic mişcări biciuitoare.
1 2
Figura nr. 49
Îndoirea şi dezdoirea braţelor din sprijin la paralele
Exerciţiul nr. 8 Flotări de braţe din sprijin culcat - se execută timp de 2 min. din sprijin culcat, mîinile la depărtarea umerilor.
Îndeplinirea exerciţiului constă în îndoirea braţelor pînă la atingerea solului cu pieptul (formarea unui unghi de 90 de grade între braţ şi antebraţ) şi dezdoirea completă a acestora. Corpul drept (figura nr. 50).
Se permit pauze de odihnă în sprijin pe braţele drepte.
1 2
Figura nr. 50
Flotări de braţe din sprijin culcat
Exerciţiul nr. 9 Ridicarea trunchiului din culcat dorsal - se execută timp de 2 min., din poziţia culcat dorsal dorsal, mîinile în lacăt după cap, picioarele îndoite în genunchi, fixate.
Îndeplinirea exerciţiului constă în ridicarea trunchiului pînă la verticală şi revenirea în poziţia culcat pînă la atingerea omoplaţilor de saltea. La ruperea mînilor de după cap repetarea nu se numără.
Se permit pauze de odihnă în poziţie verticală, fără ruperea mîinilor de după
cap şi lipirea coatelor de genunchi (figura nr. 51).
1 2
Figura nr. 51
Ridicarea trunchiului din culcat dorsal
51
Exerciţiul nr. 10 Ridicarea halterei mici prin procedeul smuls - se execută
din poziţia stînd, picioarele puţin depărtate, haltera apucată cu o mînă de sus.
Îndeplinirea exerciţiului constă în ridicarea şi coborîrea succesivă a halterei cu
un braţ, apoi fără pauză de odihnă şi atingerea solului, cu cealalt. (figura nr. 52).
Poziţia halterei se fixează sus, timp de 1-2 sec. Schimbul halterei dintr-un braţ
în altul, se efectuiază la balans înainte.
Exerciţiul se execută cu haltera de 24 kg. în două categorii de greutate: pînă la
70 kg. şi mai mult de 70 kg.
Repetarea nu se numără, dacă haltera atinge solul, sau dacă se execută mai
mult de un balans cu haltera jos. Se interzic: atingerea corpului cu braţul liber şi
pauza de odihnă cu haltera jos. Dacă haltera cade jos, executarea exerciţiului se
finalizează.
Rezultatele se stabilesc în baza sumei numărului de repetări, după rezultatul
braţului mai slab.
1 2 3 4 5
Figura nr. 52
Ridicarea halterei mici prin procedeul smuls
Exerciţiul nr. 11 Ridicarea halterelor mici prin procedeul împins - se
execută din poziţia stînd, picioarele puţin depărtate, halterele apucate de sus. Prin
ruperea de la sol, se ridică halterele la piept, cu fixare pe braţ/antebraţ şi coatele
lipite de trunchi.
Îndeplinirea exerciţiului constă în împingerea halterelor pînă la îndreptarea
completă a braţelor. În momentul fixării halterelor sus, picioarele se îndreaptă în
articulaţia genunchilor (figura nr. 53).
Exerciţiul se execută cu haltera de 24 kg. în două categorii de greutate: pînă la
70 kg. şi mai mult de 70 kg.
Se interzic: pauze de odihnă cu halterele pe piept şi sprijinul acestora pe
umeri.
1 2 3 4 5
Figura nr. 53
Ridicarea halterelor mici prin procedeul împins
Exerciţiul nr. 12 Ridicarea halterelor mici prin procedeul împins - faza
lungă - prima fază a exerciţiului (pînă la ridicarea halterelor sus), se execută
52
similar procedeului împins, după care urmează revenirea lor pe piept, apoi jos şi
fără atingerea solului se prelungeşte executarea următoarei repetări (figura nr. 54).
Condiţiile de executare sunt identice procedeului împins.
Dacă halterele ating solul, repetarea nu se numără.
1 2 3 4 5 6 7
Figura nr. 54
Ridicarea halterelor mici prin procedeul împins - faza lungă
Exerciţiul nr. 13 Căţărarea pe frînghie - se execută din stînd atîrnat, apucat
de funie la 2 m. de la sol. Îndeplinirea exerciţiului constă în căţărarea pe fringhie
pînă la înălţimea de 6 m. (atingerea indicatorului de sus cu o mînă). Coborîrea pe
fringhie, se execută în formă liberă (figura nr. 55).
Exerciţiul se apreciază conform prevederilor tabelului nr. 5.
1 2 3
Figura nr. 55
Căţărarea pe frînghie
Tabelul nr. 5 Aprecierea căţărării pe frînghie
Nota Condiţiile de executare
10 Căţărare în forţa braţelor, picioarele în echer.
9 Căţărare în forţa braţelor, picioarele în echer cu îndoire
neînsemnată în articulaţia genunchilor.
8 Căţărare în forţa braţelor, picioarele liber.
7 Căţărare în forţa braţelor, picioarele liber cu îndoire neînsemnată
în articulaţia genunchilor.
6 Căţărare în forţa braţelor şi picioarelor.
5 Căţărare în forţa braţelor şi picioarelor cu tempoul mic de executare.
Exerciţiul nr. 14 Exerciţiul complex de forţă - rezistenţă
Se execută trei exerciţii de control, timp de 6 minute: flotări de braţe din
sprijin culcat; ridicarea trunchiului din culcat dorsal şi genuflexiuni (figura nr. 56).
Flotările de braţe şi ridicarea trunchiului din culcat dorsal, se execută conform
descrierii exerciţiilor nr. 8 şi nr. 9.
53
Genuflexiunile se execută din stînd cu picioarele puţin depărtate, mîinile după
cap, coatele lateral. Mişcarea constă în îndoirea şi întinderea completă a
picioarelor, fără pauze de odihnă.
Exerciţiul complex de forţă - rezistenţă se execută în ordinea descrisă, cu
îndeplinirea fiecărui exerciţiu nu mai mult de 2 min.
Nu se admit pauze de odihnă între exerciţii.
1 2 3
Figura nr. 56
Exerciţiul complex de forţă
81. Prevenirea traumatismelor
Pentru prevenirea traumatismelor la şedinţele de gimnastică este necesar:
1) înainte de începerea şedinţei, să se verifice:
a) starea de funcţionare a aparatelor şi instalaţiilor de gimnastică;
b) amenajarea locurilor pentru îndeplinirea exerciţiilor acrobatice si de
aterizare/coborîre de pe aparate.
2) în timpul desfăşurării şedinţei, să se execute:
a) îndeplinirea exerciţiilor planificate, conform programei de instruire,
numai la comanda conducătorului;
b) asigurarea militarilor în timpul îndeplinirii exerciţiilor.
Tema 2. TRECEREA PISTELOR CU OBSTACOLE
82. Exerciţiile fizice specifice se execută în scopul dezvoltării calităţilor
fizice şi morale, formării deprinderilor şi capacităţilor de a acţiona cu îndemînare
pe timpul îndeplinirii misiunilor de luptă.
În cadrul şedinţelor se soluţionează următoarele obiective:
1) însuşirea procedeelor de trecere a diverselor obstacole naturale şi
artificiale;
2) formarea deprinderilor de a acţiona rapid şi cu precizie;
3) dezvoltarea forţei, dibăciei, vitezei de reacţie şi execuţie pe fonul
rezistenţei fizice la eforturi de mare intensitate;
4) formarea deprinderilor de luptă în condiţii complexe, cu aplicarea
procedeelor de sărituri, escaladări, echilibru, căţărări, transportări de greutăţi,
aruncări a grenadelor de mînă şi luptă corp la corp;
5) dezvoltarea curajului, încrederii în forţele proprii şi orientării în cîmpul
tactic.
83. Însuşirea procedeelor şi exerciţiilor la trecerea pistelor cu obstacole se
planifică pînă la începutul exerciţiilor de companie şi batalion.
Pentru formarea obişnuinţei de folosire a procedeelor tehnice corespunzătoare
condiţiilor complexe şi variate, precum şi pentru călirea psihică a militarilor, este
necesar: cu o săptămînă înainte de începerea exerciţiilor tactice, să se planifice 1-2
54
şedinţe la pista cu obstacole, amenajată cu focare, locuri fumigene, imitaţie
fonetică a luptei etc. (anexa nr. 14).
În dependenţă de nivelul de pregătire a militarilor sau de complexitatea
exerciţiilor (procedeelor), însuşirea poate fi efectuată: întrunit, pe părţi sau cu
folosirea exerciţiilor pregătitoare.
Exerciţiile simple se însuşesc în întregime, cele complicate – la început pe
părţi, apoi integral. La început exerciţiile se execută lent, apoi se creşte treptat
ritmul executării. Exerciţiile complicate, care nu pot fi divizate, se însuşesc cu
ajutorul exerciţiilor pregătitoare.
În scopul călirii psihice, pînă la 10% din şedinţele planificate la trecerea
pistei cu obstacole se desfăşoară pe timp de noapte (la început în condiţii de
vizibilitate redusă). Treptat, condiţiile de executare a exerciţiilor se complică (cu
folosirea amestecului incendiar, lumînărilor fumigene, fonogramei luptei, tragerilor
cu cartuşe de manevră etc.).
84. Structura şedinţelor la trecerea pistelor cu obstacole: 1) Partea pregătitoare (10-12 min.) - se desfăşoară în mişcare, cu şi fără
arme şi include: exerciţii la atenţie, varietăţi de mers şi alergări, exerciţii de
dezvoltare fizică generală pentru toate grupele de muşchi, precum şi exerciţii
speciale, trecerea simplă a 3-4 obstacole nu prea înalte şi nu prea dificile.
În scopul dezvoltării coordonării mişcărilor şi orientării în spaţiu, în cadrul
părţii pregătitoare se dau diferite comenzi inopinate: „Companie, adversarul din –
DREAPTA”; „Explozie din STÎNGA”; „Companie – în ADĂPOST”.
2) Partea fundamentală (35-37 min.) - include însuşirea şi perfecţionarea
tehnicii trecerii obstacolelor şi aruncării grenadelor de mînă.
Însuşirea procedeelor se desfăşură, în dependenţă de numărul militarilor şi
pregătirea acestora:
a) în componenţa plutonului/companiei (cu însuşirea a 2-3 obstacole) - cînd
subunitatea are un număr mic de militari sau cînd pe pista cu obstacole se ocupă
simultan 2-3 subunităţi (ceea ce nu e de dorit) sau cînd pregătirea metodică a
sergenţilor este insuficientă;
b) în două grupe (cu schimbarea locurilor de instruire) - cînd comandanţii
au o pregătire metodică suficientă;
c) pe grupe/plutoane (cu schimbarea locurilor de instruire) - cînd
comandanţii au o pregătire metodică bună.
Partea fundamentală se finalizează cu antrenament complex, în care se includ
aruncarea grenadelor şi trecerea obstacolelor, însuşite la şedinţele anterioare etc.
3) Partea finală (3-5 min.) - se desfăşoară în componenţa companiei
(subunităţii) şi conţine: exerciţii de restabilire, efectuarea bilanţului şedinţei şi
aranjarea inventarului.
85. Consecutivitatea desfăşurării şedinţei. La primele 3-5 şedinţe se
însuşesc toate exerciţiile şi procedeele de trecere a obstacolelor şi tehnica aruncării
grenadelor de mînă din diferite poziţii etc. Următoarele şedinţe au caracter de
perfecţionare şi se acordă o atenţie deosebită la dezvoltarea rezistenţei generale şi
rezistenţei în regim de viteză, prin:
55
1) executarea trecerii obstacolelor după efort fizic maximal, pe fonul stării de
oboseală;
2) executarea procedeelor în complex cu alte acţiuni, atît la pista cu
obstacole, cît şi cu folosirea diverselor terenuri;
3) executarea procedeelor şi exerciţiilor în mijloace de protecţie individuală,
în condiţii de vizibilitate limitată şi noaptea.
Periodic şedinţele se desfăşoară în echipament de campanie cu folosirea
mijloacelor de imitare şi a focarelor, în diferite condiţii meteorologice.
86. Trecerea pistelor cu obstacole include următoarele exerciţii:
Exerciţiul nr. 15. Pista cu obstacole exerciţiu de control general – este
destinată efectivului tuturor genurilor de arme. Se execută în ţinuta nr. 4, fără armă
(anexa nr. 13).
Poziţia iniţială – stînd în tranşee. Se parcurge distanţa de 400 m., trecînd
obstacolele pistei după cum urmează:
1) aruncarea grenadei (greutatea 600 gr.) la 20 m. în perete (breşă) sau în
faţa peretelui pe terenul de 1x2,6 m., pînă la lovirea ţintei, dar nu mai mult de trei
încercări (figura nr. 57).
1 2 3
Figura nr. 57
Aruncarea grenadei
2) ieşirea din tranşee şi alergare 100 m. pe culoar cu înconjurarea fanionului
(figura nr. 58).
1 2
Figura nr. 58
Ieşirea din tranşee
3) şanţul tridimensional – săritură peste şanţ (lăţimea de 2,5 m.) cu aterizare
pe un picior sau pe ambele (figura nr. 59).
56
1 2 3
Figura nr. 59
Săritură peste şanţul tridimensional
4) labirintul - trecerea se execută prin mai multe metode (figura nr. 60).
Una dintre cele mai raţionale metode este trecerea laterală. La intrarea în
labirint (labirintul din stînga) piciorul stîng se pune lîngă stîlpul stîng, mîna stîngă
apucă bara orizontală din stînga, mîna dreaptă – bara de dinainte. Păşind cu
piciorul drept în lungimea secţiei, se pune talpa piciorului lîngă stîlp, mîna dreaptă
pe bara din dreapta, stînga pe bara de dinainte. În aşa fel se trec şi următoarele
secţii ale labirintului.
1 2 3 4
Figura nr. 60
Trecerea labirintului
5) gardul – escaladarea se efectuează prin următoarele metode:
a) cu sprijin pe piept: concomitent cu punerea piciorului de sprijin pe gard,
se apucă cu mîinile de marginea de sus a obstacolului, prin forţă se trece în sprijin
pe piept sau abdomen. Aplecînd corpul înainte, cu palma mîinii drepte se sprijină
de partea opusă a obstacolului, prin trecerea picioarelor peste obstacol se ia contact
cu solul (figura nr. 61).
1 2 3 4
Figura nr. 61
Escaladarea gardului prin sprijin pe piept
b) prin agăţare: sprijinindu-se cu talpa piciorului stîng pe obstacol, se
prinde cu mîinile de marginea lui de sus. Prin forţă se trece în sprijin pe piept sau
57
abdomen, piciorul drept prin balans se agaţă de marginea de sus a gardului, se trece
peste el prin săritură atingînd solul (figura nr. 62).
1 2 3 4
Figura nr. 62
Escaladarea gardului prin agăţare
6) podul distrus - ridicarea pe scara verticală la a doua secţiune (îndoită) a
podului distrus, alergare pe grinzi, sărind peste rupturi, cu salt de pe capătul
ultimului segment al grinzii pe un teren amenajat (figura nr. 63).
1 2 3 4
5 6 7 8
Figura nr. 63
Trecerea podului distrus
7) scările distruse - trecerea pe deasupra a trei trepte, atingînd obligatoriu
solul după fiecare treaptă, a patra treaptă se trece pe desubt (figura nr. 64).
1 2 3
4 5
Figura nr. 64
Trecerea scărilor distruse
58
8) fereastra zidului – piciorul de bătaie se pune pe sol aproximativ la 0,5-1
m. de la fereastră, piciorul de balans se duce înainte şi se pune cu călcîiul pe partea
de jos a ferestrei. Aplecînd corpul şi îndoind piciorul de bătaie, se trece prin
fereastră cu ducerea braţelor înainte împreună cu piciorul şi capul între braţe
(figura nr. 65).
1 2 3 4
Figura nr. 65
Trecerea prin fereastra zidului
9) tranşee, şanţul de comunicaţie, fîntîna – săritura în tranşee se execută din
sprijin pe o mînă de pe marginea obstacolului, cu aterizare pe picioarele uşor
îndoite (figura nr. 66).
1 2 3
Figura nr. 66
Săritura în tranşee
Şanţul de comunicaţie se trece prin 8 paşi, cu corpul aplecat. Ieşirea din
fîntînă se execută prin forţa braţelor, cu piciorul îndoit (figura nr. 67)
1 2 3
Figura nr. 67
Ieşirea din fîntînă
10) zidul - trecerea se face prin păşire, cu sprijin pe un picior sau prin sprijin
pe un braţ (figura nr. 68).
1 2 3
Figura nr. 68
Trecerea peste zid
59
11) scările distruse - ridicarea pe scara înclinată şi coborîrea pe treptele
scării distruse, călcînd pe fiecare treaptă (figura nr. 69).
1 2 3
Figura nr. 69
Trecerea scărilore distruse
12) podul distrus – trecerea se execută similar primei direcţii, coborîrea de
pe pod se face prin alergare pe planul înclinat (figura nr. 70).
1 2 3
Figura nr. 70
Coborîrea de pe pod
13) şanţul tridimensional – săritură peste şanţ (lăţimea 2 m.) Săritura se
execută similar primei direcţii.
14) ocolind fanionul, alergare 100 m. spre linia de finiş.
Pentru trecerea fiecărui obstacol se permit nu mai mult de trei încercări. Dacă
n-a fost trecut un obstacol sau au fost încălcate regulile de trecere a pistei sau
aruncarea grenadelor în ţintă, exerciţiul se consideră neîndeplinit.
Nota individuală se reduce cu un punct, dacă din 3 grenade aruncate, nici una
nu a lovit ţinta.
Exerciţiul nr. 16 Pista cu obstacole specială – este destinată efectivului
unităţilor (subunităţilor) de cercetare şi cu destinaţie specială.
Se execută cu arma din dotare, port încărcătorul cu două încărcătoare şi masca
antigaz. Lungimea traseului 400 m. Poziţia iniţială – stînd la linia de start, cu arma
în mînă (anexa nr. 14).
1) alergare 200 m. pînă la linia de începere a pistei.
2) sectorul de sîrmă lisă – trecerea tîrîş.
3) abatiza – se trece în formă liberă, păşind sau trecînd pe sub barele de
metal.
4) machetul MLD – urcare prin oblonul din spate, aruncarea grenadei de
600gr. prin oblonul ochitorului-operator asupra şanţului tridimensional şi ieşirea
prin oblonul mecanicului-conducător.
Ţinta se consideră lovită cînd grenada atinge direct obiectivul. În caz contrar
se prelungeşte aruncarea grenadelor (dar nu mai mult de 3 grenade).
60
Dacă din 3 grenade aruncate nici una nu a lovit ţinta, atunci nota generală se
reduce cu un punct.
5) şanţul tridimensional – săritură peste şanţul cu lăţimea de 2.5 m.
6) labirintul – trecerea tuturor secţiilor, prin cea mai convenabilă metodă.
7) gardul – urcarea pe gard prin alergare e pe planul înclinat.
8. podul distrus - alergare pe grinzi, sărind peste rupturi, cu salt de pe
capătul ultimului segment al grinzii.
9) scările distruse – călcînd pe fiecare treaptă, cu salt pe sol de pe ultima
scară.
10) zidul – săritură peste zid.
11) fîntîna, şanţul de comunicare, tranşee – săritură în fîntînă, se ia lada cu
muniţii cu greutatea de 24 kg, se trece prin şanţul de comunicare pînă la tranşee.
Lada se pune pe parapetul tranşeei.
12) fasada - zid – săritură peste zid.
13) macheta casei – urcarea pe fereastra de jos, apoi pe fereastra de sus,
trecerea pe grindă, salt pe sol cu trecerea alternativă de pe o platformă pe alta.
14) podul pliant – trecerea podului pliant. Finiş.
Trecerea pistei cu obstacole specială se apreciază conform tabelului nr. 6
Tabelul nr.6 Aprecierea trecerii pistei cu obstacole speciale
Categoria de militari Nota
10 9 8 7 6 5
Militarii în termen/militarii prin contract
(grupa de vîrstă 2-4) 3.25 3.30 3.35 5.40 3.45 3.50
Militarii prin contract (grupa 1 de vîrstă) 3.20 3.25 3.30 3.35 5.40 3.45
Exerciţiul nr. 17 Pista cu obstacole exerciţiul special – este destinată
efectivului unităţilor de infanterie, cercetare, cu destinaţie specială şi studenţilor
instituţiilor militare de învăţămînt.
Lungimea traseului este de 500 m cu 20 de obstacole instalate la o distanţă de
cel puţin 5 m unul de celălalt. Fiecare pistă având o lăţime minimă de 2 m. Forma
pistei este lăsată la aprecierea organizatorică, urmărindu-se disponibilităţile
terenului. Se execută fără armă. Ţinuta nr. 4 (anexa nr. 15).
1) scara de frînghie - urcare liberă, trecînd pe deasupra porticului şi
coborînd prin salt în partea opusă pe un teren special amenajat.
2) bîrne duble - se sare peste ambele bîrne, luînd contact cu solul între ele.
3) trecerea peste reţea - trecerea succesivă în mod liber, peste cele 5 fire.
Trecerea este valabilă chiar dacă cel ce execută rupe firul.
4) reţeaua de trecere prin tîrîre - trecerea se face prin tîrîre pe sub reţea.
5) vadul - la trecere, nu este obligatorie întrebuinţarea tuturor piloţilor. Este
interzis de a atinge solul între piloţii dispuşi în intervalul cuprins între cele 2 linii
care limitează vadul (prin atingere se înţelege o călcare efectivă a terenului). În caz
de atingere a solului, cel care execută, reîncepe de la prima linie de piloţi.
6) spalier - trecerea se permite prin diverse stiluri, cu condiţia trecerii peste
bara cea mai înaltă.
61
7) bîrnă de echilibru - trecerea se efectuează prin urcarea pe bîrnă, pe planul
înclinat, parcurgerea acesteia până la capăt, salt pentru a atinge solul, dincolo de
linia trasată în acest scop. Orice pierdere a echilibrului, atingînd ca urmare solul
între cele 2 linii, este considerat eşec şi cel care execută, reîncepe trecerea începând
de la prima linie.
8) escaladarea peretelui cu ajutorul frînghiei - trecerea se efectuează prin
urcare liberă, cu sau fără ajutorul frînghiei, trecînd pe deasupra şi coborînd prin salt
pe partea opusă, pe un teren amenajat.
9) bîrne orizontale deasupra-dedesubt - trecerea se efectuează succesiv în
ordinea: deasupra, dedesubt. Stilul este la alegerea celui care execută.
10) masa irlandeză - se permite trecerea obstacolului utilizînd toate stilurile,
cu condiţia că cel ce execută să nu utilizeze stîlpii de susţinere şi să treacă
obstacolul în direcţia de parcurgere a traseului.
11) canal de trecere şi bîrne duble - trecerea se face în următoarea ordine:
traversarea canalului, trecerea primei bîrne pe deasupra, apoi trecerea celei de a 2-a
bîrnă pe dedesubt.
12) patru bîrne în scară - trecerea se face în stil liber, cu condiţia ca cel
puţin un picior să atingă fiecare bîrnă, cu excepţia eventuală a celei de a patra.
13) bancheta şi groapa - trecerea se face în stil liber.
14) zid de asalt - trecerea se face în stil liber prin alergare.
15) groapa (salt în adîncime şi escaladă) - trecerea se face prin săritură în
groapă şi ieşirea din ea prin stil liber din alergare.
16) scara verticală - trecerea se efectuează prin urcare liberă, trecere pe
deasupra porticului şi coborîre prin salt pe partea opusă, pe teren amenajat.
17) zid de asalt - trecerea se face prin escaladare, stil liber.
18) bîrna de echilibru - trecerea se efectuează prin urcare pe bîrnă,
parcurgerea celor 3 bîrne, salt pentru a atinge solul, dincolo de linia trasată în acest
scop. Orice pierdere a echilibrului, atingînd ca urmare solul între cele 2 linii, este
considerat eşec şi cel care execută trebuie să reînceapă trecerea începînd de la
prima linie.
19) şicane - trecerea se efectuează cu sau fără ajutorul barelor şi stîlpilor de
susţinere.
20) ziduri de asalt succesive - trecerea se efectuează liber, cu condiţia de a
sări peste cele 3 ziduri.
Trecerea pistei cu obstacole, exerciţiul special se apreciază conform tabelului
nr. 7
Tabelul nr.7 Aprecierea trecerii pistei cu obstacole exerciţiul special
Categoria de militari Nota
10 9 8 7 6 5
Militarii în termen/militarii prin contract
(grupa de vîrstă 2-4) 5.20 5.30 5.40 5.50 6.05 6.20
Militarii prin contract (grupa de vîrstă 1)
şi studenţii (anului 1-2) 5.10 5.20 5.30 5.40 5.50 6.10
Studenţii (anul 3-4) 5.00 5.10 5.20 5.30 5.40 6.00
62
Exerciţiul nr. 18 Trecerea pistei cu obstacole în componenţa subunităţii
după alergare 3000 m.
Se execută în componenţa grupei, echipajului, plutonului cu armele din dotare
şi masca antigaz. Ţinuta nr. 4.
1) alergare la 3000 m.
2) lupta corp la corp cu un grup de manechine - la primul manechin se
execută împungere, la al doilea, lovitură cu patul armei de jos în sus şi la al treilea,
parare cu arma de jos şi lovitura cu piciorul de jos în sus.
3) şanţul tridimensional – se trece prin şanţ.
4) labirintul.
5) gardul.
6) scara distrusă - călcînd pe fiecare din ele, atingînd solul, trecerea pe sub
treapta a patra a scării distruse.
7) zidul – săritură peste zid.
8) tranşee – săritura peste tranşee. Finiş.
În timpul executării exerciţiului se permite ajutorul reciproc, fără transmiterea
armelor, măştilor contra gazelor şi altui echipament. Rezultatul se fixează după
săritura peste tranşee a ultimului militar. Trecerea obstacolelor la care nu este
descrisă modalitatea de trecere, se efectuează similar exerciţiului general.
Pentru trecerea fiecărui obstacol se permit nu mai mult de trei încercări. Dacă
n-a fost trecut un obstacol sau au fost încălcate regulile de trecere a pistei sau de
executare a procedeelor din lupta corp la corp, exerciţiul se consideră neîndeplinit.
Nota individuală se reduce cu un punct, dacă au fost executate incorect procedeele
de luptă corp la corp.
Trecerea pistei cu obstacole în componenţa subunităţii după alergare 3000 m.
se apreciază conform tabelului nr. 8.
Tabelul nr. 8 Aprecierea trecerii pistei cu obstacole în componenţa subunităţii
după alergare 3000 m.
Componenţa
grupei Categoria de militari
Nota
10 9 8 7 6 5
Pînă la
10 militari
Militarii prin contract/în
termen/studenţii (anul 1-2) 14.15 14.35 14.55 15.15 15.40 16.05
Studenţii (anul 3-4) 13.55 14.15 14.35 14.55 15.20 15.45
Mai mult
de 10 militari
Militarii prin contract/în
termen/studenţii (anul 1-2) 14.25 14.45 15.05 15.25 15.50 16.15
Studenţii (anul 3-4) 14.05 14.25 14.45 15.05 15.30 15.55
Exerciţiul nr. 19 Trecerea pistei cu obstacole în componenţa subunităţii cu
transportarea lăzilor cu muniţii.
Se execută în componenţa grupei, echipajului, cu armele din dotare şi masca
antigaz. Ţinuta nr. 4. Distanţa 400 m. Poziţia iniţială – stînd în faţa tranşeei.
1) săritura peste tranşee, alergare 100 m. înconjurînd fanionul.
2) lupta corp la corp cu grupul de manechine - la primul manechin se
execută lovitura cu magazia în faţă, la al doilea lovitura cu patul armei înapoi, la al
treilea lovitura cu patul armei lateral.
63
Se iau lăzile cu greutatea de 24 kg. (cu una mai puţin decît numărul
militarilor).
3) şanţul tridimensional - primul militar (fără ladă) sare în şanţ şi transferă
lăzile de pe o margine a şanţului pe cealaltă. Ceilalţi, pun lăzile pe marginea
şanţului, trecînd prin acesta, îşi iau lăzile din partea opusă.
4) labirintul – trecere pe sub grinzile transversale cu tîrîrea lăzilor pe sol.
Arma se ţine sub braţ, cu patul înainte, fixată cu mîna. Se admite trecerea
militarilor unul după altul sau în două coloane.
5) gardul – primul militar sprijină lada cu muniţii de gard, călcînd pe ea,
escaladează gardul, apoi primeşte toate lăzile de la al doilea militar, care se opreşte
călare pe gard, punîndu-le lîngă scara verticală. Al treilea militar transmite toate
lăzile, escaladînd ultimul, este ajutat de militarul de pe gard. Ceilalţi militari lasă
lăzile jos şi escaladează gardul.
6) podul distrus - primul militar urcă pe scara verticală a podului şi primeşte
lada cu muniţii de la al doilea militar, trece cu ea pînă la capătul grinzii. Pune lada
şi sare pe următoarea grindă. Al doilea militar urcă pe pod, primeşte lada şi trece
cu ea pînă la capătul grinzii, apoi o transmite primului. Primul ia lada şi trece cu
aceasta pînă la capătul podului, o pune pe grindă şi sare pe sol. Al doilea sare pe
grinda următoare, primeşte lada de la al treilea, o transportă pînă la capătul grinzii
şi o transmite primului, sare pe sol şi primeşte lada de la următorul militar ş.a.m.d.
7) scările distruse - primul militar sare primele două trepte, după care
transferă toate lăzile de pe traepta doi pe treapta trei. Ceilalţi militari păşesc prima
treaptă, pun lăzile pe treapta doi, sar treptele doi şi trei, după care îşi iau lăzile.
8) zidul - primul militar (fără ladă) trece prin fereastră, apoi primeşte lada de
la al doilea militar. Al doilea, după ce a transmis lada, trece prin fereastră şi
primeşte lada de la al treilea ş.a.m.d.
9) tranşee, şanţul de comunicaţie şi fîntîna - primul militar, pune lada cu
muniţii pe marginea tranşeei, primeşte lada de la al doilea, trece şanţul de
comunicaţie şi iese prin fîntînă. Al doilea militar sare în tranşee, primeşte lada de
la al treilea, o transportă pînă în fîntînă şi o transmite primului militar, apoi iese din
fîntînă şi primeşte lada de la al treilea militar ş.a.m.d.
10) zidul - primul militar pune lada pe margine şi sare zidul, primeşte lada de
la al doilea şi continuă alergarea. Al doilea, sare zidul, primeşte lada de la al treilea
militar ş.a.m.d.
11) scările distruse - primul militar trece pe sub treptele patru şi trei, sare
treapta a doua, după care transferă toate lăzile de pe treapta a doua pe prima.
Ceilalţi militari sar peste treptele doi şi unu, primesc lăzile şi continuă deplasarea.
12) gardul – escaladarea se execută prin metoda menţionată mai sus.
13) şanţul tridimensional – se execută similar, prin metoda descrisă mai sus.
După ieşirea din şanţul tridimensional se aleargă 20 m., se pun lăzile pe sol
şi înconjurînd fanionul, se aleargă 100 m. în sens opus spre finiş. Rezultatul se
fixează după trecerea liniei de finiş a ultimului militar.
Pentru trecerea fiecărui obstacol, se permit nu mai mult de trei încercări. Dacă
n-a fost trecut un obstacol sau au fost încălcate regulile de trecere a pistei sau de
executare a procedeelor din lupta corp la corp, exerciţiul se consideră neîndeplinit.
64
Nota individuală se reduce cu un punct, dacă măcar un militar a executat
incorect procedeele de luptă corp la corp.
Trecerea pistei cu obstacole în componenţa subunităţii cu transportarea lăzilor
cu muniţii se apreciază conform tabelului nr. 9.
Tabelul nr. 9 Aprecierea trecerii pistei cu obstacole în componenţa subunităţii
cu transportarea lăzilor cu muniţii
Componenţa
grupei Categoria de militari
Nota
10 9 8 7 6 5
Pînă la
4 militari
Militarii prin contract/în
termen/studenţii (anul 1-2) 3.55 4.05 4.15 4.25 4.35 4.45
Studenţii (anul 3-4) 3.35 3.45 3.55 4.05 4.15 4.25
Pînă la
7 militari
Militarii prin contract/în
termen/studenţii (anul 1-2) 4.35 4.45 4.55 5.05 5.15 5.25
Studenţii (anul 3-4) 4.10 4.20 4.30 4.40 4.50 5.00
Pînă la
10 militari
Militarii prin contract/în
termen/studenţii (anul 1-2) 5.00 5.10 5.20 5.30 5.40 5.50
Studenţii (anul 3-4) 4.40 4.50 5.00 5.10 5.20 5.30
87. Pentru prevenirea accidentelor în timpul însuşirii şi perfecţionării
exerciţiilor la pistele cu obstacole, comandanţii de subunităţi sau conducătorii
şedinţelor sînt obligaţi:
1) Înainte de începerea şedinţei:
a) să cunoască gradul de dezvoltare a calităţilor motrice şi starea de
sănătate a militarilor;
b) să cunoască tehnica executării exerciţiilor şi procedeelor prevăzute
pentru şedinţa respectivă;
c) să instruiască militarii, care trebuie să conducă sau să asigure pe timpul
executării exerciţiilor şi procedeelor;
d) să verifice starea obstacolelor şi gropilor cu nisip.
2) În timpul desfăşurării şedinţelor:
a) să impună respectarea disciplinei;
b) să respecte modul şi consecutivitatea de trecere a obstacolelor;
c) să urmărească ca procedeele dificile să se execute sub supravegherea
comandanţilor de grupe sau plutoane;
d) să folosească explozivi la marcarea focului, lichid inflamabil pentru
sectorul incendiat, muniţii de manevră în limitele normelor şi măsurilor de
siguranţă necesară;
e) să folosească, machete de pistol-mitralieră, baionetă şi lopată mică de
infanterie confecţionate din cauciuc sau lemn. Cînd se foloseşte pistolul-mitralieră,
se scoate baioneta.
65
Tema 3. LUPTA CORP LA CORP
88. Şedinţele şi antrenamentul la lupta corp la corp se execută în scopul
formării deprinderilor de acţiune în diverse situaţii, care apar pe timpul ducerii
luptei cu nimicirea, scoaterea din funcţie sau capturarea adversarului, precum şi
autoapărarea de la atac, formării curajului şi încrederii în forţele proprii.
În cadrul şedinţelor se soluţionează următoarele obiective:
1) formarea deprinderilor şi însuşirea procedeelor de luptă corp la corp cu şi
fără armă;
2) dezvoltarea capacităţii de acţiune în condiţii complexe de efort cu
aplicarea procedeelor de luptă corp la corp şi contra procedeelor la atacul
inamicului.
Şedinţele de luptă corp la corp se desfăşoară:
a) cu armă – pe terenuri special amenajate cu manechine şi ţinte staţionare
şi mobile, obstacole (pereţi, garduri etc.), tranşee, tuneluri, scări, machetă-casă,
şanţuri de comunicare, adăposturi, machetă - caroserie, pe cîmpul tactic, pe
poligonul pentru serviciul de gardă, la pista cu obstacole etc.;
b) fără armă – pe teren amenajat special sau acoperit cu iarbă, gropi cu
nisip, pe saltele de gimnastică sau covoare de luptă.
89. Şedinţele la lupta corp la corp au durata de o oră şi sunt constituite din:
1) partea pregătitoare (8-10 min.) - se desfăşoară cu sau fără armă şi include
exerciţii de front, varietăţi de mers, alergare şi sărituri, exerciţii de dezvoltare fizică
generală şi exerciţii speciale (lovituri, parări, rostogoliri, căderi, asigurări,
repetarea unor procedee însuşite anterior, precum şi complexele de exerciţii la 8
timpi).
2) partea fundamentală a şedinţei (36-40 min.) - se execută însuşirea şi
perfecţionarea procedeelor de luptă corp la corp cu şi fără armă. La începutul părţii
fundamentale, timp de 5-10 min., se exersează procedeele însuşite la şedinţele
precedente, după care se însuşesc procedeele noi. Se recomandă la finele parţii
fundamentale de efectuat luptă cu caracter de perfecţionare a procedeelor însuşite
şi antrenament complex.
3) partea finală a şedinţei (3-5 min.) - se restabilesc funcţiile organismului
prin alergări uşoare, mers cu relaxarea braţelor şi picioarelor, se aranjează
inventarul şi se efectuează bilanţul şedinţei.
90. Periodic şedinţele se desfăşoară în complex, cu includerea alergărilor pe
teren, trecerea obstacolelor şi executarea procedeelor de luptă corp la corp la 5-6
locuri de instruire, în decursul cărora se nimicesc manechinele cu împungeri şi
lovituri de armă, pumni şi picioare. Situaţia tactică se stabileşte la început simplă,
treptat se complică (atacul prin surprindere, imitaţia luptei în spaţii limitate, pe
întuneric, fonograma luptei etc.).
91. În scopul verificării nivelului de pregătire a efectivului la lupta corp la
corp (LCC) sînt stabilite 3 complexe de exerciţii:
Complexul nr.1 (destinat pentru tinerii soldaţi) include: procedee de
autoasigurare, împungerile, loviturile, parările şi respingerile cu pistolul mitralieră;
66
loviturile şi parările cu mîinile; loviturile cu picioarele; complexele de exerciţii la 8
timpi cu şi fără armă.
Complexul nr.2 (destinat pentru tot efectivul Armatei Naţionale) include:
toate procedeele complexului nr. 1; loviturile cu baioneta şi lopata mică; eliberările
de prize, doborîrea cu fixarea picioarelor din spate, ştrangularea din spate,
dezarmarea adversarului de la ameninţarea cu baioneta, lopata mică, pistolul şi
pistolul mitralieră. Escortarea etc.
Complexul nr.3 (destinat pentru efectivul unităţilor şi subunităţilor cu
destinaţie specială şi cercetare) include toate procedeele de luptă corp la corp
descrise în prezentul Regulament etc.
92. Lupta corp la corp include următoarele elemente şi procedee:
Poziţia pentru lupta corp la corp „ÎN GARDĂ” - este poziţia fundamentală,
din care începe executarea procedeelor de luptă corp la corp cu şi fără armă.
Ea se execută în felul următor: picioarele depărtate aproximativ la lăţimea
umerilor, un picior puţin înainte, tălpile paralele. Greutatea corpului repartizată
egal pe ambele picioare. Poziţia în gardă se execută fără armă, cu armă (baioneta,
lopata mică de infanterie şi pistolul-mitralieră), (figura nr. 71).
1 2 3 4
Figura nr. 71
Poziţia pentru lupta corp la corp „ÎN GARDĂ”
Loviturile se execută cu braţele şi picioarele de pe loc şi din mişcare asupra
ţintelor imobile, sacilor de boxat şi cu partenerul.
Loviturile cu braţele - se execută înainte, de jos, de sus, cu muchia palmei,
din lateral, cu cotul de jos şi cotul din lateral. Pentru mărirea vitezei şi forţei
loviturii greutatea corpului se trece pe piciorul din faţă, în momentul lovirii pumnul
(palma) şi trunchiul în articulaţia bazinului se rotesc (figura nr. 72).
1 2 3 4
67
5 6 7
Figura nr. 72
Loviturile cu braţele
Loviturile cu picioarele - se execută cu genunchiul, cu piciorul înainte, din
lateral şi din interior. Loviturile se pot executa cu vîrful, partea exterioară şi partea
de sus a labei piciorului, cu talpa şi cu călcîiul. În momentul executării loviturii
greutatea corpului trece pe piciorul de sprijin (figura nr. 73).
1 2 3 4
Figura nr.73
Loviturile cu picioarele
Parările de la loviturile cu braţele sînt procedee tehnice destinate să oprească
sau să devieze mişcările de atac ale adversarului şi să apere orice parte a corpului
de lovituri. După parare urmează imediat contraatacul.
Parările se execută prin oprirea loviturii cu unul sau ambele braţe (de sus, de
jos), cu dezbaterea loviturii (în exterior, în interior) şi cu depărtarea de lovitură sau
trecere pe sub braţ. De regulă, parările se execută cu punerea sub lovitură a părţii
musculoase a antebraţului îndoit în articulaţia cotului sub un unghi de 30-40º
(figura nr. 74).
1 2 3 4
Figura nr.74
Parările de la loviturile cu braţele
Procedeele de luptă cu arma:
Loviturile şi împungerile cu pistolul mitralieră
Împungerile - se execută cu şi fără fandare, din poziţia în gardă. Prin
îndreptarea rapidă a braţelor se execută împungerea cu pistolul-mitralieră. La
împungerea prin fandare, în acelaşi timp cu îndreptarea braţelor, se execută şi
fandarea cu piciorul. După împungere militarul revine „în gardă” (figura nr. 75).
68
1 2 a 2b 3 4
Figura nr. 75
Împungerile cu şi fără fandare
Lovitura cu patul armei de jos în sus - prin mişcarea braţului drept înainte,
braţului stîng spre sine şi rotirea trunchiului spre stînga se execută lovitura
adversarului cu muchia ascuţită a patului armei. După executarea loviturii se revine
la poziţia „în gardă” (figura nr. 76).
1 2
Figura nr. 76
Lovitura cu patul armei de jos în sus
Lovitura cu patul armei din lateral - prin deplasarea rapidă a braţului drept
înainte-lateral, braţului stîng spre sine şi rotirea trunchiului spre stînga, lovitura se
execută cu muchia patului armei. Revenirea în poziţia „în gardă” se execută înainte
sau înapoi, corespunzător situaţiei create (figura nr. 77).
1 2
Figura nr. 77
Lovitura cu patul armei din lateral
Lovitura cu patul armei înainte - prin tragerea braţului stîng spre sine şi
răsucirea trunchiului spre stînga se ridică arma în sus, paralel cu solul. Lovitura se
execută cu patul armei, prin îndreptarea rapidă a braţului drept (figura nr. 78).
1 2 3
Figura nr. 78
Lovitura cu patul armei înainte
69
Lovitura cu patul armei înapoi - se execută prin răsucirea corpului spre
dreapta şi ducerea în acelaşi timp a braţelor cu arma înapoi, cu încărcătorul în sus.
Prin îndreptarea energică a braţelor înainte şi deplasarea piciorului drept, se loveşte
adversarul cu patul armei (figura nr. 79).
1 2 3
Figura nr. 79
Lovitura cu patul armei înapoi
Lovitura cu încărcătorul - prin mişcare rapidă, se trage arma spre piept pînă
la orizontală, apoi cu forţă se execută lovitura cu magazia în faţă sau în piept
(figura nr. 80).
1 2
Figura nr. 80
Lovitura cu încărcătorul
Parările cu arma – se execută cu punerea armei sub lovitură, printr-o mişcare
bruscă şi puternică a braţelor şi picioarelor. Ele pot fi de jos, de sus, din stînga, din
dreapta (figura nr. 81).
1 2 3 4 4a
Figura nr. 81
Parările cu arma
La parările de jos şi sus arma se pune orizontal, cu încărcătorul spre lovitură.
La parările din dreapta şi stînga arma se pune vertical, cu încărcătorul spre lovitură.
Imediat după parare se execută împungerea sau lovitura adversarului cu patul
armei.
Respingerile cu arma - se folosesc pentru ducerea armei adversarului din
linia de atac, atunci cînd arma este cu mult înainte şi împiedică executarea atacului.
Se execută printr-o lovitură scurtă şi iute cu arma asupra armei adversarului.
Respingerile pot fi: spre dreapta, spre stînga şi în jos-spre dreapta. Imediat după
respingerea armei adversarului se execută contraatacul.
70
Procedeele de luptă cu baioneta.
Loviturile cu baioneta - se execută în punctele vulnerabile ale corpului:
direct, de jos, de sus, din lateral, din interior spre exterior. Ele se execută cu
amplitudinea scurtă – orizontal, vertical şi diagonal.
Pentru lovitura de jos în sus şi împungerea directă, baioneta (pumnalul) se
ţine cu vîrful orientat în sus, la înălţimea pieptului.
Pentru lovitura de sus în jos, din lateral şi din interior spre exterior - cu vîrful
orientat în jos, braţul îndoit din articulaţia cotului (figura nr. 82).
1 2 3
Figura nr. 82
Loviturile cu baioneta
Procedeele de luptă cu lopata mică.
Loviturile cu lopata mică - se execută de sus, din lateral, prin împungere şi
din interior spre exterior (figura nr. 83).
1 2 3 4
Figura nr. 83
Loviturile cu lopata mică
Parările cu lopata mică - se execută prin lovitura armei adversarului care
atacă spre dreapta, spre stînga, în sus şi în jos spre dreapta. Parările se execută cu
muchia lopeţii. Imediat după parare se apucă cu mîna arma adversarului, urmată de
lovitura cu lopata mică.
Răsucirea braţelor
Răsucirea braţului spre exterior - se fixează mîna adversarului (laba mîinii)
cu ambele mîini de jos. Se execută lovitura de şocare cu piciorul, concomitent
ridicînd braţul apucat în sus-înainte şi apăsînd asupra articulaţiei, prin smulgere se
răsuceşte braţul spre exterior pînă la doborîrea adversarului. Se execută lovitura cu
piciorul, după care urmează răsucirea braţului la spate (figura nr. 84).
71
1 2 3 4 5 6
Figura nr. 84
Răsucirea braţului spre exterior
Răsucirea braţului spre interior - se fixează mîna adversarului cu ambele
mîini de sus (una de antebraţ, cealaltă mai sus de nivelul cotului). Cu piciorul se
execută lovitura de şocare, prin smulgere se scoate adversarul din echilibru,
concomitent se răsuceşte braţul în interior şi se trage sub axilă, prin apăsare asupra
articulaţiei cotului se doboară adversarul la sol. Prelungind efectuarea presiunii
asupra articulaţiei cotului, se răsuceşte braţul la spate şi se leagă adversarul (figura
nr. 85).
1 2 3 4 5 6
Figura nr. 85
Răsucirea braţului spre interior
Răsucirea braţului la spate - fixînd braţul adversarului cu o mînă din
regiunea articulaţiei mîinii, iar cu cealaltă de haină mai sus de cot, se execută
lovitura de şocare cu piciorul. Prin tragerea braţului apucat spre sine, se scoate
adversarul din echilibru şi se răsuceşte braţul spre interior, apoi la spate, cu îndoire
în articulaţia cotului. Se execută lovitura cu muchia palmei la gît, după care
urmează imobilizarea adversarului prin apucare de rever, păr sau cască. Pentru
legare, adversarul se doboară la sol (figura nr. 86).
1 2 3 4
Figura nr. 86
Răsucirea braţului la spate
Aruncările, doborîrile şi strangulările
Aruncarea peste şold - cu mîna stîngă se fixează braţul drept al adversarului,
iar cu dreapta reverul sau spatele lui. Printr-o tracţiune energică adversarul se
dezechilibrează înainte, încît să fie ridicat pe vîrful picioarelor. În acelaşi timp se
execută un pas cu piciorul drept pe diagonală, în faţa piciorului al adversarului, se
întoarce cu spatele şi fixîndu-şi piciorul stîng, apropie adversarul de spatele său.
72
Executantul îndoaie genunchii şi coboară sub bazinul adversarului fără a se apleca
în faţă. Aruncarea se execută printr-o extensie a picioarelor şi o acţiune de răsucire
a trunchiului de la dreapta spre stînga. Procedeul se finalizează cu nimicire, acţiune
articulară sau răsucirea braţului la spate (figura nr. 87).
1 2 3 4
Figura nr. 87
Aruncarea peste şold
Aruncarea peste umăr - se execută similar aruncării peste şold, diferenţa
fiind în fixarea prizei (de rever) şi amplituda mai mare de executare a aruncării
(figura nr. 88).
1 2 3 4
Figura nr. 88
Aruncarea peste umăr
Piedica din spate - cu mîna stînga se fixează braţul adversarului în regiunea
cotului, cu cotul drept se execută lovitura în cap şi se fixează priza de rever sau
umăr, se dezechilibrează adversarul şi, păşind cu dreptul înainte pe o linie cu
umărul adversarului, apăsînd cu trunchiul şi cotul braţului drept, se doboară
adversarul. Procedeul se finalizează prin lovitură cu pumnul (piciorul) în punctele
vulnerabile ale corpului (figura nr. 89).
1 2 3 4
Figura nr. 89
Piedica din spate
Doborîre cu fixarea gambelor din spate - apropiindu-se de adversar din
spate, se fixează ambele gambe mai jos de genunchi, se împinge cu umărul sub
bazin şi, trăgînd gambele spre sine în sus, se doboară adversarul. Ţinîndu-i
picioarele, se aplică lovitura în plex (abdomen).
Sărind pe adversar în regiunea spatelui, punînd piciorul drept pe genunchi şi
stîngul pe toată talpa (sub axila adversarului), se execută lovitura cu pumnul în cap.
73
Trăgînd capul adversarului spre sine cu un braţ, celălalt se fixează la gît cu partea
radială a braţului. Efectuînd priza braţelor, se strangulează adversarul. În cazul
opunerii rezistenţei se răsuceşte pe spate, agăţînd trunchiul cu picioarele
încrucişate, la nivelul centurii şi continuînd strangularea cu mîinile şi picioarele
(figura nr. 90).
1 2 3 4
5 6 7
Figura nr. 90
Doborîre cu fixarea gambelor din spate
Strangularea din spate - apropiindu-se de adversar din spate, se execută o
lovitura cu piciorul mai jos de genunchi, în acelaşi timp cu mîna stînga se apucă
capul (orbitele ochilor, nas) şi se trage înapoi. Cu antebraţul drept se execută
lovitura în regiunea gîtului. Apucînd mîinile în lacăt şi întorcîndu-se spre stînga
(dreapta) cu picioarele semiîndoite, se trage adversarul pe spate şi se execută
strangularea.
Dacă adversarul n-a fost luat pe spate şi opune rezistenţă, se doboară prin
tracţiune şi se continuă strangularea cu mîinile şi picioarele (figura nr. 91).
1 2 3 4
Figura nr. 91
Strangularea din spate
Eliberarea de prize. Prizele sînt procedee de prindere a adversarului cu
mîinile, în scopul dezechilibrării, aruncării sau doborîrii acestuia.
Eliberare de la apucarea încheieturii mîinii cu o mînă - se execută lovitura
de şocare cu piciorul, prin smulgere şi răsucirea braţului apucat spre degetul mare
al mîinii adversarului, se eliberează de priză (figura nr. 92).
74
1 2 3 4
Figura nr. 92
Eliberare de la apucarea încheieturii mîinii cu o mînă
Varianta 2. În momentul răsucirii braţului, după eliberarea prizei, se apucă
mîna adversarului cu ambele mîini (cu degetele mari pe partea dorsală a palmei) şi
se execută răsucirea braţului spre exterior. Procedeul se finalizează cu nimicire sau
răsucirea braţului la spate (figura nr. 93).
1 2 3 4
Figura nr. 93
Eliberare de la apucarea încheieturii mîinii cu o mînă prin răsucire cu doborîre
Eliberare de la apucarea încheieturii mîinii cu două mîini - se execută
lovitura de şocare cu piciorul, prin smulgere şi răsucirea braţelor apucate spre
degetele mari ale adversarului, se eliberează de priză (figura nr. 94).
1 2 3 4
Figura nr. 94
Eliberare de la apucarea încheieturii mîinii cu două mîini
Varianta 2. Prin balansul mîinilor apucate spre dreapta (stînga), cu răsucirea
spre degetul mare se eliberează de priza unui braţ, se apucă mîna adversarului (cu
degetul mare pe partea dorsală a palmei), prin acţiune dureroasă asupra articulaţiei
se eliberează şi de priza celuilalt braţ. Prin fixarea braţului adversarului cu ambele
mîini se efectuează răsucirea braţului spre interior sau la spate (figura nr. 95).
1 2 3 4 5
Figura nr. 95
Eliberare de la apucarea încheieturii mîinii cu două mîini prin răsucire cu doborîre
Eliberare de la apucarea braţului din regiunea cotului - se execută pas cu
piciorul drept (stîng) înainte-lateral, printr-o mişcare pe deasupra braţului
adversarului înainte în jos, se execută răsucirea braţului spre exterior, pînă la
75
doborîre cu imobilizare sau răsucire la spate. Cu braţul liber, prin apucare din
regiunea cotului se acordă ajutor la răsucire (figura nr. 96).
1 2 3 4
Figura nr. 96
Eliberare de la apucarea braţului din regiunea cotului
Eliberare de apucarea gîtului din faţă - se execută lovitura de şocare cu
piciorul şi printr-o mişcare rapidă a braţelor în interior, de jos în sus şi lateral se
eliberează de apucare (figura nr. 97).
1 2 3 4
Figura nr. 97
Eliberare de la apucarea gîtului din faţă
Varianta 2. - se apucă încheietura mîinii drepte a adversarului cu dreapta de
deasupra, se execută lovitura de şocare cu piciorul, cu mîna stîngă se apucă de
regiunea cotului şi se execută răsucirea braţului spre interior, apoi la spate (figura
nr. 98).
1 2 3 4 5
Figura nr. 98
Eliberare de la apucarea gîtului din faţă cu răsucirea braţului la spate
Eliberare de la apucarea gîtului din spate - lăsîndu-se brusc în jos, se
întoarce capul spre dreapta (sînga) cu tragerea bărbiei spre piept, se execută
lovitura cu călcîiul asupra gambei şi cu cotul în abdomen. Se apucă mîna
adversarului şi se execută aruncarea peste umăr (figura nr. 99).
76
1 2 3 4 5
Figura nr. 99
Eliberare de la apucarea gîtului din spate
Eliberare de la apucarea trunchiului din faţă - lăsîndu-se brusc în jos, se
execută lovitura cu genunchiul în plex (abdomen), cu mîinile se împinge capul
adversarului. Prin reapucare se execută răsucirea braţului la spate (figura nr. 100).
1 2 3 4 5
Figura nr. 100
Eliberare de la apucarea trunchiului din faţă
Eliberare de la apucarea trunchiului şi braţelor din faţă - lăsîndu-se brusc
în jos şi depărtînd coatele, se execută lovitura cu genunchiul în abdomen, apoi prin
reapucare se execută răsucirea braţului la spate (figura nr. 101).
1 2 3 4
Figura nr. 101
Eliberare de apucarea trunchiului şi braţelor din faţă
Eliberare dela apucarea trunchiului din spate - se execută lovitura cu
călcîiul asupra gambei sau cu ceafa în faţă, cu acţiune dureroasă asupra degetului
mare, se rupe lacătul şi cu apucarea mîinii adversarului din regiunea cotului, se
roteşte în exterior spre dreapta (stînga) cu răsucirea braţului la spate (figura nr.
102).
1 2 3 4
Figura nr. 102
Eliberare de la apucarea trunchiului din spate
77
Eliberare de la apucarea trunchiului şi braţelor din spate - se execută
lovitura cu călcîiul asupra gambei sau cu ceafa în faţă, lăsîndu-se brusc în jos şi
ridicînd coatele se eliberează de priză. Se apucă adversarul cu o mînă de antebraţ,
iar cu cealaltă, executînd lovitura cu cotul în abdomen se apucă de umăr. Prin
dezdoirea energică a genunchilor se execută aruncarea peste umăr. Procedeul se
finalizează cu nimicire sau răsucirea braţului la spate (figura nr. 103).
1 2 3 4
Figura nr. 103
Eliberare de la apucarea trunchiului şi braţelor din spate
Procedee de dezarmare
Dezarmarea adversarului, care atacă cu pistolul-mitralieră: 1) cu eschivă spre stînga – se execută pas cu stîngul înainte spre stînga,
rotind trunchiul spre dreapta, se parează arma cu antebraţul drept. Se prinde arma
cu mîna stîngă, se execută lovitura cu piciorul în genunchi şi se smulge arma
(figura nr. 104).
1 2 3 4 5
Figura nr. 104
Dezarmarea adversarului care atacă cu pistolul-mitralieră cu eschivă spre stînga
2) cu eschivă spre dreapta – se face pas cu dreptul înainte spre dreapta,
rotind trunchiul spre stînga se parează şi se prinde arma cu braţul stîng. Cu muchia
palmei drepte se execută lovitura în faţă sau la gît, iar cu piciorul drept - lovitura
asupra părţii posterioare a gambei piciorului din faţă a adversarului, se smulge
arma şi se execută lovitura cu patul în faţă (figura nr. 105).
1 2 3 4
78
5 6
Figura nr. 105
Dezarmarea adversarului care atacă cu pistolul-mitralieră cu eschivă spre dreapta
Dezarmarea adversarului, care atacă cu pistolul Dezarmarea adversarului care atacă cu pistolul din făţă - se execută un pas
înainte lateral, cu braţul stîng (drept) se parează braţul înarmat al adversarului spre
interior, se apucă mînă înarmată cu ambele mîini de jos, se execută lovitura cu
piciorul în abdomen, după care urmează răsucirea braţului spre exterior. Procedeul
se finalizează cu nimicire (figura nr. 106).
1 2 3 4
Figura nr. 106
Dezarmarea adversarului care atacă cu pistolul din făţă
Dezarmarea adversarului care atacă cu pistolul din spate - cu întoarcere la
180° prin exteriorul braţului înarmat, se execută parare, concomitent cu executarea
loviturii cu piciorul în abdomen se apucă braţul adversarului cu ambele mîini de
sus, prin smulgere se dezechilibrează şi se răsuceşte braţul spre interior. Acţionînd
asupra articulaţiei cotului, se dezarmează adversarul (figura nr. 107).
1 2 3 4
Figura nr. 107
Dezarmarea adversarului care atacă cu pistolul din spate
Dezarmarea adversarului, care scoate pistolul din toc - se execută pas
înainte, se prinde braţul înarmat al adversarului cu o mînă pe deasupra şi cealaltă
pe sub axilă. Formînd lacăt, se execută lovitura cu genunchiul în abdomen şi prin
răsucirea braţului la spate, se dezarmează adversarul. La necesitate adversarul se
doboară jos (figura nr. 108).
79
1 2 3 4 5
Figura nr. 108
Dezarmarea adversarului, care scoate pistolul din toc
Dezarmarea adversarului, care atacă cu lopata mică de infanterie 1) de sus sau din dreapta - se execută pas înainte spre stînga (dreapta), se
parează cu braţul stîng (drept) braţul înarmat al adversarului, iar cu cealaltă mînă
se apucă mînerul lopeţii din exterior, se execută lovitura cu piciorul în testicule şi
răsucind lopata spre degetul mare, îl dezarmează. Procedeul se finalizează lovind
adversarul cu lopata (figura nr. 109).
1 2 3 4
Figura nr. 109
Dezarmarea adversarului care atacă cu lopata mică de infanterie de sus sau din dreapta
2) din interior spre exterior sau împunge – se execută pas cu stîngul înainte
spre stînga şi, întorcîndu-se spre adversar, parează cu antebraţele braţul
adversarului înarmat. Se execută lovitura cu piciorul asupra gambei, se apucă
mînerul lopeţii şi, prin răsucire spre degetul mare, îl dezarmează. Procedeul se
finalizează cu lovitura adversarului cu lopata (figura nr. 110).
1 2 3 4
Figura nr. 110
Dezarmarea adversarului care atacă cu lopata mică de infanterie din interior spre exterior sau împunge
Dezarmarea adversarului, care atacă cu baioneta
Dezarmarea adversarului, care atacă cu baioneta înainte - se execută un pas
înainte lateral, cu antebraţul stîng (drept) se parează braţul înarmat al adversarului
spre interior, se apucă mînă înarmată cu ambele mîini de jos, se execută lovitura cu
piciorul în abdomen, după care urmează răsucirea braţului spre exterior. Procedeul
se finalizează cu nimicire sau răsucirea braţului la spate (figura nr. 111).
80
1 2 3 4
Figura nr. 111
Dezarmarea adversarului, care atacă cu baioneta înainte
Dezarmarea adversarului, care atacă cu baioneta de sus în jos - se execută
pas înainte lateral şi se parează braţul înarmat al adversarului. Se execută lovitura
cu pumnul în faţă sau cu piciorul în abdomen (testicule), lovind cu antebraţul drept
mai sus de articulaţia cotului, se apucă mîinile în lacăt şi se execută răsucirea
braţului adversarului spre exterior. După doborîre, adversarul se dezarmează
(figura nr. 112).
1 2 3 4 5
Figura nr. 112
Dezarmarea adversarului, care atacă cu baioneta de sus în jos
Dezarmarea adversarului, care atacă cu baioneta de jos în sus - se execută
pas înainte spre stînga, cu braţul stîng (drept) se parează braţul înarmat al
adversarului şi se apucă de articulaţia mîinii. Se execută lovitura cu piciorul în
abdomen (testicule), apoi lovind cu podul palmei drepte (stîngi) asupra mîinii
înarmate, se dezbate baioneta (figura nr. 113).
1 2 3 4 5
Figura nr. 113
Dezarmarea adversarului, care atacă cu baioneta de jos în sus
Varianta 2 - după executarea parării cu braţul stîng şi lovitura adversarului cu
piciorul, se loveşte cu palma deasupra articulaţiei cotului. Împingînd antebraţul cu
stînga şi trăgîndu-l cu dreapta spre sine, se execută răsucirea braţului la spate
(figura nr. 114).
81
1 2 3 4
Figura nr. 114
Dezarmarea adversarului, care atacă cu baioneta de jos în sus cu răsucirea braţului la spate
Dezarmarea adversarului care atacă cu baioneta din lateral - se face pas
înainte spre stînga, se întoarce spre adversar şi se parează cu ambele braţe braţul
înarmat, se execută lovitura cu piciorul în abdomen (testicule); apucînd antebraţul
adversarului cu ambele mîini de sus, prin smulgere se dezechilibrează şi se
răsuceşte braţul spre interior. Acţionînd asupra articulaţiei cotului, se dezarmează
adversarul (figura nr. 115).
1 2 3 4
Figura nr. 115
Dezarmarea adversarului care atacă cu baioneta din lateral braţului spre interior
Varianta 2 - după efectuarea parării şi loviturii cu piciorul, cu ambele braţe se
prinde în lacăt braţul înarmat, prin întoarcere spre adversar, acţionînd asupra
articulaţiei cotului se execută răsucirea braţului spre exterior. Procedeul se
finalizează cu doborîre şi nimicirea adversarului (figura nr. 116).
1 2 3 4 5 6
Figura nr. 116
Dezarmarea adversarului care atacă cu baioneta din lateral cu răsucirea braţului spre exterior
Complexul de exerciţii la 8 timpi fără arme - destinat întregului efectiv
(figura nr. 117).
Poziţia iniţială (P.i.) – poziţia de bază.
1. Pas cu stîngul înapoi, se ia poziţia „În gardă”.
2. Pas cu stîngul înainte parare cu braţul stîng din interior spre exterior.
3. Pas cu dreptul înainte, lovitură cu braţul drept înainte.
4. Lovitură cu piciorul drept înainte sau de jos.
5. Întoarcere spre stînga, piciorul stîng înainte, parare cu braţul stîng de jos,
lovitură cu piciorul drept înainte.
82
6. Fără a pune piciorul drept pe sol, întoarcere spre dreapta la 180 grade,
lovitură cu muchia palmei braţului drept.
7. Pas cu dreptul înapoi, parare de sus cu braţul stîng, întoarcere spre stînga.
8. Pas cu stîngul înapoi, lovitură cu braţul drept înainte. P.i.
1 2 3 4 5 6 7 8
Figura nr. 117
Complexul de exerciţii la 8 timpi fără arme
Complexul de exerciţii la 8 timpi cu pistolul-mitralieră - destinat întregului
efectiv (figura nr. 118).
Poziţia iniţială (P.i.) – stînd, pistolul mitralieră la piciorul drept.
1. Păşind cu stîngul înainte, se ia poziţia „În gardă”.
2. Prin fandare, împungere înainte.
3. Pas cu dreptul înainte, lovitură cu patul armei de jos în sus.
4. Pas cu dreptul înainte lateral, lovitură cu patul armei înapoi spre dreapta.
5. Întoarcerea spre stînga, pararea de jos.
6. Pas cu dreptul înainte, lovitură cu patul armei din lateral.
7. Întoarcere spre dreapta, pas cu piciorul drept înainte, lovitură cu
încărcătorul armei înainte.
8. Pas cu piciorul drept înapoi. Poziţia în gardă. P.i.
P.i. 1 2 3 4
5 6 7 8
Figura nr. 118
Complexul de exerciţii la 8 timpi cu pistolul mitralieră
Percheziţia, legarea şi escortarea
Percheziţia din sprijin la perete - ameninţînd cu arma, adversarul este impus
să stea cu faţa spre perete, mîinile pe perete, picioarele depărtate, trunchiul vertical
sub un unghi de 45-70°. Percheziţia se efectuează de sus în jos. Mereu se duce
observarea vizuală a adversarului, arma gata de luptă. Piciorul stîng se pune pe
83
articulaţia genunchiului drept (stîng) şi în caz de orice mişcare a adversarului, se
apasă brusc în jos-lateral. După percheziţia adversarului din spate, el este impus să
se întoarcă cu spatele la perete. Piciorul stîng se ţine pe articulaţia genunchiului,
gata de a preveni contraatacul adversarului (figura nr. 119).
1 2
Figura nr. 119
Percheziţia din sprijin la perete
Percheziţia din sprijin culcat – ameninţînd cu arma, adversarul este impus să
primească poziţia sprijin culcat, picioarele depărtate, mîinile împreună. Percheziţia
părţii de sus a corpului se face călcînd cu piciorul pe mîinile adversarului, a părţii
de jos a corpului, călcînd un picior al adversarului. Arma se ţine gata de luptă
(figura nr. 120).
1 2
Figura nr. 120
Percheziţia din sprijin culcat
Percheziţia din culcat - ameninţînd cu arma, adversarul este impus să ia
poziţia culcat cu faţa în jos, braţele lateral, picioarele împreună. Percheziţia
ambelor părţi se execută călcînd cu piciorul o mîna a adversarului şi cu genunchiul
sprijinit pe umăr. Arma se ţine gata de luptă cu ţeava îndreptată spre capul
adversarului.
La percheziţia din faţă adversarul este impus să se culce pe spate, picioarele
îndoite în genunchi, mîinile împreună deasupra capului. În timpul percheziţiei se
calcă cu piciorul pe mîini, ţeava armei este îndreptată spre piept (figura nr. 121).
1 2
Figura nr. 121
Percheziţia din culcat
Legarea se face după executarea procedeelor, acţiunilor dureroase şi
executarea răsucirii braţului la spate. Se doboară adversarul la sol cu faţa în jos, se
aşează călare şi se execută legarea (cu centura sau sfoara) în felul următor:
84
cu braţele la spate - se leagă un braţ, se trece sfoara în jurul gîtului şi se
leagă ambele mîini încrucişate;
braţele la spate - se leagă braţul drept, cu trecerea sfoarei pe sub gît, se
fixează articulaţia cotului cu un laţ sub axila braţului stîng, după care urmează
legarea ambelor mîini;
se leagă braţul drept cu piciorul stîng şi braţul stîng cu piciorul drept.
Ambele picioare îndoite în genunchi.
Pentru imobilizarea mişcărilor adversarului se pot folosi mijloace
improvizate (beţe, bastonul, crengi etc.):
bastonul se trece prin mîneci după spate, mîinile se leagă;
se leagă mîinile din faţă, apoi bastonul se trece pe sub încheietura
genunchilor, pe deasupra braţelor (figura nr. 122).
1 2 3
Figura nr. 122
Imobilizarea prin mijloace improvizate
Escortarea se execută în componenţa grupelor în perechi sau cîte unul, cu
folosirea armei sau a procedeelor cu acţiuni dureroase.
Cerinţele de bază pentru escortare sînt excluderea împotrivirii din partea
prizonierului şi asigurarea siguranţei persoanelor care execută escortul.
93. Pentru prevenirea accidentelor se iau următoarele măsuri:
1) la şedinţele de luptă corp la corp şi înaintea unor exerciţii complexe
conducătorul dă indicaţiile necesare privind prevenirea accidentelor;
2) menţinerea disciplinei în timpul şedinţelor;
3) menţinerea distanţei şi intervalului necesar dintre militari în timpul
executării procedeelor şi antrenamentului;
4) executarea loviturilor cu braţele, picioarele, baioneta, lopata şi pistolul
mitralieră la manechine;
5) executarea acţiunilor asupra articulaţiilor cu forţă, şi viteză redusă sau
simularea loviturilor în punctele vulnerabile;
6) ; procedeele care includ căderi şi aruncări se execută numai pe saltele,
gropi cu rumeguş sau nisip;
7) folosirea baionetelor şi lopeţilor confecţionate din cauciuc/lemn, la
însuşirea procedeelor cu armament;
8) executarea exerciţiilor şi procedeelor indicate de conducător;
9) executarea aruncărilor sau a exerciţiilor în doi spre exteriorul covorului;
10) lovirea adversarului, saltelei cu palma sau prin voce, cînd militarul este
pus în situaţia de a fi accidentat;
11) oprirea luptei la apariţia situaţiilor periculoase, prin comanda „Încetaţi
lupta”, iar dacă e necesar se intervine.
85
Tema nr. 4 DEPLASAREA RAPIDĂ ŞI ARUNCAREA GRENADELOR.
94. Deplasarea rapidă, alergarea pe teren variat şi aruncarea grenadelor au ca scop însuşirea şi perfecţionarea rezistenţei fizice la eforturi de lungă durată în
condiţii dificile (de teren şi stare a vremii), dezvoltarea rezistenţei
cardiorespiratorie.
În cadrul şedinţelor de deplasare rapidă, alergarea în teren variat şi aruncarea
grenadelor se realizează prin:
1) învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea bazelor tehnicii alergării la
distanţe scurte, semifond şi fond, alergări pe teren variat şi deplasări rapide;
2) antrenamentul deplasării rapide cu echipamentul şi armamentul individual
din dotare, ziua şi noaptea;
3) învăţarea procedeelor de aruncare a grenadelor de mînă la distanţă şi la
precizie;
4) pregătirea psihologică a militarilor pentru a acţiona repede şi precis în
diverse situaţii de luptă, ziua şi noaptea, precum şi de a suporta eforturilor fizice
timp îndelungat.
95. Şedinţele de instruire şi antrenament se desfăşoară pe teren sportiv,
suprafeţe netede, săli de sport sau terenuri variate. Ele se execută în timpul
prevăzut pentru pregătirea fizică. Antrenamentul continuă şi pe timpul deplasării
subunităţilor spre şi de la centrele de instruire şi poligoane de tragere, în cadrul
exerciţiilor tactice şi al instruirii de specialitate, precum şi în timpul stabilit pentru
lucrul sportiv de masă.
96. Părţile componente ale şedinţei sînt:
1) partea pregătitoare (8-10 min.) - include mijloacele pregătirii
organismului pentru efort fizic: varietăţi de mers, alergări şi sărituri, exerciţii de
dezvoltare fizică generală şi exerciţii speciale. Exerciţiile din partea pregătitoare
trebuie să corespundă conţinutului părţii fundamentale.
2) partea fundamentală (35-38 min.) - constă în realizarea obiectivelor
planificate pentru şedinţa respectivă. Se recomandă de început partea fundamentală
cu perfecţionarea vitezei, apoi a celorlalte calităţi motrice, deoarece la sfîrşitul
părţii fundamentale efortul fizic trebuie să fie micşorat treptat.
3) partea finală (3-5 min.) - are ca scop revenirea treptată a stării de
activitate funcţională organismului la normal.
Deplasarea rapidă, alergarea pe teren variat şi aruncarea grenadelor se împarte
în: alergări la distanţe scurte, alergări de semifond şi de fond, alergare pe teren
variat şi deplasare rapidă.
97. Alergări la distanţe scurte. Tehnica alergărilor de sprint este tratată conform fazelor legate organic: startul şi elanul de start; alergarea pe distanţă şi finişul.
1) Startul şi elanul de start se execută la comenzile: „Pe locuri” – militarii se apropie la linia de start; „Gata” – iau poziţia de start; „Start!” – încep alergarea.
Elanul de start se continuă pînă la atingerea vitezei maxime sau apropiată de
aceasta (96-98%).
2) Alergarea pe distanţă. La această fază mişcările sînt line şi uniforme, cu
mişcarea coordonată de braţe şi picioare;
86
3) Finişul. Viteza alergării este maximală, menţinîndu-se frecvenţa înaltă a
paşilor. Pentru obţinerea unui rezultat înalt, linia finişului se trece cu viteză
maximă.
98. Alergări de fond şi semifond. Tehnica alergărilor este îmbinarea
raţională a mişcărilor, ce asigură parcurgerea unei anumite distanţe cu viteză
planificată.
1) Startul şi elanul de start, se execută similar tehnicii alergărilor la distanţe
scurte;
2) Alergarea pe distanţă, se execută cu trunchiul aproape vertical. O
importanţă deosebită o are respiraţia corectă, se respiră concomitent pe nas şi pe
gură;
3) Finişul. Este importantă menţinerea vitezei pînă la ultimii metri sau de a
o mări la ultimii 200-400 m.
Antrenamentele se desfăşoară de 2-3 ori pe săptămînă, la şedinţele de
pregătire fizică, înviorare, lucru sportiv în masă, în timpul deplasării subunităţii
spre şi de la centrele de instruire etc.
99. Antrenamentul alergării la 3000 m. Se folosesc următoarele metode de
antrenament: alergare neîntreruptă, alergare pe segmente şi metoda competiţională.
1) metoda alergare neîntreruptă - se poate desfăşura în tempoul uniform şi
variabil pe terenuri plate şi accidentate. Antrenamentul alergării neîntrerupte
constituie circa 70% din volumul timpului de antrenament.
2) mMetoda alergării pe segmente - se caracterizează prin mărirea treptată a
distanţei de alergare. Lungimea totală a distanţei este de 2000-4000 m., iar
lungimea segmentelor de 200-800 m. Viteza alergării constituie 90-95% faţă de cel
mai bun rezultat personal. Durata odihnei este de 3-10 min.
Altă variantă a alergării pe segmente este: lungimea totală a distanţei 3000-
6000 m. cu lungimea segmentelor de 600-2000 m. Durata antrenamentului este de
30-60 min. (150-190 bătăi/minut). Durata odihnei se stabileşte în dependenţă de
perioada de restabilire organismului (120-140 bătăi/minut).
Una din metodele antrenării alergării la 3000 m. este descrisă în tabelul nr. 10.
Tabelul nr. 10 Antrenamentul alergării la 3000 m.
Nr.
şedinţei Conţinutul antrenamentului
alergare mers alergare mers alergare mers alergare
1. 500
2,20 min.
100
1,00 min.
400
1,50 min.
100
1,00 min.
400
1,50 min.
100
1,00 min.
400
1,50 min.
2. 800
3,40 min.
200
3,00 min.
500
2,10 min.
100
1,00 min.
400
1,50 min.
___ ___
3. 1000
4,30 min.
100
1,00 min.
400
1,50 min.
100
1,00 min.
400
1,50 min.
___ ___
4. 1500
6,50 min.
200
2,00 min.
800
3,40 min.
100
1,00 min.
400
1,50 min.
___ ___
5. 1500
6,50 min.
200
2,00 min.
1300
5,30 min.
___ ___ ___ ___
6. Alergare 3000 m. de control
7. 2000
9,00 min.
200
2,00 min.
800
3,40 min.
100
1,00 min.
400
1,50 min.
100
1,00 min.
400
1,50 min.
87
8. 2000
9,00 min.
200
2,00 min.
800
3,30 min.
200
2,00 min.
800
3,30 min.
___ ___
9. 2000
8,40 min.
200
2,00 min.
1800
7,50 min.
___ ___ ___ ___
10. 1500
6,20 min.
200
2,00 min.
800
3,20 min.
100
1,00 min.
400
1,40 min.
___ ___
11. 1500
6,20 min.
200
2,20 min.
1300
5,20 min.
___ ___ ___ ___
12. Alergare 3000 m. de control
100. Alergare pe teren variat. În funcţie de faptul că condiţiile desfăşurării
şedinţelor pot fi variate, tehnica alergării pe teren variat se deosebeşte de cea a
alergării pe pistele terenului sportiv.
1) pe sectoare şi distanţe plate - se aleargă cu paşi liberi şi mari;
2) pe solul pietros - pasul devine mai scurt, piciorul se pune pe sol cu atenţie,
începînd cu partea anterioară a tălpii;
3) pe sol moale, nisipos, mlăştinos sau cu iarbă înaltă - paşii se fac mai
scurţi şi mai deşi, piciorul se pune pe toată talpa;
4) pe arătură: de-a curmezişul brazdelor - piciorul se pune pe creasta
brazdei; de-a lungul brazdelor - piciorul se pune în şănţuleţul dintre ele;
5) alergarea la deal - trunchiul se înclină înainte, lungimea paşilor se
micşorează şi creşte frecvenţa lor;
6) la coborîre în pantă - trunchiul se înclină în urmă, lungimea paşilor creşte;
7) şanţurile mari, băltoacele adînci, obstacolele înalte - se ocolesc;
8) şanţurile, băltoacele şi obstacolul nu prea mari - se trec prin sărituri, în
prealabil mărind puţin viteza alergării;
9) obstacolele înalte - se trec prin sărituri, călcînd cu un picior pe obstacol,
concomitent sprijinindu-se cu o mînă.
101. Deplasarea rapidă, se execută în componenţa plutonului, companiei sau
batalionului sub comanda comandantului subunităţii. Pentru formarea ritmului
respirator şi însuşirea tehnicii deplasării pe diferite terenuri şi suprafeţe,
antrenamentul primelor şedinţe se execută în alternarea mersului cu alergarea.
La deplasarea rapidă un rol important îi revine ajustării echipamentului.
Ajustarea incorectă duce la traumatismul picioarelor, spatelui, umerilor etc. (figura
nr. 123).
a b c d e
pe cureaua armei sub braţ la piept în mînă la spate
Figura nr. 123
Modul de transportare a pistolului mitralieră
102. Pregătirea psihologică a efectivului se realizează prin executarea
marşurilor pe jos sau a marşurilor forţate la distanţe mari (20-50 km.), ziua şi
88
noaptea, în diferite condiţii meteorologice, pe terenuri accidentate şi cu diferite
obstacole, cu trecerea cursurilor de apă şi a tufişurilor din pădure, în condiţii
apropiate de cele de luptă (pînă la desfăşurarea aplicaţiilor) etc.
În cadrul antrenamentelor fizice pe timp de noapte - se include trecerea
diverselor obstacole necunoscute, orientarea pe teren, aruncarea grenadelor de
mînă, transportarea greutăţilor, îmbarcarea şi debarcarea din autovehicule şi maşini
de luptă. În antrenamentul de noapte se includ doar exerciţiile însuşite anterior.
O atenţie deosebită pe timpul desfăşurării şedinţelor noaptea, se acordă
măsurilor de securitate şi de preîntîmpinare a traumatismului:
1) respectarea disciplinei;
2) pregătirea şi instalarea raţională (ziua) a locurilor de instruire,
inventarului şi echipamentului;
3) executarea acţiunilor în succesiunea stabilită;
4) includerea în procesul de antrenament numai a exerciţiilor anterior
însuşite la şedinţele de zi;
5) acordarea ajutorului la executarea exerciţiilor complicate;
6) instructajul sergenţilor în terenul desfăşurării antrenamentelor;
7) pregătirea minuţioasă a comandanţilor pentru desfăşurarea şedinţelor
noaptea.
103. Aruncarea grenadelor se execută la comenzile: „Asupra inamicului, cu
grenada – FOC” sau „Cu grenada – FOC”, precum şi din propria iniţiativă a
militarului. Ţinuta militarilor la aruncarea grenadelor este de campanie (adecvată
anotimpului), cu armamentul individual din dotare.
Tehnica aruncării grenadelor, constă în respectarea succesivă a
următoarelor faze:
1) pregătirea aruncării - trecerea armei în mîna stîngă, sprijinind-o cu
cureaua pe antebraţ;
2) elanul - se execută din trei paşi: la primul pas, mîna cu grenada se duce
înainte şi în jos; la al doilea pas, se continuă avîntul grenadei înapoi cu răsucirea în
acelaşi timp a corpului spre dreapta (stînga); la al treilea pas se termină răsucirea
corpului şi avîntul grenadei;
3) efortul final şi încheierea aruncării - punerea piciorului stîng (drept) pe
sol şi cu răsucirea trunchiului cu pieptul spre ţintă, ducînd grenada pe deasupra
umărului, se aruncă.
104. Deplasarea rapidă, alergarea pe teren variat şi aruncarea
grenadelor include următoarele exerciţii:
Exerciţiul nr. 20 Alergare la 100 m.
Exerciţiul nr. 21 Alergare la 400 m.
Ambele exerciţii se desfăşoară pe teren plat sau pe pista de alergare a
terenului sportiv, din startul înalt.
Exerciţiul nr. 22 Alergare de suveică 10x10 m. Se desfăşoară pe pista de
alergare a terenului sportiv, în sala de sport sau pe un teren plat marcat cu linii de
start şi de întoarcere la 10 m. Lăţimea liniilor intră în lungimea distanţei.
Se aleargă 10 segmente cîte 10 m., din startul înalt, călcînd după linia de
întoarcere a fiecărui segment.
89
Exerciţiul nr. 23 Alergare la 1 km.
Exerciţiul nr. 24 Alergare la 3 km.
Se desfăşoară pe pista de alergare terenului sportiv sau suprafeţe plate cu
amenajarea după posibilitate a startului şi finişului într-un singur loc.
Exerciţiul nr. 25 Aruncarea grenadei (600 gr.) la distanţă. Se execută din
mers (alergare) sau de pe loc. Distanţa de aruncare a grenadei se măsoară de la
linia de aruncare (lungimea 4 m., lăţimea 7 cm.). Se execută trei aruncări într-un
coridor cu lăţimea de 10 m., se apreciază cea mai bună încercare.
Sectorul de aruncare se marchează începînd cu distanţa de 30 m., cu marcaje
şi steguleţe bine vizibile.
Exerciţiul nr. 26 Aruncarea grenadelor (600 gr.) la precizie - constă în
aruncarea a 3 grenade de mînă, la distanţa de 25 m., într-un cerc cu diametrul de 3
m.
Exerciţiul nr. 27 Deplasare rapidă la 5 km.
Exerciţiul nr. 28 Deplasare rapidă la 10 km. Se execută în componenţa plutonului, companiei sau batalionului sub
comanda comandantului subunităţii în coloană cîte unu, doi sau trei, pe grupe, în funcţie de teren şi obstacole.
Ţinuta la deplasare rapidă - de campanie, corespunzătoare anotimpului, cu pistolul-mitralieră, port-încărcătorul cu două încărcătoare şi mască antigaz. Se interzice de a fixa arma şi echipamentul cu curele adăugătoare şi alte fixări, care împiedică folosirea imediată a armei şi a echipamentului conform destinaţiei.
Se admite ajutorul reciproc, însă, se interzice de a transmite arma şi echipamentul.
Exerciţiul nr. 29 Marş forţat 30 km. - se desfăşoară în componenţa subunităţii, pe teren variat. Startul şi finişul se amenajează într-un singur loc.
Marşul forţat, se organizează conform concepţiei luptei de întîlnire. Trupele trebuie să ajungă în raionul fixat cu capacitatea de luptă completă.
Se recomandă, ca după marşul forţat trupele să treacă cursurile de apă sau să execute unele normative prevăzute în programele de instruire.
Deplasarea rapidă la 5 km., 10 km. şi marşul forţat la 30 km. se apreciază conform prevederilor tabelului nr. 11.
Tabelul nr. 11 Aprecierea deplasării rapide la 5 km., 10 km. şi a marşului forţat la 30 km.
Denumirea exerciţiului Nota
10 9 8 7 6 5
Deplasare rapidă 5 km. 23.00 24.00 25.00 26.00 27.00 28.00
Deplasare rapidă 10 km. 52.00 55.00 56.00 60.00 64.00 68.40
Marş forţat 30 km. 4.30.00 4.35.00 4.40.00 4.45.00 4.50.00 5.00.00
Timpul la finiş între primul şi ultimul militar nu trebuie să depăşească: 1) 15 secunde - în cazul evaluării plutonului; 2) 25 secunde - în cazul evaluării companiei; 3) 50 secunde - în cazul evaluării batalionului.
90
105. Prevenirea accidentelor. Pentru prevenirea accidentelor se întreprind
următoarele măsuri:
1) încălzirea tuturor grupelor de muşchi înainte de începerea deplasării;
2) creşterea treptată a efortului fizic şi aplicarea procedeelor tehnice
cunoscute;
3) corespunderea traseului cu nivelul de pregătire a militarilor;
4) verificarea echipamentului, armamentului precum şi modului de ajustare a
acestuia înainte de start, precum şi pe timpul deplasării pe traseu;
5) executarea aruncării grenadelor în sectoare special amenajate, numai la
comanda conducătorului şedinţei.
Tema 5. ÎNOTUL ŞI TRECEREA PRIN ÎNOT A CURSURILOR
DE APĂ
106. Înotul se execută cu scopul însuşirii de către militari a procedeelor
tehnice pentru trecerea cursurilor de apă, liber sau cu echipamentul din dotare,
folosind în acest scop şi mijloace improvizate.
Şedinţele de instruire şi antrenament la înot, se desfăşoară în bazine de înot,
pe cursuri de apă şi în lacuri special amenajate, în orele de pregătire fizică şi la
activităţile sportive în masă.
Organizarea şedinţelor de înot aplicativ-militar este expusă în anexa nr. 17 la
prezentul Regulament. În cadrul şedinţelor de înot se realizează următoarele obiective:
1) însuşirea şi perfecţionarea principalelor procedee de înot; 2) însuşirea procedeelor de trecere a cursurilor de apă prin înotul echipat şi
cu mijloace improvizate, pentru transportul armamentului şi materialelor individuale din dotare;
3) antrenamentul militarilor la înotul echipat; 4) însuşirea şi perfecţionarea procedeelor de salvare de la înec.
107. Cele mai importante procedee de înot sînt: craul, bras şi over.
În procesul de insuşire a unui procedeu de înot se perfecţionează îndeplinirea
următoarelor elemente tehnice:
1) poziţia corpului;
2) mişcarea braţelor;
3) mişcarea picioarelor;
4) coordonarea mişcărilor de braţe şi picioare;
5) coordonarea mişcărilor de braţe şi picioare cu respiraţia.
108. Şedinţele de instruire la înot au durata de o oră, iar cele de antrenament
la trecerea prin înot a cursurilor de apă, folosind mijloace improvizate - două ore.
Pentru organizarea şi desfăşurarea şedinţelor, comandanţii de subunităţi
folosesc în calitate de instructori pe cei mai buni înotători, numesc observator şi
echipă de salvare, constutuită din militari care cunosc să înoate şi modul de acţiune
în diverse situaţii.
109. Dacă în garnizoană sau în unitate nu există bazine de înot, înotul se
învaţă în sectoare special amenajate pe cursurile de apă sau lacuri.
91
Sectoarele de înot se aleg de către specialistul de pregătire fizică şi medicul
unităţii, cu aprobarea de către comandant.
Sectorul pentru înot are forma unui dreptunghi cu latura mare paralelă cu
malul (plaja) apei, avînd dimensiuni aproximative de 10-25 m., în funcţie de
lăţimea cursului de apă, viteza curentului, adîncimea şi natura fundului lacului.
La stabilirea şi amenajarea sectorului pentru înot, se va ţine cont de:
1) să fie situat în apropierea unei plaje şi într-un cadru cît mai igienic;
2) să nu fie în apropierea canalelor de scurgere;
3) adîncimea apei să crească progresiv şi să nu depăşească 1,50 m., iar
fundul lacului să nu aibă denivelări şi gropi;
4) curentul apei să nu fie mai mare de 0,5 m./sec. şi să nu aibă vîrtejuri;
5) pe fundul lacului să nu existe rădăcini, bolovani sau plante agăţătoare;
6) pentru executarea săriturilor, se amenajează start/blocuri, iar pentru
întoarceri – panouri. Delimitarea sectorului pentru înot şi marcarea adîncimii apei se face astfel:
1) cu pontoane, bărci, bile din lemn etc.; 2) cu frînghii fixate pe ţăruşi, dacă apa este mai mică; 3) cu frînghii pe plute, dacă apa este adîncă; 4) cu fanioane vopsite în culori cît mai vizibile; 5) adîncimea apei se marchează cu indicatoare.
110. Înotul aplicativ-militar. Trecerea cursurilor de apă se poate executa
înotînd cu echipament şi armă sau dezechipat, avînd echipamentul şi armamentul
sub formă de plutitor în foaia de cort, precum şi echipat, folosind mijloace
improvizate.
Pentru trecerea prin înot echipat şi cu mijloace improvizate a cursurilor de
apă, se va cerceta din timp adîncimea, lăţimea, viteza şi temperatura apei şi
înălţimea malurilor.
Pentru trecerea prin înot echipat şi cu mijloace improvizate cele mai indicate
procedee de înot sînt brasul şi overul.
111. Înotul cu echipament militar şi arma se însuşeşte pe uscat şi în apă.
1) pe uscat - se învăţă ajustarea mijloacelor de salvare individuale pentru
înot, confecţionării plutelor din raniţă.
Pentru înotătorii mai buni, înotul se poate executa echipat, iar în foaia de cort
se pune restul echipamentului şi al materialelor individuale (bocancii, masca
antigaz, casca, lopata mică de infanterie etc.). În această situaţie militarul îşi
ajustează echipamentul, după care face plutitorul din foaia de cort.
La confecţionarea plutei din raniţă în calitate de umplutură se folosesc obiecte
de echipament sau mijloace improvizate uşor plutitoare. Din obiectele de
echipament se întrebuinţează scurta, bocancii şi masca antigaz. În cazul folosirii
măştii antigaz racordul cutiei se închide cu capacul, iar orificiul – cu un dop de
cauciuc.
Raniţa se umple pe 2/3 din volum cu obiecte, echipament şi material uşor
plutitor (fîn, paie, stuf, crengi etc.), acesta din urmă constituind jumătate din
volum. Gura raniţei se leagă strîns, se îndoaie în două părţi egale şi se înfăşoară
92
strîns cu un şiret, apoi pe gură se aruncă laţul chingilor longitudinale ale raniţei şi
se leagă puternic.
Pluta confecţionată din raniţă se prinde de regiunea lombară şi se fixează de
corp cu ajutorul chingilor longitudinale. Pentru aceasta raniţa se apucă de mijlocul
chingilor longitudinale cu gura spre sine, în chingi se bagă pe rînd picioarele, apoi
raniţa se ridică pe spate şi se fixează.
Ajustarea echipamentului, pentru înotul echipat şi cu arma, se face în
următoarea succesiune:
a) se scot bocancii, se desfac legăturile de jos ale pantalonilor, se descheie
primul nasture de la bluză sau cămaşă şi nasturii de la mîneci şi se întorc
buzunarele pe dos;
b) se scoate cămaşa din pantaloni;
c) se desface centura şi se prind bocancii cu vîrfurile în jos trecînd centura
pe sub tocuri şi cu tălpile în afară, apoi se ajustează şi se închide;
d) se ajustează cureaua de la armă şi se pune arma la spate – dacă se înoată
pe partea stângă – cu ţeava spre dreapta şi invers, dacă se înoată pe partea dreaptă.
2) în apă - înotul în echipament cu arma se execută mai întîi la adîncimea de
1-1,5 m., iar apoi, pe măsură ce sînt însuşite deprinderile, se execută în lungul
sforilor întinse cu plute.
În cazul înotului în echipament cu arma, este raţional ca mişcările pregătitoare
cu braţele să se execute fără scoaterea acestora din apă, iar cele de vîslire, cu
amplitudine maximă, astfel ca ele să mişte corpul înainte şi să-l menţină în poziţia
orizontală.
În timpul înotului plutitorul poate fi remorcat cu o frînghie sau militarul se
poate sprijini cu o mînă sau ambele mîini pe el, înotînd cu o mîină şi picioarele sau
numai cu picioarele.
112. Înotul dezechipat (avînd echipamentul şi armamentul împachetate în
foaie de cort sub formă de plutitor) se execută cu militarii care stăpînesc bine un
procedeu din înot şi se face în următoarea succesiune:
1) foaia de cort se întinde pe pămînt, se pune un strat de fîn, paie sau alte
materiale plutitoare;
2) se aşează raniţa şi se pune deasupra ei masca antigaz;
3) lateral se pun bocancii, centura, baioneta, lopata mică de infanterie şi
geanta portîncărcătoare;
4) pantalonii, cămaşa, bluza, baioneta şi obiectele personale se pun deasupra,
astfel ca o parte din ele să intre în cască, care se pune apoi cu gura în jos;
5) dacă scurta se află asupra militarului, se face sul şi se pune în jurul căştii,
peste care se pune fîn, paie, etc.;
6) se ridică marginile foii de cort care se strîng şi se leagă cu o curea
(centură) sau sfoară, astfel ca apa să nu pătrundă în interior;
7) deasupra plutitorului se fixează arma cu cureaua ei sau cu o sfoară.
113. Trecerea cursurilor de apă cu mijloace improvizate se foloseşte în
situaţii speciale de luptă de către unul sau doi militari.
La trecerea cursurilor de apă cu mijloace improvizate, militarul se sprijină cu
mîinile pe acestea sau se culcă cu pieptul pe ele executînd mişcările la fel ca şi la
93
înotul pe o parte, bras sau craul. Este indicat, ca pe lîngă un militar, care nu ştie să
înoate, să fie un bun înotător în măsură să-l ajute şi să conducă mijlocul de plutire.
Dacă mijloacele improvizate pot fi ţinute bine cu o singură mîină, atunci cu
mîina liberă se execută mişcări de vîslire, care ajută la deplasarea înainte.
Mijloacele de plutire pentru trecerea prin înot a cursurilor de apă se pot
improviza din bîrne, scînduri, mănunchiuri din nuiele uscate, baloţi din paie sau
fîn, bidoane, frînghii (cablu) cu plutitori etc.
Pentru trecerea cursurilor de apă cu mijloace improvizate, militarul execută
mai întâi ajustarea şi împachetarea echipamentului.
Ajustarea echipamentului se face ca la înotul echipat cu arma, iar aşezarea şi
împachetarea militarilor şi obiectelor individuale în raniţă se face astfel:
1) se pune masca antigaz, iar lateral se pune lopata mică de infanterie cu
coada în sus;
2) se pune centura cu geanta, portîncărcătoare şi baioneta, apoi bocancii;
3) obiectele personale se pun în cască, care se aşează cu gura în jos;
4) în jurul căştii şi în locurile libere din raniţă se pun paie sau fîn şi se strînge
bine sfoara de la gura raniţei;
5) scurta şi foaia de cort se fac sul – scurta fiind în interiorul foii de cort, se
aranjează pe gura raniţei peste care se pune capacul, care se prinde în catarama
respectivă;
6) capetele sulului se leagă de o parte şi de alta a raniţei cu curele sau sfoară.
După ajustarea echipamentului, se ajustează cureaua de la armă şi curelele de
la raniţă, după care se pune arma la spate şi apoi raniţa. Astfel echipat militarul
înoată folosind un mijloc improvizat. De asemenea, trecerea înot se poate face
fixând raniţa pe mijlocul improvizat respectiv, militarul fiind echipat aşa cum se
specifică la ajustarea echipamentului.
Când se execută trecerea cursului de apă cu ajutorul unei frânghii/cablu, se
leagă de ea plutitori la fiecare 7-10 m. Pe timpul trecerii cursurului de apă,
militarii, la distanţa de 6-7 m. unul de celălalt, schimbă alternativ apucarea cu
mîinile de frînghie şi execută mişcări de înot cu picioarele.
Funia cu plute se lasă în apă; un capăt se trece pe malul opus de către unul sau
mai mulţi militari buni înotători şi se întinde, capetele se leagă de copaci sau de
ţăruşi bine bătuţi în pămînt. În cazul în care funia cu plute este prea lungă şi grea,
se leagă de ea o alta funie mai uşoară şi se trece pe malul opus. După aceasta, funia
cu plute se trage, se întinde şi se fixează.
Cînd trecerea se execută peste o apă îngustă (pînă la 30 m.), doi înotători trec
pe malul opus cu un capăt al funiei şi îi trag pe ceilalţi militari, care se ţin de funie
la o distanţă de 3-4 m. unul de altul.
114. Pentru prevenirea înecului şi a accidentelor în cadrul şedinţelor de
înot, comandantul subunităţii trebuie să ia următoarele măsuri:
1) înainte de începerea şedinţei:
a) să verifice delimitarea sectorului de înot, starea fundului lacului şi
existenţa indicatoarelor de marcare a adîncimii apei;
b) să verifice temperatura apei şi să desfăşoare şedinţa la înot numai în cazul
cînd aceasta este de cel puţin +17°C;
94
c) să verifice existenţa şi starea mijloacelor necesare pentru salvarea de la
înec (bărci, colaci de salvare, plute, prăjini, funii, pneuri etc.);
d) să cunoască starea de sănătate a militarilor şi să nu permită intrarea în apă
a celor care au anumite afecţiuni (eczemă, furunculoză, ciupercă, stări virotice
etc.);
e) să numească o echipă de salvare formată din 2-3 militari, care înoată bine
şi un observator (din rîndul militarilor scutiţi sau care din motive medicale nu intră
în apă);
f) să cunoască efectivul militarilor instruiţi, să stabilească grupele de
începători şi avansaţi, instructorii şi locul de instruire pentru fiecare grupă;
g) să precizeze militarilor regulile, care trebuie să fie respectate pe timpul
desfăşurării şedinţelor;
h) să verifice dacă militarii din grupa de salvare şi militarul observator îşi
cunosc obligaţiunile;
i) să verifice împreună cu medicul, gradul de poluare a apei şi starea de
sănătate a militarilor.
2) pe timpul desfăşurării şedinţei:
a) la apariţia semnelor de răcire a corpului (învineţirea buzelor, tremurătură
etc.) să scoată militarii din apă şi să execute cu aceştia exerciţii pentru încălzirea
organismului;
b) să verifice ca învăţarea procedeelor de înot de către începători să se
execute de-a lungul malului (peretelui bazinului), iar cînd înotul se execută în apă
adîncă, să se folosească mijloacele de plutire speciale sau improvizate;
c) intrarea şi ieşirea din sectorul de înot (bazin) să se execute numai prin
locul stabilit;
d) învăţarea înotului echipat şi cu arma să se facă la o adîncime de cel mult
1,20 m., iar în apa mai adîncă să se întindă o funie (cablu) cu plute pentru
asigurare;
e) cînd se execută înotul echipat şi cu mijloace improvizate în apă adîncă sau
la trecerea cursurilor de apă, să repartizeze înotătorii buni pe lîngă cei mai puţin
pregătiţi, să-i supravegheze şi să-i ajute, în caz de necesitate;
f) săriturile în apă de pe mal, ponton şi marginea bazinului să se execute
numai în apa cu adîncimea de minimum 2 m.;
g) cînd se execută sărituri de la trambulină cu înălţimea de 3 m., adîncimea
apei trebuie să fie de cel puţin 3,50 m., iar cînd înălţimea este de 5 m. – adîncimea
apei trebuie să fie de cel puţin 4 m.;
h) săriturile să se execute individual şi numai la comandă, după ce militarul,
care a sărit, a ieşit la suprafaţa apei şi s-a depărtat la cel puţin 5 m. de locul intrării
în apă.
Pe timpul desfăşurării şedinţelor se interzice intrarea şi ieşirea din apă fără
aprobarea comandantului, depăşirea limitelor sectorului de înot şi executarea
acţiunilor care i-ar pune în pericol pe ceilalţi militari.
95
115. Înotul cuprinde următoarele exerciţii:
Exerciţiul nr. 30 Înot 100 m. - stil liber se execută în ţinută sportivă din stînd
pe bloc/start cu picioarele uşor îndoite în genunchi, tălpile la depărtarea de 15-20
cm., cu degetele mîinilor apucînd marginea bloc/startului. La comanda „START”,
prin împingere cu picioarele, se sare în apă cu capul în jos. Parcurgerea distanţei se
execută prin orice procedeu de înot. Întoarcerile se fac prin diverse metode, cu
atingerea peretelui cu o parte a corpului.
Exerciţiul nr. 31 Înot în echipament cu arma - se execută din stînd pe
bloc/start cu bocancii prinşi la centură cu vîrfurile în jos şi pistolul mitralieră la
spate. La comanda „START” se sare în apă şi se parcurge distanţa prin orice
procedeu de înot. În cazul pierderii armei sau echipamentului, exerciţiul se
consideră neexecutat.
Tema 6. JOCURILE SPORTIVE ŞI DINAMICE
116. Instruirea şi antrenamentul militarilor la şedinţele de jocuri sportive se execută în scopul menţinerii şi ridicării rezistenţei la eforturi îndelungate şi a
capacităţii de a acţiona repede şi precis; formării deprinderilor de a acţiona în
colectiv; educării dîrzeniei şi iniţiativei; scăderii tensiunii emoţionale acumulate în
rezultatul activităţilor de instruire şi antrenament.
În cadrul şedinţelor se realizează următoarele obiective:
1) însuşirea şi perfecţionarea tehnicii şi tacticii jocului, ridicarea măiestriei
sportive a militarilor;
2) dezvoltarea rezistenţei, vitezei, abilităţii, atenţiei, preciziei şi coordonării
mişcărilor;
3) dezvoltarea iniţiativei, a spiritului de camaraderie ostăşească.
117. Elementele tactice de joc se însuşesc concomitent cu perfecţionarea
elementelor tehnice şi jocului bilateral.
Jocul bilateral la începutul însuşirii temei se desfăşoară cu reguli de joc
simplificate, apoi pe parcursul formării deprinderilor la executarea elementelor
tehnice, jocurile se desfăşoară conform Regulamentelor competiţionale actuale.
Simplificarea jocului constă în micşorarea numărului de jucători în echipe,
micşorarea dimensiunilor terenului şi în cerinţele reduse faţă de regulile jocului.
Jocul bilateral cu reguli simplificate se foloseşte cu scopul însuşirii treptate a
regulilor de bază ale jocului, măririi densităţii şedinţei şi efortului fizic, precum şi
antrenării prin metoda jocului a întregului efectiv.
118. Jocurile dinamice contribuie în special la perfecţionarea tehnicii
mişcărilor învăţate, dezvoltarea calităţilor motrice şi a celor moral-volitive,
dezvoltarea curajului şi voinţei de a învinge dificultăţile.
La desfăşurarea jocului pe echipe se respecă principiul echilibrului de forţe.
Regulile jocului se explică, după ce echipele sau militarii sînt împărţiţi în
grupe (echipe) şi sînt gata pentru a începe jocul. Conducătorul urmăreşte
permanent desfăşurarea jocului şi respectarea regulilor stabilite, corectează
greşelile.
96
Tema 7. ŞEDINŢE CU CARACTER COMBINAT
119. Şedinţele cu caracter combinat se desfăşoară în scopul perfecţionării
calităţilor motrice a militarilor şi formării deprinderilor de a acţiona repede şi
precis în diverse condiţii ce pot apărea pe timpul îndeplinirii misiunilor de luptă.
La şedinţele cu caracter combinat se perfecţionează exerciţiile şi procedeele
din două sau mai multe teme ale pregătirii fizice, însuşite la şedinţele anterioare.
În cadrul şedinţelor cu caracter combinat se realizează următoarele
obiective:
1) dezvoltarea forţei, vitezei, rezistenţei, îndemînării, formarea deprinderilor
de autoapărare, de folosire a armamentului din dotare, trecerii cursurilor de apă şi a
obstacolelor ce pot apărea în teatrele de operaţii;
2) dezvoltarea curajului şi încrederii în forţele proprii;
3) formarea deprinderilor de adaptare a organismului în condiţii complexe.
Secţiunea 2
Înviorarea
120. Scopul şi obiectivele înviorării de dimineaţă:
1) aducerea funcţiilor organismului în stare de lucru imediat după somn,
pentru efortul ce urmează a fi depus pe parcursul zilei;
2) fortificarea sănătăţii şi călirea organismului;
3) perfecţionarea exerciţiilor şi procedeelor însuşite la şedinţe;
4) menţinerea şi îmbunătăţirea nivelului pregătirii fizice generale;
5) mărirea capacităţii vitale a aparatului cardiorespirator şi cardiovascular.
121. Înviorarea se execută zilnic, cu excepţia zilelor de sărbătoare şi week-end, indiferent de condiţiile atmosferice, cu o durată de 30 minute, după 10 minute de la deşteptare.
Înviorarea se desfăşoară pe companii, plutoane independente (subunităţi similare lor), sub conducerea plutonierului de companie sau a unui sergent bine instruit.
Timpul rezervat pentru înviorare se prevede în programul zilei al unităţii. La înviorare participă toţi militarii, studenţii, ofiţerii-studenţi a cursurilor de
perfecţionare şi de la instituţiile militare de învăţămînt. 122. Militarii prin contract execută înviorarea individual, iar în perioada
ieşirilor de campanie şi a taberelor întrunite – în componenţa grupelor, sub conducerea comandanţilor (specialiştilor la pregătirea fizică).
123. Iarna, cînd temperaturile atmosferice sînt scăzute, înviorarea se
desfăşoară în alternarea mersului cu varietăţi de alergări şi executarea exerciţiilor
de dezvoltare fizică generală din mers. La temperaturi mai scăzute de -10ºC
înviorarea se desfăşoară în scurte, cu micşorarea timpului de alergare.
124. Atunci cînd condiţiile atmosferice sînt nefavorabile (ploi abundente,
viscol etc.), înviorarea se desfăşoară în încăperi bine aerisite cu executarea
exerciţiilor de dezvoltare fizică generală, precum şi a exerciţiilor de forţă ce pot fi
executate în încăperi.
Variantele înviorării de dimineaţă sînt descrise în tabelul nr. 12.
97
Tabelul nr. 12 Variantele înviorării de dimineaţă
Varianta nr. 1
Partea
pregătitoare 3-4 min.
- varietăţi de mers;
- varietăţi de alergări;
- exerciţii de dezvoltare fizică generală în mişcare (6-8 exerciţii).
Partea
fundamentală 23-25 min.
- exerciţii din lupta corp la corp (lovituri cu braţele şi picioarele,
parări, complexul de exerciţii la 8 timpi fără armă);
- exerciţii la aparatele şi instalaţiile de gimnastică (nr. 4, 6, 7, 8, 9);
- alergare 1500–2000 m.
Partea finală 2-3 min.
- exerciţii de relaxare şi restabilire.
Varianta nr. 2
Partea
pregătitoare 3-4 min.
- varietăţi de mers;
- varietăţi de alergări;
- complexele de exerciţii libere nr. 1, 2, 3.
Partea
fundamentală 23-25 min.
- exerciţii din lupta corp la corp (lovituri cu braţele şi picioarele,
parări, complexul de exerciţii la 8 timpi fără armă);
- flotări de braţe şi genuflexiuni;
- alergare 3000 m.
Partea finală 2-3 min.
- exerciţii de relaxare şi restabilire.
La decizia comandantului unităţii militare, variantele înviorării pot fi
modificate, luînd în consideraţie numărul militarilor, baza materială, teritoriul şi
amplasarea unităţii, precum şi particularităţile pregătirii fizice.
Gradul efortului fizic în timpul înviorării trebuie să fie mediu şi să nu
depăşească 160 bătăi/min.
125. Ţinuta pentru înviorare se stabileşte de către ofiţerul de serviciu pe
unitate, în funcţie de anotimp, temperatură şi gradul de călire fizică a militarilor,
conform tabelului nr. 13.
Ţinuta se aduce la cunoştinţă sergenţilor de serviciu pe subunităţi cu 15 min.
înainte de deşteptarea efectivului. Dacă militarii dispun de echipament sportiv
identic, se permite desfăşurarea înviorării în ţinută sportivă.
Tabelul nr. 13 Ţinuta pentru înviorarea de dimineaţă
Temperatura
aerului (ºC) Numărul ţinutei Echipamentul
Peste +10 ºC nr. 1 Bocanci, pantaloni, torsul gol, capul descoperit.
vînt +5 m./s. nr. 2 Bocanci, pantaloni, maiou, capul descoperit.
De la
+10 la +5 ºC
nr. 2
vînt +5 m./s. nr. 3 Bocanci, pantaloni, veston, capul descoperit.
De la
+5 la –5 ºC
nr. 3
vînt +5 m./s.nr. 4 Bocanci, pantaloni, veston, chipiu, (cuşmă).
De la
–5 la –10 ºC
nr. 4 cu mănuşi Bocanci, pantaloni, veston, cuşmă, mănuşi.
vînt +5 m./s. – nr. 5 Bocanci, pantaloni, veston, cuşmă, mănuşi, scurtă.
Mai jos de–10 ºC nr. 5
98
126. Obligaţiunile personalului care organizează şi desfăşoară înviorarea:
1) Ofiţerul de serviciu anunţă din timp, prin intermediul sergenţilor de
serviciu pe companii (subunităţi similare) ţinuta pentru înviorare, urmăreşte
desfăşurarea şi verifică executarea acesteia, conform planului.
În raportul de dimineaţă ofiţerul de serviciu raportează comandantului unităţii
despre organizarea şi desfăşurarea înviorării în subunităţi.
2) Şeful pregătirii fizice şi sport întocmeşte planul desfăşurării înviorării,
organizează şi desfăşoară la începutul fiecărei etape de instruire sau de cîte ori este
necesar şedinţe de instructaj metodic cu comandanţii subunităţilor, plutonierii şi
sergenţii care desfăşoară înviorarea; verifică şi analizează săptămînal modul de
organizare şi desfăşurare a înviorării; propune comandantului unităţii, măsuri de
îmbunătăţire a acestui proces.
3) Plutonierul de companie şi sergenţii numiţi pentru desfăşurarea
înviorării trebuie să cunoască conţinutul variantelor înviorării, modul şi cerinţele
metodice de desfăşurare, executarea practică a exerciţiilor, aprecierea efortului
fizic şi ţinuta.
Secţiunea 3
Activităţile sportive
127. Activităţile sportive sînt un mijloc important în educarea şi instruirea
efectivului Armatei Naţionale şi au ca scop de bază:
1) formarea deprinderilor de practicare sistematică a exerciţiilor fizice;
2) ridicarea nivelului pregătirii fizice şi a măiestriei sportive a militarilor;
3) organizarea timpului liber şi a odihnei efectivului.
Activităţile sportive includ: lucrul sportiv în masă, antrenamente sportive la
diverse probe de sport, competiţii, sărbători şi serate sportive.
Antrenamentele sportive, competiţiile, sărbătorile şi seratele sportive se
organizează şi se desfăşoară în baza ordinului comandantului unităţii militare, în
care se indică: sarcinile activităţilor sportive; zilele, timpul şi locul desfăşurării;
organizatorii sportivi ai subunităţilor; antrenorii şi colegiul de arbitri.
128. Planificarea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor sportive se
pune pe seama locţiitorului comandantului şi şefului pregătire fizică şi sport al
unităţii militare. Ei sînt obligaţi:
1) să elaboreze proiectul ordinului cu privire la organizarea activităţilor
sportive şi militar-sportive;
2) să organizeze şi să desfăşoare competiţiile şi sărbătorile sportive în cadrul
unităţii (instituţiei) militare;
3) să pregătească şi să desfăşoare convocări de instructaj metodic şi seminare
cu organizatorii sportivi ai subunităţilor, antrenorii şi arbitrii;
4) să selecteze şi să instruiască arbitrii preconizaţi pentru desfăşurarea
competiţiilor sportive;
5) să controleze desfăşurarea activităţilor sportive şi desfăşurarea
antrenamentelor cu echipele unităţii militare şi să acorde ajutor comandanţilor şi
antrenorilor;
99
6) să analizeze nivelul de pregătire al militarilor din subordine şi să
elaboreze propuneri pentru optimizarea acestuia;
7) lunar, să elaboreze şi să aprobe la comandant, planul desfăşurării
activităţilor sportive al unităţii.
129. În scopul organizării activităţilor sportive la nivel, în fiecare
subunitate se numeşte un organizator sportiv, care participă la organizarea şi
desfăşurarea activităţilor sportive.
Pregătirea organizatorilor sportivi, antrenorilor şi arbitrilor, se realizează la
şedinţele de pregătire metodică, convocări şi seminare care se desfăşoară, de
regulă, înaintea începerii noului an (perioadă) de instruire. Durata convocărilor este
de 2-3 zile. La necesitate, acestea se desfăşoară şi pe parcursul anului, cu durata de
2-4 ore.
130. Lucrul sportiv în masă se desfăşoară de 3 ori pe săptămînă (de 2 ori
cîte o oră - conform programului zilei a unităţii militare şi o dată în zilele de
odihnă sau sărbătoare - pînă la 3 ore).
În orele lucrului sportiv în masă, se admite desfăşurarea antrenamentelor
sportive cu militariii incluşi în lot la diverse probe de sport.
În zilele de odihnă sau sărbătoare, pot fi planificate competiţii, sărbători şi
serate sportive.
131. Antrenamentele sportive se desfăşoară de 2-3 ori pe săptămînă, cu o
durată de 2 ore.
În perioada pregătirii pentru competiţii, antrenamentele se desfăşoară conform
unui plan separat, aprobat de comandantul unităţii.
În dependenţă de specificul probei de sport, de nivelul pregătirii efectivului şi
existenţei bazei sportive, în cadrul antrenamentului pot fi utilizate următoarele
metode:
1) metoda individuală – fiecare militar execută sarcini individuale sau
comune, ţinîndu-se cont de nivelul de pregătire a acestuia;
2) metoda în grup – militarii se împart pe grupe, în dependenţă de proba de
sport practicată şi nivelul de pregătire;
3) metoda în circuit – se efectuează în componenţa grupei sau individual, cu
executarea exerciţiilor sau a sarcinilor concrete la cîteva locuri de instruire, special
amenajate (trecînd consecutiv, de la un loc de instruire la altul);
4) metoda frontală – toţi execută concomitent, una şi aceeaşi sarcină cu
acelaşi tempou;
5) metoda competiţională – cîteva grupe de militari sau subunităţi, paralel şi
concomitent îndeplinesc exerciţii specifice antrenamentului, concurînd între ei.
132. Competiţiile sportive se organizează şi se desfăşoară la probele
sportive, aplicativ-militare şi la diverse exerciţii însuşite anterior, în conformitate
cu prevederile Regulamentului competiţional al unităţii militare.
La planificarea şi desfăşurarea competiţiilor, se iau în consideraţie şi probele
sportive incluse în Regulamentul competiţional al Armatei Naţionale.
Rezultatele competiţiilor se înregistrează în fişele de concurs, care se
păstrează timp de un an.
100
Organizarea competiţiilor aplicativ-militare şi sportive include: pregătirea,
desfăşurarea şi bilanţul competiţiei.
1) Pregătirea competiţiei constă din:
a) desfăşurarea competiţiilor de selectare şi completare a echipelor;
b) desfăşurarea antrenamentelor sportive cu echipele (loturile) unităţii
militare;
c) întocmirea planului desfăşurării competiţiei;
d) pregătirea documentaţiei şi locurilor de desfăşurare a competiţiei;
e) numirea şi instruirea colegiului de arbitri, medicului şi personalului de
deservire a competiţiei;
f) examinarea ofertelor de participare şi desfăşurarea tragerii la sorţi.
2. Desfăşurarea competiţiei este alcătuită din partea festivă şi sportivă.
Ceremoniile de deschidere şi închidere a competiţiilor sportive constituie un
prilej de mediatizare a diferitor probe sportive.
În cadrul ceremoniilor de deschidere şi închidere a competiţiilor, pot fi
prezentate diverse activităţi demonstrative (elemente şi procedee din lupta corp la
corp, ştafete aplicative şi exerciţii specifice genurilor de arme etc.).
În cadrul ceremoniilor de deschidere a competiţiilor se desfăşoară
următoarele activităţi:
a) adunarea echipelor participante, în ordinea stabilită;
b) prezentarea raportului superiorului;
c) salutul superiorului;
d) discursul preşedintelui comitetului de organizare sau a superiorului, în
care se specifică scopul, obiectivele şi importanţa competiţiei;
e) deschiderea competiţiei cu mesajul rostit de către reprezentantul
comitetului de organizare: „Declar competiţia….. deschisă” – la care se intonează
Imnul de Stat şi se ridică Drapelul de Stat al Republicii Moldova (Drapelul de Stat
se ridică de către echipa învingătoare a anului precedent, gazda competiţiei etc.);
f) după posibilităţi, se execută diverse activităţi demonstrative;
g) trecerea participanţilor cu pas de defilare.
3) Partea sportivă include: desfăşurarea competiţiilor în conformitate cu
prevederile Regulamentului competiţional şi planului de desfăşurare a acesteia.
4) Bilanţul competiţiilor - reprezintă partea finală a competiţiei şi are ca
scop:
a) determinarea învingătorilor;
b) indicarea neajunsurilor;
c) stabilirea misiunilor pentru următoarea competiţie.
5) Ceremonia de închidere a competiţiei cuprinde:
a) adunarea echipelor participante;
b) întîlnirea şi prezentarea raportului superiorului;
c) salutul;
d) premierea şi înmînarea diplomelor, medaliilor, cupelor şi premiilor,
echipelor şi sportivilor clasaţi pe podium (premianţii se scot în faţa formaţiei sau
pe podiumul de premiere);
101
e) cuvînt de felicitare rostit de către superior, în care se specifică aprecieri
asupra organizării şi desfăşurării competiţiei şi a rezultatelor obţinute;
f) închiderea competiţiei, cu mesajul rostit de către reprezentantul
comitetului de organizare: „Declar competiţia ...închisă” - după care se intonează
Imnul de Stat al Republicii Moldova;
g) trecerea participanţilor cu pas de defilare. La decizia comandantului, militarii cu măiestrie sportivă la diverse ramuri de
sport, pot participa la competiţii sportive orăşeneşti, raionale, republicane şi internaţionale.
Pentru pregătirea către competiţii se acordă timp suplimentar, conform tabelului nr. 14.
Tabelul nr. 14 Durata de pregătire pentru competiţii.
Nr. crt.
Denumirea competiţiei Durata
de pregătire
1. Competiţiile sportive în cadrul unităţilor militare. 10-15 zile
2. Competiţiile orăşăneşti şi în cadrul Armatei Naţionale. 15-20 zile
3. Competiţii naţionale. 30 zile
4. Competiţii internaţionale. 40 zile
133. Sărbătorile sportive. Părţile componente ale sărbătorilor sportive sunt: pregătirea, desfăşurarea şi bilanţul.
Conţinutul sărbătorii şi numărul participanţilor depinde de scopul, locul şi
timpul desfăşurării. Pentru stabilirea programei sărbătorii sportive se ţine cont de
particularităţile unităţii militare şi baza materială disponibilă. Durata sărbătorii este
de 2-4 ore.
134. În dependenţă de complexitatea sărbătorii, cu o lună înainte de
desfăşurare, locţiitorul comandantului unităţii militare repartizează comandanţilor
de subunităţi misiuni separate pentru pregătire. La întocmirea planului pot fi
implicaţi comandanţii de subunităţi, cei mai buni sportivi etc.
Pentru organizarea şi desfăşurarea sărbătorii, prin ordinul comandantului
unităţii militare, se numesc persoane responsabile de:
1) pregătirea şi amenajarea locurilor de desfăşurare a probelor de concurs;
2) selectarea colegiului de arbitri;
3) procurarea materialelor necesare pentru amenajarea locurilor
competiţionale şi pregătirea premiilor şi diplomelor pentru învingători;
4) alegerea repertoriului muzical şi a textului pentru moderator;
5) pregătirea documentaţiei de desfăşurare a competiţiei etc.
În ajunul sărbătorii locţiitorul comandantului unităţii militare primeşte
raportul de la persoanele responsabile de pregătirea şi desfăşurarea sărbătorii.
135. Desfăşurarea sărbătorii. Cu cîteva ore, înainte de începerea sărbătorii,
ofiţerii responsabili şi colegiul de arbitri, verifică pregătirea locurilor de
desfăşurare a problelor de concurs. La ora indicată se adună participanţii. De
regulă, conduce activitatea, locţiitorul comandantului unităţii militare. La sosirea
102
comandantului unităţii, acesta raportează, apoi anunţă planul desfăşurării
sărbătorii.
1) Partea festivă durează 10-15 min. şi este asemănătoare celei de
desfăşurare a competiţiilor sportive. La finele părţii festive, se execută activităţi
demonstrative ale gimnaştilor, acrobaţilor, boxerilor, luptătorilor etc.
2) Partea sportivă este cea mai emoţională parte a sărbătorii. Un loc
deosebit la sărbătorile sportive le revine probelor aplicativ-militare. Cele mai
spectaculoase probe de sport se planifică la finele sărbătorii.
3) Bilanţul sărbătorii. Această parte include următoarele activităţi:
a) adunarea participanţilor;
b) anunţarea rezultatelor şi decorarea învingătorilor;
c) trecerea participanţilor cu pas de defilare.
Decorarea învingătorilor se efectuează la finele sărbătorii sau îndată după
finalizarea fiecărei probe de sport.
Lista celor mai buni sportivi şi celor mai activi organizatori ai sărbătorii se
prezintă comandantului pentru stimulare.
În caz de necesitate, bilanţul sărbătorii se face prin elaborarea ordinului
comandantului unităţii militare. 136. Veteranii Armatei Naţionale, personalul civil şi membrii familiilor
militarilor, la decizia comandantului unităţii, pot practica sportul (fără plată) în sălile de sport a unităţii militare.
103
CAPITOLUL V
EVALUAREA ŞI APRECIEREA PREGĂTIRII FIZICE
Secţiunea 1
Aspecte generale ale evaluării pregătirii fizice
137. Nivelul pregătirii fizice al militarilor şi gradul efortului fizic la şedinţe, se stabileşte conform grupelor de vîrstă, tabelul nr. 15.
Tabelul nr. 15 Grupele de vîrstă.
Categoria de militari
Grupa de vîrstă (ani)
1 2 3 4 5 6 7
Bărbaţi –25 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50+
Femei –25 25-29 30-34 35-39 40-44 45+ –
138. În cadrul şedinţelor de control militarii se verifică la 3-4 exerciţii.
Studenţii militari se verifică la 3-4 exerciţii de control în cadrul testărilor
semestriale şi cel puţin la 4 exerciţii, la examene.
Exerciţiile de control se verifică în decursul unei zile, cu excepţia căzurilor,
cînd se verifică două exerciţii de rezistenţă.
139. Militarii angajaţi prin contract şi studenţii instituţiilor militare de
învăţămînt, susţin exerciţiile de control în echipament sportiv, cu excepţia
exerciţiilor aplicativ-militare, care conform regulamentului se execută în ţinuta
militară.
140. Militarii din grupa culturii fizice curative (CFC) se verifică la
exerciţiile de control stabilite de către medicii specialişti ai instituţiilor medico-
militare sau medicul unităţii militare în colaborare cu şeful pregătirii fizice şi sport.
în măsura permiterii stării de sănătate.
Eliberare de la verificarea pregătirii fizice se acordă doar în perioada de
acutizare a maladiei şi pe parcursul aflării acestora în perioada de reabilitare, după
care se prezintă la comisia de evaluare pentru a fi verificat.
141. În majoritatea cazurilor, exerciţiile de control se verifică în următoarea
succesiune: exerciţiile de viteză, forţă, lupta corp la corp, rezistenţă, trecerea
pistelor cu obstacole şi se finalizează cu exerciţiile la înot sau în componenţa
subunităţii. La decizia evaluatorului această succesiune poate fi modificată.
142. Pentru executarea fiecărui exerciţiu/procedeu se dă o singură încercare,
excepţie fac cazurile de lunecări, căderi sau întreruperi legate de probleme tehnice.
Nu se permite executarea repetată a exerciţiului/procedeului în scopul
obţinerii unui calificativ mai înalt.
143. La indicarea exerciţiilor de control se respectă următoarele criterii:
1) exerciţiile de forţă şi rezistenţă, se includ la toate şedinţele de control,
celelalte, la decizia evaluatorului, în dependenţă de baza materială disponibilă şi
însuşirea programei de instruire;
2) dacă efectivul se verifică la mai mult de 4 exerciţii de control, atunci cel
puţin un exerciţiu, trebuie să fie aplicativ-militar.
104
144. Înainte de începerea controlului, evaluatorul verifică pregătirea bazei
materiale, amenajarea locurilor de susţinere a exerciţiilor şi prezenţa actelor de
măsurare a distanţelor la exerciţiile de viteză şi rezistenţă (anexa nr. 9).
145. Controlul pregătirii fizice nu se desfăşoară dacă: temperatura aerului
este mai înaltă de +35ºC sau mai joasă de –15ºC; iar la înot: dacă temperatura apei
este mai mică de +17ºC.
146. Rezultatele militarilor apreciaţi la pregătirea fizică cu notă negativă şi a
celor ne evaluaţi, se iau în calcul la înaintarea pentru stimulare, la avansarea în
funcţie, la acordarea categoriilor de calificare şi următorului grad militar.
Pentru ridicarea nivelului de pregătire fizică şi susţinerea repetată a
exerciţiilor de control, se oferă termen de pregătire, pînă la 3 luni.
Secţiunea 2
Aprecierea pregătirii fizice
147. Aprecierea individuală a pregătirii fizice se efectuează în baza
baremelor prezentului regulament (anexa nr. 18) şi a tabelului nr. 16.
Tabelul nr. 16 Aprecierea individuală a pregătirii fizice.
Nota
generală
Suma punctelor
Un
exerciţiu
de control
Două
exerciţii
de control
Trei
exerciţii
de control
Patru
exerciţii
de control
Cinci
exerciţii
de control
10 100 191 - 200 288 - 300 385 - 400 480 - 500
9 90 176 - 190 260 - 287 345 - 384 430 - 479
8 80 160 - 175 230 - 259 305 - 344 380 - 429
7 70 140 - 159 200 - 229 265 - 304 330 - 379
6 60 120 - 139 170 - 199 226 - 264 280 - 329
5 50 100 - 119 150 - 169 200 - 225 250 - 279
148. La aprecierea individuală a militarilor, se respectă următoarele
condiţii:
1) militarii care din motive neîntemeiate nu se prezintă la evaluare sau la
unul din exerciţiile de control, se consideră ne evaluat;
2) dacă militarul a acumulat mai puţin de 50 puncte la un exerciţiu de
control, atunci pentru apreciere cu notă pozitivă este necesar, ca la toate celelalte
exerciţii să acumuleze cel puţin cîte 75 puncte;
3) dacă militarul nu poate executa un exerciţiu pe motiv de boală sau traumă,
evaluatorul are dreptul de a numi pentru executare un alt exerciţiu, excepţie fac
exerciţiile de rezistenţă, care nu pot fi înlocuite;
4) în cazul eliberării de la executarea exerciţiilor de rezistenţă, pe motiv de
boală, nivelul pregătirii fizice se apreciază cu nota cinci, cu condiţia, ca la celelalte
exerciţii a acumulat cel puţin cîte 50 puncte.
105
149. Aprecierea individuală a luptei corp la corp.
Lupta corp la corp se apreciează, verificînd 10 procedee (nouă procedee din
programa de instruire şi un procedeu executat în situaţie de luptă).
Procedee selectate includ: lovituri şi parări cu braţele/picioarele şi
armamentul individual din dotare, aruncări, doborîri, strangulări, eliberări de la
prize şi dezarmări, precum şi unul din complexele de luptă corp la corp cu/sau fără
armă.
Procedeul executat în situaţie de luptă include: pararea, contraatacul şi
dezarmarea adversarului (executantul nu este informat cu ce este înarmat
adversarul şi despre acţiunile de atac ale acestuia).
Procedeul se consideră „executat”, dacă a fost îndeplinit tehnic corect, rapid
sigur şi precis.
Aprecierea procedeelor din lupta corp la corp se efectuează conform tabelului
nr. 17.
Tabelul nr. 17 Aprecierea procedeelor din lupta corp la corp.
Nota Aprecierea notei generale
10 Au fost executate toate cele zece procedee.
9 Au fost executate nouă procedee.
8 Au fost executate opt procedee.
7 Au fost executate şapte procedee.
6 Au fost executate şase procedee.
5 Au fost executate cinci procedee.
150. Aprecierea metodică a pregătirii fizice, se execută în corespundere cu
calitatea realizării obiectivelor metodice, care includ acţiunile practice, cunoaşterea
teoriei şi metodicii pregătirii fizice. De regulă, pregătirea metodică, se verifică
înainte de executarea practică a exerciţiilor de control.
Conţinutul întrebărilor şi obiectivelor, se întocmesc în corespundere cu
cerinţele programei de instruire a instituţiei militare de învăţămînt.
La aprecierea îndeplinirii obiectivelor se ţine cont de:
1) numirea, demonstrarea şi explicarea exerciţiului/procedeului;
2) utilizarea celor mai eficiente metode de însuşire;
3) corectarea greşelilor, executarea asigurării şi ajutorului celor instruiţi;
4) aprecierea stării funcţionale şi dozarea corectă a intensităţii efortului fizic.
106
151. Aprecierea individuală obţinută în baza notelor la pregătirea practică şi
cea metodică se efectuează, conform tabelului nr. 18.
Tabelul nr. 18 Aprecierea pregătirii fizice obţinute în baza notelor la pregătirea
practică şi pregătirea metodică.
Nota Aprecierea notei generale
10 zece la pregătirea practică şi opt la pregătirea metodică.
9 nouă la pregătirea practică şi opt la pregătirea metodică,
sau prima notă zece şi a doua şapte.
8 opt la pregătirea practică şi şapte la pregătirea metodică, sau
prima notă cel puţin nouă şi a doua şase.
7 şapte la pregătirea practică şi şase la pregătirea metodică, sau
prima notă cel puţin opt şi a doua cinci.
6 şase la pregătirea practică şi cinci la pregătirea metodică.
5 ambele note cinci, sau nota la pregătirea practică cel puţin opt
şi a doua patru.
152. Aprecierea unităţilor şi subunităţilor militare se efectuează conform
tabelului nr. 19.
Tabelul nr. 19 Aprecierea unităţilor şi subunităţilor militare.
Nota Aprecierea notei generale
10 95% note pozitive şi mai mult de 50% note de zece
9 90% note pozitive şi mai mult de 50% note de nouă
8 85% note pozitive şi mai mult de 50% note opt
7 80% note pozitive şi mai mult de 50% note şapte
6 75% note pozitive şi mai mult de 50% note şase
5 70% note pozitive
153. Nota subunităţii se reduce cu un punct:
1) dacă mai mult de 10% din efectivul subunităţii este eliberat de la control,
pe motiv de boală;
2) dacă două categorii de militari au fost apreciaţi cu nota ”patru”;
3) dacă nu au ajuns la finiş mai mult de 10% din efectivul subunităţii la
deplasarea rapidă.
154. Acordarea insignei „Militar sportiv”.
„Militar sportiv”(de 3 grade) - se acordă tuturor militarilor, indiferent de
grad, vîrstă şi sex, care au îndeplinit condiţiile de executare a 4 exerciţii de control:
alergare 100m., flotări de braţe din sprijin culcat sau tracţiuni în braţe la bara fixă,
ridicarea trunchiului din culcat dorsal şi alergare 3000m. – bărbaţi; 1000 m. –
femei.
107
1) „Militar sportiv - gradul III” - se acordă militarilor, care au fost apreciaţi
cu nota 10 şi au acumulat nu mai puţin de 90 de puncte la fiecare exerciţiu de
control, conform grupei de vîrstă.
2) „Militar sportiv - gradul II” - se acordă militarilor, care au acumulat total
400 de puncte şi nu mai puţin de 100 de puncte la fiecare exerciţiu de control,
conform grupei de vîrstă.
3) „Militar sportiv - gradul I” - se acordă militarilor, care au acumulat total
peste 400 de puncte şi nu mai puţin de 100 de puncte la fiecare exerciţiu de control,
conform grupei 1 de vîrstă.
Insigna „Militar sportiv” de toate gradele, de asemenea, se acordă militarilor
clasaţi pe podium la probele individuale a competiţiilor sportive şi aplicativ-
militare, desfăşurate în cadrul Armatei Naţionale: locul 3 - „Militar sportiv - gradul
III”; locul 2 - „Militar sportiv - gradul II” şi locul 1 - „Militar sportiv - gradul I”.
Militarilor prin contract, insigna „Militar sportiv”, se acordă de către
reprezentanţii eşalonului superior a Armatei Naţionale, în baza verificării
îndeplinirii exerciţiilor menţionate.
Militarilor în termen şi studenţilor instituţiilor militare de învăţămînt, insigna
„Militar sportiv”, se acordă, de către comandantul unităţii (instituţiei) militare.
Secţiunea 3
Calitatea desfăşurării pregătirii fizice
155. Calitatea desfăşurării pregătirii fizice, de regulă se apreciază în timpul
verificării unităţii militare şi se ţine cont de:
1) Corespunderea cerinţelor stabilite:
a) au fost elaborate corect şi la timp documentele de planificare şi de
conducere, sistematic se analizează starea nivelului pregătirii fizice şi
întreprinderea măsurilor concrete pentru ameliorare;
b) planificarea pregătirii fizice asigură soluţionarea obiectivelor speciale la
pregătirea efectivului, volumul timpului atribuit pregătirii fizice şi sportului, care
corespunde cerinţelor documentelor de directivă;
c) sistematic se desfăşoară şedinţe teoretice de instructaj metodic şi
instructive cu militarii numiţi să desfăşoare pregătirea fizică şi sportul în masă,
convocări instructiv metodice şi seminare cu organizatorii sportivi, antrenorii şi
arbitrii netitulari;
d) sistematic se efectuează, controlul desfăşurării pregătirii fizice şi
sportului în subunităţile din subordine;
e) evidenţa pregătirii fizice şi sportului corespunde stării reale;
f) asigurarea pregătirii fizice şi sportului se face conform cerinţelor
prezentului Regulament şi a documentelor de directivă;
g) activităţile planificate la pregătirea fizică şi sport se desfăşoară la nivel şi
la timp.
2) Necorespunderea cerinţelor stabilite: dacă două sau mai multe cerinţe de
conducere, organizare, asigurare şi desfăşurare a pregătirii fizice, nu corespund
cerinţelor sau evidenţa pregătirii fizice şi a sportului nu corespunde realităţii.
108
Rezultatele calităţii desfăşurării pregătirii fizice se raportează şefilor
(comandanţilor) superiori.
156. Pentru aprecierea calităţii desfăşurării şedinţelor la pregătirea fizică şi
acţiunilor efectivului, se efectuează analiza pedagogică a şedinţei, conform
schemei:
1) Date generale: denumirea subunităţii, tema, numărul şedinţei, data, locul
şi durata desfăşurării şedinţei, conducătorul.
2) Aprecierea întocmirii proiectului-didactic al şedinţei:
a) scopul şi obiectivele şedinţei;
b) metodele de instruire şi mijloacele selectate conform obiectivelor;
c) aspectul şi corespunderea proiectului-didactic (semnat, aprobat etc.).
3) Organizarea şi metodica desfăşurării şedinţei:
a) începutul şedinţei (a început la timp sau cu întîrziere);
b) raportul şi salutul (corespunde sau nu cerinţelor);
c) aducerea la cunoştinţă a obiectivelor şedinţei; corectitudinea
terminologiei folosite şi calitatea dării comenzilor;
d) demonstrarea exerciţiilor (corect, clar, ferm etc.);
e) selectarea şi utilizarea metodelor de însuşire a exerciţiilor;
f) prevenirea şi corectarea greşelilor, la executarea exerciţiilor;
g) asigurarea şi ajutorului acordat instruiţilor;
h) respectarea disciplinei în timpul şedinţei;
i) densitatea şedinţei şi efortul fizic;
j) abaterile în desfăşurarea şedinţei de la proiectul-didactic;
k) nivelul pregătirii metodice a ajutorilor conducătorului de şedinţă,
posedarea cunoştinţelor şi deprinderilor de a organiza şi desfăşura corect însuşirea
şi antrenamentul exerciţiilor/procedeelor prevăzute de program;
l) efectuarea bilanţului şedinţei şi stabilirea misiunilor pentru pregătirea
individuală.
4) Aprecierea nivelului de pregătire metodică al conducătorului:
a) atingerea scopului şi realizarea obiectivelor şedinţei;
b) atractivitatea desfăşurării şedinţei;
c) atitudinea celor instruiţi;
d) glasul de comandă.
5) Aprecierea asigurării şedinţei:
1) pregătirea locurilor de instruire;
2) starea instalaţiilor şi inventarului sportiv;
3) aspectul exterior şi ţinuta militarilor.
109
CAPITOLUL VI
ASPECTELE PREGĂTIRII
FIZICE ÎN PROCESUL DE INSTRUIRE
Secţiunea 1
Obiectivele pregătirii fizice în procesul de instruire
157. Pregătirea fizică în procesul activităţii de instruire, se efectuează în
scopul menţinerii capacităţii de luptă a efectivului şi se organizează cu luarea în
consideraţie a obiectivelor de instruire şi misiunilor de luptă ale unităţii militare.
Obiectivele speciale ale pregătirii fizice sînt:
1) pentru efectivul unităţilor de infanterie motorizată: dezvoltarea
rezistenţei generale şi a capacităţii de executare a misiunilor de lungă durată cu
deplasări rapide pe teren accidentat; cu trecerea obstacolelor speciale, aruncarea
grenadelor de mîină şi executarea procedeelor de luptă corp la corp în diverse
condiţii (spaţii limitate, încăperi, tranşee, noaptea etc.);
2) pentru efectivul subunităţilor de geniu şi protecţie chimică: dezvoltarea
forţei, rezistenţei şi dibăciei;
3) pentru efectivul subunităţilor de artilerie, rachete antiaeriene şi
subunităţile de transmisiuni: dezvoltarea forţei, forţei în regim de rezistenţă şi
vitezei;
4) pentru efectivul unităţilor şi subunităţilor de cercetare: dezvoltarea
rezistenţei generale, dibăciei, capacităţii de efectuare a marşurilor de lungă durată
şi deplasărilor pe teren accidentat; trecerea obstacolelor speciale; pregătirea pentru
lupta corp la corp cu adversar superior numeric.
Suplimentar la cele menţionate, pentru efectivul tuturor unităţilor militare:
perfecţionarea deprinderilor practice în acţiunile colective pe fundalul apariţiei
eforturilor fizice şi psihice.
Secţiunea 2
Pregătirea fizică a militarilor prin contract
158. Nivelul pregătirii fizice a militarilor prin contract este o condiţie
indispensabilă pentru fortificarea sănătăţii, păstrarea stabilităţii de activitate a
organismului în condiţii dificile, menţinerea capacităţii de luptă pe o durată lungă
de timp, dezvoltarea calităţilor motrice şi formarea deprinderilor metodice pentru
organizarea, desfăşurarea şi conducerea procesului pregătirii fizice cu subunităţile
şi efectivul din subordine.
159. Fiecare militar prin contract, poartă răspundere de starea pregătirii
fizice individuale, precum şi a subalternilor săi. El este obligat, sistematic să
practice exerciţiile fizice şi sportul, pentru a fi permanent gata să îndeplinească
misiunile serviciului militar.
Şedinţele de pregătire fizică cu militarii prin contract, se desfăşoară în timpul
orelor de serviciu, iar înviorarea şi antrenamentul fizic se execută individual.
În timpul ieşirilor de campanie, cele menţionate se desfăşoară în componenţa
subunităţii.
110
Nivelul pregătirii fizice a militarilor prin contract se înregistrează în fişa de
evaluare anuală şi în fişa de evidenţă a stării pregătirii fizice a acestora (anexa nr.
11).
160. Regimul motric săptămînal, se planifică luînd în consideraţie efortul
fizic şi vîrsta militarului, tabelul nr. 20.
Tabelul nr. 20 Regimul motric săptămînal.
Denumirea
exerciţiului
Categoria
de militari
Grupa de vîrstă
1 2 3 4 5 6 7
Alergare
(km.)
bărbaţi 22 18 18 15 14 12 10
femei 14-18 12 12 10 8 6 -
Flotări
de braţe
(repetări)
bărbaţi 430 410 390 360 330 300 250
femei 240 210 180 150 138 120 -
Ridicarea
trunchiului
(repetări)
bărbaţi 450 430 400 370 340 310 250
femei 420 390 360 330 300 270 -
Tracţiuni în
braţe la b/f
(repetări)
bărbaţi 56 52 48 40 32 24 20
Secţiunea 3
Pregătirea fizică în instituţiile militare de învăţămînt
161. Pregătirea fizică în instituţiile militare de învăţămînt se desfăşoară
conform curriculumului la pregătirea fizică, care conţine trei domenii de bază:
cunoştinţe generale şi speciale; calităţi/capacităţi şi aptitudini. Aceste domenii
sunt specificate şi în finalităţile educaţionale ale pregătirii fizice, tabelul nr. 21.
Tabelul nr. 21 Finalităţile educaţionale ale pregătirii fizice.
Cunoştinţe
să dispună de cunoştinţe generale şi speciale despre:
- conceptele ştiinţifice ale culturii fizice şi modului sănătos de viaţă;
- consolidarea motivaţiei efectivului privind utilizarea independentă
şi sistematică a mijloacelor pregătirii fizice;
- rolul şi locul pregătirii fizice în A.N. şi influenţa ei asupra
nivelului gătinţei de luptă a efectivului;
- bazele teoretice, principiile şi metodele de organizare şi
desfăşurare a pregătirii fizice;
- managementul pregătirii fizice.
Calităţi/
capacităţi
să posede:
- capacităţi de combatere şi dirijare a deficienţelor fizice;
- respiraţie corectă şi coordonată la diferite tipuri de efort fizic;
- cunoaşterea exerciţiilor fizice şi metodologia aplicării lor;
- tehnica executării exerciţiilor incluse în prezentul regulament;
- deprinderi motrice necesare pentru practicarea exerciţiilor fizice;
- performanţe la dezvoltarea aptitudinilor motrice şi speciale;
- capacităţi funcţionale optime ale organismului.
111
Aptitudini
să manifeste:
- interes stabil pentru activitatea motrică;
- deprinderi de autoeducaţie morală;
- responsabilitate pentru activitatea încredinţată;
- spirit de disciplină;
- insistenţă în perfecţiunea fizică şi funcţională;
- capacitate de a înfrunta situaţiile complicate şi disconfortul
funcţional.
162. În scopul formării şi perfecţionării deprinderilor organizatorico-
metodice, ofiţerii cursurilor de perfecţionare, studenţii anului trei şi patru se
numesc ajutori ai conducătorului şedinţei şi sunt implicaţi în desfăşurarea
activităţilor sportive cu studenţii cursurilor inferioare (înviorare, lucrul sportiv în
masă etc.).
Comandanţii de plutoane (companie) sînt implicaţi la desfăşurarea şedinţelor
în calitate de ajutori ai profesorului, la necesitate, aceştea se numesc conducătorii
şedinţei.
În timpul sesiunii pregătirea fizică pentru studenţi se planifică de trei ori pe
săptămînă, cîte o oră. Timpul desfăşurării şedinţelor, se stabileşte de şeful
instituţiei de învăţămînt. Şedinţele se desfăşoară de către lectorii catedrei pregătire
fizică şi sport sau comandanţii de subunităţi.
În perioada efectuării stagiului în unităţile militare, studenţii realizează
diverse obiective în organizarea şi desfăşurarea procesului pregătirii fizice cu
efectivul plutonului/companiei.
163. Studenţii militari şi ofiţerii cursurilor de perfecţionare care, conform
stării sănătăţii au fost eliberaţi de la pregătirea fizică, se admit la examene/testări,
numai după ce au însuşit toate exerciţiile/procedeele, conform programei de
instruire.
Secţiunea 4
Cerinţele pentru militarii incluşi în grupa culturii fizice curative
164. Militarii prin contract care au dereglări în starea de sănătate şi conform
rezultatelor examenului medical aprofundat, precum şi deciziilor comisiilor
medico-militare de garnizoană, de spital, sunt plasaţi în grupa stării de sănătate a
III-ea (grupa curativă - GC).
Acestor militari li se recomandă, de către specialiştii serviciului medical,
eforturi fizice reduse şi se includ în grupul culturii fizice curative (CFC).
Lista militarilor prin contract, incluşi în grupa culturii fizice curative, este
întocmită anual de către şeful serviciului medical al unităţii (instituţiei) militare în
baza examenului medical aprofundat sau deciziei comisiilor medico-militare şi este
aprobată prin ordinul comandantului (şefului) unităţii (instituţiei) militare.
Totodată, prin acest ordin este numit şi conducătorul grupului CFC.
165. Militarii, la care pe parcursul anului au survenit schimbări în starea de
sănătate şi necesită includerea în grupa curativă, sunt incluşi suplimentar în lista
112
CFC prin ordinul comandantului (şefului) unităţii (instituţiei) militare, în baza
certificatului medical sau deciziei comisiei medico-militare.
166. Perioada de ocupaţie în grupa CFC se stabileşte anual, în dependenţă
de maladie şi starea generală de sănătate, conform rezultatelor examenului medical
aprofundat. În cazul în care starea de sănătate nu se ameliorează sau parvin noi
complicaţii, agravări ale stării de sănătate, în baza consultărilor cu şeful serviciului
medical şi şeful pregătirii fizice şi sport, comandantul unităţii (instituţiei) militare,
conform regulamentelor în vigoare, este în drept de a lua decizia, de trimitere a
militarului la expertiza medico-militară pentru aprecierea aptitudinii către serviciul
militar.
167. Volumul efortului fizic pentru fiecare militar, care se ocupă în grupa
CFC se determină individual şi trebuie să fie respectate următoarele reguli:
1) să fie de lungă durată 30-40 min., dar de intensitate medie – 50% din cel
maxim;
2) nu trebuie să ducă la reacţii patologice ale sistemului cardiovascular
(mărirea pulsului să nu depăşească 20% faţă de cel iniţial).
Conducătorii şedinţelor şi militarii incluşi în CFC sunt obligaţi să cunoască
simptomele şi reacţia organismului la efortul fizic.
Secţiunea 5
Pregătirea fizică în procesul de instruire
168. În perioada de instruire a militarilor, în prima lună a anului de studii
sau perioadei de instruire (la etapa de pregătire a specialiştilor) pregătirea fizică
este orientată îndeosebi spre ridicarea nivelului de pregătire fizică generală.
Şedinţele de regulă, se desfăşoară cu caracter combinat pe baza
exerciţiilor/procedeelor însuşite anterior.
În a doua luna (la etapa de închegare a subunităţilor) pregătirea fizică este
orientată spre formarea deprinderilor motrice şi aplicativ-militare. Şedinţele, în
mare măsură se desfăşoară la trecerea pistelor cu obstacole, lupta corp la corp şi
deplasarea rapidă.
În luna a treia şi în următoarele luni ale perioadei de instruire, pregătirea
fizică este orientată spre perfecţionarea celor mai importante calităţi motrice şi
deprinderi aplicativ-militare pentru efectivul genurilor de arme corespunzătoare,
formării deprinderilor în acţiunile colective pe fundalul eforturilor fizice şi psihice
mari.
Şedinţele se desfăşoară cu includerea exerciţiilor fizice anterior însuşite şi
executarea procedeelor şi acţiunilor în componenţa subunităţilor.
169. Planificarea pregătirii fizice se întocmeşte luînd în consideraţie
perioadele/etapele desfăşurării instruirii:
1) în perioada de pregătire a specialiştilor, din numărul total de şedinţe 50%
se desfăşoară pe teme, iar celelalte 50% şedinţe cu caracter combinat.
2) în perioada de închegare a grupelor, 40% din numărul total de şedinţe se
planifică pentru desfăşurarea pregătirii fizice pe teme şi 60% pentru antrenamentul
deprinderilor şi calităţilor motrice la şedinţele cu caracter combinat.
113
Închegarea grupelor, se finalizează cu deplasarea rapidă la 5 km. şi trecerea
pistei cu obstacole;
3) în perioada de închegare a plutoanelor, se planifică 50% şedinţe pe teme
la trecerea pistei cu obstacole, deplasarea rapidă, lupta corp la corp, trecerea
cursurilor de apă şi 50% pentru şedinţe cu caracter combinat. Închegarea
plutoanelor, se finalizează cu deplasarea rapidă la 10 km. cu trecerea pistei cu
obstacole şi executarea procedeelor de luptă corp la corp;
4) în perioada de închegare a companiilor, 30% din numărul total de
şedinţe se planifică pentru desfăşurarea şedinţelor pe teme şi 70% pentru şedinţe cu
caracter combinat.
Închegarea companiei, se finalizează cu deplasarea rapidă la 20-30 km. cu
trecerea pistei cu obstacole pentru călirea fizică şi psihică a militarilor (anexa nr.
15).
170. La etapa de pregătire pentru desfăşurarea aplicaţiilor tactice (tragerilor
de luptă) în conţinutul pregătirii fizice se includ deplasările rapide la 20-30 km.,
care se finalizează cu trecerea cursurilor de apă şi a pistei cu obstacole, pe care se
amplasează fumigene, focare incendiare şi se execută transportarea greutăţilor,
îmbarcarea şi debarcarea din mijloacele de transport etc.
171. Antrenamentul fizic concomitent, se planifică suplimentar la Planul de
instruire al unităţii şi are drept scop perfecţionarea deprinderilor aplicativ-militare.
Antrenamentul fizic concomitent se organizează şi se desfăşoară pe timpul
deplasării/reîntoarcerii efectivului la sau de la centrele de instruire, cu stabilirea şi
pregătirea itinerarului de deplasare, a metodelor de antrenament şi gradului
efortului fizic.
Conţinutul antrenamentului se reflectă în orarul săptămînal al şedinţelor, cu
întocmirea proiectului-didactic şi instructajul comandanţilor.
Antrenamentul fizic concomitent include deplasarea rapidă pe drumuri şi în
afara acestora, cu trecerea obstacolelor naturale şi artificiale, îmbarcarea şi
debarcarea din maşini, transportarea diferitelor greutăţi, precum şi a altor procedee
şi acţiuni.
În cazuri separate, antrenamentul fizic concomitent se desfăşoară în procesul
executării misiunilor tactice primite. Pentru aceasta, se folosesc acţiunile executate
la viteză, schimbarea formaţiei – din formaţie de marş în cea de linie, din
dispozitive premergătoare de luptă în cele de luptă, executarea repetată a
procedeelor şi acţiunilor de luptă, inclusiv cu folosirea mijloacelor de protecţie
individuală etc.
172. Pregătirea fizică a subunităţilor cu destinaţie specială este orientată
spre formarea gătinţei militarilor pentru desantare şi ducerea luptei în spatele
inamicului.
Pregătirea fizică trebuie să contribuie la mărirea stabilităţii, echilibrului şi
supraîncărcăturii asupra aparatului locomotor după lovituri, stabilităţii psihice după
acţiunea eforturilor fizice, precum şi la educarea bărbăţiei, fermităţii şi încrederii în
forţele proprii.
Pentru formarea stabilităţii aparatului locomotor la acţiunea supraefortului
fizic, în partea pregătitoare şi de bază a şedinţei se includ exerciţii suplimentare ca:
114
genuflexiuni cu greutăţi, sărituri în lungime şi în adîncime de la diferite înălţimi,
transpotrarea diverselor obiecte, individual şi în grup etc.). Şedinţele cu caracter
combinat se finalizează cu deplasări rapide pînă la 3 km.
173. La şedinţele de luptă corp la corp, după însuşirea procedeelor şi
acţiunilor de luptă, se desfăşoară antrenamentul în perechi, precum şi cu
superioritatea numerică a adversarilor înarmaţi cu diverse arme/obiecte. La
necesitate, pentru evitarea traumatismelor, se utilzează mijloace de protecţie.
174. Înainte cu 2-3 săptămîni de aplicaţiile tactice, în conţinutul şedinţelor
se includ: deplasări rapide la 5-15 km. cu trecerea pistelor cu obstacole cu
fumigene, focare incendiare şi lupta corp la corp (anexa nr. 16).
Deplasările rapide se desfăşoară peste o zi. Cu 3-4 zile înainte de începerea
aplicaţiilor, gradul efortul fizic se micşorează.
115
A N E X E
116
ANEXA nr. 1
la art. 10 al Regulamentului
ORDINUL
comandantului _____________________
(Model)
Nr. _____
„____” _________ 201___ mun. Chişinău
Cu privire la organizarea procesului pregătirii
fizice şi activităţilor sportive în __________
Întru executarea prevederilor Regulamentului pregătirii fizice al Armatei
Naţionale, documentelor de directivă ale Ministrului apărării, în scopul organizării
şi desfăşurării calitative a pregătirii fizice şi activităţilor sportive în ____________
ORDON:
1. Şeful statului major şi comandanţii de subunităţi:
- să întreprindă măsuri în vederea organizării calitative a procesului pregătirii
fizice în subunităţi;
- să atragă o atenţie deosebită la ridicarea nivelului de pregătire fizică, de
dezvoltare a calităţilor motrice şi deprinderilor aplicativ-militare a efectivului din
subordine.
- să realizeze conducerea eficace şi controlul desfăşurării tuturor activităţilor
sportive.
2. Şedinţele la pregătirea fizică în subunităţi să se planifice şi să se desfăşoare
în conformitate cu prevederile programelor de instruire.
3. Şeful statului major să organizeze:
- desfăşurarea şedinţelor la pregătirea fizică cu militarii prin contract de 3 ori
pe săptămînă, în zilele de luni, miercuri şi vineri, de la ora 15.00 pînă la ora 16.00;
- verificarea nivelului de pregătire fizică a tuturor categoriilor de militari, nu
mai rar de o dată în 3 luni, la 3-4 exerciţii de control. Rezultatele controlului să se
raporteze în modul stabilit, şefului serviciului pregătire fizică şi sport al Armatei
Naţionale, semestrial, în a doua jumătate a lunilor iulie şi noiembrie;
- împreună cu şeful serviciului medical şi şeful pregătirii fizice şi sport, să
determine componenţa grupelor de vîrstă şi să întocmească lista acestora, care se
va anexa la ordin (anexa nr. 1);
117
- să desfăşoare în cadrul pregătirii de comandament şedinţe instructiv
metodice la toate temele pregătirii fizice, conform unui plan separat (anexa nr. 2).
4. Militarii care au devieri în starea sănătăţii să se ocupe în grupa de pregătire
fizică curativă.
5. Pentru desfăşurarea şedinţelor la pregătirea fizică se numesc conducătorii:
- grupele 1 - 7 de vîrstă - ____________;
- femeile militare - ____________ ;
- grupa pregătire fizică curativă - ________.
6. Înviorarea (de dimineaţă) să se organizeze zilnic, cu excepţia zilelor de
sărbătoare şi week-end, cu o durată de 30 min. Controlul organizării şi desfăşurării
înviorării se pune pe seama ofiţerului de serviciu pe unitate.
7. Lucrul sportiv în masă să se organizeze în zilele de marţi şi joi de la ora
17.00 pînă la 18.00. Sărbătorile, seratele şi competiţiile sportive ale unităţii şi în
subunităţi, să se desfăşoare duminica, conform Planului activităţilor sportive de
bază ale unităţii pentru anul 201__.
8. Şeful pregătirii fizice şi sport:
- să desfăşoare competiţiile sportive în cadrul unităţii;
- să selecteze şi să desfăşoare sistematic antrenamente cu militarii incluşi în
loturile unităţii, pentru participare la competiţiile sportive în cadrul Armatei
Naţionale.
9. În scopul întreţinerii încăperililor şi bazei sportive de instruire, edificiile
sportive se repartizează după subunităţi:
- sala de sport - _______________________;
- porticul de gimnastică - _______________;
- terenul de luptă corp la corp - __________;
- pista cu obstacole - ___________________.
10. Comandanţii de subunităţi să organizeze confecţionarea inventarului
sportiv, necesar penteru desfăşurarea calitativă a procesului de instruire (machete
de baionete, pistoale, pistoale-mitraliere, grenade), conform prevederilor anexei nr.
7 a Regulamentului pregătirii fizice.
11. Controlul executării prevederilor prezentului ordin se pune pe seama
şefului statului major al unităţii.
12. Ordinul se aduce la cunoştinţă întregului efectiv de militari prin contract.
Comandantul unităţii ___________________________ (gradul militar, numele, prenumele)
Şeful statului major ___________________________ (gradul militar, numele, prenumele)
Notă: În unităţile militare unde funcţia „şef pregătire fizică şi sport” nu este
prevăzută de state, în acest ordin se numeşte ofiţerul (plutonierul) care va îndeplini
această funcţie.
118
Anexa nr. 1
la ordinul nr.___ din „___” ________ 201__
LISTA
grupelor de vîrstă a militarilor prin contract
Grupa nr. 1 de vîrstă
1. _________________________________________________ (gradul militar, numele, prenumele)
2. _________________________________________________ (gradul militar, numele, prenumele)
Grupa nr. 2 de vîrstă
1. _________________________________________________ (gradul militar, numele, prenumele)
2. _________________________________________________ (gradul militar, numele, prenumele)
Grupa nr. 3 de vîrstă
1. _________________________________________________ (gradul militar, numele, prenumele)
2. _________________________________________________ (gradul militar, numele, prenumele)
Grupa nr. 4 de vîrstă
1. _________________________________________________ (gradul militar, numele, prenumele)
2. _________________________________________________ (gradul militar, numele, prenumele)
Grupa nr. 5 de vîrstă
1. _________________________________________________ (gradul militar, numele, prenumele)
2. _________________________________________________ (gradul militar, numele, prenumele)
Grupa culturii fizice curative
1. _________________________________________________ (gradul militar, numele, prenumele)
2. _________________________________________________ (gradul militar, numele, prenumele)
Şeful statului major __________________________
(gradul militar, numele, prenumele)
119
Anexa nr. 2
la ordinul nr.__ din „___” ________ 201__
PLANUL
desfăşurării şedinţelor instructiv-metodice şi demonstrative
Nr.
crt. Denumirea activităţilor Participanţii Responsabil
Termenul
desfăşurării
1. Planificarea pregătirii fizice şi a
activităţilor sportive în subunităţi.
Şefii de stat
major; comandanţii
de subunităţi
Şeful statului
major, şeful
pregătirii fizice
decembrie
2.
Organizarea controlului şi evidenţei pregătirii fizice în subunităţi.
Comandanţii de subunităţi
Şeful statului
major, şeful
pregătirii fizice
decembrie
Şedinţe instructiv-metodice
3.
Tema: Organizarea şi metodica desfăşurării competiţiilor sportive în subunităţi.
Comandanţii de subunităţi
Şeful statului major, şeful pregătirii fizice
19 decembrie
4.
Tema nr. 1: Organizarea şi
metodica desfăşurării şedinţelor
de gimnastică.
Comandanţii
de subunităţi
Şeful statului
major, şeful
pregătirii fizice
23 martie
5.
Tema nr. 2: Organizarea şi
metodica desfăşurării şedinţelor la
pista cu obstacole.
Comandanţii
de subunităţi
Şeful statului
major, şeful
pregătirii fizice
23 martie
18 august
6.
Tema nr. 3: Organizarea şi metodica desfăşurării şedinţelor de luptă corp la corp.
Comandanţii de subunităţi
Şeful statului
major, şeful
pregătirii fizice
16 februarie 16 septembrie
7.
Tema nr. 4: Organizarea şi metodica desfăşurării şedinţelor la deplasare rapidă.
Comandanţii de subunităţi
Şeful statului
major, şeful
pregătirii fizice
24 martie
8. Tema nr. 5: Organizarea şi desfăşurarea şedinţelor de înot.
Comandanţii de subunităţi
Şeful statului
major, şeful
pregătirii fizice
20 mai
9.
Tema nr. 6: Organizarea şi metodica desfăşurării şedinţelor cu caracter combinat.
Comandanţii de subunităţi
Şeful statului
major, şeful
pregătirii fizice
19 decembrie 19 mai
Şedinţe demonstrative
10. Organizarea şi desfăşurarea înviorării.
Comandanţii de subunităţi
Şeful statului major, şeful pregătirii fizice
15 ianuarie 18 iunie
Şeful statului major ___________________________
(gradul militar, numele, prenumele)
120
ANEXA nr. 2
la art. 10 al Regulamentului
ORDINUL
comandantului _____________________ (Model)
Nr. _____
„____” _________ 201___ mun. Chişinău
Cu privire la organizarea
scăldatului şi şedinţelor de înot
În scopul însuşirii şi antrenamentului procedeelor tehnice de trecere a
cursurilor de apă de către efectiv, prevenirii accidentelor şi a înecului,
ORDON:
1. Comandanţii de subunităţi să organizeze:
- desfăşurarea şedinţelor la înot, de la 1 iunie curent;
- desfăşurarea scăldatului şi a şedinţelor, în strictă corespundere cu
prevederile anexei nr. 14 a prezentului Regulament;
- să stabilească pînă la 1 iunie curent, militarii care nu pot înota şi să prezinte
listele acestora şefului pregătirii fizice şi sport, pînă la 3 iunie curent;
- desfăşurării şedinţelor cu militarii care nu pot înota., sub conducerea
ofiţerilor de subunităţi;
- interzicerea strictă a scăldatului în locurile neamenajate.
2. Conducătorii şedinţelor să organizeze scăldatul, sînt obligaţi să studieze şi
să se conducă de cerinţele documentelor de directivă şi Regulamentului pregătirii
fizice.
3. Şeful pregătirii fizice şi sport, să amenajeze pînă la 25 mai curent, panouri
cu documentele de conducere şi de organizare a înotului şi să ţină la strict control
desfăşurarea şedinţelor.
4. Şeful statului major să organizeze în timpul desfăşurării scăldatului şi
şedinţelor de înot:
- numirea unui medic de serviciu şi echipei de salvatori din numărul
efectivului subunităţii;
- să organizeze pînă la 1 iunie curent, şedinţe instructiv-metodice cu
conducătorii şedinţelor, la organizarea şi desfăşurarea înotului, metodele şi
procedeele de însuşire a înotului, prevenirea accidentelor şi salvarea de la înec.
7. Ordinul se aduce la cunoştinţa întregului efectiv.
Comandantul ___________________________ (gradul militar, numele, prenumele)
Şeful statului major __________________________ (gradul militar, numele, prenumele)
121
ANEXA nr. 3
la art. 10 al Regulamentului
ORDINUL
comandantului _____________________ (Model)
Nr. _____
„____” _________ 201___ mun. Chişinău
Cu privire la bilanţul pregătirii fizice
şi activităţilor sportive în _________
În subunităţile ____________ se desfăşoară o activitate orientată spre
îmbunătăţirea pregătirii fizice a militarilor, dezvoltarea sportului în masă,
perfecţionarea măiestriei sportive a militarilor şi pregătirea acestora pentru
competiţii în cadrul Armatei Naţionale.
Rezultatele verificărilor de bilanţ au demonstrat că, comparativ cu anul trecut,
starea pregătirii fizice a efectivului s-a ………………………….
Multă străduinţă şi mari eforturi pentru obţinerea rezultatelor înalte la toate
exerciţiile de control, au depus ofiţerii şi efectivul din cadrul
_________________.
Totodată, în pofida faptului că, conducerea unităţii a întreprins măsuri pentru
îmbunătăţirea pregătirii fizice a efectivului, nivelul pregătirii fizice a (denumirea
subunităţilor) nu este la nivelul cuvenit.
O atitudine indiferentă faţă de desfăşurarea procesului pregătirii fizice au avut
conducerea şi ofiţerii batalionului _______ şi companiei ____. Efectivul acestor
subunităţi au fost apreciaţi cu notă negativă.
Efectivul ___________ a obţinut rezultate mai bune la îndeplinirea
exerciţiilor de forţă. Totodată, e necesar de remarcat că în subunităţile ________ a
scăzut nivelul rezistenţei generale.
O pregătire metodică bună au demonstrat ofiţerii (gradul militar, numele şi
prenumele), în acelaşi timp ofiţerii (gradul militar, numele şi prenumele) au o
pregătire insuficientă.
Activităţile sportive în masă au fost mai bine organizate în ______________,
care s-au clasat în tabelul general al clasamentului pe locurile 1-3 (anexa nr. 1).
Sub nivel a fost organizat acest proces în _____________________________.
Cauzele rezultatelor sub nivel în unele subunităţi sînt:
- organizarea insuficientă a procesului pregătirii fizice, care nu corespunde
tuturor cerinţelor documentelor de directivă;
122
- exigenţa redusă a comandanţilor faţă de îmbunătăţirea pregătirii fizice a
tuturor categoriilor de militari; desfăşurarea neregulată a şedinţelor la pregătirea
fizică;
- şedinţele de control se desfăşoară cu indulgenţă şi nu au loc sistematic; nu se
desfăşoară bilanţul;
- persoanele cu funcţii de răspundere nu execută un control sistematic în
privinţa desfăşurării activităţilor sportive în subunităţile subordonate.
În scopul îmbunătăţirii eficacităţii şi calităţii organizării pregătirii fizice şi
activităţilor sportive,
ORDON:
1. Se menţionează cu diplome subunităţile, care au obţinut rezultate înalte în
organizarea pregătirii fizice şi activităţii sportive în masă:
pentru locul întîi, subunitatea _______;
pentru locul doi, subunitatea _______;
pentru locul trei, subunitatea _______.
2. Pentru aportul substanţial depus la dezvoltarea pregătirii fizice şi activităţii
sportive în masă, crearea şi perfecţionarea bazei sportive:
a) se ridică pedeapsa:
- maiorului _________ de la 17.04…..;
- locotenentului ________ de la .........;
- plutonierului _________ de la ........ .
b) se anunţă mulţumire:
- căpitanului _________;
- locotenentului major _________;
- plutonierului _________.
c) se înmînează diplome:
- maiorului _________;
- căpitanului _________.
d) se acordă concediu de scurtă durată:
- sergentului _________;
- caporalului _________;
- soldatului _________.
3. Pentru organizarea şi desfăşurarea sub nivel a pregătirii fizice şi
activităţilor sportive în masă, se anunţă mustrare:
- căpitanului ________;
- locotenentului ________.
4. În baza rezultatelor evaluării pregătirii fizice şi fişelor de concurs, se acordă
insigna „Militar sportiv – gradul III” militarilor:
- sergentului _________;
- soldatului _________.
„Militar sportiv – gradul II”:
- sergentului major _________;
- caporalului _________.
123
5. Comandanţii de subunităţi, pînă la 20 decembrie curent, să analizeze starea
pregătirii fizice şi a sportului în masă şi să întreprindă măsuri concrete în vederea
îmbunătăţirii acesteia. Toate formele de pregătire fizică (şedinţe, înviorare şi
activităţile sportive în masă) să se planifice, organizeze şi să se desfăşoare în strictă
corespundere cu documentele de directivă.
6. Ordinul se aduce la cunoştinţă întregului efectiv, cu excepţia punctului 4,
care se aduce la cunoştinţă doar ofiţerilor.
Comandantul ____________________________ (gradul militar, numele, prenumele)
Şeful statului major __________________________ (gradul militar, numele, prenumele)
124
APROB
Comandantul ____________________________ (gradul militar, numele, prenumele)
„___”__________201__
ANEXA nr. 4 la art. 10 al Regulamentului
ORARUL
desfăşurării şedinţelor de pregătire fizică cu militarii prin
contract din cadrul __________________ pentru luna ________ (unitatea militară)
(Model)
Nr.
crt. Data Numărul temei şi conţinutul şedinţei
Con-
ducător
Locul
desfăşurării
1. 1.02. Tema 7/1. Antrenamentul ex. nr. 6, 7, 8.
Antrenamentul calităţilor motrice.
maior
E. Ciobanu
Sala
de sport
2. 4.02 Tema 7/2. Antrenamentul ex. nr. 6, 7, 8, 11.
Antrenamentul calităţilor motrice.
maior
E. Ciobanu
Sala
de sport
3. 6.02 Tema 7/3. Antrenamentul complex al
exerciţiilor de forţă nr.6, 7, 8.
maior
E. Ciobanu
Sala
de sport
4. 8.02 Tema 1/2. Însuşirea şi antrenarea ex. nr. 7, 8,
13. Antrenamentul calităţilor motrice.
maior
E. Ciobanu
Sala
de sport
5. 11.02
Tema 3/2. Antrenarea lovitutilor cu braţele şi
picioarele, răsucirii braţului spre exterior şi
eliberării de la apucarea încheieturii mîinii.
maior
E. Ciobanu
Sala
de sport
6. 13.02 Tema 7/4. Antrenamentul complex al
exerciţiilor de forţă. Alergare la 1000 m.
maior
E. Ciobanu
Sala
de sport
7. 15.03 Tema 6/2. Antrenarea tehnicii de joc la volei
şi tenis. Joc bilateral.
maior
E. Ciobanu
Sala
de sport
8. 18.02 Tema 3/3. Antrenarea loviturilor, parărilor şi
procedeelor din lupta corp la corp.
maior
E. Ciobanu
Sala
de sport
9. 20.02
Tema 7/5. Dezvoltarea calităţilor motrice la
aparatele şi instalaţiile de forţă. Joc bilateral
volei.
maior
E. Ciobanu
Sala
de sport
10. 22.02 Tema 6/3. Antrenarea tehnicii de joc la volei
şi tenis. Joc bilateral.
maior
E. Ciobanu
Sala
de sport
11. 26.02
Tema 1/2. Însuşirea şi antrenarea ex. nr. 7, 8.
Antrenamentul calităţilor motrice la
aparatele şi instalaţiile de gimnastică.
maior
E. Ciobanu
Sala
de sport
12. 28.02
Tema 7/6. Dezvoltarea călităţilor motrice la
aparatele şi instalaţiile de forţă. Joc bilateral
volei.
maior
E. Ciobanu
Sala
de sport
Şeful pregătirii fizice şi sport ______________________________ (gradul militar, numele, prenumele)
125
ANEXA nr. 5
la art. 23 al Regulamentului
LISTA
edificiilor sportive şi locurilor pentru
desfăşurarea activităţilor la pregătirea fizică
Nr.
crt.
Denumirea
edificiilor sportive
Batalioane
independente
Unităţi
militare
1. Sală de sport sau încăpere pentru şedinţe de
gimnastică, lupta corp la corp, jocuri sportive. 1 1
2. Stadion/teren sportiv. - 1
3. Teren de fotbal cu pista de alergări, sectoare pentru
sărituri şi aruncări. 1 1
4. Bazin de înot deschis cu încălzire (25x16 m.). - 1
5. Bază nautică pe lac natural. 1 1
6. Platou cu portic de gimnastică cu aparate şi instalaţii
de forţă cu capacitatea de pînă la 500 de persoane. 1 2
7. Pista cu obstacole (două direcţii). 1 2
8. Teren pentru lupta corp la corp cu capacitatea de
pînă la 100 de persoane. 1 2
9. Teren de volei. 2 4
10. Teren de baschet. 1 2
11. Teren de handbal (mini-fotbal). - 1
12. Cabinet (clasă) metodic. - 1
13. Distanţe marcate pentru cros şi deplasare rapidă. 1 1
14. Tir pentru trageri (25 şi 50 m.). - 1
15. Magazie pentru păstrarea inventarului sportiv. 1 1
Notă: 1. Suplimentar la cele indicate în unităţile militare se amenajează:
- în unităţile militare de aviaţie – portic cu dispozitive speciale;
- în unităţile militare cu destinaţie specială - portic cu dispozitive speciale
şi clasă specială pentru desfăşurarea şedinţelor de luptă corp la corp;
- în cazarmă – locuri de antrenament a calităţilor motrice.
2. În instituţiile militare de învăţămînt, lista minimă a edificiilor sportive şi
locurilor pentru pregătirea fizică corespunde celei indicate pentru unităţile militare,
iar normele necesare se determină în dependenţă de numărul studenţilor instituţiei
de învăţămînt militar.
126
ANEXA nr. 6
la art. 28 al Regulamentului
LISTA
bazei materiale în companie, necesare
pentru desfăşurarea activităţilor la pregătirea fizică
Nr
crt. Bunurile materiale
Numărul şi
măsura
1. Numere de piept (20x30 cm.). pentru tot
efectivul
2. Cronometru. 1 bucată
3. Grenade de mînă 600 gr. (de instrucţie). 6 bucăţi
4.
Indicatoare de marcare a distanţei la aruncarea grenadelor la
25, 30,...60 m., 20x30 cm. pe suport, cu inscripţie pe ambele
părţi.
1 complet
5. Machete de baionete. 15 bucăţi
6. Machete de lopeţi mici de infanterie. 15 bucăţi
7. Steguleţe pentru start (în pătrăţele alb-negru 10x10 cm.), cu
dimensiunile de 50x50 cm. şi lungimea mînerului de 70 cm. 2 bucăţi
8. Steguleţe albe şi roşii 25x30 cm.,cu lungimea mînerului de
40 cm. cîte 2 bucăţi
9. Soclu „Start” cu două părţi (100x40 cm.). 2 bucăţi
10. Soclu „Finiş” cu două părţi (100x40 cm.). 2 bucăţi
11. Soclu „Ocolire” cu două părţi (100x40 cm.). 1 bucată
12. Ruletă metalică 10-50 m. 1 bucată
13. Fir cu lungimea de 50 m. 1 bucată
Notă: Pe căpacul lăzii cu inventarul sportiv al companiei, în colţul drept de
sus pe foaie A5 se lipeşte lista bunurilor materiale, pe centru pe foaie A4 baremele
şi normativele de control conform programei de instruire.
127
ANEXA nr. 7
la art. 28 al Regulamentului
LISTA
bazei materiale necesare la amenajarea locurilor
pentru antrenarea calităţilor fizice în subunităţi (cazarmă)
Nr.
crt. Bunurile materiale
Numărul
şi măsura
1. Halteră cu greutăţi, pînă la 100 kg. 1 bucată
2. Haltere mici de 16-24 kg. cîte 2 bucăţi
3. Scară de gimnastică. 1 bucată
4. Bară fixă. 1 bucată
5. Paralele. 1 bucată
6. Gantere pînă la 20-25 kg. 2-3 complete
7. Sac pentru boxat. 1 bucată
8. Suport pentru gantere, halteră şi greutăţi de la halteră. 1 bucată
9. Suprafaţă pentru ridicarea halterelor mici de lemn sau
cauciuc de 2x2 m. 1 bucată
10. Spalier înclinat pentru muşchii abdominali. 1 bucată
11. Aparate şi simulatoare pentru dezvoltarea forţei. după
posibilitate
128
ANEXA nr. 8
la art. 28 al Regulamentului
Panoul
activităţii sportive a companiei
Notă: 1. Baremele de control, se introduc principale exerciţii, care se verifică
conform programei de instruire.
2. Aprecierea pregătirii fizice, se întroduc grupele de vîrstă, aprecierea
individuală şi principalele condiţii de executare a exerciţiilor de control.
3. Recorduri, se înscriu mumele, prenumele militarilor, proba de sport,
rezultatul demonstrat şi anul îndeplinirii.
4. Calendarul competiţional, se întroduce data şi luna desfăşurării
competiţiilor sportive: ale batalionului (companiei), unităţii militare şi Armatei
Naţonale.
5. Informaţii din lumea sportului, se afişeată cele mai recente noutăţi din
sportul Armatei Naţionale, Republicii Moldova şi mondial.
Cei mai buni sportivi
Panoul sportiv al companiei
Baremele de control …………………………. …………………………
…………………….……
……………………….…
………………………..…
……………………….….
……………………….….
………………………….…
……….
…
……………………….…
………...
. ……………………...…
…………...
…………………………
………………
Performanţe
Calendarul competiţional 1. Al companiei………………………
……………………………………….
2. Al unităţii. …………………………….
. ……………………………………...
3. Al Armatei Naţionale……………...
Diplomă de onoare ………………………………..
……………………………….
………………………………….
… ………………………………...
. …………………………………...
Diplomă de onoare ………………………………..
……………………………….
………………………………….
… ………………………………...
. …………………………………...
Recordurile companiei 1. Alergare 300m- sold Ghimp – 10.05
2……………………………………….
3. …………………………………….
4. ……………………………………...
5. ……………………………………...
Diplomă de onoare ………………………………..
……………………………….
………………………………….
… ………………………………...
. …………………………………...
Diplomă
de onoare ………………………….
…………………………
…………………….……
……………………….…
………………………..…
……………………….….
……………………….….
………………………….…
……….
…
……………………….…
………... .
……………………...…
…………...
…………………………
………………
Diplomă
de onoare ………………………….
…………………………
…………………….…… ……………………….…
………………………..…
……………………….….
……………………….….
………………………….…
……….
…
……………………….…
………...
.
……………………...…
…………... …………………………
………………
Aprecierea
pregătirii fizice ………………………….
……………………………………………….……
……………………….…
………………………..…
……………………….….
……………………….….
………………………….…
……….
…
……………………….…
………...
.
……………………...……………...
…………………………
………………
Informaţii
din lumea sportului 1. Alergare 300m- sold Ghimp – 10.05
2……………………………………….
3. …………………………………….
4. ……………………………………... 5. ……………………………………...
129
APROB
Comandantul _______________________ (gradul militar, numele, prenumele)
„___”__________201__
ANEXA nr. 9 la art. 144 al Regulamentului
ACTUL
măsurării distanţei la alergare ________
(100, 1000, 3000, 5000, 10000 m.)
(Model)
Comisia în componenţa: preşedintele comisiei __________ (gradul militar,
numele, prenumele), membrii comisiei: ____________ (gradul militar, numele,
prenumele) au întocmit prezentul act şi confirmă că în rezultatul măsurării
lungimea distanţei corespunde dintanţei de 3000 m.
Distanţa a fost măsurată cu fir de 25 m. lungime şi constituie 60 segmente.
Preşedintele comisiei: ___________________________ (gradul militar, numele, prenumele)
Membrii comisiei: ____________________________ (gradul militar, numele, prenumele) _________________________________
(gradul militar, numele, prenumele) _________________________________
(gradul militar, numele, prenumele)
130
ANEXA nr. 10
la art. 21 al Regulamentului
FIŞA DE EVIDENŢĂ
a nivelului pregătirii fizice a militarilor prin contract
Numele, prenumele________________________________________
Data, anul naşterii _________________________________________
Data
completării
Gradul
militar
Grupa
de vîrstă Înălţimea Greutatea
Rezultatele nivelului pregătirii fizice
Data
verificării
Denumirea exerciţiului Suma
puncte-
lor
Nota
generală Evaluator
Alergare
100 m.
Flotări de
braţe/tracţiun în
braţe la bara fixă
Ridicarea
trunchiului
Alergare
3000 m.
Rez. Punct Rez. Punct Rez. Punct Rez. Punct
Notă: Primul tabel se completează anual sau la necesitatea efectuării modificărilor.
Rezultatele nivelului pregătirii fizice se înscriu după fiecare verificare.
131
ANEXA nr.11
la art. 19 şi 35 al Regulamentului
Evidenţa verificării nivelului pregătirii fizice
În conformitate cu cerinţele de evidenţă a pregătirii fizice, în unitatăţile,
subunităţile militare şi instituţiile militare de învăţămînt, se duce evidenţa
verificărilor la pregătirea fizică conform formelor:
Forma nr. 1
LISTA
verificării nivelului pregătirii fizice a _____________________________
(unitatea/subunitatea militară, instituţia de învăţămînt)
„___” __________201__
Nr. crt.
Gradul militar
Numele, prenumele
Grupa de
vîrstă
Denumirea exerciţiilor Suma puncte
lor
Nota la pregătirea
fizică
Nota la pregătirea metodică
Nota generală
Alergare
100 m.
Flotări
de braţe
Ridicarea
trunchiului
Alergare
3000 m.
Rez. Puncte Rez. Puncte Rez. Puncte Rez. Puncte
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Eliberaţi conform stării sănătăţii _____ persoane, ____%
Nota generală: _______________
A verificat _______________________________________ (gradul militar, numele, prenumele, semnătura)
Comandantul unităţii (subunităţii) _________________________________ (gradul militar, numele, prenumele, semnătura)
Nr
crt. Categoria de militari
După
listă
Verificaţi Calificativul %
Nota
generală număr % 10 9 8 7 6 5 4
1. Ofiţeri 3 1 33 - - 1 - - - - 100 8
2. Subofiţeri 6 - 0 - - - - - - - - -
3. Sergenţi 5 5 100 1 1 2 - - 1 - 100 8
4. Soldaţi 6 3 50 - - - 1 - 1 1 66 4
Total 20 9 45 1 1 3 1 - 2 1 89 6
132
Forma nr. 2
LISTA
verificării nivelului pregătirii fizice
a femeilor militare ______________________________ (unitatea/subunitatea militară, instituţia de învăţămînt
„___” __________201__
Nr. crt.
Gradul militar
Numele, prenumele
Grupa de
vîrstă
Denumirea exerciţiilor Suma puncte
lor
Nota la pregătirea
fizică
Nota la pregătirea metodică
Nota generală
Alergare
100 m.
Ridicarea
trunchiului
Alergare
1000 m.
Rez. Puncte Rez. Puncte Rez. Puncte Rez. Puncte
1.
2.
3.
4.
5.
5.
7.
8.
9.
Eliberaţi conform stării sănătăţii _____ persoane, ____%
Nota generală: _______________
A verificat _______________________________________ (gradul militar, numele, prenumele, semnătura)
Comandantul unităţii (subunităţii) _________________________________ (gradul militar, numele, prenumele, semnătura)
Nr
crt. Categoria de militari
După
listă
Verificaţi Calificativ %
Nota
generală număr % 10 9 8 7 6 5 4
1. Ofiţeri
2. Subofiţeri
3. Sergenţi
4. Soldaţi
Total
133
Forma nr. 3
LISTA
verificării nivelului pregătirii fizice
a militarilor cursului de instruire iniţială din cadrul
_________________ încorporaţi în perioada ______________
(unitatea militară) (perioada încorporării)
„_____”____________ 201__
Nr.
crt.
Numele,
prenumele
Centrul militar care
l-a încorporat
Denumirea exerciţiului Suma
punctelor Nota
generală Alergare 100 m. Tracţiuni în braţe
la bara fixă Alergare 3000 m.
Rez. Puncte Rez. Puncte Rez. Puncte
1.
2.
3.
4.
5.
Eliberaţi conform stării sănătăţii _____ persoane, ____%
Nota generală: _______________
A verificat _______________________________________ (gradul militar, numele, prenumele, semnătura)
Comandantul unităţii (subunităţii) _________________________________ (gradul militar, numele, prenumele, semnătura)
Nr
crt. Centrul militar
După
listă
Verificaţi Calificativul %
Nota
generală număr % 10 9 8 7 6 5 4
1. Bălţi
2. Soroca
3. Cahul
4.
Total
134
Forma nr. 4
TABEL CENTRALIZATOR
al verificării nivelului pregătirii fizice a _____________________ (unitatea militară)
„_____”____________ 201__
Ofiţeri
Subofiţeri
Sergenţi
Soldaţi
Nota generală pentru toate categoriile de militari
Nota generală: _______________
A verificat _______________________________________ (gradul militar, numele, prenumele, semnătura)
Comandantul unităţii (subunităţii) _________________________________ (gradul militar, numele, prenumele, semnătura)
Nr
crt. Subunitatea
După
listă
Verificaţi Calificativul %
Nota
generală număr % 10 9 8 7 6 5 4
1. Cond. unităţii
2. Batalionul ……….
3. Batalionul …………
4. Compania ……..
Total
Nr
crt. Subunitatea
După
listă
Verificaţi Calificativul %
Nota
generală număr % 10 9 8 7 6 5 4
1. Cond. unităţii
2. Batalionul ……….
3. Batalionul …………
4. Compania ……..
Total
Nr
crt. Subunitatea
După
listă
Verificaţi Calificativul %
Nota
generală număr % 10 9 8 7 6 5 4
1. Cond. unităţii
2. Batalionul ……….
3. Batalionul …………
4. Compania ……..
Total
Nr
crt. Subunitatea
După
listă
Verificaţi Calificativul %
Nota
generală număr % 10 9 8 7 6 5 4
1. Cond. unităţii
2. Batalionul ……….
3. Batalionul …………
4. Compania ……..
Total
Nr
crt. Subunitatea
După
listă
Verificaţi Calificativul %
Nota
generală număr % 10 9 8 7 6 5 4
1. Cond. unităţii
2. Batalionul ……….
3. Batalionul …………
4. Compania ……..
Total
135
Forma nr. 5
TABEL CENTRALIZATOR
al verificării nivelului pregătirii fizice a _________________ (instituţiei de învăţămînt)
„_____”____________ 201__
Nota generală: _______________
A verificat: _______________________________ (funcţia, gradul militar, semnătura)
Nr
crt. Subunitatea
După
listă
Verificaţi Calificativul %
Nota
generală număr % 10 9 8 7 6 5 4
1. Ofiţeri
2. Subofiţeri
3. Sergenţi, soldaţi
4. Studenţii anului 1
5. Studenţii anului 2
6. Studenţii anului 3
7. Studenţii anului 4
Total
136
ANEXA nr.12
la art. 19 al Regulamentului
Evidenţa desfăşurării competiţiilor
sportive şi întocmirea fişelor de concurs
Desfăşurarea şi evidenţa competiţiilor sportive şi aplicativ-militare în unităţile
militare (instituţiei de învăţămînt militar), precum şi evidenţa recordurilor,
performanţelor şi acordării insignelor sportive, se execută conform formelor:
Forma nr. 7
Nr. crt.
Denumirea competiţiei
Data desfăşurării
Numărul de echipe
şi participanţi
Echipele clasate pe podium
1. Haltere 21.03.13 8 echipe
36 participanţi
locul I - Cp.1 locul II - Cp. 4 locul III - Cp.3
2.
3.
4.
5.
Şeful statului major _________________________ (funcţia, gradul militar, semnătura)
Şeful serviciului pregătire fizică şi sport _________________________ (funcţia, gradul militar, semnătura)
137
Forma nr. 8
APROB
Comandantul ____________________
_______________________________
OFERTĂ
pentru participarea echipei _________________
la ______________________________________________
Nr.
crt.
Gradul
militar
Numele,
prenumele
Anul
naşterii
Proba
sportivă
Admiterea
medicului
1.
2.
3.
4.
5.
Medicul __________________ / /admişi _____ persoane
Reprezentantul echipei _______________________/ /
138
Forma nr. 9
FIŞĂ DE CONCURS
a campionatului __________________ (unitatea militară)
la ______________________________ (proba de sport)
„____” __________ 201__
Nr.
crt.
Gradul
militar
Numele,
prenumele Echipa Rezultatul Clasamentul
1.
2.
3.
4.
5.
Arbitrul principal _________________________
Secretarul competiţiei _____________________
Forma nr. 10
FIŞA DE CONCURS
la ridicarea halterelor mici
„___” _________201___
Nr.
crt.
Gradul
militar
Numele,
prenumele
Greutatea
personală Echipa
Smuls Împins Suma
totală a punctelor
Clasa-
mentul Mîna
stîngă
Mîna
dreaptă
Suma
puncte Repetări Puncte
1.
2.
3.
4.
5.
Arbitrul principal __________________________
Secretarul competiţiei ______________________
139
Forma nr. 11
FIŞA DE CONCURS
de participare la poliatlon militar
„___” _________201__
Nr.
crt.
Grad
militar
Numele,
prenumele
Su
bu
nit
atea
Proba de sport
Suma
puncte-
lor
Clasa-
ment
Alergare
100 m.
Pista cu
obstacole
Tracţiuni
în braţe la
bara fixă
Alergare
3000 m.
Trageri
din pistol
Rez. Puncte Rez. Puncte Rez. Puncte Rez. Puncte Rez. Puncte
1.
2.
3.
4.
5.
Arbitrul principal __________________________
Secretarul competiţiei _______________________
Forma nr. 12
RECORDURILE
şi performanţele sportive __________________ (unitatea militară)
Nr. crt.
Disciplina sportivă (distanţa, exerciţiul)
Gradul militar
Numele, prenumele
Rezultatul Data stabilirii
recordului Arbitrul
competiţiei
1.
2.
3.
4.
5.
Şeful statului major _________________________ (funcţia, gradul militar, semnătura)
Şeful serviciului pregătire fizică şi sport _________________________ (funcţia, gradul militar, semnătura)
140
Forma nr. 13
LISTA
militarilor__________________ (unitatea militară)
cărora li s-a acordat insigna „Militar sportiv”
Nr. crt.
Gradul militar
Numele, prenumele
Suma punctelor
Gradul insignei
Data acordării
Evaluatorul
1.
2.
3.
4.
5.
Şeful statului major _________________________ (funcţia, gradul militar, semnătura)
Şeful serviciului pregătire fizică şi sport _________________________ (funcţia, gradul militar, semnătura)
141
ANEXA nr. 13
la art. nr. 86 al Regulamentului
Caracteristicile pistei cu obstacole generale
- şanţul tridimensional cu adîncimea de 1 m. şi lăţimea la suprafaţă de 2-2,5-
3 m.
- labirintul cu lungimea de 6 m., lăţimea de 2 m,, înălţimea de 1,1 m. (10
culoare, lăţimea culoarului de 0,5 m.).
- gardul cu înălţimea de 2 m., lăţimea de 0,25 m., lungimea scîndurii înclinate
de 3,2 m., lăţimea 0,25–0,30 m.
- podul distrus cu înălţimea 2 m., cu trei segmente (grinda de 0,2x0,2 m.).
Prima grindă cu lungimea de 2 m., a doua - 3,8 m., cu un cot de 135º (lungimea
primei porţiuni de 1 m.). La începutul segmentului doi, trei şi sfîrşitul obstacolului
se instalează scări verticale cu trei trepte.
- scara distrusă cu lăţimea 2 m. (înălţimea treptelor de 0,8; 1,2; 1,5 şi 1,8 m.),
distanţa între ele de 1,2 m. La cea mai înaltă treaptă se instalează o scară înclinată
cu lungimea de 2,3 m. cu patru trepte.
- zidul cu înălţimea 1,1 m., lăţimea 2,6 m., grosimea 0,4 m., cu două ferestre
(mărimea celei de jos 1x0,4 m., amplasată la nivelul solului, celei de sus – 0,5x0,6
m., amplasată la 0,35 m. de la sol) cu un teren de 1x2,6 m. alăturat.
- fîntîna şi şanţul de comunicaţie. Adîncimea fîntînii de 1,5 m., dimensiunile
la suprafaţă de 1x1 m. Şanţul de comunicaţie este acoperit, adîncimea de 1,5 m. şi
lăţimea de 0,8 m., are două porţiuni cu lungimea de 4 m. fiecare. Distanţa în linia
dreaptă de la fîntînă pînă la tranşee – 6 m.
- tranşee cu adîncimea 1,5 m. şi lăţimea la suprafaţă de 1 m.
Pe marginea pistei se marchează un culoar lat de 2 m. pentru alergări.
142
ANEXA nr. 14
la art. nr. 86 al Regulamentului
Caracteristicile pistei cu obstacole speciale destinate
efectivului unităţilor (subunităţilor) de cercetare şi cu destinaţie specială
- sectorul de sîrmă lisă cu lungimea de 3 m., lăţimea de 4,5 m., înălţimea
ţăruşilor de 0,4 m.
- abatiza cu lungimea de 7 m., lăţimea de 4,5 m., înălţimea obstacolelor: 1 –
1,2 m.; 2 – lateral 0,8 m., la mijloc 0,4 m.; 3 – lateral 1,2 m., la mijloc 0,8 m.; 4 –
lateral 0,4 m., la mijloc 0,6 m., 5 – lateral 0,8 m., la mijloc 1,2 m.; 6 – 0,4 m.; 7 – 1
m.; 8 – lateral 0,8 m., la mijloc 0,6 m. Grosimea barelor de 0,12 - 0,15 m.
- machetul MLD – se instalează la 20 m. de şanţul tridimensional.
- şanţul tridimensional cu adîncimea de 1 m. şi lăţimea la suprafaţă de 2-2,5-
3 m.
- labirintul cu lungimea de 6 m., lăţimea de 2 m., înălţimea de 1,1 m. (10
culoare, lăţimea culoarului de 0,5 m.).
- gardul cu înălţimea de 2 m., lăţimea de 0,25 m., lungimea scîndurii înclinate
de 3,2 m., lăţimea 0,25–0,30 m.
- podul distrus cu înălţimea 2 m., cu trei segmente (grinda de 0,2x0,2 m.).
Prima grindă cu lungimea de 2 m., a doua de 3,8 m., cu un cot de 135º (lungimea
primei porţiuni de 1 m.). La începutul segmentului doi, trei şi sfîrşitul obstacolului
se instalează scări verticale cu trei trepte.
- scara distrusă cu lăţimea 2 m. (înălţimea treptelor de 0,8; 1,2; 1,5 şi 1,8 m.),
distanţa între ele de 1,2 m. La cea mai înaltă treaptă se instalează o scară înclinată
cu lungimea de 2,3 m. cu patru trepte.
- zidul cu înălţimea 1,1 m., lăţimea 2,6 m., grosimea 0,4 m., cu două ferestre
(mărimea celei de jos 1x0,4 m., amplasată la nivelul solului, celei de sus – 0,5x0,6
m., amplasată la 0,35 m. de la sol) cu un teren de 1x2,6 m. alăturat.
- fîntîna şi şanţul de comunicaţie. Adîncimea fîntînii de 1,5m., dimensiunile
la suprafaţă de 1x1 m. Şanţul de comunicaţie este acoperit, adîncimea de 1,5 m. şi
lăţimea de 0,8 m., are două porţiuni cu lungimea de 4 m. fiecare. Distanţa în linia
dreaptă de la fîntînă pînă la tranşee – 6 m.
- tranşee cu adîncimea 1,5 m. şi lăţimea la suprafaţă de 1 m.
143
- fasada - zid instalat într-un şanţ cu lăţimea de 2 m. şi adîncimea de 0,8 m.,
înălţimea zidului de la bază de 1,6 m.
- macheta casei cu lăţimea de 3 m., ferestrele cu dimensiunile de 1x1,5 m.,
amplasate: fereastra de jos la înălţimea de 2,2 m., cea de sus la înălţimea de 3,5 m.
de la sol, lăţimea privazurilor de 0,10 - 0,15 m., sub fereastra de jos la înălţimea de
0,8 m. de la sol se instalează suport pentru sprijinul piciorului.
- grinda cu platforme cu o lungime de 4 m. şi lăţime de 0,2 m. se fixează de
machetul casei la înălţimea de 3 m. de sol, platformele au o suprafaţă de 1x1 m., cu
înălţimea de la sol: prima – 2 m., a doua – 1 m. Distanţa dintre platforme şi grindă
de 1 m.
- podul pliant este amplasat peste un şanţ cu lungimea de 15 m. şi adîncimea
de 1,5 m., fixat pe funii instalate la înălţimea de 2 m. Lăţimea podului este de 0,9
m., treptele sunt amplasate la 0,5-0,6 m. una de alta şi au dimensiunile de
0,9x0,1x0,5 m.
Pe marginea pistei se marchează un culoar de 2 m. pentru alergări.
144
Anexa nr.15
la art. nr. 89 al Regulamentului
Caracteristicile pistei cu obstacole exerciţiul
special, destinate efectivului unităţilor de infanterie, cu
destinaţie specială şi studenţilor instituţiilor militare de învăţămînt
Obstacolul nr. 1: SCARA DE FRÎNGHIE
Obstacolul nr. 2: BÎRNE DUBLE
Obstacolul nr. 3: TRECEREA PESTE REŢEA
Obstacolul nr. 4: REŢEAUA DE TRECERE PRIN TÎRÎRE
- fixată de sol;
- înălţime: 5 m.;
- nr. de trepte: min. 8.
- prima bîrnă: înălţime – 95 cm.;
- a doua bîrnă: înălţime – 135 cm.;
- distanţa între bîrne: 75 cm.
- 5 fire de sîrmă viu colorate
aşezate la 2 m. una de alta;
- înălţimea de la sol: 50 – 60 cm.;
- diametrul firului de sîrmă: minimum 7 mm.
- lungimea reţelei: 20 m.;
- înălţimea reţelei: 45-50 cm.;
- suprafaţa solului de sub reţea - netedă.
145
Obstacolul nr. 5: VADUL
Obstacolul nr. 7: BÎRNĂ DE ECHILIBRU
- 5 piloni de 18 cm. înălţime şi
18 cm. diametrul;
- lungimea vadului: 8 m.
- înălţimea faţă de sol: 90-100 cm.;
- lungimea: 8,50 m.;
- distanţa de la extremitatea planului înclinat
pînă la bîrnă: min. 130 cm.;
- bîrna rotundă cu diametrul de 20-25 cm.
- liniile care marchează limitele obstacolului:
se trasează la începutul planului înclinat şi la
0,5 m. dincolo de bîrnă.
ob Obstacolul nr. 6: SPALIER
- 3 bare orizontale:
- înălţimea barei mai înalte: de la 2-2,30 m.;
- înălţimea barei intermediare: 1,3-1,60 m.;
- înălţimea barei mai joase: 60-80 cm.
146
Obstacolul nr. 8: PERETELE CU FRÎNGHIE
Obstacolul nr. 9: BÎRNE ORIZONTALE
Obstacolul nr. 10: MASA IRLANDEZĂ
Obstacolul nr. 11: CANAL DE TRECERE ŞI BÎRNE DUBLE
- canal de 0,50 m. lăţime şi înălţime şi de 1-1,2 m. adîncime;
- înălţimea primei bîrne: 1,20 m.;
- spaţiul liber sub cea dea doua bîrnă: 0,50 cm.;
- distanţa între bîrnă şi obstacol şi între bîrne este de 1,75 m.;
- este permisă amenajarea suprafeţei solului la intrarea în canal pentru uşurarea trecerii.
- înălţimea de trecere: 3,5 m.;
- înălţimea de sărit: 3 m.
- înălţimea: 2 m.;
- lăţimea: 40-50 cm.;
- grosimea planşei de la masă: max. 8 cm.
- înălţimea primei şi celei de-a 3-a bîrnă: 120 cm.;
- spaţiul liber de sub cea de-a 2-a şi a 4-a bîrnă: 60 cm.;
- distanţa între bîrne: 160 cm.
147
Obstacolul nr. 12: BÎRNE ÎN SCARĂ
- 4 bîrne orizontale cu înălţimea de:
1 - 0,75 m.; 2 -1,25 m.; 3 - 1,80 m.; 4 - 2,30 m.;
- distanţa între bîrne (în plan orizontal): 1,30 m.
Obstacolul nr. 13: BANCHETA CU GROAPĂ
Obstacolul nr. 14: ZID DE ASALT
- înălţimea banchetei: 1,80 m.;
- înălţimea banchetei cu groapă: 2,30 m.;
- lungimea gropii: 3,5 m.;
- lăţimea superioară a banchetelor: max.1 m.;
- lăţimea banchetei la bază: 3-3,5 m.
- înălţimea: 1m.;
- lăţimea: max. 0,35 m.;
- lăţimea banchetei la bază: 3-3,5 m.
148
Obstacolul nr. 15: GROAPA
Obstacolul nr. 16: SCARA VERTICALĂ
Obstacolul nr. 17: ZID DE ASALT
- înălţimea: 4 m.;
- nr. de trepte: min. 8.
- adîncimea: 2 m. (±5 cm.);
- lungimea: 3-4 m.;
- pereţii interiori sunt verticali:
- solul de pe partea pe unde iese
militarul este perfect plat.
- înălţimea: 1,8-2 m.;
- lăţimea: max. 0,35 m.
149
Obstacolul nr. 18: BÎRNA DE ECHILIBRU - trei bîrne aşezate oblic una faţă de cealaltă, formînd un unghi de 135°;
- lungimea fiecărei bîrne: 5 m.;
- înălţimea faţă de sol la care sunt dispuse bîrnele: 0,50 m.;
- lăţimea părţii superioare a bîrnelor: 0,10-0,15 m.;
- linii care marchează limitele obstacolului se trasează la începutul obstacolului
şi la 0,5 m. dincolo de capătul obstacolului.
Obstacolul nr. 19: ŞICANE
Obstacolul nr. 20: ZIDURI SUCCESIVE DE ASALT
- înălţimea zidurilor:
1 = 0,85-1 m.;
2 = 1,10-1,20 m.;
3 = 0,85-1 m.;
- lăţimea zidurilor: max. 0,35 m.;
- lungimea obstacolului: 12 m.
- lungimea: 8 m.;
- înălţimea: 0,8-1m.;
150
ANEXA nr. 16
la art.174 al Regulamentului
Amenajarea pistelor cu obstacole
pentru călirea fizică şi psihică a militarilor
Denumirea
obstacolelor
Locul de instalare a mijloacelor
materiale
Rîpă/şanţ
- amestec incendiar în cutii de metal atîrnat de-a lungul
sîrmelor;
- vreascurile, anvelopele ce ard în rîpă (şanţ);
- bîrne aprinse înaintea şanţului;
- trageri cu cartuşe oarbe.
Abatiză - lumînări fumigene instalate sub abatiză;
- petardele pe teren.
Labirint
- amestec incendiar în cutii de metal instalat deasupra şi sub
barele laterale;
- petardele pe teren.
Pod distrus - amestec incendiar în cutii de metal instalat de-a lungul
grinzilor.
Scară distrusă - lumînări fumigene instalate sub scări.
Fîntînă/şanţ
de comunicaţie
- vreascurile, anvelopele ce ard în tranşee;
- petardele pe teren;
- pînză, vreascuri la ieşirea din şanţ.
Pe traseul
pistei - obiecte şi materiale cu miros neplăcut.
Notă: se interzice categoric:
- de a trage din pistolul-mitralieră în direcţia militarilor;
- de a aprinde amestecul incendiar prin explozie;
- de a arunca petardele sub picioarele militarilor ce aleargă;
- de a executa distrugerea imitatorului exploziv în locuri neîmprejmuite.
151
ANEXA nr. 17
la art. 106 al Regulamentului
Organizarea şedinţelor de înot
aplicativ-militar la staţia nautică (bazin)
Cerinţele privind asigurarea ordinii la staţia nautică, prevenirea
traumatismului şi accidentelor în timpul desfăşurării şedinţelor:
Instrucţiune pentru ofiţerul de serviciu pe staţia nautică
De serviciu pe staţia nautică se numeşte un ofiţer, care se subordonează
ofiţerului de serviciu pe unitatea militară şi răspunde de menţinerea ordinii la staţia
nautică, respectarea măsurilor de securitate şi executarea serviciului de către echipa
de înotători de serviciu. Acestuia i se subordonează întregul efectiv al subunităţii,
care se află la staţia nautică.
Înaintea intrării în serviciu, noul ofiţer de serviciu studiază regulile de
întrebuinţare a staţiei nautice, obligaţiunile conducătorului de şedinţe şi orarul
şedinţelor la staţia nautică, controlează şi primeşte staţia nautică, utilajul şi
inventarul ei.
Ofiţerul de serviciu pe staţia nautică este obligat:
- să permită intrarea efectivului subunităţii la şedinţe numai după ce a fost
cercetat fundul bazinului, să verifice plutele staţiei nautice, să precizeze adîncimea
bazinului de apă lîngă pontoane, blocuri şi trambuline;
- să asigure serviciul de salvare în raionul limitelor staţiei nautice, să
instruiască şi să conducă acţiunile echipei de salvare, să nu permită instruiţilor să
înoate după limitele staţiei nautice, să verifice existenţa şi starea de funcţionare a
mijloacelor de acordare a primului ajutor medical, să pună plute pe mal şi
mijloacele de salvare în barca de serviciu (colacul de salvare, pneuri, prăjini,
plutitori din raniţe etc.), să acorde primul ajutor militarilor aflaţi în pericol de înec,
iar în caz de necesitate să cheme medicul din unitatea militară sau ambulanţa;
- să permită trecerea efectivului subunităţii la staţia nautică, în conformitate
cu orarul şedinţelor, să indice locurile pentru dezbrăcare şi desfăşurarea şedinţelor
pe mal şi în apă;
- să urmărească executarea de către militari a regulilor de întrebuinţare a
staţiei nautice, utilajului şi inventarului ei, respectarea curăţeniei şi ordinii pe
teritoriul staţiei;
- să nu permită bronzarea în locurile de desfăşurare a şedinţelor, pe plutele
staţiei nautice, trambuline şi pe bărci;
- să nu permită săriturile de pe trambulină fără permisiunea conducătorului de
şedinţe;
- să nu permită accesul persoanelor străine la staţia nautică;
- să urmărească respectarea măsurilor antiincendiare.
Despre toate accidentele să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitatea
militară.
152
Regulile de întrebuinţare a staţiei nautice
1. Staţia nautică pe timp de vară funcţionează zilnic (timpul funcţionării ei
este stabilit de către comandantul unităţii militare).
2. Efectivul care a sosit la şedinţe se dezbracă într-un loc repartizat pentru
aceasta.
3. Conducătorul şedinţei poartă răspundere de integritatea inventarului şi
utilajului, de respectarea curăţeniei şi ordinii la staţia nautică.
4. Pe fiecare culoar de înot de 25 m. al staţiei nautice se permite înotul
concomitent a nu mai mult de şase militari.
5. După şedinţe inventarul staţiei nautice se strînge în locurile lui de păstrare.
6. La staţia nautică se interzice:
- de a înota şi scălda fără conducător (instructor/antrenor);
- de a intra şi ieşi din apă fără permisiunea conducătorului;
- de a înota după limitele sectorului staţiei nautice;
- de a sări de pe trambulină fără permisiunea conducătorului;
- de a atîrna pe culoarele de înot ale staţiei nautice;
- de a se spăla cu săpun şi a spăla albiturile în raionul staţiei nautice;
- de a se urca în ţinută neregulamentară pe trambulină;
- de bronzat pe plutele trambulinei şi ale staţiei;
- de a fuma pe teritoriul staţiei nautice.
Obligaţiunile conducătorului şedinţei de înot
Conducătorul şedinţei de înot se subordonează ofiţerului de serviciu pe staţia
nautică şi personal poartă răspundere de organizarea şedinţei, asigurarea măsurilor
de securitate, de integritatea şi starea utilajului şi inventarului întrebuinţat la
desfăşurarea şedinţei, de respectarea curăţeniei şi ordinii la staţia nautică în timpul
desfăşurării şedinţei.
Înaintea desfăşurării şedinţei conducătorul face cunoştinţă cu regulile de
întrebuinţare a staţiei nautice, a utilajului şi inventarului.
El notează în registru numărul persoanelor sosite la şedinţă, cercetează
locurile de desfăşurare a şedinţei, existenţa şi aşezarea mijloacelor de salvare,
repartizează în ajutor ofiţerului de serviciu pe staţia nautică o echipă de salvare
(două-trei persoane) dintre cei mai pregătiţi militari la înot.
Conducătorul şedinţei este obligat:
- să cunoască metodica de organizare şi desfăşurare a şedinţelor de înot în
strictă conformitate cu Regulamentul pregătirii fizice în Armata Naţională;
- să conducă şi să aducă subunitatea la staţia nautică, în formaţie;
- să raporteze despre sosire ofiţerului de serviciu pe staţia nautică;
- să verifice prezenţa militarilor pînă la intrarea în apă;
- personal să desfăşoare instruirea începătorilor;
- să instruiască comandanţii de grupe, desemnaţi pentru desfăşurarea şedinţei,
cu cei care pot înota;
- să efectueze instruirea începătorilor cu întrebuinţarea materialelor ajutătoare,
acordînd o atenţie deosebită la siguranţa fixării acestora;
- să repartizeze militarii pe culoarele de înot ale staţiei nautice;
153
- pe fiecare culoar de înot să desemneze cîte un superior pentru observarea
neîntreruptă;
- după terminarea şedinţei să se convingă că, toţi militarii au ieşit din apă, să
verifice încăperea (locul) unde s-a dezbrăcat efectivul subunităţii;
- să poată acorda primul ajutor celor aflaţi în pericol de înec.
Lista mijloacelor plutitoare de salvare şi inventarului necesar la staţia
nautică
1. Bărci de salvare – 2 bucăţi;
2. Colaci de salvare – cîte unul la culoar;
3. Frînghii de siguranţă cu lungimea de 10 m. – 2 bucăţi;
4. Căngi – 4 bucăţi;
5. Labe de înot, măşti de scafandru, tuburi de respiraţie – 4 seturi;
6. Trusă medicală – 1 set;
7. Brancarde – 1 bucată.
154
APROB
Comandantul (seful) unităţii (instituţiei) militare
______________________________________ (gradul militar, semnătura, numele, prenumele)
„___” _______________ 201___
ANEXA nr. 18
la art. 35 al Regulamentului
NOTĂ-RAPORT
privind starea pregătirii fizice şi a sportului
în unitatea militară (instituţia de învăţămînt) pentru anul______
1. Nivelul pregătirii fizice a tuturor categoriilor de militari şi subunităţilor din
subordine: listele de control si tabelul centralizator, conform anexei nr. 10, formele
nr. 1, nr. 2, nr. 4 şi nr. 5.
2. Desfăşurarea şi participarea la competiţii sportive (externe), sărbători
sportive şi activităţi demonstrative.
Nr. crt.
Denumirea competiţiei
Data desfăşurării
Numărul de echipe şi participanţi
1. Haltere. 21.03 6 echipe - 36 participanţi
2. Sărbătoare sportivă consacrată „Zilei independenţei”.
25.08 6 echipe 120 - participanţi
3.
3. Acordarea insignei „Militar sportiv”
Nr. crt.
Grad
militar
Numele,
prenumele
Anul
naşterii Data acordării Notă
„Militar sportiv – gradul I”
1. maior Ursu L. 1984 21 mai 20__ militar prin contract
2. locotenent Gligor E. 1990
„Militar sportiv – gradul II”
1. sold. Ciobanu E. 1995 21 mai 20__
2.
„Militar sportiv – gradul III”
1. sold. Malai V. 1995 21 mai 20__
4. Asigurarea tehnico-materială
Nr.
crt. Denumirea inventarului Numărul Starea
1. Echipament sportiv: costume, adidaşi etc.
2. Inventar sportiv: aparate sportive; piste cu
obstacole etc.
Şeful statului major _________________________ (funcţia, gradul militar, semnătura)
Şeful serviciului pregătire fizică şi sport _________________________ (funcţia, gradul militar, semnătura)
155
Anexa nr.19
la art. 147 al prezentului Regulament
Baremele de control
Ex.nr. 4
Tracţiuni
în braţe la bara fixă
Bărbaţi
std.
anul 3-4
std.
anul 2
I
– 25
std. anul 1
II
25 – 29
mil./termen
III
30 – 34
IV
35 – 39
V
40 – 44
VI
45 - 49
VII
50+
Peste 100 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p
100 17 16 15 14 13 11 9 8 7
99 - - - - - - - - -
98 - - - - - - - - -
97 - - - - - - - - -
96 - - - - - - - - -
95 - - - - - - - - -
94 - - - - - - - -
93 - - - - - - - - -
92 - - - - - - - - -
91 - - - - - - - - -
90 16 15 14 13 12 10 8 7 6
89 - - - - - - - - -
88 - - - - - - - - -
87 - - - - - - - - -
86 - - - - - - - - -
85 -
84 - - - - - - - - -
83 - - - - - - - - -
82 - - - - - - - - -
81 - - - - - - - - -
80 15 14 13 12 11 9 7 6 5
79 - - - - - - - - -
78 - - - - - - - - -
77 - - - - - - - - -
76 - - - - - - - - -
75 14 13 12 11 10 - - - -
74 - - - - - - - - -
73 - - - - - - - - -
72 - - - - - - - - -
71 - - - - - - - - -
70 13 12 11 10 9 8 6 5 4
69 - - - - - - - - -
68 - - - - - - - - -
67 - - - - - - - - -
66 - - - - - - - - -
65 12 11 10 9 8 7 - - -
64 - - - - - - - - -
63 - - - - - - - - -
62 - - - - - - - - -
61 - - - - - - - - -
60 11 10 9 8 7 6 5 4 3
59 - - - - - - - - -
58 - - - - - - - - -
57 - - - - - - - - -
56 - - - - - - - - -
55 10 9 8 7 6 5 4 3 2
54 - - - - - - - - -
53 - - - - - - - - -
52 - - - - - - - - -
51 - - - - - - - - -
50 9 8 7 6 5 4 3 2 1
156
Ex.nr. 5
Urcarea
prin forţă
Bărbaţi
std.
anul 3-4
std.
anul 2
1
– 25
std. anul 1
II
25 – 29
mil./termen
III
30 – 34
IV
35 – 39
V
40 – 44
VI
45 - 49
VII
50+
Peste 100 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p - - -
100 10 9 8 7 7 6 - - -
99 - - - - - - - - -
98 - - - - - - - -
97 - - - - - - - - -
96 - - - - - - - -
95 - - - - - - - - -
94 - - - - - - - - -
93 - - - - - - - - -
92 - - - - - - - - -
91 - - - - - - - - -
90 9 8 7 6 6 5 - - -
89 - - - - - - - - -
88 - - - - - - - - -
87 - - - - - - - - -
86 - - - - - - - - -
85 - - - - - - - - -
84 - - - - - - - - -
83 - - - - - - - - -
82 - - - - - - - - -
81 - - - - - - - - -
80 8 7 6 5 5 4 - - -
79 - - - - - - - - -
78 - - - - - - - - -
77 - - - - - - - - -
76 - - - - - - - - -
75 - - - - - - - - -
74 - - - - - - - - -
73 - - - - - - - - -
72 - - - - - - - - -
71 - - - - - - - - -
70 7 6 5 4 4 3 - - -
69 - - - - - - - - -
68 - - - - - - - - -
67 - - - - - - - - -
66 - - - - - - - - -
65 - - - - - - - - -
64 - - - - - - - - -
63 - - - - - - - - -
62 - - - - - - - - -
61 - - - - - - - - -
60 6 5 4 3 3 2 - - -
59 - - - - - - - - -
58 - - - - - - - - -
57 - - - - - - - - -
56 - - - - - - - - -
55 - - - - - - - - -
54 - - - - - - - - -
53 - - - - - - - - -
52 - - - - - - - - -
51 - - - - - - - - -
50 5 4 3 2 2 1 - - -
157
Ex.nr. 6
Ridicarea picioarelor
la bară
Bărbaţi
std.
anul 3-4
std.
anul 2
I
– 25;
std. anul 1
II
25 – 29
mil./termen
III
30 – 34
IV
35 – 39
V
40 – 44
VI
45 - 49
VII
50+
Peste 100 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p - -
100 18 17 16 15 14 12 11 - -
99 - - - - - - - - -
98 - - - - - - - - -
97 - - - - - - - - -
96 - - - - - - - - -
95 17 16 15 14 13 11 10 - -
94 - - - - - - - - -
93 - - - - - - - - -
92 - - - - - - - - -
91 - - - - - - - - -
90 16 15 14 13 12 10 9 - -
89 - - - - - - - - -
88 - - - - - - - - -
87 - - - - - - - - -
86 - - - - - - - - -
85 15 14 13 12 11 9 8 - -
84 - - - - - - -
83 - - - - - - - - -
82 - - - - - - - - -
81 - - - - - - - - -
80 14 13 12 11 10 8 7 - -
79 - - - - - - - - -
78 - - - - - - - - -
77 - - - - - - - - -
76 - - - - - - - - -
75 13 12 11 10 9 7 6 - -
74 - - - - - - - - -
73 - - - - - - - - -
72 - - - - - - - - -
71 - - - - - - -
70 12 11 10 9 8 6 5 - -
69 - - - - - - - - -
68 - - - - - - - - -
67 - - - - - - - - -
66 - - - - - - - - -
65 11 10 9 8 7 - - - -
64 - - - - - - - - -
63 - - - - - - - - -
62 - - - - - - - -
61 - - - - - - - - -
60 10 9 8 7 6 5 4 - -
59 - - - - - - - - -
58 - - - - - - - - -
57 - - - - - - - - -
56 - - - - - - - - -
55 9 8 7 6 5 4 3 - -
54 - - - - - - - - -
53 - - - - - - - - -
52 - - - - - - - - -
51 - - - - - - - - -
50 8 7 6 5 4 3 2 - -
158
Ex.nr. 7
Îndoirea şi
dezdoirea
braţelor la paralele
Bărbaţi
std.
anul 3-4
std.
anul 2
I
– 25
std. anul 1
II
25 – 29
mil./termen
III
30 – 34
IV
35 – 39
V
40 – 44
VI
45 - 49
VII
50+
Peste 100 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p 1r = 2p - - -
100 35 33 30 28 25 20 - - -
99 - - - - - - - - -
98 - - - - - - -
97 34 - - - - - - - -
96 - 32 29 27 24 - -
95 - - - - - 19 - - -
94 33 - - - - - - - -
93 - 31 28 26 23 - - - -
92 32 - - - - - - - -
91 - - - - - - - - -
90 31 30 27 25 22 18 - - -
89 - - - - - - - - -
88 - - - - - - - -
87 30 29 - - - - - - -
86 - - 26 24 21 - - - -
85 - - - - - 17 - - -
84 29 28 - - - - - -
83 - 25 23 20 - - - -
82 28 27 - - - - - - -
81 - - - - - - - - -
80 27 26 24 22 19 16 - - -
79 - - - - - - - - -
78 - - - - - - - - -
77 26 25 23 - - - - - -
76 - - - 21 18 - - - -
75 - 24 22 - - 15 - - -
74 25 - - - - - - - -
73 - - - 20 17 - - - -
72 24 23 - - - - - - -
71 - - - - - - - - -
70 23 22 21 19 16 14 - - -
69 - - - - - - - - -
68 - - - - - - - -
67 22 21 20 - - - - - -
66 - - - 18 15 13 - - -
65 - - - - - - - - -
64 21 20 19 - - - - - -
63 - - 17 14 12 - - -
62 20 19 18 - - - - - -
61 - - - - - - - - -
60 19 18 17 16 13 11 - - -
59 - - - - - - - - -
58 - - - - - - - - -
57 18 17 16 15 - - - - -
56 - - - - 12 10 - - -
55 - - - - - - - - -
54 17 16 15 14 - - - - -
53 - - - - 11 9 - - -
52 16 15 14 13 - - - - -
51 - - - - - - - - -
50 15 14 13 12 10 8 - - -
159
Ex.nr. 8
Flotări
de braţe
2 min.
Bărbaţi
std.
anul 3-4
std.
anul 2
I
-25;
std. anul 1
II
25 – 29
mil./termen
III
30 – 34
IV
35 – 39
V
40 – 44
VI
45 - 49
VII
50+
Peste 100 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p
100 83 80 77 75 72 70 66 62 57
99 - 79 76 74 71 69 65 61 56
98 82 - - 73 70 68 64 60 55
97 - 78 75 - - - - - -
96 81 77 74 72 69 67 63 59 54
95 - - - 71 68 66 62 58 53
94 80 76 73 70 67 65 61 57 52
93 79 75 72 69 66 64 60 56 51
92 - - - - - - - -
91 78 74 71 68 65 63 59 55 50
90 77 73 70 67 64 62 58 54 49
89 - - - 66 63 61 57 53 48
88 76 72 69 65 62 60 56 52 47
87 - 71 68 - - - - - -
86 75 - 67 64 61 59 55 51 46
85 74 70 - 63 60 58 54 50 45
84 - 69 66 62 59 57 53 49 44
83 73 - 65 61 58 56 52 48 43
82 72 68 64 - - - - - -
81 - 67 - 60 57 55 51 47 42
80 71 66 63 59 56 54 50 46 41
79 70 - 62 58 55 53 49 45 40
78 - 65 61 57 54 52 48 44 39
77 69 64 - - - - - - -
76 68 - 60 56 53 51 47 43 38
75 67 63 59 55 52 50 46 42 37
74 - 62 58 54 51 49 45 41 36
73 66 61 57 53 50 48 44 40 35
72 65 - - - - - - - -
71 - 60 56 52 49 47 43 39 34
70 64 59 55 51 48 46 42 38 33
69 63 58 54 50 47 45 41 37 32
68 - - 49 46 44 40 36 31
67 62 57 53 - - - - - -
66 61 56 52 48 45 43 39 35 30
65 60 55 - 47 44 42 38 34 29
64 - - 51 46 43 41 37 33 28
63 59 54 50 45 42 40 36 32 27
62 58 53 49 - - - - - -
61 - - - 44 41 39 35 31 26
60 57 52 48 43 40 38 34 30 25
59 56 51 47 42 39 37 33 29 24
58 - - 46 41 38 36 - 28 23
57 55 50 - - - - 32 - -
56 54 49 45 40 37 35 31 27 22
55 - - 44 39 36 34 30 26 21
54 53 48 43 38 35 33 29 25 20
53 52 47 - - - - 28 - -
52 - - 42 37 34 32 - 24 19
51 51 46 41 36 33 31 27 23 18
50 50 45 40 35 32 30 26 22 17
160
Ex.nr. 9
Ridicarea trunchiului
2 min.
Bărbaţi
std.
anul 3-4
std.
anul 2
I
-25;
std. anul 1
II
25 – 29
mil./termen
III
30 – 34
IV
35 – 39
V
40 – 44
VI
45 - 49
VII
50+
Peste 100 1r = 1 p 1r = 1 p 1r = 1 p 1r = 1 p 1r = 1 p 1r = 1 p 1r = 1 p 1r = 1 p 1r = 1 p
100 85 83 80 78 75 72 67 62 58
99 - 82 79 77 74 71 66 61 57
98 84 - - - 73 70 65 60 56
97 - 81 78 76 - - - - -
96 83 80 77 75 72 69 64 59 55
95 82 - - - 71 68 63 58 54
94 - 79 76 74 70 67 62 57 53
93 81 78 75 73 69 66 61 56 52
92 80 - - - - - - - -
91 - 77 74 72 68 65 60 55 51
90 79 76 73 71 67 64 59 54 50
89 - - - - 66 63 58 53 49
88 78 75 72 70 65 62 57 52 48
87 - 74 71 69 - - - - -
86 77 - 70 68 64 61 56 51 47
85 76 73 - - 63 60 55 50 46
84 - 72 69 67 62 59 54 49 45
83 75 71 68 66 61 58 53 48 44
82 74 - 67 65 - - - - -
81 - 70 - - 60 57 52 47 43
80 73 69 66 64 59 56 51 46 42
79 72 68 65 63 58 55 50 45 41
78 - - 62 57 54 49 44 40
77 71 67 64 - - - - - -
76 70 66 63 61 56 53 48 43 39
75 - - - 60 55 52 47 42 38
74 69 65 62 59 54 51 46 41 37
73 68 64 61 58 53 50 45 40 36
72 - - - - - - - - -
71 67 63 60 57 52 49 44 39 35
70 66 62 59 56 51 48 43 38 34
69 65 61 58 55 50 47 42 37 33
68 - - - 54 49 46 41 36 32
67 64 60 57 - - - - - -
66 63 59 56 53 48 45 40 35 31
65 62 58 55 52 47 44 39 34 30
64 - - - 51 46 43 38 33 29
63 61 57 54 50 45 42 37 32 28
62 60 56 53 - - - - - -
61 - - - 49 44 41 36 31 27
60 59 55 52 48 43 40 35 30 26
59 58 54 51 47 42 39 34 29 25
58 - - - 46 41 38 33 28 24
57 57 53 50 - - 37 - - -
56 56 52 49 45 40 36 32 27 23
55 - - - 44 39 - 31 26 22
54 55 51 48 43 38 35 30 25 21
53 54 50 47 - - 34 - - -
52 - - - 42 37 33 29 24 20
51 53 49 46 41 36 32 28 23 19
50 52 48 45 40 35 31 27 22 18
161
Ex.nr. 10
Ridicarea
halterei mici (smuls)
Bărbaţi
std.
anul 3-4
std.
anul 2
I
-25;
std. anul 1
II
25 – 29
mil./termen
III
30 – 34
IV
35 – 39
V
40 – 44
VI
45 - 49
VII
50+
cat. de gr. -70 +70 -70 +70 -70 +70 -70 +70 -70 +70 -70 +70 - - -
Puncte 2r = 1 p 2r = 1 p 2r = 1 p 2r = 1 p 2r = 1 p 2r = 1 p - - -
100 56 66 54 64 52 62 50 60 48 58 46 56 - - - - - -
99 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
98 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
97 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
96 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
95 54 64 52 62 50 60 48 58 46 56 44 54 - - - - - -
94 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
93 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
92 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
91 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
90 52 62 50 60 48 58 46 56 44 54 42 52 - - - - - -
89 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
88 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
87 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
86 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
85 50 60 48 58 46 56 44 54 42 52 40 50 - - - - - -
84 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
83 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
82 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
81 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
80 48 58 46 56 44 54 42 52 40 50 38 48 - - - - - -
79 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
78 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
77 46 56 44 54 42 52 40 50 38 48 36 46 - - - - - -
76 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
75 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
74 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
73 44 54 42 52 40 50 38 48 36 46 34 44 - - - - - -
72 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
71 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
70 42 52 40 50 38 48 36 46 34 44 32 42 - - - - - -
69 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
68 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
67 40 50 38 48 36 46 34 44 32 42 30 40 - - - - - -
66 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
65 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
64 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
63 38 48 36 46 34 44 32 42 30 40 28 38 - - - - - -
62 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
61 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
60 36 46 34 44 32 42 30 40 28 38 26 36 - - - - - -
59 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
58 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
57 34 44 32 42 30 40 28 38 26 36 24 34 - - - - - -
56 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
55 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
54 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
53 32 42 30 40 28 38 26 36 24 34 22 32 - - - - - -
52 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
51 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
50 30 40 28 38 26 36 24 34 22 32 20 30 - - - - - -
162
Ex.nr. 11
Ridicarea
halterei mici
(împins)
Bărbaţi
std.
anul 3-4
std.
anul 2
I
-25;
std. anul 1
II
25 – 29
mil./termen
III
30 – 34
IV
35 – 39
V
40 – 44
VI
45 - 49
VII
50+
Puncte 1r = 1 p 1r = 1 p 1r = 1 p 1r = 1 p 1r = 1 p 1r = 1 p - - - - - -
Cat. de gr. -70 +70 -70 +70 -70 +70 -70 +70 -70 +70 -70 +70
100 12 16 11 15 10 14 9 13 9 13 8 11 - - - - - -
99 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
98 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
97 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
96 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
95 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
94 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
93 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
92 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
91 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
90 11 15 10 14 9 13 8 12 8 12 7 10 - - - - - -
89 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
88 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
87 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
86 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
85 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
84 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
83 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
82 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
81 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
80 10 14 9 13 8 12 7 11 7 11 6 9 - - - - - -
79 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
78 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
77 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
76 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
75 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
74 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
73 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
72 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
71 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
70 9 13 8 12 7 11 6 10 6 10 5 8 - - - - -
69 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
68 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
67 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
66 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
65 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
64 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
63 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
62 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
61 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
60 8 12 7 11 6 10 5 9 5 9 4 7 - - - - -
59 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
58 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
57 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
56 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
55 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
54 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
53 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
52 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
51 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
50 7 11 6 10 5 9 4 8 4 8 3 6 - - - - - -
163
Ex.nr. 14
Exerciţiul
complex
de forţă
Bărbaţi
std.
anul 3-4
std.
anul 2
I
-25;
std. anul 1
II
25 – 29
mil./termen
III
30 – 34
IV
35 – 39
V
40 – 44
VI
45 - 49
VII
50+
Peste 100 1r = 1 p 1r = 1 p 1r = 1 p 1r = 1 p 1r = 1 p 1r = 1 p - - -
100 215 210 205 200 195 190 - - -
99 - - - - - - - - -
98 214 209 204 199 194 189 - - -
97 - - - - - - - - -
96 213 208 203 198 193 188 - - -
95 - - - - - - - - -
94 212 207 202 197 192 187 - - -
93 - - - - - - - - -
92 211 206 201 196 191 186 - - -
91 - - - - - - - - -
90 210 205 200 195 190 185 - - -
89 - - - - - - - - -
88 209 204 199 194 189 184 - - -
87 - - - - - - - - -
86 208 203 198 193 188 183 - - -
85 - - - - - - - - -
84 207 202 197 192 187 182 - - -
83 - - - - - - - - -
82 206 201 196 191 186 181 - - -
81 - - - - - - - - -
80 205 200 195 190 185 180 - - -
79 - - - - - - - - -
78 204 199 194 189 184 179 - - -
77 - - - - - - - - -
76 203 198 193 188 183 178 - - -
75 - - - - - - - - -
74 202 197 192 187 182 177 - - -
73 - - - - - - - - -
72 201 196 191 186 181 176 - - -
71 - - - - - - - - -
70 200 195 190 185 180 175 - - -
69 - - - - - - - - -
68 199 194 189 184 179 174 - - -
67 - - - - - - - - -
66 198 193 188 183 178 173 - - -
65 - - - - - - - - -
64 197 192 187 182 177 172 - - -
63 - - - - - - - - -
62 196 191 186 181 176 171 - - -
61 - - - - - - - - -
60 195 190 185 180 175 170 - - -
59 - - - - - - - - -
58 194 189 184 179 174 169 - - -
57 - - - - - - - - -
56 193 188 183 178 173 168 - - -
55 - - - - - - - - -
54 192 187 182 177 172 167 - - -
53 - - - - - - - - -
52 191 186 181 176 171 166 - - -
51 - - - - - - - - -
50 190 185 180 175 170 165 - - -
164
Ex.nr. 15
Ex. general
pista cu
obstacole
Bărbaţi
std.
anul 3-4
std.
anul 2
I
-25;
std. anul 1
II
25 – 29
mil./termen
III
30 – 34
IV
35 – 39
V
40 – 44
VI
45 - 49
VII
50+
Peste 100 1s = 2p 1s = 2p 1s = 2p 1s = 2p 1s = 2p - - - -
100 2.05.0 2.10.0 2.15.0 2.15.0 2.18.0 - - - -
99 2.05.5 2.10.5 2.15.5 2.15.5 2.18.5 - - - -
98 2.06.0 2.11.0 2.16.0 2.16.0 - - - - -
97 - - - - 2.19.0 - - - -
96 2.06.5 2.11.5 2.16.5 2.16.5 2.19.5 - - - -
95 2.07.0 2.12.0 2.17.0 2.17.0 - - - - -
94 2.07.5 2.12.5 2.17.5 2.17.5 2.20.0 - - - -
93 - - - - 2.20.5 - - - -
92 2.08.0 2.13.0 2.18.0 2.18.0 - - - - -
91 2.08.5 2.13.5 2.18.5 2.18.5 2.21.0 - - - -
90 2.09.0 2.14.0 2.19.0 2.19.0 2.21.5 - - - -
89 2.09.5 2.14.5 2.19.5 2.19.5 .- - - - -
88 2.10.0 2.15.0 2.20.0 2.20.0 2.22.0 - - - -
87 - - - - 2.22.5 - - - -
86 2.10.5 2.15.5 2.20.5 2.20.5 - - - - -
85 2.11.0 2.16.0 2.21.0 2.21.0 2.23.0 - - - -
84 2.11.5 2.16.5 2.21.5 2.21.5 2.23.5 - - - -
83 - - - - - - - - -
82 2.12.0 2.17.0 2.22.0 2.22.0 2.24.0 - - - -
81 2.12.5 2.17.5 2.22.5 2.22.5 2.24.5 - - - -
80 2.13.0 2.18.0 2.23.0 2.23.0 2.25.0 - - - -
79 2.13.5 2.18.5 2.23.5 2.23.5 - - - - -
78 2.14.0 2.19.0 2.24.0 2.24.0 2.25.5 - - - -
77 - - - - - - - - -
76 2.14.5 2.19.5 2.24.5 2.24.5 2.26.0 - - - -
75 2.15.0 2.20.0 2.25.0 2.25.0 2.26.5 - - - -
74 2.15.5 2.20.5 2.25.5 2.25.5 - - - - -
73 - - - - 2.27.0 - - - -
72 2.16.0 2.21.0 2.26.0 2.26.0 2.27.5 - - - -
71 2.16.5 2.21.5 2.26.5 2.26.5 - - - - -
70 2.17.0 2.22.0 2.27.0 2.27.0 2.28.0 - - - -
69 2.17.5 2.22.5 2.27.5 2.27.5 2.28.5 - - - -
68 2.18.0 2.23.0 2.28.0 2.28.0 2.29.0 - - - -
67 - - - - - – - - -
66 2.18.5 2.23.5 2.28.5 2.28.5 2.29.5 - - - -
65 2.19.0 2.24.0 2.29.0 2.29.0 2.30.0 - - - -
64 2.19.5 2.24.5 2.29.5 2.29.5 - - - - -
63 - - - - 2.30.5 - - - -
62 2.20.0 2.25.0 2.30.0 2.30.0 2.31.0 - - - -
61 2.20.5 2.25.5 2.30.5 2.30.5 - – - - -
60 2.21.0 2.26.0 2.31.0 2.31.0 2.31.5 - - - -
59 2.21.5 2.26.5 2.31.5 2.31.5 2.32.0 – - - -
58 2.22.0 2.27.0 2.32.0 2.32.0 - - - - -
57 - - - - 2.32.5 - - - -
56 2.22.5 2.27.5 2.32.5 2.32.5 2.33.0 - - - -
55 2.23.0 2.28.0 2.33.0 2.33.0 - - - - -
54 2.23.5 2.28.5 2.33.5 2.33.5 2.33.5 - - - -
53 - - - - 2.34.0 - - - -
52 2.24.0 2.29.0 2.34.0 2.34.0 - - - - -
51 2.24.5 2.29.5 2.34.5 2.34.5 2.34.5 - - - -
50 2.25.0 2.30.0 2.35.0 2.35.0 2.35.0 - - - -
Notă: În condiţii meteorologice nefavorabile (ploi, noroi, zăpadă, polei, temperatura aerului mai mare de +25ºC la umbră, sau mai mică de –5ºC),
se facilitează cu 10 sec.
165
Ex.nr. 20
Alergare 100 m.
Bărbaţi
std.
anul 3-4
std.
anul 2
I
-25;
std. anul 1
II
25 – 29
mil./termen
III
30 – 34
IV
35 – 39
V
40 – 44
VI
45 - 49
VII
50+
Peste 100 0,1s = 1p 0,1s = 1p 0,1s = 1p 0,1s = 1p 0,1s = 1p 0,1s = 1p 0,1s = 1p 0,1s = 1p 0,1s = 1p
100 13.2 13.4 13.6 13.8 14.0 14.4 14.8 15.3 15.8
99 - - - - - - - -
98 - - - - - - - -
97 - - 13.9 14.1 14.5 14.9 15.4 15.9
96 13.3 13.5 13.7 - - - - - -
95 - - - 14.0 14.2 14.6 15.0 15.5 16.0
94 - - - - - - - - -
93 13.4 13.6 13.8 14.1 14.3 14.7 15.1 15.6 16.1
92 - - - - - - - - -
91 - - - - - - - - -
90 13.5 13.7 13.9 14.2 14.4 14.8 15.2 15.7 16.2
89 - - - - - - - - -
88 - - - - - - - - 16.3
87 - - - 14.3 14.5 14.9 15.3 15.8 -
86 13.6 13.8 14.0 - - - - - 16.4
85 - - - 14.4 14.6 15.0 15.4 15.9 -
84 - - - - - - - - 16.5
83 13.7 13.9 14.1 14.5 14.7 15.1 15.5 16.0 -
82 - - - - - - - - 16.6
81 - - - - - - - - -
80 13.8 14.0 14.2 14.6 14.8 15.2 15.6 16.1 16.7
79 - - - - - - - - -
78 - - - - - - - - 16.8
77 13.9 14.1 14.3 14.7 14.9 15.3 15.7 16.2 -
76 - - - - - - - - 16.9
75 14.0 14.2 14.4 14.8 15.0 15.4 15.8 16.3 -
74 - - - - - - - - 17.0
73 14.1 14.3 14.5 14.9 15.1 15.5 15.9 16.4 -
72 - - - - - - - - 17.1
71 - - - - - - - - -
70 14.2 14.4 14.6 15.0 15.2 15.6 16.0 16.5 17.2
69 - - - - - - - - -
68 - - - - 15.3 - 16.1 16.6 17.3
67 14.3 14.5 14.7 15.1 - 15.7 - - -
66 - - - - 15.4 - 16.2 16.7 17.4
65 14.4 14.6 14.8 15.2 - 15.8 - - -
64 - - - - 15.5 16.3 16.8 17.5
63 14.5 14.7 14.9 15.3 - 15.9 - - -
62 - - - - 15.6 - 16.4 16.9 17.6
61 - - - - - - - - -
60 14.6 14.8 15.0 15.4 15.7 16.0 16.5 17.0 17.7
59 - - - - - - - - -
58 - - - - 15.8 16.1 16.6 17.1 17.8
57 14.7 14.9 15.1 15.5 - - - - -
56 - - - - 15.9 16.2 16.7 17.2 17.9
55 14.8 15.0 15.2 15.6 - - - - -
54 - - - - 16.0 16.3 16.8 17.3 18.0
53 14.9 15.1 15.3 15.7 - - - - -
52 - - - - 16.1 16.4 16.9 17.4 18.1
51 - - - - - - - - -
50 15.0 15.2 15.4 15.8 16.2 16.5 17.0 17.5 18.2
Notă: - în condiţii meteorologice nefavorabile (ploi, noroi, zăpadă, polei, temperatura aerului mai mare de +25ºC la umbră, sau mai mică de –
5ºC), se facilitează cu 0,5 sec.
166
Ex.nr. 22
Alergare
de suveică
10x10 m.
Bărbaţi
std.
anul 3-4
std.
anul 2
I
-25;
std. anul 1
II
25 – 29
mil./termen
III
30 – 34
IV
35 – 39
V
40 – 44
VI
45 - 49
VII
50+
Peste 100 1ms = 1p 1ms = 1p 1ms = 1p 1ms = 1p 1ms = 1p 1ms = 1p 1ms = 1p 1ms = 1p 1ms = 1p
100 27.0 27.5 28.0 28.5 29.0 29.5 30.0
99 - - - - - - - - -
98 - - - - - 29.6 30.1 - -
97 - - - - - - - - -
96 27.1 27.6 28.1 28.6 29.1 29.7 30.2 - -
95 - - - - - - - - -
94 - - - - - - - - -
93 27.2 27.7 28.2 28.7 29.2 29.8 30.3
92 - - - - - - - - -
91 - - - - - - - - -
90 27.3 27.8 28.3 28.8 29.3 29.9 30.4
89 - - - - - - - - -
88 - - - - - 30.0 30.5 - -
87 - - - - - - - - -
86 27.4 27.9 28.4 28.9 29.4 30.1 30.6 - -
85 - - - - - - - - -
84 - - - - - - - - -
83 27.5 28.0 28.5 29.0 29.5 30.2 30.7 - -
82 - - - - - - - - -
81 - - - - - - - - -
80 27.6 28.1 28.6 29.1 29.6 30.3 30.8
79 - - - - - - - - -
78 - - - - - 30.4 30.9 - -
77 - - - - - - -
76 27.7 28.2 28.7 29.2 29.7 30.5 31.0 - -
75 - - - - - - - - -
74 - - - - - - - - -
73 27.8 28.3 28.8 29.3 29.8 30.6 31.1 - -
72 - - - - - - - - -
71 - - - - - - - - -
70 27.9 28.4 28.9 29.4 29.9 30.7 31.2
69 - - - - - - - - -
68 - - - - - 30.8 31.3 - -
67 - - - - - - - - -
66 28.0 28.5 29.0 29.5 30.0 30.9 31.4 - -
65 - - - - - - - - -
64 - - - - - - - - -
63 28.1 28.6 29.1 29.6 30.1 31.0 31.5 - -
62 - - - - - - - - -
61 - - - - - - - - -
60 28.2 28.7 29.2 29.7 30.2 31.1 31.6
59 - - - - - - -
58 - - - - - 31.2 31.7 - -
57 - - - - - - -
56 28.3 28.8 29.3 29.8 30.3 31.3 31.8 - -
55 - - - - - - - - -
54 - - - - - - - - -
53 28.4 28.9 29.4 29.9 30.4 31.4 31.9 - -
52 - - - - - - - - -
51 - - - - - - - - -
50 28.5 29.0 29.5 30.0 30.5 31.5 32.0
167
Ex.nr. 23
Alergare
1000 m.
Bărbaţi
std.
anul 3-4
std.
anul 2
I
-25;
std. anul 1
II
25 – 29
mil./termen
III
30 – 34
IV
35 – 39
V
40 – 44
VI
45 - 49
VII
50+
Peste 100 2s = 1p 2s = 1p 2s = 1p 2s = 1p 2s = 1p 2s = 1p 2s = 1p 2s = 1p 2s = 1p
100 3.10 3.15 3.20 3.30 3.40 3.50 4.10 4.55 5.25
99 3.11 3.16 3.21 3.31 3.41 3.51 4.11 4.56 5.26
98 3.12 3.17 3.22 3.32 3.42 3.52 4.12 4.57 5.27
97 - 3.18 3.23 3.33 3.43 3.53 4.13 4.58 5.28
96 3.13 3.19 3.24 3.34 3.44 3.54 4.14 4.59 5.29
95 3.14 - 3.25 3.35 3.45 3.55 4.15 5.00 5.30
94 3.15 3.20 3.26 3.36 3.46 3.56 4.16 5.01 5.31
93 - 3.21 3.27 3.37 3.47 3.57 4.17 5.02 5.32
92 3.16 3.22 3.28 3.38 3.48 3.58 4.18 5.03 5.33
91 3.17 3.23 3.29 3.39 3.49 3.59 4.19 5.04 5.34
90 3.18 3.24 3.30 3.40 3.50 4.00 4.20 5.05 5.36
89 3.19 3.25 3.31 3.41 3.51 4.01 4.22 5.06 5.37
88 3.20 3.26 3.32 3.42 3.52 4.02 4.24 5.07 5.38
87 - 3.27 3.33 3.43 3.53 4.03 4.26 5.08 5.39
86 3.21 3.28 3.34 3.44 3.54 4.04 4.28 5.09 5.40
85 3.22 - 3.35 3.45 3.55 4.05 4.30 5.10 5.41
84 3.23 3.29 3.36 3.46 3.56 4.06 4.32 5.11 5.42
83 - 3.30 3.37 3.47 3.57 4.07 4.34 5.12 5.43
82 3.24 3.31 3.38 3.48 3.58 4.08 4.36 5.13 5.44
81 3.25 3.32 3.39 3.49 3.59 4.09 4.38 5.14 5.45
80 3.26 3.33 3.40 3.50 4.00 4.10 4.40 5.15 5.47
79 3.27 3.34 3.41 3.51 4.01 4.11 4.42 5.16 5.48
78 3.28 3.35 3.42 3.52 4.02 4.12 4.44 5.17 5.49
77 - 3.36 3.43 3.53 4.03 4.13 4.46 5.18 5.50
76 3.29 3.37 3.44 3.54 4.04 4.14 4.48 5.19 5.51
75 3.30 - 3.45 3.55 4.05 4.15 4.50 5.20 5.52
74 3.31 3.38 3.46 3.56 4.06 4.16 4.52 5.22 5.53
73 - 3.39 3.47 3.57 4.07 4.17 4.54 5.24 5.54
72 3.32 3.40 3.48 3.58 4.08 4.18 4.56 5.26 5.55
71 3.33 3.41 3.49 3.59 4.09 4.19 4.58 5.28 5.56
70 3.34 3.42 3.50 4.00 4.10 4.20 5.00 5.30 5.58
69 3.35 3.43 3.51 4.01 4.11 4.21 5.02 5.31 5.59
68 3.36 3.44 3.52 4.02 4.12 4.22 5.04 5.32 6.00
67 - 3.45 3.53 4.03 4.13 4.23 5.06 5.33 6.01
66 3.37 3.46 3.54 4.04 4.14 4.24 5.08 5.34 6.02
65 3.38 - 3.55 4.05 4.15 4.25 5.10 5.35 6.03
64 3.39 3.47 3.56 4.06 4.16 4.26 5.12 5.37 6.04
63 - 3.48 3.57 4.07 4.17 4.27 5.14 5.39 6.05
62 3.40 3.49 3.58 4.08 4.18 4.28 5.16 5.41 6.06
61 3.41 3.50 3.59 4.09 4.19 4.29 5.18 5.43 6.07
60 3.42 3.51 4.00 4.10 4.20 4.30 5.20 5.45 6.09
59 3.43 3.52 4.01 4.11 4.21 4.31 5.22 5.46 6.10
58 3.44 3.53 4.02 4.12 4.22 4.32 5.24 5.47 6.11
57 - 3.54 4.03 4.13 4.23 4.33 5.26 5.48 6.12
56 3.45 3.55 4.04 4.14 4.24 4.34 5.28 5.49 6.13
55 3.46 - 4.05 4.15 4.25 4.35 5.30 5.50 6.14
54 3.47 3.56 4.06 4.16 4.26 4.36 5.32 5.52 6.15
53 - 3.57 4.07 4.17 4.27 4.37 5.34 5.54 6.16
52 3.48 3.58 4.08 4.18 4.28 4.38 5.36 5.56 6.17
51 3.49 3.59 4.09 4.19 4.29 4.39 5.38 5.58 6.18
50 3.50 4.00 4.10 4.20 4.30 4.40 5.40 6.00 6.20
Notă: În condiţii meteorologice nefavorabile (ploi, noroi, zăpadă, polei, temperatura aerului mai mare de +25ºC la umbră, sau mai mică de –5ºC),
se facilitează cu 10 sec.
168
Ex.nr. 24
Alergare
3000 m.
Bărbaţi
std.
anul 3-4
std.
anul 2
I
-25;
std. anul 1
II
25 – 29
mil./termen
III
30 – 34
IV
35 – 39
V
40 – 44
VI
45 - 49
VII
50+
Peste 100 5s = 1p 5s = 1p 5s = 1p 5s = 1p 5s = 1p 5s = 1p 5s = 1p 5s = 1p 5s = 1p
100 12.10 12.20 12.35 12.50 13.15 13.45 14.15 14.45 15.15
99 12.11 12.22 12.37 12.52 13.17 13.47 14.17 14.48 15.18
98 12.13 12.24 12.39 12.54 13.19 13.49 14.19 14.51 15.21
97 12.15 12.26 12.41 12.56 13.21 13.51 14.21 14.54 15.24
96 12.17 12.28 12.43 12.58 13.23 13.53 14.24 14.57 15.27
95 12.19 12.30 12.45 13.00 13.25 13.55 14.27 15.00 15.30
94 12.21 12.32 12.47 13.02 13.27 13.57 14.30 15.03 15.33
93 12.23 12.34 12.50 13.04 13.30 14.00 14.33 15.06 15.36
92 12.25 12.36 12.53 13.07 13.33 14.03 14.36 15.09 15.39
91 12.27 12.38 12.56 13.10 13.36 14.06 14.39 15.12 15.42
90 12.29 12.41 12.57 13.13 13.39 14.09 14.42 15.15 15.45
89 12.30 12.43 12.59 13.15 13.41 14.11 14.44 15.18 15.48
88 12.32 12.45 13.01 13.17 13.43 14.13 14.46 15.21 15.51
87 12.34 12.47 13.03 13.19 13.45 14.15 14.48 15.24 15.54
86 12.36 12.49 13.05 13.21 13.47 14.17 14.51 15.27 15.57
85 12.38 12.51 13.07 13.23 13.49 14.19 14.54 15.30 16.00
84 12.40 12.53 13.09 13.25 13.51 14.21 14.57 15.33 16.03
83 12.42 12.55 13.12 13.27 13.54 14.24 15.00 15.36 16.06
82 12.44 12.57 13.15 13.30 13.57 14.27 15.03 15.39 16.09
81 12.46 12.59 13.18 13.33 14.00 14.30 15.06 15.42 16.12
80 12.48 13.02 13.21 13.36 14.03 14.33 15.09 15.45 16.15
79 12.49 13.04 13.23 13.38 14.05 14.31 15.11 15.48 16.18
78 12.51 13.06 13.25 13.40 14.07 14.33 15.13 15.51 16.21
77 12.53 13.08 13.27 13.42 14.09 14.36 15.15 15.54 16.24
76 12.55 13.10 13.29 13.44 14.11 14.39 15.18 15.57 16.27
75 12.57 13.12 13.31 13.46 14.13 14.42 15.21 16.00 16.30
74 12.59 13.14 13.33 13.48 14.15 14.45 15.24 16.03 16.33
73 13.01 13.16 13.35 13.50 14.18 14.48 15.27 16.06 16.36
72 13.03 13.18 13.38 13.53 14.21 14.51 15.30 16.09 16.39
71 13.05 13.20 13.41 13.56 14.24 14.54 15.33 16.12 16.42
70 13.07 13.23 13.44 13.59 14.27 14.57 15.36 16.15 16.45
69 13.08 13.25 13.46 14.01 14.29 14.57 15.38 16.18 16.48
68 13.10 13.27 13.48 14.03 14.31 14.59 15.40 16.21 16.51
67 13.12 13.29 13.50 14.05 14.33 15.01 15.42 16.24 16.54
66 13.14 13.31 13.52 14.07 14.35 15.03 15.45 16.27 16.57
65 13.16 13.33 13.54 14.09 14.37 15.05 15.48 16.30 17.00
64 13.18 13.37 13.56 14.11 14.39 15.08 15.51 16.33 17.03
63 13.20 13.37 13.58 14.13 14.42 15.11 15.54 16.36 17.06
62 13.22 13.39 14.01 14.16 14.45 15.14 15.57 16.39 17.09
61 13.24 13.41 14.04 14.19 14.48 15.17 16.00 16.42 17.12
60 13.26 13.44 14.07 14.22 14.51 15.21 16.03 16.45 17.15
59 13.27 13.46 14.09 14.24 14.53 15.23 16.05 16.48 17.18
58 13.29 13.48 14.11 14.26 14.55 15.25 16.07 16.51 17.21
57 13.31 13.50 14.13 14.28 14.57 15.27 16.09 16.54 17.24
56 13.33 13.52 14.15 14.30 14.59 15.29 16.12 16.57 17.27
55 13.35 13.54 14.17 14.32 15.01 15.31 16.15 17.00 17.30
54 13.37 13.56 14.19 14.34 15.03 15.33 16.18 17.03 17.33
53 13.39 13.58 14.21 14.36 15.06 15.36 16.21 17.06 17.36
52 13.41 14.00 14.24 14.39 15.09 15.39 16.24 17.09 17.39
51 13.43 14.02 14.27 14.42 15.12 15.42 16.27 17.12 17.42
50 13.45 14.05 14.30 14.45 15.15 15.45 16.30 17.15 17.45
Notă: - în condiţii meteorologice nefavorabile (ploi, noroi, zăpadă, polei, temperatura aerului mai mare de +25ºC la umbră, sau mai mică de –
5ºC), se facilitează cu 40 sec.
169
Ex.nr. 25
Aruncarea
grenadei
600 gr.
Bărbaţi
std.
anul 3-4
std.
anul 2
I
-25;
std. anul 1
II
25 – 29
mil./termen
III
30 – 34
IV
35 – 39
V
40 – 44
VI
45 - 49
VII
50+
Peste 100 1m = 1p 1m = 1p 1m = 1p 1m = 1p 1m = 1p 1m = 1p 1m = 1p 1m = 1p 1m = 1p
100 47 46 45 44 42 40 - - -
99 - - - - - - - - -
98 - - - - - - - - -
97 46 45 44 43 41 - - - -
96 - - - - - - - - -
95 - - - - - 39 - - -
94 45 44 43 42 40 - - - -
93 - - - - - - - - -
92 - - - - - - - - -
91 - - - - - - - - -
90 44 43 42 41 39 38 - - -
89 - - - - - - - - -
88 - - - - - - - - -
87 43 42 41 40 38 37 - - -
86 - - - - - - - - -
85 - - - - - - - - -
84 42 41 40 39 37 36 - - -
83 - - - - - - - - -
82 - - - - - - - - -
81 - - - - - - - - -
80 41 40 39 38 36 35 - - -
79 - - - - - - - - -
78 - - - - - - - - -
77 40 39 38 37 35 34 - - -
76 - - - - - - - - -
75 - - - - - - - -
74 39 38 37 36 34 33 - - -
73 - - - - - - - - -
72 - - - - - - - - -
71 - - - - - - - - -
70 38 37 36 35 33 32 - - -
69 - - - - - - - - -
68 - - - - - - - - -
67 37 36 35 34 32 31 - - -
66 - - - - - - - - -
65 - - - - - - - - -
64 36 35 34 33 31 30 - - -
63 - - - - - - - - -
62 - - - - - - - -
61 - - - - - - - - -
60 35 34 33 32 30 29 - - -
59 - - - - - - - - -
58 - - - - - - - - -
57 34 33 32 31 29 28 - - -
56 - - - - - - - - -
55 - - - - - - - - -
54 33 32 31 30 28 27 - - -
53 - - - - - - - - -
52 - - - - - - - - -
51 - - - - - - - - -
50 32 31 30 29 27 26 - - -
170
Ex.nr. 30
Înotul
100 m.
Bărbaţi
std.
anul 3-4
std.
anul 2
I
-25;
std. anul 1
II
25 – 29
mil./termen
III
30 – 34
IV
35 – 39
V
40 – 44
VI
45 - 49
VII
50+
Peste 100 1s = 1p 1s = 1p 1s = 1p 1s = 1p 1s = 1p 1s = 1p 1s = 1p 1s = 1p 1s = 1p
100 1.20 1.30 1.40 1.50 2.00 2.10 2.35 3.00 3.15
99 1.21 1.31 1.41 1.51 2.01 2.11 2.36 3.01 3.16
98 1.22 1.32 1.42 1.52 2.02 2.12 2.37 3.02 3.17
97 1.23 1.33 1.43 1.53 2.03 2.13 2.38 3.03 3.18
96 1.24 1.34 1.44 1.54 2.04 2.14 2.39 3.04 3.19
95 1.25 1.35 1.45 1.55 2.05 2.15 2.40 3.05 3.20
94 1.26 1.36 1.46 1.56 2.06 2.16 2.41 3.06 3.21
93 1.27 1.37 1.47 1.57 2.07 2.17 2.42 3.07 3.22
92 1.28 1.38 1.48 1.58 2.08 2.18 2.43 3.08 3.23
91 1.29 1.39 1.49 1.59 2.09 2.19 2.44 3.09 3.24
90 1.30 1.40 1.50 2.00 2.10 2.20 2.45 3.10 3.25
89 1.31 1.41 1.51 2.01 2.11 2.21 2.46 3.11 3.26
88 1.32 1.42 1.52 2.02 2.12 2.22 2.47 3.12 3.27
87 1.33 1.43 1.53 2.03 2.13 2.23 2.48 3.13 3.28
86 1.34 1.44 1.54 2.04 2.14 2.24 2.49 3.14 3.29
85 1.35 1.45 1.55 2.05 2.15 2.25 2.50 3.15 3.30
84 1.36 1.46 1.56 2.06 2.16 2.26 2.51 3.16 3.31
83 1.37 1.47 1.57 2.07 2.17 2.27 2.52 3.17 3.32
82 1.38 1.48 1.58 2.08 2.18 2.28 2.53 3.18 3.33
81 1.39 1.49 1.59 2.09 2.19 2.29 2.54 3.19 3.34
80 1.40 1.50 2.00 2.10 2.20 2.30 2.55 3.20 3.35
79 1.41 1.51 2.01 2.11 2.21 2.31 2.56 3.21 3.36
78 1.42 1.52 2.02 2.12 2.22 2.32 2.57 3.22 3.37
77 1.43 1.53 2.03 2.13 2.23 2.33 2.58 3.23 3.38
76 1.44 1.54 2.04 2.14 2.24 2.34 2.59 3.24 3.39
75 1.45 1.55 2.05 2.15 2.25 2.35 3.00 3.25 3.40
74 1.46 1.56 2.06 2.16 2.26 2.36 3.01 3.26 3.41
73 1.47 1.57 2.07 2.17 2.27 2.37 3.02 3.27 3.42
72 1.48 1.58 2.08 2.18 2.28 2.38 3.03 3.28 3.43
71 1.49 1.59 2.09 2.19 2.29 2.39 3.04 3.29 3.44
70 1.50 2.00 2.10 2.20 2.30 2.40 3.05 3.30 3.45
69 1.51 2.01 2.11 2.21 2.31 2.41 3.06 3.31 3.46
68 1.52 2.02 2.12 2.22 2.32 2.42 3.07 3.32 3.47
67 1.53 2.03 2.13 2.23 2.33 2.43 3.08 3.33 3.48
66 1.54 2.04 2.14 2.24 2.34 2.44 3.09 3.34 3.49
65 1.55 2.05 2.15 2.25 2.35 2.45 3.10 3.35 3.50
64 1.56 2.06 2.16 2.26 2.36 2.46 3.11 3.36 3.51
63 1.57 2.07 2.17 2.27 2.37 2.47 3.12 3.37 3.52
62 1.58 2.08 2.18 2.28 2.38 2.48 3.13 3.38 3.53
61 1.59 2.09 2.19 2.29 2.39 2.49 3.14 3.39 3.54
60 2.00 2.10 2.20 2.30 2.40 2.50 3.15 3.40 3.55
59 2.01 2.11 2.21 2.31 2.41 2.51 3.16 3.41 3.56
58 2.02 2.12 2.22 2.32 2.42 2.52 3.17 3.42 3.57
57 2.03 2.13 2.23 2.33 2.43 2.53 3.18 3.43 3.58
56 2.04 2.14 2.24 2.34 2.44 2.54 3.19 3.44 3.59
55 2.05 2.15 2.25 2.35 2.45 2.55 3.20 3.45 4.00
54 2.06 2.16 2.26 2.36 2.46 2.56 3.21 3.46 4.01
53 2.07 2.17 2.27 2.37 2.47 2.57 3.22 3.47 4.02
52 2.08 2.18 2.28 2.38 2.48 2.58 3.23 3.48 4.03
51 2.09 2.19 2.29 2.39 2.49 2.59 3.24 3.49 4.04
50 2.10 2.20 2.30 2.40 2.50 3.00 3.25 3.50 4.05
171
Ex.nr. 31
Înot cu
echipament
şi armă
Bărbaţi
std.
anul 3-4
std.
anul 2
I
-25;
std. anul 1
II
25 – 29
mil./termen
III
30 – 34
IV
35 – 39
V
40 – 44
VI
45 - 49
VII
50+
100 165 160 155 145 135 - - - -
99 164 159 154 144 134 - - - -
98 163 158 153 143 133 - - - -
97 162 157 152 142 132 - - - -
96 161 156 151 141 131 - - - -
95 160 155 150 140 130 - - - -
94 158 153 148 138 128 - - - -
93 156 151 146 136 126 - - - -
92 154 149 144 134 124 - - - -
91 152 147 142 132 122 - - - -
90 150 145 140 130 120 - - - -
89 149 144 139 129 119 - - - -
88 148 143 138 128 118 - - - -
87 147 142 137 127 117 - - - -
86 146 141 136 126 116 - - - -
85 145 140 135 125 115 - - - -
84 143 138 133 123 113 - - - -
83 141 136 131 121 111 - - - -
82 139 134 129 119 109 - - - -
81 137 132 127 117 107 - - - -
80 135 130 125 115 105 - - - -
79 134 129 124 114 104 - - - -
78 133 128 123 113 103 - - - -
77 132 127 122 112 102 - - - -
76 131 126 121 111 101 - - - -
75 130 125 120 110 100 - - - -
74 128 123 118 108 98 - - - -
73 126 121 116 106 96 - - - -
72 124 119 114 104 94 - - - -
71 122 117 112 102 92 - - - -
70 120 115 110 100 90 - - - -
69 119 114 109 99 89 - - - -
68 118 113 108 98 88 - - - -
67 117 112 107 97 87 - - - -
66 116 111 106 96 86 - - - -
65 115 110 105 95 85 - - - -
64 113 108 103 93 83 - - - -
63 111 106 101 91 81 - - - -
62 109 104 99 89 79 - - - -
61 107 102 97 87 77 - - - -
60 105 100 95 85 75 - - - -
59 103 98 93 83 73 - - - -
58 101 96 91 81 71 - - - -
57 99 94 89 79 69 - - - -
56 97 92 87 77 67 - - - -
55 95 90 85 75 65 - - - -
54 93 88 83 73 63 - - - -
53 91 86 81 71 61 - - - -
52 89 84 79 69 59 - - - -
51 87 82 77 67 57 - - - -
50 85 80 75 65 55 - - - -
172
Ex.nr. 8
Flotări
de braţe
Femei
std.
anul 3-4
std.
anul 2
I
- 25
std. anul 1
II
25-29
III
30 – 34
IV
35 – 39
V
40 – 44
VI
45+
Peste 100 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p
100 50 48 45 42 40 36 34 30
99 - - - - - - - -
98 49 47 44 41 39 35 33 29
97 - - - - - - - -
96 48 46 43 40 38 34 32 28
95 - - - - - - - -
94 47 45 42 39 37 33 31 -
93 46 44 41 38 - - - 27
92 - - - - 36 32 30 -
91 45 43 40 37 - - - -
90 44 42 39 36 35 31 29 26
89 - - - - 34 - - -
88 43 41 38 35 - 30 28 25
87 - - - - 33 - - -
86 42 40 37 34 32 29 27 24
85 - - - - - - - -
84 41 39 36 33 31 28 26 23
83 40 38 35 32 30
82 - - - - - 27 25 22
81 39 37 34 31 29 - - -
80 38 36 33 30 28 26 24 21
79 - 35 - - - - - -
78 37 - 32 29 27 25 23 20
77 - 34 - - - - -
76 36 33 31 28 26 24 22 19
75 35 - 30 27 25 - 21 -
74 - 32 - - - 23 - 18
73 34 31 29 26 24 - 20 -
72 33 - 28 25 23 22 19 17
71 - 30 - - - - - -
70 32 29 27 24 22 21 18 16
69 31 28 26 - - - - -
68 - - - 23 21 20 17 15
67 30 27 25 - - - - -
66 29 26 24 22 20 19 16 14
65 - - - - - - - -
64 28 25 23 21 19 18 15 13
63 27 24 22 20 18 17 14 -
62 - - - - - - - 12
61 26 23 21 19 17 16 13 -
60 25 22 20 18 16 15 12 11
59 - - - - - - - -
58 24 21 19 17 15 14 11 10
57 23 20 18 16 - - -
56 - - - - 14 13 10 9
55 22 19 17 15 - - - -
54 21 18 16 14 13 12 9 8
53 - - - - 12 11 - -
52 20 17 15 13 - - 8 7
51 19 16 14 12 11 10 - -
50 18 15 13 11 10 9 7 6
173
Ex.nr. 9
Ridicarea
trunchiului
Femei
std.
anul 3-4
std.
anul 2
I
- 25
std. anul 1
II
25-29
III
30 – 34
IV
35 – 39
V
40 – 44
VI
45+
Peste 100 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p
100 82 80 78 75 72 68 64 60
99 81 79 77 74 71 67 63 59
98 80 78 - 73 70 66 62 58
97 - - 76 72 69 65 61 57
96 79 77 75 - - - - -
95 78 76 - 71 68 64 60 56
94 77 - 74 70 67 63 59 55
93 - 75 73 69 66 62 58 54
92 76 74 68 65 61 57 53
91 - - 72 - - - - -
90 75 73 71 67 64 60 56 52
89 74 72 - 66 63 59 55 51
88 - - 70 65 62 58 54 50
87 73 71 69 64 61 57 53 49
86 72 70 68 - - - - -
85 - - - 63 60 56 52 48
84 71 69 67 62 59 55 51 47
83 70 68 66 61 58 54 50 46
82 - - 65 60 57 53 49 45
81 69 67 - - - - - -
80 68 66 64 59 56 52 48 44
79 - - 63 58 55 51 47 43
78 67 65 62 57 54 50 46 42
77 66 64 - - - - - -
76 - - 61 56 53 49 45 41
75 65 63 60 55 52 48 44 40
74 64 62 59 54 51 47 43 39
73 - - - - - - - -
72 63 61 58 53 50 46 42 38
71 62 60 57 52 49 45 41 37
70 61 59 56 51 48 44 40 36
69 - - - - - - - -
68 60 58 55 50 47 43 39 35
67 59 57 54 49 46 42 38 34
66 58 56 53 48 45 41 37 33
65 57 55 52 47 44 40 36 32
64 - - - - - - - -
63 56 54 51 46 43 39 35 31
62 55 53 50 45 42 38 34 30
61 54 52 49 44 41 37 33 29
60 53 51 48 43 40 36 32 28
59 - - - - - - - -
58 52 50 47 42 39 35 31 27
57 51 49 46 41 38 34 30 26
56 50 48 45 40 37 33 29 25
55 49 47 44 39 36 32 28 24
54 - - - - - - - -
53 48 46 43 38 35 31 27 23
52 47 45 42 37 34 30 26 22
51 46 44 41 36 33 29 25 21
50 45 43 40 35 32 28 24 20
174
Ex.nr. 20
Alergare
100 m. (60 m.)
Femei
std.
anul 3-4
std.
anul 2
I
pînă la 25
std. anul 1
II
25-39
III
30 – 34
IV
35 – 39
Alergare 60 m.
V
40 – 44 VI
45+
Peste 100 0,1s = 1p 0,1s = 1p 0,1s = 1p 0,1s = 1p 0,1s = 1p 0,1s = 1p 0,1s = 1p 0,1s = 1p
100 15.6 15.8 16.0 16.5 17.3 17.9 10.2 10.7
99 - - - - - - - -
98 15.7 15.9 16.1 16.6 17.4 18.0 - -
97 - - - - - - 10.3 -
96 15.8 16.0 16.2 16.7 17.5 18.1 - 10.8
95 - - 16.3 16.8 - - - -
94 15.9 16.1 - - 17.6 18.2 10.4 -
93 - - 16.4 16.9 - - - 10.9
92 16.0 16.2 16.5 17.0 17.7 18.3 10.5 -
91 - - - - - - - -
90 16.1 16.3 16.6 17.1 17.8 18.4 10.6 11.0
89 - - - - - - - -
88 16.2 16.4 16.7 17.2 17.9 18.5 - -
87 - - - - - - 10.7 -
86 16.3 16.5 16.8 17.3 18.0 18.6 - 11.1
85 - - 16.9 17.4 - - - -
84 16.4 16.6 - - 18.1 18.7 10.8 -
83 - - 17.0 17.5 - - 11.2
82 16.5 16.7 17.1 17.6 18.2 18.8 10.9 -
81 - - - - - - -
80 16.6 16.8 17.2 17.7 18.3 18.9 11.0 11.3
79 - - - - - - - -
78 16.7 16.9 17.3 17.8 18.4 19.0 - -
77 - - - - - 11.1 11.4
76 16.8 17.0 17.4 17.9 18.5 19.1 - -
75 - 17.1 17.5 18.0 - - -
74 16.9 - - - 18.6 19.2 11.2 11.5
73 - 17.2 17.6 18.1 - - - -
72 17.0 17.3 17.7 18.2 18.7 19.3 11.3 11.6
71 - - - - - - - -
70 17.1 17.4 17.8 18.3 18.8 19.4 11.4 11.7
69 - - - - - - - -
68 17.2 17.5 17.9 18.4 18.9 19.5 - -
67 - - - - - - 11.5 11.8
66 17.3 17.6 18.0 18.5 19.0 19.6 - -
65 - 17.7 18.1 18.6 19.1 19.7 - -
64 17.4 - - - - - 11.6 11.9
63 - 17.8 18.2 18.7 19.2 19.8 - -
62 17.5 17.9 18.3 18.8 19.3 19.9 11.7 12.0
61 - - - - - - - -
60 17.6 18.0 18.4 18.9 19.4 20.0 11.8 12.1
59 17.7 - - - - - - -
58 - 18.1 18.5 19.0 19.5 20.1 - -
57 17.8 - - - - - 11.9 12.2
56 - 18.2 18.6 19.1 19.6 20.2 - -
55 17.9 - - - - - -
54 - 18.3 18.7 19.2 19.7 20.3 12.0 12.3
53 18.0 18.4 18.8 19.3 19.8 20.4 - -
52 - - - - - - 12.1 12.4
51 18.1 18.5 18.9 19.4 19.9 20.5 - -
50 18.2 18.6 19.0 19.5 20.0 20.6 12.2 12.5
Notă: În condiţii meteorologice nefavorabile (ploi, noroi, zăpadă, polei, temperatura aerului mai mare de +25ºC la umbră, sau
mai mică de –5ºC), se facilitează cu 0,5 sec.
175
Ex.nr. 23
Alergare de suveică
10x10 m.
Femei
std.
anul 3-4
std.
anul 2
I
- 25
std. anul 1
II
25-29
III
30 – 34
IV
35 – 39
V
40 – 44
VI
45+
Peste 100 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p 1r = 1p
100 33.0 33.5 34.5 35.5 36.5 37.5 - -
99 - - - - - - - -
98 33.1 33.6 34.6 35.6 36.6 37.6 - -
97 - - - - - - - -
96 33.2 33.7 34.7 35.7 36.7 37.7 - -
95 - - - - - - - -
94 33.3 33.8 34.8 35.8 36.8 37.8 - -
93 - - - - - - - -
92 33.4 33.9 34.9 35.9 36.9 37.9 - -
91 - - - - - - - -
90 33.5 34.0 35.0 36.0 37.0 38.0 - -
89 - - - - - - - -
88 33.6 34.1 35.1 36.1 37.1 38.1 - -
87 - - - - - - - -
86 33.7 34.2 35.2 36.2 37.2 38.2 - -
85 - - - - - - - -
84 33.8 34.3 35.3 36.3 37.3 38.3 - -
83 - - - - - - - -
82 33.9 34.4 35.4 36.4 37.4 38.4 - -
81 - - - - - - - -
80 34.0 34.5 35.5 36.5 37.5 38.5 - -
79 - - - - - - - -
78 34.1 34.6 35.6 36.6 37.6 38.6 - -
77 - - - - - - - -
76 34.2 34.7 35.7 36.7 37.7 38.7 - -
75 - - - - - - - -
74 34.3 34.8 35.8 36.8 37.8 38.8 - -
73 - - - - - - - -
72 34.4 34.9 35.9 36.9 37.9 38.9 - -
71 - - - - - - - -
70 34.5 35.0 36.0 37.0 38.0 39.0 - -
69 - - - - - - - -
68 34.6 35.1 36.1 37.1 38.1 39.1 - -
67 - - - - - - - -
66 34.7 35.2 36.2 37.2 38.2 39.2 - -
65 - - - - - - - -
64 34.8 35.3 36.3 37.3 38.3 39.3 - -
63 - - - - - - - -
62 34.9 35.4 36.4 37.4 38.4 39.4 - -
61 - - - - - - - -
60 35.0 35.5 36.5 37.5 38.5 39.5 - -
59 - - - - - - - -
58 35.1 35.6 36.6 37.6 38.6 39.6 - -
57 - - - - - - - -
56 35.2 35.7 36.7 37.7 38.7 39.7 - -
55 - - - - - - - -
54 35.3 35.8 36.8 37.8 38.8 39.8 - -
53 - - - - - - - -
52 35.4 35.9 36.9 37.9 38.9 39.9 - -
51 - - - - - - - -
50 35.5 36.0 37.0 38.0 39.0 40.0 - -
176
Ex.nr. 23
Alergare
1000 m.
Femei
std.
anul 3-4
std.
anul 2
I
pînă la 25
std. anul 1
II
25-29
III
30 – 34
IV
35 – 39
V
40 – 44
VI
45+
Peste 100 2s = 1p 2s = 1p 2s = 1p 2s = 1p 2s = 1p 2s = 1p 2s = 1p 2s = 1p
100 3.50 4.00 4.10 4.30 4.50 5.10 5.30 5.50
99 3.51 4.01 4.11 4.31 4.51 5.11 5.31 5.51
98 3.52 4.02 4.12 4.32 4.52 5.12 5.32 5.52
97 3.53 4.03 4.13 4.33 4.53 5.13 5.33 5.53
96 3.44 4.04 4.14 4.34 4.54 5.14 5.34 5.54
95 3.45 4.05 4.15 4.35 4.55 5.15 3.35 5.55
94 3.56 4.06 4.16 4.36 4.56 5.16 5.36 5.56
93 3.57 4.07 4.17 4.37 4.57 5.17 5.37 5.57
92 3.58 4.08 4.18 4.38 4.58 5.18 5.38 5.58
91 4.00 4.10 4.20 4.40 5.00 5.20 5.40 6.00
90 4.02 4.12 4.22 4.42 5.02 5.22 5.42 6.02
89 4.03 4.13 4.23 4.43 5.03 5.23 5.43 6.03
88 4.04 4.14 4.24 4.44 5.04 5.24 5.44 6.04
87 4.05 4.15 4.25 4.45 5.05 5.25 5.45 6.05
86 4.06 4.16 4.26 4.46 5.06 5.26 5.46 6.06
85 4.07 4.17 4.27 4.47 5.07 5.27 5.47 6.07
84 4.08 4.18 4.28 4.48 5.08 5.28 5.48 6.08
83 4.09 4.19 4.29 4.49 5.09 5.29 5.49 6.09
82 4.10 4.20 4.30 4.50 5.10 5.30 5.50 6.10
81 4.12 4.22 4.32 4.52 5.12 5.32 5.52 6.12
80 4.14 4.24 4.34 4.54 5.14 5.34 5.54 6.14
79 4.15 4.25 4.35 4.55 5.15 3.35 5.55 6.15
78 4.16 4.26 4.36 4.56 5.16 5.36 5.56 6.16
77 4.17 4.27 4.37 4.57 5.17 5.37 5.57 6.17
76 4.18 4.28 4.38 4.58 5.18 5.38 5.58 6.18
75 4.19 4.29 4.39 4.59 5.19 5.39 5.59 6.19
74 4.20 4.30 4.40 5.00 5.20 5.40 6.00 6.20
73 4.21 4.31 4.41 5.01 5.21 5.41 6.01 6.21
72 4.22 4.32 4.42 5.02 5.22 5.42 6.02 6.22
71 4.24 4.34 4.44 5.04 5.24 5.44 6.04 6.24
70 4.26 4.36 4.46 5.06 5.26 5.46 6.06 6.26
69 4.27 4.37 4.47 5.07 5.27 5.47 6.07 6.27
68 4.28 4.38 4.48 5.08 5.28 5.48 6.08 6.28
67 4.29 4.39 4.49 5.09 5.29 5.49 6.09 6.29
66 4.30 4.40 4.50 5.10 5.30 5.50 6.10 6.30
65 4.31 4.41 4.51 5.11 5.31 5.51 6.11 6.31
64 4.32 4.42 4.52 5.12 5.32 5.52 6.12 6.32
63 4.33 4.43 4.53 5.13 5.33 5.53 6.13 6.33
62 4.34 4.44 4.54 5.14 5.34 5.54 6.14 6.34
61 4.36 4.46 4.56 5.16 5.36 5.56 6.16 6.36
60 4.38 4.48 4.58 5.18 5.38 5.58 6.18 6.38
59 4.39 4.49 4.59 5.19 5.39 5.59 6.19 6.39
58 4.40 4.50 5.00 5.20 5.40 6.00 6.20 6.40
57 4.41 4.51 5.01 5.21 5.41 6.01 6.21 6.41
56 4.42 4.52 5.02 5.22 5.42 6.02 6.22 6.42
55 4.43 4.53 5.03 5.23 5.43 6.03 6.23 6.43
54 4.44 4.54 5.04 5.24 5.44 6.04 6.24 6.44
53 4.45 4.55 5.05 5.25 5.45 6.05 6.25 6.45
52 4.46 4.56 5.06 5.26 5.46 6.06 6.26 6.46
51 4.48 4.58 5.08 5.28 5.48 6.08 6.28 6.48
50 4.50 5.00 5.10 5.30 5.50 6.10 6.30 6.50
Notă: În condiţii meteorologice nefavorabile (ploi, noroi, zăpadă, polei, temperatura aerului mai mare de +25ºC la umbră,
sau mai mică de –5ºC), se facilitează cu 10 sec.
177
Ex.nr. 24
Alergare
3000 m.
Femei
std.
anul 3-4
std.
anul 2
I
pînă la 25
std. anul 1
II
25-29
III
30 – 34
IV
35 – 39
V
40 – 44
VI
45+
Peste 100 5s = 1p 5s = 1p 5s = 1p 5s = 1p 5s = 1p 5s = 1p 5s = 1p 5s = 1p
100 13.15 13.25 13.35 13.45 14.10 14.45 15.20 15.40
99 13.19 13.29 13.39 13.49 14.14 14.49 15.24 15.44
98 13.23 13.33 13.43 13.53 14.18 14.53 15.28 15.48
97 13.27 13.37 13.47 13.57 14.22 14.57 15.32 15.52
96 13.31 13.41 13.51 14.01 14.16 15.01 15.36 15.56
95 13.35 13.45 13.55 14.05 14.30 15.05 15.40 16.00
94 13.40 13.50 14.00 14.10 14.35 15.10 15.45 16.05
93 13.45 13.55 14.05 14.15 14.40 15.15 15.50 16.10
92 13.50 14.00 14.10 14.20 14.45 15.20 15.55 16.15
91 13.55 14.05 14.15 14.25 14.50 15.25 16.00 16.20
90 14.00 14.10 14.20 14.30 14.55 15.30 16.05 16.25
89 14.04 14.14 14.24 14.34 14.59 15.34 16.09 16.29
88 14.08 14.18 14.28 14.38 15.03 15.38 16.13 16.33
87 14.12 14.22 14.32 14.42 15.07 15.42 16.17 16.37
86 14.16 14.26 14.36 14.46 15.11 15.46 16.21 16.41
85 14.20 14.30 14.40 14.50 15.15 15.50 16.24 16.45
84 14.25 14.35 14.45 14.55 15.20 15.55 16.30 16.50
83 14.30 14.40 14.50 15.00 15.25 16.00 16.35 16.55
82 14.35 14.45 14.55 15.05 15.30 16.05 16.40 17.00
81 14.40 14.50 16.00 15.10 15.35 16.10 16.45 17.05
80 14.45 14.55 15.05 15.15 15.40 16.15 16.50 17.10
79 14.49 14.59 15.09 15.19 15.44 16.19 16.54 17.14
78 14.53 15.03 15.13 15.23 15.48 16.23 16.58 17.18
77 14.57 15.07 15.17 15.27 15.52 16.27 17.02 17.22
76 15.01 15.11 15.21 15.31 15.56 16.31 17.06 17.16
75 15.05 15.15 15.24 15.35 16.00 16.35 17.10 17.30
74 15.10 15.20 15.30 15.40 16.05 16.40 17.15 17.35
73 15.15 15.25 15.35 15.45 16.10 16.45 17.20 17.40
72 15.20 15.30 15.40 15.50 16.15 16.50 17.25 17.45
71 15.25 15.35 15.45 15.55 16.20 16.55 17.30 17.50
70 15.30 15.40 15.50 16.00 16.25 17.00 17.35 17.55
69 15.34 15.44 15.54 16.04 16.29 17.04 17.39 17.59
68 15.38 15.48 15.58 16.08 16.33 17.08 17.43 18.03
67 15.42 15.52 16.02 16.12 16.37 17.12 17.47 18.07
66 15.46 15.56 16.06 16.16 16.41 17.16 17.51 18.11
65 15.50 16.00 16.10 16.20 16.45 17.20 17.55 18.15
64 15.55 16.05 16.15 16.25 16.50 17.25 18.00 18.20
63 16.00 16.10 16.20 16.30 16.55 17.30 18.05 18.25
62 16.05 16.15 16.25 16.35 17.00 17.35 18.10 18.30
61 16.10 16.20 16.30 16.40 17.05 17.40 18.15 18.35
60 16.15 16.25 16.35 16.45 17.10 17.45 18.20 18.40
59 16.20 16.30 16.40 16.50 17.15 17.50 18.25 18.45
58 16.25 16.35 16.45 16.55 17.20 17.55 18.30 18.50
57 16.30 16.40 16.50 17.00 17.25 18.00 18.35 18.55
56 16.35 16.45 16.55 17.05 17.30 18.05 18.40 19.00
55 16.40 16.50 17.00 17.10 17.35 18.10 18.45 19.05
54 16.45 16.55 17.05 17.15 17.40 18.15 18.50 19.10
53 16.50 17.00 17.10 17.20 17.45 18.20 18.55 19.15
52 16.55 17.05 17.15 17.25 17.50 18.25 19.00 19.20
51 17.00 17.10 17.20 17.30 17.55 18.30 19.05 19.25
50 17.05 17.15 17.25 17.35 18.00 18.35 19.10 19.30
Notă: În condiţii meteorologice nefavorabile (ploi, noroi, zăpadă, polei, temperatura aerului mai mare de +25ºC la umbră,
sau mai mică de –5ºC), se facilitează cu 40 sec.
178
Ex.nr. 32
Sărituri cu coarda
1 min.
Femei
std.
anul 3-4
std.
anul 2
I
pînă la 25
std. anul 1
II
25-29
III
30 – 34
IV
35 – 39
V
40 – 44
VI
45+
Peste 100 3r = 1p 3r = 1p 3r = 1p 3r = 1p 3r = 1p 3r = 1p 3r = 1p 3r = 1p
100 140 135 130 125 120 110 105 100
99 139 134 129 124 119 109 104 99
98 138 133 128 123 118 108 103 98
97 137 132 127 122 117 107 102 97
96 136 131 126 121 116 106 101 96
95 135 130 125 120 115 105 100 95
94 134 129 124 119 114 104 99 94
93 133 128 123 118 113 103 98 93
92 131 126 121 116 111 102 97 92
91 129 124 119 114 109 100 95 90
90 127 122 117 112 107 98 93 88
89 128 123 118 113 106 97 92 87
88 126 121 116 111 105 96 91 86
87 124 119 114 109 104 95 90 85
86 122 117 112 107 103 94 89 84
85 120 115 110 105 102 93 88 83
84 118 113 108 103 101 92 87 82
83 116 111 106 101 100 91 86 81
82 114 109 104 99 98 90 85 80
81 112 107 102 97 96 88 83 78
80 114 109 104 99 94 86 81 76
79 113 108 103 98 93 85 80 75
78 112 107 102 97 92 84 79 74
77 111 106 101 96 91 83 78 73
76 110 105 100 95 90 82 77 72
75 109 104 99 94 89 81 76 72
74 108 103 98 93 88 80 75 71
73 107 102 97 92 86 79 74 70
72 105 100 95 90 85 78 73 68
71 103 98 93 88 83 76 71 66
70 101 96 91 86 81 74 69 64
69 100 95 90 85 80 73 68 63
68 99 94 89 84 79 72 67 62
67 98 93 88 83 78 71 66 61
66 97 92 87 82 77 70 65 60
65 96 91 86 81 76 69 64 59
64 95 90 85 80 75 68 63 58
63 94 89 84 79 71 67 62 57
62 92 87 82 77 70 66 61 56
61 90 85 80 75 69 64 59 54
60 89 83 78 73 68 62 57 52
59 88 82 77 72 67 61 56 51
58 87 81 76 71 66 60 55 50
57 86 80 75 70 65 59 54 49
56 85 79 74 69 64 58 53 48
55 84 78 73 68 63 57 52 47
54 83 77 72 67 62 56 51 46
53 81 76 71 66 61 55 50 45
52 79 74 69 64 59 54 49 44
51 77 72 67 62 57 52 47 42
50 75 70 65 60 55 50 45 40
179
Anexa nr.20
la art. 33 al prezentului Regulament
Baremele de control pentru candidaţii
la studii în instituţiile militare de învăţămînt
Puncte
Bărbaţi Femei
Alergare
100 m.
Tracţiuni
în braţe la bara fixă
Ridicarea
trunchiului din culcat dorsal
Alergare
3000 m.
Alergare
100 m.
Ridicarea
trunchiului din culcat dorsal
Alergare
1000 m.
100 13.4 16 80 12.20 15.8 75 4.00
99 - - 79 12.22 - 74 4.01
98 - - - 12.24 15.9 - 4.02
97 13.5 - 78 12.26 - 73 4.03
96 - - 77 12.28 16.0 72 4.04
95 - - - 12.30 - - 4.05
94 13.6 - 76 12.32 16.1 71 4.06
93 - - 75 12.34 - 70 4.07
92 - - - 12.36 16.2 - 4.08
91 - 74 12.38 - 69 4.10
90 13.7 15 73 12.40 16.3 68 4.12
89 - - 72 12.42 - 67 4.13
88 - - - 12.44 16.4 - 4.14
87 13.8 - 71 12.46 - 66 4.15
86 - - 70 12.48 16.5 65 4.16
85 - - - 12.50 - - 4.17
84 13.9 - 69 12.52 16.6 64 4.18
83 - - 68 12.54 - 63 4.19
82 - - - 12.56 16.7 - 4.20
81 - - 67 12.58 - 62 4.22
80 14.0 14 66 13.00 16.8 61 4.24
79 - - 65 13.02 - 60 4.25
78 - - - 13.04 16.9 - 4.26
77 14.1 - 64 13.06 - 59 4.27
76 - - 63 13.08 17.0 58 4.28
75 - - - 13.10 - - 4.29
74 14.2 - 62 13.12 17.1 57 4.30
73 - - 61 13.14 - 56 4.31
72 - - - 13.16 17.2 - 4.32
71 - - 60 13.18 - 55 4.34
70 14.3 13 59 13.20 17.3 54 4.36
69 - - 58 13.22 - 53 4.37
68 - - - 13.24 17.4 - 4.38
67 14.4 - 57 13.26 - 52 4.39
66 - - 56 13.28 17.5 51 4.40
65 - 12 - 13.30 17.6 - 4.41
64 14.5 - 55 13.32 - 50 4.42
63 - - 54 13.34 17.7 49 4.43
62 - - - 13.36 17.8 - 4.44
61 - - 53 13.38 - 48 4.46
60 14.6 11 52 13.40 17.9 47 4.48
59 - - 51 13.42 18.0 46 4.49
58 14.7 - - 13.44 - - 4.50
57 - - 50 13.46 18.1 45 4.51
56 - - 49 13.48 18.2 44 4.52
55 14.8 10 - 13.50 - - 4.53
54 - - 48 13.52 18.3 43 4.54
53 - - 47 13.54 18.4 42 4.55
52 14.9 - - 13.56 - - 4.56
51 - - 46 13.58 18.5 41 4.58
50 15.0 9 45 14.00 18.6 40 5.00
180