“Romania, fata urata fara priza la investitori”
-
Upload
cristina-popa -
Category
Documents
-
view
5 -
download
0
description
Transcript of “Romania, fata urata fara priza la investitori”
Metafora: “Romania, fata urata fara priza la investitori”
ESEU
Metafora : “Romania, fata urata fara priza la investitori”
Metafora “Romania, fata urata fara priza la investitori”, se refera la aspecte precum
absorbtia fondurilor structurale, la perceptia investitorilor asupra mediului de afaceri, la Codul
Muncii, la acordul tarii noastre cu FMI si nu in ultimul rand la costurile ridicate cu forta de
munca, care ar putea determina realocarea unor afaceri din mediul autohton, in alte tari.
In ceea ce priveste fondurile structurale, un studiu recent realizat de KPMG privind rata
de absorbtie a fondurilor europene, situa Romania in urma altor tari din Europa Centrala si de
Est, in multe sectoare ale economiei. Afirmatia Danielei Nemoianu, Partener Executiv la KPMG
Romania, intareste acest lucru: “Analiza KPMG arata ca Romania are inca o rata scazuta de
absorbtie a fondurilor in domeniul transporturilor, energiei si asistentei tehnice”, in timp ce
exista si domenii in care absorbtia a fost mai eficienta, de exemplu domeniul cercetarii -
dezvoltarii si cel al dezvoltarii resurselor umane. “Este esential pentru politica europeana sa se
realizeze convergenta si unul din elementele-cheie ale acestui proces este bazat pe transferul de
bani sau de taxe, daca doriti, de la tarile bogate la cele mai putin dezvoltate, de aceea exista
fonduri regionale si de coeziune infiintate. Este un element central al politicii europene si
Romania, pur si simplu, nu beneficiaza de el in prezent”, a spus Peter Harrold, directorul Bancii
Mondiale pentru Europa Centrala si de Est.
Tara noastra si statele din Europa Centrala si de Est (ECE) au suferit o reducere
semnificativa a investitiilor straine, de la inceputul crizei, pe masura ce investitorii au parasit
pietele emergente, indreptandu-se catre economiile cu dezvoltare rapida (BRIC), in cautarea unor
oportunitati de afaceri mai profitabile si a unor piete mai sigure, mai precizeaza studiul. Acest
lucru este nociv pentru economia romaneasca in sensul ca aceasta va intampina dificultati in
depasirea decalajelor economice fata de alte tari, si ii reduce potentialul de crestere economica.
Din materialele studiate, opinia mea cu privire la aceasta situatie este ca principalele
motive care stau la baza acestui fenomen sunt slaba pregatire a personalului calificat si dedicat in
implementarea acestor proiecte si lacunele majore ale legislatiei privind achizitiile publice si
parteneriatele public-private (PPP), care lucreaza in detrimentul celor care ar trebui sa fie
beneficiari.
1
Metafora: “Romania, fata urata fara priza la investitori”
Un alt factor care impiedica absorbtia fondurilor europene il reprezinta lipsa unei strategii
de accesare a fondurilor europene la nivel local. Foarte putine judete ale Romaniei au o astfel de
strategie. In unele judete ale Romaniei nu exista nici in prezent un astfel de document dupa care
administratiile locale sa urmeze pasii accesarii anumitor programe operationale. Intrucat
intelegerea complexitatii Uniunii Europene si a mecanismelor prin care aceasta functioneaza la
nivel local si regional este un factor esential in marirea eficientei accesarii fondurilor structurale,
Romania trebuie sa-si indrepte atentia si spre reprezentante locale si regionale, pentru sectorul
privat, de stat sau pentru societatea civila. Cu cateva mici exceptii, acestea nu exista, semn ca in
materie de lobby ea practic nu exista la Bruxelles, fapt ce evidentiaza lipsa de interes a acestor
sectoare pentru afacerile europene. Si pentru politicienii romani este necesara o coerenta si
consecventa in discursurile si actiunile externe cu cele interne. Mai precis, daca sustinem
necesitatea coeziunii economice, sociale si teritoriale in plan European, daca sustinem fonduri
sporite pentru “tarile sarace”, este firesc sa sustinem necesitatea coeziunii si in plan national.
Trebuie promovate politici bugetare si institutionale care sa sustina cresterea coeziunii si in
interiorul Romaniei
Asa cum explica economistul Lucian Croitoru intr-un interviu pentru Wall Street,
„investitorii vin in Romania daca au incredere ca pe un termen rezonabil de timp, care se numara
in ani, politicile raman coerente. Pentru a fi coerente, politicile macroeconomice trebuie sa fie in
linie cu echilibrele macroeconomice sustenabile. In plus, trebuie sa existe stabilitate in sistemul
fiscal pentru ca altfel investitorii nu au cum sa isi faca planurile de busines. Indeplinirea acestor
doua conditii este cel mai bun lucru pe care il poate face guvernul, date fiind conditiile bugetare
din Romania” . In intarirea acestei afirmatii vine declaratia oficialilor austrieci care declara ca
investitorii austrieci activi pe piata din Romania, nu doresc de la statul roman sustinere, ci isi
doresc poata planifica pe termen lung si sa nu mai trebuiasca sa se confrunte cu modificari bruste
in plan juridic si fiscal, in conditiile in care acestia nu au primit subventii, iar investitiile au fost
facute din fonduri proprii. Produsul intern brut al Romaniei a scazut in 2010 cu 1,3 % fata de
2009, inregistrand o valoare de 513,64 de miliarde de lei, conform statisticilor INS. Deficitul de
cont curent al Romaniei cu efecte asupra sustenabilitatii fiscale, participa la perpetuarea unui
mediu economic instabil. Desi acest aspect il putem argumenta cu faptul ca Romania este o
economie deschisa, iar stadiul de modernizare si dezvoltare in care se afla aceasta permite
existenta unui astfel de deficit, Romania are totusi o problema cu rata de economisire, dupa cum
2
Metafora: “Romania, fata urata fara priza la investitori”
afirma economistul V. Cojanu : “Romania are in mod evident o problema cu nivelul
economisirii, reflectata in deficitul de cont curent...iar o scadere accentuata a ratei de
economisire ridica problema sustenabilitatii finantarii investitiilor din economii externe (intrari
de capital)”. La cauzele deficitului au contribuit soldul negativ al balantei comerciale,
dificultatile exportatorilor de adaptare la exigentele pietelor externe, supraaprecierea leului din
anul 2006 cu efecte negative asupra exporturilor si nu in ultimul rand balanta veniturilor, care a
inregistrat in 2006-2007 un deficit datorita majorarii platilor de dobanda aferente creditelor din
sectoarele real si bancar. Majoritatea ramurilor industriale au fost afectate de criza, cele mai
afectate fiind activitatile industriale care au ca destinatie de productie exportul. Motivatia
efectelor crizei economico-financiare asupra acestor ramuri se explica prin:
• restrangerea pietelor externe din cauza crizei economice din principalele tari partenere
ale Romaniei (Italia, Franta, Germania etc.);
• restrangerea creditelor acordate agentilor economici de catre bancile comerciale, ca
urmare a normelor de prudentialitate impuse de BNR;
• diminuarea activitatii in constructii, ceea ce a determinat scaderi de productie in
activitatile industriale conexe.
Codul Muncii, un document relevant pentru piata fortei de munca din Romania,
reprezinta si el un aspect fundamental in alegerea Romaniei ca piata de investitii pentru
detinatorii straini de capital.
Andreea Paul-Vass, consilier al primului ministru este de parere ca „normarea actuala a
relatiei angajator-salariat este principala cauza din legislatia muncii care a tinut departe
investitiile straine”. In intarirea acestei afirmatii se pare ca vine si raportul “Doing Business” cu
privire la dificultatile derularii afacerilor in Romania din pricina blocajelor structurale pe piata
muncii. “Modificarile aduse Codului Muncii si Legea Zilierilor, care intra in vigoare din 2 mai
2011, introduc importante schimbari in piata muncii in vederea flexibilizarii acesteia, cresterii
numarului de contracte de munca, diminuarii muncii la negru si cresterii gradului de protectie
sociala a angajatilor”, a declarat Nicolae Ivaschescu, secretar de stat in Ministerul Muncii,
Familei si Protectiei Sociale (MMFPS). Pe de alta parte, sindicatele sunt de parere ca se incalca
directivele Uniunii Europene (in domeniul timpului de lucru) sau conventiile internationale in
momentul in care se doreste substituirea organizatiilor sindicale de intreprindere de catre
reprezentantii salariatilor. Ei mai mentioneaza ca ceea ce se intampla in Codul Muncii astazi,
3
Metafora: “Romania, fata urata fara priza la investitori”
sintetic, este nerespectarea prevederilor constitutionale care garanteaza drepturile colective si
care astazi sunt radiate complet din structura Codului Muncii propus de Guvern. Din punctul
meu de vedere, analizand informatiile despre aceasta lege, pot spune ca devenit din ce in ce mai
dependenta politic, fiind influentata de partidul care se afla la conducerea tarii, lucru ce
contravine drepturilor colective. Instabilitatea din mediul politic si bugetar este descurajatoare
pentru investitorii straini, care reprezinta o cale importanta de s spori accesibilitatea resurselor
financiare din piata. In tot spectrul politic apar promisiuni fara acoperire. Apar propuneri privind
cresterea impozitelor pe salarii care contravin scopurilor operationale amintite si accentueaza
ingrijorarile legate de sustenabilitatea fiscala. In sfarsit, solidaritatea sociala este prost inteleasa
si este invocata pentru a justifica propuneri care inhiba initiativa, creativitatea, inovarea si
munca.
Cel mai bine ar fi sa dam dovada de disciplina interna si sa nu mai fie nevoie de ajutorul
oficial al FMI sau al UE. Cu politici disciplinate, sectorul public ar putea functiona fara ajutor.
Dar pentru asta este nevoie de sprijin politic si popular pentru ajustari.
Dat fiind echilibrul politic din Romania este greu de spus ca acest scenariu este cel mai
probabil. Un al doilea scenariu ar putea fi contractarea unui accord Precautionary Stand-By, in
care o suma de bani este disponibila dar nu este, in final, utilizata. Si acest scenariu presupune
ajustari serioase. Conform documentului intitulat “A Saptea Evaluare in cadrul Acordului Stand-
By, Anularea Prezentului Acord Stand-By, si Solicitarea unui nou Acord Stand-By” 10 martie
2011, elaborat de Departamentul European, criteriile de performanta stabilite pentru evaluarea a
saptea au fost atinse, cu exceptia criteriului privind arieratele bugetului general consolidat
(pentru care a fost deja acordata o derogare in data de 7 ianuarie 2011). Inflatia s-a mentinut in
intervalul interior al mecanismului de consultare pe inflatie. Ultima evaluare a ASB si
negocierile pentru ASB urmator s-au concentrat pe trei aspecte: (i) masuri de asigurare a
indeplinirii tintelor fiscale; (ii) stadiul implementarii reformelor structurale; si (iii) asigurarea in
continuare a stabilitatii sectorului financiar.
ASB urmator se va concentra pe stimularea potentialului de crestere prin reforme
structurale. Deficientele structurale dion domeniile economice principale franeaza serios
cresterea economica. Eficientizarea sectorului public va reduce barierele birocratice din calea
eficientei economice si va spori absorbtia fondurilor structurale UE, impulsionand cheltuielile de
capital destinate perfectionarii infrastructurii nationale. Noul program vizeaza totodata reforme
4
Metafora: “Romania, fata urata fara priza la investitori”
profunde in sectoarele transporturi si energie, inclusiv reforme in ceea ce priveste mecanismele
de stabilire a preturilor, mai buna reglementare si restructurarea si privatizarea IS din sectoarele
transporturi si energie. Asistenta de tip preventiv acordata de Fond si de UE va constitui o
reasigurare pentru pietele private si o posibilitate de atenuare a socurilor viitoare, in
eventualitatea materializarii acestora.
Elaborarea unor politici macroeconomice sanatoase pentru a sustine procesul de crestere
economica si ocuparea fortei de munca, precum si stabilitatea preturilor, promovarea
competitivitatii si dinamismului economiei prin majorarea investitiilor in capitalul uman,
continuarea reformelor pietei muncii, care sa conduca la cresterea productiei potentiale, intarirea
viabilitatii finantelor publice pot reprezenta rampe importante de relansare a cresterii economice
rpin antrenarea intrarilor de capital strain. Mediul economic de afaceri din Romnai s-ar putea
ameliora in viitoarul apropiat si datorita principalelelor prioritati ale Politicii de Coeziune in
Romania 2007-2013.
Acestea vizeaza imbunatatirea infrastructurii de baza a transportului si accesibilitatea este
o prioritate de top. Aproape € 5.3 miliarde (echivalentul a 28% din alocarea totala) vor fi
cheltuiti pe reducerea deficitului ridicat de infrastructura a tarii. Construirea de aproximativ 1
400 km noi de drumuri vor fi finantate din fondurile din cadrul prioritatii desemnate de Retelele
Trans-Europene de Transport (TEN- T), care traverseaza UE. Politica de coeziune va contribui
cu 2,6 miliarde € la cercetare si inovare pentru a asigura competitivitatea economica durabila pe
termen lung. Aproape 570 milioane € vor fi investiti in sprijinirea afacerilor, cu o mare parte a
acestor resurse axate pe sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii (IMM-uri). Aproximativ 5000
de IMM-uri este previzionat sa primeasca sprijin din partea Fondului de Coeziune. De asemenea,
Romania intentioneaza sa utilizeze noi instrumente financiare inovatoare, cum ar fi JEREMIE
(Resurse Europene Comune pentru Microintreprinderi si Intreprinderi Mici si Mijlocii),
instrumentul de inginerie financiara, care sa combine subventii si imprumuturi. Aproape € 445
milioane din fonduri vor fi investite in dezvoltarea retelelor moderne de larga utilizare si e-
servicii pentru intreprinderi si cetateni. Un total de 940 milioane € vor fi investiti in masuri
pentru ocuparea fortei de munca. Fondul Social European (FSE) va sprijini 15 000 de cursanti in
management si dezvoltare a competentelor pentru 280 000 de cursanti. O parte de 1.2 miliarde €
vor fi investite in educatie si masuri de instruire pentru a sprijini dezvoltarea unei societati bazate
5
Metafora: “Romania, fata urata fara priza la investitori”
pe cunoastere. Finantarea va fi furnizata pentru 15 000 de studenti la doctorat si pentru
imbunatatirea competentelor a 75 000 de persoane din personalul didactic.
Incluziunea sociala a grupurilor defavorizate va fi sprijinita in valoare de aproximativ 1,2
miliarde €. Numarul de participanti la cursuri de formare/programe de reorientare profesionala
pentru grupurile vulnerabile, este de asteptat sa fie in jur de 150 000 (din care 65 000 vor fi
romi), in timp ce aproximativ 10 000 de profesionisti sunt asteptati sa participe la programe de
formare in domeniul incluziunii sociale.
O parte de 2,8 miliarde € (14,6% din contributia comunitara totala) vor fi investite in
domenii care contribuie direct la atenuarea schimbarilor climatice, cu proiecte privind eficienta
energetica si energia regenerabila stabilite in timp ce aproximativ 10 000 de profesionisti sunt
asteptati sa participe la programe de formare in domeniul incluziunii sociale.
Totalul alocarilor pentru investitii, contribuind direct la imbunatatirea mediului (inclusiv
tratarea apei) este de € 8.6 miliarde (aproape 45% din totalul alocarilor, si care reprezinta cea mai
mare proportie in termeni relative, decat a oricarui stat membru).
Pentru a beneficia de 604 milioane €. Initiativa JASPERS (Asistenta Comuna pentru
Sustinerea Proiectelor in Regiunile Europene), va asista autoritatile romane in pregatirea
aplicatiilor majore de proiecte pentru sprijinul din partea fondurilor.
Bibliografie
1. Bal, Ana, “Evolutia deficitului de cont curent in contextul aderarii Romaniei la UE”,
Revista Transilvana de Stiinte Administrative nr. 1(21) / 2008
2. V. Cojanu (coord.), Elemente de strategie a pregatirii Romaniei pentru perioada post-
aderare”, Studii de impact III, IER, 2006.
3. Irimia, Horia, “Coeziunea economico-sociala : niveluri teritoriale”, Economie si
administratie locala, v. 10, nr. 3, p.43-45, Martie 2005, PI3986
4. Lucian Croitoru, “ Romania: o noua provocare, aceleasi riscuri” articol in Lumea in
2011, revista publicata de The Economist si Capital, decembrie 2010
5. Lucian Croitoru, “Daca te-ai ranit la genunchi, nu te bandajezi la ureche”, Interviu
acordat cotidianului online Wall-Street.ro”, 19 iulie 2010, disponibil pe www.bnr.ro
6
Metafora: “Romania, fata urata fara priza la investitori”
6. Lucian Croitori, “Cresterea economica, criza si populismul”, articol publicat in Ziarul
financiar, 11 octombrie 2010), disponibil pe www.bnr.ro
7. Dumitru, Miron, “Economia Uniunii Europene”, Bucuresti, Editura Luceafarul, 2002,
p. 393
8. Isarescu M., (2007), Globalizare si integrare europeana, accesibil la adresa
http://www.bnro.ro
9. D.C. Palagean, Mix pentru Romania, in Piata financiara nr.11/2007
10. “Cohesion policy should be more than a handout” 17 January 2010, disponibil pe
http://www.euractiv.com/en/regional-policy/cohesion-policy-should-be-more-hand-out-says-
spanish-presidency-news-26004
11. A Saptea Evaluare in cadrul Acordului Stand-By, Anularea Prezentului Acord Stand-
By, si Solicitarea unui nou Acord Stand-By” 10 martie 2011, elaborat de Departamentul
European, disponibil pe
12.http://www.fmi.ro/img/File/Romania%20%20staff%20report%20martie
%202011%20RO.pdf
13. Eurostat: “Combating poverty and social exclusion 2010 edition. A statistical portrait
of the European Union 2010” disponibil pe
14. http://romaniaintheworld.files.wordpress.com/2010/02/ks-ep-09-001-en.pdf
15..http://www.fseromania.ro/index.php?
option=com_content&task=blogcategory&id=2&Itemid=6http://ec.europa.eu/regional_policy/
sources/docoffic/official/reports/pdf/cohesion3/cohesion3_part1_terr_ro.pdf
16. http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=resurseumane
17.http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/cohesion3/
cohesion3_en.htm
18.http://ec.europa.eu/regional_policy/policy/object/index_ro.htm
19. www.posdru.edu
20. http://www.biblioteca.ase.ro/resurse/resurse_electronice/revista_articole.php?rn=111
7