Romania Pe Regiuni

132
1 Grupa nordica a Carpatilor Orientali Aceasta grupa mai este cunoscuta si sub numele de Grupa Muntilor Maramuresului si Bucovinei. Limite in N granita cu Ucraina in S aliniamentul mai coborat Culoarul Bargaielor - Pasul Tihuta Depresiunea Dornelor Pasul Mestecanis Depresiunea Campulung Moldovenesc la est - Podisul Sucevei la vest limita se realizeaza cu Podisul Someselor, Dealurile si Campia de Vest. Geneza Aceasta grupa montana face parte din lantul Carpatilor Orientali, ramura a Carpatilor romanesti, inaltati in cea mai noua orogeneza orogeneza alpina. Punerea in evidenta a masivelor carpatice a inceput mai de mult, in orogeneza hercinica, din a doua parte a Paleozoicului (Carbonifer si Permian), care a individualizat axul sisturilor cristaline. Catre sfarsitul erei Mezozoice, in Cretacic, datorita presiunii scutului african Gondwana asupra geosinclinalului Marii Thetis din sudul Europei, a inceput orogeneza aplina, de mare anvergura, care a inaltat lantul alpino-carpato- himalaian. Cutarile au continuat in lantul muntos al Orientalilor, ca de altfel in intregul lant carpatic, in Neozoic, la definirea lor contribuind si eruptiile vulcanice din a doua parte a Neogenului, care au creat sirul muntilor vulcanici de pe rama vestica a Carpatilor Orientali. La infatisarea actuala a reliefului a contribuit si actiunea ghetarilor, deoarece in prima parte a Cuaternarului (Pleistocen) clima a suferit o racire generala, crestele mai inalte de 2000m fiind acoperite cu ghetari, care au sculptat circuri, vai glaciare, creste. O data cu incalzirea climei, in postglaciar (Holocen) ghetarii s-au topit si a continuat sa se desfasoare actiunea agentilor externi, mai ales a apelor, care prin eroziune si acumulare au modelat vai, terase. Din Cuaternar pana in prezent acesti munti au fost si sunt supusi proceselor de modelare: eroziune eoliana si fluviatila, prabusiri, dezagregare generata de fenomenele inghet-dezghet, dizolvare pe roci solubile carstice. Litologia Principalul element care a contribuit la generarea unui relief atat de variat in aceasta grupa montana (ca de altfel in toti Carpatii Orientali) il constituie diversitatea mare a rocilor, ce impune un paralelism al culmilor: fasie centrala ce corespunde zonei cristalino-mezozoice, in M-tii Rodnei, partial in Maramures, apoi Suhard si Obcina Mestecanisului. La formatiunile de sisturi cristaline se adauga calcarele mezozoice, prezente pe spatii restranse in sudul M. Rodnei si M. Suhard, ce au favorizat aparitia unui relief carstic. in vest este prezenta fasia formatiunilor vulcanismului neogen din Oas, Gutai, Tibles, partial in Bargau. Rocile eruptive sunt reprezentate prin: andezite, dacite, bazalte si riolite. in est se afla fasia flisului cretacic si paleogen constituita din formatiuni detritice: conglomerate, gresii, sisturi marnoase si argiloase. Asemenea depozite sunt prezente, in diferite proportii in M. Maramures, Bargaului, Obcina Feredeu si Obcina Mare. Caracteristici generale aceasta grupa are inaltimi sub 1000m in Oas, dupa care valorile cresc pana spre 2000m in muntii Maramuresului si Tiblesului. In M. Rodnei se intalnesc cele mai mari altitudini din Carpatii Orientali: 2303m in Vf. Pietrosu si 2279m in Vf. Ineu; constitutia geologica si conditiile de geneza au imprimat acestui spatiu montan o masivitate destul de accentuata si o latime maxima (130-140km); culmile muntoase au o orientare generala N-V/S-E, exceptie facand doar masivul Rodnei, pivotul principal al grupei, care are o orientare V-E; paralelismul culmilor este subliniat de reteaua de vai longitudinale largi, cu bune conditii de populare;

description

Romania

Transcript of Romania Pe Regiuni

Page 1: Romania Pe Regiuni

1

Grupa nordica a Carpatilor Orientali

Aceasta grupa mai este cunoscuta si sub numele de Grupa Muntilor Maramuresului si Bucovinei.

Limite in N granita cu Ucraina

in S aliniamentul mai coborat Culoarul Bargaielor - Pasul Tihuta – Depresiunea Dornelor – Pasul Mestecanis –

Depresiunea Campulung Moldovenesc

la est - Podisul Sucevei

la vest limita se realizeaza cu Podisul Someselor, Dealurile si Campia de Vest.

Geneza Aceasta grupa montana face parte din lantul Carpatilor Orientali, ramura a Carpatilor romanesti, inaltati in cea mai

noua orogeneza – orogeneza alpina.

Punerea in evidenta a masivelor carpatice a inceput mai de mult, in orogeneza hercinica, din a doua parte a

Paleozoicului (Carbonifer si Permian), care a individualizat axul sisturilor cristaline.

Catre sfarsitul erei Mezozoice, in Cretacic, datorita presiunii scutului african Gondwana asupra geosinclinalului

Marii Thetis din sudul Europei, a inceput orogeneza aplina, de mare anvergura, care a inaltat lantul alpino-carpato-

himalaian.

Cutarile au continuat in lantul muntos al Orientalilor, ca de altfel in intregul lant carpatic, in Neozoic, la definirea

lor contribuind si eruptiile vulcanice din a doua parte a Neogenului, care au creat sirul muntilor vulcanici de pe

rama vestica a Carpatilor Orientali.

La infatisarea actuala a reliefului a contribuit si actiunea ghetarilor, deoarece in prima parte a Cuaternarului

(Pleistocen) clima a suferit o racire generala, crestele mai inalte de 2000m fiind acoperite cu ghetari, care au

sculptat circuri, vai glaciare, creste.

O data cu incalzirea climei, in postglaciar (Holocen) ghetarii s-au topit si a continuat sa se desfasoare actiunea

agentilor externi, mai ales a apelor, care prin eroziune si acumulare au modelat vai, terase.

Din Cuaternar pana in prezent acesti munti au fost si sunt supusi proceselor de modelare: eroziune eoliana si

fluviatila, prabusiri, dezagregare generata de fenomenele inghet-dezghet, dizolvare pe roci solubile – carstice.

Litologia Principalul element care a contribuit la generarea unui relief atat de variat in aceasta grupa montana (ca de altfel in

toti Carpatii Orientali) il constituie diversitatea mare a rocilor, ce impune un paralelism al culmilor:

fasie centrala ce corespunde zonei cristalino-mezozoice, in M-tii Rodnei, partial in Maramures, apoi Suhard si

Obcina Mestecanisului. La formatiunile de sisturi cristaline se adauga calcarele mezozoice, prezente pe spatii

restranse in sudul M. Rodnei si M. Suhard, ce au favorizat aparitia unui relief carstic.

in vest este prezenta fasia formatiunilor vulcanismului neogen din Oas, Gutai, Tibles, partial in Bargau. Rocile

eruptive sunt reprezentate prin: andezite, dacite, bazalte si riolite.

in est se afla fasia flisului cretacic si paleogen constituita din formatiuni detritice: conglomerate, gresii, sisturi

marnoase si argiloase. Asemenea depozite sunt prezente, in diferite proportii in M. Maramures, Bargaului, Obcina

Feredeu si Obcina Mare.

Caracteristici generale aceasta grupa are inaltimi sub 1000m in Oas, dupa care valorile cresc pana spre 2000m in muntii Maramuresului si

Tiblesului. In M. Rodnei se intalnesc cele mai mari altitudini din Carpatii Orientali: 2303m in Vf. Pietrosu si

2279m in Vf. Ineu;

constitutia geologica si conditiile de geneza au imprimat acestui spatiu montan o masivitate destul de accentuata si

o latime maxima (130-140km);

culmile muntoase au o orientare generala N-V/S-E, exceptie facand doar masivul Rodnei, pivotul principal al

grupei, care are o orientare V-E;

paralelismul culmilor este subliniat de reteaua de vai longitudinale largi, cu bune conditii de populare;

Page 2: Romania Pe Regiuni

2

multimea depresiunilor si a pasurilor, arealele de discontinuitate (transversale si longitudinale) reprezinta una

din cele mai semnificative caracteristici, toate acestea favorizand legaturi dintre cele mai lesnicioase intre

Depresiunea Transilvaniei cu cea a Maramuresului si apoi a acestora cu Moldova.

o alta caracteristica importanta o reprezinta intinderea mare a padurilor, Carpatii Orientali reprezentand cel mai

intins spatiu forestier al tarii, insumand app. 32% din totalul padurilor noastre;

Tipuri genetice de relief

Relieful vulcanic

muntii vulcanici : Oas , Gutai, Tibles

se caracterizeaza prin prezenta unor conuri joase sau chiar cratere initiale, in unul din acestea formandu-se Taul lui

Dumitru (M-tii Gutai).

platouri vulcanice – Izvoarele (M-tii Gutai).

Din masa de formatiuni sedimentare se ridica magurile (claile) vulcanice, ce au strabatut sedimentarul sau au fost

dezgolite de acesta prin eroziune ulterioara, cea mai inalta fiind Heniu Mare – M-tii Bargau. In M-tii Maramures

cupola vulcanica Toroioaga.

Accentuarea generala a eroziunii duce la indepartarea rapida a rocilor moi. Rezista numai cosurile si filoanele

vulcanice, formate din lava dura, care sunt puse in evidenta prin eroziunea diferentiala. Astfel, vechile forme

negative (cosuri, crapaturi) se transforma in forme pozitive: se produc inversiuni de relief reprezentate prin neck-

uri, dyke-uri si sill-uri.

Relieful glaciar, urmare a altitudinii a avut conditii de formare in M. Rodnei, actiunea ghetarilor pleistoceni lasand o

serie de urme caracteristice: custuri si strungi, circuri si vai glaciare, morene si chiar unele praguri glaciare.

Reliefului periglaciar este reprezentat prin campurile de blocuri, porcoave nivale, culoare de avalanse, glacisuri de

grohotisuri

Relieful structural

suprafetele (platformele) de eroziune sunt mai bine reprezentate in unitatile ce au ajuns la zi in primele faze de

exondare ale geosinclinalului carpatic, care corespund unitatilor cristalino-mezozoice si flisului cretacic, teritorial

acestea apartinand muntilor Rodnei (suprafetele Nedeia, Batrana, Periferica) Suhardului si Mestecanisului

(suprafata Mestecanis, generalizata pentru Obcine);

relieful in structura cutata este reprezentat in Obcinele Bucovinei prin culoare depresionare longitudinale: Moldova

si Moldovita, axate pe sinclinale, in timp ce culmile formeaza anticlinalele, situatia mentionata fiind o modalitate

de adaptare a relifului la structura geologica. Apar insa si inversiuni de relief sub forma unor sinclinale suspendate:

vf. Ousoru in M-tii Suhrdului

Relieful petrografic

relieful carstic – in M-tii Rodnei, in calcare eocene (specificitate in acest sens) cu pesterile: Izvorul Tausoarelor,

Pestera Zanei, Pestera de sub Batrana, apoi Izbucul Izei.

pe sisturile cristaline din muntii M-tii Rodnei, Maramures, Suhard apar forme de relief greoaie si vai adanci

pe flisul din M. Maramures, Bargaului, Obcina Feredeu si Obcina Mare, friabilitatea formatiunilor geologice si

pantele relativ accentuate, la care se adauga si actiunea antropica, mai cu seama in privinta despaduririlor, au

condus la dezvoltarea unor procese de eroziune destul de intense (alunecari de teren si numeroase organisme

torentiale ce inregistreaza adancimi chiar de zeci de metri).

Relieful fluvial

Apele curgatoare prin eroziune si acumulare au creat vai cu terase, lunci;

Vaile sunt foarte adanci, cu versanti puternic inclinati (in rocile dure). In depresiuni, unde sunt roci sedimentare mai

moi vaile sunt mai largi

La poalele muntelui apar acumulari piemontane (in depresiuni);

Procese actuale de modelare

Dezagregare determinata de inghet-dezghet

Alunecari de teren

Avalanse de zapada

Page 3: Romania Pe Regiuni

3

Relieful

In vestul grupei, pe un aliniament aproape continuu se desfasoara muntii vulcanici Oas (824m), Gutai (1443m),

Tibles (1839m) bogati in minereuri complexe.

M. Oasului o ating inaltimea maxima de 824 m in Dealul Piatra Viscului,

o in cadrul lor apar doua aliniamente orientate aproximativ nord-sud, in conformitate cu manifestarea eruptiilor

vulcanice, separate de Valea Lechincioara: unul estic, la nord de inseuarea (si pasul) Huta-Piatra, mai inalt, si al

doilea cel vestic situat la nord de inseuarea Seini-Orasul Nou, mult mai coborat, eruptivul fiind inconjurat de

depozite sedimentare.

o raurile au sculptat in depozitele sedimentare din vecinatate si au format o serie de bazinete: Gherta Mica, Turt, iar

la iesire spre campie au taiat formatiunile eruptive, rezultand defilee epigenetice: Tur si Talna.

M. Gutaiului

o incep in nord-vest de la inseuarile Seini-Orasul Nou si Huta-Piatra si merg pana la inseuarea de la izvoarele

Cavnicului si Cosaului, in sud-est (Pasul Neteda).

o sunt mai inalti decat precedentii, inregistrand 1443 m in Vf. Gutai si 1307 in VF. Ignis.

o se caracterizeaza prin prezenta unor conuri joase sau chiar cratere initiale, in unul din acestea formandu-se Taul lui

Dumitru.

o rezinta relief de platouri vulcanice (Izvoarele), iar pe latura sudica si nordica sunt prezente neckurile (cosuri

vulcanice explozive, umplute cu fragmente de lava intarita si bucati – in general colturoase – de roci rupte din

peretii cosului sau aduse din fundament, care iese deseori in relief ca un stalp, datorita eroziunii mai pronuntate a

rocilor inconjuratoare).

o atat spre nord (Dep. Maramures) cat si spre sud, masivul se termina prin trene de grohotis (solificate), favorabile

livezilor si vitei de vie.

o caracteristice sunt de asemenea micile depresiuni de pe latura sudica a M. Gutai (Baita, Firiza, Chiuzbaia).

M. Tiblesului (1839 m)

o sunt mult mai alungiti, incepand de la Pasul Neteda si pana la Pasul Setref (818 m), ei constituind un masiv

subvulcanic ce a fost scos la zi prin indepartarea cuverturii sedimentare.

Corespunzator zonei cristaline din centru apar M. Maramures si M. Rodnei, acestia din urma continuandu-se spre

S-E cu M. Suhard, iar la sud de Valea Somesului Mare cu M. Bargaului.

Muntii Maramuresului o se desfasoara pe app. 70 km, sub forma unui arc de cerc de la Tisa pana la Pasul Prislop (1416 m).

o reteua hidrografica a patruns adanc in spatiul montan, rezultand compartimentarea in 4 masive: Farcau (1957 m),

Pietrosu Bardaului, Toroioaga (1930 m) si Cearcanu.

o unitatea se caracterizeaza prin diversitate petrografica: sisturi cristaline, calcare si conglomerate cretacice, petice de

flis paleogen (gresii) si andezite, care imprima un relief destul de complex: culmi greoaie, abrupturi structurale

(Cearcanu), cupole vulcanice (Toroioaga).

o apar unele circuri glaciare sau nivale, in care s-au format mici lacuri, precum si suprafete locale de nivelare.

M. Rodnei

o sunt cei mai masivi din toti Carpatii Orientali, prezentandu-se sub forma unei culmi relativ unitare, situata intre

pasurile Setref (818 m), Prislop (1416 m) si Rotunda (1271 m), ultimul la izvoarele Somesului Mare, de unde incep

M. Suhardului.

o spre nord (izvoarele Izei si ale Viseului) spatiul montan se termina printr-un abrupt puternic (falia Dragos Voda),

iar inspre sud se desprind din culmea principala, o serie de culmi secundare ce coboara treptat spre Somesul Mare.

o relieful se caracterizeaza prin culmi greoaie (cea principala, cu inaltimi ce depasesc 2000 m: Pietrosu 2303 m si

Ineu 2279 m),

o suprafete de nivelare (Batrana, Nedeia, Periferica)

o relief glaciar mai ales pe versantul nordic (cu lacuri glaciare: Lala , Buhaiescu),

o relief carstic in calcare eocene (specificitate in acest sens) cu pesterile: Izvorul Tausoarelor, Pestera Zanei, Pestera

de sub Batrana, apoi Izbucul Izei.

M.Suhardului

Page 4: Romania Pe Regiuni

4

o se afla in continuarea sud-estica a muntilor Rodnei, dincolo de pasul Rotunda (1271 m) si se intind pana la Dep.

Dornelor in sud.

o sunt definiti in literatura de specialitate si sub numele de Obcina Suhardului. In conditiile in care este alaturata si

Obcina Mestecanisului, cele doua unitati sunt inscrise sub denumirea de Muntii Bistritei Aurii, valea dupa care au

fost definiti (Bistrita Aurie) avand acest nume de la izvoare pana la confluenta cu Valea Carlibaba.

o constituiti din sisturi cristaline, acestia se prezinta sub forma unei culmi relativ unitare, orientata pe directie N-V/S-

E. Exceptie face vf. Ousoru (1639 m) in care sunt prezente calcare cretacice si gresii paleogene, in cadrul unui

sinclinal suspendat.

M. Bargaului

o constituie o unitate relativ bine conturata intre cele doua culoare alaturate, cel al Somesului Mare in nord si

Bargaielor in sud.

o se prezinta sub forma unei culmi ce coboara in trepte de la est spre vest.

o urmare a caracteristicilor de geneza initiala, respectiv a vulcanismului subcustral intercalat in sedimentar si a

modelarii subaeriene ulterioare, peisajul este destul de complex: masivitate mai redusa, relief montan cu forme

aproape plane, defilee si pasuri si un grad accentuat de umanizare.

o sunt formati din roci sedimentare (marne, argile, gresii) si vulcanice (andezite), acestea din urma sub forma de

neck-uri (cosuri vulcanice explozive, umplute cu fragmente de lava intarita si bucati colturoase de roci rupte din

peretii cosului sau aduse din fundament, care iese deseori in relief, ca un stalp, datorita eroziunii mai pronuntate a

rocilor inconjuratoare) si dyke-uri (forma de zacamant a rocilor magmatice intrusive, care a luat nastere in urma

injectarii si consolidarii magmei, intr-o crapatura a scoartei. Prin eroziunea terenurilor din jur de catre agentii

externi, dyke-urile, constituite din roci mai rezistente, raman in relief deasupra solului, avand aspectul unor ziduri).

o din masa de formatiuni sedimentare se ridica magurile (claile) vulcanice, ce au strabatut sedimentarul sau au fost

dezgolite de acesta prin eroziune ulterioara, cea mai inalta fiind Heniu Mare (1612 m).

Partea de est a grupei se evidentiaza printr-o succesiune de culmi paralele Obcinele Bucovinei : Obcina

Mestecanis, Obcina Feredeu si Obcina Mare,

o altitudini ce scad de la vest spre est (1208 m in Obcina Mare).

o geologic, formatiunile dominante sunt: cristalinul si unele depozite mezozoice in Obcina Mestecanis, flis cretcic in

Obcina Feredeului si paleogen in Obcina Mare.

o se apreciaza (N. Barbu, 1976) ca termenul de ”obcina” vine de la semnificatia de „proprietate obsteasca” asupra

padurilor si pasunilor de pe culmile acestor munti.

o Obcinele au directie N-V/S-E, separate de culoare depresionare longitudinale: Moldova si Moldovita, axate pe

sinclinale, in timp ce culmile formeaza anticlinalele, situatia mentionata fiind o modalitate de adaptare a relifului la

structura geologica.

Varietatea reliefului grupei nordice a Carpatilor Orientali decurge si din extinderea mare a depresiunilor, din

prezenta pasurilor, a trecatorilor, a culoarelor de vai.

Depresiunea Maramures

o depaseste spre nord granita tarii; este marginita la vest de muntii vulcanici Oas, Gutai, Tibles, la sud de M. Rodnei,

iar la est de M. Maramures.

o dupa origine, Depresiunea Maramures este o depresiune tectonica intramontana. Formarea sa a avut loc in urma

miscarilor tectonice, care au dus la ridicarea intregului lant carpatic. Invadata de apele marii si colmatata treptat cu

depozite sedimentare zona a devenit uscat la inceputul Cuaternarului.

o la desavarsirea aspectului actual al reliefului, a contribuit si actiunea agentilor externi: apele curgatoare, prin

eroziune si acumulare au creat forme de relief specifice: vai, terase, lunci.

o relieful - la marginea dinspre munte sunt prezente insemnate acumulari piemontane, bine conturate la poalele

abruptului tectonic al Rodnei (Piemintul Moisei) si pe toata rama muntilor vulcanici: piemonturile Ieudului, Botizei,

Marei, iar de- lungul vailor s-au format terasele (sase), ultima fiind cea de 140 m, in timp ce vaile Ruscova si Borsa

au ramas doua „golfuri” paleogene.

Depresiunea Oasului

Page 5: Romania Pe Regiuni

5

o situata la poalele muntilor Oas s-a format prin sculptarea de catre Tur si Talna a formatiunilor sedimentare

miopliocene, care apar numai marginal, unde au fost scoase de sub acumularile piemontane, apoi de lava si

piroclastite.

o intreaga rama a depresiunii este de natura vulcanica, contactul cu aceasta facandu-se fie transant, fie printr-un glacis

holocen.

o Relieful este dispus in trepte relativ concentrice: piemonturi si glacisuri inspre rama montana, terase de-a lungul

vailor si vatra depresiunii, sub forma unui ses aluvial cu tendinte de inmlastinire.

Depresiunea Dornelor o este strabatuta de raul Bistrita si strajuita de muntii Bargau si Suhard la nord-vest si nord, de M-tii Calimani la sud

si de muntii Giumalau si Bistritei la est.

o s-a format ca si Depresiunea Maramuresului, pe seama unui golf al Depresiunii Transilvaniei, intr-o prima faza

fiind depuse formatiuni eocene, dupa care a avut loc bararea acestuia de catre eruptivul neogen.

o este o depresiune tectono – eroziva, rezultata prin indepartarea formatiunilor miocene – pliocene, astfel incat

Bistrita a ajuns sa se impuna pe actualul traseu.

o la suprafata este prezenta o cuvertura de pietrisuri cuaternare.

o este o depresiune cu altitudini de 800-1000 m, ea fiind o evidenta piata de adunare a apelor spre Bistrita: Neagra

Sarului, Dorna, Dornisoara.

o vatra depresiunii este destul de plata, ceea ce a favorizat formarea unor intinse zone de turbarii acide, de tip

oligotrof, numite tinoave de catre localnici, mari reprezentative fiind Poiana Stampei, Saru Dornei.

o miscarile tectonice au determinat prezenta unor abrupturi de falie si rupturi, care au permis venirea apelor minerale

spre suprafata, izvoarele mai cunscute fiind cele de la Vatra Dornei, Saru Dornei, Neagra Sarului, Poiana Negrii,

Poiana Stampei.

Depresiunea Campulung Moldovenesc o este strabatuta de Moldova, fiind dominata de Obcine, iar la sud de muntii Giumalau si Rarau (ce apartin grupei

centrale).

Trecatorile se gasesc de-a lungul apelor sau traverseaza culmi (pasuri). Mai importante sunt:

P. Prislop (1416 m), cea mai inalta din Carpatii Orientali, intre muntii Maramures si Rodnei, prin care trece

soseaua ce leaga Dep. Maramures de nordul Moldovei;

P. Mestecanis (1096 m) intre Obcina Mestecanis si M-tii Giumalau, asigura legatura intre asezarile de pe vaile

Moldova si Bistrita; prin el trece calea ferata Suceava Dej;

P. Tihuta (1201 m) intre muntii Bargau si Calimani, asigura legatura intre asezarile din Dep. Dornelor si cele din

nord-estul Dep. Colinare a Transilvaniei; prin el trece soseaua Vatra Dornei – Bistrita.

P. Setref (818 m) intre muntii Tibles si Rodnei asigura legatura intre Dep. Maramures si nordul Dep. Colinare a

Transilvaniei; prin el trece calea ferata Beclean – Sighetul Marmatiei;

P. Huta intre muntii Oas si Gutai, asigura legatura intre asezarile din depresiunile Oas si Maramures.

Clima

Factorii care influenteaza clima: Pozitia geografica - apar usoare nuantari caracterizate prin diferente de umiditate si temperatura intre vest si est,

unde valorile raman mai coborate. Aceste nuantari se datoresc maselor de aer vestice (oceanice), care patrund peste

pragul nu prea inalt al muntilor vulcanici, ca si ale celor de nuanta baltica (mai uscate si reci) in Obcine.

Relieful, prin altitudine si orientarea culmilor muntoase introduce modificari locale: scaderi de temperatura in

raport cu inaltimea si cresterea cantitativa a precipitatiilor la altitudini mari.

Fragmentarea reliefului - in depresiuni sunt frecvente inversiunile de temperatura, respectiv acumulari de aer pe

fundul depresiunilor, ceea ce favorizeaza inregistrarea de temperaturi scazute.

Pe fondul climatului temperat continental moderat al tarii, Grupa nordica a Carpatilor Orientali se inscrie in

caracteristicile generale ale climatului de munte, cu trei etaje climatice:

1. Etajul alpin cu temperaturi medii anuale sub 2ºC, veri scurte si ierni lungi, precipitatii peste 1200 mm si vanturi

puternice; se manifesta numai pe cele mai inalte varfuri din masivele Rodnei si Maramures.

Page 6: Romania Pe Regiuni

6

2. Etajul de munte cu temperaturi medii anuale cuprinse intre 0-6ºC, precipitatii abundente (800-1200 mm) si vanturi

puternice (dinspre vest, nord si nord-est).

3. In depresiuni temperaturile medii anuale sunt ridicate (7-8ºC), iar precipitatiile depasesc 800 mm.

Apele Raurile din grupa de est sunt afluenti pe dreapta ai Siretului:

Suceava izv. din Obcina Mestecanis, dreneaza nordul Obcinelor, trecand spre Podisul Moldovei; primeste ca

afluenti pe Putna si Sucevita.

Moldova izv. din Obcina Mestecanis, traverseaza Dep. Campulung si primeste la iesirea din aceasta depresiune, pe

Moldovita, ce si-a inscris traseul intre Obcina Feredeu si Obcina Mare.

Bistrita izv din M-tii Rodnei, curge in lungul culmii Suhard si patrunde in estul Dep. Dornelor; primeste ca afluenti

pe Dorna si Bistricioara.

La nord se afla Tisa, formand pe o portiune de 60 km granita cu Ucraina. Ea colecteaza raurile din Grupa de vest:

Viseul si Iza izv din M-tii Rodnei, se indreapta spre nord, drenand Dep. Maramures; Iza primeste ca afluent pe

Mara.

Turul izv din M-tii Gutai.

Somesul izv din M-tii Rodnei si se orienteaza spre vest. Primeste ca afluenti pe Salauta si Lapus.

Apele raurilor au provenienta pluviala dar si nivala si subterana.

Apele statatoare sunt reprezentate prin:

lacuri glaciare instalate in circurile ghetarilor cuaternari: Lala, Ineu, Buhaescu situate in M-tii Rodnei;

lacuri formate in masive de sare, la contactul Dep. Maramures cu zona montana din vest: Costiui si Ocna Sugatag;

lacuri de acumulare: Lacul Firiza.

Apele subterane cuprind ape freatice de mica adancime, influentate de precipitatii si lipsite de continuitate. Uneori

ca urmare a eruptiilor vulcanice si a aureolei mofetice sunt mineralizate (apele minerale de la Vatra Dornei,

Sangeorz Bai, Poiana Negri).

Vegetatia Factorii care influenteaza vegetatia:

clima - cuvertura vegetala resimte influentele climatice printr-o mai larga raspandire a etajului rasinoaselor

(coniferelor) in nord si pe versantii estici si printr-o predominanta a fagului in vest.

fragmentarea - pe vai reci si in depresiuni se produc inversiuni de vegetatie, esentele termofile uracand pe culmi,

iar cele de clima rece coborand pe vai reci, umbrite.

altitudinea – vegetatia se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.

Padurea se extinde de la poalele muntilor pana la 1800 m.

o Etajul fagului (Fagus silvatica) urca pana la peste 1200 m, iar in amestec cu rasinoase (etajul de amestec) urca

pana la 1400 m.

o Etajul coniferelor este compus din molid (Picea abies), brad (Abies alba), pin (Pinus sylvestris) si pe alocuri zada

si se ridica pana la peste 1800 m.

Zona alpina

o (etajul alpin) se intalneste la altitudini peste 1800 m; mai este numita si zona de „stepa rece” deoarece aici domina

pajistile cu flori viu colorate;

o la partea inferioara se gasesc tufisuri de ienupar (Juniperus sibirica) si jnepeni (Pinus montana) sau alti arbusti

pitici, ca afinul si merisorul (etajul subalpin).

Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica, de lunca, compusa din:

stuf, papura, rogoz, cu palcuri de salcii, plop, arin.

Fauna

Respecta de asemenea legea repartitiei pe trepte de altitudine.

In padurile de foioase intalnim: mistretul si viezurele, precum si unele animale de prada ca: lupul (Canis lupus),

vulpea, pisica salbatica (Felis silvestris), alaturi de specii patrunse fie din silvostepa (iepurele) fie din etajul

Page 7: Romania Pe Regiuni

7

coniferelor (caprioara -Capreolus capreolus si veverita). Se adauga o mare varietate de pasari: mierla, pitigoiul de

munte, ciocanitoarea, cinteza.

In etajul coniferelor se intalnesc mamifere de interes cinegetic (urs brun - Ursus arctos, ras, cerb), alaturi de

veverita, caprioara, iar dintre pasari: cocosul de mesteacan, gainusa de alun, acvila de munte.

In zona alpina se mentine o relicta din glaciarul tarziu, capra neagra -Rupicapra rupicapra- (repopulata in M-tii

Rodnei unde era pe cale de disparitie). Dintre pasari se intalnesc: cinteza alpina, zaganul sau vulturul barbos, acvila

de munte (Acvila chrysaetus).

Fauna acvatica este reprezentata prin cea de altitudini mari: in apele reci de munte este domeniul pastravului si al

lostritei, iar mai jos cleanul si chiar mreana.

Solurile Sunt strans corelate cu roca, clima si vegetatia.

Apar soluri brune si brune acide numite cambisoluri, favorizate de un climat racoros si umed.

Mai sus, sub padurile de fag si conifere, dominante sunt solurile podzolice(sarace in humus). In zona alpina, cu

climat rece, cu precipitatii abundente si vegetatie de pajiste sunt reprezentante solurile alpine brune acide. Acestea,

ca si cele podzolice se numesc spodosoluri.

Solurile azonale In depresiuni apar soluri cu surplus de umiditate – hidromorfe (lacovisti) ca si soluri halomorfe. In

luncile raurilor se dezvolta soluri aluvionare de lunca.

Resursele In aceasta grupa exista o variata gama de resurse ale solului.

padurile de rasinoase sau de rasinoase in amestec cu fagul sunt foarte extinse. Lemnul lor este folosit in industria

de prelucrare a lemnului sau pentru obtinerea de celuloza si hartie prin chimizare.

pasunile si fanetele favorizeaza cresterea ovinelor si bovinelor.

terenurile agricole sunt mai restranse, dar in zonele depresionare sunt valorificate prin culturi pomicole si plante

care solicita un climat mai racoros si umed (orz, ovaz, secara, porumb, cartof).

Resursele subsolului

izvoarele carbogazoase, cu valoare terapeutica pe alocuri. Sunt vestite statiunile de cura si balneare: Vatra Dornei,

Sangeorz-Bai, Valea Vinului, Rodna, Borsa.

De mare importanta sunt zacamintele metalifere. Aria metalogenetica din care se exploateaza minereurile feroase si

neferoase se leaga de formatiunile eruptive, ca si de cele metamorfice (sisturi cristaline).

minereuri complexe se extrag de la poalele Muntilor Gutai si in apropiere, din minele: Baia Sprie, Cavnic, Baiut,

Ilba, Nistru, din zona cristalina la Baia Borsa si Rodna (la poalele muntilor Rodnei) si la marginea cristalinului la

Fundu Moldovei si Tarnita (la poalele Ob. Mestecanis).

minereuri de cupru la Toroioaga, Crucea, Lesul Ursului si Fundul Moldovei.

manganul, folosit in siderurgie, la fabricarea fontelor si otelurilor speciale, se exploateaza in apropiere de Vatra

Dornei, la Iacobeni si Sarul Dornei.

Cu intrebuintari multiple, in functie de rezistenta si aspect sunt rocile de constructie.

andezitele la Baia Mare.

marmura la Borsa si Cormaia.

gresii, folosite ca piatra sparta pentru drumuri, la constructii rurale, extrase la Campulung Moldovenesc

argila alba (caolin) exploatata la Parva (jud Bistrita Nasaud), utilizata la fabricarea portelanului.

Din albiile raurilor se extrag nisipuri si pietrisuri, utile la terasamente, ca balast.

Populatia Desi are altitudini mari aceasta grupa montana este cuprinsa in aria de umanizare. Pana la 1000-1200 m inaltimile

sunt populate cu asezari permanente, iar mai sus apar asezari sezoniere pentru fan, pastorit sau de exploatare

forestiera. In zona pajistilor alpine numarul cabanelor turistice a sporit.

Page 8: Romania Pe Regiuni

8

Densitati mari ale populatiei se afla in zona Baii Mari (cu peste 100 loc/kmp), ca urmare a industriei miniere, bine

reprezentate, ce atrage forta de munca. Cu valori ale densitatii de 50-75 loc/kmp se remarca depresiunea

Maramures, Depresiunea Dornelor si Depresiunea Campulung, aglomerarile fiind puse pe seama valorificarii

potentialului agricol din zona (pomicultura, cresterea cornutelor mari), ca si pe conturarea unei industrii specifice

zonelor montane (cu intreprinderi de prelucrare a lemnului, laptelui).

Asezarile Asezarile rurale

Asezarile rurale se concentreaza in depresiuni, in zone de contact, pe vai si chiar pe culmile netede.

1. Dupa modul de distribuire a gospodariilor in teritoriu este caracteristic:

satul risipit sau imprastiat, cu gospodariile despartite prin fanete si pasuni, specific zonelor montane

satul linear, cu concentrare pe vai

satul compact, cu casele lipite perete de perete, in depresiunile intramontane

2. Dupa numarul de locuitori sunt:

sate mici (sub 500 loc) in munte;

sate mijlocii (500-1500 loc) in depresiuni

sate mari (1500-4000 loc) in Depr. Maramures

3. Dupa functiile economice

profil agro-industrial

pastoral

forestier.

functiuni economice complexe prin dezvoltarea industriei mici si artizanale.

Asezarile urbane

Orase cu 25.000-50.000 loc:

Sighetul Marmatiei, in nordul Depresiunii Maramures, pe Tisa, cunoscut prin industria mobilei, a tricotajelor.

Borsa, situat pe Valea Viseului, cu functie miniera si turistica.

Orasele sub 25.000 loc..

Vatra Dornei (in Depresiunea Dornelor),

Campulung Moldovenesc (in Depresiunea Campulung)

Negresti Oas (in Depresiuna Oas)

Viseul de Sus (in Depresiunea Maramures)

Gura Humorului (in Depresiunea Gura Humorului)

Baia Sprie, Cavnic (la poalele muntilor Gutai)

Sangeorz-Bai (statiune balneoclimaterica pe Valea Somesului Mare)

Turismul

M. Gutaiului prezinta interes turistic urmare a reliefului din Creasta Cocosului si a amenajarilor turistice (lacul

Mogosa sau Bodi, partia de ski), si a statiunii climaterice Izvoarele (pe Platoul Izvoarele).

M. Rodnei In zona aplina se pastreaza o serie de relicte glaciare in vegetatie, pe seama carora s-a organizat

rezervatia Pietrosu Rodnei. Potentialul turistic este deosebit de atractiv, dar pentru practicarea lui in spatiul montan

dispune de putine dotari. Mai deosebit este Complexul Turistic Borsa (specializat in sporturi de iarna, cura

climaterica, dar si importanta baza de abordare a masivului rodnean).

Obcinele Bucovinei se caracterizeaza prin specificitate mai ales in privinta etnografiei, folclorului si a

monumentelor de arta medievala (manastirile cu picturi exterioare, in fresca: Moldovita, Sucevita, Humor si apoi

Putna, ctitorie a lui Stefan cel Mare, unde este inmormantat domnitorul.

Depresiunea Maramures vechi teritoriu de habitat ale populatiei romanesti, caracterizandu-se prin originalitate

sub aspectul prezentei unei bogate arhitecturi populare si a unor obiceiuri stravechi: portile de lemn, mai ales pe

Mara, cu vestitii mesteri de la Vadu Izei, Hoteni si Valea Stejarului, bisericile de lemn (Ieud, Bogdan Voda,

Barsana, Desesti), apoi Muzeul Etnografic al Maramuresului cu Sectia in aer liber de la Sighetul Marmatiei,

„Cimitirul Vesel” de la Sapanta, portul popular, sarbatoarea primaverii („Tanjeua” de la Hoteni, manifestare

Page 9: Romania Pe Regiuni

9

legata de harnicia oamenilor din aceste locuri, respectiv de sateanul care a iesit primavara primul la arat), statiunile

balneoclimaterice de la Ocna Sugatag si Costiui, monumentul de la Moisei.

Depresiunea Oasului se inscrie intre vestitele „tari” carpatice, cu o populatie romaneasca straveche, care si-a

pastrat portul si obiceiurile (Sambra oilor) pana astazi.

Depresiunea Dornelor - apele minerale de la Vatra Dornei, Saru Dornei, Neagra Sarului, Poiana Negrii, Poiana

Stampei, pe seama acestora dezvoltandu-se statiunea balneoclimaterica Vatra Dornei, care prezinta semnificatie si

in privinta sporturilor de iarna.

Grupa centrala a Carpatilor Orientali

Aceasta grupa mai este cunoscuta si sub numele de Grupa Transilvano-Moldoveana.

Limite

la nord, aliniamentul mai coborat ce leaga Dep. Dornelor cu cea a Campulungului peste pasul Mestecanis (1096m)

la sud, marea depresiune a Brasovului si Valea Oituzului

la vest limita este concretizata prin abruptul platoului ce se ridica deasupra zonei estice a Depresiunii colinare a

Transilvaniei

la est intra in contact cu Subcarpatii Moldovei.

Geneza Aceasta grupa montana face parte din lantul Carpatilor Orientali, ramura a Carpatilor romanesti, inaltati in cea mai

noua orogeneza – orogeneza alpina.

Punerea in evidenta a masivelor carpatice a inceput mai de mult, in orogeneza hercinica, din a doua parte a

Paleozoicului (Carbonifer si Permian), care a individualizat axul sisturilor cristaline.

Catre sfarsitul erei Mezozoice, in Cretacic, datorita presiunii scutului african Gondwana asupra geosinclinalului

Marii Thetis din sudul Europei, a inceput orogeneza aplina, de mare anvergura, care a inaltat lantul alpino-carpato-

himalaian.

Cutarile au continuat in lantul muntos al Orientalilor, ca de altfel in intregul lant carpatic, in Neozoic, la definirea

lor contribuind si eruptiile vulcanice din a doua parte a Neogenului, care au creat sirul muntilor vulcanici de pe

rama vestica a Carpatilor Orientali.

Depresiunile Giurgeu si Ciuc s-au format prin tectonizare in Neozoic. In aceste depresiuni au ramas lacuri care s-au

drenat mai tarziu in Cuaternarul inferior.

La infatisarea actuala a reliefului a contribuit si actiunea ghetarilor, deoarece in prima parte a Cuaternarului

(Pleistocen) clima a suferit o racire generala, crestele mai inalte de 2000m fiind acoperite cu ghetari, care au

sculptat circuri, vai glaciare, creste.

O data cu incalzirea climei, in postglaciar (Holocen) ghetarii s-au topit si a continuat sa se desfasoare actiunea

agentilor externi, mai ales a apelor, care prin eroziune si acumulare au modelat vai, terase.

Din Cuaternar pana in prezent acesti munti au fost si sunt supusi proceselor de modelare: eroziune eoliana si

fluviatila, prabusiri, dezagregare generata de fenomenele inghet-dezghet, dizolvare pe roci solubile – carstice.

Litologia Principalul element care a contribuit la generarea unui relief atat de variat in aceasta grupa montana (ca de altfel in

toti Carpatii Orientali) il constituie diversitatea mare a rocilor, ce impune un paralelism al culmilor:

fasie centrala de sisturi cristaline, care se afunda la sud de obarsia raului Trotus;

in vest este prezenta fasia formatiunilor vulcanismului neogen. Rocile eruptive sunt reprezentate prin: andezite,

dacite, bazalte si riolite.

Page 10: Romania Pe Regiuni

10

in est se afla fasia flisului cretacic si paleogen constituita din formatiuni detritice: conglomerate, gresii, sisturi

marnoase si argiloase.

Caracteristici generale reducerea altitudinilor de la nord la sud, respectiv de la peste 2000 m in nord (Calimani) pana la sub 1500 m si

chiar mai putin in sud; cele mai mari altitudini din grupa sunt in M-tii Calimani (2100 m);

latimea mare si lipsa de masivitate, datorita multimii depresiunilor si a vailor ce o strabat;

paralelismul culmilor este subliniat de reteaua de vai longitudinale largi;

orientarea culmilor pe directie N-V/S-E;

multimea depresiunilor si a pasurilor, arealele de discontinuitate (transversale si longitudinale)

extensiune mare a eruptivului si a flisului, comparativ cu zona cristalino-mezozoica

Tipuri genetice de relief

Relieful vulcanic – pe rocile vulcanice

o muntii vulcanici : Calimani, Gurghiu si Harghita

o eruptiile vulcanice ceva mai tarzii (Pliocen-Cuaternar), comparativ cu Oas si Gutai (Badenian-Sarmatian), explica

pastrarea reliefului initial, in unele locuri chiar cu cratere intregi (Masivul Ciomatu Mare, unde s-a format Lacul

Sfanta Ana).

o sub conurile vulcanice, pe latura dinspre Depresiunea Transilvaniei, sunt prezente platourile vulcanice, in multe

cazuri prezinta o netezime evidenta.

o relieful de conuri si platouri vulcanice (de lava si piroclasite) imprima retelei hidrografice un caracter radiar-

divergent, in timp ce in interiorul craterelor s-au format o serie de vai mici cu caracter convergent.

o in zonele de intalnire a conurilor vulcanice s-a organizat reteaua hidrografica majora, care a condus fie la formarea

unor defilee transversale: Muresul, intre Toplita si Deda si Oltul la Baile Tusnad, fie partial transversale: Gurghiul,

Tarnavele si Homorodul.

Relieful petrografic

relief carstic pe calcarele din Hasmasu Mare (lapiezuri, doline, uvale, polii, pesteri). Pe cursul Bicazului sunt cheile

cu acelasi nume, iar pe Bistrita Cheile Zugreni sunt cele mai spectaculoase. Calcarele, in zonele cu abrupturi mai

proeminente, au dat, in urma fenomenelor indelungate de dezagregare, importante mase de grohotis, fixate in buna

masura cu vegetatie forestiera.

in conglomeratele din M-tii Ceahlau s-a format un relief ruiniform caracteristic: turnuri, stanci singuratice, coloane

(Caciula Dorobantului, Dochia, Turnu Sihastrului), forme structurale (Toaca, Lespezi), chei (atat in conglomerate

cat si in gresia marginala).

pe sisturile cristaline din muntii Giumalau, Rarau, Bistritei, Giurgeu si Hasmasu apar forme de relief greoaiesi vai

adanci

pe flisul din M-tii Stanisoarei, Gosmanu, Berzunti, friabilitatea formatiunilor geologice si pantele relativ accentuate,

la care se adauga si actiunea antropica, mai cu seama in privinta despaduririlor, au condus la dezvoltarea unor

procese de eroziune destul de intense (alunecari de teren si numeroase organisme torentiale ce inregistreaza

adancimi chiar de zeci de metri).

Relieful structural

in structuri tabulare – pe platourile de lava, pe interfluvii, apar suprafete structurale, de o netezime evidenta,

numite de localnici: Dealul Lat, Lopata, Sesul Porcului, Sesul Paltinului (in M-tii Calimani).

in structuri cutate – sinclinale suspendate (Hasmasu Mare, Ceahlau)

Relieful fluvial

Apele curgatoare prin eroziune si acumulare au creat vai, terase, lunci;

Vaile sunt foarte adanci, cu versanti puternic inclinati (in rocile dure). In depresiuni, unde sunt roci sedimentare mai

moi vaile sunt mai largi;

La poalele muntelui apar acumulari piemontane (in depresiuni);

Procese actuale de modelare

Dezagregare determinata de inghet-dezghet

Page 11: Romania Pe Regiuni

11

Alunecari de teren

Avalanse de zapada

Relieful Sirul muntilor vulcanici este format din muntii Calimani(Vf Pierosu – 2100 m), Gurghiu (Vf. Saca 1776 m) si

Harghita (Harghita Madaras – 1800 m) depasind defileul Oltului prin masivul Ciomatu.

M-tii Calimani (2100 m in Vf. Pietrosul Calimanului)

o masivitate accentuata

o orientati pe directie vest-est.

o relieful este in legatura cu aparatul principal de eruptie, cu platourile de lave, apoi de alternanta de lave cu

piroclastite si tufuri vulcanice.

o la conul principal se adauga si unele conuri secundare.

o sunt evidente, in peisaj, rupturile de la limita dintre platourile de lava si acumularile de piroclastite, in aceste

locuri, de-a lungul raurilor formandu-se chiar mici cascade.

o apar interfluvii structurale de o netezime evidenta, numite de localnici: Dealul Lat, Lopata, Sesul Porcului, Sesul

Paltinului.

o in pleistocen un areal restrans din Calimani a stat sub actiunea glaciatiei si nivatiei, in urma carora au ramas in

relief circuri suspendate, pereti abrupti, creste.

Muntii Gurghiului (Vf Saca, 1776 m) o incep de la Defileul Muresului (Toplita-Deda) si tin pana la izvoarele Tarnavei Mari (Pasul Sicas, 1000 m).

o relieful este reprezentat prin doua trepte principale: cupole vulcanice (1500-1700 m) si platouri de lava si

piroclastite (800-1300 m).

M-tii Harghita o sunt un rezultat al asocierii a zece conuri vulcanice, cel mai important fiind Harghita (1800 m), care pastreaza si

craterul ce este drenat spre sud de Valea Varghisului.

o sub conurile vulcanice, pe latura dinspre Depresiunea Transilvaniei, sunt prezente, ca si in cazul celorlalte doua

unitati montane de la nord (Caliman si Gurghiu), platourile vulcanice, in multe cazuri prezinta o netezime evidenta.

o capatul sud-vestic al Muntilor Harghitei este taiat de catre Olt, formand Defileul Oltului sau al Tusnadului (intre

Baile Tusnad si Bixad).

Sirul cristalin cuprinde muntii: Giumalau si Rarau,(delimitati la nord de Valea Moldovei, iar la est si la sud de

Valea Bistritei), Bistritei, Giurgeu si Hasmasu.

Masivul Giumalau (1857 m) o este format din sisturi cristaline care imprima forme de relief greoaie.

Masivul Rarau (1651 m) o se deosebeste de precedentul prin faptul ca este asezat pe marginea externa a cristalinului sub forma unui sinclinal

suspendat, asemanator cu Haghimasul Mare si Bucegii.

o calcarele mezozoice stau peste sisturile cristaline din regiune, formand cunoscutele klippe calcaroase, in care

eroziunea diferentiala a determinat un relief caracteristic: turnuri, piramide, blocuri, pereti, cu o masa apreciabila de

grohotisuri la baza.

o pe culmea tesita a Raraului apar vestitele Pietrele Doamnei, care reprezinta un caracteristic relief ruiniform.

M-tii Bistritei (Vf Budacu, 1859 m) o sunt delimitati la nord de Depresiunea Dornelor, la est de Valea Bistritei, la sud de Valea Bistricioarei, iar la vest

limita urmareste sirul depresiunilor: Bilbor, Borsec, Dragoiasa.

o sunt alcatuiti aproape in totalitate din sisturi cristaline, fapt ce le imprima un relief de culmi greoaie.

M-tii Giurgeului o in compartimentul nordic al acestora sunt prezente depresiunile Bilbor si Borsec, iar in vest Depresiunea Giurgeu.

o reprezinta o unitate alungita pe directia nord-sud

o depasesc numai in putine locuri 1500 m

o sunt formati din sisturi cristaline, in nord fiind prezente unele revarsari de lave si piroclastite ale Calimanului, iar

pe suprafete mai restranse apar calcare mezozoice (mai ales in partea estica)

Page 12: Romania Pe Regiuni

12

o litologia mentionata a determinat un relief corespunzator, reprezentat prin culmi prelungi din care se desprind unele

varfuri rotunjite.

M-tii Hasmasu Mare (M-tii Haghimasului) o reprezinta masivul calcaros – dolomitic (triasic si jurasic) de la izvoarele Muresului si Oltului, care constituie un

sinclinal suspendat, cu fundament de sisturi cristaline

o prezenta calcarelor a generat un relief carstic cu lapiezuri, chei, doline, uvale, polii, pesteri.

o calcarele, in zonele cu abrupturi mai proeminente, au dat, in urma fenomenelor indelungate de dezagregare,

importante mase de grohotis, fixate in buna masura cu vegetatie forestiera.

Aliniamentele de flis sunt formate din: Ceahlau(1907 m), Tarcau, Ciuc si Nemira (sirul intern) si Stanisoarei,

Gosmanu si Berzunt (aliniamentul extern).

Masivul Ceahlau o apare izolat datorita vailor ce-l delimiteaza, a Bistritei in est, a Bicazului in sud, a Bistricioarei in nord – adevarate

culoare

o domina orizontul cu inaltimea de 1907 m in Vf. Ocolasu Mare.

o se inscrie aproape in totalitate in cadrul flisului intern (cretacic), evidentiindu-se doua subunitati: inalta (centrala) si

joasa (externa).

Partea inalta se prezinta sub forma unei cupole uriase ce domina cu 600-700 m culmile muntoase din jur, acesta

situatie fiind determinata de rezistenta deosebita a stivei groase de conglomerate ale flisului cretacic, cu putine

intercalatii de gresii si stanci calcaroase.

depozitele mentionate apar sub forma unui sinclinal suspendat, avand o intinsa zona de platou din care se inalta

piramidal, mai multe varfuri ce depasesc 1800 m: Ocolasu Mare (1907 m), Toaca (1904 m), Ocolasu Mic.

marginal, platoul central se termina cu abrupturi puternice, la baza carora se afla mase intinse de grohotisuri,

urmare a proceselor continue de dezagregare a conglomeratelor.

in conglomerate s-a format un relief ruiniform caracteristic: turnuri, stanci singuratice, coloane (Caciula

Dorobantului, Dochia, Turnu Sihastrului), forme structurale (Toaca, Lespezi), chei (atat in conglomerate cat si in

gresia marginala).

Partea joasa inconjoara zona centrala printr-o serie de culmi ce coboara in sistem radiar spre vaile marginale ale

masivului. Aceasta parte este constituita tot din flis cretacic, insa cu formatiuni mai moi: sisturi marnoase si

argiloase, gresii calcaroase.

M-tii Tarcau

o se intind intre Valea Bicazului in nord si cea a Trotusului in sud, ca o masa muntoasa cu altitudini in descrestere

(1664 m in Vf. Grindusu).

M-tii Ciuc (Vf. Viscol, 1493 m) o ocupa zona dintre Valea Trotusului in nord si in est si Valea Uzului in sud.

M-tii Nemira (Vf. Nemira Mare- 1649 m) o se intind intre Valea Uzului in nord si Valea Oituzului in sud.

M-tii Stanisoarei (Vf. Bivolu, 1530 m) o sunt situati intre Valea Moldovei la nord si Valea Bistritei la vest si la sud;

o au aspectul unei culmi alungite (peste 60 km), impadurite pana in depresiunile subcarpatice estice.

o partea de nord si centrala apartine flisului cretacic (sisturi marnoase si argiloase, peste care sunt asezate insular

conglomerate si gresii).

o sectorul sudic apartine flisului paleogen, fiind constituit din gresii, sisturi grezoase si argiloase.

o spre sud, in cotul Bistritei, M-tii Stanisoarei se termina cu Muntele Botosanu, pe sub care este sapata aductiunea ce

duce apa din Lacul Izvorul Muntelui la Hidrocentrala Stejaru, iar in nord se incheie cu Obcina Voronet (pe Valea

Voronet este situata manastirea cu acelasi nume).

M-tii Gosmanu o sunt orientati pe directie nord-sud

o au altitudini ce nu depasesc 1450 m (1442 in Cracul Geamana), dupa care scad spre periferie chiar la mai putin de

800 m)

o sunt alcatuiti din flis paleogen.

M-tii Berzunti

Page 13: Romania Pe Regiuni

13

o inchid dinspre est depresiunea Comanesti(pe Trotus);

o nu ajung sa inregistreze altitudini de 1000 m (984 in Vf. Magura), inscriindu-se in categoria muntilor mici.

Spre sud grupa centrala a Carpatilor Orientali se termina cu munti mici, care patrund digitat in nordul Depresiunii

Brasov, intre cotiturile Oltului: M-tii Persani (cristalin si calcare) muntii Baraolt si Bodoc (din flis).

Varietatea mare a reliefului Grupei centrale a Carpatilor Orientali decurge din marea multime a depresiunilor

intramontane, a pasurilor, a trecatorilor, a culoarelor de vai.

Contactul zonei cristaline cu cea vulcanica este marcat printr-un intins culoar depresionar, mai ingust in nord

(depresiunile Dragoiasa, Bilbor, Borsec) si bine dezvoltat in rest (depresiunile Giurgeu si Ciuc).

Depresiunea Giurgeului o axata pe Muresul Superior, in amonte de defileul Toplita-Deda este marginita de M-tii Calimani la nord, de M-tii

Giurgeu la est si M-tii Gurghiu la vest.

o are in fundament sisturi cristaline peste care stau depozite de pietrisuri, nisipuri si chiar marne, depuse in perioada

in care acest spatiu a fost ocupat de catre apele lacului romanian – pleistocen.

o trei trepte de relief: piemonturile laterale, cu dezvoltare mai larga spre M-tii Gurghiului, terasele (cinci) si lunca

destul de larga, uneori inmlastinita, in care Muresul prezinta o meandrare dintre cele mai evidente.

Depresiunea Ciucului o situata tot longitudinal, la sud de prima, este inconjurata de muntii Harghita la vest si Ciuc la est.

o prezinta aceleasi trasaturi cu cea anterioara.

o in partea centrala a depresiunii se pastreaza intinse mlastini si turbarii.

o ambele depresiuni au altitudini intermediare (600-700 m), cu climat racoros. Ele sunt separate prin patrunderea unui

pinten cristalin, mult avansat spre vest, in zona Izvorul Muntelui.

Depresiuni golfuri: Varsag, Varghis o pe latura vestica a muntilor vulcanici;

o eroziunea a indepartat in unele locuri cuvertura de roci vulcanice, formand aceste depresiuni.

Depresiunea Casin o in sud-estul Muntilor Ciuc, la limita cu M-tii Bodoc, apare.

Depresiunea Comanesti o strabatuta de Trotus si de afluentul sau Uzul

o este inchisa de M-tii Gosmanu la nord, M-tii Berzunti la est, de M-tii Nemira la sud si de M-tii Ciucului la vest.

Pasurile, trecatorile, vaile longitudinale, sectoarele de vai transversale, intrerup masivitatea acestei grupe, inlesnind

circulatia dintr-o parte in cealalta.

P. Bucin (1273 m) in M-tii Gurghiu, asigura legatura dintre depresiunile Giugeu si Praid.

P. Sicas (1000 m), in intre M-tii Gurghiu si Harghita asigura legatura intre asezarile din depresiunile Giurgeu,

Varsag si Odorhei.

Trecatoarea Racos in M-tii Persani, pe Valea Oltului, asigura legatura intre asezarile din Depresiunea Brasov si

cele din sud-estul Depresiunii colinare a Transilvaniei; prin el trece magistrala feroviara Bucuresti-Cluj Napoca-

Oradea.

Pasul Vladeni intre M-tii Persani si Carpatii Meridionali, asigura legatura intre asezarile din depresiunile Brasov si

Fagaras; prin el trece magistrala feroviara Bucuresti-Brasov-Sibiu-Arad si soseaua Brasov-Fagaras-Sibiu.

Pe Valea Bistricioarei este trecatoarea Tulghes, prin care trece drumul ce vine dinspre Moldova spre Transilvania

prin Borsec si Toplita.

La izvoarele Trotusului este trecatoarea Ghimes-Faget; prin ea trec calea ferata electrificata si soseaua care asigura

legatura intre Moldova si Transilvania.

Clima

Factorii care influenteaza clima: 1. Pozitia geografica - apar usoare nuantari caracterizate prin diferente de umiditate si temperatura intre vest si est,

unde valorile raman mai coborate. Precip. sunt mai abundente pe fatada vestica in comparatie cu fatada estica.

Page 14: Romania Pe Regiuni

14

Aceste nuantari se datoresc maselor de aer vestice (oceanice), care patrund peste pragul nu prea inalt al muntilor

vulcanici, ca si ale celor est-europene (de ariditate).

Relieful, prin altitudine si orientarea culmilor muntoase introduce modificari locale: scaderi de temperatura in

raport cu inaltimea si cresterea cantitativa a precipitatiilor la altitudini mari.

Fragmentarea reliefului -in depresiuni sunt frecvente inversiunile de temperatura, respectiv acumulari de aer pe

fundul depresiunilor, ceea ce favorizeaza inregistrarea de temperaturi scazute in sezonul rece (sunt cunoscute

localitatile Joseni din Depresiunea Giurgeu si Miercurea Ciuc din Depresiunea Ciuc).

Desfasurarea in latitudine - pe masura deplasarii de la nord spre sud se inregistreaza o atenuare a influentelor

circulatiei maselor de aer nord-vestice, din aceasta decurgand reducerea cantitatilor de precipitatii;

Pe fondul climatului temperat continental moderat al tarii, Grupa centrala a Carpatilor Orientali se inscrie in

caracteristicile generale ale climatului de munte, cu trei etaje climatice:

1. Etajul alpin cu temperaturi medii anuale sub 2ºC, veri scurte si ierni lungi, precipitatii peste 1200 mm si vanturi

puternice; se intalneste la peste 1800 m in M-tii Calimani si M-tii Ceahlau.

2. Etajul de munte cu temperaturi medii anuale cuprinse intre 0-6ºC, precipitatii abundente (800-1200 mm) si vanturi

puternice (dinspre vest si nord-est).

3. In depresiuni temperaturile medii anuale sunt ridicate (7-8ºC), iar precipitatiile depasesc 800 mm.

Apele

Muresul isi are izvoarele in Hasmasu Mare, ca si Oltul, dar se indreapta spre nord, dreneaza Depresiunea Giurgeu

si isi formeaza un defileu intre M-tii Calimani si Gurghiu, intre localitatile Toplita si Deda, pe o lungime de 44 km.

Primeste afluenti dinspre M-tii Gurghiu (Gurghiu, Niraj, Tarnava Mica) si dinspre M-tii Harghita (Tarnava Mare).

Oltul isi poarta apele catre sud, traversand Depresiunea Ciuc, ocoleste pe la sud M-tii Barolt si traverseaza M-tii

Persani. Pe acest traseu strabate mai multe sectoare de defileuri: Bogata (2 km), Jigodin (1,6 km), Tusnad (15 km),

Malnas (20 km), Racos (17 km). Primeste afluenti cu izvoare in M-tii Nemira (Raul Negru) si M-tii Harghita

(Homorodul Mic si Homorodul Mare).

Bistrita dupa ce iese din Depresiunea Dornelor, isi formeaza defileul intre Giumalau si Pietrosul Bistritei, pe o

lungime de 12 km. Apoi isi continua cursul sau longitudinal, paralel culmilor muntoase, pana la Bicaz. Pe acest

traseu primeste pe dreapta afluentii: Dorna, Neagra, Bistricioara, Bicazul, Tarcaul si pe stanga Cracaul. Aici s-a

construit marele lac de acumulare Izvorul Muntelui. Dupa confluenta cu Bicazul, Bistrita isi formeaza un alt sector

de traversare intre M-tii Stanisoarei si M-tii Gosmanu. Pe cursul Bicazului sunt cheile cu acelasi nume, iar pe

Bistrita Cheile Zugreni sunt cele mai spectaculoase.

Trotusul izvoraste din M-tii Ciuc si strabate Depresiunea Comanesti. Dintre afluentii pe dreapta ai Trotusului, ce

traverseaza aceata zona montana se remarca Uzul, Slanicul, Oituzul.

Apele statatoare se deosebesc genetic.

Lacul Sfanta Ana, situat in craterul vulcanic Ciomatu, de langa Tusnad

Lacul Rosu, de baraj natural, s-a format prin surparea, in 1873, a unui pinten de munte, care a barat Valea

Bicazului, mai sus de chei.

lacul de acumulare Izvorul Muntelui (33 km) pe Bistrita, de interes energetic, continuat cu lacurile : Pangarati,

Vaduri, Batca Doamnei. Pe Vale Uzului – L. Poiana Uzului.

Apele subterane cuprind ape freatice de mica adancime, influentate de precipitatii si lipsite de continuitate. Uneori

ca urmare a eruptiilor vulcanice si a aureolei mofetice sunt mineralizate (Borsec, Bilbor, Baile Tusnad, Slanic

Moldova).

Vegetatia Factorii care influenteaza vegetatia:

clima - cuvertura vegetala resimte influentele climatice printr-o mai larga raspandire a etajului rasinoaselor

(coniferelor) pe versantii estici si printr-o predominanta a fagului in vest.

fragmentarea - pe vai reci si in depresiuni se produc inversiuni de vegetatie, esentele termofile uracand pe culmi,

iar cele de clima rece coborand pe vai reci, umbrite.

reducerea altitudinilor si scaderea precipitatiilor sunt reflectate si in ceea ce priveste vegetatia, avand loc

trecerea de la rasinoase la fagete si diminuarea suprafetelor de pajisti alpine si subalpine;

Page 15: Romania Pe Regiuni

15

altitudinea – vegetatia se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.

Padurea se extinde de la poalele muntilor pana la 1800 m.

Etajul fagului urca pana la peste 1200 m, iar in amestec cu rasinoase (etajul de amestec) urca pana la 1400 m.

Etajul coniferelor este compus din molid (Picea abies), brad (Abies alba), pin (Pinus sylvestris) si pe alocuri zada

si se ridica pana la peste 1800 m.

Zona alpina

o etajul alpin se intalneste la altitudini peste 1800 m (apare insular in M-tii Calimani); mai este numita si zona de

„stepa rece” deoarece aici domina pajistile cu flori viu colorate;

o la partea inferioara se gasesc tufisuri de ienupar (Juniperus sibirica) si jnepeni (Pinus montana) sau alti arbusti

pitici, ca afinul si merisorul (etajul subalpin).

Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica, de lunca, compusa

din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de salcii, plop, arin.

Fauna

Respecta de asemenea legea repartitiei pe trepte de altitudine.

In padurile de foioase intalnim: mistretul si viezurele, precum si unele animale de prada ca: lupul (Canis lupus),

vulpea, pisica salbatica(Felis silvestris) , alaturi de specii patrunse fie din silvostepa (iepurele), fie din etajul

coniferelor (caprioara - Capreolus capreolus si veverita). Se adauga o mare varietate de pasari: mierla, pitigoiul de

munte, ciocanitoarea, cinteza.

In etajul coniferelor se intalnesc mamifere de interes cinegetic (urs brun - Ursus arctos, ras, cerb), alaturi de

veverita, caprioara, iar dintre pasari: cocosul de mesteacan, gainusa de alun, acvila de munte.

n zona alpina se mentine o relicta din glaciarul tarziu, capra neagra -Rupicapra rupicapra- (repopulata in M-tii

Ceahlau unde era pe cale de disparitie). Dintre pasari se intalnesc: cinteza alpina, zaganul sau vulturul barbos,

acvila de munte (Acvila chrysaetus).

Fauna acvatica este reprezentata prin cea de altitudini mari: in apele reci de munte este domeniul pastravului si al

lostritei, iar mai jos cleanul si chiar mreana.

Solurile Sunt strans corelate cu roca, clima si vegetatia.

Apar soluri brune si brune acide numite cambisoluri, favorizate de un climat racoros si umed.

Mai sus, sub padurile de fag si conifere, dominante sunt solurile podzolice (sarace in humus). In zona alpina, cu

climat rece, cu precipitatii abundente si vegetatie de pajiste sunt reprezentante solurile alpine brune acide. Acestea,

ca si cele podzolice se numesc spodosoluri.

Solurile azonale In depresiuni apar soluri cu surplus de umiditate – hidromorfe (lacovisti) ca si soluri halomorfe. In

luncile raurilor se dezvolta soluri aluvionare de lunca.

Resursele.

In aceasta grupa exista o variata gama de resurse ale solului.

Padurile de rasinoase sau de rasinoase in amestec cu fagul sunt foarte extinse. Lemnul lor este folosit in industria

de prelucrare a lemnului sau pentru obtinerea de celuloza si hartie prin chimizare.

Pasunile si fanetele favorizeaza cresterea ovinelor si bovinelor.

Terenurile agricole sunt mai restranse, dar in zonele depresionare sunt valorificate prin culturi pomicole si plante

care solicita un climat mai racoros si umed (orz, ovaz, secara, porumb, cartof).

Apa Bistritei este importanta sub raport energetic. Pe ea s-a construit o salba de lacuri de acumulare si

hidrocentrale, care incepe cu Izv. Muntelui si se continua cu inca 12 acumulari, mai la vale, dincolo de zona

montana.

Intre resursele subsolice se remarca:

Izvoarele carbogazoase, cu valoare terapeutica pe alocuri. Sunt vestite statiunile de cura si balneare: Borsec,

Harghita, Tusnad, Balvanyos, Malnas, Slanic Moldova.

Page 16: Romania Pe Regiuni

16

De mare importanta sunt zacamintele metalifere. Aria metalogenetica din care se exploateaza minereurile feroase si

neferoase se leaga de formatiunile eruptive, ca si de cele metamorfice (sisturi cristaline).

minereuri de fier in M-tii Harghita la Lueta.

minereuri de cupru la Balan (M-tii Hasmas).

manganul, folosit in siderurgie, la fabricarea fontelor si otelurilor speciale, se exploateaza in apropiere de Vatra

Dornei, la Iacobeni si Sarul Dornei.

Intre zacamintele energetice de mare importanta sunt exploatarile de:

carbune brun, din baz. Comanesti, minele de la Comanesti si Asãu,

lignit din Dep. Baraolt, la Valea Crisului, Varghis, Capeni

petrol la Darmanesti.

Resursele nemetalifere

exploatarile de potasiu de la poalele estice ale Muntilor Gosmanu, la Tazlau.

Cu intrebuintari multiple, in functie de rezistenta si aspect sunt rocile de constructie.

dintre rocile eruptive se exploateaza andezitele la Bixad (jud. Covasna) si Harghita-Bai (M-tii Harghita). Bazaltele

se exploateaza la Racos (M-tii Persani) si Toplita (M-tii Calimani).

rocile metamorfice sunt reprezentate prin expoatarile de marmura de la Lazarea (jud. Harghita).

rocile sedimentare sunt reprezentate prin travertin la Borsec, calcare la Bicaz, gresii folosite ca piatra sparta pentru

drumuri, la constructii rurale, extrase la Tarcãu (jud. Neamt), si prin argila alba (caolin) exploatata la Harghita-

Bai, utilizata la fabricarea portelanului.

din albiile raurilor se extrag nisipuri si pietrisuri, utile la terasamente, ca balast.

Populatia

Desi are altitudini mari aceasta grupa montana este cuprinsa in aria de umanizare. Pana la 1000-1200 m inaltimile

sunt populate cu asezari permanente, iar mai sus apar asezari sezoniere pentru fan, pastorit sau de exploatare

forestiera. In zona pajistilor alpine numarul cabanelor turistice a sporit.

Densitati de aproape 75 loc/kmp se afla in depresiunile mari (Giurgeu, Ciuc), zone cu concentrari industriale, dar si

cu activitati legate de valorificarea potentialului agricol, ca si pe conturarea unei industrii specifice zonelor montane

(cu intreprinderi de prelucrare a lemnului, a laptelui).

Asezarile Asezarile rurale

Asezarile rurale se concentreaza in depresiuni, in zone de contact, pe vai si chiar pe culmile netede.

4. Dupa modul de distribuire a gospodariilor in teritoriu este caracteristic:

satul risipit sau imprastiat, cu gospodariile despartite prin fanete si pasuni, specific zonelor montane.

satul linear, cu concentrare pe vai

satul compact, cu casele lipite perete de perete, in depresiunile intramontane

5. Dupa numarul de locuitori sunt:

sate mici (sub 500 loc) in munte;

sate mijlocii (500-1500 loc) in depresiuni;

sate mari (1500-4000 loc) in Depr. Giurgeu si Ciuc;

6. Dupa functiile economice

profil agro-industrial,

pastoral

forestier.

functiuni economice complexe prin dezvoltarea industriei mici si artizanale.

Page 17: Romania Pe Regiuni

17

Asezarile urbane

Sfantu Gheorghe (50.000-100.000 loc), in N Dep. Brasov, la poalele estice ale muntilor Baraolt, vechi centru al

industriei textile (panzeturi), in prezent si cu echipament industrial (electric).

Miercurea Ciuc (25.000-50.000 loc), situat in Dep. Ciuc. Aici se produc tractoare pe senile, tricotaje, confectii.

Orasele mici, sub 25.000 loc.

Gheorgheni in Dep. Giurgeu

Vatra Dornei (in Dep. Dornelor),

Campulung Moldovenesc si Gura Humorului (in Dep. Campulungului),

Comanesti si Darmanesti (in Dep. Comanesti)

Targu Secuiesc in Dep. Brasov – confectii

Covasna in Dep. Brasov

Vlahita (centru siderurgic),

Balan (cu minereuri de cupru), Baraolt (cu ind. produselor lactate),

Bicaz (cu cariere de calcar),

Toplita (situat pe valea Muresului superior),

Borsec, Baile Tusnad, Slanic Moldova - statiunile de cura si balneare

Turism

Masivul Giumalau in nord-vestul masivului este situata Codrul secular Giumalau-Valea Putnei, rezervatie

naturala in care predomina molidul (Picea abies), cu exemplare de varsta de peste 130 de ani. In perimetrul

rezervatiei este ocrotit si cocosul de munte.

Masivul Rarau - pe culmea tesita a Raraului apar vestitele Pietrele Doamnei. Pe versantul estic al Raraului este

situata rezervatia naturala Codrul Slatioara, in cuprinsul acesteia predominand molidisurile si bradetele, unele

exemplare mergand pana la varsta de 350-400 de ani.

M-tii Hasmasu Mare - prezenta Lacului Rosu intre culmile de calcar, a salbaticelor chei ale Bicazului, culmea

crenelata a Hasmasului cu Piatra Singuratica, dau acestei zone o valoare turistica ce se amplifica prin vecinatatea

Ceahlaului si a lacului de acumulare Izvorul Muntelui.

Grupa sudica a Carpatilor Orientali

(Carpatii Curburii)

Grupa curburii cuprinde zona muntoasa din extremitatea sudica a Carpatilor Orientali.

Limite

in nord, Depresiunea Brasov si Valea Oituzului

la vest, Valea Prahovei

la est intra in contact cu Subcarpatii Curburii.

Geneza Aceasta grupa montana face parte din lantul Carpatilor Orientali, ramura a Carpatilor romanesti, inaltati in cea mai

noua orogeneza – orogeneza alpina.

Punerea in evidenta a masivelor carpatice a inceput mai de mult, in orogeneza hercinica, din a doua parte a

Paleozoicului (Carbonifer si Permian), care a individualizat axul sisturilor cristaline.

Catre sfarsitul erei Mezozoice, in Cretacic, datorita presiunii scutului african Gondwana asupra geosinclinalului

Marii Thetis din sudul Europei, a inceput orogeneza aplina, de mare anvergura, care a inaltat lantul alpino-carpato-

himalaian.

Page 18: Romania Pe Regiuni

18

Cutarile acestor munti au continuat si in timpul erei Neozoice. Ca rezultat al unor framantari tectonice complexe, s-

a produs la sfarsitul Neogenului, prabusirea soclului corespunzator Depresiunii Brasov, formandu-se aici o vasta

arie joasa, in plina masa muntoasa. Invadata de apele marii, a fost colmatata treptat, zona devenind uscat in pragul

Cuaternarului.

In Holocen actiunea agentilor externi, mai ales a apelor curgatoare, care au modelat prin eroziune si acumulare vai

si terase, a contribuit la infatisarea actuala a reliefului.

Din Cuaternar pana in prezent acesti munti au fost si sunt supusi proceselor de modelare: eroziune eoliana si

fluviatila, prabusiri, dezagregare generata de fenomenele inghet-dezghet, dizolvare pe roci solubile – carstice.

Litologia lipsa rocilor cristaline si eruptive

larga desfasurare a rocilor sedimentare, ale „flisului”, evidentiindu-se flisul intern (cretacic), format din marne,

calcare fin granulate, conglomerate si flisul extern (paleogen) cu gresii, marne, argile.

calcarele se intalnesc in M-tii Barsei

conglomeratele in Ciucas

argilele in tot flisul

in Dep. Brasov sunt roci sedimentare mai moi si mai noi (aluviuni, pietrisuri, nisipuri, argile).

Caracteristici generale

au forma curbata (cu directie NE-SV)

altitudini mici spre mijlocii (maximum 1954 m in Ciucas),

latime relativ mica;

miscarile tectonice recente si actiunea retelei hidrografice au condus la un grad accentuat de fragmentare; au

multe vai transversale, uneori cu forma de defileu (Prahova, Buzau) si mai rar sectoare longitudinale (Basca),

multe trecatori si pasuri, cele mai putine depresiuni (doua mici), cu exceptia Depresiunii Brasovului (cea mai mare

din Carpati);

din M-tii Buzaului, ca si din M-tii Vrancei, patrund pinteni montani: Ivanetu (1021 m) dinspre M-tii Vrancei si

Homorociu dinspre M-tii Buzaului, in domeniul subcarpatic.

in estul Muntilor Vrancei este situata zona cu cea mai mare seismicitate din Romania;

Tipuri genetice de relief

Relieful petrografic

o relief carstic pe calcarele din M-tii Barsei (chei, rar pesteri, sohodoluri);

o pe conglomeratele din M-tii Ciucas sfinx si tigai

o pe argile alunecari de teren datorita despaduririlor (indeosebi in M-tii Vrancei),

Relieful fluvial

Apele curgatoare prin eroziune si acumulare au creat vai cu terase, lunci;

La poalele muntelui apar acumulari piemontane (in depresiuni);

Procese actuale de modelare

Dezagregare determinata de inghet-dezghet

Procese de versant : rigole, ravene, organisme torentiale, alunecari;

Avalanse de zapada

Relieful Marea torsiune a Carpatilor a dus la deranjarea desfasurarii culmilor orientate N-V/S-E, astfel ca relieful se prezinta

ca o asociere de masive muntose restranse.

M-tii Vrancei o au varfuri ce trec de 1700 m, altitudinea maxima fiind de 1785 in Vf. Goru

Page 19: Romania Pe Regiuni

19

o se afla intre Valea Oituzului la nord si Basca Mica la vest, reprezentand compartimentul nord-estic al grupei;

o gresiile cu intercalatii argiloase favorizeaza alunecarile de teren.

M-tii Buzaului o se inscriu in partea centrala a Carpatilor Curburii, fiind cuprinsi intre Basca Mica si Teleajen;

o sunt alcatuiti dintr-o asociere de culmi: M-tii Penteleu (1772 m), intre Basca Mica si Basca Mare, M-tii Podul

Calului (1439m), intre Basca Mare si Buzau si M-tii Siriu (Vf. Mălâia, 1662m), intre Buzau si Teleajen.

o in estul culmii Mălâia, la 1410 m altitudine, este prezent Lacul Vulturilor (Lacul fara Fund), a carui origine este

controversata: glaciara si nivala, nivala combinata cu procese periglaciare, formate pe o suprafata structurala sau

prin procese de alunecare.

o M-tii Buzaului constituie, ca si M-tii Vrancei, o arie cu un intens tectonism, apreciindu-se ca se ridica si in prezent

cu 0.5-1 mm/an, fapt care a impus vailor, transversale aproape in totalitate, caracterul de antecedenta.

o se remarca de asemenea, evolutia rapida a reliefului, de aici o eroziune accentuata, care pune in evidenta forme mai

proeminente in gresiile dure si mult mai domoale in formatiunile friabile.

M-tii Intorsurii

o pe latura nordica, spre Dep. Brasov

M-tii Ciucas (Vf. Ciucas, 1954 m) o sunt situati intre Teleajen si Doftana;

o sunt foarte fragmentati de izvoarele Teleajenului;

o prezenta conglomeratelor duce la formarea unui interesant relief ruiniform (sfinx, babe, coloane).

M-tii Baiului (1895 m)

o situati intre Doftana si Prahova, ating.

o abruptul mai domol, inspre Valea Prahovei, contrasteaza cu cel prapastios al Bucegilor, subliniind caracterele

distincte ale celor doua „lumi” muntoase: Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali.

o formati in totalitate din strate de Sinaia (gresii, marne si marno-calcare), se caracterizeaza, mai ales in partea

superioara, neacoperita de padure, prin procese de versant destul de intense: rigole, ravene si chiar organisme

torentiale, uneori si alunecari superficiale.

M-tii Timisului (sau Barsei) o apar ca doua masive izolate, separate de Valea Timisului, respectiv Postavaru(1799 m) si Piatra Mare(1843m),

o alcatuite din calcare mezozoice si conglomerate cretacice

o Piatra Mare are un relief carstic bine reprezentat – Pestera de Gheata.

o Postavarul are un aspect mai greoi; coboara in trepte catre Dep. Brasov, treapta de 1000 m, corespunzand renumitei

statiuni turistice Poiana Brasov, iar prelungirea sa mai joasa, Tampa, patrunde in perimetrul orasului Brasov.

Varietatea reliefului grupei sudice decurge din extinderea depresiunilor, din prezenta pasurilor, a trecatorilor, a

culoarelor de vai transversale, uneori cu forma de defileu (Prahova, Buzau).

Dep. Brasov o cea mai extinsa depresiune de la noi din tara

o delimitata la nord de masivele Perasani, Baraolt, Bodoc, la est si nord-est de muntii Vrancei si Nemira, la sud de

muntii Intorsurii, Piatra Mare, Postavaru, Bucegi, iar la vest de M-tii Piatra Craiului si Magura Codlei.

o relieful depresiunii este aproape concentric: spre rama montana inconjuratoare sunt prezente piemonturile si

glacisurile (800-550 m), urmate de zona campurilor (650-520 m), aceasta avand extinderea cea mai larga si apoi

zona sesului aluvial, partea cea mai joasa, inundabila de-a lungul Oltului, Raului Negru, Barsei, urmare a pantelor

reduse a raurilor.

o are aspectul unui ses neted, de 500-600 m altitudine, cultivat agricol, cu multe orase, intre care Brasovul, cu

industrie puternica, important nod de comunicatie, mare centru turistic.

o depresiunea prezinta trei compartimente: Depresiunea Barsei (in vest), Depresiunea Sfantu Gheorghe (in centru)

si Depresiunea Raului Negru sau Targu Secuiesc (in partea estica).

o straveche rascruce de drumuri, isi mentine in continuare acesta functie, prin pozitia centrala si prin trecatorile

deschise in toate directiile:

Oituz (886 m – pe Valea Oituzlui)

Page 20: Romania Pe Regiuni

20

Tusnad si Racos (pe Valea Oltului)

Vladeni (in sudul Muntilor Persani)

Predeal (1033 m – pe Valea Prahovei)

Predelus (pe Valea Doftanei)

Bratocea (pe Valea Teleajenului)

Buzau (pe Valea Buzaului).

Depresiunea Intorsura Buzaului

o pe cursul superior al Buzaului

o sub forma unui ses aluvial in partea inferioara

o desparte M-tii Siriu si M-tii Ciucas de M-tii Intorsurii

o formata prin eroziune diferentiala

Dep. Comandau o pe Basca Mare

o tot sub forma unui ses aluvial, uneori chiar mlastinos

o formata prin eroziune diferentiala

Clima

Factorii care influenteaza clima: Pozitia geografica - apar usoare nuantari caracterizate prin diferente de umiditate si temperatura intre vest si est,

unde valorile raman mai coborate. Aceste nuantari se datoresc maselor de aer vestice (oceanice), care patrund peste

inaltimile joase ale muntilor Persani, ca si ale celor est-europene (de ariditate).

1. Relieful, prin altitudine si orientarea culmilor muntoase introduce modificari locale: scaderi de temperatura in

raport cu inaltimea si cresterea cantitativa a precipitatiilor la altitudini mari.

Fragmentarea reliefului -in depresiuni sunt frecvente inversiunile de temperatura, respectiv acumulari de aer pe

fundul depresiunilor, ceea ce favorizeaza inregistrarea de temperaturi scazute in sezonul rece. La Bod, langa

Brasov, s-a inregistrat, la 25 ianuarie 1942, minima absoluta: -38,5˚C.

Pe fondul climatului temperat continental moderat al tarii, Grupa centrala a Carpatilor Orientali se inscrie in

caracteristicile generale ale climatului de munte, cu trei etaje climatice:

1. Etajul alpin cu temperaturi medii anuale sub 2ºC, veri scurte si ierni lungi, precipitatii peste 1200 mm si vanturi

puternice; se intalneste la peste 1800 m in M-tii Ciucas si M-tii Baiu.

2. Etajul de munte cu temperaturi medii anuale cuprinse intre 0-6ºC, precipitatii abundente (800-1200 mm), vanturi de

vest;

3. Climatului depresiunilor intramontane Depresiunea Brasov este incadrata de izoterma de 6˚C; precipitatiile sunt de

500-700 mm/an. Primavara se inregistreaza fenomene de foehn, masele de aer, dupa ce traverseaza muntii ajungand

aici mai putin umede si usor incalzite.

Apele

Raurile din grupa estica: colectate de Siret

Oituzul si Casinul , cu izvoare in M-tii Vrancei (afluenti ai Trotusului),

Susita, cu izvoare in M-tii Vrancei

Putna, cu izvoare in M-tii Vrancei cu afluentii sau Naruja si Zabala,

Ramnicul Sarat

Buzaul cu izvoare in M-tii Ciucas ce primeste pe Basca Mare unita cu Basca Mica.

Raurile din grupa sudica:

Prahova, (izv din Pasul Predeal) cu Doftana si Teleajen (din Baiu si Ciucas); este afluent al Ialomitei,

Oltul, curge prin Depresiunea Brasov ce primeste afluenti pe partea stanga: Raul Negru, Timisul si Barsa.

Apele raurilor au provenienta pluviala, mai putin nivala, subterana.

Apele statatoare

Page 21: Romania Pe Regiuni

21

sunt reprezentate prin lacuri antropice, construite in scopuri energetice, pentru regularizari de debit: L. Siriu pe

Buzau, Paltinu pe Doftana.

Apele subterane cuprind ape freatice, de mica adancime, influentate de precipitatii si lipsite de continuitate. In zona

Covasna apar izvoare minerale carbogazoase (borvizuri) si emanatii de mofete.

Vegetatia Factorii care influenteaza vegetatia:

clima - cuvertura vegetala resimte influentele climatice printr-o mai larga raspandire a etajului rasinoaselor

(coniferelor) pe versantii estici si printr-o predominanta a fagului in vest.

fragmentarea - pe vai reci si in depresiuni se produc inversiuni de vegetatie, esentele termofile uracand pe culmi,

iar cele de clima rece coborand pe vai reci, umbrite.

reducerea altitudinilor si scaderea precipitatiilor sunt reflectate si in ceea ce priveste vegetatia, avand loc

trecerea de la rasinoase la fagete si diminuarea suprafetelor de pajisti alpine si subalpine;

altitudinea – vegetatia se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.

Padurea se extinde de la poalele muntilor pana la 1800 m.

o etajul stejarului (Quercus robur) – apare in Dep. Brasov si pe culmile mai joase (mai ales gorun -Quercus

petraea- si amestec cu alte specii de ulm - Ulmus foliacea, carpen –Carpinus betulus, tei-Tilia cordata, T.

tomentosa); subetajul stejar fag - la marginea depresiunii si la poalele muntelui; urca pana la 700 m.

o etajul fagului (Fagus silvatica) urca pana la peste 1200 m, iar in amestec cu rasinoase (etajul de amestec) urca

pana la 1400 m.

o etajul coniferelor este compus din molid (Picea abies), brad (Abies alba), pin (Pinus sylvestris) si pe alocuri zada

si se ridica pana la peste 1800 m.

Zona alpina

o etajul alpin se intalneste la altitudini peste 1800 m, in M-tii Ciucas si M-tii Baiu; mai este numita si zona de „stepa

rece” deoarece aici domina pajistile cu flori viu colorate;

o la partea inferioara se gasesc tufisuri de ienupar (Juniperus sibirica) si jnepeni (Pinus montana) sau alti arbusti

pitici, ca afinul si merisorul (etajul subalpin).

Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica, de lunca, compusa

din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de salcii, plop, arin.

Fauna

Respecta de asemenea legea repartitiei pe trepte de altitudine.

In padurile de foioase intalnim: mistretul si viezurele, precum si unele animale de prada ca: lupul (Canis lupus),

vulpea, pisica salbatica (Felis silvestris), alaturi de specii patrunse fie din silvostepa (iepurele), fie din etajul

coniferelor (caprioara -Capreolus capreolus si veverita). Se adauga o mare varietate de pasari: mierla, pitigoiul de

munte, ciocanitoarea, cinteza.

In etajul coniferelor se intalnesc mamifere de interes cinegetic (urs brun - Ursus arctos, ras, cerb), alaturi de

veverita, caprioara, iar dintre pasari: cocosul de mesteacan, gainusa de alun, acvila de munte (Acvila chrysaetus).

In zona alpina dintre pasari se intalnesc: cinteza alpina, zaganul sau vulturul barbos, acvila de munte.

Fauna acvatica este reprezentata prin cea de altitudini mari: in apele reci de munte este domeniul pastravului si al

lostritei, iar mai jos cleanul si chiar mreana.

Solurile Sunt strans corelate cu roca, clima si vegetatia.

Solurile argiloiluviale (cenusii si brun roscate), numite si argiluvisoluri se intalnesc in Dep. Brasov si in muntii

mai josi.

Solurile brune si brune acide numite cambisoluri sunt favorizate de un climat racoros si umed.

Page 22: Romania Pe Regiuni

22

Mai sus, sub padurile de fag si conifere, dominante sunt solurile podzolice (sarace in humus). In zona alpina, cu

climat rece, cu precipitatii abundente si vegetatie de pajiste sunt reprezentante solurile alpine brune acide. Acestea,

ca si cele podzolice se numesc spodosoluri.

Solurile azonale In depresiuni apar soluri cu surplus de umiditate – hidromorfe (lacovisti) ca si soluri halomorfe. In

luncile raurilor se dezvolta soluri aluvionare de lunca.

Resursele In aceasta grupa exista o variata gama de resurse ale solului.

Padurile de rasinoase sau de rasinoase in amestec cu fagul sunt foarte extinse. Lemnul lor este folosit in industria

de prelucrare a lemnului sau pentru obtinerea de celuloza si hartie prin chimizare.

Pasunile si fanetele favorizeaza cresterea bovinelor si ovinelor.

Terenurile agricole sunt mai restranse, dar in zonele depresionare sunt valorificate prin culturi pomicole si plante

care solicita un climat mai racoros si umed (orz, ovaz, secara, porumb, cartof).

Apele curgatoare sunt valorificate energetic (Buzau si Doftana).

Intre resursele subsolului

Zacamintele energetice

carbune (lignit) de la Vârghiş, Cãpeni, Valea Crisului

petrol de la Ghelinţa si Comãndãu.

Cu intrebuintari multiple, in functie de rezistenta si aspect sunt rocile de constructie.

dintre rocile eruptive se exploateaza andezitele la Bixad (jud. Covasna) si bazaltele la Racos (M-tii Persani).

cele sedimentare sunt reprezentate prin gresii folosite ca piatra sparta pentru drumuri, la constructii rurale, extrase

la Teliu (jud. Brasov).

din albiile raurilor se extrag nisipuri si pietrisuri, utile la terasamente, ca balast.

Populatia

Urme ale paleoliticului, neoliticului si ale perioadelor urmatoare au fost identificate mai ales in spatiile depresionare

si de-a lungul unor vai.

Desi are altitudini mari aceasta grupa montana este cuprinsa in aria de umanizare. Pana la 1000-1200 m inaltimile

sunt populate cu asezari permanente, iar mai sus apar asezari sezoniere pentru fan, pastorit sau de exploatare

forestiera. In zona pajistilor alpine numarul cabanelor turistice a sporit.

Densitati foarte mari ale populatiei se afla in Dep. Brasov (cu 150 loc/kmp), unde forta de munca este atrasa de

industria bine reprezentata in orasul Brasov.

Asezarile Asezarile rurale

Asezarile rurale se concentreaza in depresiuni, in zone de contact, pe vai si chiar pe culmile netede.

7. Dupa modul de distribuire a gospodariilor in teritoriu este caracteristic:

satul risipit sau imprastiat, cu gospodariile despartite prin fanete si pasuni, specific zonelor montane.

satul linear, cu concentrare pe vai

satul compact, cu casele lipite perete de perete, in depresiunile intramontane

8. Dupa numarul de locuitori sunt:

sate mici (sub 500 loc) in munte;

sate mijlocii (500-1500 loc) in depresiuni;

sate mari (1500-4000 loc) in Depr. Brasov;

9. Dupa functiile economice

profil agro-industrial,

pastoral

forestier.

functiuni economice complexe prin dezvoltarea industriei mici si artizanale.

Page 23: Romania Pe Regiuni

23

Asezarile urbane

Brasov (peste 300.000 loc), mentionat documentar la 1271, important centru industrial, turistic si nod feroviar.

Sfantu Gheorghe (50.000-100.000 loc), la poalele estice ale muntilor Baraolt, vechi centru al ind textile

(panzeturi), in prezent si cu echipament electric.

Oraselcu 25.000-50.000 loc:

Sacele , in Dep. Brasov, se remarca prin industria electronica si electrotehnica.

Codlea, in Dep. Brasov, cu matase artificiala si coloranti.

Orase sub 25.000 loc:

Targu Secuiesc, in Dep. Brasov, (confectii, cherestea)

Covasna, in Dep. Brasov, (cu ape carbogazoase)

Zarnesti, in Dep. Brasov (ind celulozei)

Rasnov, in dep. Brasov (masini-unelte)

Intorsura Buzaului, in Dep. Intorsurii

Predeal, Busteni, Sinaia, Azuga, in Culoarul Prahovei apar orase cu functii turistice

Nehoiu La contactul cu Subcarpatii Curburii, cu ind lemnului.

Grupa Bucegi

Aceasta grupa montana face parte din lantul Carpatilor Meridionali, cel mai inalt si mai masiv sector al Carpatilor

romanesti.

Limite

in vest Valea Dambovitei, continuata cu culoarul Rucar-Bran;

in est Valea Prahovei o delimiteaza de Carpatii Orientali;

in nord Dep. Brasovului;

in sud Subcarpatii Curburii.

Geneza

Aceasta grupa montana face parte din lantul Carpatilor Meridionali, ramura a Carpatilor romanesti, inaltati in cea

mai noua orogeneza – orogeneza alpina.

Punerea in evidenta a masivelor carpatice a inceput mai de mult, in orogeneza hercinica, din a doua parte a

Paleozoicului (Carbonifer si Permian), care a individualizat axul sisturilor cristaline.

Pana in Cretacic, o mare parte din spatiul montan al Meridionalilor a fost acoperit de ape (Geosinclinalul Carpatic),

in care s-au depus formatiuni sedimentare.

Catre sfarsitul erei Mezozoice, in Cretacic, datorita presiunii scutului african Gondwana asupra geosinclinalului

Marii Thetis din sudul Europei, a inceput orogeneza aplina, de mare anvergura, care a inaltat lantul alpino-carpato-

himalaian.

In fazele austrica si laramica (Cretacicul Mediu si Superior) a avut loc ridicarea, cutarea si chiar incalecarea unor

formatiuni peste altele, respectiv incalecarea Panzei Getice cu sedimentarul ei peste formatiunile cristaline ale

autohtonului, strapuns de granitoide si acoperit la randul lui (autohtonul) de depozite sedimentare.

Ultima faza (laramica) a definitivat structura geologica in panze a Carpatilor Meridionali si a condus la scufundarea

unitatilor vecine: Dep. Transilvaniei (nord) si Depresiunea Getica (sud).

In Neozoic, Carpatii Meridionali au ramas in general sub forma unui bloc relativ rigid, exondat si supus influentei

factorilor exogeni, care au determinat formarea suprafetelor de nivelare. Tot in aceasta perioada, Panza Getica a

fost fragmentata si erodata pe mari intinderi, astfel incat autohtonul a fost scos la zi.

Sfarsitul Pliocenului si mai ales prima parte a Cuaternarului (Pleisocenul) a corespuns cu racirea climei, la care s-

a adaugat inaltarea epirogenetica a Carpatilor Meridionali (cu cca 1000 m), in acest fel fiind intrunite conditii de

Page 24: Romania Pe Regiuni

24

persistenta a zapezilor si aparitia ghetarilor in partile inalte, cu fazele glaciare cunoscute: Günz, Mindell, Riss si

Würm si cu perioadele interglaciare corespunzatoare. Ghetarii au fost prezenti la altitudini de peste 2000 m, ei

atingand 6-8 km lungime si coborand pana la 1350-1400 m.

Holocenul se caracterizeaza prin incalzirea climei, topirea ghetarilor, care au lasat in urma relieful glaciar, bine

evidentiat in Carpatii Meridionali, reprezentat prin: creste, strungi, circuri, vai, morene si praguri glaciare.

Din Cuaternar pana in prezent acesti munti au fost si sunt supusi proceselor de modelare: eroziune eoliana si

fluviatila, prabusiri, dezagregare generata de fenomenele inghet-dezghet, dizolvare pe roci solubile – carstice.

Litologia

In litologie predomina sisturile cristaline, conglomeratele specifice – „conglomerate de Bucegi” si calcarele.

Aceste roci confera reliefului un aspect variat.

Caracteristici generale altitudini peste 2000 m; altitudinile maxime depasesc 2500 in M-tii Bucegi (Vf Omu-2505 m).

aspectul general al partii inalte a Carpatilor Meridionali, ca urmare a proceselor indelungate de modelare din tot

Neozoicul, a ramas sub forma unui relief „imbatranit” (culmi domoale si „sesuri” intinse)

in contrast cu partea inalta de-a lungul vailor apare un relief mult mai accidentat, ca o consecinta a miscarilor

epirogenetice de la sfarsitul Pliocenului si inceputul Cuaternarului, care au obligat vaile sa se adanceasca mult pe

verticala, ele fiind foarte active in privinta eroziunii si transportului unor mari cantitati de materiale ce au condus la

formarea piemonturilor.

contactul Carpatilor Meridinali cu regiunile vecine este marcat de versanti abrupti ce domina depresiunile si

muntii din vecinatate cu aproape 1000 m.

ei sunt putin fragmentati de vai si depresiuni. Aceaste situatii impun trasatura de masivitate. Masivitatea reliefului

este remarcabila in muntii Bucegi si Leaota, cele doua masive fiind strans sudate intre ele.

Tipuri genetice de relief

relief petrografic

pe conglomerate si gresii, sub actiunea factorilor climatici si a diferentierilor in structura geologica, pe Platoul

Bucegilor s-au format „Babele”, „Ciupercile” si „Sfinxul”, mai intai prin aparitia unor mici santuri in perioadele cu

ploi bogate, apoi prin inghet-dezghet repetat si prin actiunea vantului.

relieful carstic dezvoltat pe seama calcarelor din M-tii Bucegi si M-tii Piatra Craiului apare sub forma de chei

(Ursilor, Tatarului, Zanoagei – pe Ialomita si Cheile Dambovicioarei pe Dambovicioara), pesteri (Ialomitei,

Dambovicioarei), lapiezuri, hornuri, marmite, surplombe.

pe sisturile cristaline relieful este accentuat maturizat, cu culmi greoaie si vai adanci

relieful glaciar

ca si in alte spatii montane cu altitudini ridicate, in jurul varfului Omu au existat in Pleisocen, conditii de formare a

ghetarilor, care coborau radiar pe vaile Ialomitei (sud), Gaura (vest), Tigănesti si Mălăiesti (nord), Cerbului si

Morarului (est).

pe baza formatiunilor din Pestera Ialomitei (prezenta a doua cruste concretionare), Valeria Velcea, in anul 1959, a

stabilit existenta a doua faze glaciare in Carpatii Romanesti: Riss si Würm.

relieful glaciar nu s-a pastrat bine evidentiat in acest complex montan, datorita conglomeratelor de Bucegi si in

general, a rocilor putin rezistente la eroziunea postglaciara. Circurile au fost „sparte” prin eroziune regresiva

(urmare a acestui fapt, lacurile glaciare nu sunt prezente in acest masiv), vaile si mai ales morenele au fost acoperite

cu mase impotante de grohotisuri.

relieful glaciar clasic se mai pastreaza numai pe fatada nordica, respectiv pe vaile Tiganesti si Malaiesti.

relieful periglaciar

dispunerea Muntilor Piatra Craiului sub forma unei fasii inguste, cu pante accentuate, a condus la desfasurarea unor

intense procese de dezagregare, cu consecinte pronuntate in formarea unor torenti de pietre, grohotisuri, glacisuri,

trene de grohotis;

relieful structural este reprezentat prin:

fronturile de cueste, uneori etajate, rezultate din actiunea retelei hidrografice

Page 25: Romania Pe Regiuni

25

culoare depresionare (Rucar – Brab si Prahova) axate pe sinclinale si culmi axate pe anticlinale

formatiunile de conglomerate si calcare sunt dispuse in cunoscutele sinclinale suspendate: Bucegi si Piatra

Craiului.

bine dezvoltate sunt si suprafetele structurale, care se dezvolta pe suprafetele stratelor dure si se extind pe

interfluvii. Caracteristice sunt cele trei etaje de platforme netede sau usor ondulate:Borascu (la peste 2000 m), cu

pajisti alpine, folosite vara pentru pasunatul oilor; Rau Ses (1200-1600 m), mai neregulata ca nivelare; Gornovita

sau Predealului (la 1000 m), situata la periferia spatiului montan, in pasuri (Predeal, Giuvala); prezinta fanete si

asezari omenesti permanente si sezoniere.

relieful fluvial

Apele curgatoare prin eroziune si acumulare au creat vai cu terase, lunci;

Vaile sunt foarte adanci, cu versanti puternic inclinati (in rocile dure). In depresiuni, unde sunt roci sedimentare mai

moi vaile sunt mai largi;

La poalele muntelui apar acumulari piemontane (in depresiuni);

Relieful

M-tii Bucegi o prezenti in partea estica a grupei

o se caracterizeaza prin existenta unui nod orohidrografic in jurul Vf. Omu (2505 m) – format din conglomerate ce

au in masa lor blocuri de roci cristaline si calcare - din care se desfasoara doua culmi (aliniamente) intre care

patrunde adanc Valea Ialomitei.

Muntii Leota (Vf. Leaota, 2133 m) o sunt situati in vestul Muntilor Bucegi si par ca un promontoriu ce inainteaza spre Culoarul Rucar Bran;

o reprezinta cel mai vechi nucleu al acestei grupe;

o aici pe sisturile cristaline, relieful este greoi si domol, caracterizandu-se printr-o masivitate accentuata;

M-tii Piatra Craiului (Vf. La Om, numit si Piatra Viscului, 2238 m) o sunt situati la vest de culoarul Rucar Bran;

o reprezinta un flanc de sinclinal suspendat, constituit din calcare mezozoice, accentuat tectonizate, cu numeroase

diaclize;

o sunt orientati pe directie NE/SV, avand o lungime 25 Km.

o dispunerea spatiului montan sub forma unei fasii inguste, cu pante accentuate, a condus la desfasurarea unor intense

procese de dezagregare, cu consecinte pronuntate in formarea unor torenti de pietre, grohotisuri, glacisuri, trene de

grohotis, toate sub forma haotica, care inmagazineaza apreciabile rezerve de apa, la baza lor fiind situate izvoarele

vailor ce dreneaza unitatea.

In aceasta grupa montana se inglobeaza doua culoare depresionare, axate pe sinclinale:

o Culoarul Rucar-Bran, unde se afla Pasul Giuvala (1240 m)

o Culoarul Prahovei, ce constituie limita intre Carpatii Meridionali si Orientali.

Clima

Factorii care influenteaza clima: Relieful, prin altitudine si orientarea culmilor muntoase introduce modificari locale: scaderi de temperatura in

raport cu inaltimea si cresterea cantitativa a precipitatiilor la altitudini mari.

Fragmentarea reliefului - climat de adapost in Culoarul Prahovei si in Culoarul Rucar-Bran.

Pe fondul climatului temperat continental moderat al tarii, Grupa Bucegi se inscrie in caracteristicile generale ale

climatului de munte, cu doua etaje climatice:

1. Etajul alpin cu temperaturi medii anuale sub 2ºC, veri scurte si ierni lungi, precipitatii peste 1200 mm, ce cad in

toate lunile anului (o parte din ele sub forma solida) si vanturi puternice, in sezonul rece viscole si geruri intense.

2. Etajul de munte cu temperaturi medii anuale cuprinse intre 0-6ºC, precipitatii abundente (800-1200) mm si vanturi

puternice.

Apele

Raurile din grupa de sud si sunt afluenti ai Dunarii:

Page 26: Romania Pe Regiuni

26

Ialomita, care patrunde adanc in Bucegi (izvorand de sub Vf. Omu)

Prahova, afluent principal al Ialomitei, la est

Dambovita (afluent al Argesului)

Barsa (afluent al Oltului)

Apele raurilor au provenienta pluviala, dar si nivala si subterana.

Lacurile sunt reprezentate prin acumularile antropice, utilizate in scopuri hidroenergetice, amenajate pe cursul

superior al Ialomitei (L. Scropoasa) si pe cel al Dambovitei.

Apele subterane cuprind ape freatice de mica adancime, influentate de precipitatii si lipsite de continuitate.

Vegetatia Factorii care influenteaza vegetatia:

fragmentarea - pe vai reci si in depresiuni se produc inversiuni de vegetatie, esentele termofile uracand pe culmi,

iar cele de clima rece coborand pe vai reci, umbrite.

altitudinea – vegetatia se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.

Padurea se extinde de la poalele muntilor pana la 1800 m.

o Etajul fagului (Fagus silvatica) urca pana la peste 1200 m, iar in amestec cu rasinoase (etajul de amestec) urca

pana la 1400 m.

o Etajul coniferelor este compus din molid (Picea abies), brad (Abies alba), pin (Pinus sylvestris) si pe alocuri zada

si se ridica pana la peste 1800 m.

Zona alpina

o (etajul alpin) se intalneste la altitudini peste 1800 m; mai este numita si zona de „stepa rece” deoarece aici domina

pajistile cu flori viu colorate: zambrul, smardarul numit si bujorul de munte (Rhododendron Kotschyi), floarea de

colt;

o la partea inferioara se gasesc tufisuri de ienupar (Juniperus sibirica) si jnepeni (Pinus montana) sau alti arbusti

pitici, ca afinul si merisorul (etajul subalpin).

Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica, de lunca, compusa din:

stuf, papura, rogoz, cu palcuri de salcii, plop, arin.

Fauna

Respecta de asemenea legea repartitiei pe trepte de altitudine.

In padurile de foioase intalnim: mistretul si viezurele, precum si unele animale de prada ca: lupul (Canis lupus),

vulpea, pisica salbatica (Felis silvestris), alaturi de specii patrunse fie din silvostepa (iepurele) fie din etajul

coniferelor (caprioara –Capreolus capreolus si veverita). Se adauga o mare varietate de pasari: mierla, pitigoiul de

munte, ciocanitoarea, cinteza.

In etajul coniferelor se intalnesc mamifere de interes cinegetic (ursul brun - Ursus arctos, ras, cerb), alaturi de

veverita, caprioara, iar dintre pasari: cocosul de mesteacan, gainusa de alun, acvila de munte.

In zona alpina se mentine o relicta din glaciarul tarziu, capra neagra -Rupicapra rupicapra- . Dintre pasari se

intalnesc: cinteza alpina, zaganul sau vulturul barbos, acvila de munte (Acvila chrysaetus).

Fauna acvatica este reprezentata prin cea de altitudini mari: in apele reci de munte este domeniul pastravului si al

lostritei, iar mai jos cleanul si chiar mreana.

Solurile Sunt strans corelate cu roca, clima si vegetatia.

Apar soluri brune si brune acide numite cambisoluri, favorizate de un climat racoros si umed.

Mai sus, sub padurile de fag si conifere, dominante sunt solurile podzolice (sarace in humus). In zona alpina, cu

climat rece, cu precipitatii abundente si vegetatie de pajiste sunt reprezentante solurile alpine brune acide. Acestea,

ca si cele podzolice se numesc spodosoluri.

Solurile azonale In depresiuni apar soluri cu surplus de umiditate – hidromorfe (lacovisti) ca si soluri halomorfe. In

luncile raurilor se dezvolta soluri aluvionare de lunca.

Resursele

Page 27: Romania Pe Regiuni

27

In aceasta grupa exista o variata gama de resurse ale solului.

Padurile de rasinoase sau de rasinoase in amestec cu fagul sunt foarte extinse. Lemnul lor este folosit in industria

de prelucrare a lemnului sau pentru obtinerea de celuloza si hartie prin chimizare.

Pasunile si fanetele favorizeaza cresterea ovinelor si bovinelor.

Terenurile arabile sunt restranse, dar in Culoarul Rucar Bran sunt valorificate in diverse culturi (orz, ovaz, secara,

porumb, cartof).

Apele curgatoare (Ialomita si Dambovita) sunt valorificate in hidroenergie.

Din albiile raurilor se extrag nisipuri si pietrisuri, utile la terasamente, ca balast.

Populatia

Popularea celor doua culoare si a zonei montane s-a intensificat pe masura aparitiei si dezvoltarii unor activitati

industriale, alaturi de cele pastorale si forestiere.

Astfel in prezent zona se inscrie in areale de densitate de sub 25 loc./kmp, de 50-75 loc./kmp si de 100-150

loc./kmp in Valea Prahovei si Culoarul Rucar Bran.

Asezarile Desi are altitudini mari aceasta grupa montana este cuprinsa in aria de umanizare. Pana la 1000-1200 m inaltimile

sunt populate cu asezari permanente, iar mai sus apar asezari sezoniere pentru fan, pastorit sau de exploatare

forestiera. In zona pajistilor alpine numarul cabanelor turistice a sporit.

In raport cu conditiile de mediu, asezarile sunt fixate in zonele de culoare si depresiuni, omul fiind prezent insa,

peste tot prin activitatile desfasurate: exploatatea diferitelor resurse ale solului si subsolului, valorificarea pasunilor

si fanetelor prin cresterea animalelor, a resurselor hidroenergetice, turism.

Asezarile rurale

Asezarile rurale se concentreaza in depresiuni, in zone de contact, pe vai si chiar pe culmile netede.

10. Dupa modul de distribuire a gospodariilor in teritoriu este caracteristic:

satul risipit sau imprastiat, cu gospodariile despartite prin fanete si pasuni, specific zonelor montane

satul linear, cu concentrare pe vai

satul compact, cu casele lipite perete de perete, in depresiunile intramontane

11. Dupa numarul de locuitori sunt:

sate mici (sub 500 loc) in munte

sate mijlocii (500-1500 loc) in depresiuni

sate mari (1500-4000 loc) in Culoarul Prahovei

12. Dupa functiile economice

profil agro-industrial, (in Culoarul Rucar-Bran)

pastoral

forestier

functiuni economice complexe prin dezvoltarea industriei mici si artizanale.

Asezarile urbane

Orase cu 25.000-50.000 loc:

Predeal, Azuga, Busteni, Sinaia, toate In Culoarul Prahovei, detinand functii industriale dar si climaterice

Page 28: Romania Pe Regiuni

28

Grupa Fagaras

Aceasta grupa montana face parte din lantul Carpatilor Meridionali, cel mai inalt si mai masiv sector al Carpatilor

romanesti.

Limite

la est Valea Dambovitei

la vest Valea Oltului (pe al carui curs se inscrie, in dreptul acestor munti Dep. Lovistei)

la nord Dep. Fagarasului

la sud Subcarpatii Getici

Geneza

Aceasta grupa montana face parte din lantul Carpatilor Meridionali, ramura a Carpatilor romanesti, inaltati in cea

mai noua orogeneza – orogeneza alpina.

Punerea in evidenta a masivelor carpatice a inceput mai de mult, in orogeneza hercinica, din a doua parte a

Paleozoicului (Carbonifer si Permian), care a individualizat axul sisturilor cristaline.

Pana in Cretacic, o mare parte din spatiul montan al Meridionalilor a fost acoperit de ape (Geosinclinalul Carpatic),

in care s-au depus formatiuni sedimentare.

Catre sfarsitul erei Mezozoice, in Cretacic, datorita presiunii scutului african Gondwana asupra geosinclinalului

Marii Thetis din sudul Europei, a inceput orogeneza aplina, de mare anvergura, care a inaltat lantul alpino-carpato-

himalaian.

In fazele austrica si laramica (Cretacicul Mediu si Superior) a avut loc ridicarea, cutarea si chiar incalecarea unor

formatiuni peste altele, respectiv incalecarea Panzei Getice cu sedimentarul ei peste formatiunile cristaline ale

autohtonului, strapuns de granitoide si acoperit la randul lui (autohtonul) de depozite sedimentare.

Ultima faza (laramica) a definitivat structura geologica in panze a Carpatilor Meridionali si a condus la scufundarea

unitatilor vecine: Dep. Transilvaniei (nord) si Depresiunea Getica (sud).

In Neozoic, Carpatii Meridionali au ramas in general sub forma unui bloc relativ rigid, exondat si supus influentei

factorilor exogeni, care au determinat formarea suprafetelor de nivelare.

Tot in aceasta perioada, Panza Getica a fost fragmentata si erodata pe mari intinderi, astfel incat autohtonul a fost

scos la zi.

Au avut loc, de asemenea miscari oscilatorii de ridicare si coborare, care au condus la formarea si conturarea

bazinelor post tectonice intramontane (Lovistea), in Paleogen

Sfarsitul Pliocenului si mai ales prima parte a Cuaternarului (Pleisocenul) a corespuns cu racirea climei, la care s-a

adaugat inaltarea epirogenetica a Carpatilor Meridionali (cu cca 1000 m), in acest fel fiind intrunite conditii de

persistenta a zapezilor si aparitia ghetarilor in partile inalte, cu fazele glaciare cunoscute: Günz, Mindell, Riss si

Würm si cu perioadele interglaciare corespunzatoare. Ghetarii au fost prezenti la altitudini de peste 2000 m, ei

atingand 6-8 km lungime si coborand pana la 1350-1400 m.

Holocenul se caracterizeaza prin incalzirea climei, topirea ghetarilor, care au lasat in urma relieful glaciar, bine

evidentiat in Carpatii Meridionali, reprezentat prin: creste, strungi, circuri, vai, morene si praguri glaciare.

Din Cuaternar pana in prezent acesti munti au fost si sunt supusi proceselor de modelare: eroziune eoliana si

fluviatila, prabusiri, dezagregare generata de fenomenele inghet-dezghet, dizolvare pe roci solubile – carstice.

Litologia

Acest sector montan este format aproape in intregime din sisturi cristaline, spre latura sudica, fiind modelat in

calcare si gnaise, rezultand un aspect deosebit de pitoresc.

Caracteristici generale altitudini peste 2000 m; altitudinile maxime depasesc 2500 in M-tii Fagaras (Vf. Moldoveanu-2544 m; Vf.

Negoiu -2535 m);

Page 29: Romania Pe Regiuni

29

aspectul general al partii inalte a Carpatilor Meridionali, ca urmare a proceselor indelungate de modelare din tot

Neozoicul, a ramas sub forma unui relief „imbatranit” (culmi domoale si „sesuri” intinse).

in contrast cu partea inalta de-a lungul vailor apare un relief mult mai accidentat, ca o consecinta a miscarilor

epirogenetice de la sfarsitul Pliocenului si inceputul Cuaternarului, care au obligat vaile sa se adanceasca mult pe

verticala, ele fiind foarte active in privinta eroziunii si transportului unor mari cantitati de materiale ce au condus la

formarea piemonturilor.

sunt putin fragmentati de vai si depresiuni. Aceaste situatii impun trasatura de masivitate.

un abrupt in nord (spre Dep. Fagaras) si trecere treptata spre sud prin desprinderea unor masive (culmi) cu

directia N-S.

interfluvii ascutite si puternic denivelate;

Tipuri genetice de relief

relieful glaciar

relief glaciar bine pus in evidenta (creste si strungi, circuri cu lacuri, vai glaciare si praguri cu cascade)

in muntii Fagaras cea mai larga dezvoltare o au formele de modelare glaciara de pe versantul sudic care prezinta o

panta mai domoala. Complexele glaciare de pe versantul sudic apartin bazinelor Zarna, Valea Rea, Buda, Capra,

Topolog. Ghetarii de vale de pe acest versant aveau 4-8 km lungime. Pe versantul nordic al masivului Fagaras

complexele glaciare apartin bazinelor Balea, Podragu, Doamnele, Sâmbãta, Arpaş, Lãiţa, Şerbota. Ghetarii de vale

aveau lungimi de 2-4 km.

In M-tii Iezer morfologia glaciara a afectat puternic suprafata Borascu. In jurul Vf. Iezer se gasesc o serie de lacuri

glaciare simple si alungite.

actiunea glaciatiunii (pe langa formele glaciare) si a periglaciarului a condus la o puternica dezagregare a rocilor,

continuata si in prezent in arealele in care zapada nu se acumuleaza, cu consecinte in formarea unor mase de

grohotisuri, la poalele versantelor, adevarate „mari de pietre”, mai ales in circurile glaciare, unde vaile au o obarsie

difuza.

relieful structural

bine dezvoltate sunt si suprafetele structurale, care se dezvolta pe suprafetele stratelor dure si se extind pe

interfluvii. Caracteristice sunt cele trei etaje de platforme netede sau usor ondulate:Borascu (la peste 2000 m), cu

pajisti alpine, folosite vara pentru pasunatul oilor; Rau Ses (1200-1600 m), mai neregulata ca nivelare; Gornovita

sau Predealului (la 1000 m), situata de-a lungul vailor, sub forma de umeri, mai mult sau mai putin extinsi; prezinta

fanete si asezari omenesti permanente si sezoniere.

relieful petrografic

pe sisturile cristaline relieful este accentuat maturizat, cu culmi greoaie si vai adanci

pe calcare – relief carstic

relieful fluvial

Apele curgatoare prin eroziune si acumulare au creat vai cu terase, lunci;

Vaile sunt foarte adanci, cu versanti puternic inclinati (in sisturi cristaline si gnaise). In Dep. Lovistei, unde sunt

roci sedimentare mai moi vaile sunt mai largi

La poalele muntelui apar acumulari piemontane (in depresiuni);

Relieful

Muntii Fagaras

o pe toata lungimea lor, de cca. 70 km, se insira varfuri de peste 2000 m, dintre care Moldoveanu (2544 m) si

Negoiu (2535 m), cele mai inalte varfuri din Carpatii Romanesti.

o formeaza in partea de nord o culme unitara, nefragmentata de vai transversale, desfasurata pe directie E-V, cu multe

circuri si vai glaciare, cu creste abrupte si varfuri greoaie.

o sunt alcatuiti din sisturi cristaline.

Spre sud, din creasta principala se desprind o serie de culmi secundare, separate de vaile ce coboara din unitate:

M-tii Cozia (1668 m) o intre Olt si Topolog, mai izolati, datorita patrunderii accentuate a Tarii Lovistei spre est;

M-tii Frunti (1534 m)

Page 30: Romania Pe Regiuni

30

o intre Topolog si Arges;

M-tii Ghitu (1622 m) o intre Arges si Raul Doamnei.

In acesti munti se remarca prezenta calcarelor si a gnaiselor, ce dau un relief pitoresc, cu proeminente, pereti

verticali si chiar mici pesteri.

M-tii Iezer (2462 m in Vf. Iezeru Mare)

o in extremitatea sud-estica a acestei grupe montane

o intre Raul Doamnei si Dambovita

o alcatuiti din sisturi cristaline

o cu urme ale glaciatiunii cuaternare.

Defileul Oltului o strabate in intregime Carpatii Meridionali, pe 42 km lungime, de la Turnu Rosu pana la Cozia

o este una din cele mai perfecte strapungeri transversale din intreg lantul carpatic, putandu-se compara doar cu cel

ferastruit de Dunare, in amonte de Portile de Fier

Sectooarele de defileu

Cuprind ingustarile cunoscute sub denumirea de Turnu Rosu si Cozia, intre ele fiind situata Dep. Lovistei.

Primul este Defileul Turnu Rosu (400 m), intre Boiţa (in nord) si Câineni (in sud), in lungime de 17 km, situat intre

Culmea Fagaras si M-tii Lotrului, fiind sculptat in sisturi cristaline.

Al doilea este Defileul Cozia (309m), in lungime de 16 km, situat intre M-tii Capatanii si M-tii Cozia, de la Gura

Lotrului la Calimanesti, sculptat in gnaise.

Valea Oltului a constituit un vechi loc de trecere a Carpatilor, prin cele doua trecatori joase de la Turnu Rosu si

Cozia, dovada constituind-o vechea sosea pietruita de pe vremea romanilor.

Depresiunea Lovistei

Este situata intre Câineni si confluenta Lotrului cu Oltul, avand 25 km lungime.

A fost mentionata intr-un document din sec al XIII-lea sub numele de „Tara Lovistei”.

Relieful depresiunii este format din: vatra, in care sunt dispuse majoritatea asezarilor, si partea deluroasa, prin care

se trece la spatiul montan.

Clima

Factorii care influenteaza clima: Relieful, prin altitudine si orientarea culmilor muntoase introduce modificari locale: scaderi de temperatura in

raport cu inaltimea si cresterea cantitativa a precipitatiilor la altitudini mari.

Fragmentarea reliefului - in depresiuni sunt frecvente inversiunile de temperatura, respectiv acumulari de aer pe

fundul depresiunilor, ceea ce favorizeaza inregistrarea de temperaturi scazute.

Pe versantul nordic al Fagarasului este prezent „vantul mare”, vant de tip foehn, masele de aer ajungand in Dep.

Fagaras mai putin umede si usor incalzite.

Pe fondul climatului temperat continental moderat al tarii, Grupa Fagaras se inscrie in caracteristicile generale ale

climatului de munte, cu trei etaje climatice:

1. Etajul alpin cu temperaturi medii anuale sub 2ºC, veri scurte si ierni lungi, precipitatii peste 1200 mm, ce cad in

toate lunile anului (o parte din ele sub forma solida) si vanturi puternice; in sezonul rece viscole si geruri intense. In

general invelisul de zapada are o durata mare; aceasta explica densitatea mare a retelei hidrografice, debitele

ridicate si valoarea mare a scurgerii.

2. Etajul de munte cu temperaturi medii anuale cuprinse intre 0-6ºC, precipitatii abundente (800-1200 mm) si vanturi

puternice.

3. Climat de depresiune in Dep. Lovistei si Defileul Oltului, cu temperaturi medii anuale mai ridicate (8-9°C) si

precipitatii de 800-900 mm/an. Aici sunt frecvente inversiunile de temperatura.

Apele

Raurile din grupa de sud si sunt afluenti ai Dunarii:

o Argesul cu afluentii sai Valsanul, Raul Doamnei (cu Raul Targului si Argesel, ultimele doua izvorand din M-tii

Iezer, ) si Dambovita.

o Oltul cu numerosii sai afluenti de pe versantul nordic si vestic – Topologul, cu izv. de sub varful Negoiu.

Page 31: Romania Pe Regiuni

31

Apele raurilor au provenienta pluviala, nivala si subterana.

Lacurile

glaciare (Balea, Podragu Mare, Capra, Urlea, Caltun, Avrig);

antropice (Vidraru pe Arges).

numeroase proiecte hidroenergetice au in vedere valorificarea apelor din bazinele Argesului, Dambovitei si Oltului.

Apele subterane cuprind ape freatice de mica adancime, influentate de precipitatii si lipsite de continuitate.

Vegetatia Factorii care influenteaza vegetatia:

fragmentarea - pe vai reci si in depresiuni se produc inversiuni de vegetatie, esentele termofile uracand pe culmi,

iar cele de clima rece coborand pe vai reci, umbrite.

altitudinea – vegetatia se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.

Padurea se extinde de la poalele muntilor pana la 1800 m.

o Etajul fagului (Fagus silvatica) urca pana la peste 1200 m, iar in amestec cu rasinoase (etajul de amestec) urca

pana la 1400 m.

o Etajul coniferelor este compus din molid (Picea abies), brad (Abies alba), pin (Pinus sylvestris) si pe alocuri zada

si se ridica pana la peste 1800 m.

Zona alpina

o etajul alpin)se intalneste la altitudini peste 1800 m; mai este numita si zona de „stepa rece” deoarece aici domina

pajistile cu flori viu colorate: zambrul, smardarul numit si bujorul de munte (Rhododendron Kotschyi), floarea de

colt;

o la partea inferioara se gasesc tufisuri de ienupar (Juniperus sibirica) si jnepeni (Pinus montana) sau alti arbusti

pitici, ca afinul si merisorul (etajul subalpin).

Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica, de lunca, compusa din:

stuf, papura, rogoz, cu palcuri de salcii, plop, arin.

Fauna

Respecta de asemenea legea repartitiei pe trepte de altitudine.

In padurile de foioase intalnim: mistretul si viezurele, precum si unele animale de prada ca: lupul (Canis lupus),

vulpea, pisica salbatica (Felis silvestris), alaturi de specii patrunse fie din silvostepa (iepurele) fie din etajul

coniferelor (caprioara –Capreolus capreolus si veverita). Se adauga o mare varietate de pasari: mierla, pitigoiul de

munte, ciocanitoarea, cinteza.

In etajul coniferelor se intalnesc mamifere de interes cinegetic (ursul brun - Ursus arctos, ras, cerb), alaturi de

veverita, caprioara, iar dintre pasari: cocosul de mesteacan, gainusa de alun, acvila de munte.

In zona alpina se mentine o relicta din glaciarul tarziu, capra neagra -Rupicapra rupicapra- . Dintre pasari se

intalnesc: cinteza alpina, zaganul sau vulturul barbos, acvila de munte (Acvila chrysaetus).

Fauna acvatica este reprezentata prin cea de altitudini mari: in apele reci de munte este domeniul pastravului si al

lostritei, iar mai jos cleanul si chiar mreana.

Solurile Sunt strans corelate cu roca, clima si vegetatia.

Apar soluri brune si brune acide numite cambisoluri, favorizate de un climat racoros si umed.

Mai sus, sub padurile de fag si conifere, dominante sunt solurile podzolice (sarace in humus). In zona alpina, cu

climat rece, cu precipitatii abundente si vegetatie de pajiste sunt reprezentante solurile alpine brune acide. Acestea,

ca si cele podzolice se numesc spodosoluri.

Solurile azonale In depresiuni apar soluri cu surplus de umiditate – hidromorfe (lacovisti) ca si soluri halomorfe. In

luncile raurilor se dezvolta soluri aluvionare de lunca.

Page 32: Romania Pe Regiuni

32

Resursele In aceasta grupa exista o variata gama de resurse ale solului.

Padurile de rasinoase sau de rasinoase in amestec cu fagul sunt foarte extinse. Lemnul lor este folosit in industria

de prelucrare a lemnului sau pentru obtinerea de celuloza si hartie prin chimizare.

Pasunile si fanetele favorizeaza cresterea ovinelor si bovinelor.

Terenurile arabile sunt restranse, dar in Dep. Lovistei sunt valorificate in diverse culturi (orz, ovaz, secara,

porumb, cartof).

Apele curgatoare sunt valorificate in hidroenergie – hidrocentrala de la Vidraru (pe Arges), la care se adauga

salbele de hidrocentrale de pe Olt, Arges, Dambovita.

Din albiile raurilor se extrag nisipuri si pietrisuri, utile la terasamente, ca balast.

Populatia

Populatia Dep. Lovistei si a zonei montane propriu-zise s-a intensificat pe masura aparitiei si dezvoltarii unor

activitati industriale, alaturi de cele pastorale si forestiere.

Astfel in prezent zona se inscrie in arealele de densitate de sub 25 loc./kmp, pana la 50-75 loc/kmp in Dep. Lovistei.

Asezarile Desi are altitudini mari aceasta grupa montana este cuprinsa in aria de umanizare. Pana la 1000-1200 m inaltimile

sunt populate cu asezari permanente, iar mai sus apar asezari sezoniere pentru fan, pastorit sau de exploatare

forestiera. In zona pajistilor alpine numarul cabanelor turistice a sporit -cabana Balea Lac (2035 m).

In raport cu conditiile de mediu, asezarile sunt fixate in zonele de culoare si depresiuni, omul fiind prezent insa,

peste tot prin activitatile desfasurate: exploatatea diferitelor resurse ale solului si subsolului, valorificarea pasunilor

si fanetelor prin cresterea animalelor, a resurselor hidroenergetice, turism.

Asezarile rurale

Asezarile rurale se concentreaza in depresiuni, in zone de contact, pe vai si chiar pe culmile netede.

13. Dupa modul de distribuire a gospodariilor in teritoriu este caracteristic:

satul risipit sau imprastiat, cu gospodariile despartite prin fanete si pasuni, specific zonelor montane

satul linear, cu concentrare pe vai

satul compact, cu casele lipite perete de perete, in depresiunile intramontane

14. Dupa numarul de locuitori sunt:

sate mici (sub 500 loc) in munte

sate mijlocii (500-1500 loc) in depresiuni

sate mari (1500-4000 loc) in Depr. Lovistei

15. Dupa functiile economice

profil agro-industrial, (in Depr. Lovistei)

pastoral

forestier

functiuni economice complexe prin dezvoltarea industriei mici si artizanale

Asezarile urbane

Orase cu 25.000-50.000 loc:

Brezoi in Dep. Lovistei, cu ind. lemnului

Page 33: Romania Pe Regiuni

33

Grupa Parang

Aceasta grupa montana face parte din lantul Carpatilor Meridionali, cel mai inalt si mai masiv sector al Carpatilor

romanesti.

Limite

la est Valea Oltului, pe al carui curs se inscrie Dep. Lovistei

la vest Jiu si Strei respectiv Dep. Petrosani si Dep. Hateg

la nord Dep. Sibiului si Culoarul Orastiei

la sud intra in contact cu Subcarpatii Getici.

Geneza

Aceasta grupa montana face parte din lantul Carpatilor Meridionali, ramura a Carpatilor romanesti, inaltati in cea

mai noua orogeneza – orogeneza alpina.

Punerea in evidenta a masivelor carpatice a inceput mai de mult, in orogeneza hercinica, din a doua parte a

Paleozoicului (Carbonifer si Permian), care a individualizat axul sisturilor cristaline.

Pana in Cretacic, o mare parte din spatiul montan al Meridionalilor a fost acoperit de ape (Geosinclinalul Carpatic),

in care s-au depus formatiuni sedimentare.

Catre sfarsitul erei Mezozoice, in Cretacic, datorita presiunii scutului african Gondwana asupra geosinclinalului

Marii Thetis din sudul Europei, a inceput orogeneza aplina, de mare anvergura, care a inaltat lantul alpino-carpato-

himalaian.

In fazele austrica si laramica (Cretacicul Mediu si Superior) a avut loc ridicarea, cutarea si chiar incalecarea unor

formatiuni peste altele, respectiv incalecarea Panzei Getice cu sedimentarul ei peste formatiunile cristaline ale

autohtonului, strapuns de granitoide si acoperit la randul lui (autohtonul) de depozite sedimentare.

Ultima faza (laramica) a definitivat structura geologica in panze a Carpatilor Meridionali si a condus la scufundarea

unitatilor vecine: Dep. Transilvaniei (nord) si Depresiunea Getica (sud).

In Neozoic, Carpatii Meridionali au ramas in general sub forma unui bloc relativ rigid, exondat si supus influentei

factorilor exogeni, care au determinat formarea suprafetelor de nivelare.

Tot in aceasta perioada, Panza Getica a fost fragmentata si erodata pe mari intinderi, astfel incat autohtonul a fost

scos la zi.

Au avut loc, de asemenea miscari oscilatorii de ridicare si coborare, care au condus la formarea si conturarea

bazinelor post tectonice intramontane (Lovistea, Hateg, Petrosani), in Paleogen

Sfarsitul Pliocenului si mai ales prima parte a Cuaternarului (Pleisocenul) a corespuns cu racirea climei, la care s-

a adaugat inaltarea epirogenetica a Carpatilor Meridionali (cu cca 1000 m), in acest fel fiind intrunite conditii de

persistenta a zapezilor si aparitia ghetarilor in partile inalte, cu fazele glaciare cunoscute: Günz, Mindell, Riss si

Würm si cu perioadele interglaciare corespunzatoare. Ghetarii au fost prezenti la altitudini de peste 2000 m, ei

atingand 6-8 km lungime si coborand pana la 1350-1400 m.

Holocenul se caracterizeaza prin incalzirea climei, topirea ghetarilor, care au lasat in urma relieful glaciar, bine

evidentiat in Carpatii Meridionali, reprezentat prin: creste, strungi, circuri, vai, morene si praguri glaciare.

Din Cuaternar pana in prezent acesti munti au fost si sunt supusi proceselor de modelare: eroziune eoliana si

fluviatila, prabusiri, dezagregare generata de fenomenele inghet-dezghet, dizolvare pe roci solubile – carstice.

Litologia

In litologia acestei grupe montane predomina sisturile cristaline, in unele locuri intalnindu-se granite vechi sau

calcare mezozoice, dispuse peste fundamentul cristalin.

In Dep. Petrosani litologia este foarte variata, aici gasindu-se intercalatii de orizonturi de carbune, depresiunea

reprezentand cel mai important bazin huilifer al tarii.

Litologia explica remarcabila masivitate a acestei grupe montante, putin fragmentata de vai.

Page 34: Romania Pe Regiuni

34

Caracteristici generale altitudini peste 2000 m; altitudinile maxime depasesc 2500 in M-tii Parang (Vf. Parangul Mare, 2519 m);

aspectul general al partii inalte a Carpatilor Meridionali, ca urmare a proceselor indelungate de modelare din tot

Neozoicul, a ramas sub forma unui relief „imbatranit” (culmi domoale si „sesuri” intinse).

in contrast cu partea inalta de-a lungul vailor apare un relief mult mai accidentat, ca o consecinta a miscarilor

epirogenetice de la sfarsitul Pliocenului si inceputul Cuaternarului, care au obligat vaile sa se adanceasca mult pe

verticala, ele fiind foarte active in privinta eroziunii si transportului unor mari cantitati de materiale ce au condus la

formarea piemonturilor.

Grupa Parang ocupa cea mai mare intindere dintre grupele de masive ale Carpatilor Meridionali, avand

contur aproape circular.

contactul Carpatilor Meridinali cu regiunile vecine este marcat de versanti abrupti ce domina depresiunile din

vecinatate cu aproape 1000 m.

sunt putin fragmentati de vai si depresiuni. Aceaste situatii impun trasatura de masivitate

longitudinal, unitatea este separata in doua de culoarul Jiet-Valea Lotrului, in sud fiind prezenta o culme principala

pe directie vest – est, intre Jiu si Olt, formata din muntii Parang si Capatanii, iar in nord sunt prezenti muntii

Sureanu, Candrelului, Lotrului

Tipuri genetice de relief

relieful glaciar

modelarea glaciara din timpul Cuaternarului a lasat urme in relief sub forma de circuri (se remarca Circul Galcescu

(cu 9 lacuri glaciare si o vale de cca. 7 km lungime), vai glaciare, custuri, morene.

in M-tii Parang complexele glaciare (circuri si vai glaciare) se concentreaza in central nordica, la obrasiile vailor

Latorita, Lotru si Jiet. Aceste forme au fost modelate de ghetarii suspendati si de cei de vale.

in muntii Sureanu si Candrel glaciatiune a fost mai slab reprezentata.

relieful structural

bine dezvoltate sunt si suprafetele structurale, care se dezvolta pe suprafetele stratelor dure si se extind pe

interfluvii. Caracteristice sunt cele trei etaje de platforme netede sau usor ondulate: Borascu (la peste 2000 m), cu

pajisti alpine, folosite vara pentru pasunatul oilor; Rau Ses (1200-1600 m), mai neregulata ca nivelare; Gornovita

sau Predealului (la 1000 m), situata de-a lungul vailor, sub forma de umeri, mai mult sau mai putin extinsi; prezinta

fanete si asezari omenesti permanente si sezoniere.

relieful petrografic

pe calcarele mezozoice apare un relief carstic, reprezentat prin pesteri: Muierii si Polovragi (in S Muntilor Parang),

Cioclovina si Sura Mare (S-V Muntilor Sureanu), chei: Galbenului, Oltetului (in S Muntilor Parang), zona carstica

Ohaba-Ponor (S-V Muntilor Sureanu);

in granite, dezagregarea intensa determina prezenta, a unui relief ruiniform caracteristic: custuri, varfuri,

curmaturi si mase apreciabile de grohotisuri.

pe sisturile cristaline relieful este accentuat maturizat, cu culmi greoaie si vai adanci

in formatiunile sedimentare (conglomerate, gresii, marne) se inregistreaza o fragmentare mai accentuata.

relieful fluvial

Apele curgatoare prin eroziune si acumulare au creat vai cu terase, lunci;

Vaile sunt foarte adanci, cu versanti puternic inclinati (in rocile dure). In depresiuni, unde sunt roci sedimentare mai

moi vaile sunt mai largi

La poalele muntelui apar acumulari piemontane (in depresiuni);

Relieful

M-tii Parang (Vf. Parangul Mare, 2519 m)

o situati in sud-vestul grupei

o formeaza nodul orografic, din care se desprind radial culmi ce scad in inaltime spre periferie, spre nord si est.

o Sunt alcatuiti din sisturi cristaline, cu intruziuni granitice, la care se adauga calcarele mezozoice spre sud.

Page 35: Romania Pe Regiuni

35

o relieful apare sub forma unor culmi greoaie, clar modelate, cu exceptia zonei in care a actionat glaciatiunea

cuaternara, ce a lasat in urma un relief corespunzator, in primul rand circurile : Slaveiu, Rosiile (in bazinul Jietului),

Galcescu (in bazinul Lotrului), toate continuate cu vai glaciare.

o in calcare s-a dezvoltat un relief corespunzator, reprezentat prin pesteri (Muierii si Polovragi), chei (Galbenului,

Oltetului).

M-tii Capatanii (Vf. Ursu, 2124 m) o au directie vest-est, intinzandu-se pana la Olt.

o geologic, culmea principala este cristalina, aceasta terminandu-se, spre est cu calcarele mezozoice (jurasice) din

Masivul Buila.

M-tii Sureanu (Vf. Lui Pãtru, 2130 m) o au forma unui triunghi cu ipotenuza orientata pe directie SV/NE.

o altitudinile mentionate nu au fost favorabile instalarii unei glaciatiuni extinse, astfel incat numai in jurul varfurilor

Patru si Sureanu sunt schitate cateva circuri glaciare de dimensiuni modeste.

o domina sisturile cristaline, la care se adauga spre latura dinspre Strei, calcarele jurasice.

M-tii Candrelului (Vf. Candrel, 2244 m) o cuprinsi intre Valea Sebesului si cea a Sadului, au tot forma triunghiulara.

o structura geologica cristalina a imprimat reliefului nota caracteristica, respectiv prezenta unor culmi bine netezite.

o sunt prezente, sub Vf. Candrel cateva circuri glaciare suspendate, in care s-au format lacuri glaciare.

M-tii Lotrului (Vf. Steflesti, 2242 m) o intre Sadu si Lotru, au directie vest-est.

o sunt alcatuiti din sisturi cristaline

Marea diversitate a reliefului decurge si din prezenta depresiunilor intramontane.

Defileul Oltului o strabate in intregime Carpatii Meridionali, pe 42 km lungime, de la Turnu Rosu pana la Cozia

o este una din cele mai perfecte strapungeri transversale din intreg lantul carpatic, putandu-se compara doar cu cel

ferastruit de Dunare, in amonte de Portile de Fier

Sectoarele de defileu

Cuprind ingustarile cunoscute sub denumirea de Turnu Rosu si Cozia, intre ele fiind situata Dep. Lovistei.

Primul este Defileul Turnu Rosu (400 m), intre Boiţa (in nord) si Câineni (in sud), in lungime de 17 km, situat intre

Culmea Fagaras si M-tii Lotrului, fiind sculptat in sisturi cristaline.

Al doilea este Defileul Cozia (309m), in lungime de 16 km, situat intre M-tii Capatanii si M-tii Cozia, de la Gura

Lotrului la Calimanesti, sculptat in gnaise.

Valea Oltului a constituit un vechi loc de trecere a Carpatilor, prin cele doua trecatori joase de la Turnu Rosu si

Cozia, dovada constituind-o vechea sosea pietruita de pe vremea romanilor.

Depresiunea Lovistei

Este situata intre Câineni si confluenta Lotrului cu Oltul, avand 25 km lungime.

A fost mentionata intr-un document din sec al XIII-lea sub numele de „Tara Lovistei”.

Relieful depresiunii este format din: vatra, in care sunt dispuse majoritatea asezarilor, si partea deluroasa, prin care

se trece la spatiul montan.

Depresiunea Petrosani

se afla in partea vestica a grupei cel mai mare bazin huilifer al tarii

orientata aproximativ pe direcia SV/NE, fiind drenata de catre Jiul de Est si Jiul de Vest.

relieful depresiunii este marcat de prezenta luncilor, a teraselor (cinci) si a piemonturilor, de la care se ridica

spatiul montan inconjurator.

in sudul acestei depresiuni, intre Bumbesti si Livezeni se afla Defileul Jiului, ce desparte M-tii Valcan de M-tii

Parang.

trecerea pe valea Jiului se face prin trecatoarea de la Lainici (450 m); urmele castrului roman de la Bumbesti Jiu.

Dep. Hateg, se afla dincolo de larga inseuare de la Merisor-Banita, in nordul Dep. Petrosani

drenata de Strei.

s-a format in urma scufundarii fundamentului cristalin si a colmatarii sale ulterioare cu depozite sedimentare.

Page 36: Romania Pe Regiuni

36

aceasta depresiune forma in antichitate zona centrala a Daciei lui Decebal

aici se gasesc ruinele orasului construit de romani Sarmizegetusa Ulpia Traiana.

era numita in perioada feudala „Tara Hategului”.

Clima

Factorii care influenteaza clima: Relieful, prin altitudine si orientarea culmilor muntoase introduce modificari locale: scaderi de temperatura in

raport cu inaltimea si cresterea cantitativa a precipitatiilor la altitudini mari.

Fragmentarea reliefului - in depresiuni sunt frecvente inversiunile de temperatura, respectiv acumulari de aer pe

fundul depresiunilor, ceea ce favorizeaza inregistrarea de temperaturi scazute.

Pe versantul nordic al Muntilor Candrel se inregistraza fenomene de foehn, masele de aer ajungand in Dep. Sibiu

mai putin umede si usor incalzite.

Pe fondul climatului temperat continental moderat al tarii, Grupa Parang se inscrie in caracteristicile generale ale

climatului de munte, cu trei etaje climatice:

1. Etajul alpin cu temperaturi medii anuale sub 2ºC, veri scurte si ierni lungi, precipitatii peste 1200 mm, ce cad in

toate lunile anului (o parte din ele sub forma solida) si vanturi puternice; in sezonul rece viscole si geruri intense. In

general invelisul de zapada are o durata mare; aceasta explica densitatea mare a retelei hidrografice, debitele

ridicate si valoarea mare a scurgerii.

2. Etajul de munte cu temperaturi medii anuale cuprinse intre 0-6ºC, precipitatii abundente (800-1200 mm) si vanturi

puternice.

3. Climat de depresiune cu temperaturi medii anuale mai ridicate (8-9°C) si precipitatii de 800-900 mm/an. Aici sunt

frecvente inversiunile de temperatura.

Apele

Raurile apartin grupei de vest (colectate de Mures) si grupei de sud (colectate de Olt si Jiu).

Catre Mures se dirijeaza:

Sebesul (izv din M-tii Lotrului)

Streiul (izv din M-tii Sureanu).

Catre Olt se scurg:

Cibinul cu afluentul sau Sadu (ambele cu izv in M-tii Candrel),

Lotrul (izv in M-tii Parang)

Oltetul (izv in M-tii Parang).

Jiul se formeaza prin unirea Jiului de Vest (M-tii Retezat) cu Jiul de Est (M-tii Parang). Primeste ca afluent pe:

Gilort (izv din M-tii Parang).

Provenienta apelor este pluviala, nivala si subterana.

Lacurile

lacuri de acumulare, utilizate pentru producerea de energie electrica: acumularile de pe Olt, Jiu, pe Lotru (L.

Vidra), pe Sadu (L. Negovanu), pe Sebes (L. Oaşa, L. Galceag, L. Şugag)

lacuri glaciare (L. Galcescu, L. Rosiile, L. Slaveiul), in M-tii Parang.

Apele subterane sunt reprezentate prin panze freatice, de mica adancime, lipsite de continuitate si influentate de

precipitatii.

Vegetatia Factorii care influenteaza vegetatia:

fragmentarea - pe vai reci si in depresiuni se produc inversiuni de vegetatie, esentele termofile uracand pe culmi,

iar cele de clima rece coborand pe vai reci, umbrite.

altitudinea – vegetatia se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.

Padurea se extinde de la poalele muntilor pana la 1800 m.

Etajul fagului (Fagus silvatica) urca pana la peste 1200 m, iar in amestec cu rasinoase (etajul de amestec) urca

pana la 1400 m.

Page 37: Romania Pe Regiuni

37

Etajul coniferelor este compus din molid (Picea abies), brad (Abies alba), pin (Pinus sylvestris) si pe alocuri zada

si se ridica pana la peste 1800 m.

Zona alpina

etajul alpin se intalneste la altitudini peste 1800 m; mai este numita si zona de „stepa rece” deoarece aici domina

pajistile cu flori viu colorate: zambrul, smardarul numit si bujorul de munte (Rhododendron Kotschyi);

la partea inferioara se gasesc tufisuri de ienupar (Juniperus sibirica) si jnepeni (Pinus montana) sau alti arbusti

pitici, ca afinul si merisorul (etajul subalpin).

Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica, de lunca, compusa din:

stuf, papura, rogoz, cu palcuri de salcii, plop, arin.

Fauna

Respecta de asemenea legea repartitiei pe trepte de altitudine.

In padurile de foioase intalnim: mistretul si viezurele, precum si unele animale de prada ca: lupul (Canis lupus),

vulpea, pisica salbatica (Felis silvestris), alaturi de specii patrunse fie din silvostepa (iepurele) fie din etajul

coniferelor (caprioara –Capreolus capreolus si veverita). Se adauga o mare varietate de pasari: mierla, pitigoiul de

munte, ciocanitoarea, cinteza.

In etajul coniferelor se intalnesc mamifere de interes cinegetic (ursul brun - Ursus arctos, ras, cerb), alaturi de

veverita, caprioara, iar dintre pasari: cocosul de mesteacan, gainusa de alun, acvila de munte.

In zona alpina se mentine o relicta din glaciarul tarziu, capra neagra -Rupicapra rupicapra- . Dintre pasari se

intalnesc: cinteza alpina, zaganul sau vulturul barbos, acvila de munte (Acvila chrysaetus).

Fauna acvatica este reprezentata prin cea de altitudini mari: in apele reci de munte este domeniul pastravului si al

lostritei, iar mai jos cleanul si chiar mreana.

Solurile Sunt strans corelate cu roca, clima si vegetatia.

Apar soluri brune si brune acide numite cambisoluri, favorizate de un climat racoros si umed.

Mai sus, sub padurile de fag si conifere, dominante sunt solurile podzolice (sarace in humus). In zona alpina, cu

climat rece, cu precipitatii abundente si vegetatie de pajiste sunt reprezentante solurile alpine brune acide. Acestea,

ca si cele podzolice se numesc spodosoluri.

Solurile azonale In depresiuni apar soluri cu surplus de umiditate – hidromorfe (lacovisti) ca si soluri halomorfe. In

luncile raurilor se dezvolta soluri aluvionare de lunca.

Resursele In aceasta grupa exista o variata gama de resurse ale solului.

Padurile de rasinoase sau de rasinoase in amestec cu fagul sunt foarte extinse. Lemnul lor este folosit in industria

de prelucrare a lemnului sau pentru obtinerea de celuloza si hartie prin chimizare.

Pasunile si fanetele favorizeaza cresterea ovinelor si bovinelor.

Terenurile arabile sunt restranse, dar in depresiuni sunt valorificate in diverse culturi (orz, ovaz, secara, porumb,

cartof).

Apele curgatoare sunt valorificate in hidroenergie, prin construirea hidrocentralelor de pe Lotru (L. Vidra), de pe

Sadu (L. Negovanu), de pe Sebes (L. Oaşa, L. Gâlceag, L. Şugag), ca si cele in functiune sau in constructie de pe

Olt.

De amintit sunt apele termale (clorurate) de la Calan.

Resursele subsolului sunt reprezentate prin:

huila din bazinul carbonifer Petrosani, unde se obtine huila cocsificabila si energetica.

Exploatari importante sunt la: Lonea, Aninoasa, Paroseni, Uricani, Barbateni, Livezeni, Vulcan, Lupeni, Petrosani,

iar la Campul lui Neag (in cariera).

Cele mai bune huile pentru cocs se extrag din partea de vest a bazinului: Lupeni, Vulcan, Uricani.

Bazinul Petrosani, principala baza huilifera a tarii, aprovizioneaza cocseriile de la Hunedoara si Resita si

semicocseria de la Calan.

Instalatii de sortare si spalare a carbunilor sunt la: Lupeni, Petrila, Coroiesti.

Page 38: Romania Pe Regiuni

38

Carbunele sfaramicios serveste pentru centrala termoelectrica de la Paroseni si la brichetare.

exploatarile de feldspat, tale, mica de pe Valea Lotrului.

marmura de la Alunu (Dep. Hateg) de culoare alba si galbuie.

din albiile raurilor se extrag nisipuri si pietrisuri, utile la terasamente, ca balast.

Populatia M-tii Sureanu sunt puternic umanizati, in pesterile Cioclovina si Ohaba Ponor fiind identificate urme umane inca

din Paleolitic si Neolitic, apoi cele ale cetatilor dacice de la Costesti, Blidaru si Piatra Rosie (pe cursul superior al

Vaii Orastiei)

M-tii Candrelului prezinta umanizare accentuata, pe latura lor nordica fiind prezenta Marginimea Sibiului.

Desi are altitudini mari aceasta grupa montana este cuprinsa in aria de umanizare. Pana la 1000-1200 m inaltimile

sunt populate cu asezari permanente, iar mai sus apar asezari sezoniere pentru fan, pastorit sau de exploatare

forestiera. In zona pajistilor alpine numarul cabanelor turistice a sporit.

In prezent zona se inscrie in areale cu densitati de sub 25 loc/kmp, pana la 50-75 loc/kmp sau chiar 100-150

loc/kmp in Dep. Petrosani, de-a lungul Vaii Jiului, in Dep. Hateg si Dep. Lovistei.

Asezarile In raport cu conditiile de mediu, asezarile sunt fixate in zonele de culoare si depresiuni, omul fiind prezent insa,

peste tot prin activitatile desfasurate: exploatatea diferitelor resurse ale solului si subsolului, valorificarea pasunilor

si fanetelor prin cresterea animalelor, a resurselor hidroenergetice, turism.

Asezarile, intinse la inceput in zonele marginale ale muntilor – satele marginimii Margineni, Jieni – au inceput sa se

extinda in munte, in urma defrisarilor, formandu-se asezari forestiere, sau in urma activitatii pastorale, creandu-se

stane, salase si centre de prelucrare a lanii.

Asezarile rurale

Asezarile rurale se concentreaza in depresiuni, in zone de contact, pe vai si chiar pe culmile netede.

16. Dupa modul de distribuire a gospodariilor in teritoriu este caracteristic:

satul risipit sau imprastiat, cu gospodariile despartite prin fanete si pasuni, specific zonelor montane

satul linear, cu concentrare pe vai

satul compact, cu casele lipite perete de perete, in depresiunile intramontane

17. Dupa numarul de locuitori sunt:

sate mici (sub 500 loc) in munte

sate mijlocii (500-1500 loc) in depresiuni

sate mari (1500-4000 loc) in Depr. Lovistei si Depr. Petrosani

18. Dupa functiile economice

profil agro-industrial (in Depr. Lovistei)

pastoral

forestier

functiuni economice complexe prin dezvoltarea industriei mici si artizanale

Asezarile urbane s-au dezvoltat ca reflex al intensificarii activitatilor economice si social-culturale.

Prezenta carbunelui in bazinul Petrosani a determinat o dezvoltare a asezarilor:

Petrosani (50.000 loc), aparut in sec al XIX-lea,

Vulcan, Lupeni, Petrila (25.000 loc- 50.000 loc)

Uricani, Aninoasa (sub 25.000 loc)

In Depr. Lovistei:

Brezoi (sub 25.000 loc), situat la confluenta Lotrului cu Oltul, un vechi targ si loc de popas, se dezvolta prin

industria lemnului.

In Dep. Hateg se remarca:

Hunedoara (peste 81.000 loc), cu combinat siderurgic, cu furnale, otelarii si laminoare, fabrica de aglomerare a

minereurilor, dar si cu obiective turistice.

Page 39: Romania Pe Regiuni

39

Hateg (sub 25.000 loc), situat pe Raul Mare

Calan (sub 25.000 loc), pe Strei, cu industrie siderurgica si ape clorurate.

In Culoarul Muresului pe rama nord-vestica a Dep. Hateg:

Deva (78.000 loc)

Simeria (sub 25.000 loc)

In Culoarul Orastiei:

Orase cu 25.000-50.000 loc:

Cugir cu ind constructoare de masini (masini unelte si scule);

Sebes cu ind lemnului si tabacarii.

Orastie cu ind chimica;

Pe rama sudica a Muntilor Parang

Novaci (sub 25.000 loc)

Grupa Retezat-Godeanu

Aceasta grupa montana face parte din lantul Carpatilor Meridionali, cel mai inalt si mai masiv sector al Carpatilor

romanesti.

Limite

la est Valea Jiului, pe al carei traseu se inscrie Dep. Petrosani

la vest Culoarul Timis-Cerna

la nord de Culoarul Bistra si Dep. Hateg

la sud de Pod. Mehedinti si Subcarpatii Getici.

Intre aceste limite masa muntoasa inscrie forma unui triunghi masiv si greoi.

Geneza

Aceasta grupa montana face parte din lantul Carpatilor Meridionali, ramura a Carpatilor romanesti, inaltati in cea

mai noua orogeneza – orogeneza alpina.

Punerea in evidenta a masivelor carpatice a inceput mai de mult, in orogeneza hercinica, din a doua parte a

Paleozoicului (Carbonifer si Permian), care a individualizat axul sisturilor cristaline.

Pana in Cretacic, o mare parte din spatiul montan al Meridionalilor a fost acoperit de ape (Geosinclinalul Carpatic),

in care s-au depus formatiuni sedimentare.

Catre sfarsitul erei Mezozoice, in Cretacic, datorita presiunii scutului african Gondwana asupra geosinclinalului

Marii Thetis din sudul Europei, a inceput orogeneza aplina, de mare anvergura, care a inaltat lantul alpino-carpato-

himalaian.

In fazele austrica si laramica (Cretacicul Mediu si Superior) a avut loc ridicarea, cutarea si chiar incalecarea unor

formatiuni peste altele, respectiv incalecarea Panzei Getice cu sedimentarul ei peste formatiunile cristaline ale

autohtonului, strapuns de granitoide si acoperit la randul lui (autohtonul) de depozite sedimentare.

Ultima faza (laramica) a definitivat structura geologica in panze a Carpatilor Meridionali si a condus la scufundarea

unitatilor vecine: Dep. Transilvaniei (nord) si Depresiunea Getica (sud).

In Neozoic, Carpatii Meridionali au ramas in general sub forma unui bloc relativ rigid, exondat si supus influentei

factorilor exogeni, care au determinat formarea suprafetelor de nivelare.

Tot in aceasta perioada, Panza Getica a fost fragmentata si erodata pe mari intinderi, astfel incat autohtonul a fost

scos la zi.

Au avut loc, de asemenea miscari oscilatorii de ridicare si coborare, care au condus la formarea si conturarea

bazinelor post tectonice intramontane (Hateg, Petrosani in Paleogen; Caransebes, Bahna, in Miocen).

Page 40: Romania Pe Regiuni

40

Sfarsitul Pliocenului si mai ales prima parte a Cuaternarului (Pleisocenul) a corespuns cu racirea climei, la care s-

a adaugat inaltarea epirogenetica a Carpatilor Meridionali (cu cca 1000 m), in acest fel fiind intrunite conditii de

persistenta a zapezilor si aparitia ghetarilor in partile inalte, cu fazele glaciare cunoscute: Günz, Mindell, Riss si

Würm si cu perioadele interglaciare corespunzatoare. Ghetarii au fost prezenti la altitudini de peste 2000 m, ei

atingand 6-8 km lungime si coborand pana la 1350-1400 m.

Holocenul se caracterizeaza prin incalzirea climei, topirea ghetarilor, care au lasat in urma relieful glaciar, bine

evidentiat in Carpatii Meridionali, reprezentat prin: creste, strungi, circuri, vai, morene si praguri glaciare.

Din Cuaternar pana in prezent acesti munti au fost si sunt supusi proceselor de modelare: eroziune eoliana si

fluviatila, prabusiri, dezagregare generata de fenomenele inghet-dezghet, dizolvare pe roci solubile – carstice.

Litologia

In litologia acestei grupe montane predomina sisturile cristaline, in unele locuri intalnindu-se granite vechi sau

calcare mezozoice (in muntii Valcan, Cerna, Mehedinti) dispuse peste fundamentul cristalin.

In Dep. Petrosani litologia este foarte variata, aici gasindu-se intercalatii de orizonturi de carbune, depresiunea

reprezentand cel mai important bazin huilifer al tarii.

Litologia explica remarcabila masivitate a acestei grupe montante, putin fragmentata de vai si depresiuni.

Caracteristici generale inaltimea maxima apare in M-tii Retezat (Vf. Peleaga, 2509 m), dupa care aceasta scade treptat spre periferie,

chiar pana la 700-800 m.

aspectul general al partii inalte a Carpatilor Meridionali, ca urmare a proceselor indelungate de modelare din tot

Neozoicul, a ramas sub forma unui relief „imbatranit” (culmi domoale si „sesuri” intinse).

In contrast cu partea inalta de-a lungul vailor apare un relief mult mai accidentat, ca o consecinta a miscarilor

epirogenetice de la sfarsitul Pliocenului si inceputul Cuaternarului, care au obligat vaile sa se adanceasca mult pe

verticala, ele fiind foarte active in privinta eroziunii si transportului unor mari cantitati de materiale ce au condus la

formarea piemonturilor.

reteaua hidrografica principala, cu caracter opus: Cerna si Jiul de Vest, Raul Rece si Raul Mare separa trei

aliniamente montane:

unul in sud, format din muntii Mehedinti si Valcan;

altul central, in care intra muntii Cernei, Godeanu si Retezat

altul nordic (chiar nord-vestic), constituit din Muntii Tarcu, cele trei siruri fiind dispuse aproximativ pe directia

sud-vest-nord-est.

Tipuri genetice de relief

relieful glaciar

ca si in celelalte unitati montane, in cadrul grupei, la altitudini de peste 1800 m (Retezat, Godeanu, Tarcu), a

actionat glaciatiunea cuaternara, in urma careia a rezultat relieful corespunzator: creste, varfuri ascutite, strungi,

circuri, vai, „mari de grohotis”, morene, praguri.

In M-tii Retezat ghetarii au coborat pe Valea Pietrele, Valea Rea, Galeşu (spre nord), Bucura, Peleaga (sud), Rau

Barbat (est), avand lungimi de 6-8 km.

In M-tii Godeanu lungimea ghetarilor a atins 3-4 km pe versantul dinspre Valea Rau Ses.

In M-tii Tarcu gheata a coborat pe Rau Rece pana la 1350 m, situatie demonstrata de prezenta morenei terminale

relieful structural

suprafetele de nivelare, foarte bine reprezentate in cadrul unitatii, ele fiind „sesuri” intinse suspendate intre vaile

adanci si inguste. Au fost descrise, intaia oara, in acest masiv, de catre Emm. de Martonne (1907), sub numele de

Borascu, Rau Ses si Gornovita, cea superioara (Danian-Oligocen) si medie (Miocena) avand o extensiune

deosebita, in timp ce suprafata inferioara (Pliocen-Cuaternar), apare ca o prispa marginala, mai bine exprimata in

sud, in timp ce in interiorul spatiului montan este prezenta, sub forma de umeri, de-a lungul vailor;

relief cutat – culmi axate pe anticlinale, depresiuni axate pe sinclinale;

relief faliat – graben (Culoarul Timis – Cerna);

relieful petrografic

Page 41: Romania Pe Regiuni

41

relieful carstic apare sub forma de: izbucuri (izbucul Cernei), chei (Runcu in M-tii Valcan, Corcoaiei in M-tii

Mehedinti, pe Valea Cernei), doline (Crovu Madvedului si Crovu Mare in M-tii Mehedinti), polii (Beletina in M-tii

Mehedinti), pesteri (Closani in M-tii Mehedinti) si vai carstice.

in granitele din Retezat, dezagregarea intensa determina prezenta, a unui relief ruiniform caracteristic: custuri,

varfuri, curmaturi si mase apreciabile de grohotisuri.

pe sisturile cristaline relieful este accentuat maturizat, cu culmi greoaie si vai adanci

in formatiunile sedimentare (conglomerate, gresii, marne) se inregistreaza o fragmentare mai accentuata.

relieful fluvial

Apele curgatoare prin eroziune si acumulare au creat vai cu terase, lunci;

Vaile sunt foarte adanci, cu versanti puternic inclinati (in rocile dure). In depresiuni, unde sunt roci sedimentare mai

moi vaile sunt mai largi

La poalele muntelui apar acumulari piemontane (in depresiuni);

Relieful

M-tii Retezat (Vf. Peleaga, 2509 m) o sunt reprezentati printr-o culme principala, orientata vest-est.

o sunt alcatuiti din sisturi cristaline si intruziuni granitice, iar in coltul sud-vestic, apar chiar calcare mezozoice (cu

lapiezuri, doline, avene si pesteri).

o au fost puternic afectati de glaciatiunea cuaternara. Ghetarii au coborat pe Valea Pietrele, Valea Rea, Galeşu (spre

nord), Bucura, Peleaga (sud), Rau Barbat (est), avand lungimi de 6-8 km. Circurile au fost ocupate de apa si s-au

format lacurile glaciare.

o evolutia postglaciara a condus la colmatarea unora dintre lacuri (formarea turbariilor), altele fiind in faza inaintata

de colmatare (Pietrele, cu numai 1-2 m adancime).

o dezagregarea intensa determina prezenta, in granitele de Retezat a unui relief ruiniform caracteristic: custuri,

varfuri, curmaturi si mase apreciabile de grohotisuri.

o pentru conservarea mediului geografico-fizic al Masivului Retezat, a fost creata in 1935, Rezervatia Parcul National

Retezat, in suprafata de 20.100 ha.

M-tii Godeanu (Vf. Gugu, 2291 m) o sunt considerati ca fiind masivul central al grupei

o sunt alcatuiti din sisturi cristaline, conglomerate, gresii si calcare (in Valea Cernei, unde s-au format sectoare de

chei)

o glaciatiunea a avut conditii climatice si de altitudine dintre cele mai favorabile, in timpul Pleistocenului,

contribuind la geneza reliefului corespunzator, in primul rand a vailor glaciare. Lungimea ghetarilor a atins 3-4 km

pe versantul dinspre Valea Rau Ses.

M-tii Tarcu (Vf. Tarcu, 2190 m) o reprezinta compartimentul nord-vestic al grupei;

o ei se continua cu Masivul Muntele Mic (1802 m).

o sunt prezente toate cele trei suprafete de nivelare, la marginea celei superioare fiind sculptate circurile glaciare, din

care gheata a coborat pe Rau Rece pana la 1350 m, situatie demonstrata de prezenta morenei terminale.

M-tii Cernei (1800 m)

o culme prelunga cuprinsa intre Valea Raului Rece si Cerna

o tectonismul din Valea Cernei a pus in evidenta apele minerale clorurosodice, bicarbonate, slab sulfuroase si

termale, chiar putin radioactive, folosite inca din perioada romana. Pe seama acestora s-a dezvoltat statiunea

balneoclimaterica Baile Herculane.

M-tii Mehedinti (Vf. Lui Stan, 1466 m) o reprezinta o culme alungita, de aproximativ 50 km, situata pe stanga Vaii Cerna

o sunt constituiti din sisturi cristaline si granite, peste care stau pachete importante de calcare mezozoice.

o pe seama calcarelor s-a format un relief caracteristic: creste stancoase cu mult grohotis, chei (Motru, Motru Sec,

Cosustea, apoi cele din Valea Cernei cunoscute sub denumirea de Corcoaia), platouri carstice cu doline, uvale,

polii, grote, pesteri (Closani), cursuri subterane.

M-tii Valcan (Vf. Straja, 1868 m)

Page 42: Romania Pe Regiuni

42

o au directie vest-est

o sunt alcatuiti din sisturi cristaline, conglomerate, granite de Tismana si Şuşita iar in sud apare o cuvertura de calcare

cretacice.

o calcarele sunt bine evidentiate in relief prin chei (Tismana, Runcu, Şuşita), doline, pesteri.

o peste M-tii Valcan (prin Pasul Valcan, 1621 m), incepand de la Bumbesti Jiu, urca vechiul drum roman, care

ajungea in Dep. Petrosani (la Vulcan).

Marea diversitate a reliefului decurge si din prezenta depresiunilor intramontane.

Depresiunea Petrosani

o se afla in partea estica a grupei, fiind cel mai mare bazin huilifer al tarii

o orientata aproximativ pe direcia SV/NE, fiind drenata de catre Jiul de Est si Jiul de Vest

o relieful depresiunii este marcat de prezenta luncilor, a teraselor (cinci) si a piemonturilor, de la care se ridica

spatiul montan inconjurator.

o in sudul acestei depresiuni, intre Bumbesti si Livezeni se afla Defileul Jiului, ce desparte M-tii Valcan de M-tii

Parang.

o trecerea pe valea Jiului se face prin trecatoarea de la Lainici (450 m); urmele castrului roman de la Bumbesti Jiu.

Dep. Hateg

o se afla dincolo de larga inseuare de la Merisor-Banita, in nordul Dep. Petrosani

o drenata de Strei

o s-a format in urma scufundarii fundamentului cristalin si a colmatarii sale ulterioare cu depozite sedimentare.

o aceasta depresiune forma in antichitate zona centrala a Daciei lui Decebal

o aici se gasesc ruinele orasului construit de romani Sarmizegetusa Ulpia Traiana.

o era numita in perioada feudala „Tara Hategului”.

Culoarul Timis-Cerna

o se afla spre vestul grupei, ca un sant alungit pe directie nord-sud

o in mijlocul acestui culoar, pe cumpana apelor dintre Timis si Mehadia se gaseste trecatoarea Domasnea (Poarta

Orientala) – 540 m.

Culoarul Bistrei

o in nord, corespunzand unei linii de dislocatie

o loc de trecere a unor drumuri, inca din antichitate.

o aici este trecatoarea Poarta de Fier a Transilvaniei (700 m), pe cumpana apelor ce desparte raul Bistra (afluent al

Timisului) si Raul Mare (afluent al Streiului).

Clima

Factorii care influenteaza clima: Relieful, prin altitudine si orientarea culmilor muntoase introduce modificari locale: scaderi de temperatura in

raport cu inaltimea si cresterea cantitativa a precipitatiilor la altitudini mari.

Fragmentarea reliefului - in depresiuni sunt frecvente inversiunile de temperatura, respectiv acumulari de aer pe

fundul depresiunilor, ceea ce favorizeaza inregistrarea de temperaturi scazute.

Pe versantii sudici se inregistraza fenomene de foehn, masele de aer ajungand in Pod. Mehedinti mai putin umede

si usor incalzite.

In masivele din sud conditiile climatice sunt deosebite, date fiind altitudinea mai scazuta, deschiderea spre S-V a

bazinului Cernei si orientarea culmilor, care au favorizat patrunderea maselor de aer mai calde si mai umede (sud-

mediteraneene) din sud-vest.

Pe fondul climatului temperat continental moderat al tarii, Grupa Parang se inscrie in caracteristicile generale ale

climatului de munte, cu trei etaje climatice:

1. Etajul alpin cu temperaturi medii anuale sub 2ºC, veri scurte si ierni lungi, precipitatii peste 1200 mm, ce cad in

toate lunile anului (o parte din ele sub forma solida) si vanturi puternice; in sezonul rece viscole si geruri intense. In

general invelisul de zapada are o durata mare; aceasta explica densitatea mare a retelei hidrografice, debitele

ridicate si valoarea mare a scurgerii.

2. Etajul de munte cu temperaturi medii anuale cuprinse intre 0-6ºC, precipitatii abundente (800-1200 mm) si vanturi

puternice.

Page 43: Romania Pe Regiuni

43

3. Climat de depresiune cu temperaturi medii anuale mai ridicate (8-9°C) si precipitatii de 800-900 mm/an. Aici sunt

frecvente inversiunile de temperatura.

Apele

Raurile apartin grupei de sud si grupei de vest .

Din grupa de sud, afluenti ai Dunarii, fac parte:

Timisul strabate pe directie sud-nord Culoarul Timis-Cerna, unde primeste ca afluent pe Raul Rece (cu izv in M-tii

Tarcu). Dincolo de Caransebes primeste pe Bistra (cu izv in M-tii Tarcu).

Cerna izv din M-tii Godeanu, dupa care desparte M-tii Cernei de M-tii Mehedinti; dreneaza apoi Culoarul Timis-

Cerna.

Jiul se formeaza prin unirea Jiului de Vest (cu izv in M-tii Retezat) cu Jiul de Est (ce vine dinspre M-tii Parang), in

cadrul Dep. Petrosani, dupa care isi formeaza defileul. Primeste ca afluent pe Motru.

Grupei de vest, respectiv bazinului hidrografic al Muresului ii apartine:

Streiul - acesta dreneaza Dep. Hateg, unde primeste ca afluent dinspre M-tii Retezat pe Raul Mare.

Provenienta apelor este pluviala, nivala si subterana.

Lacuri:

de acumulare: pe Raul Mare (L. Gura Apei) sau sistemul hidroenergetic Cerna-Motru –Tismana (L. Valea lui

Iovan);

lacuri glaciare in Retezat: L. Bucura (cel mai intins lac glaciar – 10 ha), L. Zanoaga (cel mai adanc lac glaciar –

29 m), L. Lia, L. Ana, L. Viorica, L. Florica.

Apele subterane sunt reprezentate prin panze freatice, de mica adancime, lipsite de continuitate si influentate de

precipitatii.

la Baile Herculane sunt izvoare termale renumite.

Vegetatia Factorii care influenteaza vegetatia:

fragmentarea - pe vai reci si in depresiuni se produc inversiuni de vegetatie, esentele termofile uracand pe culmi,

iar cele de clima rece coborand pe vai reci, umbrite.

altitudinea – vegetatia se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.

clima - pe versantii sudici, sub influenta maselor de aer mai cald din sud-vest, in padurile de fag se constata

prezenta gorunului; tot aici patrund si unele elemente sudice, care formeaza asociatii caracteristice: carpen oriental

(carpinita), mojdrean, liliac salbatic, castan dulce, alun turcesc.

Padurea se extinde de la poalele muntilor pana la 1800 m.

Etajul fagului (Fagus silvatica) urca pana la peste 1200 m, iar in amestec cu rasinoase (etajul de amestec) urca

pana la 1400 m.

Etajul coniferelor este compus din molid (Picea abies), brad (Abies alba), pin (Pinus sylvestris) si pe alocuri zada

si se ridica pana la peste 1800 m.

Zona alpina

etajul alpin se intalneste la altitudini peste 1800 m; mai este numita si zona de „stepa rece” deoarece aici domina

pajistile cu flori viu colorate: zambrul, smardarul numit si bujorul de munte (Rhododendron Kotschyi);

la partea inferioara se gasesc tufisuri de ienupar (Juniperus sibirica) si jnepeni (Pinus montana) sau alti arbusti

pitici, ca afinul si merisorul (etajul subalpin).

Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica, de lunca, compusa din:

stuf, papura, rogoz, cu palcuri de salcii, plop, arin.

Fauna

Respecta de asemenea legea repartitiei pe trepte de altitudine.

In padurile de foioase intalnim: mistretul si viezurele, precum si unele animale de prada ca: lupul (Canis lupus),

vulpea, pisica salbatica (Felis silvestris), alaturi de specii patrunse fie din silvostepa (iepurele) fie din etajul

coniferelor (caprioara –Capreolus capreolus si veverita). Se adauga o mare varietate de pasari: mierla, pitigoiul de

munte, ciocanitoarea, cinteza.

Page 44: Romania Pe Regiuni

44

In etajul coniferelor se intalnesc mamifere de interes cinegetic (ursul brun - Ursus arctos, ras, cerb), alaturi de

veverita, caprioara, iar dintre pasari: cocosul de mesteacan, gainusa de alun, acvila de munte.

In zona alpina se mentine o relicta din glaciarul tarziu, capra neagra -Rupicapra rupicapra- . Dintre pasari se

intalnesc: cinteza alpina, zaganul sau vulturul barbos, acvila de munte (Acvila chrysaetus).

Fauna submediteraneana: scorpionul, vipera, broasca testoasa.

Fauna acvatica este reprezentata prin cea de altitudini mari: in apele reci de munte este domeniul pastravului, iar

mai jos cleanul si chiar mreana.

Solurile Sunt strans corelate cu roca, clima si vegetatia.

Apar soluri brune si brune acide numite cambisoluri, favorizate de un climat racoros si umed.

Mai sus, sub padurile de fag si conifere, dominante sunt solurile podzolice(sarace in humus). In zona alpina, cu

climat rece, cu precipitatii abundente si vegetatie de pajiste sunt reprezentante solurile alpine brune acide. Acestea,

ca si cele podzolice se numesc spodosoluri.

Solurile azonale In depresiuni apar soluri cu surplus de umiditate – hidromorfe (lacovisti) ca si soluri halomorfe. In

luncile raurilor se dezvolta soluri aluvionare de lunca.

Resursele In aceasta grupa exista o variata gama de resurse ale solului.

Padurile de rasinoase sau de rasinoase in amestec cu fagul sunt foarte extinse. Lemnul lor este folosit in industria

de prelucrare a lemnului sau pentru obtinerea de celuloza si hartie prin chimizare.

Pasunile si fanetele favorizeaza cresterea ovinelor si bovinelor.

Terenurile arabile sunt restranse, dar in depresiuni sunt valorificate in diverse culturi (orz, ovaz, secara, porumb,

cartof).

Apele curgatoare sunt valorificate in hidroenergie: Raul Mare, Cerna, Motru, Tismana.

De amintit sunt apele termale (bicarbonate) de la Calan si de la Herculane, intrebuintate terapeutic.

Resursele subsolului sunt reprezentate prin:

huila din bazinul carbonifer Petrosani, unde se obtine huila cocsificabila si energetica.

Exploatari importante sunt la: Lonea, Aninoasa, Paroseni, Uricani, Barbateni, Livezeni, Vulcan, Lupeni, Petrosani,

iar la Campul lui Neag (in cariera).

Cele mai bune huile pentru cocs se extrag din partea de vest a bazinului: Lupeni, Vulcan, Uricani.

Bazinul Petrosani, principala baza huilifera a tarii, aprovizioneaza cocseriile de la Hunedoara si Resita si

semicocseria de la Calan.

nstalatii de sortare si spalare a carbunilor sunt la: Lupeni, Petrila, Coroiesti.

Carbunele sfaramicios serveste pentru centrala termoelectrica de la Paroseni si la brichetare.

marmura la Alunu (Dep. Hateg) de culoare alba si galbuie

andezite. la Deva

din albiile raurilor se extrag nisipuri si pietrisuri, utile la terasamente, ca balast.

Populatia In decursul timpului popularea Depresiunilor Hateg si Petrosani, a zonei montane propriu-zise s-a intensificat.

Astfel in prezent zona se inscrie in areale cu densitate de sub 25 loc/kmp, pana la 50-75 loc/kmp sau chiar 100-150

loc/kmp in Dep. Petrosani, de-a lungul Vaii Jiului, in Dep. Hateg.

In Dep. Hateg au fost descoperite numeroase urme de asezari paleolitice (Tãrtãria, Sebes, Pianu de Jos, Ohaba

Ponor), iar in epoca daca si daco-romana s-a ajuns la o retea unitara de asezari, astfel incat in aceste locuri s-a

constituit nucleul primului stat centralizat dac. In vecinatate au fost edificate cele doua capitale: Sarmizegetusa

Regia si Sarmizegetusa Ulpia Traiana, apoi drumurile romane, primul venind dinspre sud prin pasul Valcan, iar al

doilea prin Poarta de Fier a Transilvaniei (dinspre sud-vest), care se intalneau apoi in depresiune si apoi se

continuau prin Culoarul Orastie spre Apulum, Potaissa, Napoca si Porolissum.

Frecventa toponimelor de Nedeia si Nedeita dovedeste ca acest masiv era locul unor nedei, targuri traditionale

insotite de manifestari artistice.

Page 45: Romania Pe Regiuni

45

Asezarile Desi are altitudini mari aceasta grupa montana este cuprinsa in aria de umanizare. Pana la 1000-1200 m inaltimile

sunt populate cu asezari permanente, iar mai sus apar asezari sezoniere pentru fan, pastorit sau de exploatare

forestiera. In zona pajistilor alpine numarul cabanelor turistice a sporit.

In raport cu conditiile de mediu, asezarile sunt fixate in zonele de culoare si depresiuni, omul fiind prezent insa,

peste tot prin activitatile desfasurate: exploatatea diferitelor resurse ale solului si subsolului, valorificarea pasunilor

si fanetelor prin cresterea animalelor, a resurselor hidroenergetice, turism.

Asezarile, intinse la inceput in zonele marginale ale muntilor – satele marginimii Margineni, Jieni – au inceput sa se

extinda in munte, in urma defrisarilor, formandu-se asezari forestiere, sau in urma activitatii pastorale, creandu-se

stane, salase si centre de prelucrare a lanii.

Asezarile rurale

Asezarile rurale se concentreaza in depresiuni, in zone de contact, pe vai si chiar pe culmile netede.

19. Dupa modul de distribuire a gospodariilor in teritoriu este caracteristic:

satul risipit sau imprastiat, cu gospodariile despartite prin fanete si pasuni, specific zonelor montane

satul linear, cu concentrare pe vai

satul compact, cu casele lipite perete de perete, in depresiunile intramontane

20. Dupa numarul de locuitori sunt:

sate mici (sub 500 loc) in munte

sate mijlocii (500-1500 loc) in depresiuni

sate mari (1500-4000 loc) in Depr. Petrosani si Cul. Timis-Cerna

21. Dupa functiile economice

profil agro-industrial, (in Cul. Timis-Cerna)

pastoral

forestier

minier

functiuni economice complexe prin dezvoltarea industriei mici si artizanale

Asezarile urbane s-au dezvoltat ca reflex al intensificarii activitatilor economice si social-culturale.

In Culoarul Cernei

Baile Herculane (sub 25.000 loc) statiune balneara

Orsova (sub 25.000 loc) a fost stramutat pe o vatra noua in urma construirii sistemului hidroenergetic si de

navigatie „Portile de Fier”; aici se gaseste o statiune de cercetari geografice.

In Culoarul Timisului

Caransebes In culoarul Bistrei

Otelul Rosu (sub 25.000 loc), cu vechi traditii in industria metalurgica.

Prezenta carbunelui in bazinul Petrosani a determinat o dezvoltare a asezarilor:

Petrosani (50.000 loc), aparut in sec al XIX-lea,

Vulcan, Lupeni, Petrila (25.000 loc- 50.000 loc)

Uricani, Aninoasa (sub 25.000 loc)

In Dep. Hateg se remarca:

Hunedoara (peste 81.000 loc), cu combinat siderurgic, cu furnale, otelarii si laminoare, fabrica de aglomerare a

minereurilor, dar si cu obiective turistice.

Hateg (sub 25.000 loc), situat pe Raul Mare, cu industria conservelor de fructe si rezervatie de zimbri

Calan (sub 25.000 loc), pe Strei, cu industrie siderurgica si ape clorurate.

Page 46: Romania Pe Regiuni

46

Muntii Banatului

Asezare

Sunt situati in sud-vestul Carpatilor Romanesti si in sudul lantului C. Occidentali.

Poarta denumirea de M-tii Banatului, intrucat se afla in cadrul provinciei istorice Banat.

Limite

in sud Dunarea

in est sunt limitati de Gr. Retezat-Godeanu, prin intermediul Culoarului Timis-Cerna

in vest si In nord ajung pana la Dealurile Banatului si Campia Banatului

Geneza

Aceasta grupa montana face parte din lantul Carpatilor Occidentali, ramura a Carpatilor romanesti, inaltati in cea

mai noua orogeneza – orogeneza alpina.

Punerea in evidenta a masivelor carpatice a inceput mai de mult, in orogeneza hercinica, din a doua parte a

Paleozoicului (Carbonifer si Permian), care a individualizat axul sisturilor cristaline.

Catre sfarsitul erei Mezozoice, in Cretacic, datorita presiunii scutului african Gondwana asupra geosinclinalului

Marii Thetis din sudul Europei, a inceput orogeneza aplina, de mare anvergura, care a inaltat lantul alpino-carpato-

himalaian.

In Neozoic Muntii Banatului s-au comportat in timpul ultimelor faze orogenetice ca un bloc rigid, suferind evidente

afundari.

Prezenta culoarului tectonic a facut ca acest masiv sa apara distinct izolat de celelalte masive vecine.

In Badenian a avut loc o puternica fragmentare tectonica, ce a dus la formarea unitatilor joase.

Definitivarea inaltarii muntilor Banatului se realizeaza la inceputul Cuaternarului, la infatisarea lor actuala

contribuind actiunea agentilor externi, mai ales a apelor curgatoare, care prin eroziune si acumulare au modelat vai,

terase.

Din Cuaternar pana in prezent acesti munti au fost si sunt supusi proceselor de modelare: eroziune eoliana si

fluviatila, prabusiri, dezagregare generata de fenomenele inghet-dezghet, dizolvare pe roci solubile – carstice.

Litologia

Muntii Banatului prezinta o varietate petrografica, un adevarat mozaic: masa cristalina si cea sedimentara sunt

strabatute de intruziuni granitice (granitul de Ogradena). Calcare intalnim in M-tii Aninei.

Rezistenta rocilor la eroziune confera reliefului un aspect variat.

Caracteristici generale caracteristica a Muntilor Banatului o reprezinta inaltimea redusa a culmilor. Astfel cele mai ridicate valori se

intalnesc in Muntii Semenic (Piatra Goznei 1.447 m, Semenic 1.446 m, Piatra Nedeia 1436 m). Altitudinile scad

de la est la vest.

in general Muntii Banatului prezinta un relief domol, zona cea mai inalta a lor nedepasind limita inferioara a

ghetarilor cuaternari si deci fara aspecte alpestre, contrastand cu crestele Carpatilor Meridionali.

o caracteristica a reliefului este data de discontinuitatea dintre diferitele subunitati, ca urmare a intercalarii

intre munti a unor depresiuni si culoare largi de vale. Astfel, in sud intre M-tii Semenic si M-tii Almajului se

afla Dep. Almaj sau Bozovici, iar in vest, intre M-tii Dognecea si M-tii Aninei si Semenic, Culoarul depresionar

Caras-Ezeris. Acestea au divizat M-tii Banatului in cinci subunitati, dintre care doua mai inalte in est (M-tii

Semenic si M-tii Almajului) si trei mai joase in vest (M-tii Dognecea, M-tii Aninei, M-tii Locvei cu altitudini intre

700 si 1100 m).

prezenta pasurilor joase (Poarta Orientala sau Domasnea) au facilitat o circulatie mai ales intre asezarile din

cadrul lor si cele de la exterior.

Page 47: Romania Pe Regiuni

47

Tipuri genetice de relief

relieful structural

suprafete de nivelare, dar la nivele mult mai coboate decat in restul Carpatilor: Semenic (1250-1400 m) si Almaj

(800-900 m) -danian-oligocene, Tomnacica (1000 m) nivelata in miocen si Teregova (400-550 m) – in pliocen –

Cuaternar

relief cutat – culmi axate pe anticlinale, depresiuni axate pe sinclinale;

relief faliat – graben (Culoarul Timis – Cerna);

relieful petrografic

prezenta calcarelor a favorizat dezvoltarea unui relief carstic, care are cea mai mare complexitate in M-tii Aninei

(chei, doline, uvale, grote, lapiezuri). De remarcat Pestera Comarnic. Chei impresionante si-au realizat Dunarea la

Cazane, Nera, Carasul.

in granite dezagregarea intensa determina prezenta, a unui relief ruiniform caracteristic: custuri, varfuri,

curmaturi si mase apreciabile de grohotisuri.

pe sisturile cristaline relieful este accentuat maturizat, cu culmi greoaie si vai adanci

in formatiunile sedimentare (conglomerate, gresii, marne) se inregistreaza o fragmentare mai accentuata.

relieful fluvial

Apele curgatoare prin eroziune si acumulare au creat vai cu terase, lunci;

Vaile sunt foarte adanci, cu versanti puternic inclinati (in rocile dure). In depresiuni, unde sunt roci sedimentare mai

moi vaile sunt mai largi

La poalele muntelui apar acumulari piemontane (in depresiuni);

Relieful

M-tii Semenic (Piatra Goznei 1.447 m, Semenic 1.446 m) o sunt alcatuiti din sisturi cristaline, metamorfozate in orogenezele baikaliana si hercinica.

o in Neozoic actiunea factorilor subaerieni a determinat o modelare destul de intensa, formandu-se suprafete de

eroziune.

o miscarile de coborare din Badenian si eroziunea indelungata au condus la formarea unor culmi greoaie, uneori

rotunjite, in care inaltimile sunt sub 1450 m, aceasta situatie conferindu-le largi posibilitati de umanizare.

M-tii Almajului o situati intre Nera si Dunare

o culmineaza in Vf. Svinicea Mare (1224 m), dupa care altitudinile se reduc, in cea mai mare parte a spatiului

montan, la valori de sub 1000 m, in zona Defileului Dunarii ajungand chiar la mai putin de 100 m.

o in sud-vestul Muntilor Almajului s-a format Dep. Liubcova (miocena).

o dominante sunt sisturile cristaline, insular aparand si calcare mezozoice (Cazanele sunt sapate in asemenea

formatiuni). La acestea se adauga si alte roci sedimentare: conglomerate, gresii, sisturi argiloase. Cristalinul,

impreuna cu sedimentarul sau este strabatut de roci magmatice(granite, gabrouri), in cadrul acestora remarcandu-se

granitul de Ogradena.

M-tii Locvei o situati ca si M-tii Almajului, in lungul Dunarii, la vest de acestia

o au altitudini ce abia depasesc 700 m (Vf. Moldovita, 727 m)

o caracteristica Muntilor Locvei consta in aceea ca partea vestica, pana la linia Sasca Montana – Moldova Noua, este

alcatuita din sisturi cristaline strapunse de formatiuni magmatice, unde inaltimile se reduc la sub 600 m, in timp ce

la est de linia mentionata apar calcarele mezozoice (triasice, jurasice, cretacice) ce se inscriu in sinclinalul Resita-

Moldova Noua , in aceasta parte inregistrandu-se altitudini de peste 700 m.

o calcarele sunt cutate in sinclinale si anticlinale, cu faliere accentuata.

o relieful carstic este reprezentat prin Platoul Carbunari.

o contactul dintre calcarele din est si cristalinul din vest se realizeaza printr-o linie tectonica majora, intre Dunare si

Ocna de Fier, pe care s-au intrus banatitele (mai ales granodiorite).

Page 48: Romania Pe Regiuni

48

o ca unitate joasa, se remarca Depresiunea Moldova Veche, situata pe Dunare, pe cuprinsul careia sunt prezente, ca

si in alte spatii de acest fel din Defileul Dunarii, formatiunile miocene.

M-tii Aninei

o altitudinile maxime sunt in partea sudica (Vf. Leordis, 1160 m) iar in partea nordica se reduc simtitor, aceasta

putand fi definita ca un podis cu fragmentare accentuata

o alcatuiti aproape in totalitate din calcare, au in fundament si sisturi cristaline si roci sedimentare (conglomerate,

gresii cu intarcalatii de carbuni superiori si argile).

o relieful si reteaua hidrografica sunt, in general adaptate la structura, astfel incat culmile corespund anticlinalelor, iar

in sinclinale s-au format podisuri puternic carstificate; sunt prezente si inversiuni de relief, cum este depresiunea

anticlinala a Aninei si cea de la Ciudanovita (congomerate si gresii).

o calcarele mezozoice (jurasice si cretacice) au dat nastere unor fenomene carstice foarte complexe reprezentate prin:

podisuri carstice cu tot complexul de forme de pe acestea (doline, polii, uvale, ponoare, pesteri), chei, izbucuri,

depresiuni carstice.

in unele podisuri carstice, cum este cel de la Iablacea (intre Barzava si Caras) apare endoreismul.

dintre pesteri se remarca cea de la Comarnic, apoi cheile Minişului, Nerei, Carasului, la poalele versantilor

formandu-se panze si conuri de grohotisuri.

izvoarele carstice (denumite izbucuri) au debite destul de mari: Izvorul de la Bigãr, situat pe dreapta Vaii

Minisului.

M-tii Dognecea o reprezinta o unitate joasa, cu altitudini de dealuri (Vf. Culmea Mare, 617 m).

o ei sunt sectionati pe directie est-vest, de catre Valea Barzavei, in doua compartimente.

Compartimentul sudic este mai extins si mai inalt (Vf. Culmea Mare), in cadrul acestuia impunandu-se de la sud

spre nord, Valea Dognecea, care pune in evidenta o culme vestica si alta estica, cea din urma ajungand pana la

Culoarul Resita.

Compartimentul nordic (nord de Barzava) este mai izolat si mai redus ca altitudine, unitatea fiind cunoscuta si sub

numele de M-tii Arenisului.

o domina sisturile cristaline, aparand si formatiuni sedimentare: calcare, gresii. Formatiunile sunt strabatute de

banatite.

Culoarul Resitei o masoara 25 km lungime

o situat intre M-tii Dognecei (vest) si M-tii Aninei si Semenic (in est).

o aceasta unitate de culoar mai este cunoscuta si sub denumirea de Depresiunea Ezeris, nume sub care cuprinde de

fapt, compartimentul de la nord de Resita. In realitate, Culoarul Resitei este o unitate mai comlexa, in care se

evidentiaza trei compartimente depresionare: Ezeris, Resita si Lupac.

o relieful este reprezentat printr-o serie de dealuri domoale.

Depresiunea Almajului o cunoscuta si sub numele de Bozovici sau Tara Almajului

o reprezinta o unitate joasa, alungita pe Valea Nerei, bine inchisa de spatii montane: Aninei si Semenic (in nord),

Almajului (in sud), Locvei (in vest), iar in est face legatura cu Depresiunea Mehadica.

o s-a format prin scufundare in Badenian, odata cu toate celelalte unitati depresionare din vestul Carpatilor

Occidentali, dupa care raurile au adus cantitati apreciabile de materiale aluvionare

o in cadrul unitatii pot fi separate doua compartimente: cel al Dealurilor Bozoviciului, la poalele Muntilor Aninei si

Semenicului si Depresiunea Almajului (depresiunea propriu- zisa)

o relief concentric rezultat in urma actiunii de depunere de tip piemontan, urmata ulterior de adancirea retelei

hidrografice, rezultand cele trei trepte clasice de relief: dealurile piemontane, terasele (sapte) si lunca.

o Inspre aval, depresiunea este inchisa de Cheile Nerei.

Culoarul Timis-Cerna o reprezinta o unitate joasa, foarte clar exprimata, intre Carpatii Meridionali si Carpatii Occidentali

o s-a format prin scufundare in Helveţian si Badenian, reprezentand un graben alungit, ce a avut legatura cu

depresiunile Almajului si Hategului, in care s-au depus sedimente, apele retragandu-se numai la inceputul

Cuaternarului.

Page 49: Romania Pe Regiuni

49

o este strabatut de cele doua artere hidrografice care-i dau numele, respectiv Timisul, care merge spre nord si Cerna

spre sud, bazinele acestora fiind separate de inseuarea Domasnea sau Poarta Orientala (540 m).

a) Culoarul Timisului

strabatut de Timis si afluentii sai

prezinta marginal o treapta piemontana ce corespunde cu nivelul Teregova (400-550 m), formata din depozite

aluvionare groase, urmata de sectorul de terase si cel al luncii (in unele locuri destul de larga si cu aspect de

inmlastinire, posibil ca urmare a unei subsidente ce se manifesta si in prezent).

Valea Timisului are directie vest-est in cursul superior (M-tii Semenic), dupa care se indreapta spre nord, la

schimbarea de directie, pe dreapta, primind Raul Rece dinspre M-tii Tarcu. Mai la nord de Caransebes, Timisul

primeste pe dreapta, Valea Bistrei.

de-a lungul Timisului este prezenta depresiunea Caransebes, o unitate bine pusa in evidenta intre M-tii Semenic (in

vest) si Muntele Mic (in est)

pe Valea Bistrei s-a format Culoarul Bistrei, strajuit de M-tii Poiana Rusca in nord si M-tii Tarcu in sud.

b) Culoarul Mehadia –Cerna

La sud de Poarta Orientala, intre Muntii Semenic si Almaj (in vest), Cernei si Mehedinti (in est)

aceleasi caracteristici genetice si de relief ca si compartimentul din nordul pasului amintit.

in cadrul acestuia se evidentiaza depresiunile Mehadica si Orsova.

Defileul Dunarii o situat in sudul Muntilor Banatului, a Muntilor Mehedinti si a Pod. Mehedinti, pe malul stang al Dunarii.

o se intinde pe 135 km lungime, intre Bazias si Gura Vaii.

o geneza acestuia este in stransa legatura cu unitatile montane strabatute, formatiunile geologice care predomina sunt

sisturile cristaline ale domeniului getic si autohton, alaturi de care mai apar roci eruptive si sedimentare mezozoice

si neozoice.

o relieful actual este o consecinta a structurii geologice si a miscarilor tectonice, incepute in Helvetian si continuate in

Badenian, cand a avut loc fragmentarea suprafetei de nivelare a Almajului (800-900 m) si s-au format bazinetele

(depresiunile din cadrul defileului): Pojejena, Moldova Veche, Sichevita-Liubcova, Dubova si Orsova, toate fiind

prezente in formatiuni miocene. Se remarca ingustarile de la Cazanele Mari si Cazanele Mici si Portile de Fier.

o construirea Barajului Portile de Fier I si a lacului de acumulare a dus la ridicarea apelor fluviului cu cca 28 m.

o dificultatile in calea navigatiei pricinuite de repezisurile de la Portile de Fier si de stancile care apareau in albie, la

ape mici, au fost inlaturate prin realizarea sistemului hidroenergetic si de navigatie „Portile de Fier”, ce cuprinde un

sistem dublu de ecluze, care au dus la intensificarea deosebita a traficului.

o durata de strabatere a sectorului dintre Bazias si Dr. Tr. Severin s-a redus de la 120 ore la 30-35 ore;

o capacitatea de transport a crescut de la 12-15 mil tone la 45-50 mil tone.

o porturi: Moldova Veche (pt transportul de minereuri) si Orsova (stramutat pe un nou amplasament).

o defileul are o importanta deosebita in privinta functiei de transport, industriala si turistica.

Clima

Factorii care influenteaza clima: Relieful, prin altitudine si orientarea culmilor muntoase introduce modificari locale: scaderi de temperatura in

raport cu inaltimea si cresterea cantitativa a precipitatiilor la altitudini mari.

Fragmentarea reliefului - in depresiuni sunt frecvente inversiunile de temperatura, respectiv acumulari de aer pe

fundul depresiunilor, ceea ce favorizeaza inregistrarea de temperaturi scazute.

Pozitia geografica in sud-vestul tarii, altitudinea mai scazuta, deschiderea spre S-V a bazinului Cernei au favorizat

patrunderea maselor de aer mai calde si mai umede (sud-mediteraneene) din sud-vest.

Pe fondul climatului temperat continental moderat al tarii, M-tii Banatului se inscriu in caracteristicile generale ale

climatului de munti josi, cu temperaturi medii anuale cuprinse intre 0-6ºC, precipitatii abundente (800-1200 mm);

vanturile: austrul (cald si uscat vara, ploios iarna) si Coşava (vant local cu caracter de foehn)

Climat de depresiune cu temperaturi medii anuale mai ridicate (8-9°C) si precipitatii de 800-1000 mm/an. In

Defileul Dunarii temperatura medie anuala este de 11°C, temp medie a lunii ianuarie -1°C, iar a lunii iulie 21-22°C.

Apele

Page 50: Romania Pe Regiuni

50

Raurile apartin grupei hidrografice de sud, principalii colectori, fiind afluenti ai Dunarii.

Timisul - izv. din M-tii Semenic, strabate in continuare culoarul Timis- Cerna pe directie S-N, primind ca afluenti

pe Raul Rece si pe Bistra (cu izv in M-tii Tarcu);

Barzava - izv. din M-tii Semenic, dreneaza in Dep Caras Ezeris si strabate M-tii Dognecei pe directie est-vest;

Carasul - izv din M-tii Aninei si dreneaza Dep. Caras Ezeris.

Nera - izv. din M-tii Semenic si primeste ca afluent Minisul (cu izv in M-tii Aninei);

Cerna dreneaza sudul culoarului tectonic si primeste ca afluent pe dreapta pe Mehadia (cu izv. din M-tii Semenic)

Provenienta apelor este pluviala, nivala si subterana.

Lacuri: de acumulare:Valiug, Gozna si Secu (pe Barzava); Trei Ape (pe Timis), Portile de Fier I (pe Dunare).

Apele subterane sunt reprezentate prin ape freatice, de mica adancime, lipsite de continuitate si influentate de

precipitatii.

Vegetatia Factorii care influenteaza vegetatia:

fragmentarea - pe vai reci si in depresiuni se produc inversiuni de vegetatie, esentele termofile uracand pe culmi,

iar cele de clima rece coborand pe vai reci, umbrite.

altitudinea – vegetatia se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.

clima - sub influenta maselor de aer mai cald submediteraneene, patrund elemente sudice, care formeaza asociatii

caracteristice: carpen oriental (carpinita), mojdrean, liliac salbatic, castan dulce, alun turcesc.

Specifica este zona de padure

cuvertura vegetala resimte influentele climatice prin restrangerea etajului coniferelor (molid, brad), doar pe

varfurile muntilor Semenic

extinderea padurilor de fag, apoi mai jos gorun si chiar stejar

pe bordura sudica a unitatii, spre Defileul Dunarii este prezent fagul oriental (Fagus orientalis).

in sec al XIX-lea a fost introdus, in M-tii Banatului, bradul duglas, provenind din M-tii Stancosi.

Vegetatia azonala - in lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica, de lunca, compusa

din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de salcii, plop, arin.

Fauna

Respecta de asemenea legea repartitiei pe trepte de altitudine.

In padurile de foioase intalnim: mistretul si viezurele, precum si unele animale de prada ca: lupul (Canis lupus),

vulpea, pisica salbatica (Felis silvestris), alaturi de specii patrunse fie din silvostepa (iepurele) fie din etajul

coniferelor (caprioara –Capreolus capreolus si veverita). Se adauga o mare varietate de pasari: mierla, pitigoiul de

munte, ciocanitoarea, cinteza.

In etajul coniferelor se intalnesc mamifere de interes cinegetic (ursul brun - Ursus arctos, ras, cerb), alaturi de

veverita, caprioara, iar dintre pasari: cocosul de mesteacan, gainusa de alun, acvila de munte.

Fauna submediteraneana: scorpionul, vipera, broasca testoasa.

Fauna acvatica cuprinde cleanul si mreana.

Solurile Sunt strans corelate cu roca, clima si vegetatia.

La baza muntelui apar soluri cenusii si brun roscate – argiloiluviale.

Urmeaza solurile brune si brune acide numite cambisoluri, favorizate de un climat racoros si umed.

Mai sus, sub padurile de fag si conifere, dominante sunt solurile podzolice (sarace in humus). – spodosoluri.

Solurile azonale In depresiuni apar soluri cu surplus de umiditate – hidromorfe (lacovisti). In luncile raurilor se

dezvolta soluri aluvionare de lunca. Pe calcare se dezvolta rendzinele.

Populatia Culoarul Timis-Cerna reprezinta o unitate joasa favorabila umanizarii, demonstrata de urmele de locuire inca din

Neolitic (asezarile Domasnea si Balta Sarata, in prezent inclusa orasului Caransebes), apoi castrele romane

Page 51: Romania Pe Regiuni

51

(Caransebes, Mehadia, Teregova) si urme de exploatari miniere dintre cele mai vechi. Dierna (Orsova) si Ad

Mediam (Mehadia) erau puncte de tranzit obligatoriu spre Sarmizegetusa Ulpia Traiana.

Ca si in alte unitati geografice ale Banatului, evolutia populatiei acestui spatiu montan se inscrie intr-un tip

geodemografic mai aparte, caracterizat prin sporuri naturale moderate. Impreuna cu zona de dealuri si campie , M-

tii Banatului se inscriu in ceea ce este definit sub numele de tip geodemografic banatean.

Densitatea medie a populatiei este in jur de 50 loc./kmp, cu exceptia Culoarului Resita unde are valori peste 100

loc/kmp.

Aceasta grupa montana este cuprinsa in aria de umanizare. Pana la 1000-1200 m inaltimile sunt populate cu asezari

permanente, iar in M-tii Semenic apar asezari sezoniere pentru fan, pastorit sau de exploatare forestiera. La 1410 m

se afla comlexul turistic Semenic.

Structura populatiei: romani, sarbi, croati, svabi, cehi.

Asezarile

Asezarile rurale

Asezarile rurale se concentreaza in depresiuni, in zone de contact, pe vai si chiar pe culmile netede.

22. Dupa modul de distribuire a gospodariilor in teritoriu este caracteristic:

satul risipit sau imprastiat, cu gospodariile despartite prin fanete si pasuni, specific zonelor montane

satul linear, cu concentrare pe vai (in Culoarul Timis-Cerna)

satul compact, cu casele lipite perete de perete, in depresiunile intramontane (Almaj, Caras-Ezeris)

23. Dupa numarul de locuitori sunt:

sate mici (sub 500 loc) in munte: Lindenfeld, avand doar un locuitor in1992

sate mijlocii (500-1500 loc) in depresiuni

sate mari (1500-4000 loc): Bozovici, Teregova, Dognecea

24. Dupa functiile economice

profil agro-industrial, (in Cul. Timis-Cerna)

pastoral

forestier

minier

functiuni economice complexe prin dezvoltarea industriei mici si artizanale

Asezarile urbane s-au dezvoltat ca reflex al intensificarii activitatilor economice si social-culturale.

In spatiul montan propriu-zis

Resita, (84.000 loc), la poalele nordice ale muntilor Aninei, in Dep. Caras-Ezeris unul din cele mai importante

centre ale metalurgiei romanesti si centru al industriei constructiilor de masini. Aici se produc motoare Diesel,

pentru tractiune feroviara si navala, motoare electrice, turbine, utilaj tehnologic, echipament pentru hidrocentrale.

Anina, (sub 25.000 loc) vechi centru carbonifer si cu mari zacaminte de sisturi bituminoase;

Moldova Noua, (sub 25.000 loc), port la Dunare si centru minier.

La periferia spatiului montan

Oravita (sub 25.000 loc), situat in Dep. Oravitei; in trecut era centru de extractie a cuprului; aici se afla prima cale

ferata din tara – Bazias-Oravita, construita in anul 1854.

Bocsa (sub 25.000 loc), situat in vest, la contactul Muntilor Dognecea cu Dealurile vestice; cu intreprinderi

constructoare de masini agricole

Caransebes (intre 25.000-50.000 loc), in Culoarul Timisului cu vechi traditii culturale se istorice.

Orsova (sub 25.000 loc), a fost stramutat pe o vatra noua in urma construirii sistemului hidroenergetic si de

navigatie „Portile de Fier”; aici se gaseste o statiune de cercetari geografice.

Resursele In aceasta grupa exista o variata gama de resurse ale solului.

Page 52: Romania Pe Regiuni

52

Padurile de rasinoase sau de rasinoase in amestec cu fagul sunt foarte extinse. Lemnul lor este folosit in industria

de prelucrare a lemnului sau pentru obtinerea de celuloza si hartie prin chimizare.

Pasunile si fanetele favorizeaza cresterea ovinelor si bovinelor.

Terenurile arabile sunt restranse, dar in depresiuni sunt valorificate in diverse culturi (orz, ovaz, secara, porumb,

cartof).

Apele curgatoare sunt valorificate in hidroenergie.

Resursele subsolului sunt reprezentate prin:

huila, din sinclinalul Resita-Moldova Noua, de la Anina, Ponor, Gozla, Secu, Bigar, Lupac, Baia Noua

antracit la Eibenthal.

minereuri de fier la Dognecea si Ocna de Fier (M-tii Dognecei)

pirite cuprifere la Moldova Noua si Sasca Montana (M-tii Locvei)

minereuri complexe la Sasca Montana.

granite la Ogradena.

din albiile raurilor se extrag nisipuri si pietrisuri, utile la terasamente, ca balast.

Industria

Industria siderurgica

Centrul siderurgic Resita foloseste mai mult carbune adus din bazinul Petrosani sau din import (prin intermediul

portului Orsova) si minereu de fier din M-tii Banatului si minereurile de mangan de la Delinesti (in apropiere de

Resita).

Industria constructiilor de masini este localizata la Resita (unde se produc utilaje, componente pentru locomotive),

Bocsa (cu utilaje agricole.

Industria lemnului prelucreaza materia prima din regiune la Oravita, Anina, Orsova, Resita, Bocsa. La Caransebes

(Balta Sarata) exista un combinat complex de prelucrare a lemnului, care produce cherestea, placi aglomerate si

fibrolemnoase, placaje, furnire, mobila.

Dintre ramurile industriei textile: prelucrarea bumbacului (Orsova), prelucrarea primara a matasii naturale

(Oravita) si industria confectiilor (Resita).

Industria alimentara este prezenta in orase, dar si in localiatati rurale (Bozovici).

Agricultura Dispune de un fond funciar relativ redus

Pasunile si fanetele favorizeaza cresterea animalelor.

Culoarul Timis-Cerna, dealurile din nordul muntilor, depresiunile Almajului si Oravitei formeaza impreuna a doua

regiune pomicola a tarii.

Caile de comunicatie calea ferata Oravita-Bazias este cea mai veche din tara

Culoarul Timis-Cerna este strabatut de magistrala 1 Bucuresti-Timisoara, cu un nod feroviar la Caransebes (pentru

legatura cu Resita) si de un drum national.

Turismul Defileul Dunarii cu Cazanele

zona carstica Anina

in M-tii Semenic se remarca complexele turistice Semenic si Crivaia si amenajarile din zona Lacului Trei Ape.

Page 53: Romania Pe Regiuni

53

Muntii Poiana Rusca

Asezare Ocupa sectorul central al Carpatilor Occidentali.

Limite

Valea Muresului (N)

Culoarul Bistra (S)

Depresiunea Hateg (E)

Dealurile de Vest (V)

Geneza Aceasta grupa montana face parte din lantul Carpatilor Occidentali, ramura a Carpatilor romanesti, inaltati in cea

mai noua orogeneza – orogeneza alpina.

Punerea in evidenta a masivelor carpatice a inceput mai de mult, in orogeneza hercinica, din a doua parte a

Paleozoicului (Carbonifer si Permian), care a individualizat axul sisturilor cristaline.

Catre sfarsitul erei Mezozoice, in Cretacic, datorita presiunii scutului african Gondwana asupra geosinclinalului

Marii Thetis din sudul Europei, a inceput orogeneza aplina, de mare anvergura, care a inaltat lantul alpino-carpato-

himalaian.

M-tii Poiana Rusca s-au comportat in timpul ultimelor faze orogenetice din Neozoic, ca un bloc rigid, suferind

evidente afundari.

Prezenta culoarelor tectonice, al Muresului si al Bistritei a facut ca acest masiv sa apara distinct izolat de celelalte

masive vecine.

In Badenian a avut loc o puternica fragmentare tectonica, ce a dus la formarea unitatilor joase.

Definitivarea inaltarii muntilor Poiana Rusca se realizeaza la inceputul Cuaternarului, la infatisarea lor actuala

contribuind actiunea agentilor externi, mai ales a apelor curgatoare, care prin eroziune si acumulare au modelat vai,

terase.

Din Cuaternar pana in prezent acesti munti au fost si sunt supusi proceselor de modelare: eroziune eoliana si

fluviatila, prabusiri, dezagregare generata de fenomenele inghet-dezghet, dizolvare pe roci solubile – carstice.

Litologia

Muntii Poiana Rusca sunt alcatuiti in cea mai mare parte din sisturi cristaline, cu intercalatii de calcare si alte roci

sedimentare.

Rezistenta diferita a rocilor la eroziune genereaza aspecte variate ale reliefului.

Caracteristici generale. Relief desi sunt masivi, cu aspect de cupola, acesti munti au altitudini scazute, altitudinea maxima fiind de 1374 m in Vf.

Padesu. Fata de altitudinile de peste 1300 m din partea centrala, acestea scad in mod treptat ajungand sa coboare la

mai putin de 500 m in vecinatatea culoarelor vailor din imprejurimi.

spatiul montan se termina prin zone piemontane, dezvoltate mai mult sau mai putin in toate directiile.

Culoarul Muresului o este in nord, fiind o trecere naturala dinspre Transilvania spre Campia de Vest,

o are o succesiune de ingustari si largiri pe parcursul sau.

Culoarul Bistrei

o in sud, corespunzand unei linii de dislocatie

o loc de trecere a unor drumuri inca din antichitate; aici este trecatoarea Poarta de Fier a Transilvaniei (700 m), pe

cumpana apelor ce desparte Bistra (afluent al Timisului) si Raul Mare (afluent al Streiului)

Depresiunea Hateg

o situata la est

o s-a format in urma scufundarii fundamentului cristalin si a colmatarii sale ulterioare cu depozite sedimentare.

Page 54: Romania Pe Regiuni

54

o este drenata de Strei

o aceasta depresiune forma in antichitate zona centrala a Daciei lui Decebal

o aici se gasesc ruinele orasului construit de romani, Sarmizegetusa Ulpia Traiana

o in perioada feudala era numita „Tara Hategului”

Tipuri genetice de relief

relieful structural

suprafetele de nivelare la sfarsitul mezozoicului unitatea a fost supusa actiunii factorilor exogeni, formandu-se

suprafetele de tip peneplena: Poieni (1000-1300 m), modelata in Danian-Paleogen, deasupra ei ridicandu-se martori

de eroziune (Padesu-1374 m, Rusca- 1355 m). Miocenul si Pliocenul corespund cu formarea urmatoarelor doua

suprafete de eroziune, respectiv Padureni (600-900 m), intens umanizata pe latura estica, unde este si mai bine

dezvoltata si Deva (400-550m).

relieful petrografic

pe sisturile cristaline relieful este accentuat maturizat, cu culmi greoaie si vai adanci

in calcare relief carstic (doline, falii, vai oarbe, sohodoluri, pesteri, chei)

in formatiunile sedimentare (conglomerate, gresii, marne) se inregistreaza o fragmentare mai accentuata.

relieful fluvial

Apele curgatoare prin eroziune si acumulare au creat vai cu terase, lunci;

Vaile sunt foarte adanci, cu versanti puternic inclinati (in rocile dure). In depresiuni, unde sunt roci sedimentare mai

moi vaile sunt mai largi

La poalele muntelui apar acumulari piemontane (in depresiuni);

Clima

Factorii care influenteaza clima: Pozitia geografica - apar influente de natura oceanica.

Relieful, prin altitudine si orientarea culmilor muntoase introduce modificari locale: scaderi de temperatura in

raport cu inaltimea si cresterea cantitativa a precipitatiilor la altitudini mari.

Fragmentarea reliefului - in depresiuni sunt frecvente inversiunile de temperatura, respectiv acumulari de aer pe

fundul depresiunilor, ceea ce favorizeaza inregistrarea de temperaturi scazute.

Pe fondul climatului temperat continental moderat al tarii, M-tii Poiana Rusca se inscriu in caracteristicile generale

ale climatului de munti josi, cu temperaturi medii anuale cuprinse intre 0-6ºC, precipitatii abundente (800-1200

mm); vanturile de vest;

Climat de depresiune cu temperaturi medii anuale mai ridicate (8-9°C) si precipitatii de 800-900 mm/an.

Apele

Reteua hidrografica este reprezentata printr-o mare densitate de ape curgatoare, ce fac din acesti munti un adevarat

castel de ape.

Bega (afluent al Tisei) izvoraste din M-tii Poiana Rusca

Cerna (afluent al Muresului) izvoraste din M-tii Poiana Rusca

Streiul in cadrul Depresiunii Hateg , separa M-tii Poiana Rusca de M-tii Sureanu; primeste ca afluent pe Raul

Mare.

Muresul delimiteaza M-tii Poiana Rusca de M-tii Apuseni

Bistra delimiteaza M-tii Poiana Rusca de M-tii Tarcu si Muntele Mic.

Provenienta apelor este pluviala, nivala si subterana.

Lacuri: de acumulare: Lacul Cincis (Teliuc) pe Cerna.

Apele subterane sunt reprezentate prin ape freatice, de mica adancime, lipsite de continuitate si influentate de

precipitatii.

La Calan si Deva sunt izvoare bicarbonate.

Vegetatia Factorii care influenteaza vegetatia:

Page 55: Romania Pe Regiuni

55

fragmentarea - pe vai reci si in depresiuni se produc inversiuni de vegetatie, esentele termofile uracand pe culmi,

iar cele de clima rece coborand pe vai reci, umbrite.

altitudinea – vegetatia se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.

Padurea

Etajul stejarului (Quercus robur) – apare in Dep. Hateg si pe culmile mai joase (mai ales gorun -Quercus

petraea- si amestec cu alte specii de ulm -Ulmus foliacea, carpen –Carpinus betulus, tei-Tilia cordata, T.

tomentosa); la marginea depresiunii si la poalele muntelui apare subetajul stejar - fag, care urca pana la 700 m.

Etajul fagului (Fagus silvatica) urca pana la peste 1200 m, iar in amestec cu rasinoase (etajul de amestec) urca

pana la peste1300 m.

Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica, de lunca, compusa

din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de salcii, plop, arin.

Fauna

Respecta de asemenea legea repartitiei pe trepte de altitudine.

In padurile de foioase intalnim: mistretul si viezurele, precum si unele animale de prada ca: lupul (Canis lupus),

vulpea, pisica salbatica (Felis silvestris), alaturi de specii patrunse fie din silvostepa (iepurele), fie din etajul

coniferelor (caprioara -Capreolus capreolus si veverita). Se adauga o mare varietate de pasari: mierla, pitigoiul de

munte, ciocanitoarea, cinteza.

Fauna acvatica este reprezentata clean si mreana, iar mai sus lipanul si nisiparita.

Solurile Sunt strans corelate cu roca, clima si vegetatia.

Solurile argiloiluviale (cenusii si brun roscate), numite si argiluvisoluri se intalnesc in Dep. Hateg si in muntii mai

josi.

Solurile brune si brune acide numite cambisoluri sunt favorizate de un climat racoros si umed.

Mai sus, sub padurile de fag si conifere, dominante sunt solurile podzolice(sarace in humus). Acestea se numesc

spodosoluri.

Solurile azonale In depresiuni apar soluri cu surplus de umiditate – hidromorfe (lacovisti) ca si soluri halomorfe. In

luncile raurilor se dezvolta soluri aluvionare de lunca.

Populatia

Populatia este formata in regiunea marginala aproape in exclusivitate din romani. Pe margini, indeosebi in orase,

exista si grupuri semnificative de maghiari (Deva, Hunedoara).

Sporul natural este redus.

Densitatea populatiei este mai mare la contactul cu regiunile marginale (Hateg, Mures, Bistra) fiind de 50-75

loc./kmp. Densitati mari, de peste 100 loc./kmp, se afla in zona Hunedoarei si a Devei, industria bine reprezentata

aici constituind zona de atractie a fortei de munca. In interior densitatea este mai redusa fiind de sub 25 loc./kmp.

Partea de nord a muntilor (“tinutul Padurenilor”) este mai bine si omogen populata.

Asezarile Desi are altitudini mari aceasta grupa montana este cuprinsa in aria de umanizare. Pana la 1000-1200 m inaltimile

sunt populate cu asezari permanente, iar mai sus apar asezari sezoniere pentru fan, pastorit sau de exploatare

forestiera.

Asezarile rurale

Asezarile rurale se concentreaza in depresiuni, in zone de contact, pe vai si chiar pe culmile netede.

25. Dupa modul de distribuire a gospodariilor in teritoriu este caracteristic:

satul risipit sau imprastiat, cu gospodariile despartite prin fanete si pasuni, specific zonelor montane

Page 56: Romania Pe Regiuni

56

satul linear, cu concentrare pe vai

satul compact, cu casele lipite perete de perete, in depresiunile intramontane

26. Dupa numarul de locuitori sunt:

sate mici (sub 500 loc) in munte

sate mijlocii (500-1500 loc) in depresiuni

sate mari (1500-4000 loc)

27. Dupa functiile economice

profil agro-industrial

pastoral

forestier

minier (Ghelari, Teliuc, Ruschita, Muntele Mic)

functiuni economice complexe prin dezvoltarea industriei mici si artizanale

Asezarile urbane s-au dezvoltat ca reflex al intensificarii activitatilor economice si social-culturale.

In Dep. Hateg se remarca:

Hunedoara (peste 81.000 loc), cu combinat siderurgic, cu furnale, otelarii si laminoare, fabrica de aglomerare a

minereurilor, dar si cu obiective turistice.

Hateg (sub 25.000 loc), situat pe Raul Mare, cu industria conservelor de fructe si rezervatie de zimbri

Calan (sub 25.000 loc), pe Strei, cu industrie siderurgica si ape clorurate.

In Culoarul Muresului

Deva (peste 78.000 loc), o asezare veche, astazi centru industrial.

Simeria (sub 25.000 loc), oras aparut in sec. al XIX-lea, ca nod feroviar.

In Culoarul Bistrei

Bistra (Otelul Rosu) (sub 25.000 loc), cu vechi traditii in industria metalurgica

Resursele In aceasta grupa exista o variata gama de resurse ale solului.

Padurile de rasinoase sau de rasinoase in amestec cu fagul sunt foarte extinse. Lemnul lor este folosit in industria

de prelucrare a lemnului sau pentru obtinerea de celuloza si hartie prin chimizare.

Pasunile si fanetele favorizeaza cresterea ovinelor si bovinelor.

Terenurile arabile sunt restranse, dar in depresiuni sunt valorificate in diverse culturi (orz, ovaz, secara, porumb,

cartof).

Apele alimenteaza acumularea construita in scopuri industriale: L. Cincis (Teliuc) pe Cerna, afluent al Muresului.

Resursele subsolului sunt reprezentate prin:

minereu de fier: Ghelari, Teliucul Inferior

minereu de cupru: Muncelu Mic

minereuri complexe: Ruschita, Muncelu Mic

marmura: Ruschita, Caprioara

andezite: Deva

Din albiile raurilor se extrag nisipuri si pietrisuri, utile la terasamente, ca balast.

Industria

Industria energetica

Pe baza unor materii prime energetice aduse din alte regiuni (gaz metan din Depresiunea Transilvaniei si carbuni

din Depresiunea Petrosani) au fost construite mari centrale ergetice Mintia-Deva (una din cele mai mari

termocentrale din tara), Calan, Hunedoara si Bistra.

Industria metalurgica este bine reprezentata si dezvoltata datorita resuselor de minereu de fier.

industria siderurgica la Hunedoara, Bistra, Calan si Nadrag.

Centru siderurgic Hunedoara foloseste in prezent minereurile de fier din Poiana Rusca (la care se aduga minereuri

aduse din import prin intermediul nodului feroviar Simeria), huila din bazinul Petrosani, calcar siderurgic de la

Page 57: Romania Pe Regiuni

57

Sandulesti-Turda, gaz metan (adus printr-o conducta), mangan (adus din zona Vatra Dornei). Are instalatii

complexe: cocserii, furnale, otelarii, laminoare. A fost un timp (1950-1975) principalul centru siderurgic al tarii.

La Bistra si Nadrag se produc laminate, iar la Calan, fonta si semicocs.

metalurgia neferoasa cuprinde exploatari de minereuri complexe

Constructiile de masini sunt concentrate la Hunedoara, Deva, Simeria (reparatii de material rulant).

Industria materialelor de constructii - la Tomesti articole de sticlarie.

Lemnul este prelucrat in centrele din jur (Hateg, Deva, Carasebes, Bistra).

Fondul funciar

dispune de terenuri arabile concentrate pe margini (indeosebi in zona Strei-Hateg) si pe culmile netede din partea de

nord-est.

pasunile naturale favorizeaza cresterea bovinelor si ovinelor.

in zona Hateg-Strei exista plantatii pomicole ale caror produse sunt prelucrate la Hateg

Caile de comunicatie sunt concentrate pe margini.

Pe Valea Muresului magistrala 2 trece prin Simeria si Deva.

La Simeria se face conexiunea cu linia transcarpatica electrificata Filiasi-Petrosani-Simeria

Cai ferate locale (Simeria-Hunedoara, Caransebes-Hateg)

Soselele au traiectorii similare.

Obiectivele turistice sunt concentrate la Deva (Cetatea Devei), Hunedoara, Hateg (rezervatia de zimbri), Calan (baile cu caracter local,

folosite inca din timpul imperiului roman), Sarmizegetusa Ulpia Traiana (fosta capitala a Daciei romane), zona

Ruschita, “Tinutul Padurenilor”, Lacul Cincis.

Muntii Apuseni

Asezare

Este situata in partea central-vestica a tarii, constituind sectorul nordic al Carpatilor Occidentali.

Limite

In nord ajung pana la vaile Barcaului si spre cotul Somesului de la Jibou (Valea Brebi), ce ii separa de Dealurile de

Vest si Podisul Somesan;

in sud Valea Muresului ii separa de M-tii Poiana Rusca si de Carpatii Meridionali;

in est sunt limitati de Depresiunea Transilvaniei

in vest limita foarte sinuasa cu Dealurile de Vest si pe alocuri cu Campia de Vest (in dreptul Muntilor Zarand).

Geneza

Aceasta grupa montana face parte din lantul Carpatilor Occidentali, ramura a Carpatilor romanesti, inaltati in cea

mai noua orogeneza – orogeneza alpina.

Punerea in evidenta a masivelor carpatice a inceput mai de mult, in orogeneza hercinica, din a doua parte a

Paleozoicului (Carbonifer si Permian), care a individualizat axul sisturilor cristaline.

Catre sfarsitul erei Mezozoice, in Cretacic, datorita presiunii scutului african Gondwana asupra geosinclinalului

Marii Thetis din sudul Europei, a inceput orogeneza aplina, de mare anvergura, care a inaltat lantul alpino-carpato-

himalaian.

Page 58: Romania Pe Regiuni

58

Muntii Apuseni s-au comportat in timpul ultimelor faze orogenetice, din Neozoic, ca un bloc rigid, iar fracturile

soclului hercinic au dus la prabusirea unor compartimente si au favorizat aparitia intruziunilor eruptive vechi si a

eruptiilor vulcanice din a doua parte a Neogenului.

Definitivarea inaltarii muntilor Apuseni se realizeaza la inceputul Cuaternarului, la infatisarea lor actuala

contribuind actiunea agentilor externi, mai ales a apelor curgatoare, care prin eroziune si acumulare au modelat vai,

terase.

Din Cuaternar pana in prezent M-tii Apuseni au fost si sunt supusi proceselor de modelare: eroziune eoliana si

fluviatila, prabusiri, dezagregare generata de fenomenele inghet-dezghet, dizolvare pe roci solubile - carstice

(calcar, domoglit, gips).

Litologia

Muntii Apuseni se caracterizeaza printr-un mozaic petrografic: prin sisturi cristaline cu intruziuni granitice, la

care se adauga roci sedimentare mezozoice (calcare si dolomite), magmatite laramice (granodiorite, granodiorite

porfirice, diorite) in M-tii Vladeasa si neogene in M-tii Metaliferi.

Caracteristici generale

cel mai inalt sector al Carpatilor Occidentali (altitudine maxima 1849, Vf. Bihor); in partea centrala se afla o

zona inalta, cu inaltimi de peste 1800 m (Bihor, Vladeasa, Gilau-Muntele Mare), urmata de o treapta mai

coborata, aceasta conditionare orografica avand consecinte corespunzatoare in clima, hidrografie, vegetatie, soluri

si grad de umanizare

altitudinile mai coborate si pozitia geografica vestica n-au favorizat prezenta glaciatiunii, aparand doar cateva

modeste circuri glacionivale in Culmea Bihariei.

o caracteristica a reliefului este data de discontinuitatea dintre diferitele subunitati, ca urmare a intercalarii

intre munti a unor depresiuni si culoare largi de vale in vest si nord patrund depresiuni golf (dinspre dealuri si campie)

pe versantele mai abrupte inregistrandu-se procese destul de active de dezagregare ce determina formarea unor

trene de grohotis

contur palmat

Tipuri genetice de relief

relieful structural

se pastreaza foarte bine suprafetele de nivelare, la altitudini mai coborate decat in restul Carpatilor. Evidentiate de

Emm. De Martone in 1921 si 1924, ulterior foarte bine studiate de Gh. Pop, varsta acestora stabilindu-se pe baza

depozitelor corelate: Farcas-Carligati (Carligate), prezenta la altitudini de 1600-1800 m in partea centrala si la

1100 m in nordul spatiului montan, modelata in Danian-Oligocen; Maguri-Marisel (1200-800 m), miocena, mai

fragmentata datorita tectonizarii puternice si eruptiilor vulcanice; Fenes-Deva (400-500 m), Pliocen-Cuaternara,

prezenta la periferia spatiului montan, iar sub forma de umeri apare de-a lungul vailor ce patrund adanc in munte.

relief faliat - tectonismul pronuntat, determinat mai ales de diastrofismul stiric (Badenian), a condus la o

fragmentare corespunzatoare, aparand o asociere de horsturi si grabene. M-tii Apuseni reprezinta un horst

complex, compartimentat spre interior de catre falii de ordin secundar.

Scufundarea badeniana, foarte bine pusa in evidenta pe latura vestica a Carpatilor Occidentali, a imprimat muntilor

Padurea Craiului si Codru Moma, caracterul de horsturi, marginite de depresiunile cu caracter de graben, de pe

Crisul Repede, Crisul Negru si Crisul Alb.

relieful petrografic

pe sisturile cristaline si granite relieful este accentuat maturizat, cu culmi greoaie si vai adanci, de-a lungul carora

apar o serie de umeri ce corespund cu platforma inferioara Fenes-Deva.

relieful carstic, atat exocarstic cat si endocarsic, apare pe calcarele mezozoice.

Page 59: Romania Pe Regiuni

59

In Muntii Bihor: platouri carstice (Platoul Scarisoara si Platoul Cetatile Ponorului), pesterile cu gheata

(Scarisoara, Focul Viu, Borţig si Barsa), apoi Pestera Ursilor (Chişcau), precum si Ghetarul Vârtop, din bazinul

Gârdişoarei.

In M-tii Padurea Craiului: Platoul carstic Zece Hotare, cu numeroase doline si polii. Dintre pesteri amintim:

pestera de la Meziad, Pestera Vantului (cea mai lunga din tara; peste 32 km), Pestera Vadu Crisului, Pestera cu

Apa, pesteri cu urme de picior, puse pe seama omului de Neanderthal, de acum app. 15.000 ani, intre acestea

inscriindu-se pestera Ciur-Izbuc, din bazinul Vaii Rosia. Tot aici se afla si cel mai adanc aven (Stanu Foncii, 339

m), cursul subteran cel mai lung (Valea Topei, cu izbucul Astileu)

In M-tii Codru Moma: platourile calcaroase Vascau (cu izbucul de la Calugari) si Dumbravita de Codru.

In Muntele Mare relieful carstic este reprezentat prin: chei (Runcului), izbucurile Bujorului si Feredeului, ambele

pe valea Poşaga.

In M-tii Trascaului cheile Turzii (Hasdate), Ramnetului; pestera Huda lui Paparã, in bazinul Ariesului.

relieful vulcanic - pe rocile eruptive; in M-tii Metaliferi intalnim Detunatele - stanci de bazalt in coloane verticale

(inversiune de relief).

relieful fluvial

Apele curgatoare prin eroziune si acumulare au creat vai cu terase, lunci;

Vaile sunt foarte adanci, cu versanti puternic inclinati (in rocile dure). In depresiuni, unde sunt roci sedimentare mai

moi vaile sunt mai largi

La poalele muntelui apar acumulari piemontane (in depresiuni);

Relieful Grupa centrala cuprinde muntii: Bihor, Gaina, Muntele Mare, Gilau si Vladeasa.

M-tii Bihor o au altitudinea cea mai mare din M-tii Apuseni, ca de altfel din toti Carpatii Occidentali (1849 m in Vf. Bihor).

o masivul se prezinta sub forma unei culmi mai inalte, orientate nord-vest – sud est, in care este bine reprezentata

suprafata de nivelare Farcas-Carligati.

o din culmea principala se desfac altele secundare, in care este prezenta suprafata medie Maguri-Marisel, iar sub

forma unor umeri de-a lungul vailor s-a dezvoltat suprafata Fenes-Deva.

o in estul crestei principale se remarca prezenta reliefului glacionival, crionival si nival sub forma unor circuri

corespunzatoare, cu mult grohotis.

o relieful carstic este este reprezentat prin platouri carstice (Platoul Scarisoara si Platoul Cetatile Ponorului);

pesterile cu gheata (Scarisoara, Focul Viu, Borţig si Barsa), apoi Pestera Ursilor (Chişcau) si Ghetarul Vârtop, din

bazinul Gârdişoarei.

Muntele Gaina (1467 m) o reprezinta un masiv izolat, redus ca suprafata.

o sunt prezente toate cele trei suprafete de nivelare.

M-tii Gilau-Muntele Mare (1826 m) o reprezinta cel de-al doilea compartiment inalt al Muntilor Apuseni, situati aproximativ in nord-estul acestora.

o in ansamblu unitatea se caracterizeaza prin frecventa ridicata a culmilor rotunde si a suprafetelor plane, de la care

se lasa, spre vai, versante cu panta accentuata.

o sunt prezente cele trei suprafete de nivelare.

o relieful carstic este reprezentat prin: chei (Runcului), izbucurile Bujorului si Feredeului, ambele pe valea Poşaga.

M-tii Vladeasa (1836 m) o prezinta un relief greoi, cu dezvoltarea clasica a celor trei suprafete de nivelare,

o pe versantele mai abrupte se inregistreaza procese destul de active de dezagregare, cu mult grohotis.

o pe versantul estic al masivului Buteasa, la adapostul circulatiei vestice s-a ajuns la formarea unor circuri

glacionivale.

Grupa de sud-est cuprinde: Metaliferi si Trascau si depresiunile Brad, Gurahont si Campeni.

M-tii Metaliferi (1080 m) o sunt delimitati la vest de o linie ce ar uni localitatile Vata si Zam iar la est de Valea Ampoiului.

Page 60: Romania Pe Regiuni

60

o sunt alcatuiti in cea mai mare parte din roci eruptive.

o varietatea peisajului acestor munti decurge si din alternanta clailor de tip vulcanic cu piramide calcaroase, ca si din

prezenta unor depresiuni interioare (rezultate din scufundari subsidente locale): Sacaramb, Zlatna, Glod, Baita.

o sunt mentionate de asemenea Detunatele, stanci de bazalt in coloane verticale (inversiune de relief).

M-tii Trascaului o se prelungesc pana la Valea Ariesului

o aici relieful carstic este bine reprezentat: cheile Turzii (Hasdate), Ramnetului; pestera Huda lui Paparã, in bazinul

Ariesului, 2 km lungime.

o in conditii de versante abrupte, cu deosebire in zona cheilor Ramnetului, precesele intense de dezagregare

determina formarea unor trene de grohotis.

Grupa de vest (M-tii Crisurilor), intrepatrunsi de depresiunile golf ale Campiei de Vest (Zarand, Beius, Vad),

cuprinde muntii: Zarand, Codru-Moma, Padurea Craiului.

M-tii Zarand (836 m in Vf. Drocea)

o cuprinsi intre Valea Muresului la sud si Valea Crisului Alb la nord (Dep. Zarand)

o In capatul vestic al masivului, la contactul cu campia s-a format un glacis de acumulare si eroziune, foarte favorabil

vitei de vie, pe acesta dezvoltandu-se podgoria Aradului.

M-tii Codru-Moma (Vf. Plesu, 1112 m) o situati intre Crisul Alb (Dep. Zarand) si Crisul Negru (Dep. Beius)

o daca Mezozoicul (spre sfarsitul acestei perioade) a condus la ridicarea zonei, in Badenian s-a inregistrat o

fragmentare accentuata, imprimand masivului caracterul de horst fata de depresiunile invecinate.

o carstul are o larga dezvoltare in platourile calcaroase Vascau (cu izbucul de la Calugari) si Dumbravita de Codru.

o capatul nord-vestic al acestor munti (Magura Forãu), format din gresii este taiat de Crisul Negru, formand Defileul

de la Borz-Şoimi.

M-tii Padurea Craiului (1027 m)

o aflati intre Depresiunea Beius si Depresiunea Vad-Borod;

o se prezinta sub forma unui platou relativ suspendat (un horst foarte clar exprimat).

o sunt formati in cea mai mare parte din calcare mezozoice.

o aproape de contactul cu M-tii Vladeasa se afla renumita pestera de la Meziad, cu stalactite si stalagmite, rivalizand

cu pesterile din Alpii Dinarici.

o in partea centrala a acestor munti se afla Platoul carstic Zece Hotare, cu numeroase doline si polii. Dintre pesteri

amintim: Pestera Vadu Crisului, Pestera cu Apa, Pestera Vantului. Tot aici se afla si cel mai adanc aven (Stanu

Foncii, 339 m).

In nordul Muntilor Apuseni apar muntii Meses si Plopis, avand forma unui „V”, intre laturile caruia este prezenta la

nord Dep. Simleu.

o Altitudinal, ca urmare a unei indelungate evolutii subaeriene si a scufundarilor din timpul Badenianului, sunt munti

mici, sub 1000 m, ajungand la 700 m sau chiar mai putin in zonele marginale.

o Pe laturile nordica si sudica sunt marginiti de falii, fapt ce le imprima caracterul de horst, inconjurat de depozite

piemontane si glacisuri.

Muntii Meses o alcatuiti in cea mai mare parte din sisturi cristaline

o se prezinta sub forma unui horst.

o prezinta un relief evoluat, cu forme rotunjite, cunoscute sub numele de „osoaie”

M-tii Plopisului (Sesului) o constituiti din sisturi cristaline

o reprezinta „peninsula” nord-vestica a Muntilor Apuseni, in lungime de 35 km (ca si Mesesul), orientarea acestora

fiind de la nord-vest la sud-est.

o Valea Barcaului taie in nord formatiunile cristaline, formand sectoare de defileu.

o partea centrala a Muntilor Plopisului se prezinta sub forma unui „podis” intins, al Şinteului.

Clima

Page 61: Romania Pe Regiuni

61

Factorii care influenteaza clima: Pozitia geografica - apar influente de natura oceanica.

Relieful, prin altitudine si orientarea culmilor muntoase introduce modificari locale: scaderi de temperatura in

raport cu inaltimea si cresterea cantitativa a precipitatiilor la altitudini mari.

Fragmentarea reliefului - in depresiuni sunt frecvente inversiunile de temperatura, respectiv acumulari de aer pe

fundul depresiunilor, ceea ce favorizeaza inregistrarea de temperaturi scazute.

Pe fondul climatului temperat continental moderat al tarii, M-tii Apuseni se inscriu in caracteristicile generale ale

climatului de munti josi

temperaturi medii anuale cuprinse intre 0-6ºC

precipitatii abundente (800-1200 mm); precipitatiile sunt mai bogate pe versantul vestic aduse de vanturile de vest,

ajungand chiar pana la 1400 mm/an la Stana de Vale („polul” precipitatiilor in Romania); iar pe versantii estici

mase de aer foehnizate (aparand asa numita „umbra de precipitatii”).

Climat de depresiune cu temperaturi medii anuale mai ridicate (8-9°C) si precipitatii de 800-900 mm/an.

Apele

Raurile apartin grupei de vest, colectate de Tisa.

Somesul Mic format prin unirea la Gilau a Somesului Cald (cu izvoare in M-tii Bihor), cu Somesul Rece (cu izv. in

Muntele Mare).

Grupa Crisurilor formata din:

o Barcau, cu izv din M-tii Plopis, formeaza limita de nord a Muntilor Apuseni;

o Crisul Repede izv din M-tii Vladeasa, dreneaza Dep. Huedin si dupa ce-si formeaza defileul de la Ciucea (intre M-

tii Vladeasa si M-tii Plopis) traverseaza Dep. Vad-Borod; primeste ca afluenti dinspre M-tii Vladeasa pe: Dragan si

pe Iada.

o Crisul Negru izv din M-tii Bihor, dreneaza Dep. Beius, in cadrul careia primeste ca afluent pe Crisul Pietros.

o Crisul Alb cu izv in M-tii Gaina dreneaza depresiunile: Brad, Gurahont si Zarand.

Ariesul, afluent al Muresului – adevarata axa a „Tarii Motilor” – izv din M-tii Bihor. Inainte de a iesi din zona

montana Ariesul primeste pe stanga pe Hasdate (cu izv in Muntele Mare), ce-si formeaza pe o distanta de 3 km

Cheile Turzii.

Ampoiul, afluent al Muresului, izv din M-tii Trascau.

Almasul si Agrijul, afluenti ai Somesului unit, izv de pe rama nordica a Muntilor Apuseni.

La extremitati se afla Muresul si Somesul.

Provenienta apelor este pluviala, nivala si subterana.

Lacuri:

naturale formate in tinuturi calcaroase: L. Vãrãşoaia (in M-tii Bihor);

antropice – construite in scopuri energetice: L.Lesu (pe Iada), L. Dragan (pe Dragan), L. Fantanele (Marisel) si

L.Tarnita (pe Somesul Cald), L. Gilau (pe Somesul Mic).

Apele subterane cuprind ape freatice, lipsite de continuitate, influentate de precipitatii. La Moneasa, Geoagiu-Bai si

Vata de Jos exista izvoare termale.

Vegetatia Factorii care influenteaza vegetatia:

fragmentarea - pe vai reci si in depresiuni se produc inversiuni de vegetatie, esentele termofile uracand pe culmi,

iar cele de clima rece coborand pe vai reci, umbrite.

altitudinea – vegetatia se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.

Specifica este zona de padure:

etajului coniferelor (molid, brad, pin)

dominarea padurilor de fag pe spatiile cele mai intinse

in masivele joase apar cvercineele (gorun, stejar, cer) si alte foioase.

etajele nu sunt strict delimitate, formand paduri de amestec.

in sud-vestul Muntilor Apuseni, in padurile de foioase, se intalneste pe scara destul de larga teiul.

se remarca anumite raritati: zada (Larix decidua), poiana cu narcise, la Negrileasa.

Page 62: Romania Pe Regiuni

62

In zonele inalte apare numai vegetatia subalpina (ienuparul).

Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica, de lunca, compusa din:

stuf, papura, rogoz, cu palcuri de salcii, plop, arin.

Fauna

Respecta de asemenea legea repartitiei pe trepte de altitudine.

In padurile de foioase intalnim: mistretul si viezurele, precum si unele animale de prada ca: lupul (Canis lupus),

vulpea, pisica salbatica (Felis silvestris), alaturi de specii patrunse fie din silvostepa (iepurele) fie din etajul

coniferelor (caprioara –Capreolus capreolus si veverita). Se adauga o mare varietate de pasari: mierla, pitigoiul de

munte, ciocanitoarea, cinteza.

In etajul coniferelor se intalnesc mamifere de interes cinegetic (ursul brun - Ursus arctos, ras, cerb), alaturi de

veverita, caprioara, iar dintre pasari: cocosul de mesteacan, gainusa de alun, acvila de munte.

Fauna acvatica cuprinde pastravul, cleanul si mreana.

Solurile

Sunt strans corelate cu roca, clima si vegetatia.

La baza apar soluri cenusii si brun roscate – argiloiluviale.

Urmeaza solurile brune si brune acide numite cambisoluri, favorizate de un climat racoros si umed.

Mai sus, sub padurile de fag si conifere, dominante sunt solurile podzolice(sarace in humus) – spodosoluri.

Solurile azonale In depresiuni apar soluri cu surplus de umiditate – hidromorfe (lacovisti). In luncile raurilor se

dezvolta soluri aluvionare de lunca. Pe calcare se dezvolta rendzinele.

Populatia

Populatia straveche si continua caracterizeaza acest spatiu considerat, pe buna dreptate, un nucleu al etnogenezei

poporului roman.

Pana la 1000-1200 m inaltimile sunt populate cu asezari permanente, iar mai sus apar asezari sezoniere pentru fan,

pastorit sau de exploatare forestiera.

Se remarca o umanizare accentuata a platformelor determinata de favorabilitatea factorilor geografico-fizici, la care

pot fi adaugati si cei social-istorici; populatia autohtona a fost obligata de catre cei veniti in aceste locuri sa urce in

spatiul montan.

Se remarca prezenta populatiei mai dense, in primul rand in compartimentul estic si cel nordic, ca urmare a

manifestarilor climatice si a orografiei.

Densitati mari ale populatiei, peste 100 loc/kmp se afla in zona Devei, in zonele miniere Brad si Rosia Poieni, zone

de atractie a fortei de munca. Pe ansamblu densitatea medie este de 25-50 loc/kmp.

Un grup original de locuitori il constituie motii, care locuiesc pe Aries si Crisul Alb.

Asezarile Asezarile rurale

sunt prezente in primul rand in depresiuni si de-a lungul vailor, dar si pe versante si pe platouri, urcand pana la

1400 m altitudine (Petreasa, bazinul superior al Ariesului).

28. Dupa modul de distribuire a gospodariilor in teritoriu este caracteristic:

satul risipit sau imprastiat, cu gospodariile despartite prin fanete si pasuni, specific zonelor montane

satul linear, cu concentrare pe vai

satul compact, cu casele lipite perete de perete, in depresiunile intramontane

29. Dupa numarul de locuitori sunt:

sate mici (sub 500 loc) , numite cranguri,

sate mijlocii (500-1500 loc)

sate mari (1500-4000 loc)

30. Dupa functiile economice

profil agro-industrial

pastoral

Page 63: Romania Pe Regiuni

63

forestier

minier (Baia de Aries, Rosia Montana, Tebea etc.)

turistic (Moneasa, Geoagiu Bai, Vata de Jos)

functiuni economice complexe prin dezvoltarea industriei mici si artizanale

Asezarile urbane s-au dezvoltat ca reflex al intensificarii activitatilor economice si social-culturale.

Abrud (cu traditii istorice si miniere)

Campeni, pe Aries, (cu industria lemnului)

Brad, situat pe cursul superior al Crisului Alb, centru al industriei aurului;

Zlatna, in Dep. Zlatna, centru al ind chimice si al metalurgiei neferoase;

Asled, in Dep. Vad Borod, pe Crisul Repede

Nucet, Vascau, Stei, Beius situate in bazinul Crisului Negru

Sebis la poalele muntilor Codru-Moma, Crisul Alb, centru de prelucrare a lemnului

Huedin in Dep. Huedin

Resursele In aceasta grupa exista o variata gama de resurse ale solului.

Padurile de rasinoase sau de rasinoase in amestec cu fagul sunt foarte extinse. Lemnul lor este folosit in industria

de prelucrare a lemnului sau pentru obtinerea de celuloza si hartie prin chimizare.

Pasunile si fanetele favorizeaza cresterea ovinelor si bovinelor.

Terenurile arabile sunt restranse, dar in depresiuni sunt valorificate in diverse culturi (orz, ovaz, secara, porumb,

cartof).

Apele curgatoare sunt valorificate in hidroenergie.

Apele termale sunt folosite nu numai in scopuri terapeutice, ci si la termoficarea unor cartiere, la incalzirea serelor

sau ca apa industriala.

Resursele subsolului

minereuri auro-argintifere: Criscior-Brad, Sãcãrâmb, Rosia Montana, Bucium, Baia de Aries, Zlatna, Bãiţa,

Musariu.

minereuri complexe (Cu, Pb, Zn): Bãiţa, Baia de Aries

minereuri de Cu: Roşia Poieni, Bãiţa

bauxita: Roşia, Vârciorog, Dobreşti, Zece Hotare (Muntii Padurea Craiului)

minereuri de fier: Bãişoara (Muntele Mare)

carbune brun: Ţebea

granit: Radna, Sãvarşin, Zam

bazalt: Brãnişca

calcare policrome: Moneasa (rosii si negre), Vaşcãu (rosii, portocalii, galbene), Cãprioara (brun-cenusii cu pete

albe sau roz)

travertin: Bonpotoc

calcare: Sănduleşti – pentru aprovizionarea fabricii de ciment de la Turda

caolin: Aghireşu

metale rare: mercur (Izvorul Ampoiului), molibden si wolfram (Băiţa).

din albiile raurilor se extrag nisipuri si pietrisuri, utilizate la terasamente, ca balast.

Industria

Metalurgia neferoasa

Minereurile auroargintifere se prelucreaza la Zlatna si Brad.

Bauxita se prelucreaza primar in apropiere (la Dobresti si Chistag), de unde se transporta la Oradea, pentru

transformarea bauxitei in alumina.

Industria constructiilor de masini

utilaje si masini pentru industria miniera se produc si se repara la Brad, Stei

Page 64: Romania Pe Regiuni

64

Industria chimica

acid sulfuric La Zlatna

cerneluri la Aghires

Industria materialelor de constructie produce

ciment la Chistag, Turda, Chiscadaga

azbociment la Chistag

produse refractare la Astileu, Turda, Alba Iulia

prefabricate din beton la Chiscadaga, Simleul Silvaniei

articole de sticlarie la Poiana Codrului si Padurea Neagra

Industria de prelucrare a lemnului

centre mai mici situate in zona la Campeni, Huedin, Beius, Brad, Stei, Sebis

Industria textila si alimentara s-a dezvoltat in localitatile urbane (Brad, Campeni, Abrud, Stei) si chiar in asezarile

rurale (Baia de Aries).

Agricultura

Pondere relativ redusa a terenurilor arabile (mai intinse in depresiuni)

Suprafete cu pasuni si fanete care permit dezvoltarea unor activitati importante de crestere a animalelor (bovine si

ovine indeosebi).

Caile de comunicatie Cai ferate si soselele de importanta deosebita traverseaza marginea de nord (Cluj-Napoca-Ciucea-Oradea) si

marginea de sud (Alba Iulia-Arad) a Muntilor Apuseni.

In interior exista o retea feroviara de penetrare pe vai (Arad-Brad, Oradea-Vascau, Deva-Brad, Alba Iulia-Zlatna) si

o retea rutiera de legatura.

Intre Turda si Abrud circula ultimul tren de cale ferata ingusta ("mocanita").

Turismul relieful carstic, atat exocarstic cat si endocarsic

in Muntele Gaina in jurul datei de 20 iulie, in fiecare an are loc vestita nedeie „targul de Fete”.

in M-tii Vladeasa intalnim cascadele Iadolina si Saritoarea Iedutului (pe Iada) si Moara Dracului (pe Dragan),

ambele rauri fiind afluenti ai Crisului Repede; tot aici se afla si statiunea balneoclimaterica Stana de Vale.

Subcarpatii Moldovei

Limite

In nord Valea Moldovei ii separa de Podisul Sucevei

In sud Valea Trotusului ii separa de Subcarpatii Curburii

In vest intra in contact cu grupa centrala a Carpatilor Orientali,

In est sunt separati de Podisul Barladului prin Culoarul Siret

Geneza

Sub raport paleogeografic, Subcarpatii Moldovei reprezinta o uniate relativ tanara a pamantului romanesc. Evolutia

lor este strans legata de evolutia Carpatilor Romaniei.

Subcarpatii Moldovei s-au format in timpul ultimelor faze de cutare ale orogenezei alpine din timpul erei Neozoice

(Neogen). Acestea au cutat si au inaltat formatiunile sedimentare acumulate in geosinclinalul dintre Carpati si

Platforma Moldoveneasca.

Page 65: Romania Pe Regiuni

65

Cutarea depozitelor a avut loc in faze diferite: Stirica (sfarsitul Badenianului), Moldavica (Sarmatian) si Valahica

(sfarsitul Pliocenului si inceputul Cuaternarului).

Actiunea agentilor externi, mai ales a apelor curgatoare a definitivat infatisarea actuala a reliefului.

Litologia

In litologia acestei unitati predomina rocile sedimentare friabile: marne, argile, nisipuri, pietrisuri si mai rar gresii,

la acestea adaugandu-se, intercalat, evaporitele (sarea si sarurile de potasiu).

Caracteristicile reliefului

altitudini cuprinse intre 150 si 200 m (pe culoarul vailor principale) si 911 m (culmea Plesu);

Subcarpatii alcatuiesc o unitate geografica de tranzitie intre Carpati si regiunile extracarpatice. Constituie o

unitate de tranzitie, deoarece ca si muntii au structura cutata si o varietate de relief, dar relieful lor se aseamana cu

cel al dealurilor prin altitudinea joasa si rocile friabile ce-i alcatuiesc.

contactul cu regiunile invecinate - in partea de rasarit trecerea la culoarul Siretului se face lin, sirul dealurilor

subcarpatice, continuandu-se printr-o bordura de piertis si nisipuri piemontane. In nord si sud dealurile

subcarpatice se termina brusc deasupra culoarelor vailor Moldova si respectiv Trotus. Spre vest muntele se

termina se termina prin culmi, cu inaltimi de peste 800 m.

sunt formati dintr-un singur sir de depresiuni si un singur sir de deluri

reteaua hidrografica este adaptata la structura – vai dominant longitudinale, in lungul depresiunilor.

sirul culmilor si magurilor subcarpatice este fragmentat fie de vaile ce curg spre est: Ozana (Neamt), Topolita,

Bistrita, Trotus, fie de inseuari largi, cea mai semnificativa dintre acestea fiind Girov-Bozieni, situata intre

masivele Corni (nord) si Margineni (sud), prin acesta trecand drumul Piatra Neamt-Roman, din Valea Bistritei in

Valea Siretului.

la limita dintre Carpati si Subcarpati, in formatiunile sedimentare miocene s-au localizat depozite de sare si

hidrocarburi.

procese actuale de modelare: alunecari de teren, pluviodenudare, siroire, torentialitate

Relief structural

Subcarpatii Moldovei se caracterizeaza printr-o structura simpla, respectiv prezenta unui sinclinoriu, la limita cu

zona Carpatilor Orientali, pe care s-a axat depresiunile subcarpatice: Ozana-Topoliţa sau Nemtului, Cracau-

Bistrita si Tazlau-Casin si un anticlinoriu ce corespunde dealurilor din estul depresiunilor: Culmea Plesului

(911 m), Magura Boiştei (583 m) intre Ozana si Topoliţa, apoi masivele Corni (592m), Margineni (507 m) si Runcu

(507 m), intre Topoliţa si Bistrita si Culmea Pierticica Bacaului (740 m) intre Bistrita si Trotus.

dupa retragerea apelor marine, zona a fost supusa factorilor externi, formandu-se suprafetele de nivelare: Corni

(peste 600 m), putin extinsa; Ghindãuani (500-600 m), in inseuarile dintre depresiunile subcarpatice si Grumãzeşti

(400-500 m).

Relieful

Subcarpatii Nemtului

o se caracterizeaza printr-un sector depresionar, respectiv Depresiunea Nemtului (sau Ozana-Topoliţa) si altul de

dealuri, format din Culmea Plesului, Magura Boistei si Masivul Corni.

Depresiunea Nemtului

poarta numele celor doua rauri care o strabat, afluente pe dreapta Moldovei.

depresiunea este alungita pe directie nord-vest – sud-est, inregistrand altitudini generale de 400-500 m, dar cu valori

mai coborate in lungul Ozanei.

la limita cu unitatile mai inalte din vest si nord apar zone de glacisuri, in timp ce in resul depresiunii sunt prezente

pietrisurile cuaternare, in care cele doua vai s-au adancit destul de mult si au lasat , lateral, unele nivele de terasa.

Culmea Plesului (911 m)

se desprinde din M-tii Stanisoarei.

reprezinta un anticlinal tipic cu conglomerate burdigaliene in axul sau.

Magura Boiştei (583 m)

mai spre sud, intre Ozana si Topoliţa

anticlinale mascate de depozite sarmatiene din vechea cuvertura deltaica a acestei perioade.

Page 66: Romania Pe Regiuni

66

Masivul Corni (592 m)

intre Topolita si inseuarea Girov-Bozieni

anticlinale mascate de depozite sarmatiene din vechea cuvertura deltaica a acestei perioade.

Subcarpatii Bistritei

o au in alcatuire Depresiunea Cracau-Bistrita si dealurile din est: Corni, Mãrgineni si Runcu, in general cu altitudini

de 500-600 m in zonele cele mai inalte.

Depresiunea Cracãu-Bistrita

axata pe un sinclinal, in lungime de cca. 50 km

dispusa de-a lungul Cracaului si Bistritei.

de-a lungul celor doua vai sunt prezente terasele, iar la limita cu flisul din Stanisoara si Gosman apare o treapta

piemontana.

Subcarpatii Trotusului

Depresiunea Tazlau-Casin

situata pe Trotus si pe cei doi afluenti opusi (Tazlaul si Casinul)

se desfasoara pe cca 70 km in lungime si 20 km latime

relieful este reprezentat prin lunci largi si terase, glacisuri piemontane (pleistocene si holocene) la limita cu muntele

si conuri de depunere (la confluente).

Culmea Pietricica Bacaului (740 m)

strajuieste, spre est, Depresiunea Tazlau-Casin

prezenta in axul sau a conglomeratelor si gresiilor oligocene si miocene.

Clima Clima este temperat-continentala cu nuante de excesivitate.

Factorii care influenteaza clima: Pozitia geografica - la nord de Bistrita se resimt influente climatice baltice (precipitatii bogate; ierni reci), iar la sud

influente est-europene, de ariditate (continentalism accentuat, ierni foarte reci, veri fierbinti cu secete).

Relieful, prin altitudine introduce modificari locale: scaderea temperaturilor si cresterea precipitatiilor o data cu

nivelul altimetric si apropierea de munte.

Fragmentarea reliefului - in depresiuni sunt frecvente efecte de foehn precum si inversiunile de temperatura,

respectiv acumulari de aer pe fundul depresiunilor, ceea ce favorizeaza inregistrarea de temperaturi scazute.

Acest sector subcarpatic se inscrie in conditiile generale ale climatului de dealuri inalte si de depresiuni

submontane, caracterizat prin:

temperaturi medii anuale de 6-8°C la contactul cu muntele si 9°C in depresiuni.

precipitatiile sunt de 500-700 mm/an; majoritatea cad primavara si la inceputul verii (valorile mai mari sunt la

contactul cu muntele si pe culmile inalte, iar cele mici in depresiuni).

dintre vanturi aici bat cele din nord-est (crivatul).

Apele Apele curgatoare apartin bazinului Siretului, deci fac parte din grupa hidrografica de est. Sunt trei colectori

principali, cu izvoare in Carpati.

Moldova, curge in nordul zonei si primeste ca afluent pe partea dreapta raul Neamt (Ozana), care dreneaza Dep.

Neamt.

Bistrita, cu afluentul sau pe stanga Cracaul strabat longitudinal Dep. Cracau-Bistrita.

Trotusul isi aduna afluentii in Dep. Tazlau-Casin: Tazlaul pe stanga, Oituzul si Casinul pe dreapta, formand o

adevarata piata de adunare a apelor.

Apele raurilor au provenienta pluviala, se caracterizeaza prin mari variatii de debit, consecinta a continentalismului

climatic. Se remarca o valoare mare a debitului solid, fenomenul fiind favorizat de rocile friabile, de terenul in

panta si de suprafetele intens despadurite.

Apele statatoare sunt reprezentate prin acumularile de pe Bistrita.

Apele freatice sunt ape de mica adancime, lipsite de continuitate. La limita Subcarpatilor cu muntii sunt adesea

intens saraturate si folosite terapeutic (Oglinzi, Baltatesti, Tg. Ocna).

Page 67: Romania Pe Regiuni

67

Vegetatia

Factorii care influenteaza vegetatia:

clima

fragmentarea - pe vai reci si in depresiuni se produc inversiuni de vegetatie, esentele termofile uracand pe culmi,

iar cele de clima rece coborand pe vai reci, umbrite.

altitudinea – vegetatia se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.

Asociatia vegetala predominanta este cea de padure

etajul stejarului (sub 500 m) alcatuit din specii termofile: cer, garnita, stejar pedunculat, la partea inferioara si

gorun la partea superioara. Se adauga alte specii de foioase: carpen, ulm, tei.

etajul de amestec stejar-fag se afla intre 500-700 m

etajul fagului la peste 700 m

Vegetatia azonala In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica, de lunca, compusa din:

stuf, papura, rogoz, cu palcuri de salcii, plop, arin.

Fauna

In padurile de foioase intalnim: mistretul si viezurele, precum si unele animale de prada ca: lupul (Canis lupus),

vulpea, pisica salbatica (Felis silvestris), alaturi de specii patrunse fie din silvostepa (iepurele) fie din etajul

coniferelor (caprioara –Capreolus capreolus si veverita). Se adauga o mare varietate de pasari: mierla, pitigoiul de

munte, ciocanitoarea, privighetoarea, pitigoiul, pitulicea, pupaza.

Fauna acvatica cuprinde cleanul si mreana.

Solurile Sunt strans corelate cu roca, clima si vegetatia.

Sunt soluri argiloiluviale (cenusii si brun-roscate) numite argiluvisoluri

Favorizate de climatul racoros si umed si de existenta padurilor de fag apar solurile brune si brune acide de padure

(cambisoluri)

Pe dealurile cele mai inalte se intalnesc podzoluri (spodosoluri)

In depresiuni se dezvolta soluri hidromorfe (lacovisti), pe langa izvoarele sarate soluri halomorfe, iar in lunci soluri

aluvionare de lunca.

Populatia

Subcarpatii Moldovei sunt o regiune bine populata, in care urmele de cultura materiala dovedesc vechimea si

continuitatea locuirii.

Resursele solului si ale subsolului, posibilitatea de adapostire in depresiunile submontane, sunt factori ce au

determinat o umanizare accentuata inca din Paleolitic si Neolitic.

Zonele depresionare au o densitate ridicata a populatiei (150-200 loc./km¨) datorita sporului natural ridicat (6-7 0/00) fata de media pe tara.

Exista deplasari permanente (spre alte regiuni si spre orase) si fenomene de navatism atit spre orase (Piara Neamt,

Buhusi, Bacau, Onesti, Tirgu Neamt), cit si spre platformele industriale, (Borzesti, Roznov, Savinesti).

Asezarile

Asezarile rurale sunt situate pe vai, terase, la confluente, la contactul depresiunilor cu muntele sau cu dealurile

subcarpatice si pe culmi.

1. Dupa modul de distribuire a gospodariilor in teritoriu:

satul rasfirat, cu casele prinre gradini si vii

satul adunat (in depresiuni)

satul linear (in lungul vailor).

2. Dupa marime

sate mijlocii (500-1000 loc)

sate mari (1500-5000 loc).

Page 68: Romania Pe Regiuni

68

3. Dupa functii majoritatea au profil:

agricol - cresterea animalelor, pomicultura, viticultura

petrolier

industrial

forestiere

tot mai mult se tinde spre functiuni economice complexe, indeosebi prin dezvoltarea industriei mici si artizanale.

Asezarile urbane

In Depresiunea Cracau - Bistrita

Piatra Neamt (123.000 loc), pe Bistrita cu ind.celulozei si hartiei, ingrasaminte azotoase si functie turistica

Buhusi (sub 25.000 loc) aparut la sfarsitul sec. al XIX-lea, odata cu fabrica de postav.

In Dep. Tazlau-Casin

Onesti (50-100.000 loc), dezvoltat repede prin industria chimica

Moinesti (sub 25.000 loc) cu exploatari de petrol

Tg. Ocna (sub 25.000 loc) cu exploatari de sare

Darmanesti (sub 25.000 loc) cu rafinarie de petrol

In Dep. Neamt

Tg. Neamt (sub 25.000 loc) mentionat documentar din sec. al XIV-lea, cu o cetate puternica

Resursele

Subcarpatii Moldovei constituie o unitate geografica cu o larga gama de resurse ale solului.

Padurile de foioase sunt foarte extinse. Lemnul lor este folosit in industria de prelucrare a lemnului (cherestea de

fag la Onesti si TG. Neamt) sau in cea a celulozei si hartiei prin chimizare.

Pasunile si fanetele intretin cresterea bovinelor.

Apa Bistritei este valorificata in hidroenergie. De-a lungul sau in Dep. Cracau-Bistrita, se insira sapte din cele 12

hidrocentrale din aval de Stejaru.

Intre resursele subsolului

petrol de la: Moinesti, Tazlau, Zemes, Balcani, Parjol, Darmanesti, Casin

gaze naturale de la Beresti-Tazlau si Secuieni (jud. Neamt).

sare se exploateaza de la Tg. Ocna

saruri de potasiu la Tazlau.

din albiile raurilor se exploateaza nisipuri si pietrisuri, utilizate la terasamente, ca balast.

Industria

Industria energiei electrice

termocentrala Borzesti, alte termocentrale mai mici (Piatra Neamt, Buhusi)

hidrocentale pe Bistrita (intre Piatra Neamt si Bacau).

Industria chimica produce

produse petrochimice (cauciuc sintetic, fire si fibre sintetice, mase plastice) la Borzesti

fire sintetice la Savinesti

ingrasaminte azotoase la Roznov

produse clorosodice la Borzesti pe baza extractiei de sare de la Tirgu Ocna

celuloza si hirtie la Piatra Neamt

industria de ingrasaminte complexe foloseste sarurile de potasiu exploatate la Tazlau

Industria lemnului

cherestea de rasinoase la Piatra Neamt

cherestea de fag la Onesti

Industria materialelor de constructii

Piatra Neamt - se obtin prefabricate din beton, ceramica pentru constructii si ceramica fina.

Industria textila

prelucrarea lanii la Buhusi

Page 69: Romania Pe Regiuni

69

tricotaje la Piatra Neamt.

Agricultura

Fondul funciar bun, cu terenuri arabile intinse in depresiuni, permite cultura cerealelor, a plantelor industriale,

furajere si pomicultura.

Terenurile arabile sunt relativ restranse, fiind valorificate doar in depresiuni si pe versantii cu panta mica (grau,

porumb, orz, secara, cartof, sfecla de zahar, in si canepa).

Cresterea animalelor se face pe baza unor pasuni si a culturii plantelor furajere; exista efective notabile de bovine,

ovine, porcine, precum si de pasari.

Caile de comunicatie pe culoarul Siretului trece magistrala feroviara 5 si drumul international E 85 Bucuresti-Suceava

pe Valea Trotusului trece o cale ferata electrificata transcarpatica (Adjud-Onesti-Comanesti-Ciceu), insotita si de o

sosea.

pe Valea Bistritei este calea ferata Bacau-Piatra Neamt (si de aici la Bicaz) cu un drum rutier paralel.

recent orasul Tirgu Neamt a fost legat printr-o cale ferata noua de Pascani

sosele modernizate leaga Piatra Neamt de Roman, Tirgu Neamt de Pascani si Tirgu Neamt de Piatra Neamt.

Turismul

in jurul orasului Tirgu Neamt - Cetatea Neamtului

manastirile Neamt, Agapia, Varatec, Secu

statiunile Oglinzi si Baltatesti

Tirgu Ocna (salina).

Subcarpatii Curburii

Asezare Sunt situati in partea central – sud-estica a tarii, constituind sectorul de mijloc al Subcarpatilor romanesti.

Limite

Valea Trotusului (N), care ii separa de Subcarpatii Moldovei

Valea Dambovitei (V), ce ii separa de Subcarpatii Getici si Podisul Getic.

in partea de sud, sud-est si est se invecineaza cu Campia Romana, limita fiind conventionala, contactul dintre cele

doua unitati geografice facandu-se printr-un glacis cuaternar.

Contactul cu zona montana (grupa Bucegi si Carpatii de Curbura) se realizeaza prin intermediul unor depresiuni

submontane situate pe vaile raurilor, la iesirea acestora din munti.

Geneza

Sub raport paleogeografic, Subcarpatii Curburii reprezinta o uniate relativ tanara a pamantului romanesc. Evolutia

lor este strans legata de evolutia Carpatilor Romaniei.

Subcarpatii Curburii s-au format in timpul ultimelor faze de cutare ale orogenezei alpine din timpul erei Neozoice

(Neogen). Acestea au cutat si au inaltat formatiunile sedimentare acumulate in geosinclinalul de la marinea

Carpatilor Orientali.

Cutarea depozitelor a avut loc in faze diferite: Stirica (sfarsitul Badenianului), Moldavica (Sarmatian) si Valahica

(sfarsitul Pliocenului si inceputul Cuaternarului).

Actiunea agentilor externi, mai ales a apelor curgatoare a definitivat infatisarea actuala a reliefului.

Page 70: Romania Pe Regiuni

70

Litologia

In litologia acestei unitati predomina rocile sedimentare friabile: marne, argile, nisipuri, pietrisuri . Se gasesc si

cute diapire.

Caractere generale

cel mai inalt deal este Magura Odobesti (996 m) , iar cel mai mic este Bucovelul (406 m); in depresiuni

altitudinile oscileaza intre 200-500 m;

sunt cei mai complecsi subcarpati, reprezentand un sector de tranzitie intre campie si munti; in exterior se

limiteaza direct cu campia (ceilalti cu dealuri);

unele caractere geologice si de relief ii apropie de Carpati: structura cutata cu pinteni carpatici, altitudini

generale mai mari (700-1000m) si o varietate de relief, cu un numar mare de depresiuni, dar relieful lor se

aseamana cu cel al dealurilor prin rocile friabile ce-i alcatuiesc;

este cel mai complex sector subcarpatic, cuprinzand doua siruri de depresiuni (subcarpatice sau „interne” in

vecinatatea muntilor si intracolinare spre periferie), despartite printr-o mediana de culmi cu structura de cute

diapire. Spre exterior urmeaza dealuri inalte;

complexitatea sectorului creste pe alocuri, prin patrunderea unor pinteni montani (Pintenul Ivanetu, 1021 m, ce

patrunde dinspre M-tii Vrancei si Pintenul Homorâciu, patrunzand dinspre M-tii Buzaului). Ei sunt alcatuiti din

roci tari, intrerupand oarecum paralelismul dealurilor si depresiunilor cu zona montana;

tectonica mai complexa, comparativ cu celelalte doua unitati subcarpatice, aceasta ca o conditie a pozitiei lor fata

de microplaca Marii Negre, precum si a tectonismului mult mai accentuat in zona Carpatilor Curburii;

resursele de tip lagunar, in primul rand sarea, urmare a plasticitatii sale, a determinat formarea cutelor de tip

diapir, foarte bine puse in evidenta la Slanic si in alte locuri, acestea contribuind, de asemenea la complicarea

structurii unitatii prin deranjarea evidenta a formatiunilor pliocene si cuaternare;

inaltarea cu app. 1000 m a Carpatilor la sfarsitul Pliocenului si inceputul Cuaternarului, in anumite limite si a

Subcarpatilor, a avut consecinte foarte importante in modelarea reliefului, vaile adancindu-se puternic in cuvertura

miopliocena, iar procesele de versant au devenit foarte active. In acest fel vaile au transportat cantitati apreciabile

de materiale aluvionare, ce au fost depuse la limita cu campia, formand trepta glacisurilor marginale.

geneza, litologia, pantele destul de accentuate si presiunea geodemografica au condus la declansarea unor intense

procese de versant, indeosebi eroziunea de adancime (ravene, ogase, organisme torentiale), care au indepartat

cuvertura de sol si chiar roca de pe suprafete intinse, ajungandu-se pana la stadiul de pamanturi rele, cunoscute si

sub numele de „badlanduri”.

urmare a eroziunii ulterioare, cuvertura de pietrisuri piemontane a fost indepartata aproape in intregime de

pe latura interna (dinspre munte) a Subcarpatilor, unde au ajuns la suprafata structurile cutate miocene, in timp ce

pe latura externa (spre campie) aceasta se pastreaza pe suprafete apreciabile;

Relief structural - cutat

se caracterizeaza prin extensiunea in largime a structurilor sinclinale si anticlinale

vaile, au in general, caracter transversal, in concordanta cu orientarea initiala in cuvertura piemontana, in acest fel

aparand sectoare de ingustare in zonele de anticlinal si de largire in cele de sinclinal, iar in conditiile de adaptare

la structura o serie de vai urmaresc sinclinalele, unde prezinta o directie longitudinala;

vulcani noroiosi in Depr. Policiori;

Relieful

In literatura geografica recenta (Geografia Romaniei, IV, 1992), Subcarpatii Curburii sunt divizati in trei

compartimente:

1. Subcarpatii Vrancei – intre Trotus si Slanicul Buzaului

2. Subcarpatii Buzaului – intre Slanicul Buzaului si Teleajen

3. Subcarpatii Prahovei – intre Telejen si Dambovita, acestia avand doua subdiviziuni:

a) Subcarpatii Teleajenului (intre Teleajen si Prahova);

b) Subcarpatii Ialomitei (intre Prahova si Dambovita)

Depresiunile submontane

o sunt prezente sub forma unui uluc aproape continuu la iesirea raurilor din spatiul montan

o altitudini de 400-500 m pe vaile principale si 600-700 m la nivelul interfluviilor.

Page 71: Romania Pe Regiuni

71

o se remarca: Dep. Soveja pe valea Şuşiţei; Dep. Vrancea, situata pe Valea Putnei si a afluentilor sai (Nãruja si

Zãbala); Dep. Neculele pe Ramnicu Sarat, Dep. Lopatari (pe Slanic), Dep. Patarlage (pe Buzau), Dep. Chiojd

(intre Muntii Buzaului si Pintenul Ivanetu), Dep. Valenii de Munte (pe Teleajen), Dep. Campina (pe Prahova).

Dealurile subcarpatice interne

o au o structura complexa (anticlinale si chiar sinclinale suspendate)

o Ousoru (753 m), Rãchitaş (917 m), Rãiuţ, Gurbãneasa (979 m), Bisoca (970 m), Dâlma (800 m), Blidişel (819 m),

Salcia (717 m), Ciolanu, la care se adauga Pintenul Ivanetu (1021 m).

Depresiunile externe (intracolinare)

o sunt mai putin extinse comparativ cu precedentele, ele fiind prezente de-a lungul vailor mai mari

o Vidra (pe Putna), Mera (pe Milcov), Dumitresti (pe Ramnicu Sarat), Policiori (intre Slanic si Buzau, avand vulcani

noroiosi), Nişcov (pe Nişcov), Podeni (pe Cricovul Sarat), Pucioasa (pe Ialomita).

Dealurile subcarpatice externe

o Zãbrãuţ, Magura Odobesti, (996 m), Dealul Deleanu (694 m), Blãjeni, Istriţa (749 m), Bucovel (406 m).

Clima este temperat-continentala

Factorii care influenteaza clima: Pozitia geografica se resimt influente estice de ariditate (continentalism accentuat, ierni foarte reci, veri fierbinti cu

secete) si influente de tranzitie..

Relieful, prin altitudine introduce modificari locale: scaderea temperaturilor si cresterea precipitatiilor o data cu

nivelul altimetric si apropierea de munte.

Fragmentarea reliefului - depresiunile au un caracter de adapost, atit fata de circulatia vestica, cit si fata de

patrunderea Crivatului din nord-est; la inceputul primaverii se inregistreaza o crestere a temperaturii, ca urmare a

efectului de foehn, care patrunde in zona depresiunilor, coborand de pe inaltimi.

acest sector subcarpatic se inscrie in conditiile generale ale climatului de dealuri, caracterizat prin temperaturi

medii anuale de 6-10°C, precipitatiile de 600-800 mm/an si chiar peste 800mm/an in dealurile inalte.

Vantul caracteristic este cel estic, cu caracter stepic. In sezonul rece bate crivatul dinstre est sau nord-est.

Apele

Raurile coboara din Carpati si apartin grupei de sud (colectate de Dunare)

Dambovita, la limita vestica, afluent al Argesului;

Ialomita cu afluentii sai Cricovul Dulce, Prahova (cu Doftana, Teleajen si Cricovul Sarat), Sarata;

Raurile ce apartin grupei de est (colectate de Siret)

Buzaul are ca afluenti pe Basca Mare si Basca Mica, Slanic si Câlnãu;

Ramnicul Sarat

Putna cu Zãbala, Milcov, Râmna;

Trotusul la limita de nord.

Apele raurilor au provenienta pluviala, se caracterizeaza prin mari variatii de debit, consecinta a continentalismului

climatic. Se remarca o valoare mare a debitului solid, fenomenul fiind favorizat de rocile friabile, de terenul in

panta si de suprafetele intens despadurite.

Apele statatoare sunt reprezentate prin lacurile de la Slanic si Teleaga, formate in masive de sare.

Apele freatice sunt ape de mica adancime, lipsite de continuitate. La limita Subcarpatilor cu muntii sunt adesea

intens saraturate.

Vegetatia

Factorii care influenteaza vegetatia:

clima

fragmentarea - pe vai reci si in depresiuni se produc inversiuni de vegetatie, esentele termofile uracand pe culmi,

iar cele de clima rece coborand pe vai reci, umbrite.

altitudinea – vegetatia se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.

Asociatia vegetala predominanta este cea de padure

Page 72: Romania Pe Regiuni

72

etajul stejarului (sub 500 m) alcatuit din specii termofile: cer, garnita, stejar pedunculat, la partea inferioara si gorun

la partea superioara. Se adauga alte specii de foioase: carpen, ulm, tei.

etajul de amestec stejar-fag se afla intre 500-700 m

etajul fagului la peste 700 m

Vegetatia azonala In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica, de lunca, compusa din:

stuf, papura, rogoz, cu palcuri de salcii, plop, arin.

Fauna

In padurile de foioase intalnim: mistretul si viezurele, precum si unele animale de prada ca: lupul (Canis lupus),

vulpea, pisica salbatica (Felis silvestris), alaturi de specii patrunse fie din silvostepa (iepurele) fie din etajul

coniferelor (caprioara –Capreolus capreolus si veverita). Se adauga o mare varietate de pasari: mierla, pitigoiul de

munte, ciocanitoarea, privighetoarea, pitigoiul, pitulicea, pupaza.

Fauna acvatica cuprinde cleanul si mreana.

Solurile Sunt strans corelate cu roca, clima si vegetatia.

Sunt soluri argiloiluviale (cenusii si brun-roscate) numite argiluvisoluri

Favorizate de climatul racoros si umed si de existenta padurilor de fag apar solurile brune si brune acide de padure

(cambisoluri)

Pe dealurile cele mai inalte se intalnesc podzoluri (spodosoluri) .

In depresiuni se dezvolta soluri hidromorfe (lacovisti), pe langa izvoarele sarate soluri halomorfe, iar in lunci soluri

aluvionare de lunca.

Populatia

Prezenta depresiunilor, a zacamintelor subsolului si a conditiilor favorabile de mediu geografic, la care s-au alaturat

si posibilitatile foarte bune de adapostire a populatiei in perioadele vechi („tarile”), au condus la o densitate ridicata

a asezarilor si a populatiei in intreg arealul Subcarpatilor Curburii, dar mai cu seama in compartimentul vestic.

Populatia are o densitate medie ridicata (100-150 loc/kmp) cu valori mai mari in jurul oraselor situate in exterior.

Asezarile

Asezarile rurale sunt situate pe vai, terase, la confluente, la contactul depresiunilor cu muntele sau cu dealurile

subcarpatice si pe culmi.

4. Dupa modul de distribuire a gospodariilor in teritoriu:

satul rasfirat, cu casele prinre gradini si vii

satul adunat (in depresiuni)

satul linear (in lungul vailor).

5. Dupa marime

sate mijlocii (500-1000 loc)

sate mari (1500-5000 loc).

6. Dupa functii majoritatea au profil:

agricol - cresterea animalelor, pomicultura, viticultura

petrolier

industrial (Filipestii de Padure, Valea Calugareasca, Maneciu, Doicesti)

forestiere

tot mai mult se tinde spre functiuni economice complexe, indeosebi prin dezvoltarea industriei mici si artizanale.

Asezarile urbane

Campina (25.000-50.000 loc), cu industrie complexa (rafinarea petrolului, reparatii de utilaje petroliere, industria

lemnului).

Orase sub 25.000 loc:

Valenii de Munte, situat in Dep. Valeni, pe Teleajen

Breaza (in bazinul Prahovei)

Moreni (pe Cricovul Dulce); are activitati industriale legate exploatarea petrolului;

Page 73: Romania Pe Regiuni

73

Comarnic, Baicoi, Plopeni, Boldesti-Scaeni, Urlati dezvoltate pe seama exploatarilor de petrol

Fieni (cu industria cimentului)

Pucioasa (cu tesatorii de in si canepa)

Slanic, Odobesti si Panciu (centre viticole, la contactul cu campia)

Resursele

Subcarpatii Curburii constituie o unitate geografica cu o larga gama de resurse ale solului.

Padurile de foioase sunt foarte extinse. Lemnul lor este folosit in industria de prelucrare a lemnului (la Gugesti - jud

Vrancea).

Pasunile si fanetele intretin cresterea bovinelor.

Apa Ialomitei alimenteaza hidrocentrala de la Moroieni.

Intre resursele subsolului sunt de retinut cele energetice:

petrolul (Campina, Moreni, Bãicoi, Ţinţea, Gura Ocnitei, Boldeşti-Scãeni, Urlati, Mizil, Sãrata Monteoru, Berca,

Arbãnaşi, Beceni, Tisãu);

gaze naturale (Moreni, Tisãu, Urlati).

carbune (lignit). Gruparea Mãrgineanca, Aninoasa, Şotânga, Filipeştii de Padure, Ceptura alimenteaza

termocentrala de la Doicesti (jud. Dambovita).

sare gema exploatata la Slanic, jud. Prahova.

din albiile raurilor se exploateaza nisipuri si pietrisuri, utilizate la terasamente, ca balast.

Industria

Industria energetica

termocentralele de la Doicesti, Fieni, Gura Ocnitei.

Industria constructoare de masini

utilaj petrolier la Moreni si Campina

utilaj minier la Filipestii de Padure

Industria chimica

are importante resurse proprii (sarea, extrasa la Slanic-Prahova, petrol, gaze asociate)

anvelope la Floresti-Prahova (localitate componenta a orasului Baicoi)

ingrasaminte fosfatice la Valea Calugareasca

acid sulfuric la Campina

cartoane si hartie la Boldesti-Scaeni

Industria lemnului

cherestea de rasinoase la Nehoiu, Maneciu

cherestea de fag la Campina si Gugesti

Industria materialelor de constructii

ciment la Comarnic, Fieni

azbociment (Fieni)

var (Comarnic, Magura)

caramizi refractare (Comarnic)

ceramica pentru constructii (Pucioasa)

sticla (Boldesti-Scaeni).

Industria textila

prelucrarea inului si a cinepii (la Pucioasa, Paulesti si Ploiesti)

Industria alimentara

vin (Focsani, Panciu, Odobesti, Cotesti, Valea Calugareasca)

conserve de fructe (Valenii de Munte, Campina)

Agricultura

Page 74: Romania Pe Regiuni

74

Terenurile arabile sunt relativ restranse, fiind valorificate doar in depresiuni si pe versantii cu panta mica (grau,

porumb, orz, secara, cartof, sfecla de zahar, in si canepa). I

n decursul timpului padurile au fost pe alocuri defrisate (ex. In Vrancea), ceea ce a deschis pe povarnisuri calea

eroziunii. Este zona in care s-au efectuat in ultimele decenii lucrari complexe de combatere a eroziunii solului:

terasari, plantari de pomi fructiferi si vita de vie, alaturi de aratul in lungul curbelor de nivel.

Viile cuprind suprafete mari in zonele: Focsani, Panciu, Odobesti, Jaristea, Valea Calugareasca, Istrita, Mizil, Urlati

etc.

Se cresc indeosebi bovine si ovine.

Caile de comunicatie situate spre exterior, pe aliniamentul Ploiesti-Buzau-Ramnicu Sarat-Focsani si Ploiesti-Targoviste

transversal, pe unele vai cum ar fi Valea Prahovei (Ploiesti-Valeni de Munte-Maneciu), Valea Buzaului (Buzau-

Nehoiu) si Valea Ialomitei (Targoviste-Pucioasa-Fieni);

Obiectivele turistice

statiunile: Slanic-Prahova, Pucioasa

vulcanii noroiosi

In Subcarpatii Curburii exista o diferentiere economico-geografica intre partea de vest (axata pe vaile

Teleajanului, Prahovei si Ialomitei), foarte industrializata si urbanizata, si de partea de est (la est de Teleajen),

mai rurala si agricola.

Subcarpatii Getici

Subcarpatii Getici reprezinta sectorul vestic al Subcarpatilor.

Limite Valea Dambovitei la est, ii separa de grupa Bucegi

Valea Motrului in vest, ii desparte de Podisul Mehedinti;

in nord intra in contact cu Carpatii Meridionali (grupele Fagaras, Parang si Retezat Godeanu- respectiv M-tii

Valcanului)

sud Podisul Getic

Geneza

Sub raport paleogeografic, Subcarpatii Getici reprezinta o uniate relativ tanara a pamantului romanesc. Evolutia lor

este strans legata de evolutia Carpatilor Romaniei.

Subcarpatii Getici s-au format in timpul ultimelor faze de cutare ale orogenezei alpine din timpul erei Neozoice

(Neogen). Acestea au cutat si au inaltat formatiunile sedimentare (pietrisurile de Candesti) acumulate in

Depresiunea Getica.

Cutarea depozitelor a avut loc in faze diferite: Stirica (sfarsitul Badenianului), Moldavica (Sarmatian) si Valahica

(sfarsitul Pliocenului si inceputul Cuaternarului).

Actiunea agentilor externi, mai ales a apelor curgatoare a definitivat infatisarea actuala a reliefului.

Litologia

In litologia acestei unitati predomina rocile sedimentare friabile: marne, argile, nisipuri, pietrisuri . Se gasesc si

cute diapire.

Page 75: Romania Pe Regiuni

75

Caractere generale

scaderea in altitudine de la nord spre sud si de la est spre vest (1000 m-1100 m la est de Olt si 400-500 m la

vest de Olt); altitudinea maxima este la contactul cu muntele - 1.150 m; altitudinea minima coboara sub 300 m in

Depresiunea Tirgu Jiu;

pietrisurile de Candesti au fost indepartate de pe structura subcarpatica de actiunea de denudare ulterioara,

astfel incat in prezent ele au ramas in aceasta unitate numai in partea estica a Subcarpatilor Getici.

inaltarea cu app. 1000 m a Carpatilor la sfarsitul Pliocenului si inceputul Cuaternarului, in anumite limite si a

Subcarpatilor, a avut consecinte foarte importante in modelarea reliefului, vaile adancindu-se puternic in cuvertura

miopliocena, iar procesele de versant au devenit foarte active (ravene, ogase, organisme torentiale).

Subcarpatii Getici alcatuiesc o unitate de tranzitie intre Carpati si regiunile extracarpatice. Sunt formati din

roci neogene cutate, fiind in acest fel o regiune de orogen asemanatoare Carpatilor. Altitudinile (pe alocuri de peste

1.000 m) ii aseamana cu regiunile montane. Relieful lor se aseamana cu cel al dealurilor prin rocile friabile ce-i

alcatuiesc;

resursele de tip lagunar, in primul rand sarea, urmare a plasticitatii sale, a determinat formarea cutelor de tip

diapir, foarte bine puse in evidenta la Ocnele Mari

sunt formati din doua siruri de depresiuni si doua siruri de dealuri

predomina vaile transversale;

Relief structural - monoclinal

alternanta unor formatiuni mai dure (conglomerate si gresii burdigaliene si helvetiene) cu altele mai moi (nisipuri,

marne nisipoase si chiar tufuri), obisnuit monoclinale, au condus la formarea cuestelor pe flancul sudic al

depresiunilor, atat a celor submontane, cat si a celor intracolinare;

Relieful

Caracteristica esentiala a Subcarpatilor Getici o reprezinta succesiunea - dinspre Carpatii Meridionali spre Podisul

Getic - a cate doua siruri de depresiuni si doua siruri de dealuri, astfel:

Depresiuni "submontane"

o in apropierea muntelui, puse in evidenta in cea mai mare parte de eroziune,

o Depresiunea Campulung (pe Riul Tirgului), Bradet (pe Valsan), Arefu (pe Arges), Jiblea (pe Olt), Horezu,

Polovragi (pe Oltet) si depresiunile submontane dintre Gilort si Motru (mai cunoscute fiind Novaci pe Gilort si

Tismana pe riul cu acelasi nume);

Dealuri subcarpatice interne

o cu structura cutata

o Magura Matau (1.018 m), Dealul Carlige (871 m), Magura Slatioarei (767 m) si Dealurile Gorjului (402 m).

Depresiuni ("intracolinare")

o dintre Arges si Argesel si Depresiunea Tirgu Jiu-Campu Mare;

Dealuri "externe"

o situate spre exterior, foarte slab cutate

o Dealul Negru (581 m), Dealul Birzei (560 m), Dealul Bran (333 m).

Depresiunea Campulung o depresiune submontana, pe Riul Tirgului

o situata in partea de est a Subcarpatilor Getici, la poalele Muntilor Iezer; marginita la sud de Magura Matau

o aici a aparut si s-a dezvoltat orasul Campulung, prima capitala a Tarii Romanesti.

Depresiunea Tirgu Jiu - Campu Mare o depresiune intracolinara, strabatuta de Jiu,

o situata in partea de vest a Subcarpatilor Getici; spre est se intinde pina la Gilort, iar spre vest pina la Motru;

o este marginita la nord de Dealurile Gorjului (dealuri subcarpatice interne), iar la sud de Dealul Bran (333 m, deal

extern);

o depresiunea are altitudini reduse - sub 300 m

Clima

este temperat-continentala

Page 76: Romania Pe Regiuni

76

Factorii care influenteaza clima:

Pozitia geografica in sudul Carpatilor Meridionali (caracter de "adapost", pe ansamblu); este un climat de tranzitie

intre climatul cu influente submediteraneene (spre Podisul Mehedinti) si climatul de ariditate (din est).

Relieful, prin altitudine introduce modificari locale: scaderea temperaturilor si cresterea precipitatiilor o data cu

nivelul altimetric si apropierea de munte.

Climat de dealuri exista un etaj de dealuri inalte (la peste 500 m) si de dealuri joase (sub 500 m), in depresiuni.

o temperaturi medii anuale de 6-10°C

o temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie) scade cu inaltimea, corespunzator, de la 22°C la 20°C

o temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) de la -1°C (in Depresiunea Tirgu Jiu) la -2°C, -3°C la cele mai

mari altitudini.

o precipitatiile sunt de 700-1000 mm/an, in functie de altitudine;

o vanturile caracteristice sunt cele din S-V si E, iar la vest de Jiu patrund dinspre munti mase de aer foehnice.

Apele

Riurile fac parte din grupa de sud, fiind colectate de catre Dunare:

Jiul primeste ca afluenti (in afara zonei subcarpatice) Motru si Gilortul, iar in apropierea lacului Ceauru, raul

Tismana.

Oltul are ca afluenti pe Oltet (cu Cerna) si Topolog.

Argesul primeste pe Vaslan, Raul Doamnei (cu Riul Tirgului si Argesel) si Dimbovita.

Apele raurilor au provenienta pluviala, foarte putin se alimenteaza din ape subterane. Se remarca o valoare mare a

debitului solid, fenomenul fiind favorizat de rocile friabile, de terenul in panta si de suprafetele intens despadurite.

Lacurile din Subcarpatii Getici sunt de mai multe categorii:

lacuri in masive de sare: Ocnele Mari

lacuri de acumulare: Ceauru, pe Jiu, in Depresiunea Tirgu Jiu - Campu Mare; pe Olt (in sectorul dintre Cozia si

Ocnele Mari) si pe Arges (intre Vidraru si Curtea de Arges);

Apele subterane sunt relativ discontinui (datorita reliefului). Sunt ape freatice lipsite de continuitate. In unele locuri

apar la suprafata sub forma unor izvoare minerale (Baile Olanesti, Baile Govora).

Vegetatia

Factorii care influenteaza vegetatia:

clima - in partea de vest a Subcarpatilor Getici (indeosebi in depresiunea Tirgu Jiu - Campu Mare) apar si specii

submediteraneene.

fragmentarea - pe vai reci si in depresiuni se produc inversiuni de vegetatie, esentele termofile uracand pe culmi,

iar cele de clima rece coborand pe vai reci, umbrite.

altitudinea – vegetatia se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.

o Asociatia vegetala predominanta este cea de padure

etajul stejarului (sub 500 m) alcatuit din specii termofile: cer, garnita, stejar pedunculat, la partea inferioara si gorun

la partea superioara. Se adauga alte specii de foioase: carpen, ulm, tei.

etajul de amestec stejar-fag se afla intre 500-700 m

etajul fagului la peste 700 m in delurile subcarpatice.

Vegetatia azonala In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica, de lunca, compusa din:

stuf, papura, rogoz, cu palcuri de salcii, plop, arin.

Fauna

In padurile de foioase intalnim: mistretul si viezurele, precum si unele animale de prada ca: lupul (Canis lupus),

vulpea, pisica salbatica (Felis silvestris), alaturi de specii patrunse fie din silvostepa (iepurele) fie din etajul

coniferelor (caprioara –Capreolus capreolus si veverita). Se adauga o mare varietate de pasari: mierla, pitigoiul de

munte, ciocanitoarea, privighetoarea, pitigoiul, pitulicea, pupaza.

In partea de vest exista specii submediteraneene: broasca testoasa, vipera cu corn;

Fauna acvatica cuprinde cleanul si mreana.

Page 77: Romania Pe Regiuni

77

Solurile Sunt strans corelate cu roca, clima si vegetatia.

Sunt soluri argiloiluviale (cenusii si brun-roscate) numite argiluvisoluri

Favorizate de climatul racoros si umed si de existenta padurilor de fag apar solurile brune si brune acide de padure

(cambisoluri)

Pe dealurile cele mai inalte se intalnesc podzoluri (spodosoluri) .

In depresiuni se dezvolta soluri hidromorfe (lacovisti), pe langa izvoarele sarate soluri halomorfe, iar in lunci soluri

aluvionare de lunca.

Populatia Conditiile naturale (relief, clima, ape, vegetatie, soluri, resurse) sunt deosebit de favorabile vietii si activitatii

societatii omenesti. Relieful depresionar permite concentrarea populatiei, localitatilor si activitatilor agricole.

Reteaua de riuri influenteaza transporturile si asezarile. Resursele naturale au dus la aparitia unor industrii noi.

Subcarpatii Getici reprezinta o zona de straveche si continua populare umana. Aici au aparut primele capitale ale

Tarii Romanesti: Campulung si Curtea de Arges.

Densitatea populatiei este de peste 100 loc/km² pe ansamblul Subcarpatilor Getici. In depresiunile mari ajunge la

150 loc/km², iar pe dealuri se diminueaza corespunzator.

Sporul natural este egal cu media tarii, cu valori mai reduse in vest (Gorj) decit in est (Arges).

Asezarile

Asezarile umane sunt concentrate in depresiuni si de-a lungul vailor.

Asezarile rurale sunt situate pe vai, terase, la confluente, la contactul depresiunilor cu muntele sau cu dealurile

subcarpatice si pe culmi.

7. Dupa modul de distribuire a gospodariilor in teritoriu:

satul rasfirat, cu casele prinre gradini si vii

satul adunat (in depresiuni)

satul linear (in lungul vailor).

8. Dupa marime

sate mijlocii (500-1000 loc)

sate mari (1500-5000 loc).

9. Dupa functii majoritatea au profil:

agricol - cresterea animalelor, pomicultura, viticultura

petrolier

industrial

forestiere

tot mai mult se tinde spre functiuni economice complexe, indeosebi prin dezvoltarea industriei mici si artizanale.

Asezarile urbane

Ramnicu Valcea (113.000 loc.), oras comercial inca din Evul Mediu (rafinarie, combinat de prelucrare a lemnului,

industria pielariei);

Tirgu Jiu (98.000 loc.) (utilaj minier, industrie textila si alimentara)

Orase cu populatie intre 25.000-50.000 loc:

o Campulung - prima capitala a Tarii Romanesti, cu insemnatate deosebita in Evul Mediu, (intreprindere de

autoturisme de teren ARO, combinatul chimic, combinatul de lianti si azbociment, ramuri ale industriei usoare).

o Curtea de Arges (industrie electrotehnica, industria lemnului); functie turistica

Orase cu populatie sub 25.000 loc:

Ocnele Mari - extractia sarii

Bumbesti-Jiu - industria constructoare de masini

Ticleni - extractia petrolului si gazelor naturale

Novaci si Horezu - industrie mica si artizanala

statiuni balneoclimaterice:Baile Olanesti, Baile Govora, Calimanesti, Caciulata

Tirgu Carbunesti

Page 78: Romania Pe Regiuni

78

Industria

Industria energetica

petrolul se extrage de la limita cu Podisul Getic: Ticleni, Bâtleni, Scoarta, Albeni, Bărbăteşti; prelucrarea se

realizeaza la rafinaria de la Ramnicu Valcea

gazele asociate se exploateaza la Ticleni si Bustuchin.

lignit

in est intre Arges si Dambovita si cuprinde exploatarile de la Berevoiesti, Godeni, Poenari, Jugur, Boteni;

alimenteaza termocentrala de la Schitu-Golesti;

rezerve mai mici sunt intre Olt si Jiu, la Alunu-Cuceşti (Jud. Valcea) Bereşti, Scoarţa-Albeni (Jud. Gorj)

termocentrale mai mici (Ramnicu Valcea, Govora)

hidrocentrale (pe Olt, pe Arges)

Industria chimica

exploatari de sare (la Ocnele Mari

produse clorosodice (la Govora si Ramnicu Valcea)

fire sintetice (Campulung)

Industria lemnului

cheresteaua de rasinoase (pe baza lemnului din grupa Fagaras) se prelucreaza la Curtea de Arges

furnire, placi aglomerate, fibrolemnoase si mobila se produc la combinatele de la Preajba (linga Tirgu Jiu) si

Ramnicu Valcea.

Industria materialelor de constructie

lianti (ciment si var) de la Campulung si de la Birsesti, linga Tirgu Jiu

ceramica fina de la Tirgu Jiu si Curtea de Arges.

Industria usoara

incaltaminte si tabacarii, la Ramnicu Valcea

Industria alimentara

conserve din fructe Riureni

produse lactate din Campulung.

Agricultura Fondul funciar, conform conditiilor naturale, are calitati medii.

solurile mai slabe calitativ

alunecarile de teren si substratul argilos diminueaza calitatile naturale ale fondului funciar, chiar daca conditiile de

clima sunt foarte favorabile

terenurile accidentate (dealurile) si extinderea relativ redusa a suprafetelor orizontale din depresiuni reduc

considerabil cultivarea plantelor agricole

in Subcarpatii Getici predomina suprafetele cu pasuni si finete si cele prielnice culturii pomilor fructiferi

Cultura plantelor cuprinde:

culturi cerealiere (porumb indeosebi), plante tehnice, cartofi, legume, leguminoase pentru boabe (in zonele

periurbane) si indeosebi pomi fructiferi (pruni, meri, peri etc.);

Subcarpatii Getici impreuna cu Subcarpatii Curburii si portiunea nordica a Podisului Getic formeaza principala

regiune pomicola a tarii, in care predomina prunul, dar noile plantatii extind cultura marului; judetele Arges si

Valcea au cele mai mari livezi din tara. Mari plantatii pomicole exista la Campulung, Ramnicu Valcea si Tismana.

Cresterea animalelor se bazeaza predominant pe pajisti de dealuri, mai modeste calitativ (decit la munte si campie),

datorita eroziunii si suprapasunatului si mai putin pe cultura plantelor furajere.

Se cresc ovine, bovine, pasari.

Page 79: Romania Pe Regiuni

79

Cai de comunicatie si transporturile

Caile ferate sunt situate pe culoarele de vale, astfel:

pe Jiu este calea ferata electrificata Filiasi - Tirgu Jiu - Bumbesti - Livezeni - Simeria; intre Filiasi si Tirgu Jiu are o

varianta pe Gilort (Filiasi - Tirgu Carbunesti - Tirgu Jiu) si un segment mai nou, pe Jiu (Filiasi - Rovinari - Tirgu

Jiu);

pe Olt, calea ferata Piatra Olt - Ramnicu Valcea - Sibiu; la Babeni (sud de Ramnicu Valcea) se desprinde calea

ferata noua Babeni-Alunu;

pe Arges, calea ferata dintre Pitesti si Curtea de Arges;

pe Riu Tirgului, calea ferata Pitesti - Campulung;

Soselele sunt axate, de asemenea, pe vai (Jiu, Olt, Arges, Riu Tirgului), dar penetreaza mai mult in interiorul

Subcarpatilor.

Exista si sosele longitudinale, cum ar fi intre Ramnicu Valcea - Horezu - Tirgu Jiu - Baia de Arama sau intre

Campulung si Curtea de Arges. Aceasta se racordeaza cu soselele transcarpatice cunoscute: Novaci - Sebes

("Transalpina") si Curtea de Arges - Vidraru - Depresiunea Fagaras ("Transfagarasanul").

Obiective turistice statiuni balneoclimaterice (Calimanesti, Caciulata, Baile Govora, Baile Olanesti), numeroase monumente istorice si

arhitectonice, etnografice, folclor;

Depresiunea colinara a Transilvaniei

Asezare in partea centrala a tarii, fiind inconjurata de lantul muntilor Carpati.

Limite in nord Grupa nordica a Carpatilor Orientali;

in nord-vest Jugul Intracarpatic (Meses, Prisnel, Preluca)

in vest M-tii Apuseni.

in sud Carpatii Meridionali (grupele Fagaras si Parang);

in est Grupa centrala a Carpatilor Orientali;

Geneza Aceasta unitate geografica provine din fragmentarea masivului carpatic unitar (acoperit apoi de sedimente).

La sfarsitul erei Mezozoice (in Cretacic), in interiorul arcului carpatic s-a produs o scufundare lenta, care a ajuns

la 4500 m adancime, datorita eforturilor de ridicare si cutare a Carpatilor.

Invadata de apele marii, ea a fost indelung sedimantata, astfel ca in pragul Cuaternarului, intreaga depresiune

transilvana devine uscat. Numai pe margini, in unele depresiuni intramontane, ca Brasov, Giurgeu, Ciuc mai

ramasesera lacuri, care s-au drenat mai tarziu in Cuaternarul inferior.

In ultima faza a formarii sale, care s-a prelungit pana la inceputul Cuaternarului s-a pus in evidenta, pe trei laturi ale

acestei mari depresiuni, o fasie de cute diapire, cu straturi ridicate pana la verticala, aducand din adanc samburi de

sare, aflata astazi, pe alocuri, in exploatare (Ocna Mures, Ocna Dej, Praid).

Din Cuaternar pana in prezent, depresiunea a fost si este supusa proceselor de modelare: eroziune eoliana si

fluviatila, procese de albie (eroziune la mal si aluvionare), alunecari de teren si dizolvare pe roci solubile – sare si

calcare (Pod. Somesan).

Litologia

Page 80: Romania Pe Regiuni

80

In litologia acestei unitati geografice se remarca prezenta rocilor sedimentare (conglomerate, marne, argile,

nisipuri, pietrisuri). In Podisul Somesan intalnim calcare.

Caracteristicile reliefului

Caracteristici morfografice si morfometrice

o zona de „podis” in mijloc

o zona de depresiuni si dealuri submontane pe margine

Structura orografica

Interfluviile majore sunt desfasurate de la E la V sau NE – SV ;

Cele mai extinse arii depresionare sunt desfasurate pe latura de S si S-V;

Vaile sunt foarte largi capatand infatisarea unor culoare cu lunci si terase extinse;

Pe ansamblu, la nivelul macrounitatii, relieful prezinta o cadere generala catre regiunea centrala (axa Mures);

la nivelul interfluviilor principale, caderea este de la E la V, iar in Podisul Somesean este orientata spre axa

Somesului

Relieful

Altitudinea medie a reliefului este de 425 m;

Cele mai mari inaltimi se gasesc in nord in Culmea Breaza (974 m), iar in est in cateva varfuri din Subcarpatii

Transilvaniei (Becheci - 1080 m; Firtuş – 1060 m; Şiclod – 1028 m; Rez – 932 m);

Sectoarele cele mai joase se afla in culoarele vailor Somes si Mures, fiind cuprinse intre 200-300 m

Fragmentarea, data de reteaua hidrografica

valori de 1,5–2 km/kmp in regiunile inalte unde precumpanesc faciesurile nisipoase

0,5–1 km/kmp in depresiuni, pe versantii marno-argilosi si in culoarele vailor principale;

Energia de relief

inregistraza valorile cele mai ridicate (peste 300m) in lungul culoarelor vailor Mures, Somes, Tarnave, Hartibaci, in

sectoarele in care acestea taie dealuri cu inaltimi peste 500 m.

in vaile secundare ea este sub 100 m.

Declivitatile sunt strans legate de gradul de fragmentare, de roca, structura, producerea de alunecari si torenti. Se

pot separa trei situatii generale:

fronturile structurale sau petrografice, fruntile de terase si rapele de desprindere cu inclinari ce depasesc 25°;

luncile largi ale vailor, podurile de terasa si mai ales glacisurile coluvio-proluviale sau coluvio-deluviale cu

inclinari de pana la 10°;

restul versantilor cu pante intre 10° si 25°;

Evolutia vailor a lasat un sistem de terase bine dezvoltat

terasele sunt in numar de 8 iar inaltimea acestora este de 2-3 m pana 50-55 m;

cele mai inalte sunt mai slab conturate si au caracter mixt (tectonic si climatic)

cele inferioare au poduri extinse, aluviuni groase

Luncile

la vaile mari (Olt, Mures, Somes) se remarca prin latimi mari (depasesc frecvent 1 km), panta foarte mica si

grosime mare a depozitului (6-10 m);

vaile autohtone, cu obarsii in rama montana au lunci cu latimi de la cateva sute la 1km. Lateral prezinta glacisuri

proluvio-coluviale extinse, care uneori au fost retezate, aparand ca niste trepte. Grosimea depozitului este de cativa

metri (2-4 m la raurile mici; 5-8 m la cele mari);

In zonele marginale ale depresiunilor de la poalele muntilor Fagaras si Apuseni un rol important il are eroziunea

si acumularea de tip piemontan datorita: diferentelor sensibile de altitudine fata de rama montana; diferentierii de

litologie; modificarii profilului longitudinal al raurilor la trecerea de la munte la podis; debitului ridicat al retelei

hidrografice cu obarsie in Carpati;

Relieful structural

structura monoclinala

apare in Pod. Somesan, Dealurile Nasaudului si Pod. Tarnavelor;

este caracterizata prin strate usor inclinate;

Page 81: Romania Pe Regiuni

81

expune eroziunii atat pe versanti cat mai ales pe interfluvii, o alternanta de strate dure si moi.

relieful de cuesta impreuna cu formale sale complemantare este forte bine dezvoltat. Fronturile de cuesta, cu

versant abrupt si extins, sunt mentinute de orizonturile de gresii, conglomerate si calcare grosiere. Suprafetele

structurale (spinarile cuestelor) au un versant lin.

bazinetele si depresiunile de contact de tip subsecvent sunt de asemenea caracteristice.

vai consecvente (pe aceeasi directie cu inclinarea stratelor), subsecvente (perpendiculare pe structura) si obsecvente

(in sens invers inclinarii stratelor).

structura cutata

stratele sunt dispuse ondulat

cand cuta se bolteste in sus da un interfluviu (culmile de anticlinal), iar buclarea in jos impune o vale (vale de

sinclinal).

aceasta structura este determinata de tectonica sarii, care prin migrare din centru spre est si vest a impus sistemul de

cute diapire.

ea este mai simpla in vest si ceva mai complicata in est, unde a fost acoperita de aglomerate vulcanice.

De la est la vest I. Mac distinge:

depresiuni subcarpatice pe structura anticlinala, formate prin eroziune (prin golire) – Sovata-Praid

dealuri subcarpatice cu cele mai mari altitudini, dezvoltate pe anticlinal, pe sinclinal sau pe flancurile acestora; pe

unele se pastreaza resturi de aglomerate din fostul platou vulcanic;

depresiuni intracolinare (un uluc ingust), axate pe sinclinale;

dealuri scunde dezvoltate pe anticlinalul marginal.

structura in domuri

este caracteristica celei mai mari parti din centrul Transilvaniei.

prin bombare stratele au capatat caderi de 1-10°; ele sunt separate de sinclinale.

apar cueste, suprafete structurale, vai subsecvente.

Relieful petrografic pe stratele argiloase si marnoase

s-au dezvoltat vai largi, sectoare mlastinoase si interfluvii cu versanti tesiti;

aici pe versanti domina spalarea in suprafata si alunecarile;

alunecarile de teren apar in Campia Transilvaniei si in Pod. Tarnavelor, fiind numite glimee; sunt favorizate de

substaratul argilo-marnos, de inclinarea stratelor si de defrisari;

pe faciesurie nisipoase, usor cimentate

s-au format vai ceva mai inguste, cu versanti cu panta accentuata, cu polite structurale, intens afectati de eroziunea

torentiala; interfluviile sunt rotunjite;

pe orizonturile de roca dura in alternanta cu roci friabile

in profilul vailor, ca si al dealurilor apar numeroase trepte;

pe culmi sunt varfuri si sei adanci

pe versanti se produc: siroire, torentialitate, alunecari de terem.

relieful carstic

apare pe orizonturile de calcar de pe Valea Somesului. Aici s-a descoperit cea mai importanta pestera cu picturi

rupestre la Cuciulat-Salaj.

in regiunile unde sarea apare la zi se dezvolta un relief carstic reprezentat prin lapiezuri, doline, avene, arcade,

creste ascutite, ace, pesteri (la Sovata, Praid, Ocna Sibiu);

Relieful

A. Depresiunile si dealurile submontane - se desfasoara la contactul cu Carpatii

relief variat: depresiuni si interfluvii cu fizionomie deluroasa, glacisuri la contactul cu muntele, terase, luncile,

cueste.

1. Depresiunile submontane din sud si vest

sunt dispuse pe un singur sir si sunt foarte mari;

ele s-au format prin erodarea podisului la contactul cu muntele, unele dintre ele avand si acumulari piemontane.

Page 82: Romania Pe Regiuni

82

Depresiunea Fagarasului „Tara Oltului”

o drenata de Olt;

o delimitata la sud de M-tii Fagarasului, iar la nord de Pod. Hartibaciului;

o Relieful coboara in trepte spre nord: la contactul cu muntele sunt dealuri, apoi urmeaza glacisurile piemontane si

terasele Oltului;

Depresiunea Sibiului „Tara Cibinului”

o drenata de Cibin;

o este incadrata de M-tii Cibinului in sud si dealuri in nord si nord-est.

o Relieful coboara deasemenea in trepte de la sud la nord: dealuri piemontane la contactul cu muntele, trei terase ale

Cibinului si lunca Cibinului;

Depresiunea Alba Iulia – Turda

o pe Mures si Aries

o la contactul Muntilor Trascau cu Podisul Transilvaniei.

o relieful este reprezentat prin trei componente: la contactul cu M-tii Apuseni exista un glacis sectionat de raurile ce

vin din munte; culoarele celor doua rauri, cu terase extinse si lunci; dealuri (Dl. Mahăceni, 518 m, Bilag) detasate

prin eroziune.

Depresiunea Iara

o situata la est de M-tii Gilau si Muntele Mare, strajuita de Dl. Feleacului (832 m)

o continua sirul depresiunilor submontane, pana la Gilau (confluenta Somesului Cald cu Somesul Rece);

Depresiunea Huedin

o pe Crisul Repede

o este foarte neteda, desi este mai inalta decat restul Pod. Somesan;

Depresiunea Almas

o strabatuta de culoarele Almasului si Agrijului (afluenti ai Somesului unit)

o lunci largi si multe terase;

2. Dealurile si depresiunile submontane din nord-est si est

formeaza uneori doua siruri de depresiuni si de dealuri si se extind de la masivul Preluca (Lapus) pana la Olt:

structura geologica: cute diapire in E (structura cutata);structura monoclinala (Nasaud) sau boltita (la contactul cu

Podisul Tarnavelor SI Campia Transilvaniei)

alcatuire petrografica: conglomerate, gresii, tufuri vulcanie, argile, marne, nisipuri etc.

subunitati:

Subcarpatii Lapusului

Dealurile Nasaudului

Dealurile Bistritei

Subcarpatii Transilvaniei

alcatuirea orografica este complexa: doua siruri de depresiuni si doua siruri de dealurile

Depresiuni submontane:

o Lapus (pe Lapus), Bistritei (pe Sieu si Bistrita), Valenii de Mures (pe Mures), Praid (pe Tarnava Mica), Odorhei

(pe Tarnava Mare), Homoroade (pe Homorodul Mic si Mare), Hoghiz (pe Olt)

Dealuri submontane:

o Culmea Breaza – 974 m (ce inchide Dep. Lapus), urmeaza un areal fara depresiuni (Dealurile Nasaudului), Cetatii

-739 m (in nordul Dep. Bistritei), Sinioara -755 m (la sud de Dep. Valenii de Mures), Becheci -1080m, Şiclodului si

Firtuş -1061 m, (inchid Dep. Praid), Rez (933 m – inchide Dep. Odorhei), Nadăşcuţ (inchide Dep. Homoroadelor).

Depresiuni intradeluroase:

o Dumitra (intre Somesul Mare si Sieu), Voivodeni (intre Mures si Niraj), Măgherani-Atid (intre raurile Niraj si

Tarnava Mica).

Dealuri externe spre Pod. Transilvaniei:

Dl. Şieului -746 m (intre Mures si Bistrita), Homat -838 m (situat la sud de orasul Cristuru Secuiesc),

B) Podisul Transilvaniei

dispus in interior

Page 83: Romania Pe Regiuni

83

are altitudini de 500-700 m;

se compune din strate orizontale, monocline, boltite pe alocuri in forma de domuri gazeifere.

prezinta multe alunecari de teren.

vaile largi ale Muresului (intre Targu Mures si confluenta cu Ariesul), ale celor doua Somese (intre Cluj Napoca-

Nasaud-Dej) despart acest podis in trei mari subunitati:

1. Podisul Tarnavelor

o marginit la nord de Valea Muresului, iar la sud de culoarul depresionar Fagaras-Sibiu;

o altitudine maxima - 678 m in est; inaltimi mari in E (peste 650 m) si mici in V (350-400m)

o este format din interfluvii majore separate de culoare de vale extinse orientate de la est la vest cu versanti intens

degradati prin alunecari si torentialitate;

o dominant suprafata sedimentara miopliocena are structura in domuri; local apar boltiri diapire sau o structura

monoclinala ( cueste simple sau in trepte, vai asimetrice)

o contine gaz metan si sare

o subunitati:

Dealurile Tarnavei Mici

Podisul Hartibaciului in sud

Podisul Secaselor in sud-vest

2. Campia Transilvaniei o situata intre Mures la sud si culoarul celor doua Somese la nord;

o este alcatuita din culmi domoale, in jur de 500 m (max 611m in nordul acestei subdiviziuni).

o sedimentarul este cutat sub forma de domuri (in centru si sud) si de cute diapire (in nord si vest).

o sunt frecvente alunecarile de teren, (favorizate de substratul argilo-marnos, de inclinarea stratelor si de absenta

padurilor), care uneori bareaza raurile, formand in spatele valului de alunecare adevarate lacuri (iazuri).

o vaile principale dirijate au lunci foarte largi

o desi este o zona deluroasa se numeste campie, deoarece majoritatea suprafetelor sunt arate si cultivate.

o are gaz metan.

o subunitati:

o Dealurile Fizesului

o Dealurile Sarmasului

3. Podisul Someselor

situat dincolo de culoarul celor doua Somese pana la jugul intracarpatic (sirul muntilor scufundati Meses-Prisnel-

Preluca);

are altitudini de 600-700 m;

relieful structural este monoclinal – se impun fronturile de cuesta, platouri structurale, bazinete depresionare

(multe subsecvente), vai cu chei epigenetice

forme de relief petrografic indeosebi pe calcare.

subunitati

o Podisul Boiului

o Dealul Ciceului

o Dealurile Clujului

o Dealul Dejului

o Culoarele Somesului

Clima

In Transilvania clima este temperat continentala moderata cu influente oceanice avand doua tipuri:

de dealuri inalte (in Subcarpatii Transilvaniei, Pod. Somesan si Pod. Hartibaci)

de dealuri joase (in centru si vest).

Caracteristicile parametrilor climatici sunt determinate de urmatorii factori:

1. larga deschidere spre sud-vest ce asigura circulatia maselor de aer din nord-vestul, vestul si sudul continentului

in anotimpul rece frecventa mai mare o au masele de aer de natura maritim-polara sau arctice legate de activitatea

centrilor barici islandez si scandinav (mase de aer reci si umede);

Page 84: Romania Pe Regiuni

84

in anotimpul calduros patrund mase de aer din vestul si nordul Mediteranei, legate de circulatia sud-vestica; ele

aduc precipitatii dar asigura si un regim termic moderat;

2. prezenta lantului carpatic determina stagnarea maselor de aer vestice si impiedica patrunderea maselor de aer estice

iarna sau a celor fierbinti din sud in timpul verii.

3. desfasurarea unor masive montane, care se termina prin versanti povarniti pe laturile de sud si vest ale regiunii,

favorizeaza producerea unor efecte de foehn, in depresiuni si dealurile limitrofe contactului, prin descendenta

maselor de aer ce vin din exterior. Aceasta se resimte in cresterea brusca a temperaturilor la inceputul primaverii,

topirea rapida a zapezii, vanturi intense, un numar mare de zile cu cer senin; se produc mai ales in depresiunile Alba

Iulia – Turda, Fagaras, Sibiu.

4. existenta unor culoare de vale largi (Olt, Mures, Somes) sau a unor pasuri montane joase, care permit patrunderea

maselor de aer din exteriorul arcului carpatic.

5. relieful cu altitudini frecvent intre 350-550 m asigura o relativa uniformitate in desfasurarea valorilor elementelor

cliamatice.

Elemente climatice

temperatura medie anuala este de 6-10°C; valori mai mari se inregistraza in sud-vest datorita aerului cald de

origine tropicala ce patrunde prin Culoarul Muresului cat si datorita foehnului din M-tii Apuseni (Alba Iulia 9,5°C;

Deva 10°C). In zonele inalte din est si nord, la peste 800 m altitudine temperatura coboara sub 6°C;

temperatura medie a lunii iulie este de 18°C in centru si est si 20°C in sud-vest;

temperatura medie a lunii ianuarie este de -4°C (mai coborata in culoarele de vale din centru si sud-vest, unde

masele de aer stagnand se racesc creand inversiuni de temperatura);

precipitatii de 500-700 mm/an in centru si vest si 800 mm/an in est aduse de masele de aer din vest.

vanturile dominante bat din vest, iar in depresiunile Fagaras, Sibiu, Alba Iulia – Turda apar mase de aer foehnizate.

Apele

Raurile fac parte din grupele de vest (Muresul si Somesul) si de sud (Oltul).

Muresul dupa iesirea din defileul de la Toplita-Deda, intre M-tii Calimani si M-tii Gurghiu dreneaza depresiunile

Valenii de Mures si Voivodeni, delimitand in continuare Dep. Transilvaniei si Pod. Tarnavelor, intre Targu Mures

si confluenta cu Ariesul. In cadrul Dep. Alba Iulia – Turda primeste o serie de afluenti pe stanga: Tarnava Mica (cu

traseu prin depresiunile Praid si Magherani Atid) unita cu Tarnava Mare (depresiunile Odorhei si Cristur); Secaşul

(cu izv in Pod. Secaselor); Sebesul (ce vine dinspre Carpatii Meridionali). Alti afluenti pe partea stanga a

Muresului, pe care asta ii primeste inainte de a intra in Dep. Alba Iulia sunt: Gurghiul (primit de Mures in cadrul

Dep. Voivodeni) si Nirajul (ce dreneaza depresiunile Praid si Magherani Atid). Pe dreapta Muresul primeste

afluenti din M-tii Apuseni: Ariesul si Ampoiul.

Somesul care traverseaza Podisul Somesan este format prin unirea in dreptul orasului Dej a Somesului Mare (ce

vine dinspre Carpatii Orientali si dreneaza Dep. Dumitra, primind Sieul cu Bistrita pe stanga) cu Somesul Mic (care

vine dinspre M-tii Apuseni, drenand Dep. Iara). La iesirea din Pod. Somesan, Somesul unit primeste pe stanga

Agrijul si Almasul, ce dreneaza Dep. Almas;

Oltul – dupa defileul de la Racos, din M-tii Persani, dreneaza depresiunile Hoghiz, unde primeste pe Homoroade si

Fagaras, la iesirea din aceasta depresiune primind pe Cibin (ce dreneaza Dep. Sibiului) unit cu Hartibaciu (cu izv.

in Pod. Hartibaciului).

Apele raurilor au provenienta pluviala, mai putin nivala si subterana. Se caracterizeaza prin mari variatii de debit: in

1970 si 1975 s-au produs mari inundatii.

Lacurile

naturale - in masive de sare (Ocna Sibiului, Ocna Mures, Turda, Ocna Dej, Lacul Ursu – langa Sovata);

iazuri (Geaca, Zău, Cătina), formate prin stavilirea cursului unor ape curgatoare, pentru cresterea pestelui,

adaparea vitelor si chiar stavilirea revarsarilor).

lacurile de acumulare in scopuri energetice, in constructie: pe Olt

Apele subterane sunt freatice, lipsite de continuitate si influentate de precipitatii.

Vegetatia

Patru factori au influentat structura actuala a vegetatiei si faunei:

Page 85: Romania Pe Regiuni

85

1. pozitia acestei regiuni intre lanturile carpatice

2. desfasurarea intre 250 si 1000 m inaltime;

3. conditiile climatice (in functie de care a rezultat o etajare a asociatiilor vegetale);

4. interventia omului a avut un rol hotarator (o mare parte din padurile ce acopereau dealurile si terasele din regiune

au fost defrisate, locul lor fiind luat de culturi sau pajisti secundare).

Domina zona padurilor cu etajele:

stejar sub 500 m (cer, garnita, stejar pedunculat, gorun, frasin, carpen, tei) in centru Transilvaniei

paduri de amestec stejar cu fag (500-700 m), ocupa cea mai mare parte a Transilvaniei

fag (peste 700 m) in est, pe dealurile cele mai inalte

Vegetatia azonala: de lunca, de saratura (in zona lacurilor sarate)

Fauna

In padurile de foioase intalnim: mistretul si viezurele, precum si unele animale de prada ca: lupul (Canis lupus),

vulpea, pisica salbatica (Felis silvestris), alaturi de specii patrunse fie din silvostepa (iepurele) fie din etajul

coniferelor (caprioara –Capreolus capreolus si veverita). Se adauga o mare varietate de pasari: mierla, pitigoiul de

munte, ciocanitoarea, privighetoarea, pitigoiul, pitulicea, pupaza.

Fauna acvatica cuprinde mreana, iar in iazuri creste crap, caras, platica, salau

Solurile

soluri argiloiluviale (cenusii si brun roscate) sub padurile de stejar si de amestec, in centru;

cambisoluri (brune si brune-acide) pe dealurile inalte, din N si E

soluri azonale:

aluviale (pe lunci)

de saratura (in jurul lacurilor sarate)

lacovisti-hidromorfe (in unele lunci); sunt solurile negre de faneata, la baza vailor Secas, Hartibaci

rendzine si pseudorendzine (pe calcare si marme)

erodisoluri: soluri aflate in diferite grade de degradare pricinuite de eroziune, spalare in suprafata si alunecari

(Campia Transilvaniei si Podisul Tarnavelor)

Populatia

Teritoriul Depresiunii Transilvaniei, fiind inconjurat de o "coroana de munti" ca o cetate naturala, si beneficiind de

condiliile naturale deosebit de favorabile, a constituit un teritoriu de straveche, continua si intensa populare umana,

din cele mai vechi timpuri istorice pina astazi.

Amintim numeroasele descoperiri arheologice din paleolitic si neolitic, apoi puternica umanizare din perioada

daco-romana; Transilvania a constituit centrul geografic si economic al statului dac, apoi al provinciilor romane de

la nord de Dunare;

Condiliile istorico-sociale din diferite perioade au facut ca, pe linga romani, sa se stabileasca aici, in anumite

momente istorice, maghiari, secui, germani si alte nationalitati.

In prezent Depresiunea Transilvaniei este o regiune intens populata. Densitatea populatiei este mai mare in bazinul

mijlociu al Muresului (100-150 loc/Km2) si in jurul marilor orase, si mai redusa in Podisul Hirtibaciului si o parte

din Podisul Secaselor.

Asezarile

Asezarile urbane

Clasificarea oraselor dupa perioada in care au aparut:

in perioada daco-romana : Apulum - Alba Iulia, Potaiassa - Turda, Napoca - Cluj-Napoca, Cedonia - Sibiu, Brucla

– Aiud

in perioada feudala: Fagaras, Sibiu, Sighisoara, Bistrita;

din sec. XIX, cand se dezvolta industria si caile ferate: Tarnaveni, Medias, Blaj, Targu Mures;

dupa 1950 sunt declarate noi orase: Ocna Muresului, Ocna Sibiului, Sovata, Victoria.

Clasificarea oraselor dupa numarul de locuitori:

Page 86: Romania Pe Regiuni

86

peste 100.000 locuitori: Cluj Napoca-330.000 loc. /1996 ; Sibiu -170.000 loc.; Tg. Mures – 160.000 loc.

intre 50.000 si 100.000 locuitori: Bistrita, Alba Iulia, Medias, Turda;

intre 25.000 si 50.000 locuitori: Fagaras, Odorheiu Secuiesc, Dej, Aiud, Campia Turzii, Gherla

sub 25.000 locuitori: Blaj, Dumbraveni, Copsa Mica, Huedin, Ocna Sibiului, Cisnadie, Talmaciu;

Clasificarea oraselor dupa localizare:

in depresiunile sudice si vestice:

o in Dep. Fagaras: Fagaras, Vicoria

o in Dep. Sibiu: Avrig, Sibiu, Cisnadie, Talmaciu, Ocna Sibiului

o in Culoarul Saliste: Sebes

o in Dep. Alba Iulia-Turda: Alba Iulia, Aiud, Ocna Mures, Campia Turzii, Turda

o in Dep. Huedin: Huedin

o in Dep. Almas: Jibou

in depresiunile din est si nord-est:

o Rupea, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Sovata, Bistrita, Nasaud, Sangeorz-Bai, Targu Lapus.

In Pod. Transilvaniei:

o Beclean, Dej, Gherla, Cluj Napoca (pe Somese)

o Reghin, Targu Mures, Iernut, Ludus, Ocna Mures (pe Mures)

o Tarnaveni (pe Tarnava Mica)

o Sighisoara, Medias, Copsa Mica (pe Tarnava Mare)

o Blaj (pe Tarnava)

Clasificarea oraselor dupa functii:

Cluj Napoca pe Somesul Mic, cu functii complexe (centru industrial, universitar, turistic, nod feroviar)

Sibiu, in Dep. Sibiu, pe Cibin (constructii de masini, mobila, confectii si tricotaje)

Tg. Mures, pe Mures (ingrasaminte, utilaje pentru industrie usoara, mobila)

Bistrita, in Dep Bistritei (electeotehnica, prelucrarea lemnului)

Alba Iulia in Cul. Alba Iulia – Turda (ceramica fina, tabacarii, incaltaminte, lactate)

Turda in Cul. Alba Iulia – Turda (industrie chimica, materiale de constructii)

Medias, pe Tarnava Mare, (constructii de masini, geamuri)

Beclean, pe Somesul Mare(ind. siderurgica, ind. inului, prelucrarea lemnului); nod feroviar.

Dej, la confluenta Someselor (prelucrarea lemnului)

Gherla, pe Somesul Mic (prelucrarea lemnului)

Reghin pe Mures, ( industria de prelucrare a lemnului)

Ludus-Iernut, pe Mures (extractia gazului metan, termoenergie)

Tirnaveni , pe Tarnava Mica ( industrie chimica -materiale plastice, produse clorosodice)

Sighisoara, pe Tarnava Mare (materiale de constructii, textile, ceramica fina, prelucrarea bumbacului, produse

lactate); cu aspecte medievale, are un potential turistic deosebit;

Copsa Mica, pe Tarnava Mare (industrie chimica - negru de fum, acid sulfuric, prelucrarea zincului)

Cimpia Turzii , in Dep. Alba Iulia-Turda (centru siderurgic –sarma, oteluri superioare)

Fagaras si Victoria, in Dep. Fagaras (industrie chimica)

Avrig, in Dep. Sibiu (industria sticlei)

Cisnadie , in Dep. Sibiu (covoare)

Talmaciu, in Dep. Sibiu (lana, lemn)

Ocna Sibiului, in Dep. Sibiu (sare)

Sebes, in Culoarul Saliste (lemn, marochinarie)

Odorheiu Secuiesc (prelucrarea bumbacului, industria lemnului); populatie secuiasca;

Cristuru Secuiesc (extractia gazului metan)

Page 87: Romania Pe Regiuni

87

Asezarile rurale

1. Dupa localizarea in teritoriu:

in culoarele vailor mari (Somes, Mures, Tarnave, Olt), pe terase si pe luncile inalte si in depresiuni (sate mari mari

cu o activitate economica complexa).

pe vaile secundare, de multe ori cu caracter torential (ocupa baza versantilor, conurile de dejectie, glacisurile) din

Campia Transilvaniei, Pod. Somesan, Subcarpatii Transilvaniei.

sate aflate pe culmi sau poduri interfluviale netede

2. Dupa structura (modul de distribuire a gospodariilor):

rasfirate, cu casele printre gradini si vii – pe versantii din regiunile inalte

adunate – in Campia Transilvaniei si dealurile dintre Nasaud si Bistrita

compacte, cu casele lipite perete de perete, cu porti mari care mascheaza interiorul curtilor, raspandit mai ales in

sudul Transilvaniei (Pod. Hartibaciului): Apold, Biertan, Cetatea de Balta, Vurpar etc.).

lineare –pe vai

3. Dupa numarul de locuitori

cele mai multe (peste 80%) sunt mici (sub 500 loc) si mijlocii (500-1500 loc).

- la contactul cu muntele in dealurile si depresiunile peritransilvane din N si E - economie dominant silvopastorala

- in regiunile deluroase departate de culoarele de vale principale din Pod. Transilvaniei, nu au putere economica

(cultura plantelor si cresterea animalelor), iar populatia in varsta predomina.

asezarile mari (peste 1500 loc), se afla in vecinatatea oraselor, pe teresele raurilor principale, in depresiuni. Ele au o

economie complexa, sunt legate printr-o retea de cai de comunicatie modernizata.

4. Dupa functiile economice:

sate cu activitati agricole:

o cerealiere si cresterea animalelor (C. Transilvaniei)

o pomicole (Dealurile Tarnavei Mici, Dealurile Bistritei, Subcarpatii Transilvaniei)

o viticole (pe Tranave, in Culoarul Alba Iulia Turda)

o piscicole (Ţaga, Geaca, Zau de Campie)

sate in care functia agricola se imbina cu o alta industriala: Sangeorgiu de Padure (energie electrica); Teius (zahar

si nod feroviar), Prundu Birgaului (cu industria lemnului si hirtiei), Petresti (cu industria hirtiei), Saliste (linga

Sibiu, cu industria linii), Albesti (linga Sighisoara, cu industria de fibre de matase artificiala), Hoghiz (cu industria

cimentului), Aghiresu (extractia caolinului, producerea cernelei)

sate cu functie de servicii (statiunile

belneoclimaterice Ocna Dej, Corund)

noduri de cale ferata (Vintu de Jos)

Resursele

Gaz metan se extrage din domuri, singur in zacamant, in stare aproape pura.

in Campia Transilvaniei : Sărmăşel, Şincai, Luduş, Sărmaşu, Glodeni, Zău de Campie, Bogata, Puini

in Podisul Tarnavelor: Deleni, Bazna, Copsa Mica, Medias, Ilimbav, Nou Săsesc, Miercurea Nirajului, Cristuru

Secuiesc.

gazul Metan este distribuit prin conducte spre Moldova, Bucuresti, Timisoara, Arad, nordul Transilvaniei. In

prezent centrul de coordonare al activitatii de extractie si distribuire a gazului metan (prin conducte) este la Medias.

Carbune brun in bazinul Almasului (Cristoltel, Ticu, Tamasa).

Sare la Ocna Mures, Praid, Ocna Dej

Activitatile industriale

Energia electrica

termocentrale: Singeorgiu de Padure - Fintinele, Ludus - Iernut, Tarnaveni, Ocna Mures, Blaj, Sibiu, Cluj Napoca

hidrocentrale: in Muntii Apuseni, pe Sebes, pe Olt si Depresiunea Fagaras

Metalurgia feroasa la Cimpia Turzii, Beclean, Turda

Page 88: Romania Pe Regiuni

88

Metalurgia neferoasa la Copsa Mica (prelucrarea zincului)

Industria constructoare de masini produce:

aparatura de masura si control (la Sibiu);

utilaj si echipament industrial pentru dotarea altor ramuri (Cluj-Napoca, Tirgu Mures, Sighisoara)

produse electrotehnice (Cluj-Napoca, Tirgu Mures, Bistrita)

autobasculante si remorci (la Mirsa)

bunuri metalice de uz gospodaresc (la Medias)

Industria chimica produce:

produse clorosodice la Ocna Mures, Turda, Tirnaveni;

acid sulfuric (Copsa Mica)

ingrasaminte azotoase (Tirgu Mures, Victoria, Fagaras)

ingrasaminte chimice complexe (Tirgu Mures)

negru de fum pentru obtinerea cauciucului sintetic (Copsa Mica)

prelucrarea cauciucului (Ludus)

inlocuitori ai pielii (Orastie)

materiale plastice (Tirnaveni si Victoria)

celuloza si hirtie (Dej si Petresti)

produse farmaceutice (Cluj-Napoca si Tirgu Mures)

produse cosmetice (Cluj-Napoca)

Industria lemnului este reprezentata prin:

cherestea de rasinoase (Reghin si Talmaciu)

cherestea de foioase (Orastie)

combinate de prelucrare complexa a lemnului (Gherla; Reghin; Blaj, Sebes)

articole de sport si instrumente muzicale (Reghin).

Industria materialelor de constructii produce:

var (Tirnaveni)

ciment, var si ipsos (Turda)

caramizi si tigla (Turda, Alba Iulia, Sighisoara, Tirnaveni, Cluj-Napoca, Cimpia Turzii)

caramizi refractare (Alba Iulia)

faianta si portelan (Cluj-Napoca, Alba Iulia, Turda, Tirnaveni, Sighisoara, Sibiu, Bistrita)

geamuri (Medias, Tirnaveni)

sticlarie (Sighisoara, Avrig, Bistrita)

cristaluri (Medias).

Industria usoara este prezentata prin:

industria bumbacului (la Medias, Sighisoara, Talmaciu, Cisnadie, Odorheiu Secuiesc)

industria lanii cu vechi traditii in zona Sibiului (Sibiu, Cisnadie, Talmaciu, Orlat, Saliste)

industria inului si cinepii (Dumbraveni, Beclean Sighisoara, Ludus)

matase artificiala (Albesti, Sibiu, Cisnadie)

tricotaje (Cluj-Napoca)

confectii (Cluj-Napoca, Tirgu Mures) etc.

Industria alimentara este reprezentata prin:

morarit si panificatie (Sibiu, Cluj-Napoca, Tirgu Mures)

zahar (Tirgu Mures, Ludus, Teius)

conserve si preparate din carne (Sibiu, Medias, Cluj-Napoca)

conserve de fructe (Bistrita. Dej)

Agricultura

Agricultura dispune de un fond funciar mediu, dar foarte diferentiat:

Page 89: Romania Pe Regiuni

89

in lungul vailor, in depresiuni, Cimpia Transilvaniei si Podisul Secaselor predomina terenurile arabile cultivate cu

cereale, plante tehnice (sfecla de zahar si, indeosebi, plante furajere)

in celelalte regiuni terenurile ocupate de vii si pomi fructiferi, pasuni si fanete naturale

pe intinderi mai mari, in partea de est, apar suprafete forestiere importante.

Terenurile arabile – 50-85% (in C. Transilvaniei, Dealurile Tarnavei Mici, Pod. Secaselor, in culoarele de vale si in

depresiuni) si 10-40% in celelalte subunitati;

Un important loc detine viticultura si pomicultura. Se remarca podgoria Tirnave - Alba Iulia, cu centrele viticole:

Alba Iulia, Sard, Ighiu, Craciunel, Jidvei s.a. si podgoria Lechinta.

Un sector important al agriculturii il reprezinta cresterea animalelor: bovine (indeosebi in partea estica), ovine (mai

ales in sud), porcine (pe baza de cartofi, indeosebi in Cimpia Transilvaniei si Podisul Hirtibaciului).

Caile de comunicatie

Reteaua de cai de comunicatie urmeaza in general arterele hidrografice si asigura legaturi lesnicioase cu regiunile

extracarpatice.

De-a lungul Vaii Somesului Mare si a Bistritei (ardelene), se trece prin Depresiunea Transilvaniei in culoarul

depresionar Birgau - Dorna spre Valea Moldovei si Valea Bistritei, iar de aici spre nordul si centrul Moldovei;

Pe Valea Muresului (culoarul Deda-Toplita) se ajunge in Depresiunea Giurgeului, iar de aici, prin pasuri montane,

relativ joase, spre Valea Bistritei si Trotusului;

Pe Valea Oltului si culoarele joase din sud-estul Depresiunii Transilvaniei se ajunge usor in depresiunea larga a

Brasovului, iar de aici prin trecatori (Oituz, Intorsura Buzaului, Tabla Butii, Bratocea, Predeal, Bran - Rucar) spre

Moldova si Muntenia; culoarul Oltului (Turnu Rosu - Cozia) a constituit un drum vechi de legatura intre regiunile

de la nord si sud de acesta;

Spre vest, culoarul larg al Muresului a constituit o “axa” a Transilvaniei, care o lega totodata de regiunile situate

spre vest (Cimpia de Vest, Banat);

Valea larga a Somesului se deschide spre nord-vest (dealurile Salajului, Cimpia Somesului)

Vaile din Muntii Apuseni permit un acces facil intre Transilvania si zonele de depresiuni-golf si cimpii situate la

vest de acestia.

Exemplele demonstreaza convingator ca “toate drumurile duc in Transilvania” (si invers) subliniind clar ideea de

“centralitate” a Depresiunii Transilvaniei si a spatiului adiacent.

Depresiunea colinara a Transilvaniei este strabatuta de magistralele feroviare 2, 3, 4. Din aceste magistrale se

desprind mai multe cai ferate secundare.

Reteaua rutiera are in ansamblu aceeasi configuratie, dar este mai dezvoltata.

Principalele aeroporturi sint la: Cluj-Napoca, Tirgu Mures si Sibiu.

Turismul

turismul cultural legat de multimea monumentelor istorice si de arta din orasele mari (Sibiu, Alba Iulia, Cluj-

Napoca, Sighisoara, Tirgu Mures, Medias, Fagaras, Bistrita, Blaj)

cetati taranesti (Cisnadie, Feldioara, Rupea etc.)

statiuni balneoclimaterice (Ocna Sibiului, Ocna Mures, Ocna Dej, Bazna, Sovata, Praid)

Dealurile de Vest

Limite

in est Carpatii Occidentali

in vest Campia de Vest

in nord Somes

Page 90: Romania Pe Regiuni

90

in sud Nera

in nord-est, intre M-tii Meses si Gutai, Dealurile de Vest intra in contact cu Pod. Somesan

Geneza

Sub raport genetic aceste inaltimi s-au format in stransa legatura cu evolutia celor doua unitati vecine, muntii si

campia.

Inaltarile de la sfarsitul Pliocenului ale Carpatilor au inviorat eroziunea fluviatila, care concomitent cu retragerea

succesiva a apelor ce formasera lacul Panonic spre vest, a fost insotita de acumulari piemontane.

Litologia predomina rocile sedimentare recente, de natura piemontana (nisipuri, pietrisuri, argile)

se adauga rocile cristaline sau sedimentare vechi din dealurile care alcatuiesc jugul intracarpatic (Preluca, Prisnel,

Magura Simleu, Culmea Codrului)

roci vulcanice datorate unor eruptii locale in neiogen (in Dealurile Lipovei si Defileul Muresului).

Caracteristici ale reliefului

altitudinea medie a Dealurilor Vestice este de aproximativ 300 m;

la contactul cu campia cobora la 100-120 m

la contactul cu muntele urca la 400 m

altitudinile cele mai mari sunt legate de maguri si culmi formate din roci cristaline, eruptive sau calcare si depasesc

500 m (max: 795 m – Dealul Preluca)

contactul cu unitatile din jur se realizeaza diferit:

fata de munte, dealurile apar ca o treapta mai joasa cu aspect de prispa. Ea este dominata de munti prin versanti

deseori cu pante mai accentuate. Dealurile de Vest patrund in interiorul Carpatilor Occidentali, urmand culoarul

Timisului, al Begai, Muresului si depresiunile-golf (Zarand, Beius, Vad-Borod).

trecerea spre campie, in unele locuri se face lin iar in altele dealurile se termina brusc.

fasia Dealurilor de Vest se intrerupe in dreptul Muntilor Zarandului (aici Campia Aradului vine in contact

direct cu muntii)

structura Dealurilor de Vest este monoclinala, inclinind usor de la est la vest.

ca forme genetice de relief, Dealurile de Vest cuprind suprafete piemontane, glacisuri, maguri, vaile terasate ale

riurilor principale.

caracter piemontan nu numai prin pozitie ci si prin cuvertura de pietrisuri si nisipuri care le acopera.

sunt separate de culoare de vale largi, cu terase si lunci extinse, folosite pentru asezari si culturi agricole

interfluviile au poduri largi mai ales in jumatatea vestica

pe versanti - procese geomorfologice (alunecari, siroire)

o mare parte din suprafete au panta sub 10% (pe podurile interfluviale, terase lungi); cele mai ridicate valori ale

declivitatii apartin versantilor alcatuiti din roci cristaline, eruptive si rapelor de alunecare.

Relief

Dealurile Silvaniei

o desfasurate intre vaile Barcau si Somes;

o cuprinse intre M-tii Apuseni (S), M-tii Gutai (N), Podisul Someselor (E), Campia de Vest (V);

o subunitati :

“jugul intercarpatic”; prin care se face legatura intre Muntii Apuseni si Carpatii Orientali; este format din culmi

mai inalte (Meses, Prisnel, Dealu Mare, Preluca), iar spre vest culmile sunt aproape “ingropate” in sedimente

(Magura Simleului, Culmea Codrului), desi sunt formate din roci dure.

intre aceste doua aliniamente, regiunea deluroasa cuprinde Dealurile Crasnei in vest, Dealurile Salajului in est,

Depresiunea Simleului in sud si Depresiunea Baia Mare in nord.

Dep. Simleu

drenata de Crasna si Barcau

patrunde in unghiul format de ultimele culmi ale Muntilor Apuseni, Muntele Ses-Meses

in nord se afla Mag. Simleu.

Page 91: Romania Pe Regiuni

91

Dep. Baia Mare

in cuprinsul ei Somesul marcheaza una din cele mai mari piete de adunare a apelor.

Dealurile Crisurilor o intre Barcau in nord si Crisul Alb in sud; se compun din:

Dealurile Oradei, in dreptul Muntilor Plopis, intre Barcau si Crisul Repede;

Dealurile Ghepis intre Crisul Repede si Crisul Negru, interpuse intre M-tii Padurea Craiului (in vest) si Campia

Miersig (in est);

Piemontul Codrului, cu iviri de maguri vulcanice, in dreptul Muntilor Codru Moma si delimitat la vest de Campia

Cermei (intre Crisul Negru si Crisul Alb).

In dreptul Muntilor Zarandului fasia dealurilor se intrerupe, contactul dintre M-tii Zarandului si Campia Aradului

realizandu-se printru-n abrupt, corespunzator unei rupturi tectonice.

Dealurile Banatului

o la sud de Mures

o subunitati :

Dealurile Lipovei, intre Mures si Bega, in vestul Muntilor Poiana Rusca. Spre Campia de Vest dealurile se continua

cu o campie inalta cu aspect colinar (Campia Vingai).

In culoarul Begai exista, spre Muntii Poiana Rusca, o serie de dealuri (denumite frecvent Dealurile Fagetului).

Dealurile Buziasului si Tirolului – in N Muntilor Banatului;

Dealurile Oravitei, continuate pe Caras si Nera de Depresiunea Oravita.

Clima

este temperat continentala moderata de dealuri joase, cu nuanta submediteraneana in S, oceanica in centru si N;

Caracteristicile elementelor climatice sunt determinate de cativa factori:

1. pozitia geografica, pe latura de vest a Carpatilor si in estul marii Depresiuni Panonice, ceea ce favorizeaza o

circulatie a maselor de aer, dominant dinspre vest (mase oceanice umede), sud – vest (mase ciclonale

mediteraneene si tropicale calde si umede) si nord –vest (mase umede si reci);

2. desfasurarea mare in latitudine (cca 3°), care se remarca mai ales in diferente de 1-2°C in valorile medii ale

temperaturilor.

3. dezvoltarea reliefului pe mai multe sute de metri insotita de o variatie a temperaturilor si precipitatiilor

4. in depresiuni se produc inversiuni de temperatura.

Elemente climatice:

temperatura medie anuala este in jur de 9°C la nord de Crisul Repede si de 10°C la S de Mures

temperatura medie a lunii iulie este de 18-20°C in nord si 21°C in sud

temperatura medie a lunii ianuarie este de -2°C la sud si de -3°, -4C la nord;

precipitatiile sunt destul de ridicate (700-800 mm/an), datorita vinturilor de vest si expozitiei

Hidrografia Reteaua hidrografica este foarte bogata si orientata in general de la est la vest.

Raurile apartin bazinelor Somes (Somes, Lapus, Crasna), Cris (Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb),

Mures, Bega, ce fac parte din grupa hidrografica de vest – colector Tisa.

In sud se adauga Timisul, Barzava, Caras, Nera, ce vin din M-tii Banatului si care se varsa direct in Dunare

(grupa hidrografica de sud).

Sunt rauri mari cu alimentare complexa (din precipitatii si din ape subterane) si cu un regim al scurgerii caracterizat

prin ape mari primavara, ca urmare a topirii zapezilor si a ploilor bogate, ape mici in a doua parte a verii si

inceputul toamnei, debite ridicate la finele toamnei si inceputul iernii, determinate de ploi.

Apele subterane sunt ape freatice, influentate de precipitatii, lipsite de continuitate; uneori se localizeaza la

adancimi foarte mari, in lungul faliilor din fundamentul marginal carpatic. Apar sub forma izvoarelor geotermale la

Felix si Tinca, si izvoare minerale la Lipova.

Vegetatia

Page 92: Romania Pe Regiuni

92

Factorii care au influentat structura actuala a vegetatiei si faunei:

pozitia geografica a acestei regiuni – apar elemente submediteraneene in partea sudica (mojdreanul, liliacul

salbatic, scumpia, carpenul oriental, castanul dulce, alunul turcesc).

conditiile climatice (in functie de care a rezultat o etajare a asociatiilor vegetale);

interventia omului a avut un rol hotarator (o mare parte din paduri au fost defrisate, locul lor fiind luat de pasuni si

terenuri agricole);

Asociatia vegetala predominanta este cea de padure;

etajul stejarului, care la partea inferioara cuprinde specii termofile (cer, garnita, stejar pedunculat), iar la partea

superioara gorun. Se adauga alte specii de foioase: carpen, ulm, tei.

Silvostepa patrunde tentacular, prin specii de stejar pufos si stejar brumariu.

Vegetatia de lunca este reprezentata prin palcuri de salcii, plop, arin.

Fauna

In padurile de foioase intalnim: mistretul si viezurele, precum si unele animale de prada ca: lupul (Canis lupus),

vulpea, pisica salbatica (Felis silvestris), alaturi de specii patrunse fie din silvostepa (iepurele) fie din etajul

coniferelor (caprioara –Capreolus capreolus si veverita). Se adauga o mare varietate de pasari: mierla, pitigoiul de

munte, ciocanitoarea, privighetoarea, pitigoiul, pitulicea, pupaza.

Elemente de fauna submediteraneeana: broasca testoasa, vipera cu corn, scorpionul.

Fauna acvatica cuprinde cleanul si mreana, la care se adauga carasul si platica.

Solurile Sunt strans corelate cu roca, clima si vegetatia.

Sunt soluri argiloiluviale (cenusii si brun-roscate) numite argiluvisoluri.

La contactul cu campia sunt molisolurile (cernoziomuri levigate) specifice silvostepei

In lunci apar soluri aluvionare de lunca.

Populatia si asezarile

Populatia Dealurilor de Vest se caracterizeaza prin densitati relativ reduse (50-75 loc./km2) influentate de migratia

spre centrele urbane mari si sporul natural modest (chiar negativ in partea de sud); se detaseaza zona industriala din

jurul orasului Baia Mare, cu valori ale densitatii de 100-150 loc/kmp.

Populatia romaneasca predomina net. Apar si spatii cu o semnificativa populatie maghiara (in zona Oradea-

Marghita si la Zalau) sau germana (svabi in zona Lipova si Buzias).

Asezarile rurale

1. Dupa modul de distribuire a gospodariilor in teritoriu

satul rasfirat, cu casele printre livezi si podgorii

satul linear sau „drum”, caracteristic in Salaj

satul adunat (in Depresiunea Baia Mare, Simleu, Zalau, Zarand)

2. In raport cu formele de relief:

sate in lungul vailor (in bazinetele de obarsie)

sate pe terase si lunci inalte (Crisul Alb, Crisul Repede, Lapus)

sate pe poduri interfluviale

sate pe prispele acumulative de la contactul campiei cu dealurile

3. Dupa numarul de locuitori:

sate mijlocii (500-1500 moc).

satele mici (sub 500 loc) se afla la obarsia vailor secundare

sate mari (peste 1500 loc) in zonele cu exploatari de petrol, carbune, in vecinatatea oraselor si pe arterele de

comunicatie principale.

4. Dupa funtii:

sate cu profil agricol

o cerealiere si cresterea animalelor – in vecinatatea campiei cu dealurile

Page 93: Romania Pe Regiuni

93

o cresterea animalelor pe dealurile inalte

o pomicole (in N)

o viticole (in Dealurile Banatului)

la N de Crisul Repede, activitatea agricola a satelor se imbina cu exploatari miniere, materiale de constructii, etc.

Asezarile urbane

In interiorul Dealurilor de Vest

Baia Mare (149.000 loc) in Dep. Baia Mare, utilaj minier si principalul centru al metalurgiei neferoase;

Zalau ( 50.000-100.000 loc) situat intre dealurile „jugului intracarpatic (ceramica fina, cauciuc, electronica si

electrotehnica);

Cehu Silvaniei

Simleu Silvaniei (ind. alimentara)

Lipova

La contactul dealurilor cu campia:

Oradea (222.000 loc), la contactul Campiei de Vest cu Dealurile Oradei, situat pe Crisul Repede, mentionat

documentar la 1.113, in prezent renumit pentr unele ramuri industriale (alumina, masini unelte, incaltaminte,

blanarie) si pentru apele termale; constituie si un important centru cultural cu institutie de invatamant superior.

Marghita (confectii si incaltaminte)

Tasnad

Oradea

Pincota

Buzias

Orasele situate in depresiunile-golf:

Alesd

Beius

Ineu

Sebis

Resurse

Dealurile de Vest cuprind o gama larga de resurse ale solului.

Terenurile agricole sunt valorificate in culturi, mai ales pomi-viticole.

Lemnul padurilor este utilizat in industria lemnului, dar si pentru obtinerea de celuloza si hartie prin chimizare.

Apele geotermale ivite din fundamentul marginal carpatic sunt folosite terapeutic (Felix, 1 Mai, Marghita) sau

pentru termoficarea unor cartiere (cartierul Rogerius din Oradea), la incalzirea serelor sau ca apa industriala. Se

pune tot mai mult problema folosirii lor in scopuri energetice.

Din albiile raurilor se exploateaza nisipuri si pietrisuri, utilizate la terasamente, ca balast.

Dintre resursele subsolului:

lignit, in bazinul Barcaului (Voivozi, Varviz-Vărzari, Borumlaca, Popesti, Ip), in Dealurile Crasnei (la Chieşd si

Sărmaşag) si la sud de Lugoj in bazinul Sinersig - Vişag

petrol la Suplacu de Barcau

regiune auro-argintifera la Baia Mare

andezite la Baia Mare

granit la Radna

Activitati industriale

Energia electrica

termocentrala: la Oradea

Page 94: Romania Pe Regiuni

94

hidrocentrala de pe Crisul Repede de la Astileu

Industria constructoare de masini produce:

utilaj minier (Baia Mare)

Metalurgia neferoasa la Baia Mare ( cupru, plumb)

Industria materialelor de constructii produce:

balastiere (in luncile Somesului)

caramida reflactara la Astileu,

ciment, var, placi de azbociment la Chistag

sticla la Poiana Codrului si Tomesti

Industria lemnului:

mobila (Baia Mare, Zalau)

Agricultura

Suprafata agricola reprezinta peste 80 %, iar 40-60 % din aceasta ii revine arabilului,

Fondul funciar al Dealurilor de Vest este deosebit de favorabil culturii plantelor (cereale, plante tehnice,

pomicultura, viticultura), iar suprafetele de pasuni (la care se adauga plantele furajere) pentru cresterea animalelor.

Cultura plantelor

cereale si plante tehnice

pomicultura in Dealurile Buziasului, Tirolului, Lipovei, piemontul Codrului, Salaj;

viticultura se practica in trei podgorii: podgoria Aradului (inclusiv imprejurimile Lipovei), zona viticola din

Dealurile Buziasului si viile dintre Oradea si Satu Mare (Oradea, Diosig, Marghita, Tasnad). Prelucrarea

strugurilor se face in combinate de vinificatie (la Oradea si Pincota), precum si in centre mai mici (Simleul

Silvaniei pentru sampanizare, Lipova, Buzias).

Cresterea animalelor are un caracter variat; se cresc bovine, porcine, ovine, pasari, iar produsele animaliere se

industrializeaza in intrepinderi de profil (produse de carne la Oradea, lactate la Simleul Silvaniei).

Cai de comunicatie si transporturi Magistralele feroviare (1, 2, 3, 4) intersecteaza Dealurile de Vest in lungul unor vai (Timis, Mures, Crisul Repede,

Somes).

1. Bucuresti – Timisoara – Moravita (sau Jimbolia)

2. Bucuresti – Arad -- Curtici

3. Bucuresti – Oradea – Episcopia Bihorului

4. Bucuresti – Satu Mare – Halmeu

Calea ferata Oravita-Bazias, in extremitatea sudica, este cea mai veche din tara.

Prezenta unor noduri de cai de comunicatie in campie (Arad, Oradea, Timisoara, Satu Mare) influenteaza

concentrarea traficului de transporturi.

Soselele de insemnatate internationala urmeaza aceleasi trasee.

1. Bucuresti – Timisoara – Moravita (sau Jimbolia)

2. Bucuresti – Arad – Nadlac

3. Bucuresti – Oradea – Bors

4. Bucuresti – Satu Mare – Halmeu

Drumurile europene:

E60 – de la Hamburg, prin Bors, Oradea si pana la Constanta

E70 – de la Yugoslavia, prin Stamora-Moravita, trecand pri sudul tarii

Transportul aerian : aeroporturi la Baia Mare si Caransebes

Transporturile speciale: reteaua de conducte de gaze naturale ce vine din dealurile Transilvaniei si cea electrica

Turismul

Page 95: Romania Pe Regiuni

95

Obiective naturale:

defileele epigenetice ale Lapusului, Crasnei, Barcaului, Somesului, Crisului Negru, Muresului

izvoarele minerale (Tinca, Buzias)

padurea de castani de la Baia Mare

Obiective antropice

ruine de cetati, castele medievale(Jibou)

biserici din lemn, zone etno-folclorice (Lapus-Chioar, Codrului, Lipova)

centre turistice: Baia Mare, Zalau, Simleul Silvaniei, Oravita

baza balneoclimaterica importanta (Felix, 1 Mai, Tinca, Lipova, Buzias)

Podisul Mehedinti

Limite

Se afla in partea de sud-vest a tarii;

Continua sirul dealurilor subcarparice la vest de Motru;

la V – Dunarea

la E – Motru

la N – M-tii Mehedinti

la S – Pod. Getic; se desparte de acesta prin Dep. Severin si prin Dealurile Cosustei;

Geneza

Podisul Mehedinti reprezinta o unitate de orogen, fiind la origine o treapta inferioara a Muntilor Mehedinti;

Litologia

Este alcatuit din sisturi cristaline si calcare

Relieful Altimetric se desfasoara intre 885 m (Vf. Paharnicul) si 160 m in culoarele de vale dinspre Dunare; altitudinea

medie este de 500-600 m;

se desfasoara de la NE la SV.

interfluvii largi cu infatisari de platouri

vai adanci si inguste.

pe rocile cristaline relief greoi si domol, cu aspect montan;

pe calcare - relief carstic. Exocarstul este alcatuit de campuri de lapiezuri, doline, polii (Zaton si Ponoarele), vai

seci antitetice (la Topolnita, Ponorel), poduri naturale (Podul Natural de la Ponoare) . Endocarstul este reprezentat

de mai multe pesteri (Topolnita etc.)

Clima este temperat-continentala cu influente submediteraneene

Factorii care influenteaza clima:

Pozitia geografica in sudul Muntilor Mehedinti (caracter de "adapost", pe ansamblu);

Frecventa mare a maselor de aer sudice, vestice si sud-vestice (umede si calde)

Relieful, prin altitudine introduce modificari locale: scaderea temperaturilor si cresterea precipitatiilor o data cu

nivelul altimetric si apropierea de munte.

Fenomene de foehn, masele de aer oceanice ajungand in Pod. Mehedinti mai putin umede si usor incalzite.

Existenta culoarelor de vale adanci si inguste etc.

Page 96: Romania Pe Regiuni

96

Regimul termic:

- valori medii anuale 8-10 °C, in Ianuarie -2°C, in iulie 20 °C

Precipitatiile

- valoarea anuala : 800-1000 mm

Vanturile

- austrul – o componenta meditereaneeana, cald si uscat vara, ploios iarna; bate dinspre S-V;

Apele Raurile sunt scurte, cuprinzand afluenti directi ai Dunarii (Bahna si Topolnita) sau afluenti ai Motrului

(Cosustea); proveninta apelor este pluviala;

Lacurile:

Zaton – lac carstic, format temporar in amonte de pestera Ponoare

lacul de acumulare de la Portile de Fier I

Apele freatice se afla la baza depozitului de versant, a scoartei de alterare si in rocile sedimentare; in sectoarele cu

calcare lipsesc sau au debite foarte mici.

Vegetatia

Factorii care influenteaza vegetatia:

clima – masele de aer sud-vestice determina aparitia unor specii submediteraneene.

fragmentarea - pe vai reci si in depresiuni se produc inversiuni de vegetatie, esentele termofile uracand pe culmi,

iar cele de clima rece coborand pe vai reci, umbrite.

altitudinea – vegetatia se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.

o Asociatia vegetala predominanta este cea de padure

etajul stejarului (sub 500 m) alcatuit din specii termofile: cer, garnita, stejar pedunculat, la partea inferioara si gorun

la partea superioara. Se adauga alte specii de foioase: carpen, ulm, tei.

etajul de amestec stejar-fag se afla intre 500-700 m

etajul fagului la peste 700 m

Vegetatia azonala In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica, de lunca, compusa din:

stuf, papura, rogoz, cu palcuri de salcii, plop, arin.

Fauna

In padurile de foioase intalnim: mistretul si viezurele, precum si unele animale de prada ca: lupul (Canis lupus),

vulpea, pisica salbatica (Felis silvestris), alaturi de specii patrunse fie din silvostepa (iepurele) fie din etajul

coniferelor (caprioara –Capreolus capreolus si veverita). Se adauga o mare varietate de pasari: mierla, pitigoiul de

munte, ciocanitoarea, privighetoarea, pitigoiul, pitulicea, pupaza.

Specii submediteraneene:broasca testoasa, vipera cu corn;

Fauna acvatica cuprinde cleanul si mreana.

Solurile Sunt strans corelate cu roca, clima si vegetatia.

Sunt soluri argiloiluviale (cenusii si brun-roscate) numite argiluvisoluri

Favorizate de climatul racoros si umed si de existenta padurilor de fag apar solurile brune si brune acide de padure

(cambisoluri)

In lunci soluri aluvionare de lunca.

Pe calcare - rendzine

Populatia Numarul locuitorilor a inregistrat o scadere datorita plecarilor definitive in centrele industriale limitrofe: Tg. Jiu,

Drobeta Turnu Severin sau in bazinele carbonifere Motru, Rovinari

Densitatea - sub 30 locuitori/Km2

Page 97: Romania Pe Regiuni

97

Asezari Sate mici sub 500 locuitori(circa 65% ) cu structura risipita dar si o usoara tendinta de adunare (Balta, Gornovita)

Orasele Baia de Arama (sub 10.000 locuitori si Drobeta Turnu Severin (peste 100.000 loc)

Resurse naturale

calcar prelucrat in var

gresie

sisturi cristaline utilizate ca materiale de constructii

minereuri de cupru

Agricultura

Fondul funciar este format din:

45% suprafata agricola -terenurile arabile (35 % din agricol) se cultiva cu porumb, grau, secara, cartofi

livezi cu pruni, meri, ciresi

suprafate cu pasuni si fanete, baza furajera pentru cresterea si bovinelor

Industria

calcar (Baia de Arama, Ponoare)

lemn de foiase ( bazinul superior al Bahnei si Cosustei)

ateliere de olarit, textile, prelucrarea lemnului (industria mica)

Comunicatiile magistrala feroviara Bucuresti-Drobeta Turnu Severin-Timisoara;

drumul european E70 Bucuresti-Timisoara;

un alt drum modernizat leaga orasele Drobeta Turnu Severin si Baia de Arama

pe Dunare se desfasoara transportul naval, Drobeta Turnu Severin fiind unul din principalele porturi fluviale ale

tarii

Turismul obiective naturale: pestera Topolnita, podul natural de la Ponoare, padurile de liliac

obiective antropice de interes istoric si cultural sunt concentrate la Drobeta Turnu Severin

Podisul Getic

Asezare geografica si limite Valea Dambovitei in E

Valea Dunarii si un sector al Campiei Romane (Campia Blahnitei), in V

Subcarpatii Getici in N

Podisul Mehedinti in NV

Campia Romana in S.

Geneza

Se suprapune peste doua unitati structurale separate de falia pericarpatica (Pitesti-Filiasi-Strehaia-Drobeta Turnu

Severin)

o in N se afla depresiunea Getica (avanfosa carpatica formata la inceputul neozoicului in fata Carpatilor Meridionali

(aflati in ridicare), are fundament carpatic, dar si de platforma, alcatuit din roci cristaline si roci granitice.

o In S este Platforma Valaha, formata din sisturi mezometamorfice strabatuta de granite si alte magmatite

proterozoice. Peste ele se afla o suprastructura sedimentara acumulata in cadrul mai multor cicluri de sedimentare

Page 98: Romania Pe Regiuni

98

O data cu inaltarea Carpatilor, ca urmare a ultimelor faze orogenetice din Neozoic, raurile carpatice au devenit

active si au acoperit o mare parte a Depresiunii Getice cu o larga cuvertura de nisipuri si pietrisuri, depuse intr-un

regim fluvio-lacustru (pietrisurile de Candesti), transformand intreaga regiune intr-un imens piemont – Piemontul

Getic.

Ulterior extremitatea sa nordica a fost supusa tectonizarii si indepartarii cuverturii piemontane, generand

Subcarpatii Getici, restul regiunii piemontane ramanand un vast platou, fragmentat de ape – Piemontul Getic.

Litologia

In litologia acestei unitati predomina rocile friabile: marne, nisipuri, pietrisuri; pe alocuri apar intercalatii de

carbune;

Relieful

Caracteristici morfografice si morfometrice

podisul prezinta o cadere lenta de la nord la sud, in concordanta cu retragerea apelor lacului in pleistocen si cu

ridicarea usoara a partii nordice

in nord (unde fragmentarea torentiala este mai intensa) altitudinile depasesc usor 600 m si ajung in sud la 200-300

m (interfluviile sunt mai putin inalte , mai slab fragmentate, netede);

inaltimile cresc de la V la E (300m in Dealurile Cosustei, 400m in Gruiurile Jiului, peste 500 m in Podisul

Oltetului si Podisul Cotmenei, peste 700 m in Podisul Candesti).

valoarea cea mai ridicata (772 m) este in Dealurile Argesului

o altitudinile minime sunt in culoarele vailor principale (Olt, Jiu, Arges) si in S la contactul cu campia (sub 200 m)

vai alohtone largi, cu lunci si terase separa marile unitati; culoarele de vale se largesc treptat de la N la S

vaile autohtone apartin la 3 generatii :

prima isi are obarsia la contactul cu subcarpatii, sau in cadrul acestora

a doua, la altitudinile de 350-450 m (centru podisului)

a treia, cea mai noua, in vecinatatea campiei

intrefluviile sunt netede, au latime ce creste de la N (sub 1 km) spre S (cativa Km); se prezinta ca o inmanunchere

de culmi deluroase, infatisare ce se datoreste dispunerii in evantai a retelei de vai. Apele se aduna in manunchiuri,

caracteristice fiind confluentele de pe Jiu (la Filiasi) si de pe Arges (la Pitesti);

luncile sunt bine dezvoltate, au latimi mari (sute de m sau chiar km) pe vaile principale si chiar la confluente;

racordul cu versantii sau fruntile de terasa se face prin acumulari coluvio-proluviale

terasele la raurile mari sunt paralele cu albia actuala; sunt terase aluviale cu nisipuri si pietrisuri marunte; peste

stratul de aluviuni sunt materiale groase, coluvio-proluviale si conuri de dejectie extinse pe podul terasei

versantii sunt abrupti, concavi, taiati in pietrisuri si nisipuri slab cimentate in N (cu caracter de cueste) si in

depozite loessoide in S; baza lor este acoperita de materiale coluvio-proluviale, care uneori inainteaza pana aproape

de jumatate

in sectorul de N, fragmentarea este mai intensa (peste 1 km/kmp), iar energia de relief este peste 100 m.

Relieful structural

panzele de pietrisuri inclina spre S

pe ansamblu, se trece de la un monoclin la o structura tabulara evidenta in jumatatea dinspre Campia Romana

adancimea retelei de vai a dus la:

in sectorul N monoclinal, se individualizeaza interfluvii asimetrice (cueste), vai obsecvente, subsecvente,

in sectorul S tabular, sunt caracteristice platouri aproape orizontale

cele mai multe vai din primele generatii se desfasoara in concordanta cu sensul inclinarii stratelor; vai principale

consecvente spre SV

Modelarea actuala

in regiunea N, pe versantii cu panta mare, cu alternante de straturi de nisip, pietris, argile, se produc alunecari,

curgeri noroioase, torentialitate si siroire

in C si S, relieful mult mai aplatizat si dezvoltarea larga a podurilor interfluviale fac ca degradarile sa fie reduse

Subunitatile geografice

Podisul Strehaia (alt max 396 m)

Page 99: Romania Pe Regiuni

99

o se desfasoara in V, intre Motru si Dunare, fiind incadrat in NV de Podisul Mehedinti si in Sud de Campia Olteniei

o culmi prelungi, orientate N-V/S-E, alcatuite din nisipuri si marne ce favorizeaza alunecari de teren si eroziune

torentiala;

Subunitati

Culoarul depresionar mehedintean, Platforma Husnitei, Platforma Balacitei

Gruiurile Jiului (alt max 425 m)

o sunt incadrate de culoarele vailor Motru in V si Gilort in E

o formeaza un ansamblu de dealuri prelungi si coboara de la peste 400 m in N la 300 m in S.

Podisul Oltetului (alt max 640 m)

o cea mai mare subunitate a Podisului Getic

o desfasurat intre Gilort-Jiu in V si Culoarul Oltului in E

o strabatut de Oltet

Podisul Cotmeana (alt max 657 m)

o este cuprins intre Olt, Topolog si Arges

o se continua in N-V dincolo de Topolog, cu Dealul Negru

Dealurile Argesului (alt max 772 m)

o sunt incadrate de Arges si Argesel

o se prezinta ca o asociere de culmi inguste, prelungi, ce inainteaza printre afluentii dispusi in evantai ai Argesului;

Podisul Candesti (alt max 745 m)

situat intre Arges, Argesel si Dambovita

interfluviile au forma plata deoarece cuvertura nisipurilor de Candesti este bine dezvoltata

Clima temperat continentala – climat de dealuri

Factori:

1. o circulatie extrem de activa din V, S si SV (activitate ciclonala mediteraneana); doar la E de Olt se simte influenta,

mai ales iarna a maselor estice anticiclonale

2. efecte foehnale in extremitatea V, legate de circulatia aerului V peste Muntii Banatului si Podisul Mehedinti

3. altitudinea impune o etajare a unor parametri climatici; intre regiunile joase, vecine campiei si cele inalte exista o

diferenta ternica de 1-1,5 * C

4. fragmentarea – in vai areale de adapost si nu culoare de producere a inversiunilor de temperatura

Elemente climatice

temperatura medie anuala 8 -10oC

temperatura medie a lunii iulie variaza intre 19 o

C in NE si 22 o

C in SV

temperatura medie a lunii ianuarie -0,9 o

C la Drobeta Turnu Severin si -2,5, -3 o

C in NE

precipitatiile anuale variaza intre 500 mm si 700 mm/an

vanturi –austrul, o componenta mediteraneeana, cald si uscat vara, ploios iarna;

Apele

Raurile

o cele mai mari rauri sunt:

Jiu – 120 km, panta medie 0,59 ‰

Olt -79 km, panta medie 1,2 ‰

Arges – 44 km, panta medie 3,4 ‰

Vedea etc

o densitatea retelei hidrografice

o valoare medie de 0,3-0,4 km/kmp

o regimul scurgerii este dependent de alimentarea nivo-pluviala la V de Oltet si pluvio-nivala la E de Oltet

o Jiul are un debit mediu multianual de 50,5 mc/s la intrare si 91,4 mc/s la iesire

o Oltul are un debit de 145 mc/s in N si 160 mc/s in S

o fenomenul de secare este caracteristic pentru majoritatea raurilor autohtone

Page 100: Romania Pe Regiuni

100

Lacurile

o predominant de origine antropica: benturile, indeosebi in Podisul Cotmeana, 6 lacuri pe Olt, 4 pe Arges, pentru

regularizarea scurgerii, irigatii, alimentare cu apa, hidroenergie

Apele subterane

o se afla la adancimi diferite , in depozite de pietris si nisip aflatde deasupra unor nivele de argila cu desfasurare

discontinua

o panzele freatice folosite in alimentarea populatiei se afla in terase, luncile inalte si la baza pietrisurilor de candesti

o apele de adancime sunt mineralizate, unele avand caracter artezian

Vegetatia si animalele o exista numeroase elemente sudice si submediteraneene in SV si euroasiatice in E

o in S , la contactul cu campia (Podisul Oltetului, Podisul Cotmenei) predomina padurile de garnita, indeosebi pe

solurile argiloase; cer pe soluri usoare (in Podisul Balacitei), spre N ele se imbina si intra in amestec cu gorunul,

ulmul, parul, marul etc

o in C si spre N (Podisul Motrului, Podisul Oltetului, Dealurile Argesului, Podisul Cotmeana) gorunul devine specia

principala;

o in luncile raurilor zavoaie cu plop, salcie, arin, sanger, etc.

o fauna bogata cu elemente ce au patruns din campie, dar si specii sudice (vipera cu corn, broasca testoasa, etc.),

submediteraneene si balcanice

Soluri o solurile apartin clasei argilo-iluviale: soluri brune, de la slabluvice la luvisoluri albice – pe podurile interfluviale si

pe terase

o soluri slab si mediu pseudogleizate pe depozitele cu argila si vertisoluri intre Olt si Jiu

o pseudorendzine pe substat marnos

o soluri brune-acide pe nisipuri si pietrisuri

o soluri gleice in microdepresiunile din deluviile de alunecare

o erodisoluri pe pantele mai mari supuse siroirii si spalarii

o soluri aluviale in lunci

Populatia si asezarile o 1,1 milioane locuitori

o cele mai importante concentrari ale populatiei sunt in culoarele vailor Jiu, Olt, Arges si pe principalii lor afluenti,

iar cele mai mici concentrari – pe campurile piemontane

o densitatea populatiei – valoarea medie -80 loc/kmp

o sporul natural – valoarea medie = -1,6 ‰

o valori mai ridicate sunt in asezarile din culoarele vailor mai importante si in orase si destul de mici in satele situate

in N unitatilor de podis in bazinele de receptie ale unor vai departate de reteaua principala de cai de comunicatie

o cea mai mare parte din forta de munca a fost si este in agricultura

o migrarea s-a produs la nivelul populatie tinere (absorbita in activitatile economice) de la sate spre orasele din podis

(Drobeta Turnu Severin) sau din regiunile vecine (Tg. Jiu, Craiova, Slatina, Rm. Valcea)

o in mediul rural aproape 1/5 din populatie depaseste 60 ani

Asezarile

o asezarile rurale: cele mai numeroase se afla in culoarele vailor (Olt, Jiu, Arges, Motru, Oltet), pe terase, glacisuri,

conuri de dejectie

o majoritatea satelor depasesc 500 locuitori si au profil economic variat (culturi cerealiere, cresterea animalelor,

pomicultura, etc.)

o satele situate in bazinele de receptie torentiale, la partea superioara a versantilor, se desfasoara pe suprafete mai

mici, sunt rasfirate, au un numar mic de locuitori si un profil economic restrans

o cele mai mari asezari (peste 1500 loc.) sunt cele aflate la contactul cu campia, in vecinatatea oraselor, a cailor de

comunicatie modernizate, dar si in ariile principalelor exploatari miniere si petrolifere

o asezarile urbane:

8 orase :

Drobeta Turnu Severin (municipiu, cu profil economic complex)

Page 101: Romania Pe Regiuni

101

Motru, Colibasi, Dragasani (intre 25000-50000 locuitori, functie industriala)

Strehaia, Filiasi,Scornicesti, Topolveni (intre 10000-25000 locuitori, functie agricola)

orase limitrofe:

Craiova, Slatina, Pitesti, Rm. Valcea, Tg. Jiu

Activitatile economice Resurse ale solului si subsolului

o aproape 2/3 din suprafata podisului reprezinta terenuri agricole, in special in C si S

o paduriea ocupa 28 % (fiind dominanta in N)

Resurse de subsol

o lignit, petrol, gaze

Agricultura

o se practica pe 64 % din suprafata podisului, cu pondere foarte mare in C, S si in culoarele vailor principale;

o cerealele (grau, porumb, orz, secara) in podisurile Balacitei, Oltetului si Cotmeana

o legume – in apropierea marilor centre urbane

o floarea-soarelui – in podisurile Oltet, Codmeana si Balacita

o livezile

pruni, meri in C si N

ciresi, visini in S

o vita de vie – in Culoarul Oltului – podgoria Dragasani, in S Podisului Candesti – Podgoria Stefanesti

o cresterea animalelor – se bazeaza pe pasuni si fanete in N (ovine, bovine, caprine) si pe culturi furajere (pajisti de

lunca) in S (bovine, ovine, porcine)

Industria

o lignit exploatat in sistem de cariera sau mina la Husnicioara, Motru, Jilt, Alunul-Cucesti

o centre de prelucrare: Lupoaia, Pleostina, Leurda, Alunul, Berbesti etc.

o zacamintele de petrol si gaze sunt concentrate la Balacesti, Zatreni, Iancu Jianu, Vedea, Mosoaia, Poiana Lacului,

Hulubesti, Bogati, Topoloveni, Aninoasa etc.

o termocentrale: Turceni, Rogojelu, Isalnita

o hidrocentrale: Ionesti, Prundu, Dragasani etc. pe Olt si Zigoneni, Merisani etc. pe Arges

Industia constructiei de masini si prelucrarea metalelor

o nave fluviale,vagoane – Drobeta Turnu Severin

o autoturisme de oras “Dacia” - Colibas

Industria chimica

o Drobeta Turnu Severin, Dragasani, Scornicesti

o combinat de celuloza si hartie la Drobeta Turnu Severin

o fabrici de cherestea, parchete – Cotmeana, Filiasi etc.

o intreprinderi textile pe baza de lana, bumbac la Drobeta Turnu Severin, Scornicesti, Strehaia, Dragasani etc.

Industria alimentara

o unitati de panificatie, vin, bere, conserve de carne, legume si fructe, produse lactate la : Drobeta Turnu Severin,

Dragasani, Scornicesti, Strehaia, Topoloveni etc.

Caile de comunicatie si transporturile o patru artere feroviare :

pe Jiu: Craiova-Drobeta Turnu Severin, cu ramificatie de la Filiasi spre Tg. Jiu

pe Olt: Piatra Olt, Rm. Valcea,

pe Arges: Pitesti, Campulung-Curtea de Arges

o reteaua rutiera densa desfasurata in lungul vailor, cu concetrari spre Jiu, Olt, Arges

Potentialul turistic o vestigii istorice si numeroase elemente de cultura populara

o peisaje inedite din luncile Oltului, Jiului, Dunarii

o lacurile amenajate si palcurile de padure

o Castrul Roman, ruinele piciorului Podul lui Traian, Cetatea Medievala in Drobeta Turnu Severin

o Manastirea Strehaia, Manastirea Cotmeana, parcul dendrologic Mihailesti, casa memoriala Liviu Rebreanu etc.

Page 102: Romania Pe Regiuni

102

Podisul Dobrogei

Asezare geografica si limite o situat in SE tarii, incadrat in N si V de Dunare, in E de marea Neagra, iar in S, ca unitate naturala, depaseste granita

cu Bulgaria.

ALCATUIRE GEOLOGICA SI EVOLUTIA PALEOGEOGRAFICA

o unitate de platforma realizata treptat din proterozoicul inferior pana la inceputul mezozoicului, prin sudarea a trei

subunitati cu pozitie S,centala,N

o formarea a inceput in proterozoicul inferior , cand in extremitatea sudica functiona un geosinclinal

o in urma orogenezei Kareliene, aici rezulta un relief exondat, iar in Dobrogea Centrala si de Nord se dezvolta arii

geosinclinale. In proterozoicul superior (orogeneza Baikaliana)unitatea sudica se fracmenteaza in mai multe

blocuri, iar Dobrogea Centrala se cuteaza si exondeaza. Uscatul unitatii sudice era format din gnaise granitice si

sistri cristaline mezometamorice, iar unitatea centrala din sisturi cristaline mezometamorfice si sisturi verzi

o in proterozoicul superior-paleozoicul mediu, aceste unitati devin rigide, iar aria geosinclinala se pastreaza in NV.

Miscarile hercinice produc aici:

cutarea formatiunilor paleozoice pe directia NV-SE

dezvoltarea de magmatite care dau mase importante de granite anfibolice (centrul muntilor Macin) si granite

alcaline (Turcoaia)

separarea a trei subunitati cu evolutie ulterioara diferita:

Macin in NV

Tulcea

Babadag

dupa consolidarea fiecarei unitati si subunitati acestea au devenit rigide, suferind ridicari sau lasari cu amploare

diferita si pe durata diferita, ca urmare, fazele de exondare si ridicare au alternat cu faze de imersie , cand s-au

acumulat depozite sedimentare, deci, in cadrul lor sedimentar se pot structura un fundament cristalin si o

suprastructura sedimentara, cu depozite de mai multe cicluri, astfel in Dobrogea exista o mare diversitate

petrografice:

roci cristaline proterozoice, mezo si epimetamorfice

roci paleozoice (Dobrogea de N), formate din sisturi argiloase, cuartite, calcare, conglomerate si magmatite

granitice

roci mezozoice calcaroase, dar si cu conglomerate: gresii in faciesuri litorale

in zona Tulcea cu eruptiv de diabaze si porfire

roci neozoice se impun in Dobrogea de S, unde la suprafata apare placa de calcar sarmatian

la suprafata pe o mare parte a teritoriului dobrogean exista loes si depozite loesiene, cu grosimi de la cativa metri la

aproape 20 m, mai groase pe laturile de V si E, in depresiuni si vai, si mai subtiri pe platourile interfluviale.

Materialul provine din aluviuni din Lunca Dunarii, materiale fine de pe platforma continentala, din dezagregarea in

loc a rocilor. Transportul prafurilor s-a facut eolian, in Dobrogea de S, sau complex in rest, prin procese eoliene si

deluviale.

o In concluzie:

In Dobrogea de S, puternic fragmentata in mai multe blocuri denivelate; denivelari infaptuite pana in mezo-cretacic

si au antrenat depozitele din ciclurile vechi de sedimentare; sedimentul neozoic de deasupra are o structura

tabuilara, cu usoare boltiri sau flexuri

In Dobrogea Centrala, sisturile verzi sunt prinse intr-un sistem de anticlinolii si sinclinolii, cu cute strans simetrice,

orientate V-E, doar in N, la contactul cu unitatea Babadag, miscarile au imprimat cutelor si o miscare NV-SE.

Sedimentarul care le ocupa a suferit doar ondulari largi (cute cu orientare oblica fata de cea a fundamentului).

In Dobrogea de N, ies in evidenta orientarea NV-SE a cutelor date de miscarile hercinice si ondularea

sedimentarului mezozoic (in special in Podisul Babadagului).

o neotectonica cuaternara s-a caracterizt prin lasari slabe spre E, in jumatatea N si o ridicare usoara in cea SV, in

holocen

Page 103: Romania Pe Regiuni

103

Relieful

Caracteristici morfometrice si morfografice

o altitudine medie = 125 m

o inaltimile cele mai mari se gasesc in NV, in Culmea Pricopan, (Vf.Tutuiatu – 467m)

o in NV Dobrogei se afla concentrate culmile si dealurile izolate ce depasesc 300 m.

o in centrul si SV podisului, se intalnesc inaltimi de 100 si 200 m, iar sub 100 m, in partea de est si intre Cernavoda si

Constanta, restul apartin inaltimilor de 200-300 m.

Structura orohidrografica

o in partea de N, interfluviile se dezvolta frecvent sub trei forme: culmi rotunjite pe conglomerate si gresii, creste pe

cuartite si o suita de varfuri rotunjite, separate de vai adanci.

o In Centrul si S podisului se desfasoara interfluvii plane, care formeaza platouri intinse, doar catre Dunare,Casimcea

si Carasul fragmentarea mai intensa a dus la aparitia unor platouri mai inguste.

o Vaile principale in jumatatea N sunt orientate spre mare, iar in cea sudica, spre Dunare. Prezinta frecvent doua

sectoare diferite ca infatisare: la obarsie abunda reteaua de vaiugi si viroage, care imprima culmilor limitrofe o

fragmentare accentuata, urmeaza un culoar larg care se deschide tot mai mult spre Dunare sau mare, care uneori

capata infatisarea unor golfuri depresionare

o pe fundul vailor, albia este ingusta, iar de la ea, lateral se dezvolta glacisuri largi

o in roci dure, loes si pe fronturi structurale,panta este mare, iar fragmentarea torentiala inregistreaza valori ridicate

(peste 2km/kmp)

o versantii taiati in roci sedimentare cu rezistenta mica, s-au care corespund partial suprafetelor structurale au pante

mai reduse si sunt mai slab fragmentati

o energia de relief majora inregistreaza valori mari in N si V, datorita vecinatatii fluviului (200-300m) pe cand spre

mare si spre S este sub 50m.Valori reduse sub 100 m sunt in lungul vailor principale

Treptele de relief. Suprafetele de nivelare

o in Dobrogea se poate vorbi de o plenipena rezultat al unei indelungate evolutii policiclice si poligenetice ca reteaza

formatiuni de varste extrem de diferite (de la precambrian la sarmatian)

o pediplena are inaltimi diferite ca urmare, pe de o parte a ridicarii cu intensitati diferite a compartimentelor

Dobroogei in pliocen si cuaternar, iar pe de alta pare datorita rezistentei diferite a rocilor la atacul eroziunii

romanian-pleistocene

o in ultima parte a acestui interval s-a creat si terasa de abraziune lacustra semnalata de C Bratescu in coltul de SV al

Dunarii; in intervalul romanian-pleistocen superior, in Dobrogea de N si Centrala (partial) s-au individualizat

pedimente cu altitudini diferite, dar in general sub 140 m.

o in pleistocenul superior, cea mai mare parte a Dobrogei este acoperita de formatiuni loessoide , aceasta a fosilizat

atat pediplene cat si pedimentele;

in multe locuri indepartarea lor a dus la scoaterea la zi a suprafetelor respective

Terasele (de abraziune si fluviatile)

o E. de Martonne identifica doua trepte la 20-30 m si 60-80 m aflate pe dreapta Dunarii, in amonte de Tulcea

o I. Radulescu identifica 3-5 terase in bazinului raului Casimcea

o Grigore Posea si colaboratorii (1982) identifica o singura terasa de abraziune la 2-4 formata in timpul trangresiunii

din holocen.

o Celelalte trepte sunt fie prin modelare in loess (tasare, sufoziune, deplasari) fie trepte litologo structurale

o in privinta teraselor de pe principalele vai existenta lor nu se confirma totdeauna; sigur exista o trasa la 2-5 m si o

trepata locala la 10-15 m.

o cele mai multe dintre trepte sunt insa glacisuri sau au caracter litologo structural

Luncile

o latimele cresc din amonte (150-250m) in aval (adesea ajung la peste km)panta generala scade de la 2-3 m/km la 0,5-

0,1m/km.

o Depozitele din lunca ating spre varsare 8-20 m, cu doua complexe (inferior cu lentile de argila si superior -

argilonisipos)

o contactul luncilor cu versantii este marcat de poale coluvio-proluviale;

Page 104: Romania Pe Regiuni

104

o o parte din cursul inferior al raurilor este transfiormat in limanuri fluviatile (SV Dobrogei) si fluvio-maritime, ca

urmare a bararii gurilor de varsare cu aluviuni aduse de Dunare sau a crearii de cordoane litorale in ultima

transgresiune (valaha).

o O parte din limanurile fluviatile se afla intr-o faza avansata de colmatare

o Realizarea sistemului de irigatii, cat si a caii navigabile prin Centrul Dobrogei a dus la modificari importante in

fizionomia luncilor si limanurior

Modelarea actuala

o diversitatea petrografica, varietatea pantelor si conditiilor climatice determina: siroire, torentialitatem, spalare in

suprafata (pe versantii cu panta mai mare)tasara si sufoziune, pe loessuri, alunecari, prabusiri, suropari, si procesele

din lungul tarmului (faleza si plaja)

Relieful structural si petrografic

o vai axate pe sinclinale (Luncavita, Slava), sau pe anticlinale (Valea Alba)

o depresiuni in anticlinale (Megina,Boclugea),vai desfasurate pe contacte in lungul faliilor (Valea Adanca,

Peceneaga, Fantana Mare)

o depresiuni tectonice (Nalbant, Cerna-Mircea Voda)

o culmi alungite si martori de eroziune rotunjiti pe roci vulcanice

o creste pe sisturi cuartitice (Pricopan)

o exocarst in calcare triasice, jurasice, cretacice, lapiezuri (Dealurile Tulcei, Podisul Babadag); doline si polii (Negru

Voda, Mereni), chei si canarale (Canareaua lui Olteanu, C. Harsova, Chei Feti)

o endocarst (pesteri pe Valea Mangaliei, Sevendic si Vederoasa , Pestera Movile)

o carst fosil in calcare situate la nivele diferite (in Dobrogea de S)

Subunitatile geografice

o Dobrogea de N

o Dobrogea Centrala

o Dobrogea de S

Dobrogea de Nord

incadrata de Lunca Dunarii in V si , care are usoare patrunderi in depresiuni; in E de la Unirea, limita trece pe la

Zebil – Enisala, ocolind Lacul Babadag), Jurilovca-Geamulia; in sud urmeaza aliniamentul Peceneaga-Camena

reprezinta un rest al unor vechi munti cutati in faza hercinica (NV)

are cele mai mari inaltimi din Dobrogea, fragmentarea cea mai bogata si asocierile cele mai diverse ale declivitatii

regiunea cea mai impadurita din Dobrogea (gorun, tei, carpen)

numarul cel mai mare de sate mici (majoritate cu functie agricola) (cereal-viticola, cerealier-animalier-viticola)

asezari mari (peste 2000 loc), unde functia agricola se imbina cu cea industriala si de servicii (Mahmudia, Somova,

Luncavita, Greci)

industrie metalurgica in Tulcea, industrie alimentara, constructii de masini, materiale de constructii (Tulcea si

centrle limitrofe)

in NV, culturi de cereale, floarea soarelui,soia, cresterea bovinelor.

In podisul Babadag – cresterea animalelor si cultivarea porumbului, secarei, orzului, graului

in N ( Isaccea – Niculitel ) -cereale,viticultura, cresterea animalelor

in N-V cresterea animalelor si viticultura

in S culturi cerealiere si zootehnie (oi)

exista 4 orase:

Tulcea(Aegyssus)-centru industrial, cu accent pe industria grea si alimentara

Babadag (Vicus Novis)-centru agro-industrial

Macin (Arrubium)-functii mixte industrial agrical

Isaccea (Novoidunum)-functie agrara industriala

in Dobrogea de N exista urmatoarele subunitati:

Page 105: Romania Pe Regiuni

105

Muntii Macin- incadrati intre Dunare(Vsi N)si de culoarul Luncavita-Lazava(E);se separa in:Culmea Pricopan

(centru) ,Dealul Megina-Priopcea (V) si Dealul Boclugea (E) intre care se intercaleaza vai longitudinale sau

depresiuni (Jijila, Greci, Cerna -Mircea Voda in V si Luncavita-Talita superioarra in E)

Podisul Niculitel -se desfasoara intre vaile Dunarea (N),Telita(E), contactul cu Depresiunea Nalbant,Valea

Taitei(S) ,Vaile Lazovei si Luncavita (V)

Dealurile Tulcei ocupa jumatatea NE a Dobrogei de N, inaltimea medie de 80-120 m , in lungul careia se ridica

mai multe varfuri rotunjite la peste 180 m altitudine.

Podisul Babadagului- se desfasoara in S Podisului de N, de la Dunare la Lacul Razim.Limita de N o formeaza S

Depresiunii Nalbant si culoarul Taita-Mircea Voda, iar la S culoarul vailor Aiorman- Slava Rusa. Inaltimile scad de

la V (400 m in dealurile Atmageea) spre SE (30-40 m la Capul Dolojman, deasupra Razelmului)

Podisul Dobrogei Centrale

se desfasoara pe aria sisturilor verzi, deci intre aliniamentele faliilor (Peceneaga-Camena) si Topalu-Casaul (in N).

structural, peste sisturile verzi urmeaza calcare si conglomerate calcaroase, apoi depozite loessoide si loessuri;

in peisajul morfologic se impun:

podurile largi, care coboara de la 250-300m (in sectorul Central N), la sub 100m (spre S, SV si SE),

desfasurarea radiala a vailor care se orienteaza spre mare (Dunarea, Casimcea)

prezenta martorilor de eroziune

treptele de langa Dunare, mare si din bazinul Casimcei sunt interpretate ca nivele de eroziune

relieful carstic, din sectorul Topalul-Stupina si din bazinul superior al raului Casimcea.

In N silvostepa , in Centru si S-stepa

densitatea populatiei= 20-40 loc/kmp

orase: Harsova(Carsium)= peste 10900 loc(1996)- functie agricola, comerciala si industriala

in productia agricola predomina cea de porumb, floarea soarelui,viticultura

se cresc oi

Subunitati:

Podisul Casimcei, cu altitudini ce scad din N (300m), spre S(sub 250 m)

Podisul Daeni-Harsova (V)

Podisul Istriei (E)

Podisul Dobrogei de Sud

se desfasoara la S de aliniamentul faliei Topalul-Tasaul

structural se suprapune platformei Dobrogei de S

miscarine neotectonice cuaternare a inaltat sectorul SV mai mult, determinand inaltimile actuale (150-200m),

caracterul antecedent al majoritatii vailor Dunarene si indirect fragmentarea mai accentuata a acestui sector

in relief se impun: interfluviile plate, vaile evazate la obarsii si care in aval se adancesc treptat, creand in loess un

fel de canioane care se largesc si capata uneori un caracter depresionar, versantii la vaile mari se termina prin

glacisuri

reteaua de rauri se desfasoara spre V,NV si E, cele care ajung la Dunare se termina in limanuri fluviatile, iar cele

dinspre mare in lagune sau limanuri fluvio-maritime

in SV, Podisul Oltinei (eroziunea torentiala se imbina cu sufoziunea, tasarea, alunecarile, spalarea

in Centru , siroirea, spalarea in suprafata, tasarile si procesele carstice

in SV (Podisul Oltinei), densitatea mare asezarilor, iar comunele depasesc 3000 locuitori

in Centru(Podisul Cobadin) satele mai rare si locuitori mai putini

in N (Valea Carasului) si pe litoral asezarile sunt mai extinse, aici se afla si cele 9 orase:

Cernavoda

Medgidia

Constanta

Eforie

Techirghiol

Mangalia

Navodari

Page 106: Romania Pe Regiuni

106

Ovidiu

Negru Voda

culturi cerealiere , viticultura, pomicultura, cresterea oilor si a bovinelor

industria constructiilor de masini, chimica, materialor de constructii, alimentara, etc. in lungul axei Cernavoda-

Carasul

marea, canalul, Dunarea, reteaua feroviara si rutiera asigura o intensa activitate de transport, mai ales in jumatatea

de N si litoral

subunitati : Podisul Medgidia(in N), Podisul Oltinei (SV), Podisul Cobadin (Centru), Podisul Mangalia (E)

Clima

o climat continental cu nuante de excesivitate accentuate

o se incadreaza in tinutul climatic de campie , doar sectorul N si NV, unde inaltimile depasesc 300 m , face parte din

tinutul climatic al dealurilor joase

o factorii care determina caracteristicile climatice

o o cantitate mare de radiatie solara (125 Kcal/cmp/an)(maxima in iulie=20 Kcal/cm)legata si de o durata de

stralucire a soarelui de 2200-2500 ore

o deschiderea larga spre N,E si S, determina o frecventa mare a maselor de aer de pe aceste directii

o existenta bazinului Marii Negre, catre care se concentreaza activitatea ciclonala, indeosebi a celei din Marea

Mediterana

o existenta baltilor Dunarii si a Deltei Dunarii care determina modificari locale in zonele vecine, in regimul

parametrilor climatici si in cel al unor fenomene metereologice, relieful sters, lipsit in mare masura de padure si

prezenta unor zone netede favorizeaza intensificarea climatului continental

o se deosebesc 3 unitati cu caracteristici climatice distince:

topoclimatul de dealuri joase (NV podisului) cu temperaturi medii anuale 10*C (-2* C in ianuarie, 21 * C in iulie)

amplitudini termice =65 *C, cca 90-100 zile de inghet, nebulozitate medie = 5,1-5,4 zecimi de care sunt legate cca

60-65 zile senine si 100 zile cu cer complet acoperit; precipitatii medii = 550mm; ninsoare=15 zile; stratul de

zapada cu grosime centimetrica, in jur de 20 zile

topoclimatul de podis jos (regiunea cu inaltimile sub 200 m) cu temperaturi medii anuale =10-11 *C; in ianuarie

=-2,-1 * C, in iulie de la 23 * la 24 *C, peste 220 zile fara inghet si peste 40 zile tropicale; evapotranspiratie

puternica = 700mm, precipitatii=400-450mm; deficitul de umiditate foarte mare = 300mm;

topoclimatul litoralului cuprinde o fasie de 5-10 km latime , unde se resimte influenta Marii Negre; temperatura

medie anuala = 11,2 C, vara =21,5-22,5* C, iarna = -0,5 *C = Mangalia, amplitudinea termica absoluta oscileaza

intre 60 * C si 63*C; numar de zile fara inghet 220; precipitatiile 400-450mm/an; o umiditate mai mare a aerului;

fenomenele de iarna sunt mult diminuate;maxima absoluta = 42,2*C la Negru Voda, minima absoluta=-33,1*C

Medgidia

Apele

o panzele de apa la suprafata aproape ca lipsesc, cele de la baza unor deluvii au debite reduse si sunt extremd e

fluctuante

o stratele de adancime se gasesc cantonate indeosebi in nivelele calcaroare sunt ape cu debit bogat, carbonatate, in

Dobrogea de S au si usor caracter artezian

o izvoare mezotermale in sectorul de litoral Mangalia-Neptun si izvoare termale la Harsova si Topalu

o reteaua hidrografica sunt tributare Dunarii si Marii Negre

o in S sector endoreic, desfasurat intr-o zona calcaroasa

o raurile lungi au sub 50 km si suprafete de ordinul a sute de km patrati, cele mai multe se termina in lacuri de tip

liman

o curs intermitent cu albie ingusta prin care in intervalele secetoase se scurge o cantitate mica de ape, dar care la

viituri sunt neincapatoare, apele revarsandu-se si provocand inundatii

Page 107: Romania Pe Regiuni

107

o la averse se transporta cantitati importante de namol, cursul de apa cu norai transformandu-se intr-un agent care

realizeaza o eroziune puternica (seluri)

o alimentarea fluviala moderata, precipitatii neuniforme si subterana, mai mica

o debite medii multianuale: 0,03 mc/s la Telita, in amonte ; 0,29 mc/s la Topoloni; 0,4-1 mc/s la Casimcea

o scurgerea maxima la viituri(durata medie 7-28 ore)se inregistreaza brusc si frecvent, prezinta un”front hidraulic” de

1-2 ore si o viteza de 5-7 m/s

o in zona carstica sunt reci, dar la ploile foarte mari prezinta o scurgere rapida cu efecte distrugatoare

o reteaua raurilor este saraca: Telita, Taita debuseaza in Lacul Babadag, Slava in Lacul Golovita, Casimcea in Lacul

Casaul, iar in V afluenti ai Dunarii (Peceneaga, Topolog, Buceag)

o lacurile naturale: limanuri fluviatile: Oltina=19kmp, Marleanu=7,7 kmp, Vederoasa, etc

o limanuri fluvio-maritime (E): Agighiol, Babadag, Casaul=22,7 kmp, Agigea =0,55kmp, Techirghiol=22,1 kmp, cu

apa sarata si namoluri curative, Mangalia=2,6 kmp, cu ape sulfuroase,

o Lagune: Razim=415 kmp, cel mai mare lac natural din tara, Golovita, Zmeica, Sinoe, Siutghiol=19,56 kmp,

o dintre lacurile antropice mai numeroase sunt iazurile piscicole si lacurile de agrement din statiunile

balneoclimaterice de pe litoral.

Vegetatie si fauna

o in cuprinsul Podisului Dobrogei se desfasoara areale apartinand la doua provincii bio-geografice:

pontica, din N si pana in S

moesica in SV

o omul reduce enorm prin defrisare si destelenire suprafata cu vegetatie naturala, locul fiind luat de culturile agricole

PADUREA

o in Muntii Macin, Dealurile Tulcei, Podisul Babadag si Casimcei predomina padurea, cu etajul mezofil de tip

balcanic in N: gorun, tei, carpen, etajul xeroterm (mediteraneean)in Centru: tei, stejar brumariu, carmen, frasin; in S

elementele celor doua etaje, dar abunda cele mezofile: carpen, frasin

o fauna : pasari (turturele, sitari, soimi), mamifere(capriorul, mistretul, veverita, etc), reptile (broasca testoasa, serpi,

gusterul vargat, vipera cu corn), animale aclimatizate (cerbul lopatar in podisul Babadag, muflonul in SV Dobrogei,

fazanul in Rezervatiile Valul lui Traian, Fantanita, Murfatlar)

SILVOSTEPA SI STEPA

o silvostepa ocupa culmile si podurile interfluviale mai inalte (100-150 m), in Podisul Babadag, Dealurile Tulcei, S

Podisului Niculitel, Podisul Casimcei: stejar pufos, stejar brumariu, artar tartaresc, in SV elemente sud-

mediteraneene: stejar pufos, stejar brumariu, carpen, frasin, tei, alun

o stepa la altitudini mai mici de 100 m in Centru si E: pir, colilie, pelin

o fauna:

rozatoarele: popandau, iepure, orbete, dihor;

pasari: graur, cotofana, potarniche;

reptile: serpi, vipera cu corn;

fauna acvatica: crap, rosioara, stiuca, salau etc.

Solurile

o pedogeografic se incadreaza in regiunea E Europeana, provincia danubiano-pontica

o solurile brune, argiloiluviale: in Mtii Macin, Pod. Niculitel, Pod. Babadag, la altitudini mai mari de de 250 m, sub

paduri de stejar, in conditii de precipitatii de 500-550mm

o molisolurile: cernoziomurile cambice (peste 150m ,in conditii de silvostepa); cernoziomuri carbonatice (80-120 m,

in conditii de stepa); solurile balane (pe latura de E, in depresiunea Nalbant si in jurul complexului lagunar Razelm-

Sinoe, spre Tasaul; si pe latura de vest de la Macin la Oltina); rendzinele (cu suprafete intinse in casimcea si

Dobrogea de N -Babadag si pe majoritatea martorilro calcarosi)

o solurile intrazonale:soluri hidromorfe (salinizate si alcaline, prezinte in vecinatatea marii), soluri aluviale (din

luncile raurilor principale), erodisoluri si litosoluri pe culmile intens afectate de spalarea in suprafata, siroire, etc.

Page 108: Romania Pe Regiuni

108

Populatia si asezarile Populatie

o numarul populatiei= 1.014.510 loc.(1996)

o 72% apartine urbanului si 28 % ruralului

o densitatea populatiei:

sub 30 loc/kmp – partea Centrala a Pod. Casimcei si in S

intre 30-50 loc/kmp – zona dunareana la S de Cernavoda, zona Babadag-Nalbant, estul Delurilor Tulcei

intre 50-100 loc/kmp – insular in jurul oraselor Babadag, Isaccea, Harsova

peste 100 loc/kmp – pe litoral intre Constanta si Mangalia (aici chiar peste 200 loc/kmp), Cernavoda si Tulcea

intre cele 2 judete valorile sunt: 31,5 loc/kmp in Tulcea si 106 loc/kmp in Constanta\

o natalitatea = sub media pe tara, 10,4‰ in 1996

in scadere, 9,5 ‰ in judetul Constanta si 9,9‰ in judetul Tulcea

o mortalitatea = 11-12 ‰ in 1996

o durata medie a vietii = peste 70 de ani

o sporul natural

-0,6 ‰ in judetul Constanta

- 1,6 ‰ in judetul Tulcea

o miscarea migratorie este determinata de dezvoltarea industiei in orase care a atras o parte a fortei de munca

eliberata din agricultura si sportului narural ridicat din perioada 180-1985

valori pozitive in Constanta, Tulcea, Mangalia, Medgidia, Navodari

valori negative in comunele din Podisul Casimcea si din SV Dobrogei

“navetismul” din satele aflate in lungul cailor de comunicatie spre orase si statiunile de pe litoral

miscarile sezoniere in perioada culesului (catre SV Dobrogei, zona Rasova-Ostrov, Valea Carasu si Niculitel), sau a

sezonului turistic

Asezarile

- 15 orase (doua municipii), 85 comune si 306 sate

Asezarile urbane

dupa vechime:

colonii grecesti (sec VI i.e.n.)= Tomis (Constanta), Callatis (Mangalia)

orase daco-romane = Aegyssus (Tulcea), Axiopolis (Cernavoda), Carsium (Harsova), Noviodonum (Isaccea)

dupa numarul de locuitori

un oras mare = Constanta, peste 348.000 loc (1996)

4 orase mijlocii (intre 25000 si 100000 loc)= Tulcea (peste 97000 loc), Medgidia (peste 47000), Mangalia (peste

44000), Navodari (peste 33000)

10 orase mici (intre 5000 si 15 000 loc)- Cernavoda, Eforie, Techirghiol, Harsova, Ovidiu, Negru Voda, Basarabi,

Isaccea, Macin, Babadag

dupa functie:

orase complexe: Constanta, Tulcea

orase mixte (functie industriala si sevicii): Cernavoda, Medgidia, Navodari, Mangalia

orase predominant agricole, la care se adauga si functia industriala de transport sau de servicii: Isaccea, Macin,

Babadag, Harsova, Ovidiu, Navodari, Eforie, Techirghiol, Basarabi, Negru Voda

Asezarile rurale:

morfologic :

sate situate in bazinele de obarsie ale raurilor,

sate situate in depresiuni in Dobrogea de N

sate situate la baza versantilor orientati spre Dunare, sau din lungul vailor principale (sunt cele mai mari, au

economie complexa si posibilitati reale de dezvoltare)

sate situate pe podis

dupa numarul de locuitori

sate mici (sub 500 loc.) - cele mai numeroase, din sectoarele de obarsie ale raurilor

sate mijlocii (500-1000 loc.) - in podis si depresinea Nalbant

Page 109: Romania Pe Regiuni

109

sate mari (peste 1000 loc.) - pe latura dunareana, in zona litorala si pe cele doua magistrale de comunicatie:

Carasul si Tulcea-Negru Voda

dupa functia economica

functie agricola precumpanitoare:

sate cerealiere (centrul Dobrogei de la N la S)

sate cerealier-viticole – SV, N Dobrogei (Niculitel), E Vaii Carasul

sate cerealier-zootehnice – zona centrala a Dobrogei

sate agrosilvice – Podisul Babadag

sate cerealier-viticole-piscicole – Oltina, Rasova, Mahmudia

sate agroindustriale (materiale de constructii la Greci, Turcoaia, Mahmudia, cheia, Topalu, Adamclisi

sate cu functie alimentara: Basarabi, Mihail Kogalniceanu

functie agricola si servicii (turism): Agigea, Costinesti, Schitu, Tuzla, Vama Veche

Activitati economice

Resurse naturale

o minereu de fier (Iulia si Palazu Mare)

o minereu de cupru (Altan-Tepe)

o sulfuri complexe (Samova si Munieri)

o baritina (Samova, Movila, Molcoci)

o ape minerale sulfuroase, termale (Harsova, Topalu) si mezotermale (Mangalia)

o ape sulfurate si namol terapeutic (Lacul Techirghiol si Mlastina Mangalia)

o materiale de constructii: calcare, gresii, argile, caolina si caolin, diatomite, sisturi verzi (Medgidia)

Industria Energetica

o termocentrale (Ovidiu 2, Palas-Constanta) si centralele de la Tulcea si Navodari

o atomocentrala de la Cernavoda

Industria Petrolului si Gazelor

o extractie: platforma marina

o rafinarie : Midia Navodari

o portul petrolier – Midia

Industria Metalurgica

o prelucrarea minereurilor la combinatul metalurgic de la Tulcea, intreprinderea de alumina de la Tulcea (bauxita din

import)

Industria constructiilor de masini si a prelucrarii metalelor

o nave (Santierul Naval Constanta), de tonaj mare (55000 tdw si 150000 tdw) si Santierul Naval Mangalia (55000

tdw si 65000 tdw)

o aparatura electronica (motoare electrice), Tulcea, Constanta

o piese si subansamble pt tractoare (Macin)

o piese de schimb pentru masini agricole si tractoare -Medgidia

Industia chimica

o ingrasaminte chimice – Navodari (fosfatice, acid sulfuric) – Combinat petrochimic Midia Navodari

Industria de celuloza si hartie

o celuloza din paie, hartie, hartie de ambalaj, imprimate pentru calculatoare

Industia de exploatare a materialelor de constructii

o granite – Turcoaia, Greci, Macini

o porfire – Camena, Consul, Turcoaia

o cuartite – Cerna si Macin

o calcare – Sitorman (cel mai mare din tara), Sibioara, Luminita, Harsova, Topalu, Mircea Voda etc.

o calcare dolomitice – Mahmudia, Sarinasuf (alimenteaza combinatul de la Galati)

o marmura – Parches, Agighiol

o caolin – Macin

Industria de prelucrare a materialelor de constructii

o combinat de liant si azbociment (Medgidia)

Page 110: Romania Pe Regiuni

110

o fabrica de ciment (Medgidia)

o prefabricate (Constanta, Tulcea)

o creta (Basarabi)

o marmura (prelucrare)

o pietre de constructie (prelucrare)

o sticla – Tulcea

o caramizi – Mamaia-Sat, Cobadin

Industria de prelucrare a lemnului

o Constanta – Cernavoda

Industria textila si a confectiilor

o intreprindere de lana - Constanta

o intreprindere de prelucrare a inului – Mangalia

o confectii – Constanta, Ovidiu, Tulcea

o covoare - Babadag, Sarichioi

o tricotaje – Babadag

Industria alimentara

o industria laptelui si produselor lactate – Constanta, Tulcea, Mangalia, Medgidia, Babadag

o industria de conserve de legume si fructe – Ovidiu, Constanta, Cernavoda, Macin, Tulcea

o industria de preparare si conservare a pestelui – Tulcea

o industria de preparare si conservare a carnii – Constanta, Tulcea, Mangalia, Cernavoda, etc

o industia de zahar – Tulcea, Babadag

o ulei – Constanta

Agricultura

o principalele culturi :

cereale (69,1 % in Tulcea, si peste 64,6% in Constanta)

productii mari in centru si in jumatatea E a Dobrogei,

predomina graul si secara si porumbul

printre plantele oleaginoase predomina floarea soarelui, asigurandu-se materie prima pentru fabricile de ulei din

Bucuresti si Constanta

inul - pe suprafete mai mari in jud. Tulcea

soia

legumele

culturi de cartofi, legume , rosii, pepeni, etc. sunt in jurul marilor orase, pe latura dunareana si pe luncile vailor mai

mari,

viticultura

bazinul Carasu (Murfatlar- struguri pentru vinuri desert, export; Nazarcea -struguri pentru vinul demisec; Medgidia

– struguri pentru masa si stafide)

SV Dobrogei (struguri de masa , vin)

SE Dobrogei (struguri de masa)

Podisul Niculitel (vinuri seci)

Tulcea si NE Dobrogei (struguri de masa si vin)

pomicultura

culturi de cires, gutui, visin, prun, piersic in Dealurile Tulcei si Bazinul Taitei

piersici – Medgidia

caise – Nazarcea

piersici – culturi de migdal si nuci in lungul litoralului si SV Dobrogei

o cresterea animalelor

ovinele – in scadere (locul I pe tara – Constanta)cu lana fina si semifina (merinosul de Palas)

Page 111: Romania Pe Regiuni

111

porcinele – in scadere , concentrate in zona Carasu, Constanta si in vecinatatea localitatilor Macin, Nufaru, Babadag

etc.

bovinele – in scadere, in unitati cu profil zootehnic din SE Dobrogei, la Albesti, Poarta Alba, Nalbant, etc

avicultura – Mosneni, Luminina, Mineri etc.

cresterea cailor – herghelie de cai de rasa la Mangalia

Caile de comunicatie si transporturile o transporturile maritime :

Constanta – principalul port maritim al tarii

primeste nave mari de peste 150000 tdw si asigura peste 60% din exporturile si importurile tarii

75 % din operatiile de descarcare-incarcare se efectueaza mecanizat

Mangalia – port specializat in minereuri si marfuri

Midia – port specializat in petrol

o transporturile fluviale si pe Canalul Dunare Marea Nearga

o navigatie fluviala – intre Ostrov si Macin

o navigatie fluvio-maritima – Galati, Isaccea, Sulina

o porturi – Mahmudia, Tulcea, Isaccea, Macin, Cernavoda

o canalul

– lungime – 64,2 km , latime – 70, 90 m, permite navigatia convoaielor de 196 m lungime si 22,8 m latime, cu un

pescaj de 3,8 m, si un deplasament de pana la 5000 tdw

are doua ecluze si porturi (Medgidia si Basarabi.

are doua canale laterale: Ovidiu, Sitghiol (spre Midia) si spre Tasaul

o transportul feroviar

magistrala feroviara electrificata – Bucuresti-Cernavoda-Constanta-Mangalia si calea ferata orientata N-S: Tulcea,

Medgidia, Negru Voda

cai ferate cu caracter industrial: Medgidia-Navodari-Constanta, Lumina- Palas, Navodari – Sitorman

pe Borcea si Dunare – poduri noi folosite pentru linia dubla electrificata si transport rutier

o transportul rutier

drumul european E 60 , care vine de la Oradea si se continua in Bulgaria, avand traseul Harsova-Constanta-Vama

Veche

alte cai rutiere asigura legatura intre principalele centre mai importante (Constanta – Tulcea)

podul de la Giurgeni (1456 m lungime, 750 m peste apa)

o transporturile aeriene

aeroporturi: Mihail Kogalniceanu (26 km NV de Constanta); Cataloi (16 km SV de Tulcea)

Potentialul turistic

litoralul, lacurile, conditiile climaterice extem de favorabile unei indelungate activitati turistice (mai-octombrie)

relieful ruiniform

statiunile balneoclimaterice (Navodari, Mamaia, Techirghiol, Eforie N si S, Costinesti, Mangalia N (Olimp,

Neptun, Jupiter, Aurora, Venus, Saturn), Mangalia

monumente istorice si de arta: cetatile Histria, Enisala, mozaicul roman si alte vestigii romane si bizantine din

Constanta, Monumentul de la Adamclisi

Page 112: Romania Pe Regiuni

112

Podisul Moldovei

Asezarea

Se afla in NE si E Romaniei.

Cuprinde o suprafata de peste 22200 Kmp(adica 9,4 % din suprafata Romaniei). Se continua la E de Prut pana la

Valea Nistrului.

Limite

o In V Obcinele Bucovinei si Subcarpatii Moldovei (de acestia din urmafiind despartit prin Culoarul Siretului).

o In E si N -Prutul

o in S – Campia Romana

Cadrul fizico-geografic

ALCATUIRE GEOLOGICA SI EVOLUTIA PALEOGEOGRAFICA

- se desfasoara in cadrul a doua mari unitati structurale, ce vin in contact pe aliniamentul Bacau-Vaslui-Falciu

Platforma Moldoveneasca

1. se afla la N de aceasta limita

2. are un fundament proterozoic rigid ce se inclina NE spre V si care cade in trepte spre S

3. este alcatuit din gnaise, paragnaise, granite, bazalte, etc.

4. Peste ea urmeaza o cuvertura sedimentara

Depresiunea Barladului

1. se desfasoara in centrul si S regiunii

2. a luat nastere la inceputurile mezozoicului, prin fracturarea fundamentului de platforma nordica si a celui hercinic

dobrogean in S

Uscatul s-a realizat treptat de la N la S (la finele Bolhinianului pana la Buhusi Negresti, la inceputul Dacianului la

limita Adjud-Barlad, in Pleistocenul mediu la contactul cu campia)

Miscarile neo-tectonice au produs ridicarea cu intensitate mica, dar diferit spatiala, Efectul cel mai mare a fost in

NV, la contactul cu muntele, iar cel redus in E si S. In Podisul Barladului jocul deosebit al blocurilor din fundament

s-a reflectat la suprafata in bombari care au influentat si desfasurarea radiala a retelei hidrografice.

Relieful o este rezultatul unei evolutii inceputa la finele sarmatianului in N si la sfarsitului pliocenului si in cuaternar si Centru

si S.

CARACTERISTICI MORFOGRAFICE SI MORFOMETRICE

altitudinea medie – 250 m, extremele se situeaza la 688 m (Dealul Ciungi) si 10 m ( Lunca Prutului)

hipsometric, peste 25 % sunt inaltimi de 300 m(0,5 % - peste 500 m), apoi peste 63 % sunt culoare de vale si

dealuri dezvoltate intre 100 si 300 m. Circa 11 % apartin culoarelor Siretului si Prutului, la altitudini mici (sub 100

m)

fragmentarea majora , sub 1km/kmp, iar cea generala in jur de 1,5 km/kmp

energia de relief, in Podisul Sucevei in jur de 150 m, in Podisul Barladului – 150-200 m, in Campia Moldovei -

50,75 m,in Podisul Covurlui – sub 50 m.

declivitatea, in peste 70 % din suprafata podisului este sub 15 *( sub 5 * pe suprafetele structurale,poduri de

terasa,lunci), iar intre 5 si 15 * pe glacisuri.Pantele mai mari (frecvent peste 20 *) se intalnesc in lungul cuestelor la

obarsiile torentilor si in rapele de desprindere.

treptele de relief,

1. Relieful nascut in proterozoic a fost adus la stadiul de pediplena la finele acestei ere, ulterior a fost fragmentata si a

fost acoperita de o cuvertura sedimentara

2. In timpul regresiunilor, campiile marine au suferit o modelare partialasuprafetele rezultate fiind fosilizate de

sedimente .

3. Relieful actual s-a realizat treptat in pliocen si pe intreaga suprafata a podisului in cuaternar.

4. Reteaua hidrografica s-a organizat in corcondanta cu panta generala. Adancimea ei a fost insotita de detasarea mai

multor trepte cu caracteristici diferite.

suprafetele de nivelare

1. In Campia Moldovei exista o singura suprafata de nivelare ce inclina de la N (250 m) la S ( 125 m)

Page 113: Romania Pe Regiuni

113

2. In NV si centru se pastreaza 2 suprafete (una la nivelul culmilor superioare si alta sub forma de umeri si nivele in

culoarele de vale si pe marginea depresiunilor sculptate in pliocen superior si cuaternar inferior).

3. In jumatatea sudica se desfasoara o singura suprafata cu caracter complex (eroziv in N si acumulativ in S)

terasele

1. In lungul raurilor mari exista 6-8 terase (la Siret si Prut), la raurile mici autohtone numarul variaza de la 3 la 5.

2. Exista un paralelism clar intre desfasurarea peticelor de terasa si luncile actuale cu racordari largi la confluente.

3. Daca terasele superioare sunt puternic fragmentate si uneori acoperite cu deluvii groase, cele inferioare au

desfasurare larga, constituind principale suprafete pentru asezari si culturi.

4. Depozitele la cele autohtone sunt nisipo-argiloase, pe cand la cele cu obarsie in Carpati sunt grosiere. Peste aluviuni

sunt deluvii.

luncile

1. Ocupa o mare parte din culoarele de vale

2. Latimi de la cateva sute de metri pana la peste 10 Km (Siret, Prut) si o panta longitudinala de la 0,4 la 1 m/km

3. Au depozite cu grosimi de pana la 10 m pe vaile principale si 2-3 m pe cele mici

4. Se disting : grinduri longitudinale, numeroase cursuri parasite, meandre vechi, lacuri, sectoare cu exces de

umiditate si vegetatie adecvata, glacisuri,cursuri paralele ale afluentilor, albii secundare (prutete)

RELIEFUL STRUCTURAL

s-a individualizat pe ansamblul monoclinal cu cadere spre est, sud est, dar in conditiile existentei unor orizonturi de

roca ce opun rezistenta la atacul agentilor externi cu grosime mai mare (calcare oolitice, conglomerate)

ies in evidenta:

1. Platouri structurale in Podisul Sucevei, Podisul Central Moldovenesc, marginite de povarnisuri cuestice pe care se

produc degradari intense

2. Abrupturi cuestice (Coata Iasilor) circa 100 km lungime (rezultate din dezvoltarea vailor subsecvente)

3. Vai consecvente, subsecvente, obsecvente

MODELAREA ACTUALA

determina procese care provoaca degradari intense (prezenta rocilor friabile, lipsa vegetatiei foretiere, climat

continental cu nuante excesive, spalarea in suprafata

1. spalarea in suprafata (pe pantele ce depasesc 5 grade)

2. siroirea si torentialitatea (pe pantele cu inclinari de peste 10* alcatuite din nisipuri, argile

3. deplasari de teren (alunecari, curgeri noroioase, surpari) pe fruntile de cueste si in bazinele torentiale

4. tasari si sufoziuni (in depozitele) loesoide

Subunitati geografice

o Podisul Sucevei, Campia Moldovei, Podisul Barladului, Culoarul Moldova-Siret

PODISUL SUCEVEI

o se afla in NV, intre Culoarul Moldovei, Obcina Mare, Campia Moldovei si reprezinta ~ 25 % din suprafata

intregului podis.

o alcatuit din formatiuni sarmatiene: pietrisuri si nisipuri cu caracter fluvio-deltaic, conglomerate si gresii cu structura

net monoclinala

o relieful are interfluvii cu poduri largi usor inclinate spre SE fracmentate in general longitudinal

o vaile au caracter de culoare largi, cu lunci extinse si terase in trepte (bine dezvoltate cele inferioare)

o climatul de podis, de altitudine medie , umed (650-700mm) cu o temperatura medie anuala de 6-7 * C, 120 zile de

inghet, peste 150 de zile cu temperaturi ce depasesc 10 * C si 70 de zile cu temperaturi de peste 25 * C.

o doua artere hidrografice (Siret si Suceava)

o padurea ocupa o suprafata mai are pe dealurile mai inalte, predomina gorunul si stejarul pedunculat

o solurile: brune podzorice, local rendzine, pseudo-rendzine si erodisoluri

o populatia urbana = ~ 20 %

o asezari rurale mari ( predominant cu functie agricola)

o principalele ramuri ale industriei: alimentara, exploatarea si prelucrarea lemnului, constructii de masini (utilaj

agricol si chimic la Suceava si Falticeni)

o se practica culturi de porumb, cartofi, sfecla de zahar, in, canepa, plante furajere, pomicultura (meri) traditionala la

Radaseni, Falticeni, si se cresc cornute mari

SUBUNITATI

Page 114: Romania Pe Regiuni

114

Dealurile piemontane Ciungi-Leahu

Podisul Falticeni

Podisul Dragomirnei

Dealurile Botosanilor

CAMPIA MOLDOVEI (Campia Jijiei)

situata la est de Podisul Sucevei, reprezinta unitatea cea mai joasa a Podisului Moldovei, fiind formata din dealuri

scunde (circa 200 m), culminand la 265 m in Dealul Cozancea, fiind dominata cu 200-300 m de zonele invecinate,

prezinta aspect de depresiune

este despadurita

are clima mai secetoasa decat in restul podisului fapt care a determinat realizarea de iazuri pentru acumularea apei

(Dracsani)

are soluri de o mare fertilitate, care fac din ea o zona agricola importanta

este strabatuta de Jijia si Bahlui, care se unesc si se varsa in Prut, ambele cu o serie de mici afluenti;

in sudul camoiei s-a dezvoltat orasul Iasi (peste 340.000 locuitori), reprezinta in prezent o puternica baza industriala

(de la metalurgie si constructii de masini), la chimie (antibiotice), industrie textila si alimentara

SUBUNITATI

Podisul Jijiei Superioare

Podisul Jijiei Inferioare

PODISUL BARLADULUI

o se desfasoara in partea central-sudica a Podisului Moldovei pe circa 49 % din acesta

o limita de N se afla la baza povarnisului cuestic “Coasta Iasilor”, in V domina Lunca Siretului prin versanti abrupti,

iar in S intra in contact cu Campia Romana

o alcatuit din marne, argile, nisip, calcare, gresii calcaroase

o relieful are altitudini de peste 300 m in N(Dorosanu - 564 m) si scad spre S treptat pana la 200-120 m

o structura monoclinala si stratele mai dure au permis dezvoltarea unui relief cu fronturi cuestice, platouri structurale,

vai subsecvente si vai consecvente

o exista 4 suprafete de nivelare cu caracter structural

o in culoarele de vale sunt lunci largi, suprainaltate, dominate de terase diferite ca numar (5-6 la Prut si Barlad)

o climatul este umed pe dealurile inalte (600 m) si mai uscat in S si E (450 mm), 110-125 zile de inghet, 35-40 zile de

iarna, 55-65 zile de vara, 20-25 zile tropicale , inversiuni de temperatura in culoarele de vale si depresiuni, secete

lungi, mai ales in S si E

o reteaua hidrografica – caracter intermitent, prezinta variatii de debit ca urmare a alimentarii predominant fluviale

(Barlad, Crasna, Tutova). Amenajari lacustre la Puscas, Solesti, Manjesti...etc.

o In N paduri de gorun si stejar medunculat, iar in S si E silvostepa inlocuita de culturi, pasuni si fanete

o asezarile mai mari (sub 1000 loc) sunt plasate pe afluentii Braladului si Prutului

o Targul Bujor si Beresti sunt orase mici, cu caracter agricol (cereale, plante tehnice, viticultura) si industrie

alimentara

CULOARUL MOLDOVA-SIRET

o se desfasoara in V Podisului Moldova

o relieful alcatuit din luncile si terasele celor doua vai, la care, in aval de Roman, se adauga glacisurile in raport cu

dealurile.

o luncile sunt largi, au 2-3 trepte, aluviuni groase (10-15 m) cu panze freatice bogate . Sunt 7 terase pe Moldova si 8

pe Siret.

o iarna gerurile sunt intense si lungi, creand inversiuni de temperatura.

o debite pe Moldova si pe Siret cu fluctuatii de la un sezon la altul

o pe terasele inalte sunt soluri argilo-iluviale, iar pe cele joase cernoziomuri lacovisti

o vegetatia initiala a fost inlocuita cu culturi agricole, padurile au ramas in lunci

o in lungul culoarelor celor 2 vai s-au dezvoltat asezari

o orase: Bacau si Roman

Page 115: Romania Pe Regiuni

115

Clima

o Podisul se incadreaza in climatul temperat al dealurilor cu altitudine medie

o factorii care influenteaza climatul sunt:

larga deschidere a regiunii spre N,E si S faciliteaza o circulatie activa a maselor de aer din aceste directii (din E -

mase continentale, iarna reci si uscate ce dau temperaturi joase, viscole, geruri, vara calde si uscate; din S – mase de

aer calde, umede sau uscate, care accentueaza fenomenele de seceta sau provoaca in S desprimavariri sau

precipitatii la inceputul iernii; din N – mase baltice, polare, reci si umede)

desfasurarea Carpatilor Orientali constituie o bariera in calea maselor de aer vestice, oceanice, care coboara de pe

acestia mai uscate, uneori creand efecte de fhëon

amplitudinea reliefului podisului pe circa 600 m si structura orohidrografica (culoare de vale largi, incadrate de

interfluvii de podis) impun diferentieri topoclimatice evidente (al platourilor si culmilor situate la peste 400 m, al

culoarelor de vale si dealurilor joase)

desfasurarea podisului pe mai mult de 2* de latitudine se reflecta in variatia cantitatii de radiatie globala (112,5

kcal/cmp/an in N si 122 Kcal/cmp/an in S)urmare a unei durate diferite a stralucirii soarelui .

PODISURILE SI DEALURILE CU INALTIMI MAI MARI DE 350M

o temperaturi medii anuale – 8-9*C, -2,-4 * C in ianuarie, 18-20 * C in iunie, peste 120 zile cu inghet si peste 40 zile

de iarna; maxima absoluta : 39,4 * C, minima absoluta: -30,2* C

o precipitatiile depasesc anual 600 mm, cad preponderent in intervalul aprilie-septembrie, ~ 40 zile cu ninsoare,

stratul de zapada persista 75 de zile, se produc brume in peste 20 de zile, oraje, grindina , seceta

o inversiuni de temperatura cauzate de stagnarea in timpul iernii a maselor de aer rece, nordice si nord-estice in

culoarele de vale si Campia Moldovei

Apele

APELE DE ADANCIME

o au debite mari si grad de mineralizare deosebit : clorurosodice, sulfuroase, bicarbonatate

o au caracter artezian sau ascensional

o duritatea mare nu permite utilizarea economica a lor

APELE FREATICE

o sunt dependente de regimul precipitatiilor si de temperaturile ridicate din sezonul cald

o cele care apar la baza cuestelor si a fruntilor de terasa au debite mari si calitati ce permit folosirea pe plan local

o izvoarele din dealurile joase au debite reduse si un grad de mineralizare la limita de potabilitate accepatat

o in orase, necesarul de apa este acoperit partial prin transpoortul prin conducte din alte regiuni sau din lacurile de

acumulare amenajate in acest scop (pe Prut, Rahova, Bistrita)

HIDROGRAFIA

o doua bazine (Siret,Prut)

o cele mai multe rauri apartin unei retele autohtone, cu lungimi variate (Jijia, Bahlui, Sitna, Barladul – peste 30

Km),iar cele mai multe au lungimi sub 30 Km, care frecvent seaca vara

o densitatea retelei hidrografice permanente variaza intre 0,3 si 0,6 km/kmp

o panta medie al albiilor in podisurile inalte: 20 m/km, iar in dealurile joase si spre cursul inferior 2-5m/km

o scurgerea este puternic influentata de cantitatea de precipitatii, evapotranspiratie si alcatuirea litologica

o alimentarea directa din precipitatii fiind redusa, la majoritatea raurilor fenomenul de secare are o frecventa ridicata

o alimentarea raurilor din Podisul Sucevei si Podisul Central Moldovenesc se face predominant din precipitatii sub

forma de ploi (60-70%) si zapada (30-40 %) si moderat din ape subterane sitauatie care le asigura scurgere bogata

o in regiunile din E si S alimentarea subterana este mai redusa (10-15 %), iar cea din precipitatii, mai ales apa

provenita din topirea zapezii are pondere ridicata (40-50 %)

o regimul scurgerilor se caracterizeaza prin ape mari primavara si la viituri si intervale lungi, cu ape mici in a doua

parte a verii si toamna

o scurgerea solida se face in proportie de peste 95 % sub forma de subspensii. In peste 80 % din Podisul Moldovei

turbiditatea variaza intre 1000 si 2500 g/mc

LACURILE

o numeroase lacuri, majoritatea de provenienta antropica

Page 116: Romania Pe Regiuni

116

o lacurile naturale au adancimi mici si sunt frecvent invadate de vegetatie hidrofila (Campia Moldovei, Luncile

Prutului, Luncile Jijiei)

o lacuri antropice (helesteie)in Campia Moldovei (Dracsani pe Sitna,Ciric pe Nicolina si mai multe pe Basau), iazuri

(in Podisul Sucevei), lacuri de baraj (Pe Prut – Stanca Costesti, pe Siret, Racova)

Vegetatie si fauna

ZONA PADURILOR

Vegetatia

o padure de amestec de fag si conifere (Brad si Molid) in dealurile cu structura piemontana (Ciungi)

o padure de fag apare insular in Podisul Dragomirnei , in Dealul Mare, Podisul Central Moldovenesc, asociata

frecvent cu gorun, carpen, mesteacan

o dintre arbusti : alunul, socul, cornul; dintre pajistile secundare parusca, paius, ovascior

o intre 300-450 m, in Podisul Sucevei, o frecventa mare o au padurile de stejar pedunculat

o la inaltime se amesteca cu gorun si chiar fag, iar catre baza cu stejar, frasin, tei

Fauna

o porc mistret, lup, dihor, pisica salbatica, veverita, ciocanitoare, privighetoare, cuc, etc.

ZONA DE SILVOSTEPA

Vegetatie

o in Campia Moldovei, pe culmi cu inaltimi de 200-250 m, padurea are caracter de sleau de gorun (in Centru si S)si

sleau cu stejar (in V, pe substrat argilos).

o in componenta mai intra si carpen, tei pucios, artar, ulm, cires

o dintre arbustii aflati la periferia palcurilor de padure enumeram : migdalul pitic, ciresul pitic

ZONA DE STEPA

Vegetatie - se desfasoara in S podisului Moldovei, inaintand mult pe Prut si pe Barlad

o in Podisul Covurlui este caracteristica silvostepa, cu multe elemente sudice termofile

o alaturi de palcurile de paduri cu gorun, stejar pedunculat se afla si stejar pufos, stejar brumariu, farsin, ulm

Fauna stepei si silvostepei

o rozatoare: popandau, soarece de camp, harciog, iepure de camp

o alte animale: caprioara, mistret, lup, numeroase pasari si reptile

Vegetatia intrazonala

o in lungul albiilor principale: pajisti, mezohidrofile, salcisuri, plopisuri

o in jurul lacurilor si mlastinilor(stuf, papura, rogoz, pipirig, etc)

o rezervatii naturale: turbarie (Dersca-Lozna), mlastina ( Iezarul, Dorohoi)

o fauna acvatica: mamifere (Bizamul, Vidra)

Solurile

o defrisarea, procesele erozionale pe pante au determinat degradarea in stadii diferite a solurilor si scaderea

corespunzatoare a posibilitatii de folosire a lor

o zona solurilor argilo-iluvialese desfasoara la inaltimi de 300-600 m si are in alcatuire podzoluri (la contactul

podisului cu subcarpatii, pe podisul din interior, sub padurid e fag sau fag cu conifere), soluri brune (Podisul

Sucevei, Podisul Central Moldovenesc, formate din paduri de stejar pedunculat si gorun), protoziomurile (areale din

Podisul Falticeni)

o zona molisolurilor (sudul podisului si in Campia Moldovei)

o soluri cenusii (200-300 m) se dezvolta in fasiile de racord dintre domeniul forestier si cel de silvostepa

o rendzinele (pe calcare, in Podisul Central Moldovenesc) si pseudorendzinele (pe marne)

o soluri intrazonale

soluri aluviale – in lunci

lacovistile – SE podisului

soluri gleice – Podisul Sucevei

soluri halomorfe – Campia Moldovei , Culoarul Prutului, Dealurile Falciului, pe marne si argile

erodisoluri

Populatia si asezarile

POPULATIE.

Page 117: Romania Pe Regiuni

117

numarul total al populatiei = peste 3 milioane (1996)

o numarul populatiei in mediul rural = sub 50 %

o numarul populatiei in mediul urba = peste 50 %

o populatia urbana a crescut cu peste 50 % in Podisul Sucevei (indeosebi in orasul Suceava), cu peste 80 % in

Campia Moldovei (in Iasi si Botosani) si Podisul Barladului (Vaslui, Barlad).

o in mediul rural ritmul a fost mai ridicat in asezarile din vecinatatea oraselor, a cailor de comunicatie sau in cele in

care existau unitati industriale sau servicii , capabile sa absoarba forta de munca (culoarele vailor Suceava,

Moldova, Siret, Bahlui, Barlad)

o densitatea populatiei = 115 loc/km2 in 1980

o natalitatea = 16,20 ‰ (peste 25 ‰ in Podisul Sucevei si cularele vailor Moldova si Siret si sub 20 ‰ in sectoarele

regiunilor interne, fragmentate , unde predomina populatia batrana).

o mortalitatea = peste 9,5 ‰ (mai redusa in orase, sudul Campiei Moldovei si Podisul Sucevei si mai ridicata peste 12

‰ in Colinele Tutovei, dealurile Falciului, Culoarul Siret)

o sporul natural= 8-17‰ , Dupa 1972, mortalitatea a crescut la peste 10‰ , iar sporul natural la valori de sub 4 ‰.

o miscarea migratorie este determinata de sporul natural ridicat, potential economic mic al multor asezari rurale,

industrializarea rapida, fortata

plecarile definitive importante se inregistreaza in centrul si V Campiei Moldovei, Colinele Tutovei, Dealurile

Falciului, Podisul Covurlui etc.

Centrele spre care s-au desfasurat cele mai insemnate fluxuri au fost: Bucuresti, Brasov, Piatra Neamt, Onesti,

Tulcea, Litoral, centre miniere (in afara podisului) si Iasi, Botosani, Vaslui, Barlad, (in podis)

deplasarile zilnice sau saptamanale frecvente inainte de 1990 se realizeaza spre orase din satele aflate in lungul

cailor de comunicatie importante . Un numar mult mai mic din forta de munca fac naveta din orase in sate pentru

servicii in domeniul invatamantului, ocrotirii sanatatii, in comert si transporturi.

Dupa 1990, proces extrem de redus de revenire in satele de bastina

ASEZARILE

o asezarile urbane: 22 de orase

o clasificare

dupa numarul de locuitori:

orase mari: Iasi - 343350 locuitori , Bacau - 208519 locuitori

5 orase mijlocii cu o populatie cuprinsa intre 50.000 si 150.000 locuitori: Suceava, Botosanu, Barlad, Roman,

Vaslui

9 orase mici cu o populatie intre 10000 si 50000 locuitori:Daraban, Dorohoi, Harlau,Adjud, Pascani, Tg. Frumos,

Falticeni, Radauti, Husi

6 orase foarte mici cu o populatie sub 10.000 locuitori: Saveni, beresti, Tg. Bujor, Siret, Solca, Negresti

dupa functiile economice:

orase cu functii complexe: iasi, Suceava, Botosani, Vaslui, Bacau

orase industriale: Barlad, Roman

orase in care serviciile activitatilor agricole se imbina cu cele industriale: Siret, Beresti, Pascani

o exista 15 municipii

o asezarile rurale se intalnesc frecvent pe terasele si luncile inalte , din lungul vailor principale, in interiorul dealurilor

sau podisurilor, pe versani (Coasta Iasilor, Dealurile Botosaniului, versantii Prutului, Barladului) sau pe podurile

interfluviale, cu caracter structural (Podisul Central Moldovenesc, Podisul Sucevei)

o clasificare

dupa numarul de locuitori:

asezari mari (peste 1500 loc.) pe terasele Sucevei, Siretului, Moldovei

asezari mijlocii (intre 800 si 1500 loc) sunt cele mai numeroase si pe toate formele de relief

asezari mici (sub 800 locuitori) la obarsiile vailor in zonele indepartate de caile de comunicatie (in V si centrul

podisului Barladului)

dupa functiile economice

asezari cu activitati agricole dominante(cerealiere si viticole , cerealiere-pomicole, cerealier si cresterea animalelor)

asezari agricole cu rol complementar activitatilor industriale: servicii,transport si cai de comunicatie,

Page 118: Romania Pe Regiuni

118

Activitatile economice

INDUSTRIA

o resurse de subsol:

hidrocarbuiri in Culoarul Siretului, turba la Dersca, sare la Cacica, nisip cuartos la Miorcani si Hudesti

o resurse ale solului

necesarul de apa pentru consum si economie este asigurat din apa raurilor, din unele panze subterane, din lacuri

amenajate in acest scop din conducte din Subcarpati

potentialul hidroenergetic este partial amenajat pe Siret si Prut

agricultura si padurea asigura materia prima pentru ramurile industriale (alimentara, lemn, textila)

Industria Energetica

o energia electica: in termocentrale (Iasi), hidrocentrale (pe Prut- Stanca Costesti, pe Siret- Galbeni, beresti, pe

Bistrita- Racova, Garleni, Bacau1, Bacau 2 etc)

o gaze naturale: Colinele Tutovei, Gaiceana, Glavanesti

o petrol: in sud

Industria Metalurgica

o la Iasi cu turnatorie de fonta si otel, otelarie/ Roman : laminate tubulare si tevi fara sudura

Industria constructiilor de masini

o Bacau: utilaje petroliere si avioane, Roman: strunguri si utilaj forestier, Iasi: utilaje pentru industria chimica,

Suceava: utilaje agricole si pentru industria celulozei si hartiei, Botosani: industrie textila si agricultura, Pascani:

vagoane si basculante, Barlad: rulmenti, Botosani si Pascani: aparatura electronica si electrotehnica, Barlad si

Vaslui: aparate de masura si control

Industria chimica

o Iasi: fire si fibre sintetice, medicamente, mase plastice, Bacau: ingrasaminte, Suceava, Vaslui, Falticeni, Botosani:

industrie chimica

Industia materialelor de constructii

o Balastiere pe Moldova, Bistrita, Siret, cariere de lut si argila pentru caramizi: Roman, Iasi, Bacau, nisip cuartos:

Miocani, gresii, calcare

o se produc: caramida(Roman, Bacau, Botosanu, Iasi, Vaslui), prefabricate din beton (Roman, Iasi, Suceava,Vaslui),

lianti (Roman, Bucecea), semicristal si ceramica fina (Dorohoi), sticla menaj (Falticeni), izolatori(Botosani)

Industria lemnului

o cherestea de rasinoase (Vicovu de jos, Cacica, Falticeni)

o cherestea de fag (Bacau, Harlau, Ciurea)

o placi aglomerate (Falticeni, Suceava)

o placi fibrolemnoase (Suceava, Bacau)

o mobila (Radauti, Bacau, Iasi, Vaslui)

Industia celulozei si hartiei

o Bacau – ramura veche din 1885

Industria textila

o fire si tesaturi din bumbac (Botosani, Vaslui, Husi)

o ata (Suceava)

o fire si tesaturi din in si canepa (topitorii la Dornesti, Veresti, Vaslui)

o filatura de in la Falticeni, tesatorii la Iasi, Botosani si Pascani

o matase artificiala (Iasi)

o stofe fine din lana (Bacau)

o tricotaje (bumbac: Iasi, Suceava, matase, lana, fire sintetice: Radauti, Roman, Pascani, ciorapi: Husi, confectii)

Industria alimentara

o carne (Suceava, Bacau), ulei vegetal (Iasi, Vaslui, Barlad) produse lactate (Suceva, Iasi,Botosani, Bacau), zahar

(Roman, Sascut, Bucecea), centre de vinificatie (Cotnasi, Husi, Tg. Bujor), bere (Solca, Suceava, Iasi, Bacau), tutun

(Iasi, Barlad)

Agricultura

Page 119: Romania Pe Regiuni

119

o 2/3 din suprafata podisului este arabilam, in rest: paduri, pasuni si fanete

o culturile principale:

cereale (4/5 din arabil): porumb, grau, secara, orz si ovaz (numai in Podisul Sucevei)

plante oleaginoase: floarea soarelui in Campia Moldovei si in S, soia, in pentru ulei

plante textile: in in Podisul Sucevei si canepa in culoarele vailor Siret, Barlad, Moldova

cartofi: in Podisul Sucevei, culoarele vailor Siret, Moldova

sfecla de zahar (Podisul Sucevei, culoarele vailor Siret si Moldova)

tutun ( in centru si S)

o pomicultura si viticultura:

livezi de meri (Podisul Sucevei, la Falticeni si Radaseni)

meri si ciresi (Dealul Mare, Harlau, Cotnari)

meri, ciresi, visini (in jurul Iasului)

pruni, ciresi, visini, meri (Raducaneni, Mosna, Bohotin, SE de Iasi)

vii renumire (Cotnari, Coasta Iasului, Raducaneni, Bohotin, Husi, Dealurile Bujorului)

o cresterea animalelor:

bovine (Podisul Sucevei si Campia Moldovei)

ovine (intre Prut si Siret: Turcana in N si Centru, Spanca si Merinosul in S, Karakul in Campia Moldovei)

porcine(in zonele in care se cultiva cartof si porumb)

Caile de comunicatie si transporturile

o transporturile feroviare:

podisul este strabatut sau limitat de 2 din cele 8 magistrale feroviare ale tarii: Bucuresti-Suceava-Vicsani (axata pe

valea Siretului, continuata in Ucraina si Polonia) Bucuresti-Iasi-Ungheni (traverseaza Podisul Barladului si se

continua in Republica Moldova)

cai ferate secundare mai importante sunt : Iasi-Pascani, Barlad-Galati

o transporturile rutiere:

drumul national axat pe valea Siretului inscris in traseul arterei rutiere interbnationale E85 (din Polonia, prin

Ukraina, continuindu-se in Bulgaria)

drumul national Bucuresti-Iasi-Albita (continuandu-se in Republiac Moldova)

o transporturile aeriene

aeroporturi la: Iasi, Suceava, Bacau

o transporturile speciale

prin conducte: gaze naturale (din Transilvania: magistrala de pe Trotus, care se ramifica spre Suceava, Botosani,

Iasi, Vaslui)

retea electrica cu linii de inalta tensiune

Potentialul turistic

o Suceava (cel mai important centru turistic): cu ruine, cetati medievale, biserici, ctitorii ale lui Stefan cel Mare, Petru

Rarea, Vasile Lupu, Parcul Arini, Muzeu cu exponate de istorie , arta, stiintele naturii

o spre NV : Manastirea Dragomirna (sec. XVII), Bisericile: Patrauti (sec. XV) Arbore (secXVI), Radauti (sec. XIV),

Siret (sec. XIV-XV)

Campia de Vest

Pozitie si limite

La vest de Carpatii Occidentali si Dealurile de vest se intinde o zona de campie - a doua ca intindere dupa

Campia Romana - denumita, dupa pozitia din cadrul tarii, Campia de Vest.

Este denumita si Campia Banato-Crisana.

Page 120: Romania Pe Regiuni

120

In nord se intinde pina la marginea submontana a Carpatilor Orientali (Oas, Gutii), in sud pina la varsarea Nerei

in Dunare, iar in vest pina la granita tarii.

In partea de est se margineste cu Dealurile de Vest (patrunzind cu acestea in depresiunile-golf) si pe mici

portiuni direct cu Carpatii Occidentali (in dreptul Muntilor Zarandului si Muntilor Locvei).

Relief si subdiviziuni

Campia de Vest s-a format prin sedimentarea Marii Pannonice cu sedimente aduse de riuri in timpul Neogenului

pina in timpurile recente.

Ea a devenit uscat succesiv in Pleistocen (campiile inalte) si Holocen (campiile joase, luncile). Este alcatuita, la

suprafata, din nisipuri, pietrisuri, loess (in campiile inalte) si aluviuni recente (in campiile joase).

Altitudinea medie este de aproximativ 100 m, altitudinea maxima fiind de 174 m (in Campia Vingai), iar cea

minima de 80 m pe cursul inferior al Timisului. Are o latime variabila (intre 20 si 80 km), in functie de patrunderea

ei in zona dealurilor.

Suprafata campiei are o inclinare foarte redusa, din care riurile au cursuri foarte meandrate, divagante, cu

frecvente iesiri din albie in trecut. Portiunile de campii in coborire lenta se numesc campii de “subsidenta”, iar

datorita caracterului ratacitor, divagant al retelei hidrografice si poarta numele campii de “divagare”.

Acestea sunt: Campia Somesului, Campia Crisurilor si Campia Timisului, precum si Valea Ierului. Exista, de

asemenea, campii tabulare (de exemplu Campia Aradului si Campia Careilor) si campii piemontane (Campia

Vingului, Campia Cermeiului, Campia Miersigului).

Cele trei tipuri de campii (campii piemontane, tabulare si de subsidenta) sunt trei trepte si tot odata trei tipuri

genetice de campii ale Campiei de Vest, asemanatoare zonei Arges-Siret din Campia Romana. De obicei campiile

se impart insa in campii inalte si campii joase.

a) Campiile inalte sunt formate din acumulari de loess, pietris si nisip, fiind neinundabile.

Campia Careilor (143 m) reprezinta o mare acumulare de nisip, cu un relief de dune, in prezent cu plantatii

viticole; se continua dincolo de granita; Campia Aradului, de asemenea inalta (112 m), are un relief aparent neted,

dezvoltat pe acumulari de nisip si pietris peste care s-a suprapus loess; la contactul cu Muntii Zarandului (unde

Dealurile de Vest lipsesc) se dezvolta podgoria Aradului; Campia Vingai are un aspect colinar, fiind o prelungire

evidenta a Dealurilor Lipovei (de unde caracterul usor inclinat, piemontan).

Alte campii inalte sunt: Campia Miersigului (in prelungirea Dealurilor Ghepisului), Campia Cermeiului (o

continuare a piemontului Codrului), Campia Gataiei si Campia Lugojului, care patrunde pe Timis intre Muntii

Banatului si Poiana Rusca.

b) Campiile joase au fost, pina in secolul trecut, zone mlastinoase, cu ape ratacitoare, divagante datorita

fenomenului de subsidenta (coborire) pe care il suporta suprafata terenului; riurile isi schimba succesiv directiile,

indeosebi in nordul campiei (Crasna, Ier), formând chiar sectoare mai joase, de legatura, intre bazinele hidrografice

(de exemplu, Campia Ierului).

Erau supuse la inmlastiniri si saraturari, datorita pozitiei si oscilatiei pinzei freatice. Au fost indiguite, desecate,

transformate in terenuri agricole sau, pe alocuri, in incinte piscicole (de exemplu Lacul Cefa).

In nord se afla Campia Somesului, in centru Campia Crisurilor (pe Crisul Negru si Crisul Alb), iar in sud

Campia Timisului (pe Timis si Bega).

Clima

Campia de Vest are un climat de campie, moderat, cu influente oceanice (pe cea mai mare intindere) si influente

submediteraneene (la sud de Bega).

Temperatura medie anuala scade de la sud (11°C) la nord (mai putin de 10°C).

Temperatura medie a lunii celei mai calde este de 22°C (in sud), 21°C (in nord), iar a celei mai reci intre -1°C si

-2°C; rezulta de aici o diferenta (ampltudine) de 22°C - 23°C, mai redusa decit in Campia Romana, ceea ce arata o

nuanta mai oceanica, sub raport termic, a climatului.

Precipitatiile sunt de 600-700 mm, mai ridicate decit in alte zone similare din tara, datorita pozitiei si maselor de

aer venite din vest.

Predomina vinturile de vest, iar in sud bate Austrul, o componenta mediteraneana.

Page 121: Romania Pe Regiuni

121

Exista, pe fondul climatului de campie o nuanta oceanica (in nord si centru) si una submediteraneana (in sud).

Reteaua hidrografica

Reteaua hidrografica cuprinde riuri, lacuri si ape subterane.

Principalele riuri sunt: Somes, Crasna, Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Mures, Bega, Timis.

Somesul este al patrulea riu dupa debit (120 m3/sec.); la inundatiile din 1970 si 1975 a ajuns la debite foarte mari

(jumatate din debitul Dunarii la Baziasi). Crisurile au debite relativ egale intre ele; Muresul are un debit (179

m3/sec.) sensibil egal cu al Oltului; Bega este canalizat si permite circulatia unor nave mici; Timisul primeste in

campie ca afluenti pe Poganis si Birzava. Lacurile sunt relativ putine.

Exista lacuri cu apa dulce sau sarata (in Campia Careilor si Campia Timisului) si lacuri antropice folosite ca

amenajari piscicole, in Campia Cisurilor (Cefa).

Apele subterane sunt freatice (foarte continue si bogate) si de adincime; apele de adincime, pe aproape intreaga

intindere a Campiei de Vest (de la Timisoara, Arad, la Oradea si Satu Mare) au un caracter termal, unele avind si

saruri (apele bicarbonate-sulfurate de la Felix, 1 Mai si Tinca); apele termale au utilizari variate (terapeutic, pentru

termoficare si incalzitul serelor, apa industriala, iar in perspectiva ca suport energetic).

Vegetatia

Vegetatia cuprinde stepa (pe o mica intindere, in extremitatea vestica a campiei), silvostepa si etajul stejarului (pe

campiile inalte). In lungul luncilor riurilor este o vegetatie de lunca, iar in Campia Careilor plantatii de salcimi. Este

puternic transformata antropic.

Fauna

Fauna este caracteristica silvostepei si padurilor de stejar (rozatoare, pasari etc.); exista si rezervatii de dropii. La

Satchinez (unde exista o rezervatie de fauna) se intilnesc numeroase specii de pasari, unele in pasaj.

Solurile

Solurile predominante sunt molisolurile (cernoziom, cernoziom levigat) cu humus si fertilitate ridicata; local apar

soluri saraturoase (halomorfe), lacovisti (soluri hidromorfe), soluri de lunca si soluri nisipoase (in Campia Carei).

Rezervatiile naturale principale sunt rezervatia de flora si fauna 1 Mai si rezervatia de fauna Satchinez.

Resurse

Campia de Vest dispune de resurse naturale diversificate; resurse energetice (indeosebi petrol si gaze asociate),

ape geotermale, resurse funciare (soluri), pasuni, paduri, elemente de fauna (fauna cinegetica, fauna piscicola),

resurse de apa dulce (pentru irigatii).

Populatia si asezarile

Datorita conditiilor naturale favorabile locuirii umane si agriculturii, Campia de Vest a reprezentat un teritoriu de

straveche si continua populare umana. In prezent densitatea medie este de 75-100 loc./km2, mai ridicata (peste 150

loc./km2) in jurul oraselor mari.

Sporul natural este redus in partea de sud (judetele Arad, Timis, Caras-Severin) si mai ridicat in nord (judetele

Bihor, Satu Mare).

Exista deplasari zilnice (navetism, spre orasele mari) si o deplasare continua din alte regiuni spre Campia de

Vest, datorita mai multor factori. Alaturi de romani exista si minoritati nationale (maghiari, svabi, sirbi, bulgari,

slovaci, romi).

Asezarile rurale sunt predominant de tipul adunat, de marime medie (500-1.500 locuitori), dar si mari (1.500-

4.000) sau foarte mari ( peste 4.000 locuitori).

Au profil economic agrar, dar tind spre functii economice complexe.

Asezari rurale mai cunoscute sunt: Pecica (cu profil cerealier, dar si cu exploatari de petrol in apropiere),

Sintana (una din cele mai populate asezari rurale din tara), Lovrin (cu profil agricol si ape termale), Tinca (cu ape

termale), Secuieni (vii si nod feroviar), Beregsau (cu un renumit combinat de crestere a porcinelor), Siria (la

contactul cu Muntii Zarandului) s.a.

Page 122: Romania Pe Regiuni

122

Asezarile urbane. Orasele mari (Satu Mare, Oradea, Arad, Timisoara) sunt originare din evul mediu, celelalte

dezvoltindu-se in secolul XIX (Lugoj, Salonta, Carei), iar unele foarte recent (Valea lui Mihai).

Orasele din Campia de Vest sunt: Satu Mare, Carei, Tasnad, Marghita, Valea lui Mihai, Oradea, Salonta,

Chisineu Cris, Ineu, Pincota, Curtici, Arad, Lipova, Nadlac, Sinnicolau Mare, Jimbolia, Timisoara, Lugoj, Deta.

Mai mari sunt orasele: Timisoara (334.000 loc.), Oradea (221.000 loc.), Arad (109.000 loc,) Satu Mare (132.000

loc.), Lugoj (51.000 loc), celelalte fiind sub 25.000 locuitori.

Timisoara (atestat documentar in 1212) are o industrie dezvoltata si diversificata (masini agricole, prelucrarea

petrolului, electronica si electrotehnica, industria chimica, textila etc.), este un oras modern si un important centru

universitar, cultural si feroviar.

Arad (atestat in 1132) este un important centru industrial (vagoane, masini unelte, ingrasaminte chimice,

mobila, textile, incaltaminte, confectii, industria alimentara etc.).

Oradea (mentionat in 1113) are ramuri moderne (alumina), industrii traditionale (blanarie, confectii,

incaltaminte, marochinarie), activitate universitara, sere, zone turistice in apropiere (Felix, 1 Mai).

Satu Mare cu industrii diverse (utilaje, mobila, textile, confectii, masini casnice).

Orasele mai mici sunt cunoscute prin ramuri industriale: Deta si Pincota cu industria lemnului, Nadlac,

Sinnicolau Mare si Jimbolia, cu industria textila, Lugoj - cu industria matasii si tricotaje, Valea lui Mihai,

Salonta si Carei (cu industrie alimentara).

Activitatile industriale

Campia de Vest este o regiune cu o activitate industriala de traditie (cu origini in secolul XIX) in prezent

diversificata si dezvoltata.

Industria energetica cuprinde exploatarea petrolului (la Varias, Satchinez, Ortisoara, Biled, Pecica, Zadareni,

Bors, Curtuiuseni), prelucrarea acestuia (Timisoara), exploatarea unor gaze asociate (Biled, Varias, Ortisoara,

Satchinez) si producerea energiei electrice (termocentralele din orasele mari

Metalurgia neferoasa, dezvoltata la Oradea (aici se obtine alumina), prelucreaza bauxita, provenita din Muntii

Padurea Craiului.

Industria constructiilor de masini este dezvoltata in orasele mari (utilaje, electronica si electrotehnica, masini

unelte, vagoane etc.).

Industria chimica (Arad, Oradea, Timisoara), a lemnului (Timisoara, Oradea, Satu Mare, Pincota), a

materialelor de constructii (ceramica, in principalele orase) intregesc profilul industrial al regiunii.

Ramurile traditionale (industria textila, a pielariei si industria alimentara) au o prezenta semnificativa: industria

bumbacului (Satu Mare, Arad, Timisoara), a matasii naturale (Timisoara, Lugoj), inului si cinepii (Berveni,

Iratos, Nadlac, Sinnicolau Mare, Deta, Jimbolia), a linii (Timisoara), tricotajelor (Arad, Oradea, Satu Mare),

confectiilor (Satu Mare, Oradea, Arad), industria pielariei (tabacarii: Satu Mare, Oradea, Timisoara;

incaltaminte: Oradea, Arad, Timisoara, Jimbolia; marochinarie: Oradea, Timisoara; blanarie: Oradea), industria

de morarit si panificatie (Satu Mare, Carei, Oradea, Salonta, Arad), industria zaharului (Timisoara, Arad,

Oradea, Carei), a uleiurilor (Oradea), industria conservelor (carne: Timisoara, Salonta; legume: Arad; fructe:

Valea lui Mihai); a berii, vinurilor (Pincota, Timisoara) si produselor lactate (Oradea, Arad).

Agricultura

Agricultura beneficiaza de un fond funciar foarte bun si realizeaza o productie agricola importanta, care o

plaseaza pe pozitia a doua intre regiunile agricole ale tarii, dupa Campia Romana.

Fondul funciar are calitati deosebite (precipitatii suficiente, terenuri orizontale, soluri fertile), predominind

terenurile arabile (70 - 80 %).

Terenurile cu exces de umiditate (Campia Crisurilor), saraturoase si nisipoase sunt supuse unor masuri de

imbunatatiri funciare.

Cultura plantelor cuprinde: cereale (griu, porumb, orz) reprezentind 1/5 din productia tarii, plante tehnice (sfecla

de zahar, indeosebi), cartofi, legume, leguminoase pentru boabe (cu mari sere la Arad si Oradea) si viticultura

(podgoria Oradea-Satu Mare, cu centre la Oradea, Secuieni, Valea lui Mihai, Diosig; podgoria Aradului - situata la

contactul cu Muntii Zarandului si podgoria Teremia Mare - Buzias cu centre la Teremia Mare, Buzias, Giarmata,

Recas).

Page 123: Romania Pe Regiuni

123

Cresterea animalelor are o baza furajera diversificata. Principalele specii sunt porcinele, ovinele, pasarile de curte

la care se adauga cresterea viermilor de matase. Campia de Vest se remarca indeosebi prin cresterea porcinelor in

combinate cu caracter industrial (Beregsau, Periam, Gataia, Jimbolia, Carei, Tinca s.a.) sau in proprietate

individuala.

Judetul Timis dispune de cele mai mari efective din tara (1,3 mil. porcine), iar judetele Arad, Bihor si Satu

Mare dispun de efective deosebite la nivelul tarii (intre 0,3 si 0,6 mil. porcine)

Cai de comunicatie si transporturi

Transporturile feroviare dispun de o retea foarte deasa: teritoriul Campiei de Vest este traversat de 4 magistrale

feroviare, care ajung la Timisoara, Arad, Oradea, Satu Mare, cu iesiri mai importante prin punctele de frontiera

Curtici, Episcopia Bihor, Jimbolia, Stamora Moravita si prin alte puncte destinate traficului local (Salonta, Valea lui

Mihai, Berveni, Halmeu). Orasele mari sunt si noduri feroviare.

Transporturile rutiere prelungesc trsee internationale (E60, E70, E68) cu intrari-iesiri la Bors, Moravita, Nadlac

si Varsand. Exista de asemenea, o retea densa de drumuri nationale, regionale, judetene si locale. Pe Bega

(amenajat la un pescaj de 1,3-1,5 m) se realizeaza un mic trafic fluvial, iar orasele Timisoara, Arad, Oradea, Satu

Mare, dispun de aeroporturi.

Turismul.

Orasele mari, cu traditie istorica si culturala (Timisoara, Arad, Oradea, Satu Mare, Carei, Lugoj), au o serie de

obiective turistice notabile. Un mare interes turistic si terapeutic il reprezinta statiunile balneare Felix, Baile 1 Mai,

Tinca, Buzias; recente dotari pentru utilizarea apelor geotermale s-au realizat si la Arad, Curtici, Oradea, Satu Mare

etc.

Campia Romana

Limite situata in sudul Romaniei, de-a lungul Dunarii, de aceea este numita Campia Dunarii. Este delimitata

in nord de : Podisul Getic (pe linia ce ar uni localitatile Dr. Tr. Severin, Vanju Mare, Plenita, Craiova, Bals, Slatina,

Pitesti, Topoloveni, Dragomiresti), apoi de Subcarpatii Curburii, Podisul Moldovei si patrunde ca un golf de-a

lungul Siretului, urmarind apoi de la Panciu o linie dreapta vest-est (localitatile Adjud, Tecuci, Targu Bujor, pana la

Valea Prutului). In vest, sud si est este Lunca Dunarii.

Geneza

Campia Romana s-a format in vasta arie depresionara getica. In aceasta depresiune, ulterior inundata, raurile

carpatice au adus si depus materialul rezultat in urma eroziunii din Carpati, formand aici depozite sedimentare

deosebit de groase.

Teritoriul Campiei Romane a fost supus succesiv (din Cretacic pana in Cuaternar) numeroaselor transgresiuni

si regresiuni marine, cu implicatii directe asupra formarii zacamintelor minerale.

In timpul Cuaternarului (Pleistocen) a avut loc retragerea Lacului Getic de la nord la sud si de la vest la est.

Tot acum cursul Dunarii, care se varsa intr-un vechi golf al Marii Negre s-a individualizat

Petrografia – este alcatuita din nisipuri, pietrisuri, marne, argile, acoperite cu o cuvertura groasa de loess.

Caracteristici generale

- este o regiune de platforma, relativ rigida (platforma Moesica).

- suprafata campiei inclina de la nord la sud, asa cum curg si raurile, precum si de la vest la est, cum s-au retras

apele lacului Cuaternar.

- in unele parti ale Campiei Romane au avut loc scufundari lente subsidente, cea mai cunoscuta fiind cea de pe

cursul Siretului Inferior, care se continua si in prezent.

- altitudinea maxima este de 300 m, la Pitesti.

Page 124: Romania Pe Regiuni

124

- partea cea mai joasa (10-20 m altitudine) se afla pe Siretul Inferior, unde, pe un teritoriu de lenta

scufundare, s-a format o mare zona de confluente, spre care se recurbeaza raurile in evantai. Intensitatea abaterilor

este diferita. Jiul si Oltul isi desfasoara traseul app pe directie nord-sud, Argesul nord-vest/sud-est, Ialomita vest-

est, iar Buzaul se recurbeaza spre zona de subsidenta din Campia Siretului Inferior.

- relieful Campiei Romane se caracterizeaza prin vai largi si interfluvii netede, numite popular campuri, cu

mici depresiuni formate prin tasare si sufoziune (crovuri).

- cuvertura de loess acopera interfluviile, ajungand in partea de est la grosimi considerabile (40 m, in Campia

Hagienilor).

- prezenta nisipurilor determina aparitia unui relief de dune, in sudul Olteniei, in estul Campiei Romane (de-a

lungul Ialomitei, Calmatuiului) si Campia Tecuciului (la Hanu Conachi).

In cadrul Campiei Romane exista mai multe tipuri genetece de campii: campii piemontane, campii de

subsidenta si campii tabulare (cu interfluvii intre vai).

a) Campiile piemontane s-au format la iesirea unor rauri (Arges, Ialomita, Dambovita, Prahova, Buzaul,

Ramnicul Sarat, Putna) dintr-o zona mai inalta (piemontul Getic sau Subcarpatii Curburii), unde datorita nivelului

de baza local si rupturii de panta are loc o depunere brusca a aluviunilor mari, transportate in reteaua hidrografica

sub forma unor campii de imprastiere (sau delte continentale) cu aspect piemontan. Sunt situate in nord, au inaltimi

de 200-300 m si o cuvertura de pietrisuri. Mai cunoscute sunt: Campia Pitestilor, Campia Targovistei, Campia

Ploiestilor, Campia Ramnicului si Campia Putnei.

b) Campiile de subsidenta se formeaza datorita coborarii lente (subsidentei) suprafetei totpografice si

genereaza cursuri meandrate, baltiri, inmlastinari, iar raurile au un caracter divagant (ratacitor). Principalele campii

de acest fel sunt: Campia Titu-Gherghita, Campia Buzaului, Campia Siretului Inferior.

c) Campiile tabulare cu interfluvii foarte largi si netede, sunt acoperite cu loess (crovuri, gavane, padine).

Principalele campii tabulare sunt: Campia Romanati, Campia Burnazului, Campia Boianului, Campia Gavanu-

Burdea, Campia Vlasiei, Campia Baraganului cu Baraganul Calmatuiului, la nord si Baraganul Ialomitei la sud.

d) Campii de terase sunt: Campia Blahnitei, Campia Bailestilor, Campia Brailei.

Clima

Campia Romana are un climat temperat continental de campie, moderat in vest si accentuat in est.

Temperatura medie anuala este de 10-11°C. Temperatura medie a lunii iulie este de 22-23°C, zilele

tropicale, cu temperaturi maxime de peste 30°C) sunt in numar de 50-56 anual, fiind favorabile pentru coacerea

cerealelor si a culturilor meridionale (orez, piersic). In luna ianuarie, luna cea mai rece, media termica este de -3°C.

La Ion Sion, langa Braila, la 10 august 1951 s-a inregistrat temperatura maxima absoluta de 44,5°C. Amplitudinea

termica este deci de 25-26°C.

Precipitatiile sunt reduse (400 mm/an in est si 600 mm/an in rest), cu secete frecvente, mai ales in estul

campiei. Se constata o accentuare a continentalismului climatic de la vest la est, vizibil mai ales in privinta

precipitatiilor, care scad de la 600 mm la mai putin de 500 mm in Baragan.

Vanturile sunt: Crivatul, care bate iarna de la est sau nord-est, geros si uscat; Austrul, o componenta

mediteraneeana, cald si uscat vara, ploios iarna; Baltaretul, dinspre M. Neagra, trecand peste Baltile Dunarii.

Pe cuprinsul Campiei Romane se manifesta trei feluri de influente: submediteraneene in Campia Olteniei

(cu ploi de toamna si ierni blande), de tranzitie de la influentele oceanice si submediteraneene la cele de ariditate in

partea centrala (cu precipitatii ce scad cantitativ spre est si temperaturi mai ridicate iarna) si de ariditate in Baragan

(cu un continentalism accentuat, ierni reci, veri calde si secete).

Hidrografia

Campia Romana este strabatuta in principal de raurile din grupa sudica, precum si de cateva din grupa

estica, toate culese de Dunare. Colectorii principali sunt: Jiu, Olt, Arges, Ialomita.

Jiul desparte C. Bailestilor de C. Romanatilor si primeste la nord pe Amaradia.

Oltul se scurge printre Campia Romanatilor la vest si Campia Boianului si Burnazului la est, primind la

intrarea in campie Oltetul (dupa ce a strabatut pe o scurta portiune Campia Romanatilor).

Page 125: Romania Pe Regiuni

125

Argesul trece prin Campia Pitestilor, Campia Titu-Gherghita, delimitand in continuare Campia Burnazului

de cea a Mostistei. Dintre afluentii pe care-i primeste in campie se remarca: Neajlovul (cu Calnistea si Glavacioc),

Sabarul, Dambovita- cu Colentina).

Ialomita traverseaza Campia Targovistei, Campia Titu, Campia Vlasiei, Campia Gherghitei, in continuare

delimitand Baraganul Ialomitei de Baraganul Calmatuiului. Primeste ca afluenti pe Prahova cu Cricovul Sarat si pe

Sarata.

Din grupa estica mentionam Siretul (raul cu cel mai mare debit -222 mc./sec, dintre cursurile interioare, cu

afluentii: Buzau, Ramnicu Sarat, Putna, iar pe partea stanga Barladul si Covurlui) si Prutul (85 mc./sec).

Mai sunt si rauri mici care se varsa direct in Dunare: Drincea, Desnatui, Vedea cu Cotmeana si Teleorman,

Mostistea, Calmatuiul Ialomitean.

Intrucat apele raurilor au in majoritatea cazurilor provenienta pluviala (in foarte mica masura nivala sau

subterana), acestea se caracterizeaza prin mari variatii de debit, unele chiar secand vara (Calmatuiurile, Vedea

s.a.), consecinte ale climatului continental.

Lacurile din Campia Romana sunt de mai multe tipuri:

1. limanuri fluviatile formate prin anastomozarea gurilor unor afluenti mai mici cu acumulari de nisip si

mal, aduse de raurile colectoare; aceste acumulari au format pragul in spatele caruia s-a acumulat apa. Ex,

Mostistea (in lungul Dunarii), Snagov, Caldarusani, Fundata, Strachina, Amara (in bazinul Ialomitei), Balta Alba

(in bazinul Buzaului).

2. lacuri de stepa, unele cu apa sarata, ca urmare a verilor secetoase, care au determinat ascensiunea apelor

subterane, impreuna cu saraturile din rocile care le strabat. Ex. L. Amara (langa Slobozia), L. Sarat (langa Braila).

3. lacuri formate prin tasare in loess (in crovuri). Ex. Ianca, Plopu, Movila Miresii, Lutul Alb (in Campia

Brailei), Plaşcu (in Baraganul Calmatuiului).

4. lacuri formate intre sirurile de dune Ex. in Campia Olteniei si in Campia Baraganului.

5. iazuri si helesteie (o importanta baza piscicola), pe interfluviul dintre Arges si Ialomita.

6. lacuri de agrement, in apropierea Capitalei: Moşoaia, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Cernica.

7. lacuri de lunca (balti): Bistreţu, Suhaia, Brateş.

8. lacuri de acumulare: Ostrovu Mare (pe Dunare) si lacurile de pe Olt, din aval de Slatina.

Apele subterane sunt ape freatice, aproape de suprafata in campiile de subsidenta si de adancime 940 m) in

Baragan. In Campia Baraganului, datorita evaporatiei intense de vara, ele antreneaza in miscarea lor ascensionala,

saruri din stratele sedimentare, creand saraturi.

Vegetatie Vegetatia naturala, in cea mai mare parte inlocuita de culturi, apartine la trei mari formatiuni: stepa,

caracteristica partii estice (indeosebi in Baragan), cuprinzand pajisti stepice cu graminee (paiusul, colilia, negara,

pirul s.a); silvostepa, cu pajisti stepice si palcuri de padure (cuprinzand stejarul pufos si stejarul brumariu);

padurile de stejar, cu specii termofile (cer, garnita, stjar pedunculat, carpen, ulm, tei). Are o larga dezvoltare

vegetatia de lunca cu zavoaie de salcii, plopi si papura, stuf, rogoz indeosebi in luncile Dunarii, Siretului,

Ialomitei.

Fauna Dintre elementele faunistice, in zona stepei si silvostepei caracteristice sunt rozatoarele: iepurele, harciogul,

popandaul, iar dintre pasari: dropia (ocrotita de lege), prepelita, potarnichea.

Fauna padurilor este reprezentata prin: mistret, viezure, animale de prada (lup, vulpe, pisica salbatica),

alaturi de specii patrunse fie din silvostepa (iepurele), fie din etajul coniferelor (caprioara, veverita); se adauga o

mare varietate de pasari: privighetoarea, ciocarlia, sticletele).

Fauna acvatica este reprezentata prin: crap, caras, stiuca, platica, salau. Pe Dunare patrund pesti migratori:

sturionii (nisetrul, morunul, pastruga, cega).

Solurile In Campia Romana predomina cernoziomurile (caracteristice stepei) si cernoziomurile levigate (tipice

pentru silvostepa, avand o mare raspandire); ambele tipuri sunt din clasa molisolurilor, bogate in humus de mare

fertilitate.

Page 126: Romania Pe Regiuni

126

Sub paduri se intalnesc soluri argiloiluviale (cenusii si brun-roscate), care au o fertilitate mai redusa.

Solurile azonale sunt reprezentate prin: saraturi, mai frecvente in Baragan, lacovisti (soluri hidromerfe),

indeosebi in luncile Dunarii, Siretului si Buzaului, aluvionare de lunca si soluri nisipoase (pe dune).

Resursele

Aceasta unitate de relief cuprinde o larga gama de resurse ale solului si subsolului.

Terenurile agricole sunt foarte extinse, iar solurile, de mare fertilitate, bogate in humus – cernoziomurile- au

determinat ca aceasta zona sa constituie principala regiune agricola a tarii.

Pajistile (de campie si lunca), mult extinse in trecut, cand aici era un adevarat domeniu de pastorit

(indeosebi pentru turmele de oi coborate din Carpatii Meridionali), cedeaza locul araturilor.

Apele sunt utilizate in sisteme de irigatii, extinzandu-se in tot sudul si estul Campiei Romane: Terasa

Brailei, Ialomita-Calmatui, Petroiu-Stefan cel Mare, Galatui-Calarasi, Mostistea, Giurgu-Razmiresti, Olt-

Calmatui, Sadova-Corabia, Vitomiresti-Slatina.

Apa unor lacuri sarate este folosita pentru bai: Lacul Amara, Lacul Sarat.

Energia solara (durata de stralucire a soarelui totalizeaza in cursul anului 2300-2400 ore) si energia vantului

(mai ales in Baragan) dispun de un potential insemnat.

In subsolul campiei s-au descoperit si pus in exploatare zacamintele de petrol, cu trei areale importante de

extractie:

1. Ciuresti-Potcoava (Bradeşti, Gherceşti, Coşoveni, Corbu, Teslui, Potcoava).

2. Videle (Videle, Blejesti, Glavacioc, Cartojani, Corbii Mari, Visina).

3. Ianca-Faurei (Jugureanu, Ulmu, Ianca, Faurei, Lişcoteanca, Oprisenesti).

Exploatari mai vechi se afla la contactul cu Subcarpatii Getici: Ploiesti, Gura Şuţii, Mizil, Urlati, Sarata

Monteoru.

Gazele naturale: Vilele, Valea Plopilor, Urziceni, Fierbinţi TâRG, Periş, Lişcoteanca, Oprişeneşti, Măneşti,

Finta, Gura Şuţii.

Din albiile raurilor se extrag nisipuri si pietrisuri, utilizate la terasamente, ca balast.

Populatia si asezarile

Cu exceptia in buna masura, a Baraganului si a Campiei Burnazului, cu densitati mai reduse, Campia

Romana se inscrie intr-o regiune de mare densitate a populatiei, de regula intre 100-150 locuitori/kmp. si chiar mai

mult in zonele din jururl marilor orase.

In ceea ce priveste sporul natural al populatiei, se inscrie in zone cu valori apropiate de media pe tara, iar in

vest chiar sub aceasta valoare.

Asezarile rurale

Predomina satele mijlocii si mari, dar in mod frecvent se intanesc si sate foarte mari, indeosebi in

apropierea marilor orase.

Caracteristic este satul de tip adunat, cu casele grupate, stranse unele langa altele, sau satul liniar sau drum

de-a lungul drumurilor si vailor.

Ca functii predomina cele agricole, dar unele au si functie industriala (indeosebi legata de exploatarea

petrolului si petrolului si gazelor naturale) sau mixta.

Cele mai mari asezari rurale din Campia Romana sunt: Dabuleni (15.000 loc.), Poiana Mare (13.000 loc.),

Pechea (10.000 loc.), Liesti (11.000 loc.), precum si localitatile rurrale din jurul Bucurestiului: Chitila (12.000 loc.),

Jilava (13.000 loc.), Popesti-Leordeni (14.000 loc.), Pantelimon (14.00 loc.), si indeosebi Voluntari (23.000 loc.),

cea mai mare asezare rurala din tara.

Asezarile urbane

Cele mai vechi orase din Campia Romana dateaza din perioada daco-romana: Drobeta-Turnu Severin

(Dobeta), Turnu Magurele (Turris).

Dintre orasele aparute in perioada feudala se remarca Bucuresti, Targoviste, Ploiesti, Craiova, Braila,

Galati.

In secolul al XIX-lea apar orase in zone agricole (Alexandria, Calarasi, Oltenita, Corabia, Slobozia).

Orasele din Campia Romana se impart, dupa marime in urmatoarele categorii:

Page 127: Romania Pe Regiuni

127

* Orasul Bucuresti (2,1 mil. loc.)

* orase cu o populatie cuprinsa intre 100.000 si 350.000 locuitori: Galati (326.000 loc.), Craiova (303.000

loc.), Ploiesti (252.000 loc.), Braila (234.000 loc.), Pitesti (179.000 loc.), Buzau (148.000 loc.) Focsani (101.000

loc.);

* orase cu o populatie de 50.000-100.000 locuitori: Targoviste (98.000), Slatina (85.000), Calarasi

(77.000), Giugiu (74.000), Alexandria (59.000), Slobozia (56.000);

* orase cu o populatie cuprinsa intre 20.000 si 50.000 locuitori: Tecuci (47.000), Caracal (39.000),

Ramnicu Sarat (41.000), Rosiorii de Vede (38.000), Turnu Magurele (37.000), Fetesti (35.000), Oltenita

(32.000), Balş (24.000), Băileşti (22.000), Corabia (22.000, Calafat (20.000);

* Celelalte orase au o populatie mai redusa: acestea sunt: Buftea, Urziceni, Zimnicea, Mizil, Gaiesti,

Tandarei, Marasesti, Videle, Draganesti-Olt, Titu, Bolintin Vale, Costesti, Ianca, Budesti, Segarcea, Topoloveni,

Vinju Mare, Pogoanele,Insuratei, Mihailesti, Lehliu-Gara, Piatra-Olt, Fundulea, Faurei.

Dupa pozitie, orasele pot fi clasificate in orase situate pe Dunare (de la Calafat la Galati) si orase situate in

interior.

Alexandria, fost targ de campie, are in prezent functii industriale (rulmenti, textile, industria alimentara),

administrative si culturale; Rosiorii de Vede s-a dezvoltat mult in ultimul timp datorita functiei de nod feroviar si a

unor industrii (reparatii de material rulant, ulei tehnic); Giurgiu, fosta raia turceasca, dezvoltata economic si urban

in secolul nostru, are, pe langa functii industriale (clorosodice, nave), un trafic industrial fluvial insemnat si

activitati de tranzit legate de punctul de frontiera rutier si feroviar; Fetesti, cu industrii mai modeste (conserve de

legume) si activitati portuare reduse, tinde sa fie inviorat de noile poduri dunarene si perspectiva autostrazii

Bucuresti-Constanta. Urziceni are ramuri ale industriei alimentare si este un important nod rutier.

Orasele dunarene (de la Drobeta-Turnu Severin la Galati) sunt prezentate la capitolul consacrat Dunarii.

Agricultura

Campia Romana este principala regiune agricola a tarii, fiind cea mai importanta zona cerealiera.

Este, de asemenea, principala zona de cultivare a unor plante tehnice si industriale.

Legumuicultura este dezvoltata in principal in jurul marilor orase, in Campia Siretului Inferior si in Lunca

Buzaului. Legumele timpurii sunt asigurate de marile sere din zona oraselor Bucuresti, Craiova si Ploiesti.

Sunt, de asemenea, dezvoltate viticultura, indeosebi in sudul Olteniei, unde terenurile nisipoase favorizeaza

cultura vitei de vie (Dabuleni, Sadova, Segarcea, Plenita).

Dintre animale, se cresc ovine (merinos, tigaie cu lana buna), indeosebi in estul Campiei Romane, precum si

porcine, indeosebi pe baza de porumb.

In Campia Romana exista unele dintre cele mai mari combinate avicole din tara (Crevedia si Buftea).

Caile de comunicatie, transporturile si turismul

Campia Romana este strabatuta de principalele magistrale feroviare si rutiere. Acestea sunt atrase de orasul

Bucuresti. De aici cele 8 magistrale feroviare, precum calea ferata internationala Bucuresti-Giurgiu. Noduri

feroviare sunt: Bucuresti, Ploiesti, Buzau, Rosiorii de Vede, Faurei, Fetesti, Ciulnita, Caracal, Marasesti.

Drumurile internationale sunt, de asemenea, conectate la Bucuresti.

Pe Dunare se dezvolta un important trafic fluvial, principalele porturi fiind Galati, Turnu Magurele,

Calarasi, Fetesti, Corabia, Calafat si Zimnicea.

Bucurestiul dispune, de asemenea, de doua aeroporturi care asigura traficul international si intern al tarii.

Obiectivele turistice sunt concentrate in Bucuresti, imprejurimi (Snagov, Caldarusani etc.) si orasele mari

(Ploiesti, Braila, Galati, Pitesti, Targoviste, Craiova etc.). In Baragan exita statiuni balneo-climaterice, care

utilizeaza apele sarate (Amara, Lacul Sarat).

Subdiviziunile majore ale Campiei Romane sunt: Campia Olteniei, sectorul Olt-Arges, Campia Bucurestilor,

Baraganul, Campia Estica, la care se adauga Lunca si Baltile Dunarii; fiecare subdiviziune majora are o serie de

subdiviziuni mai mici, care vor fi mentionate in caracterizarea subunitatilor regionale ale Campiei Romane.

Page 128: Romania Pe Regiuni

128

1. Campia Olteniei

- Campia Olteniei este situata in vestul Campiei Romane; limite: in sud si vest se invecineaza cu Dunarea; in est

Oltul o desparte de campia dintre Olt si Arges; in nord limita conventionala cu Podisul Getic.

- reprezinta cea mai veche parte a Campiei Romane, judecand dupa seria cea mai completa de terase fluviale intalnite

pe Dunare si Jiu.

- altitudini de 60-130 m;

- campii de terase si tabulare;

- acoperita in mare parte cu nisip si loess;

- dunele sunt fixate prin culturi de vita de vie si salcami;

- coboara in trepte de la N la S;

- vai largi si lunci;

Subdiviziunile Campiei Olteniei sunt: Campia Blahnitei (in partea vestica), Campia Bailestilor si Campia

Romanatilor (intre Jiu si Olt) mai inalta (163 m) spre contactul cu Piemontul Getic.

Climatul are influente submediteraneene.

Predomina vegetatia de silvostepa la care se aduaga portiuni forestiere de stejar.

Apele Campia Olteniei este strabatuta de Jiu, Olt, Oltet, Drincea si Desnatui. Pe Dunare a fost amenajat lacul

de acumulare Ostrovu Mare (pentru hidrocentrala Portile de Fier II).

Sporul natural al populatiei este foarte scazut (printre cele mai scazute din tara).

Principalele orase Craiova, Vanju Mare, Calafat, Bailesti, Segarcea, Bals, Corabia.

Zona industriala din nordul Craiovei (Isalnita) apartine mai mult Podisului Getic, dar cea din sud (Podari,

Bucovat, Cernelele, Malu Mare) apartine campiei.

Exista si asezari rurale foarte mari (Dabuleni, Poiana Mare, Gogosu). Centrele petroliere Bradesti, Ghercesti

si Cosoveni se afla situate in zona de campie.

2. Sectorul Olt_Arges

- este cuprins intre Podisul Getic (in nord), Olt (in vest), Dunare in sud) si Arges (in nord-est si est).

- cele mai mari altitudini din Campia Romana (300 m in Campia Pitestilor)

- campii piemontane in N, mai inalte, acoperite cu pietrisuri – C. Pitesti;

- campii tabulare, netede, foarte intinse, cu loess gros, ridicate mult deasupra luncilor;

- inclina de la N spre S;

- spre lunca Dunarii exista un abrupt;

- vai largi si lunci;

- raurile isi schimba directia;

Subdiviziuni: campiile Pitesti, Boianu, Gavanu-Burdea, Burnaz.

Climatul este de tranzitie.

Apele In afara raurilor situate pe margini (Olt, Arges) exista si rauri mici ce traverseaza campia: Calmatui,

Vedea cu Teleormanul, Calnistea (care se varsa in Neajlov). Pe Olt au fost amenajate lacuri hidroenergetice.

Are resurse energetice importante: petrol (Videle, Blejesti, Glavacioc, Cartojani, Corbii Mari, Visina) si gaze

asociate (Videle, Valea Plopilor);

Pentru dezvoltarea productiei agricole au fost construite sistemele de irigatii Vitomirsti-Slatina, Olt-Calmatui

(cu apa din Olt) si Giurgiu-Razmiresti (cu apa din Dunare).

Orasele principale sunt: Ploiesti, Slatina, Coststi, Draganesti-Olt, Turnu Magurele, Zimnicea, Giurgiu,

Videle, Rosiorii de Vede, Mihailesti.

3. Campia Bucurestilor

- situata in partea centrala a Campiei Romane, cu limite relativ ezitante spre est;

Subdiviziuni: Campia Targovistei, Campia Ploiestilor, campia de subsidenta Titu-Gheorghita si Campia

Vlasiei cu Campul Calnaului.

Are un climat de tranzitie, vegetatie de silvostepa in alternanta cu stejar (Codrii Vlasiei).

Exista resurse de petrol (Titu, Gura Sutei, Jilava) si mai ales gaze naturale (Peris, Fierbinti Targ).

Orasele din acest sector sunt: Bucuresti, Ploiesti, Targoviste, Titu, Gaiesti, Topoloveni, Bolintin Vale, Buftea,

Urziceni.

4. Baraganul

Page 129: Romania Pe Regiuni

129

Baraganul cuprinde: Baraganul Calmatuiului (intre Calmatui si Ialomita) si Baraganul Ialomitei (intre

Ialomita, Dunare si Mostistea), la care se poate adauga Campia Mostistei.

- campii tabulare, netede, foarte intinse, cu loess gros, ridicate mult deasupra luncilor

- un microrelief de crovuri

Clima mai arida (cu precipitatii putine, zile tropicale, geruri iarna), vegetatie de stepa

Exista resurse de petrol si gaze naturale in partea nordica (Urziceni, Jugureanu).

Orasele principale sunt: Oltemita, Calarasi, Fetesti, Tandarei, Slobozia, Urziceni, Fundulea, Insuratei,

Pogoanele, Lehliu-Gara, Budesti.

Agricultura relativ recenta (de 150 ani), dar foarte dezvoltata intensiv si extensiv. Au fost amenajate sistemele

de irigatii Mostistea, Galatui-Calarasi, Pietroiu-Sefan cel Mare si Ialomita-Calmatui (toate cu apa din Dunare).

- un peisaj de neconfundat (descris de Al. Odobescu in Pseudokynegeticos), populatia relativ rara, concentrata

pe vai.

5. Sectorul estic

- altitudini mai mici decat in restul Campiei Romane; altitudinile cele mai mici (6 m) la varsarea Siretului in

Dunare

- campii piemontane in N, mai inalte, acoperite cu pietrisuri;

- campii tabulare, netede, foarte intinse, cu loess gros, ridicate mult deasupra luncilor – C. Baraganului;

- campii de subsidenta (coborare), cu rauri divagante (revarsari si schimbari de cursuri) – C. Siretului

Inferior;

- vai largi si lunci; vaile curg de la vest spre est; raurile se curbeaza spre Campia Siretului Inferior;

Sectorul estic al Campiei Romane cuprinde: Campia Ramnicului, Campia Buzaului, Campia Brailei, Campia

Siretului Inferior, Campia Tecuciului si Campia Covurlui.

Principala resursa de petrol se extrage la Faurei, Ianca, Oprisanesti, Liscoteanca si se prelucreaza la Borzesti

si Ramnicu Sarat.

Orasele sunt: Buzau, Ramnicu Sarat, Focsani, Tecuci, Braila, Galati, Faurei, Ianca.

6. Lunca Dunarii. Prin geneza si caracterele ei fizico-geografice, aceasta unitate, inregistreaza particularitati

ce o detaseaza de restul Campiei Romane. La inceput lunca este ingusta, de cativa km, dar cu cat inainteaza de la

Dr. Tr. Severin catre est, devine din ce in ce mai larga, ajungand in zona Baltii Brailei de cca. 25 km.

Balta Ialomitei si Insula Mare a Brailei (Balta Brailei) , in trecut zone de iernat ale ovinelor din Carpati

(datorita climatului de adapost, cu temperaturi in ianuarie doar de -1°C), teritorii cu stuf, pasuni, lacuri, balti, paduri

de lunca si inundatii, au fost indiguite, desecate si transformate in terenuri agricole.

Delta Dunarii

Delta Dunarii, cea mai joasa si mai noua regiune de campie, este situata in partea de est a tarii la varsarea Dunarii in

Marea Neagra.

Limite In partea de nord, dincolo de bratul Chilia se afla Campia Bugeacului, in partea de sud si sud-vest Podisul

Dobrogei, iar in est Marea Neagra. In Delta este inclusa si laguna Razim-Sinoe, avand o suprafata cumulata de

4.340 kmp.

Geneza

Delta Dunarii s-a format intr-un fost golf maritim ce includea teritoriul Deltei si al lagunei Razim-Sinoe, prin

aluviunile aduse de Dunare sau resedimentate de curentul circular al Marii Negre, care a creat in Pleistocen sistemul

de grinduri conjugate din Delta (Letea, Caraorman).

Dupa formare acestui sistem de grinduri, care au inchis golful initial, teritoriul Deltei a devenit un liman.

Apoi Delta a evoluat in stransa legatura cu cele trei brate, in ordinea existentei lor: Sfantu Gheorghe (cel vechi),

Sulina si Chilia (cel mai recent).

In prezent (ultimul secol), Delta se afla intr-un proces de retragere in rest.

Page 130: Romania Pe Regiuni

130

Bratele Dunarii

Dunarea se desparte in cele trei brate principale astfel: prima bifurcare se produce la vest de Tulcea (la

Patlageanca), despartindu-se spre nord bratul Chila. La est de Tulcea, cursul Dunarii se bifurca pentru a doua oara

in bratele Sulina si Sfantul Gheorghe.

Bratul Chila, in nord, are lungimea cea mai mare (120 km) si debitul cel mai ridicat (apraope de 60 % din volumul

fluviului).

Pe bratul Chilia alterneaza sectoarele cu un singur curs ( in dreptul grindurilor: Stipoc, Chilia si Letea) cu

sectoarele de bifurcare (in mai multe cursuri secundare), intre grinduri; bratele secundare sunt: Tataru, Cernavoda,

Babina.

La Varsare in mare se creaza in prezent o delta secundara (delta secundara a Chiliei), care avanseaza in mare cu

cativa zeci de metri pe an (40-80m/an); aceasta portiune a deltei secundare in formare nu este inclusa in teritoriul

tarii noastre.

Bratul Sulina este cel mai scurt (64 km), aproape drept, regularizat si canalizat, in urma cu aproape un secol.

La varsarea in mare are loc o depunere relativ brusca a aluviunilor (la contactul intre apele dulci ale fluviului si

apele sarate ale marii), formandu-se o bara (bara de la Sulina), care are tendinta de a bloca gura de varsare; pentru a

diminua acest efect a fost construit un dig (in lungime de 10 km), care indeparteaza spre larg aluviunile aduse de

curentul circular al marii, de asemenea, are loc o dragare continua a bratului pentru a-l pastra navigabil pentru nave

maritime (cu un pescaj de 7 m).

Bratul Sfantul Gheorghe (108 km) cu directie dominanta spre sud-est, este foarte meandrat; in ultimii ani

meandrele au fost rectificate, lungimea traseului nou avand doar 70 km; la varasre formeaza o acumulare de nisip

sub forma unor insule (insulele Sacalin).

Din bratul Sfantul Gheorghe se desprind spre sud canalele Dranov si Dunavat, prin care se realizeaza legatura cu

laguna Razim.

Relieful

Altitudinea medie a reliefului Deltei este de 0,5 m, iar altitudinea maxima de 13 m. in grindul Letea. Circa 3/4 din

suprafata Deltei este situata la altitudini pozitive si 1/4 sub nivelul de 0 m.

Relieful Deltei Dunarii cuprinde in regim natural terenuri joase si terenuri inalte

Terenurile joase cuprind mlastini, lacuri (Isac, Obretin, Matita, Merhei etc.), garle, canale (de exemplu: Litcov,

Dranov, Dunavat), brate secundare (Tataru, Cernovca), ostroave (Tataru, Babina, Cernovca); sunt terenuri

inundabile si partial, in partea de vest, indiguite si desecate.

Terenurile inalte sunt neinundabile (13 % la cele mai mari ape) si in general grinduri.

Exista grinduri longitudinale (fluviale), transversale (fluvio-maritime) si continentale.

Grindurile longitudinale sunt create de aluviunile depuse de fluviu.

Grindurile fluvio-maritime au fost formate in timpuri istorice, de aluviunile aduse de fluviu si de curentii circulari

ai Marii Negre; aceste grinduri sunt Letea, Caraorman, Saraturile, Ivancea si Crasnicol.

- Grindul Letea are altitudinea maxima din Delta (13m) si reprezinta o mare acumulare de nisip, dispus in fasii

aproape paralele sub forma unui evantai, cu un relief de dune; pe acest grind se afla padurea Hasmacu Mare-Letea,

monument al naturii (rezervatie de flora.

- Grindul Caraorman (cu o altitudine maxima de 8m) reprezinta de asemenea o mare acumulare de nisip;

- Grindul Saraturile, situat la varsarea bratului Sfantu Gheorghe in mare, formeaza, pe tarm, cea mai lata plaja din

tara.

Grinduri continentale

- Grindul Chilia (cu altitudinea de 9 m) este o portiune a uscatului predeltaic (Campia Bugeacului, de la nord) inclusa

Deltei datorita formarii si evolutiei bratului Chilia; este acoperit cu loess.

- Grindul Stipoc (3 m) este mult erodat (genetic este tot un grind continental).

Clima

Clima Deltei este determinata de pozitia ei in extremitatea estica, unde predomina climatul continental mai arid, de

altitudinea coborata si de influentele marii (relativ reduse totusi), care ii dau o nuanta pontica.

Temperatura medie anuala este de peste 10 gr. C, cea mai ridicata din tara noastra. Lunile extreme au valori de 21-

22 gr. C (ianuarie);

Page 131: Romania Pe Regiuni

131

Precipitatiile sunt foarte reduse (400-450 mm/an), Delta fiind regiunea cea mai secetoasa din tara. Lipsa

precipitatiilor este compensata de umiditatea datorata evaporatiei de pe suprafetele acvatice.

Bat frecvent Crivatul (din nord-est) si brizele diurne.

Hidrografia

Hidrografia este formata din Dunare, bratele Dunarii, lacuri, balti, mlastini.

Dunarea

La Palageanca debitul Dunarii este de 6470 mc/sec (egal cu al Vogai).

Cele trei brate duc din volumul apelor fluviului astfel: Chila 58 %; Sulina 18,8 % si Sfantu Gheorghe 23,2 %.

Debitul solid este de 58,7 mil.t. aluviuni pe an, dintre care o parte sunt depuse in Delta si alta parte sunt tranportate

in mare; la varsarea in mare se formeaza, datorita aluviunilor, delta secundara a Chiliei, bara de la Sulina si insulele

Sacalin.

Reteaua hidrografica secundara formata din balti, mlastini, canale, garle, brate secundare.

Un specific peisagistic si hidrografic este dat de suprafetele lacustre; cele mai importante lacuri sunt Dranov (cel

mai intins din delta propriu zisa), Rucsca, Merhei, Matita, Tatanir, Fortuna, Obretin, Gorgova, Bogdaproste, Isac,

Puiu, Puiulet, Rosu.

In sudul Deltei se afla situata laguna Razim-Sinoe, cel mai mare complex lacustru (700 kmp.), format din lacurile

Razim (415 kmp.), Sinoe, Zmeica, Golovita. Este despartita de mare prin grindurile Chituc si Perisor, are ape

salmastre, adancimi mici, doua insule (Popina, mai inalta, de 48 m, care este o rezervatie de fauna si insula

Gradistea). In prezent laguna este un domeniu de pescuit.

Vegetatia

Vegetatia Deltei este o vegetatie de lunca cu numeroase specii adpatate excesului de umiditate.

Dintre arbori predomina esentele moi (plop, salcie), la care se aduaga padurile de stejari, Letea si Carorman.

Suprafetele de balti, mlastini si partial cele lacustre sunt acoperite cu stuf.

Fauna

animale terestre (iepure, lup, vulpe, cainele enot, mistrt etc.)

mamifere de apa (bizamul, vidra)

pasari (280 specii, dintre care amintim speciile de pelicani, cormorani, egrete, garlite etc.)

o bogata fauna acvatica, cuprinzand pesti comuni (somn, caras, stiuca crap, platica etc.) si sturioni (morun,

pastruga, cega, nisetru).

Solurile

Solurile predominante sunt solurile aluviale, solurile hidromorfe (lacovisti), nisipoase (pe grinduri) si, pe mica

portiune (grindul Chilia), cernoziom.

Pe ansamblu, invelisul de soluri este relativ sarac, predominand solurile cu fertilitate redusa, partial inundabile.

Rezervatiile principale sunt Padurea Hasmacu Mare-Letea (rezervatie, de flora), Matita (fauna, insula Popina

(fauna).

In totalitate Delta Dunarii este considerata o rezervatie a biosferei.

Populatia si asezarile omenesti

In primul rand intinderilor mari de ape, densitatea populatiei are valori reduse, fiind de 25-50 loc/kmp in jumatatea

vestica si sub 25 loc/kmp in est.

Populatia este concentrata in asezari rurale, situate in lungul bratelor fluviului; cu aspect liniar cum ar fi Crisan sau

pe grinduri (Letea, Caraorman, Sfantu Ghorghe, Chilia Veche).

Alte localitati sunt: Patlageanca, Maliuc, Mila23. Asezarile rurale au predominant activitati legate de pescuit si

agricultura.

Singurul oras din Delta este Sulina (5.500 loc). Este un oras-port liber (porto-franco) si functioneaza ca port de

transbordare a navelor, urmand a se amenaja ca port maritim. In oras exista o mica intreprindere de conserve de

peste si ateliere de reparatii navale.

Tulcea nu este situat in Delta, dar coordoneaza activitatea economica si turistica a Deltei.

Resurse si activitati economice

resursa importanta, traditionala este fauna piscicola, iar pescuitul o activitate economica esentiala. Activitati de

pescuit se realizeaza pe bratele principale, secundare, garle, lacuri, in laguna Razim-Sinoe si Marea Neagra. O

Page 132: Romania Pe Regiuni

132

intreprindere de semipreparare este in Sulina. La Tulcea fabrica de conserve de peste utilizeaza si peste din Delta,

Marea Neagra cat si peste oceanic.

Stuful este recoltat cu mijloace mecanizate si tyransportat pe Dunare la Chiscani (Braila), unde se obtine celuloza.

Nisipul din grindul Caraorman are si utilizari industriale, fiind exploatat in acest sens.

Esentele moi de lemn se exploateaza la dimensiuni modeste.

O importanta economica o prezinta si fauna cinegetica.

Terenurile agricole au crescut ca intindere datorita indiguirilor si desecarilor din ultimii ani (indeosebi in jumatatea

vestica a deltei).

Se cultiva in mod predominant porumb, dar si grau, plante furajere si legume.

Transporturi

Transporturile rutiere sunt slab reprezentate.

Cea mai mare parte a transporturilor din interiorul Deltei se realizeaza cu ajutorul navelor.

Navigatia fluviala se poate desfasura pentru nave mici si pe bratele secundare.

Navigatia maritima se realizeaza doar pe bratul Sulina. Pe acest brat se transporta fier si cocs pentru Galati, bauxita

pentru intreprinderea de alumina de la Tulcea, produse petroliere, roci (calcare de la Mahmudia pentru Galati),

produse din lemn (pentru export), diferite produse agro-alimentare, peste oceanic (pentru Tulcea) etc.

Turismul beneficiaza de un deosebit potential natural (peisaje, lacuri, canale, grinduri, fauna, vegetatie, padurea de la Letea,

dunele de nisip de pe grindurile Caraorman, Saraturile, plaja de la Sfantu Gheorghe).

Localitatile turistice mai importante sunt: Maliuc, Mila 23, Sulina si Sfantu Gheorghe.