,\ll0LF GUGGENIIUHL-C|iA|G

RISCUI?ILEPUTEI?II ,,.*,,.,

ffiffit(3*? ilHXXlT',*'

ffie\$ryffi ffi'ffrff''e6

d\JffiTe\ ;f,Y,Tf,?ii'-'

TRADUCERE DIN GERMANA DE

Violeta Blrzescu

PSIHOLOGIAPENTRU

r1t ATRCI

EDITORISilviu DragomirVasile Dem. Zamfirescu

DIRECTOR EDITORIALMagdalena Mirculescu

REDACTOR

Victor Popescu

DESIGNAlexe Popescu

DTRECTOR PRODUCITECristian Claudiu Coban

DTPGabriela Chircea

CORECTURADuqa Udrea-BoborelRoxana Nacu

Descrierea CIP a BiblioteciiNationale a.RominieiGUGGENBUHLCRAIG, ADOLF

Riscurile puterii celor careajuti. Pentru psihologi, medici,asistenfi sociali, profesori gipreofi/ Adolf G uggenbiitrl-Craig;trad.: Violeta Bfuzescu. - Bucuregti:Editura Trei, 2017

Congine bibliografieISBN 978-606-719-897-3

I. Birzescu, Violeta (trad.)

r59.9

Titlul original: Psychologische praxis, Band 45Macht als Gefahr beim Helfer, 5., unverinderteAuflageAutor: Adolf Guggenbiitrl-Craig

Copyright O by S. KargerAG, Basel (Switzerland)

This book has been translated from the originalby EDITURA TREI. S. Karger AG, Basel cannotbe held responsible for any errors or inaccura-cies that may have occurred during translation.THIS BOOK IS COPYRIGHT.PROTECTED.PLEASE NOTE THAT ANY DISTRIBUTION INWHOLE OR IN PART REQUIRES WRITTENCONSENT FROM S. KARGERAG, BASEL.

Copyright O Edirura Trei, 2Ot7pentru prezenta edigie

O.P. 16, Ghiqeul 1, C.P. 0490, BucurestiTel.: +4 021 300 60 90;Faxz +4 0372 25 20 20e mail: comenzi@edituratrei.rowww.edituratrei.roISBN 978-606-719-897-3

cutrtilNS

Qndntinainte. $ine feregte de cel riu?.......... ................7

Asistenfa sociali gi Inchi2ilia.............-. ....... 1,1

Psihoterapeutul: garlatan 9i fals profet ......29

Primul contact dintre analist gi analizand ...................44

Relagia este fantasme............... .................,52

Analistul gi viala pacientului din afara cabinetului......63

Sexualitate gi analizi ................ 68

Frica distructivi faf i de homosexualitate ....................77

Analistul migulitor. ................. 82

Ciutarea abuzivi a sensului ......85

Medicul cel puternic ;i pacientul infantil ....................91

Arhetipul,,vindecitor-bolnav" $i puterea ................... 96

Clivajul arhetipului .................100

Depigirea clivajului prin exercitarea puterii .............. 105

Medic, psihoterapeut, asistent social gi profesor........113

Umbri, distructivitate gi riutate(Homo homini lupus) ...12O

Este analiza sortiti egecului? ...135

Analizanu ajuti.... ...................140

Erosul ...147

Individuarea................ .............150

Psihoterapeutul neajutorat......... .............. L57

Din nou despre Eros ........ .......162

RtscutilLE t,uTERilCELOII CAIIE AJUTA6

CUVANT lrurururu

$r NE FERE$TE llE CEL ltAU?

intr-un fel sau altul, majoritatea profesiilor au ca

obiectiv binele gi sinitatea oamenilor. Activitatea me-

dicilor, a preofilor, a profesorilor, a psihoterapeulilorgi a asistenlilor sociali presupune insi, in primulrind, acordarea de ajutor direct semenilor aflali insitualii nefericite, celor suferinzi sau celor care nu-gimai gisesc calea. Cum gi de ce se produc gi pagube inacest proces, pagube produse din insigi intenlia celorcare ajuti, este ceea ce weau si arit in capitolele care

urmeazi.Am lucrat ca psihoterapeut; ca psihiatru evaluator

intram adesea in contact cu asistenlii sociali gi misimleam ca unul dintre ei. Mulli dintre analizanziimei sunt profesori gi membri ai clerului. Am scrislucrarea de fali striduindu-mi asiduu si vid, inprimul rind, parul din ochii mei gi nu agchia din ochiicelorlalli. Din aceasti perspectivi am descris mai cu

seami problemele legate de putere ale medicilor gipsihoterapeufilor; am abordat distructivitatea dinprofesiile celor care ajuti, subliniind anumite contextepsihologice implicate de asistenla sociali. Am tratat

doar foarte pe scurt activitatea profesorilor gi mem-brilor clerului.

Doar in cazul medicilor si psihoterapeulilor amincercat si arit, in mod detaliat, posibilitatea depagiriiproblemelor debazi ale profesiei acestora. Vreau, maimult decAt orice, sd facem mai intii curifenie in proprianoastri ogradi, lisindu-i pe vecini si se ocupe decurifenia din ogrizile lor. Problemele legate de puteregi procesul de depigire a acestora sunt aseminitoarein cazul tuturor profesiilor bazate pe ajutorare, avAndinsi, in fiecare cazin parte, anumite particularitifi.Acest mic volum se adreseazi, prin unnare, nu doarmedicilor, psihoterapeufilor, ci gi tuturor celor careactiveazd in cadrul profesiilor de ajutorare: asistenfisociali, profesori 9i membri ai clerului. Am incercat, dinacest motiv, si folosesc, tn cea mai mare misuri posi-bili, termeni psihologici cunoscufi, din limbajul uzual.Acolo unde acest lucru nu a fost posibil, am explicat, pescurt, care este sensul punctual al respectivului termen.

Sper ci cei ce nu apartin mediului profesionalmedical vor incerca si se apropie mai mult de proble-mele personale fundamentale, specifice domeniului deactivitate aI fleciruia, gi vor putea indica solulii pentruacestea. In volumul de fali nu veti gisi, practic, indicatiibibliografice. Intentia mea principali nu este cea dea-l lndemna pe cititor si citeasci multe ci4i, ci maidegrabi si se exploreze si si se cercetezepe sine. Nuam incercat nici si-mi susfin concluziile prin prezen-tarea de experimente, statistici sau citate. Vreau si invitla refleclie prin prezentarea experienfelor mele cu mineinsumi, cu colegii gi colaboratorii mei. Nu weau si amdreptate cu tot dinadinsul.

In cadrul ideilor dezvoltate in cele ce urmeazi,utiliz ez mult terrnenii,, p s ihan aliztr",,, p siho terap i e,,,,analist",,,psihoterapeut". In vederea eviterii

{} Bl'..lliiilf,.ET,iili

neintelegerilor: prin psihoterapie infeleg, la modulgeneral, tratamentele prin mijloace psihologice, de lao consiliere psihologici desfigurati in cadrul cAtorva

Eedinle pAni la o psihanalizd care poate dura sute deore, pe parcursul cirora sunt sondate cele mai profundestraturi ale incongtientului ;i sunt luate in disculietransferul, contratransferul gi relafia dintre analist gianalizand. Un analist desfi;oari, prin urrnare, o formispecializati de psihoterapie. Problemele de putere incazul psihanalistului sunt, in principiu, aceleagi ca incazul psihoterapeulilor in general. Pentru cititor nu are,deci, nicio importanli daci este vorba despre psihote-rapie sau despre o analizi.

In concluzie: in profesiile centrate pe ajutorare nusuntem deloc ferili de cel riu, dar putem invila si-locolim.

I

ASTSTENTA SocrALA gt rNCHrZrlrA

Asistenla sociali presupune adesea demersuricontrare voinlei clientului. Acesta nu este intotdeaunacapabil si recunoasci, prin mijloace proprii, ce estecel mai bine pentru el. In anumite condilii, asistentulsocial trebuie si intrevadi posibilitili pentnr a adoptamisuri chiar impotriva voinlei clientului, cind acestea ise par potrivite. Esecul in a adopta astfel de misuri esteregretabil. Copiii netrataf, corespunzitor sau neglijalipot fi, de exemplu, luali de lingi pirinSi lor. Adesea se

lntimpli insi ca autoritilile si constate ci un copil estecrescut in condifii nefavorabile, dar ci nu existi temeiullegal in baza ciruia si se poati interveni. Abia dupi ce

copilul crette qi, poate, ca adolescent, intri in conflictcu prevederile legale, existi posibilitatea ca, impotrivavoinfei copilului gi a celei a pirinlilor, si fie luate misu-rile necesare. Din picate, aga cum se discuti adesea incercurile asistenjilor sociali, putem interveni abia cindeste deja prea tArziu. M"\i se pling, cu amiriciune, cieste foarte greu ca, spre binele copiilor, acegtia si fieluali de lingi pirinqi.

A lua misuri in privinla adullilor este chiar si maidificil. Cu toate acestea, in EIveSa, o persoani care, prinneglijenfi, alcoolism, conduiti morali libertini sau prinmodul de administrare a averii, creeazi, pentru sine sau

'!'!

pentru familia sa, riscul unei crize sau aI pauperiti,tiipoate fi pusi sub tuteli.

Legislafia elvefiani, asemenea celei a majoritiliicelorlalte !iri, nu permite asistentului social si inter-vini in toate cazurile in care el consideri intervenliaca fiind necesari; existi insi foarte multe situalii incare pot fi luate misuri lmpotriva pirinfilor, referitorIa copiii lor, precum gi impotriva adullilor firi copii.Asistentul social poate impune, de exemplu, intenliilesale persoanelor aflate sub tuteli. Tinerii care, inaintede a implini L8 ani, s-au ficut vinovali chiar gi decel mai mic delict pot fi ingrijili sau educalipebazadeciziilor autoritelii competente, pAni Ia virsta de22 de ani.

Demersurile impotriva voinlei unui client necesiticonvingere. Este nevoie si fim convingi ci ceea ceintentionim si facem este corect. UrmitoruI caz poatefolosi drept exemplu: o fati de L7 ani, si-i spunemAnna, triia impreuni cu mama ei, care trecuse prindoui cisnicii. Dupi cel de-al doilea divor!, tAnira fatiprimise un custode. intre f,ici 9i mami exista o relaliede dependenli nesinitoasi. Fiicei ii erau indeplinitetoate dorinfele. Dupi terminarea gcolii, a avut cAtevaslujbe temporare, iar, pini la urmi, a incetat completorice activitate. Degi mama se plAngea de purtarea flicei,pirea si incurajeze inactivitatea acesteia. Era evidentci mama nu voia ca fiica si se maturizeze qi si deviniindependenti. Fiica, pe de alti parte, nu avea curaj silase in urmi cuibul unde-i era cald gi bine. in urmacolaboririi cu un psihiatru, asistenta sociali care acercetat, cu mare atenf,e, acest caz a ajuns la concluziaci mama gi flica trebuie separate, f,ind vorba despresinitatea psihici a copilului; faptul ci mama gi fiicase impotriveau vehement separirii nu trebuia si joaceniciun rol aici.

7-, Rrscul?rLE purEr.rt & cELon cAr?E NUrI

Nici dupi separarea dintre mami gi fiici nu s-a reugitactivarea entuziasmului fiicei in direclia ob$nerii gi

menfinerii unei slujbe. Totul sugera ci ea prefera sise lase intrefinuti de birbafi. Pentru a o line in afarapericolului de a practica prostitufia, fata a continuat sifie menlinuti sub tuteli qi dupi implinirea vArstei de 2O

de ani.Toate persoanele competente au fost de acord ci, in

acest caz, s-a procedat corect.Pe ce se bazeazi, exact, convingerea ci demersul a

Iost indreptifit? S-a aclionat - si nu uitim - impotrivavoinfei apa$nitorilor.

Demersul asistentei sociale are la bazi o anumitifilosofie, a cirei origine rimite inapoi in Iluminism.Se presupune ci oamenii pot gi trebuie si fie ralionaliqi adaptali din punct de vedere social. Se presupune,de asemenea, ci o viali impliniti presupune, intr-oanumiti misuri, o dezvoltare ,,normali" ;i fericitipotrivit potenlialitililor fleciruia. Sugarul trebuie sifie ingrijit de o mami iubitoare gi si devini un copilmulgumit. Un tati grijuliu trebuie si ofere copilului,precum 9i fralilor gi surorilor acestuia posibilitateade a deveni tineri vigurogi gi sinito;i, creAndu-le uncadru material relativ sigur. Dupi absolvirea cu succes

a gcolii, tAnirul trebuie si se desprindi lent de pirinte,str se orienteze citre o profesie ;i, funcfionAnd ca unindivid nonnewotic, echilibrat gi bine adaptat social,str-gi giseasci un partener, urmAnd ca, alituri de acesta,

str aibi copii gi si se integreze invArsta adulti. Copiiisli cresc, la rindul lor, gi aga incepe fericita vArsti atreia. Scopul tuturor eforturilornoastre trebuie si fiecregterea de indivizi sinitogi, adaptali social si care se

simt fericip in cadrul relaliilor interumane. Dezvoltareanewotici, inadaptarea sociali, devianla gi comporta-mentele familiale bizare trebuie evitate si combitute.

13

Daci, din aceasti perspectivi, individul nu sedezvolti fericit gi normal, se presupune ci ceva nua funcgionat bine in timpul primei copilirii gi peparcursul procesului de educafle. Daci sunt crescuti,corect", se presupune ci majoritatea copiilor devinadulfi echilibrali, cu bucuria de a trii. Asistenta socialiare sarcina de a da posibilitatea copiilor gi adulgilor sise dezvolte ca indivizi sinitogi si ,,normali". In acordcu voinla clienfilor sau impotriva acesteia, trebuie siavem griji ca dezvoltarea si se poati produce conformpremiselor tocmai indicate.

La prima vedere, pare in afara oricirui dubiu faptulci aceasti fiIosofie, destul de simplisti din punctulmeu de vedere, trebuie si constituiebaza demersurilornoastre. Totugi, este vorba doar despre una dintremultele perspective. Filosofia centrati pe ,,normalitategi adaptare sociali" nu a fost mereu cea principali.Cregtinii Antichitigii gi creqtinii Evului Mediu aveau, deexemplu, cu totul alte concepfii. Scopul stridaniilor lornu era acela de a cregte indivizi sinitogi, nonnewoticigi adaptafi social, ci de a salva suflete gi de a le ajuta sifie primite in impirilia cerurilor. Termeni ca sinitospsihic sau pur gi simplu sinitos, ca adaptat sau nea-daptat social, ca relafii interumane sau autonomie fafide pirinli etc. jucau un rol secundar sau chiar niciunrol. Modul in care incercau cregtinii, pAni in EvulMediu, si oblini salvarea sufleteasci ar fl considerat,tn zilele noastre, drept un comportament newotic saucomplet inadecvat social. Marile modele erau sfinpi,acei oameni pe care nimic nu-i putea face si dea inapoiin demersul lor de a fi mai aproape de Dumnezeu.ii amintesc aici, de exemplu, pe aga-numiSi Snn$Stilpnici. Acegti cregtini piogi din Orientul Mijlociuincercau si-I slujeasci lui Dumnezeu prin faptul ci igipetreceau cea mai mare parte a viefli gezind sau stind

U- BL'.?lil:i:i-E1l'#i

in picioare pe o coloani. Evident ci nici acegtia, nicioamenii Domnului, cei care triiau singuri in degert,nu erau prea bine adaptaf gi integraf social. Sfinfli,care igi donau siracilor toate averile pentru a-;i petreceapoi intreaga viali cergind, ar fi. astizi pugi sub tuteli,conform aft.37O din Codul Civil elvefian, pentru ci se

expun pericolului de a intra in stare de necesitate sauin siricie lucie. Din perspectiva filosofiei noastre a

normalitilii si a adaptirii sociale, ascegii care posteau gi

care se autoflagelau ar fi considerali azi,in cel mai buncaz, niqte ciudafi nefericifi, iar ln cel mai riu caz, nigtebolnavi psihic care au nevoie de tratament.

ln perioada instauririi cregtinismului in forma sa

medievali, mulli dintre oamenii timpului nu erau deacord cu concepliile dominante. Acegtia considerau cialte valori erau importante in scopul salvirii sufletului,ln spirit cregtin, iar convingerea fali de aceste valoriii putea duce direct Ia spinzuritoare. in anumiteperioade gi in anumite condilii, oamenii care adoptauvalori diferite sau iare aveau ierarhii valorice diferiteerau pugi in urmirire de institulia oficiali a Bisericiicregtine, torturafi gi ucigi. CuvAntul Inchizi$e are astiziun ecou lugubru. Inchizitorii igi puteau justffica insifaptele integral ;i convingitor gi se percepeau pe eilngigi ca fiind bine intenponafi, Ia fel cum ii percepeaugi cei dinjurul 1or. Liderii cregtini erau pe de-a-ntregulconvingi ci ideile lor despre calea sfinti a sufletuluisunt singurele valide. ln spiritul acestor idei, Inchiziliaavea o dubli misiune: pe de o parte trebuia si protejezecomunitatea de invifiturile eretice periculoase, carereprezentau un mare risc pentru siguranfa oamenilor,iar pe de alti parte, concetelenii care adoptaserideja invilituri eretice trebuiau apirafi de ei ingigi.tncarcerarea;i tortura, la fel ca toate gocurile produsede misurile prescrise, aveau rolul de a-i ajuta pe eretici

15

si inteleagi, pAni la urmi, cum trebuia salvat, in modadewat, sufletul lor. Prin arderea pe rug era evitatiextinderea riului printre concetiteni. Chiar daci, odatiadus la rug, ereticul igi admitea gre;eala, el era totugiars, fiind considerat capabil de recidivi; dar in acestcaz,inainte de a fl ars, era strangulat.

Este cert, prin urmare, ci Inchizilia nu avea caobiectiv principal urmirirea, torturarea si ucidereaindivizilor, scopul ei suprem fiind protejarea sausustinerea omenirii in intregul ei ;i a fiecirui individin parte. Inchizitorii credeau ci misiunea lor este aceeade a impune, prin orice mijloace, perspectiva oficiali -singura corecti.

Sigur ci nu putem afirma ci interventiile actuale dinasistenta sociali reprezinti, chiar gi intr-o mici misuri,o revenire la Inchizilia medievale; torhrra gi arderile perug nu sunt prezente in asistenta sociali. Putem stabiliinsi cAteva corespondenfe. Combatem comportamentulfamilial nesinitos, structurile sociale nesatisficitoare,incercim si-i adaptim social pe inadaptafi, pe scurt,incercim si impunem indivizilor normele pe care Ieconsiderim ca fiind valide. Facem acest lucru chiar giatunci cAnd pi{ile implicate rcfuzi ajutorul nostu.tn felul nostru, impunem, adesea, oamenilor anumiteconcepfii asupra viefii, fie ci acegtia sunt sau nu deacord cu ele. Nu suntem dispugi si recunoagtem dreptulla boali, la newozi, la comportamente familiale nesini-toase, la decadenfi sociali gi la alienare.

in orice caz, paralela dintre Inchizilie ;i asistenlasociali moderni nu trebuie luati ad litteram. Intentiamea este si arit faptul ci intervenfiile aplicate asupraviefilor semenilor nogtri, impotriva voinfei lor, chiargi atunci cAnd, din punctul nostru de vedere, acesteasunt pe deplin indreptifite, pot fi totugi problematice.Nu putem gti niciodati cu certitudine in ce consti,

1S BF,?lifiifiJ.',',ili

pirra la urmi, sensul vietii unui om. Scopul stridaniilorlro.lstre, ca indivizi si ca societate, a fost vizut, in diver-st'lc epoci, de divergi oameni, mereu diferit. Paradigmarroastri actuali nu reprezinti nici unica, nici ultimav,rrianti. Peste 200 de ani ea va fi poate consideratiritlicoli gi barbari. Existi chiar astizi mi;ciri in cadrulristcmelor noastre sociale occidentale care combat;i dczavueaziparadigma normalititii gi a adaptiriisociale. Miscarea hippioti, cu toate subspeciile siv.rriantele ei, este un exemplu in acest sens: tinerii cup,\rul lung aflafi in peregrinaj din Europa spre India,r'.rre supraviefuiesc din slujbe ocazionale gi cersetorieyi ;i gisesc fericirea in a fuma hagig, nu consideri cist'nsul vietii este normalitatea sociali.

Constientizarea relativitifii sistemelor noastrev.rlurice ar trebui si ne determine si fim precauli.rtunci cAnd considerim necesar si le impunem fortat.lrrchizitorii igi ficeau prea putine griji in acest sens.l'rivind ln urmi, realizim ci ar fi fost bine pentruci si acorde totugi ceva mai multi atenfie motivelorpcrsonale din spatele actiunilor lor. Cind studiem.rstizi faptele inchizitorilor, suntem intrigali la gAndult'li motivatia psihici a acestor luptitori in numelel)omnului nu era, poate, a;a de puternici pe cdt oprctindeau a fi, in fala lumii si a lor iryfi. Erau, in oricer'.r2, in joc, dupi pirerea mea, un barbarism inconstientpi o sete de putere. Inchizilia medievali este, pentrurrrultri dintre noi, chintesenla vointei sadice de puterejrrstilicate oficial. Astizi, cAnd in cadrul asistenteisrrciale impunem unui client ceva ce el refvzi, motivelerlo,lstre sunt, cu siguranfi, mai bune. Oare aga si fie?l't' parcursul mai multor ani de experienti analitici cu,rsistenti sociali, am putut constata mereu ci, de cAteori ccva trebuie impus forlat, motivele inconstiente si,in parte, constiente ale celui ln cauzi par si fie adesea

1V