Romanii in oglinda timpului - Libris.ro in oglinda... · 2016-09-15 · Cea mai frumoasd...
10
Lucian Gruia ROMANII IN OGLINDA TIMPULUI Postfald de Eugen Evu LIMES 2016
Transcript of Romanii in oglinda timpului - Libris.ro in oglinda... · 2016-09-15 · Cea mai frumoasd...
Lucian Gruia
ROMANIIIN OGLINDA TIMPULUI
Postfald deEugen Evu
LIMES2016
CUPRINS
Argument......
PENTRU O DEFINITIE ^A SPECIFICULUI ROMANESC............ .......... 11
l.Perioadaanterioardetnogenezei................ ....12
2.Dupd cucerirea roman6..... ........... 13
3. in epoca n6vilirilor popoarelor migratoare ..................... l34. in epoca principatelor.............. ...................... 13
5. Epoca modemd .......... 15
Viziunea rom6neascd asupra Iumii......... ...........20
Concluzii.. ....24
EMINESCU, BLAGA, nnANCU;t -NOCTURNUL, CREPUSCULARUL $I DIURNULSPTRTTUALTTATTT ROMANE$Tr........... .......28
1. Operele de cotitur[ ..... 30
I.l La Eminescu ......... 301.2. La Blaga .............. 31l.i. La Brdncuqi ........- 3l
2. Stdrile pre-ontologice (stdrile pe loc) ............ 33
2.1 La Eminescu ......... 332.2. La 81a9a........ .................. ...... 332.3. La Brdncuqi ......... 35
3. Stdrile ontologice (wemuirea) .....36
3.1 La Eminescu.. ....... 363.2 La Blaga ............... 363.i La Brdncu;i .......... 37
4. Gospoddrirea plaiului................. .................... 38
4.1 LaEminescu.. ....... -38
4.2 La Blaga ......-...-.-'. 39
4.3 La Brdncu;i ...-.-..-- 40
5. Sensul existenlei ......-.42
5.1 La Eminescu ...-.-... 42
5.2. La 81aga........ .....' 43
5.3 La Brdncu;i .....-...' 44
6. Mandalele .............. ....44
6.1 Lq Eminescu -.....--. 44
6.2. La Blaga ....-.....-.'. 46
6.3 La BrdncuEi ....-.-... 47
7. Trecerea hotarului lumilor .'.......'.48
7.1 La Eminescu --...---- 18
7.2. La Blaga .....--.....-. 49
7.i La Brdncu;i ....'..... 49
8. Matricea stilisticd romdneascd................ ...--..49
8.1 La Eminescu -'...-.-- 49
8.2 La 81aga........ '.....- 50
8.3. La Brdncu;i ......'.' 51
9. Eminescu, Blaga ;i Brdncuqi - nocturnul, crepusculul
Ei diurnul spiritualitdlii romdneqti........'..'..'......"..'......'.'. 54
EMrr{ESCU REACTTONAR?.. ....... s8
1. Condiliile istorice, sociale, politice Ei economicedin wemea lui Eminescu............. .'."...'......... 59
2.Gdndirea politicd a lui Eminescu............ .'...'.. 59
3 . Aalr:a[ia de reaclionarism adusd conservatorilor,inclusiv lui Eminescu, de cdtre liberali............... .....'....--- 62
4. Rdspunsul lui Eminescu........... ....62
5. Conc1u2ii............... .....64
LUCIAN BLAGA _ MATRICEA STILISTICAROMANEASCA ..........-..67
Matricea stilistic5.... --.--..67
MATERIALIZAREA MATRICEI STILISTICEMIORITICE iN SCULPTURA BRANCUSIANA ............ 7T
EMINESCU, BLAGA, BRANCU$I _
,,iN MAREA TR8CER8".......... ......8rEminescu.. ...................... 81
B1aga........ ....84
Br6ncuqi ....... 86
PErRE TUTEA iN CON$UTNTACONTEMPORANILOR SAI ..........89
GABRIEL STANESCU: MIRCEA ELIADE ODISEEAOMULUI MODERN iN UNUM SPRE ITACA................99
l.Datebiograficesemnificative............. .........100
3. Teme religioase/mitice/sacre .......1044. Odiseea omului modern..... ........ 106
5. Literatura................ ..107
MA$TrLE LUr EMrL croRAN ... ltoMETAFIZICA LUI NAE IONESCU....... ....... 113
Existenla .... 115
Lumea virtuald ......... 116Lumea rea1d......... ..... 116Lumea intermediard (a cunoa;terii)........ ..... 117Inseparabilitatea lumilor reale ;i virtuale ... 118Metafizicd ;i religie... ................. 118Misticd, magie, logicd ................ 121Negarea metafi2icii....,.............. .. 123Justfficarea metafizicii .............." .................. 123Concluzii... ................ 125
G
PENTRU O DEFINITIEA sPECrFrcuLUr nonaANnsc
(Crestomalie de Gabriel Stdnescu,Editura Criterion publishing, 2006)
Evolulia viefii se datoreazb muta{iilor genetice qi
adaptabilitElii la mediu. Psihomentalul unui individ e dat genetic
;i qlefuit de mediul in care trdiegte (familia, qcoala, epoca istoricietc). Specificul unui popor se poate justifica etnogenetic ;iconviefuirii indMzilor tntr-un anumit loc (geografic, geopolitic,socio-economic etc.). Convieluireatrrbald, de la desprinderea dinanimalitate qi pdn5 in epoca istoricd, a condus la formarea unorlimbaje, traditii existenflale fundate arhetipal (dupa C. G. Jung).Toate acestea au dus la formarea nafiunilor Ei a specificului lor.Manifestdrile spirituale ale naliei cuprind o laturd uriversald qi
ura specificd. Influenla aspectelor etnogenetice, a celor de mediugeografic qi de istorie, in formarea caracterului specific al unuipopor nu pot fi separate exact. Aspechrl genetic tansmite energia(atitudinea optimistS, neutri sau pesimistd in fa[a destinului) qi
infbllarea biologicS, iar convieluirea comuni consfinlegtetradiliile in conotalii specifice. Aceste caracteristici sunt lntr-opermanentd evolulie, ceea ce-l conduce pe Tudor Vianu sd afirmecd specificul na(iunilor este o problemd atdt de vagd incAt nu poatefi abordatd Etiinfific lll. Chtar el insd, datoritd apetitului logicspecific (deci individualizarea existd), considera estetica drept o
;tiin{6. In replic[, George CSlinescu afrmi c5 alogenii in generalqi eweii in special (gi Tudor Vianu aparlinea acestei semingii)reduceau la minim importanla specificului nafional, de teama de anu fi expulzali de 1arile adoptive l2l.
Oricum, Tudor Vianu avea dreptate considerdnd cdspecificul na{ional este intr-o continud prefacere, aqa incAt vomaborda caracteristicile acestuia in succesiunea epocilor istoriceconcrete.
lt
1. Perioada anterioari etnogenezei
inainte de cucerirea romand qtim de la Herodot c5 geto-dacii erau cei mai curajoqi, viteji qi demni dintre traci. Trdind incodrii rdspdndili pretutindeni, av6nd ca ocupalii de bazdpdstoritul qi agricultura in pufinele locuri neimpddurite, audob6ndit sentimentul comuniunii frreqti cu natura.
Romanii aveau o anumitb demnitate qi limpezime solari(mediteraneean[) a gAndirii. lntre daci qi romani existauanumite tradifii comune qi chiar inrudiri de limbaj (dupd cumsuslin astdzi unii filologi).
Exist6 cdrtitori aL caracteristicilor psihomentale alegeto-dacilor chiar din aceastd etapd anterioard etnogenezei. D.Drdghicescu l3l afirmd cd pdstorii daci erau puternici Ei cruzi,aveau mintea agerd (invdfau ;i de la duqmani lor, romanii), erauingenioqi dar foloseau acesta calitSli in scopuri viclene pentruc[ erau hr6pdreli, egoiqti, perfrzi ;i socoteau munca dreptumilitoare.
Cea mai frumoasd caracterizare mitologicd a epociidacice ne-o transmite filosoful Ei logicianul Anton Dumitriucare reconstruieqte in acest teritoriu, Terra Mirabilis l4l.
Aici, in spafiul carpato-danubiano-pontic, spunmitologiile, s-a petrecut epoca de aur a lui Saturn zis qiZalmoxis, care a fost adorat in Dacia ca rege qi zeu; cdnd traciimor se duc sd-l intdlneascd. Pentru a le intdri credinfa innemurirea sufletului, el s-a retras trei ani intr-o locuinldsubterand, reapdrAnd apoi cu str[lucirea celui reinviat dinmorfi.
Mitologia noastrd poartd amprentl apollinicS. Cultul luiApollo Hyperboreanul se practica qi in Dacia, in templul dinInsula $erpilor din Marea Neagri, denumitd qi insulafericililor. Templul din calcar alb de aici, despre care vorbeqtePliniu cel Bdtr6n, a fost demontat de ruqi qi transportat la SanktPetersburg (afirmd Vasile Lovinescu in Interpretarea esotericd
12
Lt hasmelor romdne;ti). Tot din cultul lui Apollo (Apollo lykios: lumind + lup) am moqtenit sigla capului de lup de pe steaguldacic. La traci, zeul rdzboiului se numea Kandaos iar Daousinsemna oragul lupilor; de asemenea fugarii proscriqi eraudenumifi lupi.
2. DupI cucerirea romanl
CercetStorii sunt destul de uniformi in prezentareacaracteristicilor poporului romdn rezultat in urma etnogenezei.
- Mircea Vulcinescu susfine c5 am dob6ndit rur caracterechilibrat, cuviincios, cu frica lui Dumnezeu, in urmacreqtin6rii /5/;
- Anton Dumitriu crede c5 tradiliile asemindtoare aledacilor qi romanilor conduc spre instaurarea unuiWeltanschauung comun I 4l ;
- Acum se formeazd" limba rom6n[ qi amesteculraselor nu poate sd conducd decAt la creqterea vigoriibiologice.
3. in epoca nivilirilor popoarelor migratoare s-aintlrit spiritul de comuniune cu natura care-i proteja peautohtoni in momentele in care se retrdgeau din fafa puhoaielorde ndv6litori. Totuqi, cu unii care s-au aqezat pe teritoriulnostru sau in vecini au existat relalii paqnice. Am dat dovadi devitejie, inteligenld qi diplomafie ;i am supraviefuit.
I. Crdciunescu 16l remarcd faptul cd latinitatea noastrbnu a putut fi alteratd de n5vdlitori. Eram mai civllizati decdt ei.
4. in epoca principatelor
Primul care criticd trdsdturile de caracter ale poporuluinostru este Dimitrie Cantemir in Descriptio Moldavie.
13
ConstantinNoica l7l qiloan F. Buricescu /8/ sintetizeazdpdrerile lui Dimitrie Cantemir: Dragoq a gdsit o lard pustie qi ardpit din ldrile vecine fdrani care si lucreze pdmintul (afirmaliaparc hazardatd). Oricum, dupd p[rerea domnitorului c[rturar,moldovenii erau leneqi (adunau hrand numai pentru a-si asigurastrictul necesar adicd pentru un an); nu ficeau comer,t decdt cuprodusele lor proprii qi de aceea str6inii au preluat aceastdocupafie; erau chefuitori; qi fatali;ti, credeau c6 Dumnezeu le-ascris destinul dinainte; erau curajoqi qi nu le era teamd demoarte.
Alli autori cred in calitilile populaliei noastre.S. Mehedinfi-Soveja l9l rcmarcd faptul cd romdnii nu au
frcut crime in nurnele religiei. La noi au gdsit ospitalitateprigonijii religioqi din alte pdrfii: pe husilii venili din Cehia gi
Ungaria, cdt qi pe lipovenii prigonili in Rusia, Alexandru celBun a refirzat s[-i extrddeze din considerente de ospitalitate.RomAnul e tolerant qi infelegdtor: ,,Cdte bordeie atdtea obicee",,,Fiecare cu legea lui." Cel dintdi edict de toleranld nu l-a datConstantin cel Mare, ci Galeriu (in 311e.n.), care dupd mamdera dac.
M. Ralea crede cd puterea de adaptare ne-a salvat canafiune ;i ea constd din ll0l putere de observalie; inlelegereaexactd a situaliei; sentiment mai mult decdt pasiune; voinfdinconstantS dar nici apaticd; spiritul descurcdref chiar uzitdndde mijloace neortodoxe (st[ruinli, favoruri, evitareaconflictelor cu cei mai puternici).
Defectele majore sau incipiente au fost amplificate deimperiile sub suzeranitatea cdrora am ajuns, ?n special otomanii(care nu au pufut sd ne cucereascd datorit1,nu numai vitejiei dar
Ei calitaflor noastre diplomatice). Ioan F. Buricescu /8/,sintetizdnd pe D. Drdghicescu arutd cd acesta convertegte indefecte chiar qi cafitdtile noastre..
Drdghicescu afirmd cb in perioada dominaliei turceqtine-am trAnddvit qi corupt, efectele acestei influenle se vdd qi
14
azi. Defectele noastre maiore ar fi urmdtoarele: umblatul cujumAtafi de mdsur6; pasivitatea; lipsa de energie; timiditatea;frica; lipsa de curaj; fatalismul, nepdsarea, iscusinfa in viclenie,inteligenfa fin6 utilizatd in ironie; spiritul sarcastic; tendinlaautodistructivd.
5. Epoca moderni
C. Ridulescu-Motru /11/ considerd ca avem pulindiniliativa individuald qi cd suntem dominali de un spirit deturmd. Ne ludm dupd zvonuri (mai ales in lumea satului unde
lSranul e condus dupb eul colectiv qi nu dupS cel individual), neinregimentf,m oricdrui spirit de grup (politic sau oricare altul),omul de caracter fiind considerat cel ce nu contrazice pdrereagrupului. Suntem curajoEi numai in masd (la rdzboi,la revolt[,in jumalistici etc.), izola\i suntem bldnzi ca mieluqeii, religioqicdnd vedem exemplul celorlalfi, facem paradd de sentimentena[ionale, dar in fafa celui puternic suntem spdqili pentru ci necdlSuzim dupd vorba: ,,Capul plecat sabia nu-l taie".
C. Rddulescu-Motru face o apreciere foarte valabila Eiastizi: ,,Profitul capitalistului romdn provine din mdiestria cucare acesta iEi aserveqte bugetul statului." De asemenea,profesiile dorite sunt cele in care ne specul6m concet6fenii:avocat. medic, politician etc.
I.F.Buricescu mai remarcd intr-o altd lucrare a lui C.Radulescu-Motru ll2l Ei alte trdsdturi ale poporului nostru:
- romdnul std pe tdnjeald un an qi dd in brAnci inultimele zile;
- preluieqte lucrurile de moment, nu are spirit deeconomie;
- biserica n-a luat parte la viala practici (educaliamoralS a oamenilor);
- individualismul nostru tradifional, contemplativ, nuare de-a face cu cel practic, burghez;
l5
