Rezervatia Padurea Hagieni

5/11/2018 Rezervatia Padurea Hagieni - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/rezervatia-padurea-hagieni 1/5

omuiui in aceste galerii sint ~i mai pregnante. Peretii sint captu~i~i culespezi decalcare, cu rol de sustinere a acestora si a tavanului, desi

in unele puncte nu se ridica decit la nivelul inferior a1 peretilor. Se ga-

sese aici numeroase resturi scheletice de animale salbatice ~i domestice,

precum ~i fr;lgmente de cerarnica din epoca rornana.

Impartirea pesterii 1:n cele trei sectoare distincte sugereaza sap area

pesterii in etape. Pe llnga intrarea principala, accesibila astazi, pestera,

in sectoarele unu ~i doi, a mai avut ~i alte cornunicari cu exteriorul, unele

inca evidente ~i astazi, altele, astupate de rnaterialul colmatat, pot fi

deduse,

Date1e istorice vechi nu Iamuresc problema scopului pentru care

a fost sap at acest sistern de galeri-i. Se presupUl1e ca b~~tina~ii au 1:11-

cercat astfel sa aiba un refugiu cit maiascuns pentru rnomentele grele

din viata lor, exploatind totodata ~i calcarul din interior, consider at

bun pentru constructii.

REZERVATIA pADUREA HAGIENI

Pe parte a stinga a soselei Mangalia - Albesti, la km 10 se rami-

fica un drum asfaltat ce duce p111a in vestita rezervatie naturala

Padurea Hagieni, loc 1:ncar.e seconcentreaza intr-o exuberanta si

uluitoare xliversitate de forme ~i culori,originala vegetatie a salbati-

celor stepe dobrogene de odinioara, despre care poetul Ovidiu, exilat

la Tornis, acum aproape 2 000 de ani, ne-a lasat primele inforrnatiiin nemuritoarele sale "Tfi.stia" ~i "Epistulae ex Ponto".

Situata intrecomunele Albesti si Hagieni, 1n podisul Dobrogii

de sud, aproape de orasul Mangalia, rezervatia naturala "Padurea Ha-

gieni", te copleseste prin maretia peisajului ~i prin raritatile floristice

.~i Faunistice care si-au gasit refugiul in aceasta insula de vegetatie 1:n-

conjurata astazi de bogate cuituri agricole.

Intinsa pe 0 suprafata de 392,9 hacu 0 zona de protectie tampon

de 190,8 ha, rezervatia e localizata pe un teren accidental: 1a altitudinea

de 20-70 m. Substratul este reprezentat prin calcare ~i loess cuaternarpe care s-a format un sol de tip cernoziorn carbonatic.

Prezenta partii terrninale a lacului Manga1ia, alternanta de de-

presiuni, viroage, dealuri si canioane, aparitia la zi de calcare sar-

matice cu ripe stincoase, toate acestea conditioneaza cde mai variate

9i contrastante biotopuri, care adapostesc ad eva rate comori naturalede flora si fauna.

Pe 0 suprafata relativ restrinsa intilnim balta cu vegetatie acva-

rica ~i palustra, stepa pietrcasa 1:n plin so are, coaste abrupte si ripe de



calcar insorite eu pllcuri de arbusti spinosi, locuri plane si coaste do-

rnoale impaduril!e, lumini$uri cu vegeratie ierbacee de stepa, iar la pe-

riferia rezetvatiei, perdele de protecpie de esente variate.

Nota dominanta a vsgetariei e data de 0 padure naturala d~ !ipsubmediteranean, bogata tn clemente xerofile, rnulte din de de orrgmemediteraneana, pontiea si baloanica, Dintre plantele lernnoase, carac-

teristica ~iin acslasi timpdominantji este carpinita (Carpinlts orientalis},

urrnata de scumple (Cotinus coggygria), mojdrean (Fraxinus omus) ~i

visin turcesc (Padu5 mabaleb}, la care se adauga trei speeii de stejar de

climat rnediteranean ~i submediteranean : stejarulpufos (Quercus pu-beseens), stejarul brurnariu (Q. pedunCl~liflQra) ~i stejarul balcanic (Q.

virgiliana).. . . .Padurea de carpiui1a ne o'fera. oiteva surprize botanice. Prima-

vara de timpuria i.~i facee aparitia ghiocelul dobrogean (Galanthus grae-

( i U s ) de origine 0al'canica ~i en doua pete verzi pe petale, in Ioc de una,

iarin

luna mai, biijorul romanesc (Poeonia romanica) arunca pete defoe In lumiFli~urile de pad1:lre. Fiorile mari de culoarea singelui Ii dau

em aspect deosebit de atragator, ceea ce explica marea lui cautare si

deci ocrotirea lui prin lege, fiind dedarat monument al naturii.

Coastele abrupte ·~istincariile lilsorille, de pe _teritoriul rezervatiei

sint ocupate de nufari.~uri de arbusti spino~i, compusedin paducel,dracila, porumbar, paliur s.a. Predominance ~i caracteristice sint tu-

Fele de raliur (Paliunts spina-christi) eli ramurile. sale puternic spi-nease ~i iasminul sau iasomia salhatica (Jasminum fructicans) eu florile

sale galbene aurii, specii rare venire aici din Asia Mica liicLin jurul

Maril Mediterane ~i ndndlnite in alre col1uri ale ~arii. .

Ca specie Inso~itoare a tufari~urilor de paliur ~i iasmin este unliliaceu . de origine rmediteraneana, aiul de padure . (Aspbodeline llttea)

semnalat pentru prima oata in flora dobrogeana de botanistul D.

Br:lndza. lmflorqte de timpurim ~i e\'tJe una diu cele mai alese podoabeale rezervatiei. Din rizomul scurr, cu radacini carnoase iese un lujer,

pina la 1 rn inal~ime, care de la jumihatea lui poarra frumoase fIoride culoare galbena ca~ofranul dispuse in raceme cornpacte. Datorita

acestei particularitatic ca si frumoasslor sale flori, specia este introdusa,

adesea, in cultura, ca planta omamentala,Vegetatia ierboasa dintre tufarisuri s i din poieni, alcatuita din

asociatii de colilie (Stipa lessingiana), negarii (Stipa cap illata), paiu~stepic (Festucu valesiaca) ~i sad ina (Chry,sopogon gryllus), in compozitia

ear ora intra 0 sumedenie de plante de 0 mare varietate crornatica ne

of era un decor rar intilnit in alte par~i ale 1arii. Pretutindeni te imbiespecii endemice ~i rare originare din diferite colturi ale lumii.

Prirnavara lleindmpina un soi de sofran (Crows cbrysantbuss cu

flori galbene si albe, venit din Asia Mica~i Balcani, In urrna caruia

23



Poiana dorninata de rusinatoare (Orlaya grandiflora).

i~i deschid florile stinjeneii de steps (Iris p~tmila) cu un colorit fcarte

variat, apoi zarnbilita (Hyacinthella leucopbaea) Cli Flori albastre,bujorii de stepii (Poeonia temti/olia) eu flori purpurii, ca ~i ruscui a de

primavara (Adonis oernalisy eu florile aurii,

Fascinanta este frurnusetea poienilor ~i coastelor inierbate, spresfirsitu] lunii mai, In timpul infloririi speciilor de cosaci (Stip e Lessin-gia ~i S. uCl'ainica) cind i~i fae aparitia majoritatea elementelor de ori-gine mediteraneana, pontica si balcanica. Aici traiesc, in unicul loe dintara, neamuri de cosaci (Astragalus spruneri], drobita (Genista trifoliata),

cinci-degete (Potenttlla pedatoules ~i Potentilla bornmiillerl var. an-

24



gustissima), [ales (Stacbys obliqua ?i Salvia rtngens], sipica (Scabiosa

micrantha) si mazariche (Vicia amphoricarpa), singura planta spontanade la noi, care prezinta fenomenul de cleistogamie subterana (flori subparninr, care nu se dzschid nicicdata).

In afara acesiora, in rezervatie se intilnesc speeii rare pentru flora~arii, unele eli mare importanta stiintifica, dintre care mentionam

neamuri de parechernita (Parietaria serbica), molotru (Trigonella gla-diata), mazariche (Vicia narbonensts ii Vicia serratit olia'[, osul-iepurelui(Ononis columnae), brie (Danaa comubiensis), cimbru (Satureia

coerulea), zizifora (Ziziphora capitata), sinziene (Cructanella oxyloba),

centauree (Centaurea salonitana), vinerita (Ajuga salicifolia), macris(Rumex t~tberosus), cinci-degete (Potentilla emilii popii), cosaci (Astra-

galus hamusus), coroniste (Coronilla scorpioides), acul-doamnei (Scandixaustralis), lopata (F erulago meoides), iarba-osului (H eliantbernum salici-

fotium), otratel (Onosma tauricum), lipici (Lap-pula patula), fetid (Va~

lerianella eriocarpa),obsiga (Bromus scoparius), pir (Agropyron brand-

zae) s.a. Destul de rare si decorative, in pajistile stepiee din poieni ~icoaste inierbate sint neamuri de coada-soricelului (Achillea clypeolata)

eu flori galbene, spilcute (Chrysanthemum millefolinm) eu Flori galbene-aurii, volbura (Convolvu.lus cantabricus) eu flori albe, garoafa (Dian-

thvts giganteus) eu f lori rosii ea singele si rusinatoare (Orlaya grandi-flora) eu flori albe, uneori dorninante in unele poieni.

In lunile seeetoase de vara decorul este improsparat de coloritulviu al inflorescentelor unor neamuri de steluta (Aster linosyris, A. vil-

losus ?i A. ameUus), iar toamna coloritul aramiu al frunzelor de arbori

si arbusti se imbina cu albastrul sofranului de toarnna (Crocus pallasii)si cu galbenul florilor de ghioeel de toamna (Stembergia colchiciflora).

Deosebit de interesanta si atractiva este vegetatia acvatica si pa-lustra din Valea Serpilor ~i ochiurile de apa, lin curgatoare, din defileulCaseaia, care insumeaza peste 147 taxoni. Aiei l~i gase~te adapost,venind din America, 0 mica feriga de apa (Azolla caroliniana) ellfrunze mici, sesile, de 1 mm lungime, dispuse imbricat, in doua serii,alcatuind eorpul vegetativ al plantei, care ajunge pina la 1-2 emdiarnetru.

La suprafata apelor plutesc neamurile de lintita (Lemma minor siL. trisulca) si un muschi hepatic (Ricclocarpus natans'j care pe uneleportiuni acopera eomplet oglinda apei. .

Rezervatia de la Hagieni adaposteste ~i 0 fauna rernarcabila, nu-meroase specii de origine sudica din care uncle sint ocrotite prin lege.

Se intilneste in numar mare broasca testoasa dobrogeana (T estudo

graeca ibera), vipera eu corn dobrogeana (Vipera ammodytes mont an-

doni), broasca sudid(Pelol?ates syriacus balcanicus], paianjenul ell capacel(Nemesia pannonica coheni), gasit numai aici, iar in 1964 au fost colo-

25



Aspect din Valea Serpilor.

Mica feriga de apa, Azolla caroliniana

.nizate, eu titlu experimental; numeroase exemplare de sopirle de perete

-cu burta patata (Lacerta muralis maculi-uentris], aduse de pe insula

Ada-Kaleh acoperita de apele lacului de baraj de 1a Portile de Fier.

Pe pietrele jnvadate de vegetatie, printre tufarisuri se tnti1ne~te frecvent

si sopirla de stepa sau sopirla dobrogeana (Lacerta turica taurica} de

origine balcanica, lunga de 16-2Q em, pe spate de euloare verde intens

-cu doua dungi dorso-laterale brune, eu pete negre neregu1ate marginite

.de dona linii albe. La mascul abdomenul este portocaliu intens.

Peste padure planeaza neamuri de Buteo si Circaetus iar 1a 1iziera

padur~i,.aproape de tufisuri, poe coaste sau sdnca·rii, poate fi gasit

sarpele rau (Coluber jugularis caspius] eel mai mare ~i mai rapid sarpe-din fauna tarii noastre.

26

Rezervatia Padurea Hagieni

Documents

Transcript of Rezervatia Padurea Hagieni