Rezolvarea Probelemelor Si Calmul

8/17/2019 Rezolvarea Probelemelor Si Calmul

1/22

Partea IVDespre rezolvarea problemelor * Calmul şi importanţa

acestei însuşiri

ersonal Spiritual Development

©Bogdan Borca

Despre rezolvarea problemelor.

“Majoritatea oamenilor irosesc mai mult timp şi

mai multă energie încercând să evite o problemă decât

dacă ar încerca să o rezolve.” Henry Ford

Ce sunt problemele? Ce înseamnă să fii orientat

spre soluţii?

Prietenii nu înţeleg de ce, în loc să ieşi cu ei,

munceşti până târziu, furnizorii nu au respectat termenul

şi acum şi relaţia ta cu clientul ar putea avea de suferit,

profesorii nu înţeleg că ai un job şi nu poţi participa la

seminarii. Toate acestea sunt “ probleme”. Aşa le numim

generic şi ne lovim de ele zilnic. Dar ce sunt în definitiv

problemele? Sunt situaţiile din cauza cărora întampinăm

dificultăţi, întârziem sau aproape eşuăm în atingerea

scopurilor propuse.

Comportamente care demonstreaza această

competenţă

- Ce opţiuni ai atunci când te confrunţi cu astfel

de situaţii?


2/22


acestei însuşiri


©Bogdan Borca

Poţi alege să eviţi problema, să cauţi

responsabili pentru situaţia creată, să aştepţi să se rezolve

de la sine sau să cauţi o soluţie.

Ca în multe alte situaţii, rezultatul depinde de

atitudine! Esti mai aproape de rezolvarea situaţiilor

dificile atunci când eşti orientat spre soluţii, adică atunci

când:

• Eşti proactiv;

• Comunici eficient;

• Eşti orientat spre oameni;

• Doreşti să înveţi şi să te perfecţionezi continuu.

- Care sunt paşii pentru a rezolva eficient o

problemă?

1. Defineşte problema clar, succint si obiectiv;

2. Stabileşte-ţi obiectivele;

3. Aduna informaţii despre ce a cauzat situaţia –

te vor ajuta să-ţi formezi o imagine de ansamblu;4. Caută soluţii creative (apelează la

brainstorming);

5. Analizează soluţiile şi ia o decizie;

6. Implementează soluţia şi verifică rezultatele.


3/22


acestei însuşiri


©Bogdan Borca

Cum dezvol ţ i aceasta competen ţă în timpul

facult ăţ ii?

O problemă solutionată îţi poate oferi satisfacţii,

învăţăminte, te va ajuta să ai mai multă încredere în

for ţele proprii.

• În cazul în care te confrunţi cu mai multe

probleme în acelaşi timp, nu uita să prioritizezi.

Analizează factorii ce influenţează situaţia şi decide ceea

ce este important şi urgent.

• Stabileşte-ţi obiectivele atât pe termen lung, cât

şi pe termen scurt. Propune-ţi cel puţin două obiective pe

an pentru dezvoltarea ta profesională. Abordează

dificultăţile pe care le întâmpini, nu le evita şi nu

abandona proiectele.

• Implică-te în activităţi extracurriculare, caută

soluţii creative, fii voluntar. Nu uita că practica în timpul

studenţiei poate fi soluţia uneia dintre problemele cu carestudenţii se confruntă des: lipsa experienţei în mediul

corporate la absolvirea facultăţii.


4/22


acestei însuşiri


©Bogdan Borca

Cum dezvol ţ i aceast ă competen ăţ dup ă

angajare?

Abordează sarcinile păstrând o perspectivă de

ansamblu pentru a putea preveni apariţia situaţiilor

dificile. La muncă, situaţiile dificile cu care te confrunţi îi

afectează şi pe ceilalţi şi pot genera probleme pentru

întreaga echipă.

Ce poţi face dacă problema nu te vizează doar

pe tine?

• Păstreaza-ţi mintea deschisă şi află ce părere au

colegii tăi;

• Evită să impui soluţiile tale, f ă propuneri şi

susţine-le cu argumente logice;

• Colaborează pentru găsirea unei soluţii optime;

• Asumă-ţi responsabilitatea pentru proiectele la

care lucrezi, implică-te şi reţine că, atunci când un coleg

din echipă întâmpină o problemă, aceasta vă poate afecta pe toţi.

• Este în interesul întregii echipe ca toţi membrii

să contribuie la soluţionarea problemei.


5/22


acestei însuşiri


©Bogdan Borca

Exerseaz ă în via ţ a personal ă

Majoritatea problemelor personale se datorează

subiectivităţii şi faptului că abordarea pe care o avem în

rezolvarea lor de cele mai multe ori este intuitivă şi nu

raţională. Aminteşte-ţi să respecţi diferenţele de percepţie

ale celor din jur. Caută să aplici cei şase paşi şi în viaţa

personală pentru a găsi soluţii ce ofer ă beneficii

reciproce. Păstrează o atitudine pozitivă şi reţine că

problemele ne ajută să evoluăm. Vei învăţa să cultivi

relaţii armonioase de durată.

Ce competente cauta angajatorii?

Capacitatea de analiză

Pasiunea

Învăţarea continuă

Inovarea

Orientarea spre rezultateLucrul în echipa

Proactivitatea

Comunicarea eficientă

Strategii de rezolvare a problemelor


6/22


acestei însuşiri


©Bogdan Borca

1. Amânarea recompensei

Vă plac prajiturile? Haideţi să ne imaginăm

ceva. Aveţi în faţă prajitura preferată. Aceasta are glazura

preferată, este însiropată, are toate elementele care vă

plac. Care este partea care va place cel mai mult? Partea

cu glazura sau pr ă jitura? Oare ce poate spune despre noi

felul în care mâncăm o pr ă jitur ă? Ce dacă mănânc în

primul rând partea cea mai buna a pr ă jiturii?

Strategia de a mânca pr ă jitura poate spune ceva

despre felul în care îmi place să muncesc. Poate voi

vedea că îmi dedic timp în primul rând activităţilor care

îmi plac, iar pe cele provocatoare, care-mi fac probleme

le voi lasa la urmă. Oare nu ar fi mai bine sa fac întai

lucrurile care-mi ridica probleme şi dupa aceea să mă

bucur de cele care-mi plac? Haideţi să ne întoarcem la

copii, la felul în care ei îşi fac lecţiile. Exista o diferenţă

între copii care-şi fac întai lecţiile şi după aceea se joacă şi stau la televizor şi cei care le fac invers? Oare ce

strategii vor genera pe termen lung în felul în care rezolvă

problemele?


7/22


acestei însuşiri


©Bogdan Borca

Se pare că dacă lasăm activităţile neplăcute

ultimele vom ajunge să ne dezvoltăm strategii de amânare

şi perpetuare a problemelor.

Mâncaţi partea cea mai bună a pr ă jiturii la

sfâr şit.

Eşti adult, atunci planifică-ţi în primele ore de

program rezolvarea problemelor importante care nu te

atrag, lăsând la sfâr şit cea mai bună parte a „prăjiturii”.

Ai copii, atunci ajută-i să-şi dezvolte aceiaşi

strategie. Sunt cecetări care arată că elevii care-şi fac întâi

temele şi apoi îşi dedică timp pentru joacă, sunt mai

performanţi şi mai liniştiţi.

2. Asumarea responsabilităţii

Am auzit de multe ori o vorba: “Fuga de

r ăspundere este sport naţional.” Nu putem rezolva

problemele vieţii noastre decât rezolvându-le. Aceasta

propoziţie are o mare valoare de adevăr pentru cei maimulţi dintre noi. Nu putem rezolva o problemă sperând că

va fi rezolvată de altcineva. Pot rezolva o problemă doar

când spun: „Aceasta este problema mea.” Mulţi, foarte

mulţi oameni încearcă să scape de durerea rezolvării


8/22


acestei însuşiri


©Bogdan Borca

problemelor spunând: “Aceasta problemă a fost generată

de …..o persoană, societate, ghinion etc., deci nu este

responsabilitatea mea să o rezolv.” Pe măsur ă ce evităm

rezolvarea problemelor sau nu ne asumăm rezolvarea lor,

devenim din ce în ce mai încorsetaţi. Oamenii care se

simt liberi sunt cei care rezolvă problemele rapid

problemele pe care le întâlnesc. Sportul opus “fugii de

r ăspundere” este să te gândeşti că şi problemele care

evident nu sunt ale tale sunt în responsabilitatea ta şi să

ajuţi la rezolvarea lor. Încercaţi acest exercitiu, măcar

imaginar.

3. Realitatea

Cu cât vedem mai mult realitatea, cu atât vom fi

mai pregătiţi să rezolvăm problemele. Dar ceea ce vedem

noi este doar o perspectivă a realităţii, o hartă care nu este

chiar teritoriul pe care mergem. Uitaţi-vă la un deget şi

veţi vedea că este total diferit de ceea ce vede altcineva privind acelaşi deget. Imaginaţi-vă situaţiile complexe, în

care sunt implicaţi mai mulţi oameni. Câte perspective

sunt şi câte realităţi se văd simultan? Cu cât harta noastra

este mai apropiata de teritoriu, cu atât mai mult vom şti


9/22


acestei însuşiri


©Bogdan Borca

unde vrem să mergem şi cum anume o vom face. Pare un

lucru foarte simplu, dar calea spre realitate nu este

uşoara. În primul rând pentru că nu ne naştem cu hăr ţi,

trebuie să ni le facem, iar acest lucru necesită efort. Cu

cât investim mai mult efort, cu atât vom avea hăr ţi mai

bune. Unii dintre noi nu sunt dispuşi să facă acest lucru.

Încă din copilărie au hăr ţi simpliste care nu reflectă

realitatea. Acolo se formează convingeri şi strategii care

pot avea efectul unei lupe sau a unei oglinzi, care

deformează şi ne fac să pierdem calea spre realitate.

Dar problema cea mai mare cu hăr ţile nu este de

a le face cât mai bune şi detaliate, ci de a le revedea şi

schimba sistematic. Faţă de hăr ţile geografice, care nu

necesită schimbări prea mari în timp, cele din mintea

noastr ă sunt nevoite să se adapteze lumii în schimbare

continuă. Viteza cu care apar schimbările a crescut

exponenţial în ultimii 50 de ani, iar ce este sus poate să fie jos, cine este bogat poate deveni sărac. Când suntem

săraci lumea arată diferit de cum arată când suntem

bogaţi.


10/22


acestei însuşiri


0 ©Bogdan Borca

Cheia suprapunerii cât mai bine, cât mai fidel

hăr ţii cu teritoriul este o auto-examinare continuă. Pe

lângă observarea continuă a realităţii este bine să facem şi

o observare a observatorului. O viaţă fericită este aceea în

care contemplaţia se împleteşte cu acţiunea.

4. Echilibru

Oamenii învaţă cel mai mult din experienţă. Să

ne imaginăm că în copilarie ne-am obişnuit să luăm

decizii rapide, iar rezultatele pe care le obţinem ne

mulţumesc. Atunci vom fi tentaţi ca pe viitor să luăm

decizii la fel de rapide sau poate din ce în ce mai rapide.

Astfel dintr-o încredere prea mare în noi calitatea noastra

de a lua decizii rapide se poate transforma într-un defect.

Astfel, folosirea în exces a unei calităţi poate deveni un

defect.

De aceea, a fi flexibili în folosirea anumitor

calităţi sau strategii poate fi cheia eficienţei în rezolvarea problemelor. Echilibru în folosirea unor calităţi ne ajută

să ne ajustăm şi hăr ţile mentale pe care le avem.

Iată un exercitiu care ne poate creşte

flexibilitatea şi folosirea echilibrată a strategiilor. Dacă de


11/22


acestei însuşiri


1 ©Bogdan Borca

obicei luaţi decizii rapide, încercaţi în 20 % din cazuri să

schimbaţi strategia: întrebaţi prietenii, luaţi decizile în

echipă, analizaţi opţiunile şi consecinţele.

Calmul şi importanţa acestei

însuşiri

În capitolul prezent o să vorbim despre stare de

calm. O să vorbesc în această lecţie despre nişte aspecte prin care să înţelegi de ce cred acest fapt şi la ce îţi

foloseşte ţie să fii în starea de calm.

Eu cred, bazat pe experienţa propriei vieţi, că

starea de calm este cea mai eficientă şi mai puternică

stare în care ne putem afla… Cred cu tărie că este adevărata formă de putere,

şi o să-ţi spun şi de ce cred asta:

1. Calmul se păstrează prin propria-i existenţă.


12/22


acestei însuşiri


2 ©Bogdan Borca

Spre deosebire de furie, calmul nu necesită o

alimentare continuă cu valuri de energie, nu implică un

continuu consum nervos, ca să poată exista.

2. Calmul este superior altor stări de putere şi

prin faptul că emoţiile sunt echilibrate, mintea este clară

iar raţiunea poate funcţiona la capacitatea ei maximă.

Când te aflii în starea de calm nu eşti nici prea

distrat dar nici iritat. Dacă ai de luat o decizie, ai de făcut

o apreciere, nu eşti supus imperiului emoţiilor, mintea ţi-e

liberă, compari lucrurile la rece şi astfel faci alegerea cea

mai corectă.

Ştii doar, când eşti foarte bine dispus rişti să

devii prea indulgent şi să accepţi şi jumătăţi de măsură

sau oferte pe care mai târziu să le regreţi. Dacă eşti prost

dispus, frustrat, nervos, poţi să te porţi cu anumite

persoane total nepotrivit, şi împins de impulsul de

moment să faci greşeli pe care mai târziu vor fii maidificil de corectat.

3. În calm ai control maxim asupra fiecăror

dintre capacităţi ale tale.


13/22


acestei însuşiri


3 ©Bogdan Borca

Am învăţat la şcoala de şoferi acest fapt. Cred că

învăţarea conducerii unui automobil, este o sarcină care

necesită o solicitare puternică a psihicului unei persoane

şi este o oportunitate de dezvoltare a inteligenţei

emoţionale.

Imediat poţi observa cât de uşor se enervează

când cineva greşeşte sau câtă încredere are în sine în

manevrele mai delicate.

Instructorul adesea îmi spune, orice ar fii, rămâi

calm, de greşeşte cineva sau execută o manevră mai

riscantă, nu te enerva, nu claxona. Oricum, lucrurile s-au

întâmplat, ce ai de făcut este să te concentrezi pe ceea ce

poţi face ca să îndrepţi situaţia, iar ca să te poţi concentra

trebuie să nu fii dominat de emoţii şi să rămâi calm,

prezent.

Calm nu înseamnă să fii moleşit, calm înseamnă

liniştit şi activ, oarecum în alertă dar nu în agitaţie. Eşti pregătit, eşti stăpân pe tine.

4. Oamenii care sunt calmi sunt liberi.


14/22


acestei însuşiri


4 ©Bogdan Borca

Calmul nu înseamnă nerecunoaştere şi refulare a

emoţiilor, calmul înseamnă în primul rând acceptarea lor

şi disponibilitatea de a te elibera de ele.

Degeaba te enervezi că ţi-ai pierdut calmul, l-ai

pierdut, asta este, accepţi ceea ce simţi, şi dacă nu implică

un efect care să îţi intensifice emoţiile negative, încerci

să-ţi redobândeşti calmul.

5. Calmul implică şi o stare de relaxare a

corpului, şi mai ales a minţii.

6. Nu da vina pe factori externi pentru pierderea

calmului tău.

Nu spune că persoana respectivă sau

evenimentul respectiv te-a enervat la culme şi te-a făcut

să-ţi pierzi calmul.

Ceea ce avem noi de ştiut este că există un

interval de timp între stimul şi răspuns. Iar acel spaţiu ne

permite să alegem, „mă enervez, sau ştiu că nervii şisupărarea nu îmi vor aduce nimic bun, şi mă las

neschimbat ?”

Cum să rămâi calm în faţa oameniilor care emit

furie şi energie negativă către tine?


15/22


acestei însuşiri


5 ©Bogdan Borca

Uite eu de exemplu îmi imaginez cum toată

energia lor sub formă de atac trece prin mine f ăr ă să mă

atingă.

Pur şi simplu nu există vreo rezistenţă care să se

opună, mă traversează fără să mă atingă.

Nu îţi imagina o rezistenţă pe care tu o păstrezi,

o vei epuiza, lasă-te cuprins de calm. În calm ai

autocontrol maxim.

Am observat iarăşi că mintea e cea mai receptivă

în starea de calm. De aceea şi unele exerciţii de NLP sau

lucru cu subconştientul cuprind ceva măsuri de inducere a

stării de calm la început.

Ţine minte:

Când eşti calm, iei cele mai înţelepte decizii.

Apele liniştite sunt atânci, cele învolburate sunt

uneori doar până la genunchi.

În orice situaţie, în situaţii neaşteptate, în situaţiicritice, de urgenţă, tensionate calmul este prima obţiune.

Reguli pentru a menţine calmul.


16/22


acestei însuşiri


6 ©Bogdan Borca

Shi Tianji, un învăţat din epoca dinastiei Ming,

propunea în cartea sa, Taina longevităţii, şase reguli

pentru a menţine calmul şi liniştea minţii:

1.

Întotdeauna păstraţi o minte linistită. Rămâneţi

linistiţi, fără a spera în van. Nu râvniţi, nu nutriţi

dorinţe iluzorii, nu vă ataşaţi de câstig sau

pierdere. „Dacă aveţi dorinţe puţine, mintea va

fi, în mod natural, linistită. Contemplaţi dealuri

izolate si văi îndepărtate. Mulţi se bucură de o

viaţă lungă, fiindcă au puţine dorinţe si rămân

întotdeauna cu mintea linistită.”

2.

Întotdeauna fiţi buni la inimă. O persoană bună

la inimă simte plăcere în a-i ajuta pe ceilalţi si

nu doreşte să le facă rău. Când vine cu o idee,

face o remarcă, sau face o faptă, cântăreste dacă

benefică sau nu celorlalţi. „Când ceilalţi sunt

răi, eu rămân onest, când ceilalţi sunt vicioşi, eurămân bun la inimă, când ceilalţi stârnesc

necazuri, eu încerc să le alin, când ceilalţi fac

rău oamenilor, eu îi ajut. Dacă acţionez astfel,


17/22


acestei însuşiri


7 ©Bogdan Borca

am o constiinţă curată şi o minte în mod natural

calmă şi linistită.”

3.

Întotdeauna susţineţi dreptatea. Distingeţi între

răutate şi virtute, între bine şi rău. Virtutea şi

răutatea sunt contrarii, iar binele şi răul nu

trebuie confundate. Dacă vă păstraţi constiinţa,

integritatea, mintea limpede şi agerimea privirii,

veţi fi ferit în mod firesc de griji şi necazuri.

„Când soarele străluceşte pe cer, întunecimea

dispare în mod firesc. Cel ce va înţelege acest

adevăr miraculos, va fi vindecat de boală şi va

trăi o viaţă lungă”.

4.

Întotdeauna fiţi voios. Adaptaţi-vă

circumstanţelor şi fiţi întotdeauna mulţumit de

sine. Evitaţi exagerările şi nu jigniţi pe nimeni.

Bai Juyii scria într-un poem: „Fi voios, fie că

eşti bogat sau eşti sărac; căci cel care nu râde nu poate fi decât nebun”. Râdeţi des pe săturate.

Un proverb zice că „un râs sănătos ne

întinereşte cu zece ani, iar grija ne încărunţeste”.


18/22


acestei însuşiri


8 ©Bogdan Borca

5.

Întotdeauna fiţi plăcut. Armonia este

primordială în relaţiile interumane. Fiţi amabil,

modest şi prudent, tolerant şi mărinimos. Nu fiţi

prea prevăzător şi nu vă faceţi griji din lucruri

neesenţiale. Amabilitatea în relaţia cu ceilalţi va

aduce fericire, atât lor cât şi dumneavoastră.

6.

Întotdeauna fiţi mulţumit. Sunt rare persoanele

care pot evita toate adversităţile. Rămâneţi

voioşi în ciuda lor. Comparaţi orice adversitate

cu cea mai rea circumstanţă posibilă şi veţi

dobândi calmul şi buna dispoziţie.

Importanţa calmului.

Ne enervăm cînd aflăm că partenerul de viaţă

ne-a minţit. Ne pierdem cumpătul cînd cel mai bun

prieten refuză să ne ajute. Ne înfuriem cînd sîntem

respinşi la interviu. Ne sare ţandăra la serviciu cînd nu nesînt recunoscute rezultatele muncii sau cînd nu ne sînt

apreciate eforturile. Ne supărăm cînd copilul ratează

examenul. Este foarte greu să ne păstrăm calmul în astfel


19/22


acestei însuşiri


9 ©Bogdan Borca

de situaţii tensionate. Ce înseamnă însă a reacţiona cu

calm?

Calmul este ca o balanţă care se echilibrează

permanent între realitatea exterioară – o situaţie

conflictuală – şi realitatea interioară – emoţiile, trăirile,

gîndurile noastre. A reacţiona cu calm înseamnă a avea o

atitudine adecvată şi a înţelege emoţiile pe care le avem

într-o situaţie conflictuală. În fiecare zi avem parte de

momente mai mult sau mai puţin stresante, mai mult sau

mai puţin fericite, mai mult sau mai puţin aşteptate.

Pentru a face faţă evenimentelor de zi cu zi trebuie să

învăţăm a ne stăpîni emoţiile şi a ne doza energia. Altfel,

riscăm să fim doborîţi chiar şi de cel mai mic obstacol.

De cele mai multe ori, calmul se confundă cu o

atitudine liniştită, echilibrată, tolerantă. Un mod de a ne

manifesta fără nervi, fără ţipete, fără gesturi impulsive

creează impresia că avem capacitatea de rămîne calmi.Ceea ce nu întotdeauna este adevărat. Poate fi doar un

calm aparent, o atitudine de faţadă. Pentru că putem fi

foarte enervaţi, însă păstrăm aceste reacţii în sinea

noastră şi nu le exteriorizăm din diverse motive. Fie că nu


20/22


acestei însuşiri


0 ©Bogdan Borca

se cuvine, fie că nu este frumos, fie că nu vrem să-i

deranjăm pe ceilalţi, fie că nu avem capacitatea de a ne

exterioriza emoţiile, fie că nu vrem să ne umilim.

Numai că toată tensiunea pe care am putea să o

exteriorizăm o păstrăm în sufletul nostru. Cu alte cuvinte,

ne păstrăm calmul cu cei din jur, însă nu ne păstrăm

calmul cu noi înşine. Acest lucru nu rămîne fără urmări.

Tot acumulînd această tensiune, în timp am putea începe

să acuzăm diverse neplăceri: de la oboseală cronică,

dureri de cap, ameţeli, pînă la depresie şi anxietate.

Să nu uităm că lucrurile nespuse – şi cele

plăcute şi cele mai puţin plăcute – se adună în sufletul

nostru şi asta ne tensionează. Asemenea conflicte

interioare îşi găsesc supape de evacuare cînd ne aşteptăm

mai puţin şi iau forma unor manifestări diverse.

Un alt mod de a reacţiona în momente tensionate

este închiderea în sine. Sînt persoane care se consumă îninterior, se frămîntă, plîng pe ascuns. Nu exprimă în afară

nimic din ceea ce simt, nici nemulţumire, nici supărare,

nici furie, ci păstrează toate aceste sentimente în interior.

Alte persoane încearcă să evite situaţia conflictuală prin


21/22


acestei însuşiri


1 ©Bogdan Borca

orice mijloace au la dispoziţie. Fie minimali-zează

tensiunea momentului, se ascund în spatele negării

spunînd „de fapt, nu se întîmplă nimic grav în jurul meu“,

fie îşi găsesc de lucru şi se refugiază în tot felul de

activităţi. În ambele cazuri, se găsesc oameni care au

probleme de comunicare cu ceilalţi.

Cînd îşi pierd calmul, oamenii pot avea tot soiul

de reacţii. Unii răbufnesc, se înfurie, au reacţii impulsive:

sparg, trîntesc, înjură, lovesc, devin extrem de

încăpăţînaţi şi refuză orice cale de comunicare cu ceilalţi.

Alţii au reacţii demonstrative, încercînd să atragă atenţia

celorlalţi nu atît prin ceea ce vor să spună, cît mai ales

prin acţiunile lor. Urmăresc doar să capteze atenţia, să

stîrnească milă sau să şantajeze emoţional.

Modul de a reacţiona în situaţii tensionate

depinde şi de structura personalităţii fiecăruia. Persoanele

calme, răbdătoare, toleran-te, înclinate spre melancolie îşi pot păstra stăpînirea de sine şi de obicei îşi gestionează

emoţiile într -un mod mai puţin zgomotos. În schimb,

persoanele active, temperamentale, colerice, predispuse


22/22


acestei însuşiri


2 ©Bogdan Borca

spre impulsivitate obişnuiesc să răbufnească, să-şi piardă

controlul din orice conflict.

“Trebuie să ştii să perseverezi pentr u a ajunge

la echilibru. Trebuie să fii echilibrat pentru a avea

posibilitatea să examinezi cu calm şi limpezime. Trebuie

să examinezi cu calm şi vedere clară pentru a ajunge la

linişte, la încredere. Trebuie să fi obţinut liniştirea,

încrederea, p entru a putea discerne esenţialul

lucrurilor. Când se discerne esenţialul lucrurilor, se

poate atinge scopul .” Confucius

Rezolvarea Probelemelor Si Calmul

Documents

Transcript of Rezolvarea Probelemelor Si Calmul