ÂRGEST CIRCULATION. REACHES 100,000 PEOPLE. VOL ......Nitti că înainte de a plei*a ace sta din...

.îwiiw* * «•- • • ' -; * ' v * ' * • * * * 11 * v * ,f v-„/ ; " \v *4* .,,t," fl i r "i <\ (1 r*k 2? p''

* \'f S 1 -imâk '•• •. •-•••.• !'• k '"•'.•••"» • •- . • • IS.C- ' <-.-,• • • • •.«*:• ' • . v.- • •* • *•: i •• ."•' .< • £•/ '.t \ - •.-.' '**- . • • . r.""- -•. . 1 • i. • • • •* . > *•'ţ '"V* %z< <j|| , ̂

? "̂ HUSiP IWD mm tWDOt fOiHIT Ho. 386, AWHOWZEP BY THE ACT Of OCTOBEH W, OH ftt A WST Wig W CM, Mt- Vl fflEWff If IM, 18. WQJESfflt POSTMASTER fifMit - -V, ^ •

tf>-f '

? >

f c > .

•Vţ

I' I

A », t |

h. '• -ii' f-£ a X-&ţy

ii 1,-k.

THE OFFICIAL ORGAN OF THE ROUMANIAN BENEFICIAL AND CULTURAL SOCIETIES OF AMERICA

> - . • 9 -b

m &LÂRGEST CIRCULATION. ROUMANIAN

REACHES 100,000 PEOPLE.

ORGANUL OFICIOS AL UNIUNEI SOCIETĂŢILOR ROMINE DE AJUTOR Şl CULTURA DIN AMERICA

. **1

VOL. XV. - NRO. 37j l&SX™ «SxSKSS I CLEVELAND, O., MARŢI, 17 FEBR. 1920 J g^gSSţ^.<'gBlig |ANUL XV."- NRO. 37 - ̂ *** ' mmmmmmammarnmmmmi " i ia u i *m\nmmm ni Mii i ian i

Wilson la puncî .i de a rupe relaţiile cu Aliaţii. Presed. respinge planul lui Lloyd

George in chestiajjjAdriaticei. PARIS, 16 Februarie. — Pre

şedintele Wilson a înştiinţat guvernele, englez, francez şi italian, că dacă vor rezolva chestia Adriaticei fără înţelesul eu cei din Washington, Statele Unite nu se vor ofeuipa mai departe cu rezolvarea celorlalte chestii Europene.

El a declarat că sici tuia dintre cele două soluţii ale aliaţilor nu se ,împacă cu poziţia Americanilor...

Această înştiinţare a fost fă cuta în forma unei note care a tfost dată ministerului de externe francez, de cătră am'basa-dorul Wallace, şi în acelaş timp. note similare au fost înmînate guvernului euglez şi guvernului italian.

Nota a ajuns cu o zi după ce Lloyd George Şi premierul Mi-

•lîerand au promis premierului Nitti că înainte de a plei*a acesta din capitala Angliei va Ii forţată asupra «Iugoslaviei ori compromisul ide la 20 Ianuarie, ori pactul de la Londra.

Nici una dintre aceste soluţii, Spune Wilson, nu e acceptabilă.

Cercurile diplomatice din Franţa sunt foarte incitate 'de amestecul lui Wilson; s'a declarat că ^ nedrept că guvernul american nu vrea să ia parte la discuţiile premierilor, la care a fost invitat, iar acum aşteaptă că deciziile acestor premieri să fie formulate după dorinţa celor din Washington.

Presa franceză discută chestia senzaţional şi faec comentări aspre.

.,Temp«" a publicat aseară următoarea notă senii-ot'icială :

..Ambasadorul Statelor Unite, Hugh B. Wallace, a înmânat a-«eară ministerului de externe un memorand prin care guvernul Statelor Unite îşi exprimă opinia asupra problemei Adriaticei.

..Aeelaş memorand a fost în-minat guvernelor din Londra şi Roma.

..Guvernul Statelor Unite critică propunerea lui Lloyd George. care a fost comunicată Ju-goslaviei la 20 Ianuarie.

.^Domnul Wilson a examinat acel proiect, şi a declarat că fi nu poate aproba termenii din el. Kl obiectează în particular la Ulcea a se da «Iugoslaviei se a-leagă între compromis şi pactul de la Londra.

„Pe lingă aceasta, preşedintele fătatelor Unite a aflat că proiectul lui Lloyd George se deosebeşte foarte mult de proiectul formulat la Londra în Decembrie <!•> cătră Lloyd George. CJcmcu-

ceau şi în colaborare cu reprezentantul Statelor Unite.

„Preşedintele Wilson declară că dacă aliaţii vor se aplaneze chestia Adriaticei fără se consulte Statele Unite, guvernul a-mericau va afla imposibil ea se continue a se ungriji de afacerile europene.

„Memorandul american a f<»s, examinat la iuţeală de cătră şefii aliaţilor, înainte de ce Millerand a părăsit Londra.''

Le „Temps'' scrie: „E ştiut ca şefii alilaţilor cc-

ra mai înainte au dat ministrului de externe jugoslav, d-nului Trumbich, o notă cerîndu-i ca se spună guvernului său ca se răspundă categoric, şi cit de cu-riiid posibil, la ultima notă pe care premierii Angliei şi Franţei au trimis-o guvernului din Belgrad, prin ea re s'a cerut «Iugoslaviei se aleagă între proiectul lui Lloyd George ori (pactul de la Londra".

La urmă a sosit altă depeşă din Paris, «are spune că premierii au formulat o notă de răspuns preşedintelui Wilson care va fi transmisă prin ambasadorii americani, din Londra şi Paris, a spus un membru din statul major a lui Millerand, care a sosit la Paris.

Se păstrează cea mai mare discreţie faţă de conţinutul acestei note de răspuns, şi nu Va fi făcută public. înainte de ce se primeşte în Washington.

Ori cum ,o nouă intîrzîere în aplanarea divirgenţelor din A-driatică este prevăzută în eercu rile diplomatice franceze.

SPRE ŞTIINŢA. Duminecă şi Luni a hîntuit un

viscol teribil în Cleveland şi împrejurimi, şi termometrul Duminecă noaptea a scăzut la 4 sub zero. Presiunea gazului, de care atîrnă cele mai raulte locuinţe şi stabilimente industriale pentru încălzit, a scăzut aşa de tare, încă de Duminecă, că nu producea nici o căldură. Presiunea aceasta joasă â durat Duminecă, Luni şi Marţi,',pînă la orele 9 p. m. cîml a început să se ridice.

Plumbul dela Linotypurile noastre se topeşte prin căldura produsă, de o lampă cu gaz, şi cuin presiunea era prea joasă, nu se topea, aşa că nu s'a putut lucra pînă azi la orele 10 p. in. eînd am început a lucra numărul de faţă.

Datorită acestor împrejurări neat îrnate de voinţa noastră. No. de Luni, 16 c. n'a apărut, şi în No. de faţă sunt concentrate ştirile din ultimele două zile.

100,000 Hungarian Jews in distress ask of Roumanian troops. , Tlic Roumanian Legation Washington lias received the following cable from the Roumaiiin Press-Bureau Paris:

„The Jews of Budapest handed to the French Mission at Vienna, to be sent to the Peace confrence, a petition bearing 100,000 signatures, begging that Roumanian troops be recalled to Budapest to reestablish order and to put an end to the persecutions, under wich they are now suffering". • ROM1NII ' * • * * ROMÎNIÎ

Respîndiţi acest număr printre cunoscuţii voştri am'Ofîca-wiv directori de bancă, directori de fabrica, negustori, printre toţi cu cari veniţi în atingre si arătaţi-le telegrama de mai sus, se vază că armata romînă a fost un element de ordine în Budapesta si că însămi Evreii, dintre cari unii au hulit .?i hulesc încă si astăzi Romînia, au făcut apel la Conferinţa Păcei să recheme annata romînă la Budapesta, să restabilească ordinea şi «ă-i scape de persecuţiuni sub cari

100,000 EVREI DIN UNGARIA IN PRIMEJDIE, CER AJUTORUL TRUPELOR ROMANE lui in disputa Adriaticei

Legatiunea Romana din Washington a primit următorul cablu dela Biroul Presei Romane din Paris:

„Evreii din Budapesta au inmanat misiunei franceze din Viena, ca se fie trimisa conferinţei de pace, o petitie purtând 100,000 semnaturi, rugând ca trupele romane se fie rechemate la Budapesta ca se restabiîeasca ordinea si se puna ca-pat persecutiunilor, sub cari suferă astazi."

Fara nici un comentar deocamdata. N. R.

HOBS HUM

Condiţiile Compromisu-

Cea mal friguroasa zL De la miezul nopţii, In noaptea

spre Luni, mercurul din termometru a început se scadă cu iuţeală, promiţând ca această zi să fie u»a dintre cele mal friguroase din acest an.

De la institutul jseteorologic se aştepta eă termometrul se scadă la 3 ori 4 grade sufo zero, înainte de a se produce o schimbare în temperatură. Cea mai friguroasă zi din această iarnă, pînă acum n'a trecut suh zpro. Măfînd şi înai mult greutăţile iernii, a fost scăderea presiunii gazului, care, azi dimineaţă a fost cu mult mai (mică, ca ori eînd altă dată.

Gerul a pornit dinspre nord, a-dus de uu vînt cu o iuţeală de treizeci şi opt mile pe ceas. Schimbarea cursci acestui vînt a i'ost prezisă, însă institutul meteorologie nu prevede o imediată scăpare de acest ger.

Zăpadă grea a căzut iîn statul Ohio, la răsărit şi sud de Cleveland, care a împedecat foarte mult comunicaţia cu Cleveland-ul, producând mari întârzieri.

•Presiunea gazului, care la patru ounees e normală, a fost do cinci ounees Sîmbătă noaptea, iar Duminecă dimineaţă a scăzut la patru. La 9 îşi 30 Duminecă seara presiunea a scăzut la un ounce, şi seădea anercu.

Marţi dimineaţa un vînt de la sud a rupt valul gerului $i temperatura a început să se ridice.

o

Ungaria vrea tratatul de Pace rescris.

PARIS, 16 Februafîe. — Ungaria vrea ca întregul tratat de pace să fie rescris. în o scrisoare de 500 de pagini, guvernul unguresc î*i spune cazul. £1 e sumarizat astfel:

„Noi susţinem, şi crddcm, şi am dovedit că sunt astfel de greşeli fundamentale ţii erori grave in tratatul de pace după cura e propus, aţa c4 trebue ou totul respins.'1

Delegaţia ungurească a cerut şi i-s'a acordat opt zile întîr-ziere adiţională în carp să pregătească în detaliu un tratat aşa cum a propus în cele 500 pagini de scrisoare pe care a dat-<o comitetului ambasadorilor.

Ungurii au luat o poziţie eu totul nouă prin faptul că ci sugerează ca ci, în loc de învingători, se scrie tratatul de pace.

Guverţiul romîn a anunţat eă-$i va retrage trupele din Ungaria, care acum se află la rîul Tisa, oeupînd o treime din terito-rul unguresc, aceste vor fi retrage la graniţa desemnaţi de tratatul conferinţei de pace.'

LOTTDRA, 17 FEB. - FOE ŢEI.E BOLŞEVISTE RUSEŞTI AU INVADAT ROMÎNIA, ZICE O TELEO&AMĂ DE A-ZI DIN BUCUREŞTI CĂTEE DAILY EXPRESS SE EA-PORTEAZA CA ZECE DIVIZIUNI AU TRECUT PRON-TIERA ROHiNXEI. &OH1NU AU ŞIARUNCA iA) LINIE DE FORTIFICAŢIUNI LA SUD DE RIUL NISTRU.

Respunsul aliaţilor la nota preşedintelui Wilson.

BULETIN. LONDRA, 17 Feb. — Consi

liul suprem al aliaţilor a înmînat azi noapte respunsul lui la comunicarea preşedintelui Wilson în chestia Adriatică Ambasadorului Davi3. Nota aliaţilor e o modificare, se zice, a celei pregătite Sîmbătă.

Consiliul a lăsat să se ştie definitiv că a decis ca să nu se dea în public textual nota Preşedintelui Wilson şi nici respunsul consiliului.

S'a declarat ca, decisiunea să se modifice neta, a fost resul tatul su&estiunilor din partea membrilor consiliului şi nu din parteea lui Vicontele Grey, Lord Robert Cecil sau Austen Chamberlain, cum ziceau rapoartele cari au circulat cu pro-minenţă în Franţa şi Englitera.

o •• • A V I Z v

Peste cîteva zile va apare primul volum din Romanul „Virtute şi Desfrîu" şi se va expedia îndată la adresa fiecăruia. Acei cari şi-ar fi schimbat adresa sau cred că adresa nu-i sigură, să ne comunice noua adresă.

în ţară se vor trimite ambele volume deodată. Pentru mai bună siguranţă ar fi bine să se trimită recomandat. Taxa de recomandare e de zece cenţi şi numai această taxă, ar fi bine să sc trimită prin mărci poştale, aşa ca cărţile eă fie asigurate.

Primul volum se va trimite numai acelora cari au achitat preţul, ca se evităm corespondenţă* şi socoteli cari ne-ar răpi timp, de care nu prea depunem.

Rugăm pe toţi cari au făcnt comanzi să înainteze costul oăr- ̂ • X'K v •.

Vinerea trecută a sosit 111 Cleveland domnul Gavril Barbu, fostul Agent de trimitere de bani şi de linii de vapoare, din acest oraş, afacere pe care domnul Dumitru Bîrză, casierul Institutului nostru tipografie, a luat-o a-supra d-sale iacă din vara trecută..

Domnul G. Barbu a fost în ţară în afaceri familare. Prietenii" dnsale auzind -că va pleca în ţară i-au pus candidatura din Partea Partidului Naţional din Transilvania la colegiul de senat în cercul d-sale, şi a fost ale* în lipsă ca senator, cu o mare ma joritate. D-sa însă fiind cetăţean american şi neavind inteuţia să 6e stabilească deocamdată în ţară, a mulţumit pentru cinstea şi încrederea cu care a fost onorat ţii a refuzat sa primeasc; mandaul de senator.

Domnul G. Barbu nc-a comunicat mai multe -lucruri interesante din ţară, pe cari la riadul nostru le vom comunica cetitorilor acestui ziar, cu atit mai vîr-tos, eă comunicarea d-sale este foarte imparţială şi coordonează cu comunicările pe cari ni-lc-a făcut şi domnul Vasile P. Stall eseu, care a sosit în Cleveland Marţea trecută, venind tot din ţară.

o —— DEMISIUNEA LUI LANSING

ŞI PRESA ENGLESA. LONDRA, 15 Feb. — Demisiu-

nea lui Lansing, secretarul de stat al Statelor Unite, este noutatea cea mai principală şi senzaţională, şi ziarele anunţă faptul cu litere mari şi titluri peste pagină..

Comentarea rupturei între Wilson şi Lansing, dă la iveală ilustraţia dramatică a puterei speciale a-eordată şefului statului de constitu ţiunca ţării. Gazeta Westminster remarcă:

„S'a zis că monarchii europeni, contemplativ cu marile prerogative ale preşedintelui sunt clemente de opreă comică în denunţarea Americanilor, dc tirania monarchies.

„Ce este exact că a făcut Lansing nu e foarte clar, dar parc că el a voit sc facă din propria lui iniţa-tivă. ceaec a fost descris Iu principiile Americane, despre conducerea unui om, pe eînd preş. Wilson insistă asupra monopolului i-deilor.

• • • -o

Propunerile loi Lloyd George pentru resolvarea chestiei Adriati-ee între Italia şi Jugo-Slavia, sprijinite de Franţa, acceptate de Italia, respinse de Jugo-Slavia şi neacceptate de Statele Unite sunt următoarele :

1 — Fiume se devină un oraş independent sub garanţia Ligei Naţiunilor cu dreptul de a-şi alege reprezentanţii lui diplomatici. Oraşul Sussah se va trece statului Serb-t'roat-Slavon.

Toate porturile şi căile ferate cari au terminalul lor în Fiume, şi înlesnirile necesare pentru desvol-tareea lor se va trece Ligei Raţiunilor. jLiga va face aranjamente cum va judeca că e necesar pentru nteresele statelor Serb-Croat-Sla-

von, Ungaria, Transilvania şi oraşului însuşi.

2 — Statul libeT va dispare şi frontiera între Italia şi statul Serb-Croat-Slavon va fi trasată.

3 — Zara, în limita zonei municipale, va fi un stat independent sub garanţia Ligei Naţiunilor, cu dreptul de a-şi alege representanţii lui diplomatici.

4 — Italia va deţine Valona, cum e prevăzut dc tratatul dela Londra,

PENTRU MONUMENTUL ECATERINA TE0D0RIU

Suma precedentă . Nieolae Crcavu .. Cosmau Dodea ... Nieolae iS. Bugneri llie Popa Bucur Vciţiau ... Iulian Magian

#614.81 . —.50 ,. —.30 .. —.50

-.50 -.50

Total Toţi membrii ai societăţii

„Dîmboviţa" din Bălti-more. M. IX _ ......

şi va avea un mandat Sa Albania. Frontierele Albaniei de nord vor fi rectificate. Regiunile albanese cari vor veni sub administraţia statului Serb-Croat-Slavon, vor exista ca o provincie autonomă, cu un regim special, aşa cum c prevăzut în tratatul încheiat cu Ceho-SIovaehia, prevăzînd o Rutenie autonomă. Frontiera Meridională a Albaniei va fi linia propusă de delegaţii francesi şi englesi comisiunei Greciei. Argyoeastra şi Gorytza va re-mîne Greciei.

5 — Următoarele grape de inactle vor fi cedate Italiei: Lussin şi Lis-sa. Restul insulelor vor trece în suveranitatea, statului Serb-Croat-Slavon.

6 — Toate insulele de pe Adriatică vor li de&armato şi demilitarizate.

7 — Se vor îtta dispoziţitim speciale dc a se permite Italienilor din Dalmaţia se voteze pentru naţionalitatea italiană, fără se părăsească teritorul.

8 — Siguranţa întreprinderilor conomiee existente în Dalmaţia vor

fi păzite de o couvenţiune internaţională.

Respirai premiata la Traiatu! de pace între Anosta Iii Wilson

P All IS, 15 Feb. — Premierii au formulat respunsul la nota preşedintelui Wilson în chestia Adriatică, care v'a fi transmis prin Amba-radorii Americani la Londra şi Paris, după declaraţia unui membru din statul major a lui Milleraud, care a sosit azi noapte la Paris.

S'a observat cea mai mare discreţie cu privire la conţinutul res-punsului, şi nu se va da în public pînă nu va fi primit de preşedintele Statelor Unite.

in ori cc cas, oficialitatea fran-cesă, ca o consecinţă a incidentului, vede o întârziere în resolvaree problemei Adriatiee.

Primul ministru Millerand a con vocat un consiliu de miniştri pentru "Marţi, ca se raporteze negocia-ţiunile făcute la Londra. Asemenea va facc o declaraţie comitetului a-faeerilor streine din senat cu privire la situaţiunca diplomatică.

-— o ENGLITERA E GATA SE FACĂ PACE CU BOLŞE-

VIŞTIL

I SI Bot Ziarul Intransigent a pu'blicafr

azi dwpă ameazi o depeşă, trinii- * să dc corespondentul lui diu ^ Copenhaga cu datul de 15 Februarie. după cum urmează:

„Oficialii "bolşevişti ruşi spun ea M. C. O'Grady, reprezentantul Angliei, în curtnd va părăsi Oopnehaga, fiind eă tratatul dintre Anglia şi sovietele ruseşti e gata şi poate fi semnat ori eînd/4

Corespondentul presei asociate telcgrafiază că despre posibilitatea unei păci între Anglia şi Rusia, e discutată de două ziare principale franceze, şi, ambele sunt înclinate a crede că pacea intre numitele etate, nu e departe.

UNIUNEA INTELECTUALILOR.

PARIS, 15 Februarie. — Lucrătorii intelectuali din acest o-raş au format o federaţie a lor, a fost recunoscută dc organizaţiile muncitoreşti. Dramatişti, ingineri, oameni de şiiuţă, învăţă tori, artişti, poeţi, jurnalişti au dreptul a deveni membrii în acea stă federaţie. Două comitete mi PARIS, 15 Feb. — Ziarul înira-,

sigoant a publicat, azi după amiază numite ea se formuleze un următoarea telegramă cu data dc program şi statutele. 15 Feb. dela corespondentul său ° din Copenhaga :

„Oficialii Rusiei bolşeviste zic că M. C. O'Grad.v, represeutantul Mărci Britanii, va părăsi în curând

UNGARIA CERE PLEBISCIT. VIENA, 16 Februarie. — Mi

nistrul Ungariei a înmânat cancelarului Renner o notă prin ca-

Copenhaga, tratatul dc pace între're propune a sc face un plebte-Euglitcra şi Rusia sovietă fiind t'it fa ţinutul din vestul Ungariei gata dc a fi semnat în ori ce zi", j ca să se determineze cui se cu-

Ziarele franecse zic că conferinţa vine acel teritor, care este dat a-dela Londra, va lua iniinc în cerce- cum Austriei, însă e pretins de tare chestia Rusiei. Ungaria pe baze istorice.

COMUNICAT OFICIAL

V ' . h r t

' / f-

Nr. 257-920 ' ' Onoratele Societăţi membre ale Uniunei Societăţilor Romx-

ne Americane sunt rugate a lua la cunoştinţă următoarele: Avindu-se în vedere că anul trecut epidemia de Influenţa

Spaniolă a secerat o bună parte din membri Uniunei, iar acum fiind din nou în putere, face ravagii din nou, şi ştiind că mulţi din cei răposaţi au fost membri noui, cari au venit ca membri numai eînd au văzut că sunt atinşi de aceasta boală, iar unii

„v, din cei cari au scăpat, după ce s'au făcut bine, au refuzat a r,o Plâti repartiţia, să aduce la cunoştinţa Societăţilor, ca cu data

de 10 Februarie 1920 se opreşte înscrierea de membri noui în Societăţi, prin urmare şi din Uniune, pînă la noui dispoziţiuni.

Acest Comunicat sunt obligate Societăţile a-1 aduce la cu-$617,61 noştinţa membrilor, şi Societăţile sub nici o condiţiune să nu

;î primească membri noui, căci vor fi refuzaţi de cătră Uniune. Alliance, O., 10 Februarie 1920.

1IOAN N. SEEBU, preţ. gen. IOAK N. ŞU7ANA, secr. gen.

••A

' •

-a:

„ w, , '' J \ *' 1 ft \ •*. « 1 t K Î * ".'V*2usâ

ÂRGEST CIRCULATION. REACHES 100,000 PEOPLE. VOL ......Nitti că înainte de a plei*a ace sta din...

Documents

Transcript of ÂRGEST CIRCULATION. REACHES 100,000 PEOPLE. VOL ......Nitti că înainte de a plei*a ace sta din...