Studiu sociologic calitativ Opinii, perceptii, atitudini si experiente ale ...
Rezumat Studiu calitativ. Contribuţia remitenţelor la dezvoltarea IMM.
-
Upload
hwa-international-moldova -
Category
Documents
-
view
204 -
download
2
description
Transcript of Rezumat Studiu calitativ. Contribuţia remitenţelor la dezvoltarea IMM.
Chișinău, 2013
Hilfswerk Austria International
CONTRIBUŢIA REMITENŢELOR LA DEZVOLTAREA
ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII
Studii de Caz
Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing “CBS-AXA”
Context
Republica Moldova, Populaţie: 3,6 mil. (Sursa: BNS)
- În jur de 600 mii sunt implicaţi în procesul de emigrare, aproximativ 350 mii se află concomitent peste hotarele ţării.
Circa 1,5 mil. de cetăţeni trăiesc în gospodării care primesc remitenţe.
Fiecare al zecelea cetățean în vârstă aptă de muncă muncește la moment peste hotarele țării.
Transferurile de mijloace băneşti în RM, efectuate de persoanele fizice prin intermediul băncilor , (mil. USD)
Sursa: BNM
Beneficii pentru Republica MoldovaNivel naţional (1)
reducerea sărăciei, creşterea potenţialului economic al populaţiei;
influx de valută străină; creşterea sistemului financiar şi aprecierea reală a
valutei naţionale; scăderea presiunii pe piaţa muncii, a numărului de
şomeri şi respectiv a cheltuielilor pentru indemnizaţiile de şomaj;
creşterea veniturilor la bugetul de stat din contul taxelor de import şi TVA, pe seama orientării preponderent a remitenţelor către consum.
Beneficii pentru Republica Moldova, Nivel naţional (2)
mărirea posibilităţilor cetăţenilor pentru investiţii în afaceri mici şi mijlocii;
schimb de experienţă, transfer de practici şi tehnologii (caracteristic în special domeniului construcţiilor);
dezvoltarea domeniului imobiliar; reducerea presiunii asupra sistemul de
asistenţă socială (migranţii îşi susţin financiar propriile gospodării, dar şi părinţii, copiii şi alte rude).
Beneficii la nivel comunitar
Imaginea comunităţii: case mai frumoase, automobile mai luxoase;
Contribuţia migranţilor la reparaţia unor edificii publice (biserica, şcoala, casa de cultură etc.);
Implicarea remitenţelor în proiecte comunitare de dezvoltare a infrastructurii (reţeaua de aprovizionare cu apă, drumurile etc.);
Apariţia unor necesităţi de servicii la nivel comunitar (magazine, localuri pentru distracţii, persoane angajate pentru prelucrarea pământului din afara gospodării care primeşte remitenţe etc.).
Beneficii la nivel de gospodărie
Beneficii economice, situaţie financiară mai bună comparativ cu majoritatea gospodăriilor care nu au pe nimeni plecat peste hotare.
Îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi accesul la diferite obiecte de uz îndelungat.
Posibilitatea de a avea acces la anumite servicii care necesită resurse financiare (de sănătate, educaţionale etc.).
Creşterea economiilor gospodăriilor.
Dependenţa de remitenţe, ponderea remitenţelor în veniturile totale ale gospodăriilor recipiente
13.5%
10.5%
9.6%
6.0% 5.8%
10.5%
5.1%
7.1%
9.1%
12.7%
10.0%
<10% 10%-20% 20%-30% 30%-40% 40%-50% 50%-60% 60%-70% 70%-80% 80%-90% >90% NŞ/NR
21.8%
50.4%
Sursa: OIM/CBS AXA, 2009
Proiectul ”Remitenţele Dezvoltă Comunităţile din Moldova”
Durata proiectului:1 aprilie 2011 – 30 iunie 2013 (27 luni)
Aria de implementare:Raioanele: Teleneşti, Şoldăneşti, Orhei şi Rezina.
Scopul studiului sociologic calitativ: prezentarea exemplelor de investiție a remitențelor în dezvoltarea afacerilor în Republica Moldova.
Subiecții cercetării:
Migranţi care au investit remitenţe în activități antreprenoriale în Republica Moldova;
Participanţi la concursul de granturi mici în cadrul proiectului „Remitenţele Dezvoltă Comunităţile din Moldova” care intenţionau să lanseze o afacere în Moldova sau să dezvolte o afacere existentă;
Câștigătorii concursului, ai căror microproiecte au beneficiat de finanțare.
Metodologie
- au fost intervievaţi 25 de antreprenori;
Perioada de colectare a datelor: - mai – septembrie 2012 (etapa I)- martie 2013 (etapa II).
Limite, provocări ale studiului
reținerea antreprenorilor de a discuta sincer despre activitatea acestora;
investirea remitențelor în activități care aduc venit, dar nu au un statut oficial;
ponderea mică a celor care au investit remitențele în inițierea unor afaceri (sub 2%).
Bariere în inițierea și dezvoltarea afacerilor (1)
resurse financiare limitate şi teamă, reticenţă privind împrumuturile bancare;
educaţie insuficientă privind iniţierea şi dezvoltarea unei afaceri;
alegerea inadecvată a domeniului de activitate;
nu cunosc subtilităţile activităţilor în domeniul în care au iniţiat afacerea;
supra-estimarea pieţei de desfacere;
Bariere în inițierea și dezvoltarea afacerilor (2)
diversificarea exagerată a domeniilor de activitate fără a avea resurse suficiente pentru acoperirea necesităţilor de investiţie;
lipsa practicii contorizării investiţiilor şi veniturilor;
neînțelegerea necesității de cooperare, avantajele acesteia cu alți antreprenori din domeniu;
politica fiscală;
Bariere în inițierea și dezvoltarea afacerilor (3)
lipsă de cunoştinţe în relaţiile cu instituţiile statului;
dificultăţi şi standarde echivoce în obţinerea autorizaţiilor de construcţii şi acelor de dare în exploatare a unei construcţii;
infrastructură slab dezvoltată; resursele umane;
Bariere în inițierea și dezvoltarea afacerilor (4)
Invidia şi atitudinea duşmănoasă a unor persoane din anturaj;
Piaţă de desfacere mică în RM, cantităţi insuficiente pentru export;
Cheltuieli de producere mari raportate la preţul de realizare a producţiei;
Cunoştinţe limitate în strategii de marketing şi de menţinere, atragere a clienţilor;
Aşteptarea ca resursele investite să aducă rapid venit, să se recupereze rapid;
Bariere în inițierea și dezvoltarea afacerilor (5)
Nu sunt protejaţi de escroci şi alţi profitori, iar în instituţiile statului care ar putea să-i ajute nu au încredere;
Parteneri de afacere care nu-şi respectă prevederile contractuale;
Lipsa experienței de comportament și management corporativ (cu referire în special la cei care gestionează afaceri ale rudelor).
Oportunităţile antreprenoriale au revenit în ţară din diferite motive şi pentru
aș asigura activitatea de mai departe, au iniţiat afaceri în RM;
principalii investitori sunt alţi membri ai familiei care continuă să se afle la muncă peste hotare;
afacerile în Republica Moldova au fost iniţiate anterior migraţiei;
au iniţiat afaceri fiind stimulaţi de proiectele, programele existente (PNAET, PARE 1+1, Remitenţele Dezvoltă Comunităţile din Moldova, etc).
Domeniile în care au fost inițiate afaceri
Agricultură și zootehnie; Comerț; Servicii (turism, sală pentru ceremonii;
activități de petrecere a timpului liber; servicii on-line etc.);
Producere (produse de patiserie; prelucrarea lemnului și fierului forjat).
Concluzii și recomandări (1) Migranţii necesită un suport informaţional şi de
consultanţă, să fie ghidaţi privind modul de conlucrare cu instituţiile statului şi totodată să li se evalueze gradul de risc al investiţiei.
Este necesară o campanie de comunicare amplă care să se axeze pe îmbunătăţirea imaginii oamenilor de afaceri şi totodată să promoveze respectarea proprietăţii private şi a responsabilităţii, disciplinei în muncă.
Promovarea proiectelor, programelor ce oferă oportunități pentru cei care inițiază sau doresc să-și dezvolte afacerea. Sporirea încrederii populației în aceste programe prin prezentarea studiilor de caz.
Concluzii și recomandări (2)
Oamenii trebuie învățați cum să coopereze, care sunt riscurile, avantajele și care sunt regulile, principiile pe care trebuie să le respecte.
Funcţionarii publici trebuie să-şi schimbe atitudinea faţă de antreprenori, iar legislaţia să nu lase loc de interpretări.
Întreprinderile mici au nevoie de susţinere şi abordare fiscală privilegiată, practicile de impozitare şi de menţinere a relaţiilor cu statul sunt complicate, neclare.
„să vină cu idei inovative, care sunt preluate de pe piețele externe, fiindcă toate domeniile noi sunt un pic saturate, piața are nevoie de aer nou, oxigen, servicii noi…”
Vă mulţumesc!
„Cea mai bună lecție este că nu trebuie să aștepți pe nimeni să-ți propună ceva, singur să ai încredere în tine și să faci ceva.”
„Pe urmă ce faci mănânci din casă și din mașină? Fă bani ca mai apoi banii să-ți aducă bani mai departe…Cu banii care o să-ți aducă bani o să faci casă și o să-ți cumperi mașină. Am foarte mulți colegi care au venit de peste hotare și au construit o casă și gata, are o mașină și continuă să muncească peste hotare…”