rinoplastia final2

download rinoplastia final2

of 30

  • date post

    06-Jul-2015
  • Category

    Documents

  • view

    242
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of rinoplastia final2

PARTE GENERALA

3

1. INTRODUCERE Obsesie la nivel mondial sau trend promovat puternic de vedete? Dovada a nesigurantei si a unei proaste imagini de sine sau presiune sociala? Necesitate reala sau impusa? Problema psihologica sau ceva firesc? Daca acum cativa ani se mai intalneau persoane care manifestau vehement impotriva operatiilor estetice, acum aceste voci se fac auzite tot mai rar si tot mai stins. Ca orice fenomen nou, a cunoscut antipatii si numeroase opinii contra. Am putea afirma ca pe masura ce analizam mai mult fenomenul, il acceptam ca pe ceva firesc, atata timp cat nu se abuzeaza de acest gen de operatii. Intrucat se promoveaza foarte mult perfectiunea, si omul a tins intotdeauna spre ideal, aceste interventii au venit in intampinarea dorintelor omului iubitor de frumos. Numai ca se intampla uneori ca anumite persoane sa pice in capcana operatiilor estetice si sa nu se mai opreasca decat dupa ce obtin un rezultat mult inferior materialului de la care s-a pornit. 2. IMPORTANTA TEMEI ALESE De cativa ani, operatiile estetice au incetat a mai fi un subiect tabu. Temerile si nedumiririle legate de acest subiect au inceput sa dispara, astfel incat putem vorbi de o solutie viabila ca raspuns la intrebarea Cum ne putem recupera frumusetea sau tineretea?' Aceasta solutie este oferita tocmai de operatiile estetice Operatiile estetice amelioreaza aspectul estetic al corpului. Mai precis, ele corecteaza defectele cu care te-ai nascut sau pe care le-ai dobandit de-a lungul vietii, indepartand sau imbunatind totodata si semnele aduse de trecerea anilor. Nu trebuie sa confundam operatiile estetice cu cele de reconstructie. Cele doua tipuri de chirurgie sunt diferite si alcatuiesc ceea ce se numeste chirurgie plastica. Relatia intre cele doua este stransa, tehnicile folosite in operatiile estetice avand la baza tehnici de chirurgie reconstructiva care au evoluat in timp. Persoanele care pasesc in cabinetul medicului estetician sunt persoane sanatoase, care isi doresc o imbunatire a aspectului lor fizic. Desi nu exista statistici clare in acest sens, se poate afirma ca in fiecare saptamana clinicile private din Romania efectueaza cate 3 operatii estetice la care se adauga operatiile din spitale, operatii al caror numar nu este foarte bine stabilit, considerandu-se, insa, ca se situeaza undeva in jurul cifrei de 2 pe zi. La impartirea pe sexe a acestor operatii lucrurile stau foarte simplu: intr-o proportie de peste 75% acestea sunt adjudecate de4

femei. Aceasta situatie se intalneste atat in S.U.A., unde 85% dintre paciente sunt femei, cat si in Europa. La noi, procentul se situeaza de asemenea in jurul lui 80%. In ceea ce priveste impartirea pe varsta, in S.UA., 45% dintre paciente au varsta curpinsa intre 35 si 50 de ani. La noi, majoritatea operatilor estetice se situeaza in jurul varstei de 30-35 de ani, cu o limita de varsta situata inspre 60 de ani. 3. ISTORIC Preocuparea omului pentru estetic dateaz nc din cele mai vechi timpuri, chiar de la primele forme de manifestare cultural. Dei pare a fi o obsesie a lumii moderne, chirurgia estetic i are rdcinile acum aproape 3000 de ani, pe timpul Egiptului i Indiei Antice i a evoluat pn a deveni una dintre cele mai comune proceduri chirurgicale desfurate peste tot n lume, unele dintre tehnici antice pstrndu-i i astzi utilitatea. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE I ANATOMIA CLINICA A PIRAMIDEI NAZALE Nasul este o proeminenta situata in mijlocul fetei avand aspectul unei piramide egiptene. Scheletul acestei piramide este format din oase, cartilaje si tesut fibros, liantul ce asigura legatura intre elementele enumerate mai sus. Elementele osoase sunt situate in jumatatea superioara a piramidei nazale si sunt oase pereche: oasele proprii nazale si apofizele montante ale oaselor maxilare. Scheletul cartilaginos este situat in jumatatea inferioara a nasului si este compus din cartilajele triunghiulare si alare. Acest schelet este acoperit de muschii nazali, cu rol redus in mimica fetei. Aceste elemente osoase si cartilaginoase sunt mentinute in contact prin tesut fibros, unindu-se pe linia mediana, formand dosul nasului. Dispozitia acestor elemente osoase si cartilaginoase contribuie la armonia estetica a fetei si la asigurarea calibrul vestibulelor si foselor nazale.

5

Fig. 1. Scheletul piramidei nazale. Vascularizatia arteriala a nasului este asigurata de : - artera faciala si ramurile ei; - artera dorsala a nasului, ram provenit din artera oftalmica. Scurgerea venoasa se face prin vena angulara, vena oftalmica, aceasta reprezentand o cale de propagare a infectiei din regiunea medio-faciala (furuncul maltratat, din regiunea buzelor sau a nasului) la sinusul cavernos, provocand trombozarea acestuia. Inervatia senzitiva este asigurata de ramuri ale trigemenlui, iar cea motorie de nervul facial. Cavitatea nazala nu este unica ea fiind divizata de septul nazal in doua fose nazale aplatizate transversal si care sunt situate intre baza craniului, orbite si cavitatea bucala. De regula acestea nu sunt egale si fiecare este compusa din : - vestibul nazal - cavitatea nazala propriu-zisa (fosa nazala). Vestibulul nazal reprezinta partea anterioara a cavitatiilor nazale si este acoperita de tegument ce contine vibrize (fire de par) si glande sebacee. Scheletul acestei portiuni nazale este6

asigurat de cartilajul alar care are aspectul de potcoava si care asigura rigiditatea aripioarelor nazale. Pe linia mediala cele doua cartilaje alare se alipesc alcatuind columela, element ce constituie suportul virfului nazal contribuind in acelasi timp la formarea calibrului orificiului narinar. Limita intre vestibulul nazal si fosa nazala se numeste limen nasi constituind o valva nazala interna cu rol in respiratia nazala, fiind zona cea mai stramta a cavitatiilor nazale. Vestibulul nazal este locul foliculitelor sau al furunculilor nazali.

Fosele nazale se intind intre limen nasi si coane ( orificile posterioare ale foselor nazale) si prezinta 6 pereti, dintre care cel extern, inter-nazo-sinuzal este cel mai important in functia nasului, fiind totodata si cel mai complex. Acest perete este oblic de sus in jos si in afara si are raporturi cu sinusurile maxilar si etmoidal, iar prin intermediul acestuia din urma cu orbita. Acestui perete prezinta pe scheletul osos de sustinere trei proeminente osoase, numite cornete : inferior, mijlociu si superior si care sunt acoperite de mucoasa pituitara ( nazala), avand in constitutia ei un epiteliu cilindric ciliat, cu numeroase celule mucoase si seroase, un sistem limfatic si un sistem venos cu numeroase spatii cavernoase. Aceasta structura vasculara este de tip erectil, dand posibilitatea7

mucoasei cornetelor sa se tumefieze pana la suprimarea lumenului foselor, provocand obstructie nazala. Cornetele au aspect de virgula, delimitand intre ele si peretele extern un spatiu numit meat si care in functie de cornetul ce-l delimiteaza se numeste si el, meatul inferior, mijlociu si superior. Unui cornet i se descriu un cap, un corp si o coada. La nivelul meatului inferior, la aproximativ 3 cm de orificiul narinar se deschide canalul naso-lacrimal. La nivelul meatului mijlociu se deschid sinusurile anterioare ale fetei, reprezentate de sinusul maxilar, sinusurile etmoidale anterioare (4-6 celule etmoidale) si sinusul frontal. La nivelul 1/3 posterioare a meatului superior se deschid sinusurile etmoidale posterioare, (4-6 celule etmoidale) si sinusurile sfenoidale, numite si sinusuri posterioare.

Ceilalti pereti ai foselor nazale sunt : peretele intern, reprezentat de septul nazal, care, prin dezvoltarea excesiva sau posttraumatic, poate duce la obstructia completa a unei foselor nazale. In constitutia lui se distinge o portiune cartilaginoasa situata anterior, cartilajul patrulater si o portiune osoasa situata posterior, osul vomer si lama perpendiculara a etmoidului . Mucoasa pituitara de la nivelul septului este foarte aderenta. La aproximativ 1,5 cm. de orificiul narinar, inferior, se gaseste pe fiecare parte a septului cate un pachet vascular, creat de confluenta unor ramuri vasculare, provenite din artera etmoidala anterioara, artera etmoidala posterioara, artera palatina ( ram terminal), artera subcloazonala( ram septal) si artera8

sfenopalatina( ram septal). Anastomoza acestor vase formeaza pata vasculara a lui Kiesselbach sau Little, zona unde vasele sunt mai superficiale si sangereaza cu usurinta la atingere. Peretele inferior este cel mai larg si este alcatuit de osul palatin si de apofiza palatina a maxilarului.Peretele superior este format anterior de osul frontal, iar posterior de lama cribriforma a etmoidului si reprezinta zona olfactorie a foselor nazale. Peretele anterior este virtual, reprezentand comunicarea cu vestibulele nazale, iar peretele posterior, in portiunea inferioara comunica cu rinofaringele prin orificiul coanal, portiunea superioara fiind formata de osul sfenoid. Vascularizatia arteriala provine din sistemele carotidian extern si intern, cel mai important vas al sistemului carotidean extern fiind artera sfenopalatina, ram terminal al arterei maxilare interne. Artera palatina anterioara este ram din artera palatina descendenta si patrunde in fosa prin canalul incisiv. Artera subcloazonului provine din artera faciala ramura a arterei carotide externe, iar arterele etmoidale anterioara si posteriora provin din sistemul carotidian intern. Drenajul venos se face prin vena oftalmica in vena faciala iar prin plexurile pterigoide in plexul faringian. Inervatia senzitiva este asigurata de ramuri din trigemen, iar cea vegetativa de ganglionul sfenopalatin. Inervatia senzoriala, olfactiva, este asigurata de nervul olfactiv ( perechea I-a de nervi cranieni). Mucoasa foselor nazale este de doua tipuri: respirator si olfactiv. Epiteliul respirator este un epiteliu cilindric, ciliat asemanator cu cel traheobronsic, cu numeroase glande de tip mixt, cu un sistem li