Sfera Politicii

REVISTA LUNARA DE STIINTE POLITICE EDITATA DE FUNDATIA "SOCIETATEA CIVILA"

Contents

Editorial Board

CALIN ANASTASIU DANIEL CHIROT

GHITA IONESCU KENNETH JOWITI

GAIL KLIGMAN DAN OPRESCU

STELIAN TANASE (editor)' VLADIMIR TISMANEANU

G.M. TAMAs

Pre~edinte: DAN GRIGORE . Redactia:

Liviu ANTONESEI Aurelian CRAIUTU Smaranda MEZEI

Costea MUNTEANU

Dan PAVEL (redactor ~f adjunct)

Graphics: Tomnita Florescu

Economist: Alice Dmnilrache

Desktop Publishing:

VaH Alexandru Manuela Gheorghiu

3. Russia- Dan Pavel 6. Geopolitics Silviu Brucan

and Strategy

7. Mihail Dobre

8. Documentary 9.

10. Pavel Campeanu 12. Vladimir Tismineanu

in a Dialogue with Stellan Tinase

15. Valentin Stan

16. Aspects of Gail Kligman Transition

18. Cezar Birzea

22. The Anatomy

ofCommunism

24. Economical

Pages

26. Books and

Authors

28.

30. Fundamental

Texts

Istvan Bibo

John S. Earle

Victor Neumann

Liana Ionescu

. Jolui Rawls.

New Leviathan

The Russian Presidential System

- a Historical Necessity

Imperial Legacy and European

Security

August 1991 Putsch

Red October (1993)

World without USSR

"In Russia's History nothing is

for the Last Time"

Democratic Security or the

Threatening Democracy

The Social Legacy of Communism

Women, Children and

Womanization of Poverty

Reforms, Crises and Transitions

in Central and Eastern Europe

A Short Unfinished Critique of

Marxism-Leninism

Unemployment and Policies in

Romania

Controversial Aspects Concerning

the History of Legionary

Phenomenon

Karl R. Popper, Societatea

deschisii $i dU$manii ei

Justice as Fairness

SFERA POLITICII incearc:a si '-Ie un sp.pu al dialogului intre diferite puode de vedere, uneori eliametral opuse. In consecin~, articolele ioserate in paginile no_tre implici exclusiv pe autorii lor.

* Reproducerea articolelor apirote in publicatia noastri se face OUDIai co arordul redactiei.

* Eelitorii i1i rezervi dreptol de a edita materialele, conform ozantelor intematiooale.

* Ultima zi de primire a materialelor colaboratorilor no~tri este data de 1 (intii) a fiecirei loni. Articolele vor Ii insotite de un scurt "curriculum vitae" ~i un re:lllJDat, ambele in limba eoglezl.

* Pentru cititorii din stri initate costul unui abonament anual este de 50$ sau echivaleotol acestei some.

* Pentro cititorii din tara costul oooi abonament pe 6 luni este de 4.000 lei (inclusiv cheltuielile de expeditie ~taIi) .

SFERA POLmCII este mregistrata in Catalogul publicatiilor din Romania la numarul . 4165. Se pot face abonamente la orice oliciu p~tal din tara.

r-----------------, I I I CUPON' DE ABONAMENT I I REVISTA ..SFERA POLITICII" Oflclul POflal 22, CiSU1- pofl814 II 212, Fund_lI_ Socletatea CIvII4. Bucure~ti, Tel.: 614.08.27 I I NUME, PRENUME ............................................................................... . I

I ADREsA ............................................................................................. . II ORA$ ........................ .......................... COD PO$TAL ............. ... ....... .

CAS UTA PO$TALA ...................... ....................................................... . I I FORMA PLATA 0 Numerar 0 CEC 0 Dispozitie platA 0 Carte credit I

(J 1 AN ABONAMENT INCEPIND CU......... . I II (J LUNI sEMNATURA ...................................... .

LI _________________ ~* Dacll doriti un abonament la revista noastm, SFERA POLITICII, vll

rugllm sll decupati acest cupon de abonamenqi sil-l trimiteti pe adresa redacliei:

Oliciul Po~tal22, Ciisu,. po~taJB 212, Fumlatia Societatea CiYili, Rerista "Siers PoHticii", BDCUre~ti

. Unpreunll cu dovada pilitii prin mandat po~tal (sau prin intennediul oricclrei filiale CEC) in conturile fundatiei SOCIET ATEA CIVILA, deschise III Bank Coop, str. Ion Ghica nr. 13, sector 3, in contul Bank Coop SA - 5MB 402466026422.

Cititorii din strilinlltate se pot abona depunind costul abonamentului anuaI in conturile noastre deschise la Bank. Coop, str. Ion Ghica nr. 13, sector 3, in contul Bank. Coop SA - 5MB 402466022840, sau trimitind un cec (money order) pe adresa:

Oliciul Po~tal22, Casu,. po~tali 212, Fimda,ia Societatea CiYili, Revista "Siers PoHticii", Bucuce~ti

libririilor HUMANJTAS in ora~ele Bocore~ti, Ja~i, Timi~oara, Sibio, Pite~ti, Bacio, Siobozia, Piatra-Neamt, Bra~ov, Craiova, prin retelele de libririi ~i difozorii de presi din ora~ele Foc~ani, Suceava, Oradea, Rimnico-Vilcea, Briita, Constanta, Cloj-Napoca, Arad, TIrgu-More~, Galati, Deva, Sato-Mare, Miercorea-Ciuc, Sfiotu Gheorghe, Buzio, Alba Julia, Bistrita.

La sediol redactiei puteti procura, din stoe, nomerele anterioare (1-7, 11-12) ale revistei.

Tiparulla PROGRESUL RoMANESC S.A.

Aeest numar a fost ilustrat eu gravuri din albumul Vechi ora$C rusC$ti. V. Kostochkin

Mciseova, 1972.

Revista se poate procura din reteua

SP nr. 14 februarie 1994 -2

http:614.08.27

Rusia - g .eopolitica $1 geostralegie

Nonl Leviathan

- inlperialism ,.ationalist, radicalism strategic ~i moraia

"Ri!izboiul este rezultatul forrelor inerente naturii umane ... Ubicuitatea

n1uJui in acriunile wnane conduce inevitfbil organiz.1riile umane sa lupte

pentro putere. tr.lnsfornlind bisc:ricilc in organizatii politice. rel'olutiile in die-tatun. iar dra~ostea de I'iatii in

~ imperialism . .. Hans Morgenthau

"Imaginati-va un Ghcnf!hi~ Him cu .. te/dull " Lev Tolsloi

Pal!inile care unneatii sint un exercitiu de~fikj . ofie polilica de on..c;lru~tion i fa EI conslA tn che:lionarea IcS!ilimil

Rusia - geopolilicii si geostrategie

(urmare din pag. 3)

tinlnd !)ase tari independente (Ucraina. Belarus, Moldova, Estonia, Letonia. Lituania), cu 0 populatie de peste 70 de milioane, cu peste 250 de proiectilc nuc1eare strategice ~i care inainte de destrdmarea URSS, asigura circa 0 treime din productia economica sovietica.

Raspunsul la intrebare I-au dat deja cercurile militare ruse~ti. Faptul nu ar fi trebuit sa Ingrijoreze intrudt. In mod traditional, armata rusa s-a supus intotdeauna intereselor partidelor politice. Aceasta ar corespunde de fapt definitiei pe care Clausewitz 0 dad use razboiului de continuare cu mijloace armate a 0biectivelor politico-diplomat ice. Mai mult, a~ cum dadusera asigun'iri Gortxlciov ~i EltIn, in fruntea Ministerului Apararii urrna sa fie numit un c"ivil. iar noua doctrina militara sa fie fonnulata de civili. Trebuie subliniat Captul ca, dintre fo!)tii piloni ai puterii sovietice, almata e cea mai nemuItumita de pierderea onfruntiirii cu democratiile occidentale "capitaliste" ~i a statutului de superputcre politica ~i militara, infrlngere produsli fara a se trage vreun foc de arma, in conditiiledetinerii unui arsenal nuclear excluzind infringerea. Retragerca rusinoasa din Europa Centrala ~i de Est, incetarea patrularii flotilei soviet ice in jurul Africii, retragerea trupelor, a "consilierilor" din Africa ~i din alte pilrti ale lumii au accentuat nemultumirea armatei. Pe de alta parte, in confruntarile de putere dramatice din august 1991 ~i din octombrie 1993, pentru Iiderii politici era esentiala pozitia conducatorilor militari. Prin unnare, in fruntea ministerului rus al ap,ln'irii a fost instaurat un "crou" al razboiului din Af!!anistan, !.!ellera'iul de armata Pavel Graciov . h~r in mai 1992, in revista Voierwi,1 mi.~1 (Gindirea milit.1ra) s-a publicat proieL'tul "Fundamentele doctrinei militarc a Rusiei"3, care nu reflecta Insa integral regindirea rolului castei mililare in viitur. in~raspar faUi de patte~ul consacrat. in politica externa a Federatiei Ruse se regasestc dince In ce mai mult intluenta Iiderilor ~i strategilor militari. De fapt. noua doctrina reprezinta un cumpromis intre componentele "moderata" ~i "radical;!\" ale elitei militare, iar Intre vederile "radicalilor" ~i cele exprimate pe scena politica de catre fortele politice raliate lui Jirinovski exista similaritati semnificative.

Noua doctrin

Rusia - geopolilica $1 geostralegie

corespunde, sub succesorullsuccesorii lui) se Incearca redoindirea pierderilor istorice suferite sub Gorbaciov. De fapt, daca unii continua sa se mdoiasca de ve-. ridicitatea "testamentului lui Petru cel Mare". nimeni ilU ar putea sa se Indoia.~C'J cu privire la semnificatia perestroik:1i, a$a cum a fost ea definitA. Intr-o carte tradusa In lumea mtreagA. de ultimul secretar general al PCUS care, dupa ce arata dteva dintre "rAdacinile" acest ui proces de Innoire, spunea d el "a fost initiat datorita con$tientizArii faptului ca potentialul socialismului a fost subutilizat". Mai mult, Gorbaciov a declarat In mod deschis: "Acei care sperA cA ne yom 'indepiirta de calea socialista vor 11 pwfund dezamagiti. Fiecare parte din programul nostru de perestroika - ~i chiar programul In fntregul sau - se bazeazii in intregime pe principiul mai mult .~ocialislf! ~i ma.; multa democrdfjc".7

Ili trebuie incredere oarba in oarneni $i 0 necunoa$tere profunda a istoriei pcntru a nu crede ca se fncearca In I1lomentul de fa~ indeplinirea simultaml a "testamentului lui Petru eel Mare" si a "lestamentului lui Gorbaciov". Noul Leviathan este 0 entitate statala care Imhinii ambi1iile nationaliste eu cel imperi:lliste. idealurile socialiste cu cele democratic-e, adica plincipii politice incompatihile. Si oridt geniu ar avea un politician, nu poti fi In acela$i timp Timur Lenk si Abraham Lincoln.

Se Incearca "edificarea" democratiei chiar cu mijloacele statului totalitar $i cu acelea$i peroane. 0 confmml chiar anali~lii ru$i. In revista publicata de The Center for Strategic and International Studies, din Was~hington, D.C., Nina Belyaeva. directoarea ~unui "think (ank" din Moscova, explic,i tocmai acest proces8: sistemul totaliklr nu trehuie reJus I" un singur, specific, liJer. "LiJerul nu este important, ceea ce conteaza este functia. Este un sistem al autnrit;it i i. iar liderul este doar un reprezentant al sistemului. Sistemul ghideazrl persoana mult mai mult Jedl persoana ghi(leaZ~1 sistemul. De aceea liderul - fie el Brejnev sau Gorhaciov - nu este i'mputernic'it s':i intreprinda initiative personalc, ci poate luna numai 'in interiorul limitelor stabilite de sistem." Conform ipotezei mai sus-mentionate, Gorbaciov ~i Eltin . slnt reprezentanli ai sistemului. Dar cc s-a !ntimplat cu si5. Ipoteza mea in legAturA eu provenienla citatelor eliminate este cif serviciile de intelligence americane ~i-au CAcut datoria Pentru diferen\6. Dintr-o imensA literatura, total necunoscutA in Romiinia (desi sintem vecini cu Rusia Si am avut alita de suferit din pricina ei , pinA acum nu sa scris nimic serios despre Rusia, in timp ce in America Iiteratura des pie Rusia este nemlirgini(1), semnalez in primul rind cArtile lui Richard Pipes (fostul coordonalor al echipelor de savan\i a carur expertizil cu privire la URSS a fost mult mai competenL1 ~i mai precisA deC!1 experozele anal.i~tilor CIA in ducerea la la bun sfirsit a RAzboiului Rece) , adicA The Formation of the Soviet Union: Communism and Nationalism, 1917-1923 ' (Cambridge: Harvard University Press, 1964) si The Russian Revolution (New York: Macmillan, 1990); apoi, ar fi Adam B. Ulam, The Bolsheviks (New York: Macmillan, 1965); Mikhail Heller ~ Alexandr M. Nemch, Utopia in Power (New York: Summit Books, 1986); Walter Laquer, The Fate oj" the Revolution (New York: Scribner's, 1987, edi\ie revllzuL1 ~ adusll la zi).

7. Mikhail Gorbachev, Perestroika: New Thinking for Our Country, and the World (New York: Harper & Row, 1987), p.13 si p.23.

8. Nina Belyaeva, "Russian Democracy: Crisis as Progress", in The Washing/on Quarterly, Volume 16, Nr. 2,Spring 1993, pp. 5-15.

9. Chiar llie I~cu a milrturisit intr-un intcrviu televizal despre un "triunghi KGB" (cu capetele in Chi~inau, Tiraspol ~i Moscova). in care activeazA acei~; ofi\eri ca si inainte.

10. Fareed Zakaria, "Is Realism Finished?". in NaIionallnterest. Winter 1992/1993, pp. 21-32.

I i. Strobe Tatbot. The Russians and Reagall (New York: Random House. 1984) ~i Deadly .Gambits: The Reagan Administration and che Stalemate in Nuclear Arms Control (New York: Knopf, 1984).

12. Vezi. de pildA, in Foteign Affairs, Summer 1993. Vol , 72, Nr. 3, articolelc "The Case for a Ukrainian Nuclear Deterrent" de John J, Merrsheimer. pp. 50-66, ~i "The Case Against a Ukrainian Nuclear Deterrent", September/Od obcr 1993. Vol. 72, Nr. 4, articolele "Building a New NATO-' de Ronald D. Asmus, Richard L. Kugler, F. Stephen Larrabee, pp. 28-40.

13. Daniel Bell, "The Old War", in The New Republic, August 238, 3D, 1993, pp. 18-22.

14. Samuel P. Huntington, "The Clash of Civilizations?", in Foreign AfJ"airs, Summer 1993, Vol. 72, Nr. 3, pp, 22-49.

i

DAN PAVEL - born in Cluj( 1958). Philosopher and political analyst, he is Deputy Editor of Stera Politicii. He published at Cartea Romaneasca Bibliopolis. Essay on ' the metamorphosis ot books.

-5- SP nr. 14 februarie 1994

Rusia - geopolitica ~i geostrategie

Sistemnl prezidentialrnsesc

- 0 necesitate istorica

Principala cauzA a dificultAtilor ~i dezordinii social-politice din societAtile post-comuniste provine din Incercarea de a construi si,!IlUltan economia de piatA ~i democratia. In euforia revolutiilor din 1989, In Europa de Est s-a fonnat cumva ideea cl cele douA sarcini - fiind am-. bele obligatorii pentru "a intra i!.1 Europa" - vor merge mimI in mlnA. In toate tarile de Est s-au elaborat programe care promiteau progrese rapide atlt In stabilirea democratiei. cit $i In trecerea la economia de piata Intr-o perfecta armonie. Patru ani mai tITziu, constatam, spre marea noastra dezainagire. ca lntre cele doua exista de fapt 0 contradictie. sau mai prel: is un decalaj 'in timp.

Poate cel mai greu se resimte acest decalaj In Rusia, unde poPlllalia n-a cunoscut nieiodata democralia. cu exceptia acelei incercllri de scurta dUralfl de a Incfopi n viata parlamenta ra In Duma, intre februarie I 17 ~i octomhrie 1917. In plan economic. se mfiripasera inainle de .revolutia com unista 0 serie de intreprinder i industriale capitaliste si 0 aClj vi tate c mereiala din ce In ce mai intensa. dar strueturile feudale ramineau dominanle $i nu permi lc3u dezvoltarea unei econom ii capita lisle viguroase. Rev lutiaom uni sl,l it in!!he\al toale acesle mIad ite democratic::-burgheze ~i Ie-a tinul Inlr-un freezer i:lori timp de 70 d e a ni . Lenin era constient la un moment dal ea Rusia ar trebui sa trenemai In lii prinlr -o faza a revolu\i ei bw':;hc.lO-Jemocratiee. iar numai dupa aceea S..1 cons truiasc ' socialismuL dar odata venil la putere a uitat de "prima [azif' si a sarit $i peste a doua~ instaurlnd eomu nismul de r zboi. In care statui facea si t1esfacea totul. Ulterior, prabusirea indusrtiei si amenintarea foametei generale I-a fikut pe Lenin sa fu~ ceree experimentul NEP-ului cu timide mecanisme de piatf{, dar a venit imediat Stalin-si a anulat totul.

A$3 se face ca daea In tarile Europei de Est, in care a functionat freezer-ul istorie doar patru decenii, a mai supravie~uit ceva din experienta democratica si capitalistA a lui ancien regime; in Rusijl, dupA 70 de ani n-a mai ramas nimic. In aceste conditii, trecerea la economia de piata In Rusia este mai dificiIa ~i mai dureroasa dedt la noi. Modelul economic stalinist era 0 inventie politico-ideologica, in care socialul (dictatura proletariatului) ~i politicul (monopolul partidului asupra puterii) subordonau economicui, silind economia sa functioneze conform criteriilor susmentionate. Intregul tablou economic era 0 frauda uria~a. Dar pictura era atlt de bine executata lnci! mari economi~ti occidentali ~i chiar CIA au fost pacaliti. De aceea, demolarea acestei monumentale contrafaceri este nu numai 0 formidabila Intreprindere economica ~i sociala, dar ~i 0 trauma psihica pentru populatie. $i dat fiind cA nu exista 0 experientA anterioara a acestei Intoarceri in istorie ~i deci niei 0 teorie care sa ghideze noua "revolutie de sus", rusii bijblie In intuneric. Vechile metode si mijloace de comandaale economiei planificate de stat nu mai functioneaza, iar noile institutii si reguli ale economiei de piata actioneaza doar panial, mai ales In formele ei anarhice - somaj, inflatie, dezordine. Rezulta 0 situatie favorabila exploziilor sociale. Timp de 5 ani, Mihail Gorbaciov a ezitatsa Infrunte efectele sociale ale liberalizarii prelurilor, iar Boris Eilln nu Indrazne~te sa se a!ingii de mamutii industriali ai lui Stalin de teama unui ~omaj masiv.

Cu democratia merge mai u~or. Ru~ii

SILVIU BRUCAN

Historical experience teaches us that the building ofa market economy in its modem capitalist fonn, should come rust and democracy later. This is particularly valid for a counlly like Russia, where people have never known democracy. Actually, the Russians are using the newly acquired freedoms to protest the suffering and privations brought about by the initial state of the market economy. This popular reaction has been reflected in the election of the parliament. Therefore. the logical conclusion is that in order to built a market economy. Russia requires a strong presidential system.

MOSCOYIJ Kremlin - g lllVUnl sec. IS

all apucat cu ambele miini drepturiIe ~i liberlfitile democratice ~i au IncerU! sa Ie exercite Cll avinlu} I r caracteristie. Scapali din lanluriie coercitiei staliniste, multi dintre cei eu Inclinatii eriminaIe s-au organizat cu 0 repeziciune uimitoare In bande ~i comandouri care terorizeaza ora~ele. Orga izatiile de tip mafiqt au atins proportii care depA~esc pe cele din tan\e occidentale.

Grosul populatiei folose~te drepturile I?i libertatile nou cil$tigate, mai ales dreptul la greva ~i la demonstratii de strada, pentru a protesta Impotriva suferintelor si privatiunilor adu~se de prima faza a economiei de piatA. Intr-un cuvrnt, libertatile democratice slnt folosite pentru a slopa tranzitia la economia de piatA iata cum se manifesta In viata sociala contradictia din ire cde doua sarcini obiectul studiului de fata.

De fapt, intr-o perspectiva istorica, instaurarea economiei de piatAln sta4iul ei modem capitalist a fost infaptuitA sub regimuri autoritare clasice: Cromwell in Anglia. Napoleon in Franta, Bismark In Germania. Capitalismului occidental iau trebuit aproape doua secole pentru a ajunge)a un echilibru Intre democratie ~i piata. In articolul "Ce feI de capitalism pentru Europa Rasanteana", cunoscutul economist american 10hn Galbraith examineazA tocmai aceastA problema: "De fapt, noi lndemnam Europa RasAriteana la un soi de capitalism p~ care noi, in Vest, nu-I mai practiciim. In ultimul secol, pe vremea cind Marx I~i concepea opera si pina in acest secol in anii Marii Depresiuni, lupta pentru !\upravietuirea capitalismuui In forma sa originara si ideologica exactA a fost foarte mdoielnica. Oricum, sistemul a supravietuit pentru ca Welfare State a mvins greutAtile ~i cruzimile capitalismului pur". Aici se impune desigur observatia ca statele occidentale ~i-au permis sa adopte pachetul de masuri de protectie sociala Welfare State numai dupa ce au ajuns suficient de drezvoltate ~i bogate, pentru a acumula acel surplus necesar finantarii acestor masuri. Oricum. Galbraith are dreptate sa concludii

Rusia - geopolitica $i geostrategie

Mo~tenirea imperials

~i securitatea europeana

Incepilld din secolul al XVIll-lea din limpul tarului Petru I eel Mare Ru~ia a jucat un rol important in cadrul' sistemu

. lui european al echilibrului politic de forte. Plna in momentUl prabu~irii tarismului. i mperiul rus a aclionat In virtu lea unor~ inte!ese g~poli~ee cu totul specilice m ana Manl BallIce, Europei n1smtene $i Balcanilor.

Preluarea puterii de caIre bol~evici In octomblie 1917 a dus la asumarea de eatre Rusia Sovietica a unui rol cu valente noi , sta tuI so .el1c veniml bastionul . unei ~oi mi~cari politiee in temationale (Commlernul). care-~i proponea transformarea revolunonara a vechii ordini mon diale. Ca wmare. confliclIIl noutui stat cu ri~alij ~ lIadi~ion~ a cllpatat $i 0 dime~sl~ne Ideolo81cA, Jar politica e'XternA sovlelIcA a fost detenninatA de doull motivatii dislinete -. interesele geostrategice d.e .durata !D0$temte de. la lmperiul tarilor ~I ldeologJa marxist-leninistA - care au cO

Rusia - geopolitic;1 si geostrategie

ueiul din august 1991

o pregtitire in de1ungatti. S-a emis opinia. plauzibilil. atestatA chbr In ccle mai Inalle cercuri politice. ca puciul care a avut loc In URSS in zilele de 18-24 august 1991 a avut antecedente preparatorii de lungA durata. Potrivit acestei 0pinii. mom~ntul derularii sale n-a fost dedt 0 finalizarc. Ia cea mai inalt;\ cnti\.. a aCliunilm: perseverente. desfasuratc de virfurilc fonelor politiee conservaloare incA din anul 1985 - anuf care a marcat asa-numita intrare intr-o erA de schimbarc ~i refonna. "era Gorbaciov". In acest compIeI de actiuni s-au Inscris primordial cele vizind acaparareaprincipalelor componenle institutionale ale aparatului de stal. Conservatorii parvin in posturi-cheie. In deccmbrie 1990. in pofid;1 proteslelor rcformalOrilor. a fost creat poslul de viccpresedinte al URSS. fiind desemnat c;\ titular Ghenadi Ianaiev. figuni politid ancditata cu 0 carieri! exemplara in PCUS si pe alte filierc. inclusiv cea a fundor de rezistentii fata de rcfmme. Tot alUnd. conservatorii au reusit s;\-l promovel.e In pastnl de minislru de Inlerne pe Boris Pugo. ofiter superior. fiul unui bolsevic leton refugial In URSS; el se distingea printr-o devotiune cutrup ~i suflet fata de entitatea statahl adoptata de tatAl s

-Rusia geopoiicica $i geoslracegie

August 1993 - Pre~edintele Feder.ttiei Ruse Boris Eltin ridicA salariile cadrelor active din armatll. Ministrul Securitatii (fostul KGB) Victor Barannikov este i'nlocuit cu un om de i'ncredere al lui EItin. veteranul kaghebist Nikolai Gotuskn.

lnceputullu;;ii septembrie - Surse ale serviciilor americane de intelJil!Cl1cc comenteaza cu interes vizita pr;lun-gita a pre~edintelui Eltin la divizia de elit;} Djerjinski, a Ministerului de Interne. prccum si 13 cele douA divizii almate asigurind securitatea Moscovei. Taman si Kantimer.

. M.1T(i. 21 septembrie 1993. seanl -Presedintele ales al Federatiei Ruse. Boris Elfin se decide sA puna cap,it cclor n~ luni de impas politic. timp III care lupt;tse cu opozitia parlamentara conservpto;ue. care bloca reforma economic:l. Intr-un discurs televizat. In direct. Eltln anunta dizolvarea Parlamentului (Sovietul Supre!ll). in acela~i timp, el cere fixarea in luna decembrie a alegerilor pentru un nou parlament. Acuzlnd parlamentul ca incearcA sA impingA Rusia In prapastie. presedintele rus declara cA parlamentarii si-au pierdut dreptul de a detine frlnele puterii in stal. Eltin recunoaste c;:'\ nu a procedat constitutional. dar declara c:l in calitate de garant al securil

Rusia - geopolilica 81 geoslralegie

Lumea fara URSS

Note la 0 disparitie

incerta. 1. Deasupra Kremlinului fiIfiie un alt

drape\. Va fi aceasta schimbare definitiva sau trecAtoare? Durata istoric;1 a disparitiei URSS depinde de faclorii car-c au delerminal-o. Un pas spre detedarc;I ;1ceslor faclori se poate facc comparind dezmcmbrarea imperiului soviclit: Cll alte evenimente mai mull sau mai plltill ascmanaloare. \ . 2. Schcmalizlnd considerabila cxpc

nenta acumulata in acest domeniu de secolul 20, as retinc:

a. impetiile se pr;llmsesc III llrma unor r.:lzooaie pierdute, pUl1ale cu alte imperii (Austro-Ungaria, Turcia):

b. imperiile se dczinlegreaza In urma i.mor razboaic c1Sligale cu ajulorul pcriferiei carc. prcvalIndll-sc de ace;!sl;1 Cllll Iributie. ohlig;1 ccnlruJ sa Ii rccunoasc;i indcpendent:! (imperiul brilanic):

c. imperiile pier In urma unoI' razhoaie victorioasc pUltate dc periferic conlra cenlrului (imperiul colonial francez. dupa Vietnam ~i Algeria).

3. Potrivil acestei scheme, factorul care, In mod direct sau indirecl, provoaca naruirea imperiilor, pare a fi asatku' r.lzboiul - atlt pierdul, cil si c1Sligal. desfasural fie In afant. fie InaUnlrul impcriului.

4. Presupllnlnd c.l (lceasta ar constitui o rC~1Ulc""1 a c,ldcrii imperii lor III SCCOllll 20, alullci c;ldcrea impcriului sovielic pare sa se fi suslras al:eslei rC!:!llli . Nu v.ld plauzibililatea unei conexilllli dirccle

'inlre lnceputul deza!:!rcgarii altivc a URSS III 3 doua jumtl~llc ~a dCl'enilllui 9 si vicloria ei In al doilca razhoi l11ondial. petrecutli cu aproape 0 jllmiHale de sewl inainle.

5. Imperiul moscovil a' avut pe parcursul aceslui veac 0 istorie izbilor de simetricA. In prima lui {'arte - un interval de numai palm deceniI - el a izbulit sA supravietuiascA incercarilor a trei razboaie exlerioare (doua pierdute, cu laponia in 1904 si cu Puterile Centrale in ]9141918, si unul c1stigat, contra Gennaniei si a alialilor acesteia), cArora li s-au adAugat douA rnzboaie interioare dupA revolutie (cel civil si cel de intervenlie), douA ocupalii strliine, trei re'/olutii (1905, februarie 1917 si octombrie 1917), substanliale pierderi teritoriale, fArA a mai vorbi de alte douA esecuri militare - interventia Annatei Rosii in rnzboiul civil din Spania si agresiunea impotriva Finlandei. .

Comparalcl cu acest torent de episoade violentc. care nu au Impins imperiul la pierzare, a doua parte a secolului a fost pentru URSS 0 perioadA pasnica. Prin urmare, dupA ce rezistase unui coplesitor val de socuri violente, imperiul se prnbuseste, pliri'nd sA-si dezvAluie astfel inadaptabilitatea la conditii de pace.

6. Rezullcl c4l factorii cei mai activi ai descompunerii imperiului sovietic ar trebui c41utati In particularilcllile acestui proces si in particularitlitile acestui imperiu,

7. a descriere vAdit simplificatoare a procesului soar pUlea rezuma la urmru-oarele secvenle:

a. inchistarea gerontocraticA lsi primeste sanctiunea biologica previzibilA sub forma decesului in serie a trei lideri supremi: Brejnev, Andropov, Cernenko. Instabilitatea din virful piramidei se repercuteazA in Intregul corp social impunind 0 schimbare Indelung aminalcl: pentru prima oarn functia supremA este atribuitA unui reprezentant al noilor generaIii. Numele sAu: Mihail Gorbaciov, anul promovArii lui: 1985;

b. ca si cum ar fi avut acest proiect gata pregAtit, noul lider lanseazA imediat perestroika - 0 nouA strategie de dezvoltare a URSS si a relatiilor ei internalionale;.

c. cu 0 repeziciune comparabila de-

PAVELCAMPEANU

. The essay proposes t.hree hypot~e~es, as three answers to three possible que~tJons. !he. lust. hypot~esIs: after resIstmg at many wars and revolutions, the Sov~e~ emp~ ~ desmtegratmg because ofits triple identity (organizational model for Sta~JnISt socIelIes, world superpower, multinational state). The second hypothesis: the basI~ ~ause ?f the peac.efully col/apse of Soviet Union lies in the incapacity of the StalmI~t regIme to ~urvlve and to prove itself competitive in the contemporary world. The thud hypothesIs: the col/apse of the Stalinist re{!ime has more chances of irreversibility than the desintegration ofthe empire. ~

vinc lot mai evident contrastul dintre efi la Vladivostok ~i Alma Ata pina la Kiev cienta acestei slralcgii pe plan internatio si la Chisiniiu, cele mai verosimile semnal si ineficienta ei pe plan inlem; nc de moderatie Yin din partca republi

d. perestroika a conlribuil la dez cilor secesioniste - cu unele abateri, membrarea imperiului mai cu seama prin cum ar fi de piida cele ivite in zona ta

Indr:izneala fani precedent in istoria St3- rilor baitice;

linismului de a fi asumat inferioritatea e. 0 alta caracteristica generalA a des

'aceslUi model dc organizare sociala fata tram.lrii URSS este insta~lIaneilatea ei . de cel al tarilor av~nsale. din Occident. Ea nu a fosl precedata - si 111 acesl fel Sau. mai exact: accasta inferioritate de preg;lIila - de miscari nationaIc persisvenise aliI de tlagranla penlru societ.1lea tenlc, de genul celci din India, sau celei sovieticii Inclt nu mai pulea sa nu fie re desfa~uralc de cvrei pentm constiluirea cunoscut;1 de conducerea politica a aces slalului Israel. ori de rebeliuni nationale Ici socict;lti; cronil'izale, precum cele ale irlandezilor,

e. insuccesul URSS in competitia cu basciIor. kurzilor, palestinienilor etc. Veslul submincaz

I

Rusia - geopoiilic;1 $1 geostrategie

-uilli soviclic a conslilUil-O insa nalura sa socio-economicii ~i, legalii de aceasla, furiqia mesianica mondiala pe care se socolea chemal 5

Rusia - geopolilica 5jI geostralegie

"'

"In istoria Rusiei, nimie nu este

pentru ultima data"

- Vladimir Tismaneanu in dialog cu Stelian Tanase

SteJian Tiinsse: Cum interpretezi rezultatul aJegerilor din Rusia. A surprins foarte multil lume? Vladimir Tismineanu: In primul

rind, cred c" esle yorba despre 0 resurec

tie a ceea ce am observat $i In alte t;iri

din Europa de Rasrie: s-a crczUl c;l dadi l!uvernu/ oraanizeaz;i aJcf!eri/c. gUl'errJU/ ciSlig;i. -Totu/ p/eda IlClIlru ~iclori.1 refornwlori/or /ui E/lin. sl'rijinili $i de media $i de lot apaTiJIU/ adminislraliv. Cum se paale explicil radica/a dezminlire a pronvslicuri/or? Reformatorii slnl un grup mult mai

eterogen dccit s-a vawt din exterior. ExistA, fara indoiala. grupul apropiat de fostul prim-vicepremier Gaidar, respecliv de anumiti consilieri din exterior. sa-i numim adeptii "terapiei-soc" si. III primul rind. figura centrahi este profesurul de la Harvard. leffrey Sachs. principalul consilicr al grupului Gaidar in directia unei acceleriili a tranzitiei sprc economia de piata, privatizarea rapiLla. Iiberalizarea preturilor. desfiintarea sub'ventiilor $i toate celelalte elemenle masiv $i $ocanl puse In practica in perioada de dupa lovitura de stat esu3lf\ - $-0 numim asa - din 3-4 octombrie.

Apoi. ar fi grupul de refonnatOIi moderati, din juru\ fostului vice-premier la-v linski. Exisla apoi Ull grup de reformatori care merg pe 0 dircctie. s-o numim . 0 mai degrabii "de orientare chineza'", in genul economiei de piata a$a cum se practicii ea in China, dar mult mai tem{'erata (dupa cum $tim, exista in conlmuare subventii, 0 serie de elemenle ramase din economia centralizata) $i care: probabil ca sinl legati de Uniunea Civic" a lui Arkadi Volski.

Groparea de cenlTU... Da $i chiar de unde provine In fond

~i premierul Cernomlrdin?! Deci, din acest punet de vedere, a fOSI 0 fragmentare ce exprima diverse strategii. Nu e neapMat 0 fragmentare marcata. PersonaIizarea exislii ~i In viata politica rusa, ca ~i III cea romaneasca. Dar, pc de alIa parte. exista si interese politice.

Ap.1rilia /ui Jirinovski. a piirul un adcvM.1t .~oc pcntru medii/e occidcntaic. ciu $i pentru cercuri/e po/ilice. EI a de venit, peste noapte, 0 vcdeta a mediei. privi in ace/.1$i limp ca 0 am enintare. dar $i ca un personaj extrem de pilorese. Totu$i. eJ a primit un suport important ,din parlea e1 ctaratului. ceea ce s mnifica 0 prolundA frus trare a Rusiei fat1i. de prjbuSirea imperiuJUI. a temere farA de viilor. Ce schimM apariria lui firinovski pe sceua politica rosa?

Revi fa Economist, In titlul articolului despre apari\ia acestui fenomen de masa lirinov lei, sau consacrarea la nivcl de mase a popularitatii lui lirinovski folosea tennenuJ "Weimar pe Volga", III sensul fragiti tatii institutiilor ruse~ti ~i sentirncntului de revan~ care se na$te. Ce era republica de la Weimar? 0 republica construita pe umilire istorica. Sau. c 1 putin. alia pulea fi prezentalli de adversarii rcpublicii, fie ei nostalgicii Kaiser-ului. fie arislocratii, junkerii. comuni~l ii. Erau destui cei care detestau republica de la Weimar.

Care ar fi c1ementefe din mes,!;u/ /ui Jirinovski care i-au adus voturik? Voturi care, firc$le. reprezinla frustriiri/e. inlercsefe. dorinrcJe c1ectora

tu/ui ros. Stim eli Rusia nu are 0 tradilie democralidl, eli tendinta paterna/istll auiacralicii a flicut regula de SLUe de ani incoace. CII nu a avut $i nu arc 0 societate civi/II? CII nu a a~'ul $i llU arc un midd/e-c1ass care sa echi/ihreze $i sa fie sistemu/ de vase comunicante inlre difenle/e straturi sodalc. Apare acest Jirinovski. cu un imumil mesaj. Care este acest1J.? [vlai Irebuie ad"ugal? [\'~P)MH1~'l tl1\~blll~;~C,>- l1ii.\II'!. t'tI'"mKI\I1: 0

. .1\ K..u;~o ",..~ ,IIii!'"y. lli:,\t;u,H.\HE..ll1o . Hk'l.\lIW, \1.~41e rtA-tMII"WA r:l.X1> ~.,"I

_ ....--~ ~O.\I.:"I~ ,'t ~},,~r~I' r: ml,A.... t:,.ij, kf\t\~ ,; u,\ lV/""",,. vt(h ,,;tnHf.k.;f~'\~'h. ~>.. ., " t )\~}.~t\ J~;H\f.;I)I1I;'..\lpj r:1 t ..;,t-~il," HiHVt"JI"tM',I!,Gn";, r.1;,.u..t~iHd ;1

. HHU'\Xt ',TA (\\,\ n'~ t;i"

Afoscova. Tumul cu clopole allui IV3IJ eel M,1TC - grrwurii sec. 18

spate". "Totul a fost manipulat,o au fost actiuni din exterior".

Si yine apoi ..... pe curentu18lavofil. ce este 0 1ungii traditie in Rusia. Si chiar daca unii din liderii sau gln

ditorii slavofili se uita Ia lirinovski eu profund dezgusl pentru !ipsa lui de educal ic , el manipuleazA teme pe teme pc care ace$li "iluslri" glnditori - unii din ei grupati Ln jurul revistei Contemporanu/ nostru. Deci, prima Iraditie pe care mi-

I-au schimbat intr-Ullu/ witolodc. cu care au mers apoi .~i Si.'liin $i B"Tejnc v. Gorbaciov este eel care introduce un 1imbaj rariona/. Dar comuni$tii actl,lali II considern pc

Gorbaciov un tr:1dalor al Partidului Comunisl.

Disputa din juru/ mauso/eu/ui /ui Lenin cste una de tip mit%gie. S-a vawt deci cii un anumit tip de discurs este in/efes .~i ci.,~tigj voturi. cehllait e mai putin intc/es. Spun asla pentru ca. evident. Gaidar $itori refomlatoni

din toate groplirile, au fost ajutati in tens de administratie, de media $i. evident, au fost sub protectia prezidentialli in toatll campania. De$i schimbarea pre~edintelui TV. ce

a urmat, ~i numirea uneia dintre "stafiile" epocii gorbacioviste - respcctiv. fostul secretar cu propaganda. Alexandr lakovlev. spune mull despre nemultumirea lui EJtin. dar mai cu seaml1 a grupului Gaidar. in legl1tura ~u limpul orerit lui 1irinovski. Cred cA fenomenul liri nov ski revela pe de 0 parte. 0 st.'lrepsihologicl1 reala, un fenomen pe care iSIOricii polilici ce s-au ocupat de pcrioada Weimar 0 numesc "fenomenul disperarii cullurale". Exista 0 politica a "dispenilii culturale".

A pierderii identiliilii. a /ocurilor comune dc pinii atunci. Exact. Ce se cheama a fi rus astiizi ~i

ce Insemna in limpul lui Brejnev? Erai natiunea dominanll1 a acelei idenliliHi numit" .!Jniunea Sovielica ~i erai superpulere. In momenlul de fata. intr-o lume monopolani. ce inseamnl1 a fi rus? De unde $i incercarea de a defmi "vecinalatea apropiala de afar"".

Alt element care nu poate fi subeslimat. e doza de teribilism a personajului lirinovski care. pe undeva, nu ar trebui sl1 ne ingrijoreze am de mult cit ar Ii f:1cut-o. sa spunem. nazismu!... sau fenomene similare. In m"sura in care nazismul era legal de un Rarlid-miscare ~i de 0 ideologie lotalitara. In momentul de fata. nu exista un partid care sa reprezinte ceea ce a reprezentat SA $i ce a reprezental Partidul National Sociaiisl in Gennania.

Totu$i. nalionaii$tii TU$i au culml asocialiilor paramilitare. cultul uni{omJelor: la toate intruniri/e /ui linnovski. dar $i alte grupliri se ali$eaza o anumitll disciplinii. uniforme vechi rose$ti sau de alt tip . .. Exista $i acesl aspecl, de$i noi mult

timp i-am privitca fiind marginea. perioferia. A fost 0 eroare. De pilda. toata lumea vorbea despre Pamiat. dar nimeni nu 0 vedea ca avind $anse de a ajunge in centrul vietii politice. $i iata ca se poate. prin diverse aranjamente $i combinatii, inclusiv prin gasirea unei personalilati mai vizibila, mai atractivl1 declt personajul Vasiliev, $eful de la Pamiat. un fost fotograf amator pe clnd lirinovski are studii de orientalistica, a lucrat la Comitetul Sovietic pentru Apllrarea Pacii, deci vine chiar din birocratia administrativa a vechiului regim.

Cl sj zicem a$a. este mai credibiJ. Se poate deci construi 0 imagine pc eJ. Pentru mine, sfidarea lui lirinovski e

legatA de faptulea imedial dupa succesul lui electoral a plccal in Austria. unde a . avut intilniri cu lideri neonazi$li. Un lucru mi-a fosl lotdeauna cJar: c" nu s-a In chis rana celui de-al doilea nlzboi mondial $i a atacului perfid al nazismu lui impolriva Rusiei. Nici un rus care se rcspcct~ nu poate fi prohitl rist. Nu cred c existA familie In Rusia care sa nU-$i fi pierdut cel putin un membru In conditii 1e oroare. Sa nu uilAm dI prirnele experimente de gazare s-au fac ul la Auschwitz pe prizoni ri de riizboi ru$i. Tratament I prizonierilor de raiboi rusi, $i ch iar aJ populatiei civile. a fOSI absolut infiorator! Si a veni ca lider nationalist rus, cu un discurs In care reabilitezi $i chiar lc infrate$ti cu ne.onazi$tii, mi se pare pUT ~ simplu sinll iga~ a tactica. I '

Nu neaparat. penlTU cii subliminal ra yorba loemai de a rcface 0 ilXo1

aem13110-TUsii. Era 0 noslalilie a vrel11ur ilor mari pentru Uniunea 50 vieticii. Si a$ face aiei 0 comparatic cu veteranii anumitor campanii in care. adversarii din tinere-re 1a 'biitrinere sin t cd mai buni prjcteni

- 12SP nr. 14 februarie 1994

http:adcvM.1t

Rusia - geopoJi(ica Sl !!Costralc!!ie.... ....

penlru ea au aminliri comulle. Cred c;'j aici se inlimp/;i cam accJa$i lucro. con.~/ienl sau illcOn!?lienl. E 0 revenire. WI simbol. 0 trimilere Ja I'remurile mari all' Uniunii SOl'ieliL"e. eille/.ea [;lcea jocurile in Europa. dlld 5/.11111 era lemul. cind Rusiil nu cra "bolnavul lumii': ca acum cInd Ireb';1ie ~julal, ingrijil, 'alimenlal ;lrlificlal. t11lul cu oxigen. Am ajuns acum la 0 tema cruciahl:

Jiri!1?vski readucc In discutie. prin In~Inmle sale cu revansarzii. harta Europei Sl aceasta este problema fundamentah"t penlru destinele Europei: relatia Intre Lei doi giganli: Rusia si Germania. Prohlemii c::U'e .I-a obscdat pc Thomas tvtann. pc 0 muItune de glnditori: unue se situea/;-' Rusia fat;i de Gelmania si viceversa'!!

Si loalil Europa stii pe relalia Germama-Rusia In ultimii 3-400 de ani. /ncidentul produs trebuie s;1 ne de;! de gindit: a fost in Auslri;~. a I'nIl s;l mearga ill Germania. unde IlU a JilSI prilllit tocmai datorit:l rc.~usl i/;lrii (intr-o rar:! extrem de sensibil:l fa rolul ei in decJansarea celui dC-iiI doile:1 razboi mondial)a aceslUi lilllbaj. "."';1 ne fll/elegem. peIllru c;i nni aIll lilnIl joeurile ill Europa .~i l(lt ai,i (l s;1 iljungeIll!", EI rcpune ill ;(ll' harl

R us iCl - geopolilica .5j geostra legie

(urn/are din pag. 13) blicau rezumate1e unui sondaj de opinie Da. Un roman din Paris Ii reamintea posibile - reale sau ireale - interetnice.

realizat de Universitatea Harvard ~i de 0 lui Jirinovski de rolul avut de romani in pentru realocarea resurselor in felul in

vine tocmai din partea "Iiberalilor" lui serie de alte mari institutii, 'in care la cultura rusA, prin Simion Movili prin care au fost manipulate ele In Iugoslavia. Gai

Rusia - gcopo1ilica 81 geoslralegie

Secoritate prin democratie sao

democratia amenintatoare

Visul american ImensuI cataclism care pulvcrizeaza

entit:ltilc politicc rel.ultate ca urmaTl~ a dCllllembnirii fostei URSS. contlictelc inlerelnice din aceast,) imens;) zon;1. ~"arl" llIilltlriliiliIor ruse ~i di~rersia armal11cnlcIm nucleare. cu r Iat"-. eu jx,sihiIi t.ltea picruclii controlului un ic al M llS covei (lsupra lor. produe 0 IJ.lI"e de in, c cllrilate 1

---- ----

Aspecte ale tranzitiei

Mostenirea soci~

~

- felDei" copii ~i f4 GAIL KLIGMAN

tn general, prin tranzitie se intelege The main issue of the study is about women and children in the transition in the countries of the fonner Soviet bloc of Central procesul de eonstituire a praeticilor de and Eastern Europe are passing through. The analysis underlines the consequences of the impact of the transition to democratic mocratiee ~i a economiei de piatil. elile practices ant to free market economy on the women's everyday life. Transition also taken to mean intense struggles in order toprin care pot fi atinse obieetivele enun shape new identities-be these economic. national. ethnic, and/or gendered. In the same time, it is accompanied by an increasing tate sint insa eontroversate. Una din tnl competition over resources. The competition for and the access to limited resources is tied up with a politics ofexciusion. which is saturile eritiee ale tranzitiei: ignomtil operating along different criteria. Some of these ones arc largely discussed in the :rrticie. A p:rrticular emphasis has been shown to freevent de eei implieati in modclarea those processes and factors which exacerbate the vulnerability of women and children. In all countries of Central and Eastern procesului , meritA un plus de atentie. Europa. the transition has been accompanied by an increasing feminization ofpoverty. a sharp drop in the political participation of Tranzitia presupune eonfruntari intense women in the public sphere ofgovernance an increasing female unemployment and of social differentiation, by pronounced chanprin intermediul limbajului care defines ges in reproductive policies and a renewed focus on the role and the responsability of women as reproducers of body politic; and te identitati - fie ele nationale. etnice last but not least, by the commodification of women's body. ~i/sau pc criterii de sex (gender) !. Ast- .. Therefore. the study will be structured around thrccmain themes. Firstly, it is appropriate to present a cursory overview of the fel. controversele privind " investiliile strainc". " terapia de ~oc". "a treia cale" sau "dreptUlile reproducerii". reprezinta nu numai cadrul Tn care sint :tL'tuaJi w tc aspecte practice ale tranzitiei. dar. mal cu seama , lermeni i pri:nn care oror tuniUl\ile vietti sTnt definite . C Ii eptualizarea cetdteniei. ca si codifi area drepturilor legale ~i a obligatiilor reciproce dintre sial si cetAleni. sint fundamentale peolrU a intelege ce poale sa Insemne "democralia" In viala de zi ell zi i cine va cistiga prin iostitulionalizarea ei . De aceea miam propus sa abordez In aces! studio. problemali~a viet ii coti ienc . si in pc(:iat modul in c.'\rC " ran/jli... arc\..'teaza populatia feminina . Prin urmare. cred ca esle in teresan l o;i1 a naliz cz "tranzitia l\$a ' urn se destAsoanlln realitate~' Si nu modelele feoretice Jespre tranzilie.

Democratie pentru cine?

D~i lranzitia postcomunista e te diferiti1 de la 0 tar!! la alta a fostului bloc sovietic din eslul ~ c ntrul Europei. di. feren~e de "gender" sint peste tot in centruJ procesului de democralizare $i de liberalizare a pie(ei. 10 fiecare din entru lngrijirea copilului. Aceste masuri incitallve, erau progresiste In spiril daca nu ~i In modul de apl icare. Un numar fara precedent de femei s-au calificat . ceea ce le-a permis accesuI pe piata munci i. Totu~i . pc ansam blu. f 'meile au fost angajale pe posIUri inferioare pr gatirii lor. comparativ ~u bf!rbalii . Salariile femeilor erau , in genera l. ma i mid decIt ale bilrbati lor care ocupao pozi\ii similaxe . (Cifre1e pentru Uogaria avanseazli 0 difeTentA medie de 20%) "SaJariul egal La mund egalA" a rrunas un deziderat ~i io ~lirile socialiste. A.sa se face cA d~i in tot blocuI eslic egalitatea social! ~i cuJturala "intre sexe a fost din punct de vedere ide'ologic exortat!, se poate conchide ea egalitatea s-a realizat mai mult la niveJul retoricii Si mai pUlin in practicA. LegisMia referitoare 1a dtepturi1e femeii in caliLale de salarial ignora adeseori obligaliiJe ce decurgeau din calilatea ei de instan\1l de reproducere a forte! de mundi, adid din roluJ de marnA.

, Conslruclia socialismului" presupu"fiea 0 mentalitate productivisUi.. In teorie, Iransfonnarea de tip socialist trebuia s3. se produed in toate domeniiJe vietii sociale. Porta umanA necesaril acestui project ambitios trebuia sa. fie proportionalA.. co amploarea lui. Rehqia dinlre politica de stat ~ faclorii demografici a influeotal dinamica reJa\iilor de "gender" $i de roJuri ~i a ecranal (underscored) contradictia dinlTe inleresele stalUlui ~i ale cetAtenilor sAi, in special aceLea ale femeilor si copiilor. Rom5.nia reprezinUi un "caz H miUl al pronatalismului generalizat" care a caracterizat estul $i centnll Euro~i Incepind cu mijloeul auilor '60.

Politica pronatalistA. prin care so urmArea asigurarea fortei de muncA necesare construirii socialismului. a fost parte componenta a srrategiilor de modernizaTe ale acestor state. Lipsite de resurse de capital, economille socialiste s-au bazat pe disponibilitatea fottei de mtmca, care insl1 era conditionaUi de c~terea popolatiei. Necesitiltile de fo.r\A de muncli Iegitimao imperativui cre~(eTii popuJa{iei prin inlermediul cre~lerii ratei de natalitatc $i aJ a.lragerii femeiIor 'in cimpul muncH.

Participarea femeiJor in economja nationaIa $i in soeietate - ca munciloare ~i marne - ca unnare a egaliLarisnlului fonal . a$3 cum I-au nurnil unii. a avut ca fezultat clasica "dubIA" povar!!, sub

- 16

fo r ma mun cii in sfera stat u lu i si a "muncii" domestice. in f('l osu1 familiei . (I n cazul Romanici. du bla pova ra a deveni t tripla p varA 'in momenlUl in care matcrnitatea a dey nit 0 datori patriotica) . Oportunitalile profes ionale nu au fosl cuplaLe eu producerea de bun uri 9i servicii menajer care con tribuie la reducerea timpulu,i afectat activi~ tilor domestice si nie i cu slraleQ;ii de schimbar a structurii de rol in ca&ul familiei. Mo~tel1irea relatiilor canlL'!eristke familiei patriarhaIe nu numai ca nu a [0 I scmnHicativ modifica ti'i . DimpolrivA. ea f st polentala de structura paternali sta a statulu ocialist. Mai multoasa cum aprecia nu de mult. sociologul maohi3r J. Szalai. nu nll mai fernei\e au sup rtat consecinlele plani ficllrii socialis te, dar si "nevoile copi iloT U fOSI dureTQ, subo~donate pri rita\ilor politice ale obiecti velor economicc'. Chiar daca 1ntregul bloc comunisl -a caracterizat prin instituirea unor facilitAU pentru ingrijirea copiilor, acestea nu satisfaceau cererea. 'M.ai mult , ca urmare a investi~iilor mici in acest domeniu. servicille ferite erau inadecvate din puncL de vedere calitativ. Personalul angajal era insuficient Si slab califical jar lipsa echipamenlelor ~i a materialului pedagogic, malignA.

tn sfera publiCA a potern. controlatA de stat, femeile, ca ~i minorit!tile etnke. au fost reprezentate in strucrura de autoritate; to~, prezema lor a fast In mare mlisUIi simbolica, ftind rezullatul sislemuJui de reprezentare propol\lonaIa. Accesul la put.ere era slratificat. Cei mai mulli dintre cei anati pc pozilU de putere nu faeeau t tU$i parte din ucercul puteriiH. fiind insA complici la m~naliunile aceslUia. Femeile inclose to srructurile pUlcrii nu repTezentau inlereseJe femeilor, tot asa ,,-urn sinilicatele nu reprezentau interesele oamenilor flluncii. Chiar dac! sc adriUte , in general, cit participarea femeil r era fonnalf!. prezcnta lor in sfera publica in aceasta formA. va avea repercusilllu negative asupra jmagjnii lor publice in perioada de Iranzitie.

Statui socialisl a fost paternalisL Patemalismul cars lerislic familiei paLriarhale care fi'lcea din femei ~ copu catego rii suboTdonate aUloriUl\ii bllrbatilor. se gcncralizeazA prjn aceea ca. in cazul patemaJismului de stat, i bl1rha~ii devin subordonali. Am putea con.sidera dl cetAtenii tmilor sociatiste au fost srrucrural "feminiza\t" In relatiile lor cu slatul . Modul de manifeslare al patemalismulni a

. fost varial: de exemplu. in Romania aoilor '80, multi din copm nedoriti all fo t abandonati grijii statului paternalisl care. de allfel. bligase femeiJc sa-j nasc~. "Grija". sau mill bine zis . neglijarea sistematicA. a condus la institu~onaliz.'\rea iooceotei, aparilia epidemiei infantile de SIDA ~j stimu1area traficuluj international de adoptiuni. tn lntrea~a Europa de Est. scarnl paternalist a dus la structura

http:reziduale.1n

Aspecte aJe tranzitiei

Iii a comunismului

. . - - . . mlDlzarea saraclel

rea reIatiilor de dependenta, lncurajlnd prin aceasta pasivitatea celor mai multi membri ai societatii. Cei peste 40 de ani de propaganda ~i practici cotidiene comuniste au f,'cut ca astfel de modele comportamen!.1le si moduri de gindire sa fie intemalizate. Ele constituie 0 parte a mostenirii socia Ie a comunismului care, deopotriva, stimuleaza si inhiba procesul de tranzitie.

Euforici anului 1989 i-au luat lacul traumele ~i problemele complexe a le tranzitiei care sint tOI mai evidcnle pe masura ce est-europenii se confrunta eu greul

Aspecte aJe tranzi(iei

Reforms, crises and transitions

A term has recently been given cur

rency to denote a new geopolitical reality: the countries in transition. Although the expression usually refers to former communist countries, a closer analysis shows that transition is in fact a universal historical phenomenon. All societies. civilizations and nations have. at some point in their development changed their mode of government, property .. the division of power. political paradigm~ and ideas. attitudes and .mentalities. social relations and institutions. way of daily life etc. In short, it can be said that every individual. social group or community has been and is perpetually in transition from one thin!! to ,mother.

Furthennore. the flow of life is but a constant succession of changes or transitions: fwm one age to another. oIle social stat us tll anothe'r, one way of lire hl another, one occupat ion 10 anot her elL'. Th is hiJ . led some aut hors ( Ada ms. Haye an Hopson . 1976) to de fine Iranition as a pennan ht lale of disconti

nuity in per,

Aspecte aJe tranzitiei

in Central and Eastern Europe

h. reactivation of traditional markets; i. reduction of the foreign debt; j . gradual privatisation by: the re

establishment of land ownership; the extension of small-scale privatization, which concerns small- and mediumsized assets and holidays; the beginning of the large-scale privatization of major "socialist" companies by total or partial sale; direct or indirect restitution to former owners. the sale or free distribution of shares.. stakes in mixed-economy companies etc.

1.2. Transition as a state of anomie

At this point in our analysis it would be useful to consider how all the austerity measures and refonns just mentioned are recei ved hy the individual. hecause when one speaks ahout the transfonnation of the social system. and about models and revolutions. ideologies and macro-economic appI:oaches~ there is sometimes a danger of forgetting the subjective dimensions and mural a'Spect of these changes.

According to existentialist psychology (Jaspers, Max Scheler. Rickert). man is always in a situation of insecurity and anxiety which is amplified hy the loss of a number of relative ccrtainties and points of reference or hy tno rapid a change in the direction of life. This is what Durkhcirn called the st

Doctrine

Internationalism

~

si internationalizare

~

Putine dezviiluiri sfnt mai iritante decft cde care dau la . iveala patemitatea unor idci.

Lord AClon

o eroare de glndire pqale imbraca forme lingvistice diferite. In parlicular, problema legaturilor dintre un tip de gfudire ~i anumite programe polilice (ca pATti ale diseursului referitor la actiunea oamenilor) e cu atit mai stimulativa cu cit ne prive~te in mod direcl.! A~ vrea sa evoc aici ciliva din tennenii"limbajului noslru otravit"2, sau mai precis. citeva erori ale gfudirii politice.

Adeseori limbajul politic romanesc seamana cu eel de dinainte'de '89. Unii dintre guvernanti au ramas pe loc. Discursu rile lor euprind insa ~i termeni niciodalA invoca\i mai inainte, dadi nu era yorba de cele mai "rele lucruri din lume" (adica piata, democratia de tip occidenlal ori individul) . E deci realmente interesant sa atlam daca ace~ti "noi" termeni ai discursului nu ascuns gindirea Vechiului Regim.

~Tema intcmationalismului juca un 01 imporlanl In actiunea comunista. Pe de alta parte,internationalizarea afacerilor umane (0 caraclerislica a modernitatii) esle contrariul aUlarhiei (polilice. economice ~i culturale) in care romanii au In'iil Inainle de 'R9. Adeviirala pOhlcm;1 e ins;i cca de a sti dac;-t IlU UIIllV;t e(ln.~lrin!.!~ rile aduale 'impuse ;tceslei internalion:d i7ari nu provin - in cazul Romaniei - I()cmai din pm'lea asa-numilei cauze intemalionalisle (adica daca nu cumva ie

Doctrine

lUI de plecare necesar al unci actiuni concertatc, ea pulindu-se revcla si la sfirsitul actiunii. ca unul dintre rezultate. 15

in general, a invoca azi solidaritatea tuturar inseamna a ignora tilml de cooperare modernA: in societatea moderni\ nu se mai poate colabora In chip eficace dacA Ie cerem celorlalti sA fie inainte de toate altruisti (caci, mai devreme sau mai (rrziu, yom resimti releIe provocate de UII cadru Inchis) sau - cu atit mai putin da~a Ie cerem si\ se supuni\ decretelor noastre morale (caci e muIt mai uSor sA ne intelegem in chip tacit asupra mijloacelor, neutre in raport cu scopurile noastre - ale noastre si ale celorlalti). Intrajutorarea nu poate constitui obiectul unui decre! si nici nu c eficace atunci c1nd se depii5esc granitele tribuilli. . .

Eroarea istoricistoconstructivista.

Ultimul element al definitiei e si cel mai interesant: scopul internationalismului, adevaratul sau continut este sprij;nul rec;proc ai dczvoltar;; reJa(;iJor politice $i econom;cc. ai ProbTf"csului $; p:lcii sau, mai precis,lupta impotriva exploariiIii $; asupr;r;i. pcntm inJiiturarea capiraiismtilui $; constru;rea socialismului $; eomunismuJu;. Se observa cu usurinta ca progresul e asociat inlaturi\rii unui sis tern (cel capitalist), iar constructia noului sistern (cel socialist) e vazuta ca 0 luptii, ca un conflict capabil sa aduca, la stlr(,it, pacea. Tot ceca ce sustine bizarele asociat ii IOQice e credin(a ;stor;c;sl:1 in ineluctabifltatca comunismului. Pe acest fond istoricist, se deseneaza 0 pretentie constructivista: cea a unei vointe "fertile", capabile sa zideasca 0 societate.

Azi, credinta istoricista In ineluctabilitatea socialismuliJi/comunismullli a fost inlocuita 11l de predictia aparitiei societatii libere. Dac;1 ieri se credea c:l socialismul c inevitabil. :lZi. cei cc cred inc{1 in "Icgea istoriei" prezic nccesanl aparil.ie :l societatii libere. adic:l a schimburilor reglale pc piata, (expresia economicil a respeclivei socielati). a regimuilli de lip democralic (expresia ei polilic;l) si a individualismului (expresia ei psiho[ogica). Vulgaritatea convingeri[or de acesl tip apare atunci cind se afmml ca EslUl Eurapei va fi mline in mod necesar un aJl Vesl, ceea ce ar mai ramine de facul fiind "usurarea nasterii acestei noi ordini" (cum zicea Marx apropos de ordinea recent acceptata ca tragici\).

Privind Iusa mai alent, se constata ca economia de pia\-i'i si regimul democratic sint adesea confundate (sa fie oare yorba de vechea obsesie a identificarii economiei si politicii?), iar individualismu[ e respins caei e echivalenl cu egoismuJ.l7 Eroarea constlUctivislii, justificala (parti al ) de scicnlism conducc mai Intii Ia ideea ca cconomia de piat;1 poatc si trebUle sa fie p[anificata: . cesL.1 e un nOI1sens, cii i piata nu poate fi identili c' Iii cu un obiectiv a[ unui plan cinc inal. Aa e insa ea conceputA de CaIre to ti eei ce imagineaz

Analomia comuiJismului

Scurta .critica neterminata

a marxism-Ieninismului

I. 0 clarificare a conceptelor Anumite adevaruri teoretice despre

societate ::;i stat, care plml mai ieri nu puleau fi aduse acasa protagonistilor obscsivi ai unei ideologii "atotcunoscatuarc" nici chiar cu arQti"'mentelc cdc mai dispcrate ::;i mai peda~le, pot fi sl!stinute deschis, Wra mult zgnmo!. Acest lucru poate fi posibil datorit,1 revolutiei triul11f;itoare a poporului '1narmat al Ungariei. Revolutia invins ultima inccrcare singeroas;1 de a se agata de pUlere a unlli despotism constient de infringerea sa,

Clteva dinlre aceste adevaruri (slnt) : I. Condamnarea stalinismului nu cste

suficienta in ,sine. Nu se va inre!Zistra nic i un progres dad\ sistemul ~e gfnJire stalin ist, restrictriv si dependent. va fi respins. III timp ce infailibilitatca lui Marx ::;i a lui Lenin va fi sustinut;t si tolusita drept baz;i a noului proces de dezvol tare. Este adevarat c5 Lenin ar fi fost ingrozit de ceea ce a facut Sialin. curn Marx ar fi fost Ingrozit de ceea ce a facut Lenin. Si eu toate acestea, lerunismul si partidul creal dupa imaginea lui, s-au illstituil ca sistem priviiegiat de constrln!:!erc, machiavellian. Conseeinta Illl!id a rust cliitul luptei dc clas;i si a vi,~enlei re"nllliiollare autopcrpelUate, cult carc cstc csenla marxismului. Stalinisrnul a adlls opresiunea fOtaJitar,'\ si sislemlll dc Icroare, iar ;Kestca au dislrus complet V;tIllrilc eti~'c alc porliduilli. IlilTli ce estc cllnsccinta It uica a exclusivitfltii cUllducerii rartitlLlIt~i. asa cum fuscse ea slahi lit;) dc Lenin. Tocmai tlc acee;\ illtrea\.!a constructie iueoloQica a marxism-Icninismului trebllie pus:1 sub semnul intrcb;lrii.

2. Filosofia marxism-leninismului, In ciuda mult-discutatului lui antiidealism si realism. in realitate, este 0 varianta de cea mai proasta calitate a filosotiei idealiste. Ea observa faptele doar In masura in care acestea corespund stereotipurilor sale. Punctul sau de plecare a fost unul dintre sistemele ceie mai remarcabile ale filosofiei idealiste germane, metoda dialectica imprumutata din Hegel. Contrar celor ce se spun, Marx nu a preJuat-o direct, ci a rastalmacit-o. Dupa Hegel, dialectica exista In domeniul gindirii ::;i al spiritului. unde este adevarat cel fiecare teza a necesitatii isi creeaza propria antiteza sau ca una nu exista fara cealalta. Marx a transferat-o In 'domeniul lumii reale , acolo unde exista eel putin tot at!tea nuan\e si tranzi\ii fiuide, ca ::;i deosebiri dare si unde nim ic niciodald nu sc transforma in propria sa sinteza. Acest lucru se aplica ::;i mult citatului concept aI schimbarilor cantitative care sint transformate, prin cumulare, intr-o schimbare calitativa, deoarece, in definitiv, ideea "antitezei" este tipica produsului ::;i capriciilor sale. oferind 0 viziune distorsionata. steriIa atunci cind este aplicata fenomenelor naturale. De fapt, unica funetie a modelului dialectic a fost aceea de a furniza analogii fLiosofice unei ideologii a luptei neconditionale, qude. inevitabile, pc via\ii si pe moarte, In realitate, aceste analogii slnt lipsite de continut ::;i valoare.

Printre altele. este caracteristic exponentilor marxisti ai filosofiei faptul ca ei fac lIZ extensiv de anumite tipuri de imagerie. a caror functie este abordarea realitatii nu prin definirea si punerea ei In discutie, ci prin folosirea analogiilor. Siinple irnagini de acest fel slnt conceptele de "baza" sau "suprastructura" sau de "veliga cea mai slaba a lantului".

3. Matcrialismul istoric este teoria marxist-Ieninista despre societate. Ea traleaza modul de productie ca determimmt decisiv al intreQii dezvoltari istorice si acesta este unul dlntre motivele plincipale ale impasului In care se afla Marx Insusi. Nimeni nu va nega desigur ca 0

ISTVAN BIBO

Between October 27-29, 1956, during the Hungarian Revolution, Istvan Bibo wrote the foJ/owing eS5.1Y. actually highlighting the necessary political concepts for a post-revolutionary society long-desired in Hungary. Unfortunately, the text remained ullaccompIi.

Analomia comunismului

au. Cost instituite ele vor teroriza vrimlncvrintl. intreaga populatie.

DOentru ca nu este msotit tie retorica revolutionar-.1 ragusita. de mlaturarea Quterii politice si despotismul mesianic. In experimentarea aces tor fonne si In cliutarea ce!or mai adccvate institutii. fostele ti\ri semi-coloniale ale Europei de Est. In primul rInd cele trei tari care au flicut parte din sfera culturalli vestica de 0 mie de ani - Polonia, Cehoslovacia si Ungaria - pot deveni modele pentru tarile coloniale. Ele pot arata drumul catre dez- . voltarea sociala si politica libera care. asa cum am mai spus, au fost In multe privinte influentate negati v de vest.

13.SuL:blismui $i cumunislllul - nationalizarea mijloacclnr de productie nu sint. prin urmare. forma inevitabila a societ,itii perfecte a viitorului. ci doar unul dintre mijloaccle tic eliberare uman;1 din sfera eLonomini. Oac;i ea este impus;j unei societ;it.i drept singura [orrna posibilii. va degenera rapid In despotism. Credinta si convingerea l.':i Intr-o ultima analiza Intreaga d~zvoltare libera va culmina in formele cooperative. comunale sau socialiste slnt un curent important si semniticativ si 0 baza pentru un partitl politic dintr-o socictate care se dezvo\t;i liber. Dar verificarea acestui lucru sc poate face numai dupa 0 lungi'l perioada de dezvoltare istorica si pina atunci toate realizarile sau reformelc socialiste se justifica doar In masura In care avanseaza cauza libcrtatii In mod efcctiv, imediat si material.

Socialismul ca slogan este Inca si mai putin atlecvat ca mlisura de evaluare a creativit,itii culturale si a validitatii morale a aetiunii umalle. In aria culturii. evaluarea este f:leut,! de miilc de ani de dezvoltarc spre libertate. un proces gradat. dar ineluctabil. iar maSllra nu poate fi alta dedt progresul creativitatii individual

Pagini eCOnOmlCe

Unemployment and Policies

in Romania (D)

(unnare din numllrul /recut)

3. Labor Market Policies Since 1990, Romania has undertaken

a number of programs for the specific purpose of assisting the unemployed. The programs combine social insurance and means-tested income support with active policies to increase labor demand for youths and to improve matching by providing retraining for many categories of unemployed individuals. To be sure, other politicies, including monetary, credit, fiscal . industrial, regulatory. incomes. index~tion. minimum wage. retirement. and other social assistance policies. may well influence the rate and composition of unemployment. This section. however. focusses on. essential features of those programs specifically targetted on the unemployed qua unemployed,?

Unemployment Benefit and Support Allowance

By far the most important unemployment policy in Romania, and the one to which this paper devotes most attention. is the Unemployment Benefit Program. founded by Law No. I in 1991 "Concerning the Social Protection of the unemployed and their Professional Re

. Integration." It has heen amended twice (Law No. 72 in ' December 1991 and Law No. 86 in July 1992).

According to these laws. the following groups are eligible to receive benefits:

(1) secondary school and university graduates over 18 years old, with personal income less than half of the minimum wage in the economy, unable to fmd a job within the first 60 days after their graduation ne w entrants), and only after a further 30 day waiting period; the age requirement was amended to 16 years for those with no parents or other sources of income in December 1991;

(2) those with no prior labor contract who after compulsory military service could not find a job within '30 days (the requirement for no prior contract seems not to be enforced) '

(3) those dismissed due to reasons lis ted in articles a-f of the Romanian Labor Code:

(a) reduction or reorganization of activity, '

(b) closing of plant, (c) moving of enterprise to another

location. where local workers are being hired.

(d) moving of enterprise to another location , but the employee does not agree to move,

(e) lack of necessary qualifications for the job.

(f) return of former employee with rights to the job (for instance, someone on approved leave);

(4) those dismissed from ' handicraft cooperatives. for reasons for which they are not to blame;

(5) those dismissed illegally, if it is impossible to be rehired for the same job;

(6) those who quit with the approval of the former enterprise (literally: "for reasons that do not modify the bonus for years of employment"), but only if they have been employed at least 6 months out of the last 12 months;

(7) those who had been on fixed

JOHN S. EARLE

(temporary) contracts, but again only if they were employed at least for 6 of the last 12 months.

Essentially. persons laid off and discharged without prejudice plus new entrants who are recent school or university graduates are covered, but persons discharged for cause as well as most job leavers (quits) and re-entrants are not.

The Law also specifically excludes the following categories of individuals:

( 1) owners of over 10,000 square meters agricultural land in plain or hilly areas. or over 20,000 in mountainous areas (proven by documents from local authorities); these ceilings were amended .to 20,000 and 40,000 in July 1992; .

(2) those with personal income "from authorized activities" greater than half of the minimum wage;

(3) those who have "unreasonably" refused the offer of the Local Labor Of- ' fice for a training course or a job in ac

. cordance with their skills, health and no further than 50 km away from their home:

(4) those eligible to retire (defmed by ace - 57 for women and 62 for men and years of employment - 25 for women and 30 for men);

(5) former members of the former

although primarily for ' paradoxical reasons. Agricultural land ownership has been widely dispersed in Romania since the implementation of the Land Law (No. 1811991), which broke up the agricultural cooperatives and returned their land to over 7 million people. but with a maximum of 10 hectares power family, widely acknowledged as too small an area to support profitable commercial farming. However, the inefficiency and corruption involved in this process has meant that relatively few new owners have received their titles (fewer than 100,000 by the summer of 1992), thus there is no proof that the land is theirs, although they may work it unofficially . The result is highly inefficient agriculture, a near impossibility to sell land and therefore for more concentrated holdings to develop, but. at the same time. little difficulty in eligibility for unemployment insurance!

A more serious element of meanstesting seems to be the ceiling on personal income of half the minimum wage, or less than $15 at the curren t exchange rate. and certainly less than a subsistence income. However, this provision probably functions more to reduce income reporting than it accomplishes anything else .8

agricultural cooperatives (under the rationale that they should have enough land to support themselves).

Thus. the Unemployment Benefit program is not a pure social insurance program. but contains provisions for means-testing.

According to officials from the Ministry of Labor. the ceiling on land ownership is not often a binding constraint.

Other conditions for eligibility include the requirements that the recipient be registered at a local labor office, report there twice a month (later amended to once a month). and have a health certificate.

Levels of benefits vary for new entrants compared to laid-off workers, and by level of education for new entrants and by years of experience for experien

ced workers. The specific levels are set as follows:

(I) 60 percent of the indexed national minimum wage for graduates of secondary, vocational. and apprenticeship schools and for workers with less than one year of experience;

(2) 70 percent of the indexed national minimum wage for university gl'aduates:

(3) 50 percent of the indexed last base wage (amended to the average of the last three months in July 1992). but not less than 75 percent of the minimum wage, for recipients with I to 5 years of experience;

(4) 55 percent of the indexed las t base wage (amended to the average of the last three months in July 1992). but not less than 80 percent of the minimum wage, for those with more than 5, but less than 15 years of experience;

(5) 60 percent of the indexed last wage (amended to the average of the last three months in July 1992), but not less than 85 percent of the minimum wage. for those with more than 15 years of experience.

Levels of benefit are therefore suhject to floors, but no ceilings.9 They are also untaxed. Statutory replacement rates vary from 50 to 60 percent.

The maximum duration for benefit receipt was initially 6 months. but prolon!:!ed to I} months in December 11}91. As 'noted above. this created some interesting dynamics in the apparent in-and out-flows.

Although formally mandated in the Law I, in January 1991, the Support Allowance for unemployment benefit exhaustees was actually brought into being by the Law 86 in July 1992. The size of the benefit is cWTently 40 percent of the minimum wage, although a current proposal before the Parliament would raise it to 60 percent. The meanstesting is still much tighter in this program: family income can amount to no more than 40 percent of the minimum wage.

Both UB and SA recipients with children are ligible to benefit from a more general program, the "state chilndren's allowance". covering children unde 16 years old from the state budget. The exact amount paid varies with family income and the number of children, but it has declined enormously in real terms since 1989. Unemployed are also supposed to conrinue to be covered by medical care froim their former employer, and those occupying company housing are not required to move.

The .breakdown of the unemployed into UB recipients, SA recipients, and non-recipients is shown in Chart 1. The decline in UB recipients and simultaneous rise in SA recipients provides further evidencedd that unemployment in Romania is a long duration - low turnover phenomenon~

The replacement rates imputed from the last wage and current benefit, as reported by the unemployed themselves, are shown in Table 10. To account for inflation, the reported last wage has been increased by a factor equal to the inverse of the nominal wage index , where August 1993 =100.

Active Labor Market Policies'

In 1992. an important youth measure was organized through the labor offices, the Wage Subsidy Program for New

SP nr. 14 februarie 1994 - 24

Pa caini eCOnOmlce

Tobie 9 Gross Flows Out of and in to Unempluyment, February 199110 August 1993

Registered TOlal Oulll.." OUll1ow 10 Total InflowJobo:';?~YEAR MONTH UnemDloved Qulll,,\\ I, Ral. ~, JobJ) Rate o/c- Inllow Rate-(-~ )1 3.6~ :!~35'+ 2.16 23366 0.17 6425 June 1036117 16-156 1.59 13740 1.33 15854 0.11 M15 July 10-10830 297+1 2.86 J~588 '2.27 3-t457 0.15 6018

August 1009072 50861 5,(1-1 14172 l.-l0 19103 0. 1-1 5638

Sou rcc: MLSP

I ) Tl~ tal dt:Tclo!:istrations. cxcIudinc exhJ.u...ticln~. :! I Rdtj'l of (.I uttldW$ to regislered uncmpl~ycd. :rJ Recorded in the Local L,r.dr OrficL~ as "rcpar1irions", 4~ RJtio ('I inlln"'; 1(~ pnruloJtiiln J,Scd 15-5~ ..... - Recause the \-fl...SP "oulllows'~ do nor inllude cxnJllsteC$. it is imposs.ible to cah.:u l.tIL' innll\~" during Ihes~ month". in whk'h cxhanstinn was nOIl-negatIVc.

Graduates. For nine months. cmnpanics were university graduates. Moreover. receive the same amount in suhsidy as although the subsidy for university gradthe unemployed graduate would have uates is slightly higher in absolute tenns received in unemployment benefit: 60 than that for secondary school graduates. and 70 percent of the minimum wage for it is likely that relative wages are such secondary school and university gradu that the proportionate subsidy is much ates. respectively. They are supposed to larger for the latter than the formeL 11 be hired in the state sector only at the Third. over half the jobs created were in minimum wage corresponding to their Bucharest. where new labor demand is calegory of education and ski II. highest and unemployment rates are low

anyway, arid where one might expect Table 10 that the proportionate subsidy is relative

Avcr.lgc Rcptac~men[ Rates by Dur':lli cn (I f ly low. Thus. the effects of this program Unemploymenl seem to have little to do with either

R.r Rale lahor supply or labor ~emand.l'ncmploYlTIcnt Duration (months) Uruaru the incomes and indexation policies. ar~ analyzed

Waiccr 1+15 375 26 1389 266 19 extensively in Earle and Oprescu (1993).1410 112 8 15~ IN 6

Hairdrc~ser

C('Imp, Pr,->gr.unmc:r 8. It is presumably because it is regarded as a1361 ~:ll 17 1739 148 8

1141 267 ~3 8-17 101 12 social insurance rathe-r.than a lransfer program thai Sales Penon C

" Cilrli $1 au{ori

Aspecte controversate privind

M1jloaeele pe baza carora se mai fac recupen1rile i. torice refleclA parrizanatul. scheme ideologice preconeepule . dar mai cu seam. Jipsa de metoda $j, deci. de eercelare sislemaricA. M ulti isloriei slnl lentati ~n primul rind sA interpreleze si nu sa analtzeze. ~ problemalizeze ori sa eltpli- . ce treculuL Chiar si aLUnci clnd eforturilc lor documentar sint apre iabile. ei sc sinn in. largul Jor.~?a:r c:i,!d iau partea uDora dmlre a t m lstoneJ. In acesle din urmA situatii. istoricul se apropie de condilia ideologului; stiinta sa devine serviIO~ un~ regi~ politic sau eel pUlin al unCI doctnne. RlSCul csle ca avcm infinil de mulre scrieri f:1r" ca vreuna sa inlruneas:c.'\ nceesara condilie penlru lnlele!!crea adev:irului. N-ar fi lipsit de inleres~ sa relinem ell inlem conlemporanii unui curenl fllosofic mai aproape ca niciodala de slabilirea rcgulilor $tiinlificc stabile penlnl Iter clarea I. lurica.

Desuclclc procedee de scco l a I . ' I A Ic:a praclll"ale ineIl p

Carti $1 au tori

istoria fenomenului legionar

durabile legaturi Intre oameni. Potrivit lui Conta, singeIe care curge In vinele membrilor unui popor este acela~i, ceea ce trebuie sa ne faca sa credem cli toti ace~ti membri vor avea, prin efectul credintei, sentimente cvasiidentice, tendime apropiate ~i, mai ales, aceleasi idei. Speranta fLlosofului era sa doblnde~lsca 0 opinie unica la scara Intregii tari , lucru posibil - afmna el - prin Intemeierea natiunii pe 0 singunl rasa, FU un singur ccntm de gravitate: statuI. In concluzie, prima conditic pentru existenta statului era GI poporul sa fie de acee~i rasa. Teoria

. indic:i Intr-o oarecare masur:l nostalgia treclItullli ; rememoreazii spatiul mitic~ al satuIui, tipul de relatii interumane constant acelasi pc 0 perioada de dtcvn sute de ani. Obstea rurala, modul ei de organizarc. dependentele reciproce cre;tc prin viata intr-o co1cctivitate Inchisii sint riJicate la rangul de virtuti si acestea isi pun pecetea upra mentaJi tatii Invatatului . Obiectiv ul lui Conta era de a crea vi rtuti eroke. de a Indemna spre actiuni gr ndioase $i nu spre deprinderi pasnice . Alit tn cazul Sall , Cit $i a1 multor allorn dinlre congeneri se canlurau, locel , dar sigur . valen te sp iri lnale CD un c:n acter exclusivist. Multe veneau di n cullura sau J intr-o anume inclinatie cult uralii, in cnre obiectivu l prin ipaJ nu era sa lvarea popu latiei di n mizeri m3terialA, iesirea din sta rea de analfabetism i crearea societ;-.tiiprospere. instaurarea princi iilor si a

, fie stimulatA instaurarea terorii prin intermediul statu lui unic nationalist. Exemplul glndirii lui Conta din Chestia evreiasciI reflectli premiseie doctrinare ale radicalismului. Fantasma lui neaga problemele reale ale Romaniei de atunci. hnpasul politic, datorat nu in ultima instanta crizei de constiinta, cIt ~i ftravelor modele rationale din cultura nu ne Impiedica sa sesizam erorile provenind din substituirca liberl

Carti :;;1 autori

Elogiul institutiilor democratice

Societatea deschisa $i dU$manii ei*.

este 0 carte de filosofie politicA. scrisA In 1942 (In octornbrie a fost Incheiat prirnul vol urn) ~i februarie '43 (cind a fost Incheiat cel de-al doilea) ~i publicatA la Londra, In 1945. Autorul ei. Karl R. Popper. este unul din rnarii filosoli ai acestui secol. cunoscut indeosebi prill contributiile sale In dorneniul epistemologiei. din care arnintirn lucrarea Lo!!icil ~ercetiirii , publicatA la Viena ill 1934 (tradusA ~i In rornane~te in 1981). Irnpreuna cu Mizeria istorismului. aparul

C ii r (i S 1 a u [(n i

lucnirii sale. Orice poiitica pc tcrmcn lung este 0 politic~i institutional;-.. Dac;i dorim ameliorarea conditiei omului. trcbuie s:1 stabilim dar ce anume institutii . vrem sa amelioram.Rl'formarca institutiilor politice, ajustMi paniale. punctuale, corectii aplicate "din mers" - ial;i ce propune Popper In schimbul proicctelor utopice de revolutionare .1 illlrcgii societiiti, al promisiunilor privind intronarea fericirii ~i perfectiunii pe pamln\. Un tel mult mai modest decil cel al cilutarii binelui suprem, dar mai rcalisl: eel al depistArii ~i combaterii celor mai presante rele ale societal ii, lupta sistcmalic[1 Impolriva sufcrintei ~i a neurcpt:1tii. "Fiel'are gencratie de oamcni - spLInc Popper - are nu atll dreptul dc a Ii f;kul;1 fericit;1. cil dreptul de a nu II r;k'~i ncfericita. cind acest lucru ponte fi evilal" (1. p. 183). 0 guvernare trebuie s{l-si pro

puna. asadar, nu asigurarea fcri~'irii

cet;itcnilor, ci diagnosticarea rclclor so

ciale. cercetarea Zauzelor lor si eomha

terea lor prin forme institutionale. prin

reorientarea actiunii publice.

Democratia. inteleasa de Popper nu ca "uomnie a poporului". ci ca "dolllni" ic!!iior". ofera cadrul cel mai "Ucl'va1 pentru ingineria so~iaJ[I , fragrncl11ar:L "bul'at;i cu bucata". In favor:u'ca a~'estci metoue. Popper aduce si argumcmul UC a fi mai putin riscanta dedI amhitioasclc proiecte de transformare globahi a s(X'ictatii, In care, idealul fiind foartc i'nureptatit, cu greu se poote ~ti daca un pas fiicut Inseamna~ 0 apropiere de ele sau 0 indepiirtare, In procesul de reali/arc a unor proiecte-gigant. In cxperimclllclc socia!e la scara mare. scopul sc pllalc sehimba consiuerabil. aSlfcl Ci'l. in ~'iuda luturor saerificiilor facule. nu sc ajllllgc nidieri. Asa cum III mod convin~:lt(lr au ariitat experientele aceslui secor. lolalitarismele UC dreapta si de slillga nu numai l'i1 nu au inf:'iptuit raiulproillis. dar au 1ransfeirmatviata o:llllcnilllrilltr-un iau. lIitinu CII totlll dc miircwl ideal pn)pus.

Avan1ajul metodei graduate uc inlervenlie asupra societatii const;i toemai In raptlll c:1 pennite evalu

.. Texte fundamenlaie

Jnstitiaca impartialitate

In acesl capitol introductiv schit.ez d

\eva din principalele idei ale leoriei jusli tiei (dreptAtii) pe care vreau sa 0 dezvolt. Expunerea esle inforrnala ~i inlentioneaza sa pregaleasca drumul penlru argumenleIe mull mai detaIiale care unneazii. InevilabiI. esle 0 oarecarc suprapunerc intre discutia de acum ~i cea ulterioara . incep Tin.' descrie rolul juslitie i ~n cooperarea social:1 ~i cu 0 sCllrla prcLcntarc asupra subiectului fu damental al jlls lit ie i, slruclura de baza'a socictatii . Apoi, prez int idee principala a justitici ca impar1ialilate tedul.:1te) (justil.:e :lS fairness) , 0 teorie a juslitiei care generali zeaz:1 i ridid!. 1a un nivel mai i all de abslrac tizare cone Pli3 trad it io nal :1 a (:onfracluJui social. Aeordul soc ietlit ii esle Inlocuil de 0 situatie iniliala care Incorporea11i anumite constTlngcn procct.Iurale in argumenlelc lit: . linalc -;.-1 conduca hI 9 intelegc!c inilialfl asupra prin cipii/or drepUltii In sc pul darific:arii si 1.;onlJ'a lului. rna voi (X'upa de c\lllt:eptiile cJill'k utiliLarisla si de cele inluitillllisle

u privire 13 juslilie. $i voi 10.1 in Ct.>osi derare c!leva diferente dinlre 3

I

I

I

siderare ceea ce numesc acord strict (strict cumpliann:) ca fiind opus teoriei acordului partial (partial compliance theory) ( 25.39). Ultima studiaza principiiIc. ghideazA felul in care trebuie sa tratam Justitia. Ea cuprinde subiecte precum teoria pcdepsei. doctrina nlzboiului drept ~i justificarea diferitelor moda[itati de opozitie fata de regimurile nedrepte. dasificate de la nesupunerea civilA ~i rezistenta militarA la revolutie ~i rebeliune. Slnt incluse de asemeni aici probtemele dejustitie compensatoare de cumpAnire intre 0 forma de injustitie institutionalA si alta. Evident. problemele teoriei aeordului partial sint chestiuni presante si urgente. Ele slnt lucrurile cu care ne confrunt~im in viata de fieeare zi. Motivul pcntru a Incepe eu teoria ideala este c;1 ea asigura singura baza pentru lntelegerea sistematic:i a acestor probleme mai presante. De pilda. discutarea nesupunerii civile depinde de ea ( 54-59). Cel putin. voi presupune c,l nu poale fi allfel clstigata 0 intelegere mai adlllCA ~i cil natura si scopurile unei socielati perfect juste esle parlea fundamentalA a teoriei justitiei.

Dup;i cum esle recunoscul de loal;", IUlllca. l"onccplul slruclUlii de haz;. esle 'inlrucllva vag. Nu eSle 'inlotdeauna dar care dintre inslitutii sau trasAturi caracleristice sa fie induse In el. Dar ar fi prcmatur sa ne ingrijonlm cu privire la aceasta problema aici . Voi continua prin a disc uta principiile care se aplicA la ceca ce estc cu sigurantA 0 parte a structurii de bazA. inteleasA in mod intuitiv: voi Incerca apoi S.I extind aplica(ea acestor principii aSlrel Indt ele sa acopere ceea ce p;irea s;1 fie elemenlele principale ale acestei structuri . Poate ca aceste principii se vor dovedi a fi perfect generaJe. desi acesl lucru este improbabil. Este suficient ca de se aplica celor mai import;.mle cazuri de juslitie sociala. Ches tiunea de p;'strat III millie esle ca 0 conceptie a juslitici pcnlru slruclura de ba/;! arc valoare prin ea Insasi. Ea nu

Tex le fundamenlaie

r

Nliscut in 1921, la Baltimore (Maryland), educat la Kent School ~i la UniversitAtile Princeton ~i Cornell, unde a ~i predat ulterior (la Princeton, 1950-1952; la Cornell, 1953-1959). Vine la Harvard ca Visiting Professor (1959-1960). apoi lucreazA la Massachussets Institute of Technology (1960-1962), penITU ca incepind din 1962 sA predea la Harvard University. , In afarA de articole In publicatii de spe

cialitate. a publicatln 1971 cartea care I-a

facut ce1cbru. A Theory of Justice .

Membru al mai multor academii si insti

tutii ~tiintifice. American Academy of

Arts and Sciences, American Philosoph i

~al Association (pre~cdinte din 1974) etc.

In 1993. publica cea de-a doua carte a sa.

Political Liberalism. care probabil cA va .:.".". .....

ft. la fel ca ~i prima, un punet de referintA

in filosofia polilicil a secolului XX.

Beneficiind de toate avantajele Si dezavantajele sistemului mcdiatic american. A Theory of Justice. capodopera lui John Rawls. a devenit in acelasi timp un best- _~-. seIler fil11sofic si 0 carte dasica. Ea a fost tradusa 10 tnate limbile europene importante. precum si in chineza. japoneza ~i coreeami. Pretutindeni in lume s-au tinut seminarii intemationale pentru a 0 celebra ~i Intelege. Bineinteles. ea a provocat ~i un val de retineri . critici, precum ~i douA teorii paralele ale justitiei, fiecare din ea cu propria viziune a liberalismului (Taking RighL~ Seriously de Ronald Dworkin ~i Spheres of Justice de Michael Walzer). Toate aceste trei teorii incearca sA formuleze fundamentele morale ale lihcralisrnului. InsA Rawls ri\mine punetul de cotitur:l in gindirea liherala.

D~i reprezintil 0 culme a glndirii modeme. fiind 0 depasire a infundaturilor tipic marxiste ale postmodernismului. John Rawls a restaurat notiunea dreptAtii In locul care i se cuvenea - aeolo unde 0 si pusese pentru inllia oara PIaH.m. In Republic;l. prima si cea Illai impor~mrA carte li e fi lnsofic politiea a tuturor timpurilur adic!. in centrul dezbateIilor tcoretke despre politicil . Dupli marea nedreptate $i interpret are e1'Onatii com isa de

John Rawls

Karl Po{>per impotriva lui Platon in primul volum al Societil,u deschise - de fapt, un produs al RAzboiului Rece, care prelungea dezbaterea ideologicA liberalismtotalitarism dincolo de adevliratele ei rndAcini - Rawls revenea in mod constructiv la marea traditie platonicianA: justitia este 0 virtute necesarA alit indivizilor in

___________ _ _ --.~_::_--

rEi~~~~~~~I Aleksandrnv. Alcksandrovskaia Sloboda - gravunJ sec. 17

comportamentul lor cotidian ~i In relatiile lor, cit ~i principala virtute a institutiilor ~i ordinii sociale. De fapt, Rawls i~i pune pentru democratia liberaIa modernA aeeea~i problmA pe care 0 formulase Platon in legiUura cu ora~ul-stat : justitia sociala ca reflectindi'n acelasi timp mtelepciunea ~i soliditatea moralA a acelor cetateni, mdivizi care sint ei insisi drepti. .

Sarcina pe care Rawb $i toti eei eare-~i pun aceleasi 'probleme ~i-o asuma - anume. de a detasa 0 deftnitie a justitiei sociale din diversitatea scopurilor ~i aspiratiilor morale ale indivizilor din interiorul societAtii - a deve

nit aproape imposibilA dupA 2500 de ani de filosofie politicA in care problemelor formulate de Platon li Sea rlispuns din ce in ce mai partial ~i cu mai multe amendamente. Marea problemA a unei teorii Iiberale a justitiei provine din separarea dintre idealurile morale (concepliile despre viata bunA) ~i justitia insA~i: Cum

pot coexista in armonie persoane cu idealuri ~i valori morale contrare (cAluglirul ~i soldatul, revolutionarul ~i poetul. prostituata ~i mama. estetul ~i politicianul. ziaristul ~i filosoful) InlT-O acee~i societate. posedi'nd 0

Iconceptie unitarA asupra justitiei? Pentru a rAspunde numeroaselor critici care is-auI adus , Rawls ~i-a limitat drastic cimpul de

validitate al teoriei sale, precizlnd eli ea se aplicA numai "structurii de bazA" a unei democratii constitutionale moderne. El a fost nevoit sA precizeze in repetate nnduri cA se abtine sA-~i prezinte teoria justitiei ca impartialitate (sau echitate) ca pe 0 conceptie politicA generalA, aplicabilA la diferite tipuri de societAti. In conditii istorice si sociale diferite, .~i nid ca pe 0 conceptie moml" generala. In acelasi timp insA. el a reusit sa ofere 0 alternativA la conceptia filosoficil politicA dominanta In lumea anglo-saxonA. utilitarismul. oferind 0 bazA mai sigurA ~i

~~~~ mai acceptabilA principiilor constitutionale, ~ precum ~i libertAtilor fundamentale dedt

acela.Sear putea crede cA teoria lui Rawls este extrem de mArginita in consecintele sale. dat fiind faptul ~A se aplicA doar democratiei cons

titutionale moderne. In realitate InsA. este yorba despre singurul regim politic care a reu~it sA iropace "libertatea anticilor" cu "Iibertatea modernilor", adicA dezacordul profund dintre valorile libertatii ~i cele ale egalitatii in structura de baza a societatii. Rawls i'ncearca sa reconcilieze tradjria lui Locke ("libertatea modernilor"). adica libertatea de gindire ~i de constiinta. precum ~i anurnite drepturi fundamenta1c ale persoanei ~i proprietAtii, eu tradiria lui RO!Jssc:w ("Iihcrlalea anticilor"). adica eualitatea libertatilor politice ~i valorilor vietii publice. b

(urmare din pag. 31)

rocosi in pozitia lor socia1i - despre oi j una din categ rii neput1:ndu- se afirma cA-.$i merilJ1 situ&lia - ar putea astepta cooperarea voluntara a altora ciod 0 schema realizabilli este conditia necesarA a bunlistArii ruturor,6 Odal! ce deddem s4 c!utllm 0 conceptie a justiliei care anuleaz4 acci enlele inzesrrnrii naturale ~ contingentele circumstanlelor sociale drept anlidoluri in cAutarea avantajului politic ~ economic, smtem condu$i cAtre aceste principii. Ele exprimll rezultatul indepArtMii acelor aspecte ale lumii sociale Care par arbitrare ress, 1970), pp. 73..JlO, Vezi Georges Vlachos, La Pens6e politique de Kant Pa is, Presse~ Univcrsilaires de France, 1962), pp. 326-335; ~ i J .G . Murphy. Kant: Th e Phil osophy 1)1' RiShI (Lon on, Mac millan, 1970), pp. 109 112, 133-136, pentru 0 discu\ie mni amplA.

6, Pentru formularea aeestei idei intuitive ii sint indatorat lui Allan Gib~.

SP nr. 14 februarie 1994 - 32

14 114 2