REVISTA LUNARA DE CULTURA - BCU · PDF file 2016. 4. 6. · REVISTA LUNARA DE...

Click here to load reader

  • date post

    09-Aug-2021
  • Category

    Documents

  • view

    0
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of REVISTA LUNARA DE CULTURA - BCU · PDF file 2016. 4. 6. · REVISTA LUNARA DE...

REVISTA LUNARA DE CULTURA Organ al Asociaiunii pentru literatura româna i cultura
poporului român (ASTRA)
Comitetul d e d irec ie i Constantin Daicoviciu, Silviu Dragomir, t. Manclulea, Ion Muleo, Sabin Oprean, Dr. Ionel Pop, Dr. P. Râmneanu
Redactor: * I O N B R E A Z U
S i b i u , 19 4 2 tiparul Institutului d« arts grafic» „Dacia Tralanâ" S. A,
©BCU CLUJ
Studii i articole Pagina
Agrbiceanu Ion: Preotul ardelean de odinioar 653—660 Barbu Zevedeiu : Spiritui et dolorum sacrum 526—541 Bezdechi tefan : Pentru clasicism 505—519 Bologa Valeriu L.: Un medic român ardelean: Profesorul Marius Sturza 37— 58
,, ,, Victor Babe, energie româneasc . . . . 352—361 „ „ Ardelenii i începuturile medicinii româneti 558— 566
Brtianu Gheorghe I.: Ortodoxie i bolevism 815—818 Breazu Ion: Cultul lui Richard Wagner la Români 381—393
Iosif Vulcan i „Familia" 775—781 „ „ Alexandru Odobescu i Transilvania 932—938 *~*
Bucufa Emanoit: Cltoriile lui Ion Codru Drguanu . . . . 373—380 Horia 819—825 Mioria 913-921
Cndea R.: Introducere în tiinele istorice 671 — 679 Cianciolo Umberto: Giulio Bertoni 459—464 Ciortea Tudor: Ardelenii în muzic . 596 — 602 Diaconescu Emil: Românii din Rsrit . . . . . . . 577—581 Dihoiu I. Const.: Literatura român în Italia 362—372
Caragiale i Italia 603—621 Drganu Tudor: Noul Statut juridic al grupului etnic germen . . £89— 303 Dragomir Silviu: Prznuiri istorice 241—244 Filipacu Dr Al.: Contribuiuni documentare la administraia Maramu­
reului 542-557 „ „ înstrinarea unor familii i averi maramureene prin
încuscrirea cu strinii 742—756 Floaiu Ionel: In legtur cu românizarea 191—195 Ghergariu L.: Mioria i Meterul Manole în folclorul Slajului 304—309 Hossu Petre: Marginalii la teatrul lui Lucian Blaga . . . . 826—841 Ilea Dr. Vasile: Prima coal rneasc din România mare 851—863 Jinga Victor: Germanii in economia transilvan 86—129 Lapedatu Alex.: Regele Carol I la Academia Român . . . . 661 -670 Literat Vaier: Fgaul 707—712 Lupa Semproniu: Problema unui impozit excepional pe beneficiile de
rzboiu 695—706 Macrea Dimitrie : Circulaia cuvintelor în limba român . . . . 268—288 Manciulea t.: Blajul românesc de odinioar . . . - 465—4?8 Marea George M.: Despre Patrie 1-17, 157-190 Marinetcu Stelian: Problema existentei Pravilei lui Alexandru cel Bun . 582—S95 Mateiu I. •' O revelaie a ziaristicei ardelene : Ioan Bechnitz 31— 36
©BCU CLUJ
Pagina
Moldovan Iuliu: Familia rneasc i familia burghez . . . . 735—741 Munteanu Basil: Literatura româneasc în perspectiv european . . 417—430 Mvlea Ioan : Muzeul Astrei 130—135
Doctorul Vasilie Pop (1789—1842) 431—441 Petrovici E.: Simbioza româno-slav în Transilvania . . . . 149—156
„ „ Continuitatea daco-roman i Slavii 864—876 Pop Ionel: Aici suntem 81— 85 Pop Emil: Ardelenii în tiin 567 —576 Popovici D.: Contribuia Românilor din Transilvania în literatura român 520 —525 Procopovici Al.: Luptele naionale din cellalt veac: Bucovina care a
fost i care va s fie 922 —931 Pucariu Valeriu: Drumuri i priveliti ardelene 782—787 Racot Tuliu: Mitropolitul Simion tefan al Blgradului . . . . 136—148
,, ,, Primul umanist român : Nicolae Olahus . . . . 765—774 Râmneanfu Dr. Petru; Cunoaterea limbii române în Transilvanial . . 680—694 Rosetti General R.: In jurul luptelor dela Plevna din anul 1877 . . 842—850 Roea D. D.: Despre unele puteri ale tiinei . . . . . 899 — 912 Ruffini Mrio: Note pentru un studiu asupra limbii lui Cobuc . 18—20 Sulescu N.: coala rneasc a Astrei 757—764 Selgean-Buteanu Angela: Portul i industria casnic din plile Beiu
i Vacu (judeul Bihor) 939-948 Speranfia Eugeniu: Mic tratat despre valori 333-351, 442-458 Sofronie G.: Procesul juridico-diplomatic al formrii statelor . . . 245—267 Voina Aurel Dr.: Necesitatea unui Institut de Biologia Naiunii . . 21—30
Cronici. Axente Corneliu: Copiii muntelui 310—313 Bobeiu Octavian: Gânduri i fapte de pe trâmul muncii româneti . 886 —889 Brate Radu: Ion Agârbiceanu 714 — 712 Breazu Ion: In loc de cronic dramatic 65—69
,, ,, Dou romane de Ion Agârbiceanu 313—318 Bucua Emanoil: Amintirea lui George Vâlsan 196—199
,, ,, Dou rapoarte de premiere academic . . . . 879—881 coli vechi 954—958
Climan Dr. Nic: coala rneasc pentru femei 224—227 Cândea R.: Amintirile lui I. Ghica 479 — 482 Chircev Anatole: Istoricul antropologiei in România 638—641
Psihologie i educaie 797—799 Coma N.: Un manuscris vechiu cu cri i versuri populare. . 791—797 Constantine&cu V. / . : Licu Pop: Ideile estetice ale lui Titu Maiorescu . 490—493 Cosma Lucia: Opera Român la Sibiu 6?6—633 Cronicar: Adunarea general a Astrei 803—805 Doma Ioan: O istorie în italienete a Românilor din Transilvania . 727—729 Daicoviciu C.: Câteva cuvinte în legtur cu organizarea Daciei . . 958—963 Drghici P.: Studii Literare 318-326 Haeganu I.: Risipa de timp 214—218 Iancu Victor: Arta prozatorilor români de Tudor Vianu . . . . 199—209 Marica Gheorghe M.: rnimea, vzut de un sociolog german . 482 — 487 Noica C.: O realizare româneasc i tcerea din jurul ei 394—395 Onior Teodor: Buletinul Societii Regale Române de Geografie . . 69— 74
©BCU CLUJ
Onior Teodor: Cercul de studii etnografice Cluj-Sibiu . . . . 218—221 „ „ Vechimea agriculturii în Transilvania . . . . 406— 407
Onu Liviu : Statornica unitate româneasc 227—Z31 Oprescu Gh.: Biennala din Veneia . 633-636 Petranu Coriolan: Noi publicaii de art 62— 65 Petrovici E.: Geografie linguUtic i geografie muzical . . . . 636—638 Popa Octavian: Unificarea dreptului nostru privat 493—495 Râmneanu Dr. Petru: O mare oper social 884—885 Rusmir Ilie: Anton Marchescu: Grnicerii bneni i Comunitatea de avere 326—328 Russu Ion I.: Muzeul regional din Alba-Iulia 788—791 Stanca Radu: O antologie româneasc de pe alte meleaguri: „Versuri
din Transilvania nordic,, 59— 62 » „ „Iepuroii" de Corneliu Axente 209—214
„ Lucian Blaga: Religie i spirit 396—400 Sofronie George: Tutela minorilor în dreptul românesc . , . . 400—406
„ Semnificaia juridico-istoric a actului dela Alba-Iulia 449—452 Sperantia Eugeniu: Note critice 452—954 Todoran Eugeniu; Al. Busuioceanu: Ethos 488—490 Todoran Romulus: Un nou volum din Atlasul Linguistic Român : Atlasul
Linguistic Român I, volumul II . . . 717—727 „ „ N. Cartojan: Istoria literaturii române vechi . . 963—965
Todoranu D.: Din pragul unui nou an universitar 881—884 Trpcea Teodor N.: „Chestiunea timocean" de N. A. Constantinescu . 800—802 Vornica Gheorghe: Studii eugenice 221—224
,, „ O nou definiie a „Neamului" 622—626 V. M.: Analele Institutului Statistic al României 965—968
Însemnri
Agârbiceanu I.; Octavian C. Tsluanu 890—892 Astra: Premiile de teatru ale Astrei • • . 503 Ax: Ioan Stanciu 235 Bologa L.: Toma Cociiu : coala viitorului 331
„ „ înalt Prea Sfinitul Mitropolit Nicolae sexagenar . . 410—411 Breazu Ion: O aniversare 76
, „ Un calendar . ' . . . . . . 77— 78 „ Dela frai la frai 235—236
„ „ Enciclopedia Turistic 236—237 , „ Cuvântul Astrei 237—238 „ „ Gheorghe Sion 329—330
„ Comemorri 411—412 La împlinirea unui an . . . . . . . 496— 499
„ „ Aniversarea unui proces istoric 498 —496 „ Visarioe Roman • 499-500 , Horia Teculescu
„ » Clasicii români comentai 649—650 „ N. Brana: Chipuri din sat . 650-651
„ „ Un cuib de lumin 732—733 v „ O carte despre Blaj 733-737
,. Astra bnean 809-810
IV CUPRINSUL ANULUI 1942 Pagina
Breaza Ion : Frontul spiritului 897— 898 » „ Dela frai la frai . 970—971
B : Literatura român în Germania 974—975 Caracudovici, Marg. FI.: Euclid în românete 651-652 Cosma Lucia: Catinca Bârseanu 232—233 D.: Minoritile în concepia juridic naional-socialist . . . . 648—6*9 Dacus: Autohtonia Românilor i istoriografia modern germana . . 232
La Colonna Traiana 500 Daicoviciu C. •' Mrio Ruffini: II problema della Românit nella Dacia
Traiana 234 „ „ A. Nour: Credine i superstiii geto-dace . . 645—646
Doma loan : Institutul Naional pentru legturile culturale cu strintatea din Roma 813-814
lancu Victor ;gStudiul problemelor ardeleneti la Universitate . 969—970 Lacea C.: Rectificare 503 Motdovanu 1.: Chemarea Astrei pentru împrumutul reîntregirii . 75 Mutea Ion: Priveliti dintr'un col de ar 500—501
„ . Vasile Sala 971—973 Mulea Mria: O carte despre mam 808—809 Negoiescu loan: Teatrul german din Sibiu 896 — 897 Onior Teodor: O nou hart etnografic a României . . . . 811—813
„ „ O carte nou despre Maramure 975—976 Onu L.: Rectificare 80 Oprescu Gh.: Cri de popularizare 412—414 P. O.: Revista cercului juridic bnean 330—331 Petra-Petrescu H.: Abatele Metodiu Zavoral . , . 642—644 Petrovici E.: Alf. Lombard . . . . . . . 731—732
„ „ Influena limbii române asupra limbii maghiare . . . 806 — 808 Prodan D. : Hrisovul 78— 89 Dr. R. P.: Wilfrid Krallert 330 S. R.: A ars Colibia . 76— 77 5 B: Prof. Simion Radu: Duh cretin i Duh românesc 976—977
•\~ Sngeorzan Emil: Dr. Leon Scridon Btrânul 892— 896 Stanca Radu: Doi Academicieni 501—503
^ Ttaru Aug. : Teodor Bindea: Despre cooperaie 79— 80 Todoran Evgeniu: Patruzeci de ani dela întemeierea „Luceafrului" 646—648 Todoran Romulus: Teodor Mureanu, Tolba cu notie . . . . 810—811
„ „ Nicolae Drâganu . 973—974 Transilvania: O lmurire 652
In preajma Adunrii Generale a Astrei . . . . 730— 31 Vornica Gh.: Distribuirea grupelor de sânge la populaia din Transilvania 414
Bibliograf ia Transilvaniei VI: 239-240
VII: 332 VIII: 415—416
IX: 504 X: 898
©BCU CLUJ
TRANSILVANIA Organ al ASTREI
DESPRE PATRIE Nu exist poate un cuvânt, în zilele noastre, care s fie mai des
pronunat ca acela de patrie. Mai ales în coal i la armat el revine mereu; dar i în întrunirile politice, în manifestaiile cu caracter politic, în pres i chiar în administraie. Câi îi dau îns seama de substana i semnificaia lui? Cred c foarte puini. Soarta cuvântului patrie e aceeai ca i a tuturor noiunilor mai utilizate: ele sânt cele mai puin cunoscute. Datorit de sigur i uzajului lor — e o lege în semantic care spune c cele mai întrebuinate cuvinte sânt i cele mai puin bine definite, — dar i unei comoditi care merge pân la lene a spiritului nostru. întrebuinarea acestor noiuni atât de frecvent ne d iluzia per­ fectei lor cunoateri, parc ne simim dispensai de a le analiza, închi- zându-ne astfel drumul ctre desprinderea sensului lor autentic. Cu chipul acesta, cuvintele cele mai utilizate devin cu timpul nite simple cadre, abloane goale. E drept, determinarea categoriilor mai generale ale limbajului nostru, cum e i ideea de patrie, e mai greu de fcut decât e cazul la cele mai concrete i mai puin cuprinztoare. Dar ceea ce îngreuneaz mai ales precizarea unor astfel de noiuni nu e atât generalitatea lor, caracterul lor mai abstract, cât, dup cum aminteam înainte, frecvena întrebuinrii lor, care lrgete i terge în acelai timp sensul lor genuin precis, însufiându-ne totodat credina fals c tocmai pe acestea le cunoatem mai bine, când în fond lucrurile stau dimpo­ triv, invers. în cazul special al ideii de patrie mai intervine ceva, care împiedic poate ( cel mai mult cunoaterea e i : ambiana afectiv în care plutete de obiceiu. Evocarea acestui cuvânt e mai totdeauna însoit de accente emotive, uneori ea merge mân în mân cu puternice explo- ziuni emoionale, care fr îndoial îi dau mai mult culoare, mai mult strlucire, mai mult dinamism i putere de ptrundere în suflete, dar îl sustrag în acelai timp mult mai uor unei analize noionale. De sigur e greu s gândeti, s scrii sau s vorbeti despre patrie fr s nu fii ©BCU CLUJ
2 GEORGE EM. MARICA
micat; fr s au fii oarecum tulburat sufletete adic fr s nu cazi prad unei dispoziii, care nu e tocmai dintre cele mai prielnice pentru luminarea tiinific a unei probleme. Dar nu aceasta ar fi pcatul cel mare, ci abuzul de retoric, în scop apologetic, ce se face cu cuvântul nostru; mai precis: evocarea patriei in fraze ditirambice. Iar când pa­ teticul se împerecheaz cu ablonul, deci când pronunarea cuvântului de patrie se reduce la o simpl declamaie emfatic, sau la o repetare grandilocvent dar goal a acelorai formule sforitoare, atunci nu numai c drumul cunoaterii e complet închis, dar ceea ce e mai grav i mai trist, însi rscolirea, animarea t înclzirea inimii devine inexistent. Din nenorocire evocarea lui se face de cele mai multe ori în acest fel din urm, mai ales la serbri i la parzi i în genere acolo unde sânt masse mari i unde, în mod fatal, se face apel mai puin la lirism, cât la fot muie spuse cât, mai tare i mai rspicat i cât mai mult repetate — adic la mijloace mecanice.1)
I. F a c t o r i i cons t i tu t iv i a i p a t r i o t i s m u l u i
i totui acest cuvânt merit o soart mai bun, fiindc e un cuvânt frumos atât prin sonoritatea lui cât prin ceea ce el poate de­ tepta, — prin complexul de simiri, amintiri, idei — dac ne dm puin osteneala s-1 analizm. Voi încerca, în paginile ce urmeaz, s fac acest lucru cât mai obiectiv cu putin, atunci când vor­ beti de patrie — cine poate s nu se tulbure, s nu vibreze cât de puin când o evoc? Cel care rmâne insensibil nu tie ce e ea, n'a avut niciodat trirea autentic a patriei i în consecin nu poate voibi de aa ceva, cum nu poi vorbi de un lucru pe care nu l-ai vzut i pe care nu-1 cunoti, — desprinzând factorii care consti- tuesc aceast realitate colectiv. Pentru a fi cât mai concret i mat clar, pornesc dela analiza reprezentrilor i simmintelor ce le deteapt
*) Pentru toate aceste considerente, probabil, problema patriei a fost aa de puin cercetat tiinific. Nu cunosc decât o singur monografie sistematic consacrata ei, cartea sociologului germano-italian R o b e r t M i c h e l s : Der Patriotismus. Pro- legomeria za seiner soziologischen Analyse (Mtinchen und Leipzig 1929). Aceasta lucrare, dei cu îmbrieaz în ansamblul ei problema noastr i cu toate c optic» ei e mai mult socialpsihologic decât sociologic, conine totui foarte preioase date asupra patriotismului, având i avantajul unui extrem de bogat material informativ i a unei expuneri vii i pitoreti. Cele patru mari capitole ale ei examineaz urm­ toarele probleme: 1. Mitul patriei. 2. Iubirea de patrie i simirea patriei locale. 3. Sociologia strinului. 4. Sociologia cântecului naional.
A se vedea i articolul „Patriotismus" de acelai autor, in Handworterbuch der Soziologie. Stuttgart 1931. Articolul „Patriotism" din Enciclopedia american de tiine sociale, (Enciclopaedia of the Social Sciences 1937) datorit" lui Fr. W. Coker, e, ic schimb, foarte puin substanial. Are îns bune indicaii bibliografice.
©BCU CLUJ
DESPRE PATRIE 3
in sufletul nostru evocarea patriei noastre, a României; urmând apoi ca in cursul expunerii s fie utilizate i experiene i informaii strine, referitoare la alte patrii.
Când ne gândim la patria noastr, cred c prima impresie care ne vine e aceea a conturului geografic al României, a pmântului locuit de poporul român: ne gândim la întinderea de ar care are ca centru, — coloan vertebral, cum s'a spus atât de frumos — Munii Carpat, cuprins de pmânt udat i mrginit de Dunre i afluenii ei. Patria e deci un teritoriu, ea nu poate ti conceput fr acest fundament geografic, S'ar putea aici obiecta c acesta e un raionament abstract fcut de un intelectual. La câi, mai ales dintre oamenii mai simpli, atunci când se gândesc la patrie, le vine în minte harta României? De sigur nu la muli, dar mai la toi le vine în minte cel puin ima­ ginea locului unde s'au nscut sau unde tresc. Toi situiaz patria undeva în spaiu. Aceeai idee cred c o exprim i R. Michels când spune c trecerea omului la cultura pmântului, adic fixarea, înrd­ cinarea lui în sol reprezint primul imbold spre afirmarea iubirii de patrie. ') Fie deci c e vorba de patria mare, fie c e vorba numai de cea mic (de locul natal sau regiune) totdeauna avem de a face cu un teritoriu. O indicaie în acest sens o constituie i faptul c cuvântul ar, care poate fi socotit aproape ca sinonimul patriei — în orice caz al patriei mari — înseamn etimologic pmânt, adic teritoriu. i mai bine se vede caracterul teritorial la echivalentul su german Land, care înseamn atât ar, inut, cât i pmânt. C factorul geografic e o component esenial a patriei, ne-o arat în mod irefutabil i do­ vada negativ pe care o constitue cazul Evreilor. Atunci când Evreii s'au gândit, pentru prima dat în timpurile contimporane, s înceap s-i strâng rândurile, atunci când, la sfâritul sec. 19 prin micarea sionist, ei au ajuns la o contiin mai puternic a fiinei lor naio­ nale, adic atunci când patriotismul evreiesc s'a manifestat în mod mai hotrît, ei i-au pus imediat problema unui spaiu geografic, adic a unui teritoriu. i de unde pân atunci Palestina era pentru Evrei numai un simplu loc de închinciune, de pelerinaj, ea a devenit, mai ales astzi, inta de aezare, de colonizare a lor.
Dar totui, dac geografia e una din coordonatele patriotismului, dac o patrie nu 'poate fi conceput fr un spaiu al ei, ar fi o pro­ fund greeal s nu se vad c noiunea de patrie e mai larg i mai bogat decât aceea de teritoriu naional. S pornim iari dela noi,
') Der Ubergang des Menschen zur Bodenkultur bedeutet den ersten Anstos» zur Entstehung der Vaterlandsliebe. An die Erde schloss sich dann das auf ihr durch Menschenhand Entstandene und Gehtitete an : Haus, Mobel, Weg, Baum (op, cit. p. 82).
1* ©BCU CLUJ
4 GEORGE EM. MARICA
Numai atât oare s fie patria român, numai teritoriul cuprins între câmpia Tisei, Dunre, Mare i afluenii lor? S ne închipuim c o parte din noi sau chiar toi am pleca de pe locurile noastre, din ara noastr, fie prin constrângere, adic scoi cu fora de alii, sau ne-am muta noi de bunvoie în locuri mai mnoase, mai roditoare. De exemplu: ne-am duce s colonizm un col îndeprtat de pmânt, cu care nu avem absolut nici o legtur, bunoar în America sau în Africa. Am putea noi oare spune, odat aezai acolo, mai ales în primii ani c locul unde suntem aezai e patria noastr? De sigur c nu. inutul acela e prea strin pentru noi, n'are înc nimic din sufletul nostru ca s-1 putem socoti ca pe o patrie a noastr. Dac ar mai trece îns câteva generaii, dac locurile strine ar începe s fie lucrate i însufleite de mâna noastr, dac apele, colinele i munii ce se g­ sesc acolo ar primi nume date de noi sau cel puin ar avea pe lâng numele strin i nume date de noi, dac bisericile noastre i-ar înla turlele lor i dac morii notri ar începe s umple cimitirele, atunci lucrurile s'ar schimba, atunci am putea voibi de acel inut pân mai ieri strin, ca de o patrie a noastr.
S nu se par c aceasta e o simpl efuziune liric sau, în cel mai bun caz, un simplu experiment mintal. C lucrurile stau aa, o putem dovedi printr'un experiment real : un exemplu istoric. Iat un caz dintre multe, nu din lumea noastr, cci noi, cel puin pân acum, n'am fost constrâni în mass, s ne prsim locurile noastre, dar nici n'am colonizat ri strine; un exemplu din istoria celui mai mare popor colonizator: din istoria Englezilor. Se tie astzi foarte bine ce s'a petrecut în sufletul primilor coloniti englezi, când s'au dus în Ame­ rica. La început, cum era i firesc, noul continent n'a fost simit drept patria lor. Aceasta a…