Revista de Unelte si Echipamente

Revista de Unelte ši Echipamente n mai 20104

S U M A R

8. Bauma 2010marcheazã ocotiturã în industriaconstrucøiilor

Bauma 2010 a marcat o

cotiturã în industria

internaøionalã a utilajelor

de construcøii, aducând

totodatã gânduri mai

optimiste ši chiar

sentimentul schimbãrii.

Acest lucru s-a întâmplat

în ciuda interdicøiei ...

20. Ritchie Bros.lanseazã primulwebsite pentrulicitareaechipamentelor grele

Pe 20 aprilie 2010, Ritchie

Bros., lider mondial de

echipamente grele, a lansat

la expoziøia Bauma din

München primul website cu

cãutare în 21 de limbi

(www.rbauction.com).

46. Atlas Copcolanseazã noulgenerator QAC 800

Noul QAC 800 livreazã

800 kVA putere nominalã

la 50 Hz, pentru a veni în

întâmpinarea cererii

crescânde a pieøei

utilizatorilor de

generatoare. Cunoscutul

generator QAC 750 cu o

putere nominalã de 750

kVA a fost modificat ...

62. ConcasoareleMB construiesc untronson de metrouîn Japonia

Cupele concasor produse

de MB vor fi utilizate la

construcøia unui tronson

subteran de metrou în

orašul Tokyo, Japonia.

Compania italianã

fondatã în Vicenza va

avea privilegiul sã îši

confrunte fiabilitatea ...

MEGATEHNIC

Forezele orizontale cu burghiu........................................................................ 22

ADVERTORIAL

Powertek Company închiriazã putere în mišcare........................ 12

Ritchie Bros. lanseazã primul website

pentru licitarea echipamentelor grele...................................................... 20

M2500 CDE Irlanda – Staøie semimobilã

de sortare ši spãlare a agregatelor............................................................ 30

McCloskey – Performanøã, inovaøie ši fiabilitate........................... 56

Lintec EcoPower............................................................................................................. 64

EVENIMENT

Bauma 2010 marcheazã o cotiturã

în industria construcøiilor........................................................................................... 8

Case štie cum sã atragã clienøii la Bauma..........................................16

BAUER Maschinen Group la BAUMA 2010....................................... 58

Caterpillar la Bauma 2010................................................................................... 36

NOUTÃØI

Atlas Copco lanseazã noul generator QAC 800.......................... 46

Concasoarele MB construiesc un tronson

de metrou în Japonia............................................................................................... 62

CERCETARE & ŠTIINØÃ

Cercetarea štiinøificã, factor de dezvoltare

economicã a întreprinderilor mici ši mijlocii..................................... 50

ECHIPAMENTE DE LUCRU

Fabrici pentru produse de ciment ši

elemente prefabricate din beton................................................................... 68

FINANCIAR

Piaøa imobiliarã sub lupa crizei...................................................................... 40

REdactoR-šEf: Dragoš NicolaeaRt-dIREctoR: Iulian Filache

REdactoR colaBoRatoR: Viorica MoraruconsIlIul štIInøIfIc:

prof. univ. dr. ing. Gh. P. Zafiu (coordonator)0721-784.914

prof. univ. dr. h.c. Štefan Mihãilescuconf. univ. dr. ing. Ioan Petrea

prof. univ. dr. ing. Mircea Alãmoreanuprof. dr. ing. Laurenøiu Sârbu

conf. univ. dr. ing. Ion Ionescudrd. ing. Oana Tonciu

coREctuRã tExtE: Marius Iancu

advERtIsIng salEs ManagER: Claudiu Tudose

MaRkEtIng ManagER: Bogdan Mireanu

REvIsta unEltE šI EcHIPaMEntE este opublicaøie lunarã a

dIREctoR gEnERal: Adrian Rus

dIREctoR vânzãRI PuBlIcItatE: Radu GãvrušdIREctoR vânzãRI PuBlIcItatE gRuP: Cezar Burlan

dIREctoR EdItoRIal: Diana IonescudIREctoR dE PRoducøIE: Mihai VoivodPRElucRaRE IMagInE: Daniel Dragomir

aBonaMEntE: Mariana GheorgheTel: 021-202.82.70; O.P. 33, C.P. 52,

Bucurešti

coREsPondEnøã:O.P. 33, C.P. 52, Bucureštie-mail: [email protected]

www.hiparion.com

adREsa: Bucurešti, Str. Nerva Traian nr. 3, Bl. M 101, Et. 8, sector 3;

Tel.: 021-202.82.70,Fax: 021-202.82.69

MEMBRu fondatoR: Cãtãlin Berari

tIPaR: Mega Press Holdings s.a.Tel: 021/461.08.08; Fax: 021/461.08.09

distribuøie prin: HIPARION DISTRIBUTIONTUTUN ŠI ZIARE

SYMMETRIA

Revista de unelte ši Echipamente este marcã înregistratãIssn 1582-4217

copyright HIPaRIon MagazInEsReproducerea integralã sau parøialã a textelor sau

ilustraøiilor din Revista de Unelte ši Echipamente esteposibilã numai cu acordul prealabil scris al

HIPARION MAGAZINES.Întreaga rãspundere privind corectitudinea

informaøiilor revine semnatarilor articolelor ši firmelor care îši fac publicitate.

tocmai m-am întors de la conferinøa de presã organizatã înaintea tra di -

øionalului Construct Expo 2010, care va fi deja încheiat la data când veøi

citi acest editorial. Voiam doar sã punctez cã, anul acesta, Construct

Expo Utilaje a fost organizat în acelaši timp ši loc cu Expo Ambient, Antreprenor,

Romtherm, Expo Flowers ši Cer Glass. La prima vedere, în avantajul vizitatorilor,

care, dacã vin sã vadã utilaje pentru construcøii, pot da o fugã ši la salonul spe -

cializat cu piscine ši spa, la standurile cu pardoseli ši parchet sau, de preferat,

pot asista la noile inovaøii din domeniul materialelor pentru construcøii. Doar cã

expunerea atât de eclecticã nu s-a organizat pentru ca vizitatorii sã nu batã

drumul pânã la Romexpo de mai multe ori, ci pentru cã rândurile producãtorilor

ši dealerilor din industria construcøiilor, indiferent de ce ramurã vorbim, s-au rãrit

cu procente bune. Ši nu doar numãrul participanøilor a scãzut, ci ši metrii pãtraøi

închiriaøi pentru standuri. Din fericire, mai sunt firme care continuã sã participe

la târgurile Romexpo ši nu renunøã la piaøa româneascã, însã toate îši con -

tractã spaøiul de expunere ši, implicit, bugetul, astfel încât acesta sã fie sus te -

nabil cu sumele alocate. Situaøia nu este pe placul nimãnui, însã este fireascã,

în condiøiile în care bãncile din România au peste trei miliarde de euro blocate

în proiecte imobiliare, iar la partea de infrastructurã lucrurile stau anul acesta

chiar mai rãu decât anul trecut. Care ar fi šansa ieširii din aceastã situaøie? Unii

spun cã trebuie sã ne orientãm mai mult cãtre soluøiile inovatoare, pe locuinøe

economice din structuri ušoare, realizate din materiale ecologice ši la înde -

mânã. Dacã nu trecem la soluøii constructive ieftine, nu vom reuši sã de blocãm

sectorul imobiliar. În infrastructurã, licitaøiile se acordã unor firme strãine cu

renume, cu sediul în garsoniere ši cel mult doi angajaøi, dar care solicitã sume

pe kilometrul de autostradã de câteva ori mai mari decât oriunde în lume. Per -

sonal sunt de acord cu inovaøiile în domeniul materialelor pentru construcøii ši

cu soluøiile necostisitoare constructive, însã dacã nu se vor clarifica termenii de

organizare a licitaøiilor, de respectare a lor, de înlãturare a actelor de corupøie

nerušinatã ši de captare a fondurilor structurale, România nu va ieši din nicio

crizã odatã cu venirea toamnei sau cu trecerea în 2011, ci se va afunda tot mai rãu.

Dragoš Nicolae

EfEctul celor doi ani de crizã

E V E N I M E N T

Bauma 2010 a marcat o cotiturã în industria internaøionalã a utilajelor de construcøii,

aducând totodatã gânduri mai optimiste ši chiar sentimentul schimbãrii. acest lucru

s-a întâmplat în ciuda interdicøiei asupra transportului aerian, care a avut un impact

puternic în primele zile ale târgului.

„Starea de spirit în industrie

ara tã cã, în Europa, partea de

jos a ciclului economic este

acum în spatele nostru, iar în cre de -

rea a revenit. Desigur, la începutul

târgului expozanøii au simøit lipsa

multor cli enøi din Asia ši America,

dar în a do ua jumãtate a eveni men -

tului situaøia s-a îmbunãtãøit con si -

derabil. Orga ni za torii Bauma au fost

puternic afec taøi de criza trans por -

tului aerian în zi le le interdicøiilor cau -

zate de cenu ša vulcanicã islan de -

zã.” Aša a rezumat dl. Ralf Wezel,

Secretarul General al CECE (Comi -

tetul European pentru Echipament

de Construcøii), epilogul eveni men -

tu lui Bauma din acest an. Proce -

dând astfel, el a confirmat aštep tã -

rile sectorului aša cum au fost subli -

nia te ši de dr. Christof Kemmann,

prešedinte al VDMA Echipamente

de Construcøii ši Mašini pentru Ma -

te riale de Con struc øii, la princi pa la

con fe rin øã de presã pentru Bauma

2010, în prima zi a târgului.

Deši interzicerea cãlãtoriilor aeriene

în Europa a împiedicat vizitatorii sã

ajungã, iar, pânã la final, circa 50 de

expozanøi de peste mãri nu au mai

reušit sã vinã, starea de spirit printre

cei aproximativ 3150 de expozanøi

din 53 de øãri a fost bunã pe pe rioa -

da târgului.

Pe la jumãtatea perioadei târgului,

un numãr mare de expozanøi au ra -

por tat vânzãri mult mai mari decât

se ašteptau. „Vremurile bune se în -

torc: cifrele înregistrate depãšesc cu

mult ašteptãrile noastre. Estimãm cã

vom putea potrivi volumul aproape de

recordul înregistrat la Bauma în 2007.”

8

Bauma 2010 marcheazã o cotiturã în industria construcøiilor


Sondajul realizat de firma TNS Infratest

aratã cã Bauma 2010, ca târg-lider de

piaøã, a marcat o schimbare în sta rea

de spirit venitã dupã un an 2009 de

crizã, iar aceastã tendinøã se re sim -

te în multe pieøe internaøionale, cu

câ teva excepøii. Aproape jumãtate

din expozanøi se ašteaptã ca situa øia

economicã sã se îmbunã tãøeas cã.

Chiar înainte de începerea târgului,

era evident cã sectorul construcøiilor

a avut speranøe mari la nivel mon -

dial, iar Târgul de la München, cu

555 de mii de metri pãtrati de spaøiu

expoziøional, complet rezervat, ši cu

60% dintre expozanøi provenind din

afara Germaniei, a înregistrat noi re -

corduri la numãrul total de expo -

zanøi, la participare internaøionalã ši

spaøiu rezervat.

Numãrul expozanøilor din China,

India ši Turcia a crescut încã de la

evenimentul precedent. „Bauma

este ca o Mecca pentru echipa men -

tele de construcøii. Deši vulcanul a

umbrit Europa, este fascinant sã vezi

atât de muløi vizitatori din toate col -

øurile lumii aici", a declarat Cuneyt

Divris, prešedintele Imder, Echipa -

men te de Construcøii, Asociaøia Con -

structorilor ši Distribuitorilor din Turcia.

Cu toate acestea, situaøia eco no -

micã generalã înainte de Bauma ši

interdicøia neašteptatã asupra trans -

portului aerian au avut un impact

E V E N I M E N T

puternic asupra numãrului final devizitatori:maimultde415.000devizi-tatori dinpeste200deøãriauparti-cipatlaBauma2010.ÎncomparaøiecuBauma2007,acesteaaufostcu17% mai puøine. 65% din vizitatoriauvenitdinGermania, iar35%aucãlãtoritdinøãridinafaraGermaniei.

În ciuda numeroaselor mãsuri deurgenøãpuseînaplicaredeMesseMünchen,încooperarecuangajaøiisãišicuparteneriiasociaøi,înado-uajumãtateatârguluiopartedinvi-zitatorii ašteptaøi din Asia, India šiAmericaaupututajungelaBauma,München.Cutoateacestea,datoritãredresãriicares-aînregistratlaBaumaînGermania,organizatoriisuntopti-mištiînceeacepriveštereplicaasi-aticãaevenimentului,carevaavealoc tot anul acesta la Shanghai,China.TotdatoritãBaumaMünchena crescut ši interesul pentru târguldeanulviitor,caresevaorganizaînIndia,laMumbai,šicareaconduslao creštere considerabilã în spaøiuliniøialalocatacestuieveniment.Pen-trumuløidintreproducãtorii-cheiecareau participat la Bauma Münchenaceste viitoare târguri din China šiIndia vor oferi o viziune mai bunãasuprapieøeiasiatice.

Bauma2010ši-ademonstratîncãodatã reputaøia de lider în comerøulmondialpentrusectorulconstrucøii-lor,încaresuntprezentatešiomul-titudinedeinovaøii:„Niciodatã nu auexistat atât de multe inovaøii în ter -meni de durabilitate ši protecøie amediului înconjurãtor ši a muncii. Înciuda crizei economice ši a noruluide cenušã, Bauma rãmâne ne con -testat Numãrul Unu”,aconfirmatdr.ReinholdFestge,ManagingPartner,Haver&Boecker,Germania.n

E V E N I M E N T


Powertek îøi pune la dispoziøiespre închiriere o flotã com ple -tã pentru orice fel de activitate

în construcøii. Parcul de echi pa men -te pentru închirieri de la Bolintin,Autostrada Bucurešti-Pitešti km 23,con øine utilaje din cea mai nouã ge -neraøie: buldoexcavatoare, încãr cã -toa re frontale, încãrcãtoare teles co -pice, excavatoare pe šenile, com pac -toare, platforme autoridicãtoare etc.

Gama aflatã spre închiriere cu -prin de: buldoexcavatoare, încãr cã -toare, excavatoareBuldoexcavatorul a fost din tot dea u -na cel mai versatil utilaj de con struc -øii, indiferent de funcøia îndeplinitã:încãrcare, transport sau sãpare.Echipamentul de încãrcare oferã nunumai putere ši control, comparativcu alte utilaje, dar ši abilitatea de asusøine o gamã întreagã de ataša -men te: mãturi, mixere, lamã de zã -padã etc. Echipamentul de exca va re

cu performanøa lui de mon strea zã pu -tere ši control. Asigurã un su port ide -al pentru ciocane hidraulice, fo re ze,freze de asfalt, plãci vibrante. Încãrcãtoarele reprezintã o clasã apar -te, fiind mereu pregãtite pentru oriceintervenøie: construcøii civile ši in dus -triale, reciclare, minerit, con s truc øii dedrumuri, transport, infrastruc turã, ali -

men tare, energie. Încãrcã toa re le auo tehnologie modernã de ac øionare,un sistem cinematic de ex cepøie, iaroperarea simplã sprijinã šo ferul înobøinerea celor mai bune rezultate.În urma acestei tehnologii se obøin oserie de avantaje: ca pa ci tate ridicatãde transport, operare precisã ši o înãl -øime de basculare mai mare.

A D V E R T O R I A L

În martie 2007 am lansat oferta Powertek Company „Închirieri utilaje de construcøii”, iarastãzi, la doi ani de la acest eveniment, ne bucurãm sã vã aducem la aceeaši valoare ogamã mult mai diversificatã de utilaje. timp de doi ani de zile, utilajele comercializatede Grupului Powertek au avut un real succes, iar implicarea directã pe piaøa închirieriide utilaje de construcøii ne-a fãcut sã înøelegem mai bine nevoile clienøilor noštri ši sã leacordãm mereu cea mai avantajoasã soluøie pentru afacerea lor.

Powertek ComPanyînchiriazã putere în mišcare

12 Revista de Unelte ši Echipamente n mai 2010


Pentru o muncã sigurã ši rapidã, šo -ferul are utilajul întotdeauna sub con -trol: direcøie articulatã centralã, osiespate pendulatã, tracøiune pe toateroøile ši o gardã la sol generoasã.Toate fac diferenøa dintre per for man øãši înalta performanøã. Încãrcãtorul estesigur ši productiv: operare sim plã šiprecisã prin intermediul unei singuremanete de operare. Sis te mul eco no -mic „Constant Power” pen tru motoarecu patru ši šase ci lin dri de la Cumminsši Perkins oferã rezerve enorme depu tere pentru ope raøiuni de lucru efi -ciente. Datoritã motorului montat trans -versal, utilajul lucreazã mai eficient šiconsumã mai puøin carburant. Sis te -mul hi dra u lic face ca mišcãrile de di -rec øionare ši de lucru sã fie executateušor ši asigurã rapiditate în disponi bi -litatea de lucru a utilajului.

Excavatoarele pe šenile aduc efi ci -en øã la locul de muncã. Consumulmic de combustibil ši componentelece necesitã doar minimum de efortde întreøinere reduc costurile de o -pe rare. În cazul acestor tipuri de ex -cavatoare, principala particu la ri ta teeste Automatic IDLE - trecerea au to -matã a motorului în sistem relanti încazul în care se face o pauzã în tim -pul lucrului mai mult de 6 secun de.Excavatoarele se remarcã prin pu -tere excelentã de sãpare, capa ci tatemare de ridicare, control de pre cizieîn toate ciclurile de lucru, emisie re -du sã de zgomote, cabinã cu o vizi -bilitate la 360 grade.

Soluøia Genie, pentru orice aplicaøieDin gama extrem de complexã pecare producãtorul Genie o pune la

dis poziøia clienøilor, departamentulnos tru specializat în închirieri a fãcuto se lec øie specialã pentru piaøa dinRomânia. Echipamentele Genie ofe -rite spre închiriere de PowertekCompany se adapteazã oricãrei apli -caøii, atât la nivelul construcøiilor ci -vile, cât ši in dustriale.

Încãrcãtoare telescopice(telehandlere)Echipamentele din oferta noastrã auînãløimi maxime de ridicare de 13-17 mši o capacitate maximã de ridicarede 4 tone. Dotate cu tracøiune pe 4 roøi,trei moduri de direcøie, control ušorprin joystick ši cu o ofertã bogatã deatašamente, telehandlerele Geniefac faøã oricãrei activitãøi ce pre su pu -ne ridicarea, manipularea ši pozi øio -narea de mãrfuri.

Revista de Unelte ši Echipamente n mai 2010 13

Braøe telescopice articulate

Pot ridica greutãøi de pânã la 230 kg

ši ajung la înãløimi de 17 m. Braøeletelescopice în formã de „Z” de laGenie dau dovadã de o foarte bunãversatilitate.

Platforme Scissor Lift

Powertek Company va oferã spre în -chiriere platforme cu o capacitate deri dicare de pânã la 680 kg, ce se

înal øã pânã la 15 m. Beneficiind de oexperienøã de peste 30 ani, platfor -me le Scissor Lift Genie sunt robusteši pot lucra în spaøii înguste. Plat for -ma este extensibilã, iar mecanismulelectric de ridicare e foarte silenøios.

O ofertã de prima clasã – un par -

tener de prima clasã

Echipa Genie se mândrešte cu ca li -ta tea ši soluøiile inovatoare. Pentru

Genie, conceptul de „a ridica oameni

ši materiale tot mai sus” se extindedincolo de echipamentele produse.

Conceptul reflectã spiritul de par te -ne riat sub influenøa cãruia se des fã -šoa rã fiecare acøiune a companiei.Genie este un producãtor globalaflat în legãturã directã cu clienøii sãi. Cei de la Genie afirmã: „Pregãtirea ši

dedicarea angajaøilor noštri sunt pro -

dusele noastre cele mai valoroase,

iar clienøii sunt motivaøia cea mai de

preø”. Una din politicile centrale alecompaniei se orienteazã cãtre im -ple mentarea tehnologiilor ecologiceši producerea unor echipamente ne -dãunãtoare mediului înconjurãtor.

Feedback-ul venit direct de la clientstã la baza dezvoltãrii noilor produseušor de manevrat, ce respectã stan -dardele internaøionale ši conferã celmai avantajos raport valoare/cost. Powertek îøi aduce utilajul necesar încel mai scurt timp posibil, în oricecolø al øãrii. Reøeaua noastrã de în chi -rieri are reprezentanøe în Timišoara,Cluj-Napoca, Constanøa, Craiova,Galaøi, Iaši ši Tg.-Mureš. Echipa men -tele oferite acum de PowertekCompany vã sunt puse la dispoziøieîmpreunã cu un deservent, iar echi -pa noastrã este formatã numai dinoperatori profesioništi. Condiøiile deînchiriere sunt foarte flexibile ši vin înîntâmpinarea clienøilor, înlesnindu-leaccesul la toate echipamentelePowertek pentru închiriere, precum šicrešterea rentabilitãøii. În perioada 11-15 mai, toøi cei care au vizitat standulPowertek „Platforma 46 din cadrulTârgului Construct Expo Utilaje dinComplexul Expoziøional Romexpo„au beneficiat de preøuri promo øio -nale la închirierea oricãrui utilaj dinparcul nostru de echipamente. n



E V E N I M E N T

Stunt Riders au uimit din nou

asistenøa. Echipa de moto ci -

clišti Case a pus în scenã ši

anul acesta un circuit în care ši-au

tes tat agilitatea ši talentul în faøa vizi -

tatorilor. Zborurile, sãriturile ši balan -

sã rile dintr-un utilaj în altul au fost

deliciul spectatorilor. Motocicletele nu

doar cã au fãcut slalom ši sãrituri prin -

tre utilaje, dar au “colaborat” îndea -

proa pe cu miniexcavatorul CX22B, cu

mi niîncãrcãtorul multifuncøional 445CT,

cu încãrcãtorul frontal 121E, dar ši cu

ve detele care manevreazã sarcini la

înãløime, cum ar fi încãrcãtorul teles -

co pic TX170, noile excavatoare CX210B

MH SL ši CX240B MH. Acompaniaøi

de un fundal cu “muzicã live” ši un

uluitor display electronic pe care a

fost proiectat spectacolul, echipa de

cascadori Case a reušit sã tre zeas -

cã curiozitatea celor prezenøi la stand,

oferind adrenalinã la maxim. Ei au

evo luat la intervale bine stabilite pe

parcursul celor câteva zile de târg.

Experienøa din anii anteriori s-a re -

pe tat, unii dintre clienøii ajungând

chiar mai devreme, deoarece štiau

cã le va fi greu sã prindã un loc bun

în picioare pentru a vedea cât mai

de aproape aceste performanøe in -

credibile.

Câštigã o excursie la Paris

Odatã cu lansarea unei noi game

de buldozere Case ši prima ocazie

pentru clienøi de a vedea puter ni ce -

le ši impunãtoarele 1650L ši 1150K,

participanøii au avut ši extraordinara

šansã de a câštiga o excursie la

16

CASE ŠtiE Cum Sã AtrAgãclienøii la Bauma


La Bauma 2010, standul Case a constituit ši anul acesta unul dintre punctele de

atracøie pentru vizitatorii celui mai mare târg de utilaje pentru construcøii. Nici de

aceastã datã Bauma 2010 nu a coborât štacheta, în cadrul acestuia reunindu-se

cele mai de seamã companii cu renume mondial. Ši de aceastã datã, Case

Construction Equipment a organizat la standul sãu un spectacol de zile mari pentru

muløimea prezentã, ši anume un circuit de motociclete de teren, care ši-au turat

motoarele în jurul celor mai noi ši performante utilaje CASE, spectatorii având šansa

sã câštige o excursie la noul centru pentru clienøi de la Paris unde vor putea testa

noile buldozere Case.

E V E N I M E N T

centrul de clienøi din Paris, Franøa,

undevorputeaefectuauntestdrive

cuacesteperformanøeutilaje.

Concursul a oferit šansa ca douã

dintrepersoanelecevorfiselecøio-

natesã-šipetreacãdouãzilelanoul

centruCasedestinatclienøilor,cupo-

sibilitateaparticipãriilorlaoseriede

demonstraøiišitestãrideneegalat,a-

vând inclusiv oportunitatea de a ve-

deašipunelamuncãnoilebuldozere.

Noul centru din Franøa s-a bucurat

deja de un succes incredibil dupã

lansareadeacumunan,foartemuløi

clienøidinîntreagaEuropãalegând

dejasãpetreacãlaPariscâtevazile

cu Case. Spaøiul special amenajat

oferãpatruzonededicatetestãrilor,

permiøândclienøilorsãîncercetoatã

gamadeutilajeCase,pentruagãsi

soluøiacesepotriveštecelmaibine

cerinøeloracestora.


O gamã completã

Pe display-urile de la stand au fostpro iectate nu numai noile buldozereCase, ci ši o serie de utilaje din ga -ma de produse Case. În centrul a -ten øiei s-au aflat, de asemenea, uti -lajele spe cial dedicate demolãrii ši re -ci clãrii ma terialelor, precum ši cele ceser vesc operaøiunilor de exca va re.Din tre toate acestea s-au remar catCX470 B HRD ši CX 290 B, ve ni te sãcompleteze decorul deja im pu nãtor.Totodatã, printre piesele de re zis ten -øã s-au aflat ši încãrcãtorul frontal821 E, dotat cu un joystick opøionalpentru direcøie, alãturi de modelul1221E, un alt încãrcãtor frontal foarteapreciat. Echipamentele de reabili -ta re ši construcøie drumuri nu au fostnici ele uitate, astfel cã au fost pre -zen te ši excavatoarele pe pneuri WX95,WX145 ši WX185, alãturi de exca va -torul pe šenile CX 135SR completaccesorizat.

De asemenea, miniexcavatoarele

CX17B ši CX50B au oferit vizita to -rilor oportunitatea de a fi testate, întimp ce miniîncãrcãtorul frontal 420

Seria 3 a demonstrat ce poate faceun utilaj complet. Nelipsit de la a -ceastã expoziøie a fost ši buldoex -ca vatorul Case 580SR Seria 3. Vi zi -ta torii standului Case au putut sãcon sulte specialištii în utilaje din în -

trea ga lume pentru a gãsi soluøii lacerinøele lor pentru echipamentelede construcøii. Susøinut financiar decãtre CNH Capital, cât ši de o re øeade dealeri cu experienøã, stan dulCase oferã întotdeauna soluøii com -plete pentru cei care se ocupã deconstrucøii industriale, civile ši de in -frastructurã. n

E V E N I M E N T


Principalele caracteristici aleno ului site www.rbauction.cominclud:

• Inventarul licitaøiilor curente ši al e -chipamentelor în 21 de limbi;• Rezultatele licitaøiilor în 14 limbistrãine ši imagini cu echipamenteledisponibile;• Licitaøii online, live, în 7 limbi strãine;• Sumele licitate online ši rezultatelelicitaøiei în moneda preferatã;• Sistem consolidat de cãutare: e le -mentele sunt gãsite dupã marcã, mo -del, detalii despre licitaøie, numãr delot sau numãr de serie;• Imagini ale echipamentelor la o re -zoluøie foarte bunã; • Posibilitatea comparãrii instrumen -telor: în funcøie de marcã, model, uti -li zare, specificaøii ši licitaøii;• Servicii de cont perfect funcøionaleîn 14 limbi strãine, posibilitatea sal vã -rii cãutãrilor, o listã personalã a pa gi -ni lor urmãrite ši alerte de e-mail per -so nalizate.

„Sunt foarte bucuros cã website-ulRitchie Bros. va apãrea în curând šiîn limba greacã”, afirma TimoleonPapadakis din Tripoli (Grecia), carenu vorbešte englezã ši care cum pã -rã echipamente la licitaøiile RitchieBros. încã din 2003. „Posibilitatea decãutare a echipamentelor în limbagrea cã va fi oportunã pentru toøiclien øii din Grecia ši, probabil, cã nu -mãrul acestora va crešte. Va fi multmai ušor sã facem afaceri cu RitchieBros. Sper cã au în plan realizareaunor licitaøii în Grecia în viitorul apro -piat.”Având sediul în Vancouver (Canada),Ritchie Bros. are 40 de site-uri delicitaøie în 10 øãri ši mai mult de620.000 de clienøi în peste 200 deøãri. Compania a vândut în 2009apro ximativ 283.000 de loturi la pes -te 325 de licitaøii publice, fãrã rezervela nivel mondial. În fiecare an, site-ulwww.rbauction.com are milioane devizitatori unici care vor sã afle infor ma -

øii despre echipamente, despre vii toa -rele licitaøii, despre preøul de vân za re lalicitaøiile recente ši multe alte no utãøi.Unul din trei ofertanøi la lici ta øiile RitchieBros. participã la licitaøii în direct ši întimp real pe www.rbauction.com.„Servim o piaøã globalã de cumpã -rã tori ši vânzãtori de echipamente;sco pul nostru este sã furnizãm cât maimulte informaøii ši servicii posi bi le înpropria lor limbã”, susøine StephenBranch, viceprešedinte Ritchie Bros.„Acest site este un instrument pu ter -nic pentru utilizatorii de echi pamen -te. Clienøii noštri au reušit sã gãseas -cã mereu la licitaøiile noastre echi pa -mentele de care au avut nevoie;acum, ei au acces la informaøii înpro pria lor limbã, astfel încât pot luade cizii de cumpãrare în cunoštinøãde cauzã. În acelaši timp, prinwww.rbauction.com ofertanøii vorbeneficia de o expunere crescutã šivor avea parte de o audienøã globalãmult mai mare la licitaøii.”


Pe 20 aprilie 2010, Ritchie Bros., lider mondial de echipamente grele, a lansat laexpoziøia Bauma din München primul website cu cãutare în 21 de limbi(www.rbauction.com). Milioane de vizitatori unici folosesc anual website-ul Ritchie Bros.pentru cumpãrarea de echipamente, în anul 2009 obøinându-se 830 milioane de dolaridin vânzãrile online. site-ul www.rbauction.com oferã cel mai mare inventar alechipamentelor utilizate, cea mai mare bazã de date a licitaøiilor fãcute ši specificaøiileechipamentelor, dar ši mai multe caracteristici în mai multe limbi decât oferã orice altsite de licitaøie de echipamente.

Ritchie BRos. lanseazãprimul website pentru licitareaechipamentelor grele



Dl. Branch a continuat: „Compania

noastrã are o istorie lungã de ino va -

re, de la lansarea licitaøiilor de echi -

pamente la introducerea posibilitãøii

de licitare online în timp real ši pânã

la realizarea website-ului multiling -

vis tic de echipamente. Suntem con -

vinši cã ši clienøii noštri vor fi la fel de în -

cântaøi ca ši noi de www.rbauction.com

ši ašteptãm cu nerãbdare sã urãm

bun venit vizitatorilor din întreaga lu -

me pe site-ul ši la licitaøiile noastre.”

Pe scurt despre site-ulwww.rbauction.com:• Inventar al echipamentelor curenteîn 21 de limbi;• Mai mult de 80 de licitaøii viitoare šipeste 3.000 de elemente listate în

prezent;• Rezultatele licitaøiilor în 14 limbi;• Peste 856.000 de elemente listateîn urma licitaøiilor, ce includ preøul devânzare de la Ritchie Bros. din ul ti -mele 24 de luni;• Limbi strãine disponibile: englezã,fran cezã nord-americanã, francezãeu ropeanã, spaniolã latino-ame ri ca -nã, spaniolã europeanã, germanã,ita lianã, portughezã, polonezã, ro mâ -nã, turcã, chinezã simplificatã, chi ne -zã tradiøionalã, japonezã, arabã,grea cã, rusã, indonezianã, coreeanã,thailandezã, vietnamezã.

Alte statistici desprewww.rbauction.com:• 29,6 milioane de cãutãri de echi -

pamente (2009);• 2,3 milioane de cãutãri ale re zul -tatelor licitaøiilor (2008);• În 2009 au fost cu 30% mai muløivizitatori unici decât în 2008;• Aproximativ 130.000 de oameni din196 de øãri au aprobare sã licitezepe www.rbauction.com;• 3,4 miliarde de dolari s-au obøinutîn urma vânzãrii de echipamente,prin intermediul licitaøiilor online, dela deschiderea în 2002 a acestuiser viciu de cãtre Ritchie Bros. šipânã în prezent;• www.RitchieWiki.com este linkulcare îøi deschide cea mai mare bazãde date ce conøine specificaøii pen -tru mai mult de 11.300 de echi pa -men te diferite. n


Metoda de bazã constã înîmpingerea unor øevi de pro -tecøie ši excavare, în ace -

laši timp cu extragerea pãmântuluila suprafaøã, prin intermediul unuicap de forare ši al unui šnec. Capulrotativ de forare dislocã terenul, iarmelcul evacueazã materialul (fig. 1,documentare [3]) pe mãsurã ce tu -bu rile sunt împinse în foraj. Metodapoate fi aplicatã în douã variante:• varianta cu tub din oøel, cu o gro -

sime de minimum 4 mm, care se com -portã ca un tub de protecøie rãmas înamplasament (la terminarea opera -øiei, melcii fiind retraši, conducta rã -mâne curatã);• varianta tub cu melc, tronsonate, lacare, dupã forarea gãurii, se re cu pe -reazã tubul cu melc ši se introductuburile, care reprezintã conductade finitivã, din ceramicã, beton, PVC,fontã etc.În prima variantã, øevile metalice exe -cutate din tronsoane sunt asamblatepe loc, prin sudare, pe mãsurã ce fo ra -jul avanseazã (fig. 2, do cu men tare [15]).Foreza orizontalã cu burghiu este unechipament tehnologic relativ sim -plu, acøionat, de cele mai multe ori, hi -draulic (fig. 3, documentare [4] ši [14]).

Metoda forãrii orizontale utilizând foreze cu burghiu este ovariantã de lucru fãrã sãpãturi deschise. Aceastãtehnologie permite montarea conductelor subterane, subobstacole naturale (râuri, iazuri, parcuri etc.) sau artificiale

(drumuri ši autostrãzi, intersecøii, canale, cãi ferate, clãdiri etc.), indiferent de naturaterenului. Comparativ cu montajul tradiøional, în sãpãturã, cheltuielile cu echipamentele,transportul materialelor ši personalul sunt reduse la minimum. Pasarelele, materialelede umpluturã, compactarea, refacerea šoselelor, trotuarelor nu mai sunt necesare.

M E G A T E H N I C

Forezele orizontale cu burghiuProf. univ. dr. ing. Gh. P. ZAFIUUniversitatea Tehnicã deConstrucøii Bucurešti Catedra Mašini de Construcøii


Fig. 2

Fig. 1

În principiu, foreza orizontalã se com -pune din urmãtoarele pãrøi prin ci -pale: capul de forare (burghiul), mel -cul de evacuare (šurubul fãrã sfâršit),šasiul (cãruciorul) mašinii, meca nis -mul de rotire a burghiului ši a mel cu -lui, mecanismul de avans ši sistemulde comenzi. Aceasta funcøioneazãdupã metoda forajului rotativ uscat,prin rotirea ši avansul liniar al bur ghi -u lui, care dislocã ši împinge pã mân -tul forat spre melcul de evacuare.Caracteristicile tehnice principale aleunor astfel de foreze orizontale cubur ghiu sunt prezentate în tabelul 1,documentare [4].Mecanismul de rotire poate dezvoltaun cuplu de 500...100 000 Nm ši secompune dintr-un motor hidraulic ceantreneazã melcul, prevãzut la par -tea frontalã cu capul de forare, prinintermediul unui reductor. Motorul šireductorul sunt fixate pe un cãrucior(sanie de foraj) care culiseazã pepro filele longitudinale ale cadrului de

ghidare. Tot pe cãrucior este fixat šiinelul împingãtor prin care se trans -mi te mišcarea de avans a tubului deprotecøie. Mecanismul de avans al burghiului

ši al tubului are, de regulã, doi cilindrihidraulici ale cãror tije sunt fixate lacãrucior, iar corpurile se sprijinã pecadrul de ghidare prin intermediulunui dispozitiv de blocare.

M E G A T E H N I C

Fig. 3


Avansul se face simultan prin ac øi u -

nea acestor cilindri hidraulici. Existã

ši foreze la care avansul este realizat

cu un singur cilindru hidraulic sau

chiar cu trei.

Supravegherea ši comanda func øio -

nãrii forezei se fac prin intermediul

unui pupitru de comandã, din lateral

(fig. 4, documentare [7]) sau de pe

un scaun dispus pe cãrucior (fig. 5,

do cumentare [15]).

Cadrul de ghidare este construit din

profile metalice, fiind prevãzut cu gã -

uri ši boløuri de fixare la teren, asi gu -

rându-i-se astfel o bunã stabilitate.

Capul de forare are rolul de a disloca

pãmântul ši de a ušura pãtrunderea

ši centrarea melcului. Capetele de

forare diferã între ele în funcøie de

na tura terenului forat, materialul din

care sunt construite ši tehnologia de

fabricaøie folositã de firma con struc -

toare. Cele mai utilizate tipuri sunt

capetele elicoidale cu cap daltã sau

bifurcat, cele cu cap bifurcat fiind re -

co mandate mai ales la diametre

mari (peste 600 mm). Principalele or -

gane tãietoare ale capului sunt cu -

øitele, ale cãror dimensiuni ši forme

influenøeazã eficacitatea procesului

de tãiere. Se pot utiliza trei tipuri de

forme de cuøite (fig. 6, documentare

[16]), ši anume: cuøite cu tãiš drept,

cuøite prevãzute cu dinøi ši cuøite cu

tãiš discontinuu, tip daltã. Adaptarea

capului de tãiere la caracteristicile te -

renului trebuie sã øinã cont de re co -

mandãrile urmãtoare:

• cuøitele cu tãiš drept se folosesc

pentru terenuri mijlocii ši ušoare, re -

lativ omogene (terenuri moi);

• cuøitele cu dinøi din carburi se folo -

sesc pentru terenuri mai grele ši ne -

o mogene (terenuri dure);

• cuøitele cu tãiš discontinuu din car -

buri, tip daltã, se folosesc pentru tere -

nuri grele, neomogene ši în condiøii

Fig. 4

Fig. 5

M E G A T E H N I C


de lucru dificile (terenuri abrazive).

Melcul, cu sau fãrã injecøie, este pre -

vãzut cu elice din bandã continuã,

groasã de 4...16 mm, se compune

din tronsoane cu lungimi de 1...3 m ši

diametre de 30...1580 mm (fig. 7a, do -

cumentare [4]), ušor de cuplat între

ele cu hexagon 32...180 (fig. 7b [14])

ši are capul de forare montat la tron -

sonul de capãt. Prin adãugarea unui

anumit numãr de tronsoane se poa -

te asigura lungimea de forare doritã.

Procesul de lucru al forezelor orizon -

tale cu burghiu se desfãšoarã dupã

cum urmeazã [2]:

Capul de forare pãtrunde primul în

pã mânt, executând gaura pentru tre -

cerea arborelui burghiului, dupã care

procesul de lucru poate fi împãrøit în

urmãtoarele faze: tãierea straturilor

sub øiri de pãmânt de cãtre cuøitele

burghiului, împingerea pãmântului

tã iat ši sfãrâmat pe suprafaøa spi re -

lor melcului ši aruncarea pãmântului

de pe melc în exterior. Pãmântul tãiat

este antrenat în mišcarea de rotaøie,

datoritã forøelor de frecare dintre el ši

suprafaøa elicelor melcului, precum

ši înclinãrii acestei suprafeøe faøã de

planul vertical. Sub acøiunea forøei

centrifuge, particulele de pãmânt, ro -

tindu-se împreunã cu melcul, sunt

presate pe peretele tubajului, ceea

ce duce la apariøia unor forøe de

frecare care frâneazã rotirea pã mân -

tului, favorizând alunecarea lui înain -

te. Fenomenul se petrece în acelaši

mod în care se deplaseazã axial o

piuliøã împiedicatã sã se roteascã

atunci când se rotešte melcul. La fie -

care rotaøie a capului de forare, pã -

mântul este deplasat de elicea mel -

cului pe o distanøã egalã cu pa sul

elicei. Astfel, pãmântul cuprins între

spirele melcului se deplaseazã prin

alunecare în lungul øevii.

Pentru acøionare sunt folosite cen tra -

le hidraulice independente, antre na -

te cu motoare termice (fig. 8, docu -

men tare [4]). Fiecare forezã este de -

servitã de o centralã bine precizatã,

ceea ce permite o exploatare maxi -

malã a performanøelor sale.

Fig. 6

Fig. 7

Fig. 8

M E G A T E H N I C


Caracteristiciletehniceprincipaleale

centralelorhidraulice,folositepentru

alimentarea forezelor din tabelul 1,

suntprezentateîntabelul 2,documen-

tare[4].Comanda„Load Sensing”, de

serie,diminueazãuzurapompeišia

motorului. Aceasta adapteazã con-

tinuuperformanøelegrupuluihidrau-

liclasolicitãriledeterminatederezis-

tenøelelasãpare.Ansamblulcentra-

lelor hidraulice sunt produse con-

formnormelorprivindemisiiledeno-

xe (înprincipalzgomot),ceeace le

permitesãfieutilizatefãrãprobleme

înmediulurban.Rezervorulhidraulic

ši rãcitorul sunt concepute pentru

eficacitatea schimbului de cãldurã

astfelîncâtuleiulhidraulicsãfietotdea-

unalatemperaturašivâscozitateaco-

respunzãtoare. Sistemul electronic

demonitorizareafuncøionãriisupra-

vegheazã în permanenøã nivelurile

uleiului, temperaturii ši lichidului de

rãcire.

Existãšimašinideforatlacarecen-

tralahidraulicãnuesteindependen-

tã,ciestemontatãpešasiulmašinii,

formând un ansamblu cu aceasta

(fig. 9,documentare[15]).

Forajele orizontale, astfel executate,

potaveadiametrecuprinseîntre150

ši1400mm šilungimide30...100m.

M E G A T E H N I C


Fig. 9

Echipamentele moderne de forare

cu melc posedã, în general, urmã -

toa rele facilitãøi tehnologice:

• reglarea vitezei de avansare;

• reglarea vitezei de rotaøie;

• reglarea forøei de apãsare;

• posibilitatea de schimbare a sen -

sului de rotire (stânga/dreapta);

• reglarea melcului în raport cu tu bul;

• reglarea tubului în batiul forezei;

• posibilitatea de injectare a apei sau

a aerului.

Etapele de punere în lucrare a con -

ductelor prin forarea orizontalã cu

tub de protecøie sunt urmãtoarele:

• reglarea adâncimii puøului de lucru

la aproximativ 30 cm în raport cu ge -

neratoarea inferioarã a øevii din oøel;

aceastã adâncime permite efec tua -

rea reglajului în înãløime ši asigu ra -

rea controlului acesteia pe mai de -

parte, realizarea sudurii la partea in -

fe rioarã a øevii ši depozitarea pro vi -

zo rie a pãmântului extras;

• punerea pe poziøie a forezei în pu -

øul de lucru;

• calarea, respectiv reglarea axialã ši

transversalã;

• punerea la poziøie pe forezã a pri -

mului tronson de øeavã (maximum 6

m lungime) având la interior melcul

de evacuare; controlul ši reglarea

po ziøiei acestuia;

• montarea în faøa melcului a capu -

lui de forare ales în concordanøã cu

tipul terenului;

• împingerea primului tub simultan

cu evacuarea materialului;

• punerea la poziøie a celui de-al

doilea tub; controlul, alinierea ši

reglarea poziøiei acestuia;

• sudarea celui de-al doilea tub în

continuarea primului;

• împingerea celui de-al doilea tub;

• operaøiunile se repetã de câte ori

este necesar, pânã la împingerea

ultimului tronson;

• extragerea melcului; se verificã da -

cã tubul este curat;

• tãierea la dimensiunea doritã a ul -

timului tronson de tub;

• ridicarea forezei.

Pentru asigurarea preciziei, pe par -

cursul desfãšurãrii lucrãrilor se vor

lua urmãtoarele mãsuri:

• pichetarea extremitãøilor forajului;

• realizarea unor lucrãri de nivelment

cu luneta; definirea profilului ši

calculul pantei;

• reglarea fundului puøului de lan sa -

re a forezei în aliniament ši în pantã;

• calarea forezei: jos pe reazeme, în

spatele cadrului de împingere ši pe

laterale; calarea în trei dimensiuni

permite menøinerea totalã a forezei

în timpul lucrului ši limitarea la ma -

ximum a corecøiilor în timpul forãrii;

• controlul permanent al calãrii ši al

reglajului ansamblului forezã-tub, în

timpul forãrii primului tronson de tub,

deoarece acesta servešte pentru

ghidarea urmãtoarelor tronsoane;

• alinierea fiecãrui tub cu pre ce den -

tul ši legarea acestora prin sudare;

• dupã retragerea melcilor se face

con trolul vizual al interiorului con -

ductei, care trebuie sã fie curat.

Sistemele opøionale permit controlul

direcøiei forajului. Pentru aceasta se

folosešte un sistem optic (OEN –

„optique électronique de navigation”,

fig. 10, documentare [14]) ši un capãt

orientabil al burghiului (fig. 11, do cu -

mentare [14]; 1 – cap mobil, 2 – mini -

ci lindri hidraulici, 3 – nivelã elec tro ni -

cã, 4 – legaturã tub din oøel/cap ori -

en tabil al burghiului, 5 – calea de ali -

men tare electricã ši hidraulicã,

Fig. 10

Fig. 11

M E G A T E H N I C


6 – forezã orizontalã, 7 – troliu pentru

fur tunul hidraulic, 8 – centralã hi dra -

u licã, 9 – monitor, 10 – troliu pentru

ca blul electric).

Existã ši posibilitatea de forare ori -

zon talã cu melc fãrã tub de pro tec -

øie. Acest sistem este utilizat de cele

mai mici foreze (fig. 12, documentare

[12]) destinate subtraversãrilor pe lun -

gimi reduse ale forajelor (10...15 m) ši

pentru diametre de 115…250 mm.

Aceastã forezã este antrenatã de un

motor termic de 5 CP (3,676 kW) sau

electric de 2,2 kW, direct, printr-o trans -

misie mecanicã. La prãjinile de fora -

re cu diametrul de pânã la 250 mm

se poate utiliza avansul manual, fãrã

efort deosebit. Astfel, nu existã peri -

colul de a greši; în plus, operatorul

simte dacã se atinge capul de forare

de alte utilitãøi, eliminându-se pro du -

cerea unor eventuale pagube.

Procesul tehnologic se desfãšoarã

în douã etape:

• prima etapã constã în forarea gã -

u rii ši evacuarea pãmântului rezultat;

• a doua etapã presupune extrage -

rea tronsoanelor de melc dupã finali -

za rea forãrii.

Prima etapã se compune, în acest caz

[12], din urmãtoarele activitãøi (fig. 13):

• executarea puøului de lucru, care

trebuie sã aibã minimum 2,5 m lun -

gime ši 0,6 m lãøime, ši ašezarea pe

poziøie a šinei de ghidare;

• fixarea šinei de ghidare cu ajutorul

cuiului de fixare, bãtut prin orificiul

aflat pe aceasta;

• montarea pe mandrinã a primului

tronson al melcului de forare;

• reglarea unghiului de înclinare a mel -

cului de forare, cu ajutorul nivelei;

• pornirea motorului ši apãsarea ac -

celeraøiei, ceea ce produce rotirea

spre dreapta a burghiului;

• fixarea, în šina de ghidare, a ca pu -

lui barei pentru avans ši deter mi na -

rea avansului primului tronson, prin îm -

pingerea treptatã a barei spre înainte;

• decuplarea primului tronson de la

mandrina mašinii ši tragerea în

spate a forezei;

• evacuarea din puø a pãmântul

adunat în urma forãrii primului tron -

son;

• montarea urmãtorului tronson de

melc, între cel aflat în foraj ši man -

drinã;

Fig. 12

Fig. 13

M E G A T E H N I C


• reluarea procesului de forare ši re -petarea activitãøilor pânã la iešireacapului de forare în puøul de sosire.Montarea primului tronson al mel cu -lui de forare se poate face cu aju to -rul unor piuliøe tip fluture, în vedereaunei demontãri ulterioare mai ušoa -re. La celelalte legãturi, dintre tron -soa nele de melc ši dintre capul deforare ši melc, este obligatorie utili za -rea piuliøelor normale ši a šaibelorde siguranøã (tip grover), pentru a nuse dešuruba sub pãmânt.În etapa a doua, derularea ope ra -øiunilor se desfãšoarã în sens invers,în vederea recuperãrii tronsoanelorde melc, dupã cum urmeazã:• se reduce turaøia mašinii;• se agaøã bara pentru avans în câr -lig, dupã care se trage treptat ma -šina în spate, pânã la ieširea din foraja ultimului tronson de melc montat;• se demonteazã tronsonul extras,

aflat între mandrina mašinii ši melculrãmas încã în pãmânt;• se scoate tronsonul demontat din

puø, dupã care se conecteazã ma ši -na la melcul rãmas în pãmânt;• se continuã extragerea cu turaøie

redusã, trãgând mašina cu ajutorulbarei de avans;• se repetã procesul pânã la extra -

ge rea din pãmânt a tuturor tron soa -nelor de melc.Metoda forãrii orizontale cu frezemelc, fãrã sãpãturã deschisã, evitãorice slãbire a terenului ši distru ge -rea prin tãierea, demolarea sau de -montarea amenajãrilor existente lasuprafaøã (sistemele rutiere, pistelevelo sau pietonale, spaøiile verzi saucãile ferate). Adâncimea minimã re -co mandatã pentru aplicarea acesteimetode este de 1,2 m. Se evitã oricestânjenire a circulaøiei, zgomotele šipoluãrile diverse. Nu apar problemesuplimentare cu circulaøia rutierã, cu

zgomotul ši poluarea datorate echi -pamentelor tehnologice de šantier.Nu prezintã niciun pericol pentru de -ranjarea reøelelor subterane exis ten -te, deoarece forajul se efectueazã cuprecizie. La executarea lucrãrilor înve cinãtatea unor reøele existente tre -buie sã se respecte distanøa de si -gu ranøã, mãsuratã între generatoare,dintre traiectoria prevãzutã ši lucra -rea existentã (tabelul 3, docu men -tare [6]). Aceste distanøe sunt valabileši în cazul traseelor paralele. De re -gulã, echipamentul tehnologic co res -punzãtor acestei metode se com pu -ne din: foreza orizontalã cu burghiu,centrala hidraulicã de acøionare šicadrul cu šina de ghidare.Aceastã metodã poate fi, comparativcu sãpãturile deschise, o alternativãavantajoasã pentru branšamente šipentru evacuarea apelor uzate în te -renuri accidentate. n

BIBLIOGRAFIE

1. Stein D., Möllers K., Bielecki R.,Microtunnelling Installation and

Renewal of Nonman-Size Supply

and Sewage Lines by the

Trenchless Construction Method,

Verlag für Architektur und tehische

Wissenschaften, Berlin, 19892. Šoimušan, V., Forarea orizontalã

cu burghiu. Baze teoretice, EdituraCONSPRESS, Bucurešti 1998 3. * * * Accurate boring Systems,documentare http://forages.tracto-technik.fr, format PDF 4. * * * Forage horizontal,documentare EMUDS+STAUDINGER,format PDF, 20095. * * * Le forage horizontal,documentare http://www.smce-forage.fr, format PDF6. * * * Travaux à proximité des

réseaux, proposition FSTT de fiches

“Travaux Sans Tranchée”, Guidetechnique, 20097. * * * Palplanches. Fonçage

horizontal. Rabattement de nappe,documentaøie Travauxd’Epuisement et de Consolidationdes Sols (TECS)8. * * * http://www.cala.ro/tehno lo -gia_dich_witch.php 9. * * * http://www.foraj-orizontal.ro 10. * * * http://www.georom.ro 11. * * * http://www.netavoo.com 12. * * * http://www.starwest.ro,http://www.eurokomax.hu 13. * * * http://www.terplein.fr/fo ra -ge_horizontal.html 14. * * * http://www.verbaperfo ra -tor.fr/ma teriel/outils.html 15. * * * http://www.bohrtec.de 16. * * * http://www.wi -kco.com/pngo au gers.html

M E G A T E H N I C


De aceea M2500 este o staøierobustã, extrem de rezistentã,ušor de transportat, instalat ši

utilizat. Timpul alocat în tre øinerii esteredus ca urmare a de sig nului careasigurã un acces rapid ši ušor lapiesele de uzurã ši la con su ma bile.M2500 a fost construitã pen tru aproduce o emisie minimã de carbonši pentru a asigura în acelaši timp uncost redus pentru utilizator – acøio -natã electric, fãrã schimburi de ulei,

fãrã motorinã, FÃRÃ PROBLEME!

Fiecare parte componentã a staøieiM2500 poate fi personalizatã în func -øie de tipul aplicaøiei, pentru asigu ra -rea performanøelor solicitate. Poatespãla ši sorta cu precizie pânã la 4dimensiuni de agregate (sorturi) si -multan, toate tipurile de site putând fischimbate cu un minim timp de in sta -lare. În acelaši timp, designul M2500permite integrarea modulului de sor -

tare nisip cu hidrociclon ši site de se -catoare EvoWash. Integrarea acestuimodul permite producerea a 1 sau 2di mensiuni de nisip cu toate faci litã -øile EvoWash: fãrã pierderi de nisipfin 63 µm, dimensiuni de nisip foarteprecise, nisip cu umiditate extrem descãzutã, hidrocicloane personalizateîn funcøie de solicitãri, site dese ca to arede înaltã frecvenøã, pompã de slamextrem de rezistentã la uzurã, toa teaces tea în standard.


M2500 este o staøie semimobilã compactã de sortare ši spãlare în care sunt perfect

integrate buncãrul de alimentare, sitele ši modulul de sortare ši desecare a nisipului.

M2500 a fost construitã având ca reper solicitãrile clienøilor care doreau o astfel de

staøie compactã semimobilã.

M2500 CDE IrlanDa – Staøie semimobilã de sortare ši spãlare a agregatelor


Modele disponibile

Existã câteva modele standard ale

staøiei M2500. Variante ale M2500,

al tele decât cele standard, sunt dis -

ponibile la cerere. Pentru detalii su -

pli mentare vã rugãm sã contactaøi

reprezentanøii IRCAT CO

Cu ce este diferitã staøia M2500

de alte staøii mobile ši spãlare?

Staøia M2500 a fost construitã spe -

cial pentru spãlarea agregatelor. A -

cest fapt reduce timpul de sta øio -

nare, previne modificarea acci den ta -

lã a parametrilor de spãlare ši per mi -

te în acelaši timp obøinerea a 4 sor -

turi: 1 nisip ši 3 agregate, 2 agregate

ši 2 nisip.

Cât de ušor se mutã M2500?

Extrem de ušor! M2500 poate fi pli a -

tã ši încãrcatã într-un trailer cu plat -

formã joasã. M2500 a fost construitã

pentru o rapidã punere în funcøiune,

drept urmare poate fi gata de lucru

în câteva ore. Aceastã caracteristicã

o face idealã pentru mutarea între

diferitele balastiere/cariere ale utili za -

to rului, mutarea depinzând de so li ci -

tãrile specifice apãrute.

Se pot modifica reglajele pentru

ob øi nerea diferitelor produse?

Da. Modificarea unui sort de agre ga -

te cu altul dorit se poate face rapid ši

ušor de o singurã persoanã, prin

schimbarea sitelor. Specifi ca øia/di men -

siunea nisipului se poate modifica

prin ajustarea parametrilor hidro ci clo -

nului; recomandãm ca un inginer de

service al CDE/IRCAT CO sã efec tu -

e ze ajustãrile respective pentru asi -

gu rarea unuie perioade minime de

în trerupere a lucrului ši, în acelaši

timp, pentru menøinerea unei ca pa -

citãøi maxime de nisip. n



Avantajele CDE:• Pliabile, pentru un transport mai ušor; • Întreaga staøie poate fi transportatã în 2 containere; • Instalare rapidã ši simplã: M2500 se asambleazã rapid la locul de lucru; • Precablatã complet; conectarea la sursele de apã ši electricitate este tot ceea ce trebuie fãcut; • Costuri reduse pentru utilizator: întreaga staøie are alimentare electricã; nu necesitã schimburi de ulei;nu necesitã combustibil;• Design care permite montarea diferitelor tipuri de site: poliuretan, cauciuc, metal; • Balustradã completã; cu respectarea tuturor condiøiilor de sãnãtate ši siguranøã.

Model Numãrul de sorturi obøinute

M2500Se pot obøine maximum 4 dimensiuni de

agregate/nisip

M2500-3 2 agregate ši 1 nisip (maxim 70 t/h de nisip)

M2500-42 sau 3 agregate ši 1 sau 2 dimensiuni de nisip

(maxim 70 t/h de nisip)

M2500-3x 2 agregate ši 1 nisip (maxim 120 t/h de nisip)

M2500-4x2 sau 3 agregate ši 1 sau 2 dimensiuni de nisip

(maxim 120 t/h de nisip)


33Revista de Unelte ši Echipamente n mai 2010

Caracteristici tehnice ši performanøe

Dimensiuni de transport (H)4,3 m x (L)20,1 m x (W)3,3 m

Dimensiuni de lucru 22 m (lungime) x 7.4 m (înãløime) x 18 m (lãøime)

Masa M2500-3 = 38 t M2500-4 = 42 t

Numãrul de punøi pentru sertare 2 punøi

Dimensiunea sitelor 5 m x 1,5m

Modelul sitelor P75

Unghiul de înclinare 150

Capacitatea de sortare - pânã la 200 t/h pentru site de poliuretan

– pânã la 250 t/h pentru site din plasã metalicã

Motor 15 kW

Material pentu site

- Site din plasã metalicã – Site din plasã metalicã cu lateralele sertarelor

placate cu poliuretan Isenmann – Cauciuc

– Poliuretan Isenmann

Numãrul de bare dotate cu duzepulverizatoare

7 bare cu duze pulverizatoare pe fiecare punte

Grilajul de presortare al buncãrului de alimentare

Lãøime 4250 mm

Înãløimea de încãrcare 3500 mm

Deschiderea între zãbrele 160 mm

Suprafaøa grilajului 3500 mm x 2500 mm

Unghiul de înclinare a grilajului 300

Buncãrul de alimentareModel MS Grade S275

Volum (m3) 9 m3

Banda de alimentareLãøimea benzii 1000 mm

Tipul benzii EP400 3 PLY 3 mm + 1,5 mm

Transmisia Motor cu cuplare directã & cutie de viteze

Cântar pe bandã (opøional)



Benzi lateraleModel Construcøie metalicã cu bandã de cauciuc

Lãøime bandã 650 mm

Tipul benzii EP400 3 PLY 3 mm + 1,5 mm

Unghiul de înclinare 200

Înãløimea de descãrcare 4800 mm

Capacitatea de stocare sub bandã 150 m³

Grilaj vibrator de presortare (opøional)Lãøime 4000 mm

Distanøa între zãbrele placa ambutisatã – 100 mm

Suprafaøa grilajului 3000 mm x 1700 mm

Unghiul de înclinare 0-150

AplicaøiiSortare primarã Spãlarea prafului de pe agregate

Reciclare Balastiere – nisip ši agregate

Puterea electricã solicitatãM2500 Model Baza -3 -4 -3x -4x

Puterea (kW) 42 79,2 98,2 104,2 130,2

Extras (Altele) Grilaj vibrator de presortare 22 kW

Alte caracteristici tehnice - M2500 EvoWash

M2500 Model -3 -4 -3x -4x

Capacitate 70 tph 70 tph 120 tph 120 tph

Debitul de apã solicitat MinimMaxim

m³

170 250

170 250

300 500

300 500

Tipul ciclonului 500 mm 625 mm

Numãrul de cicloane 1 no. 1 no. 1 no. 1 no.

Dimensiunea sitelor desecãtoare 1,8 m x 2,4 m

Înclinarea sitelor desecãtoare Ajustabilã 00-40

Tipul pompei de slamPompa de slam Warman, dimensionatã

corespunzãtor modelului de staøie

Motor 2 x 3,6 kW

E V E N I M E N T

Începând cu data de 19 aprilie 2010, cel mai mare producãtor mondial de utilaje

pentru construcøii, Caterpillar, împreunã cu dealerul sãu german Zeppelin, au expus

modele de utilaje ši motoare industriale de ultimã generaøie în faøa miilor de vizitatori

prezenøi la cea mai mare expoziøie din industria construcøiilor, care s-a desfãšurat la

Bauma. Cu ocazia acestui eveniment, Caterpillar ši-a exprimat din nou angajamentul

cu privire la soluøiile durabile, focalizându-se pe inovaøie, înaltã tehnologie, servicii

suport ši remanufacturare.

„Bauma ne oferã a ocazie ex -

tra ordinarã de a implica cli -

en øii ši de a prezenta produ -

sele ši serviciile Caterpillar într-o re -

gi u ne a lumii care este foarte impor -

tan tã pentru succesul companiei ši

pentru crešterea economicã viitoa -

re”, a afirmat Doug Oberhelman, vi -ce prešedinte ši director executiv alCaterpillar. ’’Vizitatorii standului Caterpillar

vor lua cunoštinøã cu gama de pro -

duse, realizate dupã tehnologii de

ultimã orã, care sunt mai ecologice

ši mai durabile din punct de vedere

economic.”

Produsele Caterpillar au fost pre zen -te pe mai multe segmente indus -triale: construcøii generale, con struc -øii grele, cariere ši balastiere, con -struc øia ši întreøinerea de drumuri,ges tionarea ši reciclarea dešeurilor,demolãri, aplicaøii industriale. Temacentralã care a guvernat expoziøia

Caterpillar a fost – „Succesul tãu.

An ga jamentul nostru.” – ši a pro mo -vat angajamentul companiei de alucra într-un parteneriat strâns cu cli -enøii pentru ca aceštia sã-ši poatãatin ge obiectivele.

În ciuda numeroaselor schimbãri ca -re au avut loc în economia globalãde la ultima ediøie a Bauma, des fã šu -ratã în 2007, angajamentul Caterpillarîn ceea ce privešte fiabilitatea pro du -selor nu a oscilat, ba dimpotrivã,

36

Caterpillar la Bauma 2010


E V E N I M E N T

încetinireacrešteriieconomiceaga-rantatunlocsigurdezvoltãriidepro-dusešimaifiabile,caparteastrate-gieipetermenlung.Înacestsens,Oberhelmanaafirmatcã: „dezvoltarea durabilã este ocom ponentã importantã a moduluiîn care noi facem afaceri. În urmãtorii10 ani, companiile cu cel mai maresucces vor fi acelea care vor integraacest concept în strategia lor de afa -ceri. Asta facem noi la Caterpillar šine ajutãm clienøii sã facã la fel”.

Aproape60demodeledeutilajeaufostprezentatepedurataexpoziøiei,acoperind toatã gama de produse


Caterpillar, începând de la miniex ca -vatorul 302.5 de 2,8 t pânã la utilajede carierã de mare tonaj, precum în -cãr cãtorul frontal 993K de 134 t.Printre modelele noi prezentate deCaterpillar la Bauma s-au evidenøiatex cavatoarele hidraulice 336E ši 374D L,primul buldozer cu transmisie elec tri -cã din lume D7E, noua serie E2 debul doexcavatoare, manipulatorul te les -copic TH417, finisorul de asfalt AP555E,excavatorul cu braø de demolareDEM50, încãrcãtorul pe pneuri 988Hši multe tipuri de unelte de lucru. Mul -te dintre acestea au fost pre zentate

pentru prima datã pe pieøele dinEuropa, Africa, Orientul Mijlociu šiComunitatea Statelor Independente.

În plus faøã de utilajele expuse,Caterpillar a amenajat în zona cen -tra lã a standului de 8000 mp unspa øiu dedicat inovaøiei, tehnologiei,suportului tehnic ši serviciilor, subge nericul „Soluøii durabile pentru

succesul tãu’’.

În aceastã zonã au fost disponibileinformaøii despre alinierea utilajelorla normele Stage IIIB privind redu ce -

rea emisiilor de noxe, soluøii practicepentru protecøia de înaltã perfor man -øã a circuitelor hidraulice (Contaminationcontrol), sisteme de gestionare a flo -telor de utilaje (Product Link/VisionLink), informaøii despre Cat CertifiedRebuild (echipamente uzate, rema nu -facturate ši updatate tehnologic) etc.De asemenea, pe stand au fost pre -zente simulatoare de operare pentrudiverse utilaje, care sã asigure fami -liarizarea operatorilor cu acestea, ofe -rind suportul necesar ob øinerii uneipro ductivitãøi maxime cu costuri mi -nime. n

E V E N I M E N T


Piaøa imobiliarã româneascã va fi caracterizatã, în 2010,de mult mai multã prudenøã. Potrivit analištilor, elanulconsumist care a fost generat în trecut, inclusiv prin

crešterea creditelor ipotecare, va fi mai mic. românii nu vor risca anul acestaînglodarea în datorii, mai ales cã posibilitatea rãmânerii fãrã un loc de muncã esteextrem de actualã.

criza îši face tot mai mult pre -

zenøa în bugetele românilor

alocate pentru achiziøio na -

rea unei locuinøe. Nouã din zece bu -

cu rešteni care se încumetã sã-ši

cum pere o casã în aceastã perioa -

dã aleg locuinøe care nu depãšesc

100.000 de euro. Procentul celor ca -

re se orienteazã spre astfel de lo cu -

in øe este în creštere faøã de în ce pu -

tul acestui an. Dacã în primãvara tre -

cutã 85% dintre cumpãrãtori ale -

geau apartamente care nu de pã -

šeau 100.000 de euro, acum numã -

rul proprietarilor care cumpãrã astfel

de locuinøe este cu 6% mai mare. O

posibilã revenire a sectorului imo bi -

liar nu va avea loc mai devreme de

2011. Potrivit portalului imobiliare.ro,

2010 se anunøã un an al ieftinirilor

pentru toate categoriile rezidenøiale,

cel puøin în prima jumãtate a acestei

perioade.

Dupã un an care a adus scãderi cu

pânã la 40% la preøurile aparta men -

telor faøã de perioada de vârf, martie

2008, ši care a însemnat blocarea

sectorului imobiliar, 2010 nu pare a

aduce multe vešti bune: piaøa nu-ši

va reveni peste noapte, iar gura de

oxi gen este ašteptatã tot dinspre

Palatul Victoria prin restructurarea

programului „Prima Casã”.

influenøa „Primei case”Programul „Prima Casã” a deter mi -

nat o creštere importantã a cererii pe

segmetul apartamentelor care se

încadreazã în plafonul stabilit de stat.

„Dacã este sã vorbim despre crizã ši

ce consecinøe va avea asupra ju cã -

torilor de pe piaøa imobiliarã, am pu -

tea spune cã nu se vor mai vinde

proiecte off-plan, în sensul cã nu se

vor mai cumpãra sau cã nu se vor

mai da avansuri pentru locuinøe în fa -

za de proiectare. Acest lucru nu ši-l

vor mai permite decât dezvoltatorii

experimentaøi. Speculaøiile vor fi tot

mai rare ši pantele de creštere ši des -

creštere a preøurilor vor fi mult mai

line, în funcøie de cerere ši ofer tã”, a

declarat Radu Zilišteanu, ana list

imo biliar.

F I N A N C I A R

Piaøa imobiliarã sub luPa crizeioferte atractive –prudenøã maximã

Autor: Viorica Moraru


Piaøa imobiliarã nu va mai atinge ni -velul din anii 2007-2008, iar criza fi -nan ciarã nu a fãcut decât sã echi li -breze acest domeniu care înre gis -trase crešteri peste ašteptãri."Este posibil ca, pe anumite seg -men te, preøurile sã mai ajungã la ni -velul din 2007. Cred cã preøul de vârfa fost în jurul perioadei februarie-mar -tie 2008, iar preøurile la imobilelevechi urmau oricum sã ajungã laechi libru, chiar dacã nu venea crizaeconomicã. Criza a grãbit doar acestdeznodãmânt! În ceea ce privešteimobilele vechi, nu cred cã vor maiajunge sã atingã maximele de la în -ceputul lui 2008", a precizat RaduZilišteanu. La rândul sãu, RãzvanMuntean, General Manager Imopedia.ro,este de pãrere cã: "Reducerea pre -øu rilor a generat o cerere mai marechiar ši în pragul psihologic de60.000 de euro, unde avem o du bla -re a solicitãrilor. Dacã în primãvarã5% dintre cumpãrãtori alegeau apar -tamente sub aceastã valoare, astãzi

procentul este dublu. E drept cã šipreøurile apartamentelor au scãzut,însã cea mai mare influenøã a avut-oprogramul Prima Casã." La polul opus, în cazul aparta men -telor scumpe ce depãšesc 150.000de euro, procentul celor care cum -pãrã este nesemnificativ. Doar 2%dintre cumpãrãtori mai au bani pen -tru asemenea locuinøe.

În ce privešte tipul de locuinøã sprecare s-au orientat cei mai muløi cum -pãrãtori, acesta este de departe a -par tamentul la bloc. Peste 80% din -tre cei care au devenit proprietari întoamna lui 2009 au ales sã locu -iascã la bloc. Procentul este în ušoa -rã scãdere faøã de primãvara acestuian, diferenøa fiind de doar cinci pro -cente. "La capitolul tip imobil nu seînregistreazã mišcãri notabile. Scã -de rea preøurilor i-a fãcut pe unii sãse gândeascã mai mult la achiziøiaunei case în dauna unui apar ta ment,însã variaøia este destul de micã, creš -

terea cererii de case sau vile fiind dedoar 3%", susøine Rãzvan Muntean.Statisticile aratã cã, în continuare, celmai afectat segment al pieøei imo -biliare rãmâne cel al terenurilor. Aiciputem spune cã piaøa este blocatã,tranzacøiile fiind aproape inexistente."Dupã ce ani la rând a fost cea maispeculatã piaøã, cu triplãri de preøuride la un an la altul, acum piaøa te re -nu rilor are cel mai mult de suferit.Nimeni nu vinde, nimeni nu cum pã -rã! Criza domnešte liništitã în aceas -tã zonã. Doar 1% dintre cumpãrãtoriidin piaøa imobiliarã se orienteazã spreterenuri", conchide Rãzvan Muntean,General Manager Imopedia.ro.

Despre tipul de finanøare pentru careau optat românii, statisticile aratã cãcei mai muløi dintre cei care fac achi -ziøii imobiliare în aceastã perioadãnu depind de ajutorul bãncilor, 52%dintre cumpãrãtori dispunând de cash,în timp ce 35% dintre ei au ales cre -ditul prin programul „Prima Casã”.

F I N A N C I A R


Fondul Naøional de Garantare a Cre -di telor pentru IMM (FNGCIMM) a pri -mit în acest an 2.615 dosare pentruprogramul guvernamental „PrimaCasã”, în valoare de 106,9 milioanede euro. Pânã în prezent, au fost so -lu øionate 2.537 de dosare, iar alte 78sunt în analizã, potrivit datelor anun -øate de reprezentanøii fondului.

Statul – dezvoltator în dificultate

Potrivit lui Ioan Andreica, secretar destat în cadrul Ministerului Dezvoltãriiregionale ši Turismului, preøul locu -inøelor construite prin programulAgenøiei Naøionale pentru Locuinøe(ANL), care urmeazã a fi vândute cã -tre chiriaši, a fost stabilit în urma lici -taøiilor fãcute de autoritãøi în ultimele6-8 luni ši s-a luat în considerare pre -øul la care se poate construi o lo cu -in øã în locul celei vândute. „Am în cer -cat sã ne apropiem de valoarea deînlocuire, adicã cu cât poøi construiun apartament în locul celui vândut,la care se adaugã TVA. În cazul unuiapartament cu douã camere, dacãîmparøi preøul stabilit la 27.000 deeuro la suprafaøa construitã, care esteîn jur de 70-80 m, rezultã un preø pemetru pãtrat de circa 400 euro.”Analištii imobiliari spun cã, în cazullocuinøelor ANL din marile oraše, sta -

tul se comportã ca un dezvoltator îndi ficultate, care acceptã sã vândãsub preøul pieøei, inclusiv sub cel alcosturilor, pentru a-ši redresa situaøiafinanciarã. „Faptul cã imobilele ANLsunt vândute la aša-zisa valoare deînlocuire înseamnã cã cineva va tre -bui sã suporte diferenøa de preø",spu ne un dezvoltator care a dorit pãs -trarea anonimatului. În cazul locuin -øe lor subevaluate, diferenøa va fisuportatã de cumpãrãtorii de lo cu -inøe din provincie, care vor trebui sãachite un preø cu pânã la 55% maimare faøã de costurile actuale prac -ticate pe piaøã.Tendinøa de diminuare a preøuluime diu de vânzare al apartamentelorvechi din Bucurešti se menøine, cutoate cã în prima parte a lunii fe bru -arie ašteptãrile legate de o eventualãcreštere a preøului apartamentelorprin reluarea programului „Prima Casã“au fost destul de mari. Reformareapro gramului guvernamental „PrimaCasã” astfel încât sã favorizeze achi -zi øia de locuinøe noi va duce la prã -buširea preøurilor la locuinøele vechi.Modificarea programului ar putea re -pre zenta o šansã în plus acordatãcon structorilor, care ar putea sfidaînsã legislaøia europeanã, aver tizea -zã Consiliul Concurenøei, ši ar putea

crea o serie de probleme statului. “Li -mi tarea acordãrii de garanøii de statdoar pentru achiziøia de locuinøe noiar putea intra sub incidenøa Legii aju -torului de stat, deoarece ar favorizadoar o parte a pieøei”, a declarat pre -šedintele Consiliului Concurenøei,Bogdan Chiriøoiu.„Locuinøele construite prin ANL nusunt de performanøã maximã. Fini sa -jele sunt ieftine, de aceea nu credcã preøul este sub piaøã", a men -øionat secretarul de stat Andreica.Adrian Crivii, directorul general alcom paniei de evaluare Darian, con -siderã cã, în multe situaøii, apar ta -men tele nu vor putea fi achiziøionatenici la aceste preøuri, pentru cã per -soanele care stau cu chirie la ANLnu au venituri îndeajuns de mari în -cât sã acceseze finanøare.Actualul guvern dorešte sã obøinãaproximativ 500 de milioane de eurodin vânzarea celor 20.000 de lo cu -inøe construite prin ANL care în pre -zent se aflã în proprietatea adminis -traøiilor locale.

Ieširea din impas, la mâna

Guvernului

Dezvoltatorii ši constructorii privesccu încredere spre Palatul Victoria, deunde premierul Emil Boc a anunøat

F I N A N C I A R


reformarea programului „Prima Casã”,astfel încât sã favorizeze achiziøia delocuinøe noi.Intenøia premierului de a umbla la pro -gram nu este însã suficientã pentrua impulsiona piaøa. Modalitatea încare va fi tradusã aceastã intenøieîntr-un act normativ va face diferenøaîn sectorul imobiliar în 2010. Pentru aavea un impact asupra sectoruluilocuinøelor noi, programul va trebuisã prevadã crešterea plafonuluigarantat pânã în jurul sumei de100.000 de euro, precum ši o politicãde acordare a creditelor mai lejerãpentru a ušura accesul populaøiei lafinanøare.Specialištii spun cã de pe urmacreš terii plafonului de garantare nuvor beneficia doar locuinøele noi, ci šilo cuinøele vechi cu mai multe ca me -re, care nu prezintã niciun fel de riscši care au fost reabilitate termic, fiinddeci apte sã concureze o locuinøãrecent finalizatã. „Dacã Executivul va

mãri acest plafon, cu siguranøã vor

exista mult mai multe tranzacøii pe

segmentul apartamentelor noi fina li -

zate deja, aflate ši în locaøii mai bu -

ne. Inclusiv apartamentele în imobi -

le vechi, care deøin mai multe ca -

mere – spaøii mai mari – vor intra în

sfera de interes a acestui program”,afirmã reprezentantul agenøiei imo bi -liare Euroest, Titel Folea.De aceeaši pãrere este ši repre zen -tantul agenøiei imobiliare Regatta.„Dupã modificarea programului, da -

cã suma garantatã va crešte, vom

asis ta la o scãdere a interesului pen -

tru clãdirile foarte vechi. Dar sã nu

uitãm ši de nevoia de spaøiu pe care

o are fiecare familie tânãrã, care se

gândešte sã aibã unul sau doi copii.

De ce sã nu cumpãr patru camere

într-un bloc mai vechi (anii 1960 –

1980), decât douã camere într-un

bloc nou? – acesta este raportul

acum!”, precizeazã Robert Teodorescu.

Problemele „Primei Case”

Analištii imobiliari evitã sã se pro nun -øe asupra a ceea ce va însemna pro -gramul „Prima Casã II” pentru sec to -rul imobiliar. Acest lucru este ex pli -cabil dacã øinem cont cã ši de la pri -ma versiune a programului s-au vrutmulte, însã actul normativ aprobat deGuvern a permis foarte puøine.În esenøã, anul trecut programul a în -semnat douã lucruri importante pen -tru cumpãrãtori: avans mult mai micdecât în mod normal ši dobândãmai micã decât la creditele normale.Pentru dezvoltatori a însemnat unmic ajutor, dar ši o groazã de pro ble -me. Pe de-o parte, trebuiau sã ac -cep te doar 5% avans, sã aštepte ši3-4 luni la începutul programului pâ -nã se aproba dosarul, iar dacã nu seaproba, sã dea banii înapoi clientului.Ceva de genul uite clientul, nu eclientul! Pe de altã parte, dezvoltatoriiau rãmas cu multe anexe aleconstrucøiei nevândute – parcãri, bo -xe – pe care „Prima Casã” nu le ga -ranta, dar pe care Primãria te obli gãsã le construiešti.

2010, un nou an de blocaj imobiliar

Anul 2010 se va caracteriza prin în -târzieri sau amânãri de proiecte. Po -tri vit lui Titel Folea, reprezentantul agen -øiei imobiliare Euroest, singurii carevor reuši sã-ši ducã la bun sfâršit pro -iectele sunt dezvoltatorii care audeja finanøarea asiguratã, deoareceacest an se anunøã la fel de greu înceea pe privešte creditarea. "Stocul

de unitãøi disponibile la vânzare sau

în chiriere se va diminua pe parcurs,

mai ales spre sfâršitul anului 2010,

perioadã când estimez cã bãncile

vor fi nevoite sã ajusteze dobânda la

creditele noi, astfel încât piaøa cre di -

telor sã reînceapã sã funcøioneze", adeclarat Titel Folea.Ajustarea preøurilor locuinøelor de -pin de de evoluøia economiei româ -nešti în ansamblul ei. Dacã eco no -mia merge prost, cumpãrãtorii vorpre fera sã-ši pãstreze banii pentruzile negre sau nu vor risca creditedin cauza nesiguranøei locului demun cã. Cu alte cuvinte, indiferent câtde atractive sunt ofertele de pe piaøã,românii nu vor risca anul acesta în -glo darea în datorii, mai ales cã posi -bi litatea rãmânerii fãrã un loc demun cã este extrem de actualã. n

Preøurile locuinøelor ANL variazã între 20.000euro ši 36.000 de euro. *Garsonierã, cu o suprafaøã de pânã la 45 metripãtraøi, costã 19.140 euro; *Apartament cu douã camere, cu o suprafaøã de 45metri patraøi, costã 26.950 euro; *Apartament cu trei camere ši 70 metri pãtraøi are unpreø de 36.014 euro.Preøul stabilit de minister este dat de preøurile lacare au fost fãcute licitaøiile de construire din 2009-2010. Din aceste evaluãri este scãzutã amortizarealocuinøelor, calculatã la o duratã de utilizare de 50de ani.

F I N A N C I A R


proiectat pentru condiøii ex -treme de vreme. Gama degeneratoare QAC este con -

struitã pentru a rezista la temperaturiextreme ši proiectatã pentru func øio -nare în orice condiøii de vreme. În cãl -zitorul pentru lichid de rãcire integratasigurã o pornire rapidã ši ušoarã latemperaturi scãzute, în timp ce unven tilator electric de rãcire cu turaøievariabilã permite funcøionarea con ti -nuã în medii cu temperaturi ridicate,cum ar fi în dešert.

proiectare sustenabilã. Proiectateconform criteriilor de siguranøã, toategeneratoarele din gama QAC au unîntrerupãtor tetrapolar motorizat pen -tru circuitul principal, care asigurã pro -tecøia la suprasarcinã ši scurt cir cuit,oprire de urgenøã, alarme ši opriri au -tomate pentru motor, fiind echipatestandard cu accesorii pentru rafinãrii,pentru siguranøa operãrii în in sta la -øiile petroliere. Generatoarele res pec -tã integral normele CE.

N O U T ã ø I

noul QAC 800 livreazã 800 kVA putere nominalã la 50 Hz, pentru a veni în întâmpinareacererii crescânde a pieøei utilizatorilor de generatoare. Cunoscutul generator QAC 750 cu oputere nominalã de 750 kVA a fost modificat pentru o putere mai mare cu 50 kVA,devenind QAC 800. Acesta are un motor MWM tip tCD 2016 V12.


AtlAs CopCo lAnseAzã noulgenerAtor QAC 800pentru a rãspunde cererii pieøeipentru 800 kVA, Atlas Copcomodificã QAC 750 în QAC 800

N O U T ã ø I

Cu un nivel de zgomot foarte scãzut,

generatoarele din gama QAC sunt

per fect adecvate pentru funcøio na -

rea în mediile cele mai sensibile la

zgomot.

Rezervorul de combustibil detašabil

acoperit cu dublu strat, cu senzori

pen tru scurgeri ši batiu metalic rigid

cu reøinerea scurgerilor accidentale

împiedicã scurgerile de lichide de

motor sau combustibil, eliminând ris -

cul poluãrii solului.

Design inovativ. Ušor de manevrat

cu macaraua, cu utilaje de ridicat

sau cãrucioare elevatoare, carcasa

robustã de tip container de 6,1 m

CSC ISO are uši largi ce permit ac -

ce sul ušor la toate componentele

pen tru men te nanøã ši service facil.

Designul inovativ bicompartimental

– compartimentul motor/alternator

se parat de compartimentul rãcito ru -

lui – asigurã eficienøã maximã în

con diøii de funcøionare extreme. Prin

separarea compartimentului de pu -

te re, amplasat în partea opusã com -

partimentului de control, se obøine o

sporire a siguranøei de funcøionare.

Sistem de control. Panoul de con -

trol Qc 4002™ Atlas Copco include

caracteristici cum ar fi: un ecran LCD

cu numeroase înre gis trãri, avertizãri

ši opriri – toate afišate în diverse limbi.

Aplicaøii diverse de la “Operare in de -

pendentã” ši “Anclanšare automatã

a rezervei” pânã la operaøii compli -

ca te de lucru în paralel cum ar fi

“Funcøionare în paralel”, “Preluarea

vârfurilor de consum” ši “Sarcinã de

bazã” sunt asigurate de acest sis -

tem de control high-tech. Acest sis -

tem de control multifuncøional face

generatoarele QAC remarcabile ši

ušor de operat, oferind o soluøie uni -

cã pentru cele mai variate aplicaøii. n


Macaraua Grove GMK7450 a

fost special aleasã pentru

mobilitatea sa excelentã ši

pentru capacitatea mare de ridicare,

a declarat reprezentantul Manitowoc

Australia care s-a ocupat de acest

proiect. BHP Billiton deøine deja o

flotã de mai multe automacarale tot-

te ren Grove, dar volumul mare de mun -

cã ši procesul complex de întreøinere

a concasoarelor pentru minereu de

fier au necesitat achiziøionarea uneia

noi. Pânã sã se ia decizia achizi øio -

nã rii, compania închiria macarale de

capacitãøi mari de la o firmã de în -

chi riere de echipamente de ridicat si -

tuatã la o distanøã de 1.200 km. Ast -

fel, atât din punctul de vedere al per -

formanøelor tehnice necesare, al vo -

lu mului mare de producøie, cât ši din

perspectivã financiarã, decizia de a

achiziøiona macaraua Grove a fost

cea mai bunã.

Noua GMK7450 ši-a început activi ta -

tea la cea mai mare companie mi -

nierã din lume ridicând douã din com -

ponentele centrale ale concasorului

principal pentru minereuri de fier. Con -

casorul este funcøional încã din 1969,

iar cu ajutorul macaralei Grove i-au

fost demontate piesele de uzurã, sis -

temul de fixare ši centrare al conului

de 68 t ši blindajul conului mobil, ca -

re cântãrešte 62 t. Procesul de de -

mon tare a concasoarelor este repe -

tat aproximativ de 3 ori pe an. GMK7450

ši-a îndeplinit sarcina fãrã nicio pro -

ble mã, dupã care a fost mutatã într-o

altã zonã de exploatare minierã pen -

tru alte activitãøi de întreøinere a echi -

pamentelor miniere deøinute de BHP.

Noul proprietar, compania BHP, a

fost foarte încântat de performanøele

automacaralei Grove ši de cât de ušor

au fost fãcute reparaøiile la con casor.

Operatorii care au lucrat pe GMK7450

au fost, de asemenea, foar te mul -

øumiøi de ušurinøa în ope rare ši de

mišcãrile precise ale auto macaralei.

„GMK7450 a întrecut toate aštep tã -

rile în materie de ca pa citate de ri di -

ca re ši performanøe de lucru”, au de -

clarat aceštia.

Automacaraua tot-teren GMK7450

este cel mai mare model din gama

de automacarale Grove. Are o sar -

cinã maximã de 450 t ši o lungime a

braøului de 60 m. Cu prelungitor, bra -

øul se poate extinde pânã la 130 m.

Šasiul cu 7 axe al automacaralei in -

clu de cutie de viteze automatã Allison

ši sistem independent unic de sus -

pensie Megatrak pentru perfor man -

øe optime atât pe terenuri normale,

cât ši pe terenuri accidentate.

BHP Billiton Iron Ore, unul dintre cei

mai mari furnizori de minereuri de

fier la nivel global, deøine o flotã de

macarale mobile Grove care in clu -

de: automacarale tot-teren, macarale

mobile pentru teren accidentat ši ma -

carale montate pe šasiu de ca mion.

Localizatã în regiunea Pilbara, com -

pania deøine un sistem integrat de

šapte mine, peste 1.000 km de cale

feratã ši douã centre portuare pentru

suportul activitãøii sale.

Gama de macarale mobile ši au to -

macarale Grove dispune de echi pa -

N O U T ã ø I


GrOve – un AlIAt PuternICpentru cea mai marecompanie minierã din lume

Compania BHP Billiton Iron Ore, cea mai mare companie minierã din lume, ši-a completat

flota de macarale Grove cu o nouã automacara tot-teren GMK7450, care a fost imediat

pusã la treabã pentru demontarea unui concasor pentru minereuri de fier, la principalul

centru de exploatãri miniere Mt. Whaleback Mine din Australia.

N O U T ã ø I

mente de ridicat cu sarcini cuprinseîntre 35 ši 450 t ši cu lungimi de braø(cu tot cu prelungitor) de la 44 la 130 m.Grupul Manitowoc deøine peste 100de fabrici de producøie ši servicii în27 de øãri din America ši Europa.

Este recunoscut ca cel mai marefurnizor de echipamente de ridicatpentru industria de construcøii din în -treaga lume, iar gama sa de maca -rale acoperã: macarale turn ši autori -dicãtoare, macarale cu braø teles co -

pic, automacarale, macarale mobilede šantier. În România, distribuitor autorizat almãrcilor Potain ši Grove, membre alegrupului Manitowoc, este MARCOMRMC `94, Otopeni. n


CERCEtAREA štIInøIfICã, factor de dezvoltare economicã a întreprinderilor mici ši mijlocii

În domeniul echipamentelor tehnologice pentruconstrucøii, al noilor tehnologii de lucru, s-a intrat în erasupracompetiøiei, când, se subînøelege, principalelecalitãøi ale unui echipament sunt deja realizate, însã

aceastã problemã nu mai intrã în discuøie. Intrã în joc aløi parametri, cum ar fi, de pildã,viteza de reacøie a fabricanøilor. Este important sã inovezi, dar este decisiv în cât timpo faci, cu ce vitezã, în ce ritm. Rãsfoind ”Revista de Unelte ši Echipamente” remarcamun aspect inedit: un lanø de dezvoltãri, perfecøionãri sau modernizãri ale tehniciiechipamentelor tehnologice pentru construcøii, puse în practicã de firme cu tradiøie dinøãrile dezvoltate, marcheazã evoluøia acestora. Asta confirmã într-adevãr cã tehnica,mirajul performanøei, al banului ši nu în cele din urmã munca zilnicã reprezintã factoriimportanøi în preocupãrile managerilor, în proiectele de dezvoltare ale propriilor firme.

Conf. dr. ing. Ioan PetreaUniversitatea “Dunãrea de Jos“din Galaøi

Eficacitatea preocupãrilor, chiar

ši în aceastã perioadã mai pu -

øin fastã din punct de ve dere

economic, depinde de cât de moti -

va tã este firma de a stimula inovaøia,

cunoscându-se faptul cã inovaøia ši

formarea capitalului sunt elementele

primare care stau la baza elaborãrii

strategiilor privind perfec øio narea ac ti -

vitãøii economice. În acest context pu -

tem evoca un exemplu con cludent

(din multe altele), ši anu me cã firma

Bosch a investit 3,8 mi li ar de de euro

în cercetare ši dezvoltare, prin aceas -

ta reušind sã menøinã numãrul bre ve -

telor de invenøie depuse în anul 2009

la acelaši nivel cu 2008 (vezi Revista

de Unelte ši Echipamente nr. 3 (115),

Martie 2010, pag. 54). Este absolut de

invidiat acest cult al educaøiei occi -

den tale: spiritul de muncã, devota -

men tul dezinteresat pentru tehnicã.

Cred cã putem accepta cu deplin te -

mei cã ambiøia personalã nu lip sešte

managerilor, inginerilor ši mun citorilor

care fac totul pentru fir mã, pen tru di mi -

nuarea efectelor crizei, cu consecinøe

C E R C E T A R E & Š T I I N Ø Ã


materiale. Ši încã un de zi derat fun da -men tal: aceštia iubesc mun ca cu ve -ne raøie. Nimic nu vine fã rã muncã fi -zi cã ši intelectualã. Ali mentatã defap te reale, de realizãri au tentice, desuccese de excepøie, mentalitateaoc cidentalã a fãcut din industria echi -pamentelor tehno logi ce pentru con -strucøii un mit.Chestiunea pe care vrem s-o ridicãmeste cercetarea štiinøificã, inovaøia,ca re au o importanøã deosebitã, fiinddin totdeauna în atenøia factorilor dedecizie ai întreprinderilor mici ši mij lo -cii din øãrile dezvoltate, conštienøi derolul important pe care îl au în pros -pe ritatea economicã.Cercetarea štiinøificã poate fi cla si fi -catã în mai multe categorii, ši anume:• Cercetarea fundamentalã – desti -

na tã sã contribuie la îmbogãøirea cu -noašterii în domenii importante alerealitãøii ši având drept scop des co -pe rirea de noi fenomene ši legi. Cer -ce tarea fundamentalã poate fi veri di -cã ši direcøionatã, la prima pre do mi -nând cerinøele de dezvoltare ale štiin -øei, impuse de raøiunea internã a aces -teia, iar la cea de-a doua, inten øia a -pli cabilitãøii, dar într-o perspectivã in -certã. Nu existã o corelare între acesttip de cercetare ši obiectivele firmei;• Cercetarea aplicativã – având sco -pul de a lãrgi un know-how tehnic,ast fel încât aplicaøiile industriale sãpoatã deveni o realitate;• Cercetarea de dezvoltare – o con ti -nuare a cercetãrii aplicative, con stândîn utilizarea sistematicã de know-howdisponibil, orientatã spre introdu ce -rea de echipamente ši metode delucru noi sau îmbunãtãøite.Literatura de specialitate furnizeazãcla sificãri mai sofisticate. În actualacon juncturã, menøinerea la un nivelcompetitiv al activitãøii unei firme –chiar de top fiind – este destul de di -

fi cilã. Soluøia pentru redresare estecunoscutã ši vine tot din societateadezvoltatã: progresul tehnic acce le -rat, inovaøia, diversificarea, dez volta -rea de noi produse.Orice produs la un moment dat de -vine depãšit atât din punct de vederetehnic, cât ši economic, motiv pentrucare produsele existente sunt înlo cu -i te cu unele noi, îmbunãtãøite. Acelašilucru se aplicã metodelor ši teh no lo -giilor de lucru. Dacã o firmã nu ur -meazã aceastã tendinøã tehnicã,capacitatea ei competitivã se va di -mi nua continuu, afectând cifra deafaceri ši continuitatea. Desigur, o fir -mã bine organizatã face eforturi sãprevinã o astfel de situaøie prin re în -no irea sau perfecøionarea produsului

ši a producøiei în timp util.O modalitate de a asigura con ti nu i ta -tea o constituie realizarea de pro du -se (cerute de piaøã) prin cercetarepro prie. Dacã o firmã aspirã la su pra -vieøuire în domeniul tehnic, o stra te gie,denumitã adesea ”primul pe piaøã”, oîmpinge spre cercetare. O astfel destrategie este recomandatã pentruno ile produse cu o valoare de ino va -re ridicatã. Aceste produse conferãfirmei alinierea ši, de ce nu, prioritateatehnicã faøã de aløi producãtori aflaøiîn competiøie, determinând o cifrã deafaceri ridicatã cu posibilitãøi sub -stan øiale de profit.Pe de altã parte, realitatea confirmãcã sunt ši dezavantaje. Identificareade produse cu o valoare de inovare



mare duce, în general, atât la costuri

ridicate de cercetare, cât ši la riscuri

mari de ešec.

În consecinøã, o alternativã a stra te -

giei “primul pe piaøã” ar fi – conform

specialištilor în marketing – strategia

”urmaøi liderul”. În aceastã situaøie,

firma nu este orientatã în primul rând

spre realizarea de produse bazate

complet pe noile tehnologii, obiec ti -

vul ei fiind de a urma cât mai curând

posibil un lider tehnic, utilizând un

know-how tehnic existent, cheltuielile

pentru cercetare ši riscurile tehnice

de ešec fiind adesea foarte scãzute.

Din cele prezentate rezultã cã cer ce -

tarea aplicativã lãrgešte noøiunea de

know-how tehnic, în contrast cu dez -

voltarea. Totuši, nu este justificat sã se

tragã concluza cã dezvoltarea ar fi

mai simplã ši mai controlabilã. În mul te

cazuri, contrariul se va dovedi adevãrat.

Dupã impresia generalã, pentru dez -

voltarea eficientã a firmelor mici ši

mij locii autohtone este nevoie de un

mod specific de organizare, care sã

includã preocupãri vizând cercetarea

aplicativã.

Astfel, identificarea unor produse cu

o valoare de inovare modestã, care

în general nu conduc la costuri ri di -

ca te, ar trebui sã-i preocupe pe ma -

na geri, fiind singura soluøie care ar

face ca macrodecalajul tehnic – exis -

tent între øara noastrã ši øãrile dez vol -

ta te ale Uniunii Europene – sã fie di -

minuat. Din acest motiv, una din re -

gu lile apli ca te des la elaborarea stra -

tegiei de organizare a firmelor mici ši

mijlocii (de succes) este rezervarea

unui anu mit procent din cifra de afa -

ceri sau din profit pentru acest scop.

În al doilea rând, trebuie precizat ce

fel de instrumente tehnice ši ce fel de

per soa ne sunt disponibile. Aceastã

de ci zie indicã mai mult sau mai pu -

øin orientarea pe care o poate lua cer -

ce tarea aplicativã. Totuši, odatã de finit

cadrul cercetãrii aplicative, este in di -

cat sã se facã verificãri su pli mentare

de alegere a anumitor pro iecte dupã

criterii economice coro bo rate cu ce -

rinøele pieøei.

Dintre aspectele organizatorice sus-

menøionate ale activitãøii de cer ce ta -

re, cel mai important este selecøia ši

pregãtirea inginerilor. Faptele aratã cã

acest gen de activitate asigurã în cel

mai înalt grad un nivel ridicat ši efi ci -

en øa cercetãrii.

La nivel de întreprindre, asimilarea

unui proiect de cercetare implicã ana -

liza urmãtoarelor aspecte:

a)- Obiectivele firmei:

• corespund scopurilor ši strategiei

ge nerale;

• profilului firmei.

b)- Desfacere ši comercializare:

• volumul pieøei potenøiale;

• posibilitatea de comercializare a pro -

dusului;

• tendinøa ši cota pieøei;



• gradul de acceptare al clientului;

• factorul de risc al pieøei în timpul pe -

rioadei de dezvoltare;

• tendinøa preøurilor, dreptul de pro pri -

etate;

• calitatea;

• relaøia cu mediul înconjurãtor.

c)- Fabricare:

• economii;

• posibilitatea de fabricare a produ -

su lui;

• necesarul de instalaøii ši echipa men -

te;

• disponibilitatea de materiale;

• siguranøa de fabricaøie.

d)- Cercetare ši dezvoltare:

• probabilitatea succesului tehnic;

• costul;

• durata dezvoltãrii;

• posibilitãøile capacitãøilor calificate;

• statutul de brevet;

• compatibilitatea cu alte proiecte.

e)- Reglementãri ši condiøii legale:

• garanøia potenøialã a produsului;

• conformitatea faøã de reglemen tã -

rile în vigoare.

f)- Financiar:

• profitabilitate;

• investiøia de capital necesarã;

• costul anual;

• rata beneficiului din investiøii;

• preø;

• perioada de amortizare;

• utilizarea indicaøiilor de cost ši flux

monetar.

Concluzii

Promovarea utilizãrii cercetãrii štiin øi -

fice în strategia firmei ši capacitatea

de a selecta cel mai adecvat proiect

care sã revigoreze activitatea eco no -

micã reprezintã apanajul conducerii

pentru:

• accelerarea activitãøii de inovare;

• sporirea dezvoltãrii tehnologice;

• încurajarea spiritului creator, a spiri -

tului de iniøiativã;

• abandonarea conformismului exa -

gerat al firmei;

• exigenøe sporite în luarea deciziilor

concrete (profunzime, flexibilitate,

rapiditate). n

BIBLIOGRAFIE

1. Beker, H. Robert, Project Selection

Checklists for Research; Product

Development; Process Development.

In: Research Management, 23, nr. 5,

1980, p. 34 -36

2. Bemelmans, Th, Strategic Planning

for Research and Development. In:

Long Range Planning, 12, nr. 2, p. 33-

44

3. Petrea, I., Importanøa creativitãøii în

realizarea echipamentelor tehno lo gi -

ce pentru construcøii ši forme de ma -

ni festare a creativiãøii, în “Revista de

Unelte ši Echipamente”, nr. 8 (108),

2009



concasorul cu fãlci Telsmith

Hydra-JawTM beneficiazã

de o proiectare revoluøionarã,

placa de presiune fiind înlocuitã de

un cilindru hidraulic, fapt ce îi con -

ferã: ajustare hidraulicã rapidã, pro -

tecøie la suprasarcinã (atunci când

apar accidental pãrøi metalice) ši o

evacuare rapidã în caz de blocaj

(dimensiunea acestui cilindru hi dra -

u lic permite spargerea rocii care se

aflã în concasor, oprit).

Utilizând tehnologia FEA (conceptul

folosešte proiectarea “Analiza Ele -

men telor Finite”) s-a permis redu ce -

rea greutãøii, menøinând rezistenøa ši

fia bilitatea.

Telsmith 44 SBS este un concasor

cu con unic ce combinã în cea mai

bunã variantã o transmisie cu rea -

zeme pe rul menøi cu poziøionarea

co nu lui, de ase menea cu ax pe rul -

menøi, având lubrifiere pe bucšã ši

asigurând o alimentare mãritã, com -

binatã cu o capacitate crescutã.

Sistemul antirotaøie (standard) ši pro -

tec øia pe cilindrii hidraulici rea li zeazã

iarãši diferenøa care îi conferã ob øi -

nerea unui coeficient de formã foarte

bun al rocii concasate.


Telsmith este un nume dedicat în aceastã industrie (companie fondatã în 1906 de cãtreThomas l. smith ši Paul W. Post ca urmare a cerinøelor crescute de agregate pentrudrumuri, odatã cu crešterea de automobile în s.U.A) care are un numãr ridicat deechipamente livrate la nivel global.

Mccloskey –Performanøã, inovaøie ši fiabilitateconcasoarele mobile cu fãlci ši cucon Mccloskey au echipamentede concasare Telsmith



Toate echipamentele sunt montate

pe un šasiu robust, bine conceput,

be neficiind de motorizare per for man -

tã, hidraulicã David Brown ši Kawasaki,

precum ši de automatizare JMG,

Marea Britanie.

Pe lângã utilizarea echipamentelor

Telsmith, recunoscute ca lider în teh -

nologia concasãrii, McCloskey folo -

seš te ši ciururi cu performanøe deo -

se bite, care demonstreazã ampli tu -

di ne ridicatã (pânã la 10 mm pe ciu -

ru rile înclinate) ši fiabilitate. Modelul S

190 3D se numãrã printre cele mai

mari ciururi cu 3 etaje din piaøã, a -

vând dimensiunile de 6,1 x 1,54 m pe

primele 2 etaje (cele de sus) ši 5,5 x

1,54 m pe etajul cel mai de jos.

Proiectarea tuturor echipamentelor

McCloskey reprezintã ani de studiu,

verificãri de lungã duratã ale pro to ti -

pu rilor, precum ši modificãri ši ino va -

øii ce au rãspuns în permanenøã ce -

rerii pieøei ši îmbunãtãøirii produselor.

Pe lângã echipamentele de sortare

uscatã, McCloskey oferã ši variante

de sortare cu spãlare, utilizând roata

desecatoare cu melc pentru spã la -

rea ši recuperarea nisipului.

Un domeniu în care McCloskey s-a

impus a fost ši cel al reciclãrii mo bi -

le; astfel, ciururile rotative (denumite

la nivel mondial “Trommel”) rãspund

diferitelor aplicaøii de reciclare (de cãr -

bune, sticlã, gunoi, pãmânt, lemn…).

Pentru obøinerea unei capacitãøi de

stocare mãrite, McCloskey produce

benzi transportoare de pânã la 24,4 m

cu motor termic ši capacitate de sto -

care de 10.900 m3.

Detalii suplimentare, precum ši alte

informaøii tehnice despre produsele

McCloskey puteøi gãsi pe adresele

www.mccloskey.ro, www.utilajecariere.ro

ši pe www.utilaje-balastiere.ro

Pe lângã concasoarele cu fãlci ši cu

con tip C44 ši C50, McCloskey vine

ši cu un produs nou pe piaøã, ši anu me

concasorul cu impact I-54 Impactor, ale

cãrui caracteristici tehnice le vom pre -

zenta într-unul din numerele viitoare

ale revistei. n


E V E N I M E N T

Atât expozanøii, cât ši vizitatorii îši vor aduce aminte de BAUMA 2010 ca despre

“Bauma de sub norul de cenušã”. Urmare a erupøiei vulcanului din islanda, toate

zborurile de deasupra nordului Europei au fost suspendate ši, câteva zile, vizitatorii

pentru Bauma din Japonia ši china, Malaezia ši Australia, Brazilia ši state Unite au

fost în imposibilitatea de a cãlãtori pe calea aerului. În ciuda acestei reduceri a

numãrului de vizitatori din primele zile ale expoziøiei, rezultatele finale apar totuši ca

fiind satisfãcãtoare pe toate planurile.

Dacã în prima zi doza de sce p -

ticism era destul de mare, op -

ti mismul a început sã revinã în -

ce pând de marøi, iar de miercuri, aša

cum declara dl. Christian Gress, Di -

rec tor de Vânzãri la BAUER Maschinen,

am avut “o expoziøie BAUMA nor ma -

lã”. Deši primele rapoarte privind re -

zul tatele expoziøiei BAUMA reflectã

scep ticismul primelor zile, dl. Dieter

Stetter, Manager General al BAUER

Maschinen GmbH, conchide: “La fi -

nal, expoziøia Bauma 2010 s-a do ve -

dit a fi mult mai bunã decât erau aš -

teptãrile”. De ase me nea, Dieter Stetter

îši exprimã satis facøia pentru numã -

rul mare de ce reri de vân zãri ši de

întâlniri cu clien øii. Din punctul de ve -

dere al d-lui Thomas Bauer, Pre še -

dinte C.A. al BAUER AG, “dupã a -

ceas tã ediøie BAUMA, pers pec tiva

ani lor urmãtori este pozitivã, în ciu -

da crizei finan ciare neso lu øio nate

încã.”

BAUER a excelat la BAUMA 2010 cu

douã exponate excepøionale: ma ši -

na de foraj rotativ BG 50 ši maca -

raua pentru fundaøii speciale MC

128. Cu noua mašinã pentru foraj

rotativ BG 50, BAUER a prezentat nu

numai cea mai puternicã mašinã de

foraj din seria BG, dar ši cea mai pu -

ternicã instalaøie de foraj din în trea -

ga expoziøie BAUMA. La o greutate

58

BAUER MAschinEn GRoUp la BAUMA 2010


E V E N I M E N T

de exploatare de 240 t, mašina este

echipatã cu un motor cu pute rea de

iešire de 706 kW.

Coloana noului model BG 50 poate

fi extins la 35 m. Mašina a fost pro -

iec ta tã pentru adâncimi de foraj de

pâ nã la 100 m ši diametre ale gãurii

fo rate de pânã la 4,5 m.

Aceste dimensiuni necesitã un troliu

principal cu o forøã de tragere de 60 t.

La BAUMA, mašina expusã a fost

echipatã cu o cupã de sãpare cu

dia metru de 3 m. Cealaltã vedetã a

standului BAUER a fost macaraua pe

šenile, cu cablu, pentru fundaøii spe -

ciale, MC 128. Ca macara universalã

pe šenile, cu cablu, MC 128 are o

capacitate de ridicare de 200 t la o

gre utate de exploatare de cca. 200 t,

în funcøie de echipare. Mašina este

dotatã cu un motor cu o putere de

iešire de peste 700 kW ši are douã

trolii cu forøe de tragere a câte 330

kN fiecare.

La BAUMA, macaraua MC 128 a fost

echipatã cu o unitate de frezare pen -

tru execuøie de pereøi diafragmã cu

adâncimi de pânã la 150 m. Printre

alte utilaje de instalat pal plan še, fir -

ma RTG Rammtechnik GmbH a ex -

pus modelul RG 25 S, echipat cu un

cap dublu de rotire special, DKS

150/300, pentru forajul la perete

(FOW - front of wall). Capul de rotire

dezvoltã un cuplu pentru coloana

de tuburi exterioare de 28 tm. Ma -

šina este echipatã cu un motor de

570 kW, cel mai puternic din seria

RTG, ši poate fora în tuburi cu dia -

me tre de pânã la 1.000 mm, la adân -

cimi de 23,5 m, dintr-o singurã tre ce -

re. Forøa de tragere dezvoltatã este

de 800 kN. Capul de rotire poate fi

înlocuit ušor, cu ajutorul unui e chi -

pa ment de schimbare rapidã, cu un

cap vibrator pentru instalat pal plan še.


Celelalte firme componente alegrupului BAUER Maschinen au fostši ele prezente:

- KLEMM Bohrtechnik a expus: mo -delul KR 401-2 B HDI, echipat pentruinjecøii de beton în tehnologia „jetgrouting”; modelele KR 806-5 cucap dublu de rotire ši KR 802-2S cucap rotopercutor, pen tru foraje de an -corare ši micro pi loøi.

În poligonul de demonstraøii de laARESING a fost expus modelul KR707-1W, specializat în foraje geo ter -male. - PRAKLA Bohrtechnik a expus ceamai cãutatã dintre mašinile pen truforaje de puøuri de apã ši pentrupros pecøiuni geotehnice, modelulRB 40.

- MAT Mischanlagentechnik aexpus instalaøii de preparare, in jec øieši de denisipare a fluidelor de foraj.- PILECO din S.U.A. a prezentat cio -cane diesel, iar FAMBO din Suedia,ciocane hidraulice pentru bãtut pi -loøi metalici sau palplanše. Pentru prima datã au fost prezentenoile firme ale grupului: ABS Trenchless(cu echipamente pentru foraje ori zon -tale de subtraversare) ši HAUSHERR(cu utilaje de foraj pentru cariere šiexploatãri miniere la suprafaøã). Zil -nic s-au organizat demonstraøii prac -tice în poligonul special ame na jat dela fabrica nouã de la Aresing.Între 11 - 15 mai 2010 se desfãšoarãla Bucurešti expoziøia CONSTRUCTEXPO 2010, unde firma BAUER va fidin nou prezentã în standul firmeiTractor Proiect Comerø din Brašov,reprezentanta sa în România, standaflat pe aleea principalã, la intrareape Poarta A. Se vor expune: mašinade foraj pentru piloøi MBG 12 ši in -sta laøia pentru foraje geotermalePRAKLA RB8. n

E V E N I M E N T


În poligonul dedemonstraøii de la

ARESING

UTILAJE DE FORAJ PENTRU FUNDAØIILOR SPECIALE ÎN CONSTRUCØII

• Utilaje de foraj rotativ cu barã tip Kelly pentru piloøi de susøinere sau secanøi

• Utilaje de foraj rotativ cu burghiu cu elice continuã (CFA)

• Instalaøii de foraj cu unitãøi de frezare sau de graifere pentru pereøi diafragmã

• Vibratoare de adâncime

TRACTOR PROIECT COMERTStr. Turnului, Nr. 5, 500152 Brašov,

Tel. / Fax: 0268-406406; 0268-548147;

E-mail: [email protected];[email protected];

Web: www.tpcom.ro

expertiza companiei MB ši

calitatea produselor sale au

dus la aceastã intrare trium -

falã pe piaøa japonezã, confirmând

astfel poziøia de lider recunoscut la

nivel mondial în sectorul de de mo la -

re ši reciclare, chiar ši pe o piaøã

extrem de exigentã precum cea a

Japoniei.

N O U T ã ø I

Cupele concasor produse de MB vor fi utilizate la construcøia unui tronson subteran de

metrou în orašul Tokyo, Japonia. Compania italianã fondatã în Vicenza va avea privilegiul sã

îši confrunte fiabilitatea utilajelor cu standardele de calitate, versatilitate ši sã joace un rol

important în construcøia unuia dintre cele mai avansate ši sofisticate proiecte de

infrastructurã din lume.


ConCasoarele MB construiesc un tronson demetrou în Japonia

N O U T ã ø I

Colaborarea concasoarelor MB cu

constructorii niponi este o adevãratã

realizare pentru producãtorul italian,

deoarece produsele selectate pen -

tru šantierele din subteranele urbane

din Japonia necesitã posibilitatea

deplasãrii în spaøiile aglomerate din

oraš cu un consum redus de com -

bus tibil ši respectând normele de

emi sii în mediului înconjurãtor.

De fapt, concasoarele tradiøionale nu

ar fi putut fi folosite, deoarece ma te -

ri alele nu au putut fi mutate dintr-o

locaøie în alta, iar echipamentele tra -

di øionale ar fi avut mari probleme în

respectarea normelor de zgomot, praf,

siguranøã ši operare.

Bijuteriile tehnologice BF60.1 ši

BF70.2, pe de altã parte, oferã com -

bi naøia perfectã dintre versatilitate ši

administrare, evitând sarcinile gre oa -

ie, cum ar fi mutarea materiei prime,

stabilizând pavajul, câštigând timp ši

reducând costurile. Orašul Takyo are

unul dintre cele mai avansate ši scum -

pe sisteme de transport din lume, iar

camioanele încãrcate cu materiale

ar fi trebuit sã facã multe drumuri, lu -

cru deloc de preferat. Problema s-a

rezolvat eficient cu ajutorul cupelor

con casor MB, deoarece materialele

sunt mãrunøite la faøa locului ši, în con -

secinøã, nu este necesar trans por tul

lor cãtre o altã locaøie.

Metropola japonezã are deja 15 linii

subterane legate de 75 de linii su pli -

mentare care conecteazã centrul cu

suburbiile. Aceste linii de metrou sunt

extrem de importante, deoa re ce a -

duc beneficii traficului de la supra fa -

øã, reducând problemele legate de

poluare ši decongestionând trans -

por tul în comun odatã cu execu ta -

rea lor. Noua linie de metrou va oferi

orašului Tokyo un nou look ši va im pu -

ne o reducere semnificativã a tra fi -

cului auto, care este sinonim cu res -

pectul pentru mediu, deoarece a -

ces ta va fi ušor de obøinut în in te ri o -

rul orašului.

Compania din Vicenza devine tot

mai apreciatã la nivel internaøional,

iar produsele sale sunt solicitate în

întreaga lume, deoarece cei care aleg

o cupã concasor MB desco perã ime -

diat beneficiile comparativ cu pro du -

sele tradiøionale, care satisfac cu

greu cerinøele unei pieøe din ce în ce

mai rapide ši competitive. Iar aces -

tea sunt doar câteva dintre motivele

care i-au determinat pe japonezi sã

aleagã cupele concasor MB, ce ga -

ranteazã atât fiabilitatea, cât ši si gu -

ranøa acestui proiect subteran deo -

se bit de important.

MB SpA dovedešte încã o datã cã

tehnologia avansatã pe care o are

este apreciatã în strãinãtate, chiar ši

într-o øarã precum Japonia, întot dea u -

na în fruntea tuturor inovaøiilor. Con fir -

mã nivelul ridicat la care a ajuns com -

pania din Vicenza în acešti ulti mii ani,

datoritã unei strategii câš ti gã toare, a

unei investiøii constante în cercetare

ši dezvoltare, dar ši a unei conduceri

pu ternice ši motivate ši de faptul cã

pro du sele sale sunt 100% Made in

Italy. n

www.mbcrusher.com


noua staøie de beton CC 1500B

prezentatã la târgul in ter na -

øional de utilaje de con struc -

øii BAUMA 2010 München la standul

Lintec reprezintã pentru Lintec o com -

pletare de gamã, ale cãrei produse

ši-au gãsit drumul în lume prin fia bi -

liate ši performanøe înalte, iar pentru

Powertek o lansare în industrie.

Asemeni tuturor staøiilor de beton

Lintec, ši CC1500B este construitã în

totalitate din containere maritime ISO.

Containerele care faciliteazã trans por -

tul constituie structura staøiei.

Avantajele staøiilor de beton Lintec

ecoPower:

costuri mici de transport

Staøia de beton Lintec EcoPower este

modularizatã sub formã de con tai ne -

re ISO. Acest lucru înseamnã cã nu

au lãøime sau greutate în exces ši se

pot transporta cu costuri mici ši ra -

pid, deoarece niciun transport nu se

face în regim agabaritic.

Fãrã fundaøie de beton

Partea inferioarã a containerelor asi -

gurã stabilitate totalã pe teren pentru

o capacitate portantã de minimum

250 kN/m2.


colaborarea dintre Powertek ši Lintec a trecut la un alt nivel. Dacã pânã acum între cele

douã companii exista o relaøie de producãtor-distribuitor, de acum vom vorbi de un

parteneriat de genul producãtor-producãtor. Astfel, noua staøie de beton Lintec se va

construi sub semnul Lintec ecoPower împreunã cu Powertek, prin proiectare ši

producøie comunã.

LintececoPower


Preinstalare ši pretestare înainte

de livrare

Toatã staøia de beton trece mai întâi

printr-o fazã de instalare ši testare la

rece, la producãtor, astfel încât sã fie

funcøionalã la parametrii normali ime -

diat dupã montarea la client.

Montare ši demontare rapidã

Este nevoie de macara numai pen -

tru puøin timp. Simpla asamblare a

con tainerelor, în condiøiile în care sunt

asigurate toate cele necesare, du -

reazã 12 ore, iar staøia de beton este

gata de funcøionare în apro xi ma tiv o

sãptãmânã.

Caracteristici tehnice ale mode lu -

lui CC 1500B

• capacitate: 60 m3/h;

• capacitate malaxor: 1,33 m3 (BHS);

• întreaga staøie se constituie pentru

transport în 2 containere: unul de 40

de picioare ši unul de 20 de picioare;

• flexibilã ši compactã prin folosirea

unui spaøiu minim;

• componente mecanice, electrice ši

pneumatice de calitate;

• paletã largã de opøiuni ce pot fi a -

dãugate foarte ušor.

Lintec – partener de încredere

Powertek Group

Lintec exportã în toatã lumea staøii

de asfalt ši staøii de betoane oferind,

prin colaborarea cu parteneri tra di -

øio nali, echipamente pentru pre lu cra -

rea asfaltului ši betonului, închirierea

de staøii precum ši soluøii financiare

personalizate.

Partenerul exclusiv al Lintec pentru

pia øa din România este Powertek

Company (www.powertek.ro), com pa -

nie specializatã în soluøii com ple te

pentru transporturi în domenii pre cum:

construcøii, agriculturã, fores ti e re, reci -

clare, mãrfuri generale ši dis tribuøie. n



Litronic mps ii - microprocesorul

de control

• Litronic MPS II este un sistem des -chis, conceput pentru a fi utilizat într-un sistem de bazã vast, industrialstandardizat; • Asigurã un nou hard ši dezvoltã

un soft care poate fi încorporat însis tem fãrã dificultate; • Fiecare pas de lucru al procesuluieste vizualizat clar pe ecranul com -puterului. Interfaøa este asiguratã delink-urile existente, sistemul proce -sând datele de lucru; • Un pachet de softuri adiøionale

extensiv este necesar când trebuiefolosite retroactiv mai târziu; Litronic mFs pentru mãsurarea

umi ditãøii

Pentru determinarea precisã a umi -di tãøii din agregate, Liebherr folo seš -

te un senzor de acøionare ca pacitivinteligent care mãsoarã acti vitateadezvoltatã în interiorul car casei. Litronic tms pentru mãsurarea

tem peraturii

Liebherr folosešte sistemul propriuLitronic pentru determinarea mãsu rã -rii temperaturii materialului din malaxor.sistemul de uscare

Sistemul de uscare este opøional šipoate fi instalat sub reøeaua de tur -na re a agregatelor. Apa din agre ga -te este captatã ši condusã prin sis -temul de conducte la vale. douã sisteme de descãrcare în

ca mioane

Se folosešte versiunea cu douãsis teme de descãrcare în ca mi oa -ne, când unul sau cele douã ma - laxoare in te racøioneazã. Sis te mulpermite unui camion cu mi xer sãfie completat sau, în altã po ziøiede mišcare, sã fie gata de a ficom pletat cu beton. Do uã cap -toa re sunt întotdeauna gata pen -tru malaxorul cu acøiune intensivãsau cuva malaxoarelor e pregã ti -

tã sã poatã asigura completarea lapunct a altui transportor de beton. 2.3. protecøia mediului

Existã pericolul contaminãrii aeruluidin interiorul uzinei cu praf de la ma -la xare. Uzina Bentomat are malaxoareîn cãr cate electrostatic pozitiv pentruextragerea prafului, iar silozurile deciment sunt prevãzute cu filtre deaer plasate la gura de iešire a in sta -laøiei de ventilare cu aer. operarea pe timp de iarnã

Sistemele de încãlzire pentru tan cu -ri le fabricii ši cele cu aditivi sunt pre -cis coordonate, iar temperaturile res -pective sunt monitorizate în sezonulde iarnã, astfel încât procesul de lu -cru sã se desfãšoare fãrã dificul ta te.În fig. 47 a este prezentat distribu ito -rul rotitor cu bandã care asigurã în -cãrcarea malaxorului cu sorturile deagregate necesare reøetei de beton,conøinute în compartimentele silo -zu lui vertical. În fig. 47 b ši c sunt arã -tate aparatele pentru cântãrirea ci -men tului ši a apei, iar în fig. 48, apa -ra tul de cântãrire a agregatelor.

T E H N O L O G I I

68

Fabrici pentru produse deciment ši elemente prefabricate

din beton Prof. univ. dr. ing. Laurenøiu SârbuUniversitatea Tehnicã deConstrucøii Bucureš[email protected]


Fig. 47

(continuare)

a b c

În fig. 49 a este prezentat aparatulpentru cântãrirea aditivilor, iar în fig.

49 b, recipienøii în care se pãstreazãsubstanøele aditive.

În fig. 50 (sus) este indicat sistemulcentral de lubrifiere, iar în fig. 50 (jos),senzorul pentru mãsurarea tempe -ra turii TMS Litronic.

T E H N O L O G I I


Fig. 48

Fig. 49

Fig. 50

Fig. 51

a b

69

Duzele prin care se face curãøireasub presiune cu aju torul apei, în in -teriorul cuvei ma la xorului, sunt arã -tate în fig. 51 [1].În fig. 52 sunt prezentate tuburile descurgere a betonului din cuvele ma -la xoarelor. În fig. 53 a se vede circuitul instala -øi ei de apã pentru spãlare, iar în fig.

54 b se aratã instalaøia pentru reci -

cla rea betonului proaspãt. Calitateaspãlãrii cuvei de beton înainte ši du -pã este comparatã în fig. 53 c [1].

În fig. 54 a se vãd capetele tuburilorde scurgere a betonului (în con ti -nuare cu cele din fig. 52), prin carese face umplerea transportoarelorde beton. În fig. 54 b se vede le gã -tura polului pozitiv al filtrului de prafextractor din malaxor care lucreazãe tanš. În fig. 54 c este arãtat sis te -

mul care conøine filtrele de aer alebun cãrelor de ciment, iar în fig. 54 d,sis temul de încãlzire al compo nen -te lor procesului tehnologic [1].2.4. Echipamente ši accesorii [1] Echipãri, opøiuni ši sarcini Sistemul de mare presiune folosit laspãlarea malaxorului este o extra op - øi u ne care se folosešte zi de zi ši ca -re face ca munca sã fie mai ušoarã.

La apãsarea unui buton al mala xo -rului, cuva malaxorului va fi curãøatãra pid în fiecare zi sau în timpul lu cru -lui, iar du rata de curãøare interioarãa cuvei malaxorului, care în modobiš nu it se fa ce manual, va fi redusãla mi ni mum. În fig. 40 a, b ši c sepre zin tã modul în care se face odes cãr care rapidã a cuvei mala xo -ru lui ši interiorul cuvei înainte ši du -pã curãøire. Pentru mãsurarea tem -pe raturii ma te rialului în interiorul cu -

vei se folo seš te sistemul TMS, pa ten -tat de Liebherr, care se poate montape mašinã op øional. Sistemul de lubrifiere centralã a ma -ši nii asigurã gresarea regulatã ši cer -tã a tuturor punctelor de lubri fi e re.Este o opøiune cu care poate fi e chi patmalaxorul rotund cu ax vertical, dar sefo lo sešte în dotare standard la mala xo -rul echipat cu doi arbori ori zontali.

T E H N O L O G I I


Fig. 52

Fig. 53

Fig. 54

a

a b c d

b c

Alte echipamente speciale sunt: • sistemul de descãrcare rapidã (fo -losit numai pentru tipul RIH) este au -

tomatizat, inclusiv cel de descãrcarelentã care este ši el în program; • folosirea aburului la prepararea be -tonului permite funcøionarea la o vi -tezã ridicatã a agitatorului sau la oe vacuare ušoarã a betonului din ma -laxor, când temperatura este scã -zutã. Lancea de aburire ši sistemulde placare cu ceramicã la interiorulcuvei sunt prezentate în fig. 40 b ši c;

• toate malaxoarele cu funcøionarein ten sivã Liebherr sunt echipate cupo sibilitatea înlocuirii braøelor ši la -melelor tocite. Braøele ši lamelelesunt confecøionate din materiale tur -nate rãcite brusc, din aliaj de CrNi.De asemenea, malaxorul este cãp tu - šit ceramic, soluøie care asigurã ca - rac te ristici speciale pentru opera øiilece se desfãšoarã cu uzurã extremã.

T E H N O L O G I I

Mãrimea corectã a înãløimii locaøiei fabricii de mixare a betonului se alege pentruînãløimea de turn admisã [1]

TipulVolumul efectiv pentru

agregate (m3) Înãløimea H (m)

Numãr maxim decompartimente în siloz

Bentomat II (cu 1 sau 2 mixere)

180 21,0 10

235 22,5 10

290 24,0 10

345 25,5 10

400 27,5 10

455 28,5 10

Bentomat III (cu 1 sau 2 mixere)

220 21,0 10

290 22,5 10

360 24,0 10400 25,5 10500 27,0 10570 28,5 10

Bentomat IV (cu 1 sau 2 mixere)

260 21,0 10345 23,0 10430 24,0 10515 26,0 10600 27,0 10

Bentomat V (cu 1 sau 2 mixere)

335 21,0 12470 22,5 12605 24,0 12740 25,5 12875 27,0 121010 28,5 12

NOTÃ [1]: - Fabricile de betoane dezvoltate pe înãløime sunt echipate cu un malaxor cu ax vertical ši cu unul cu doi arbori orizontali. Caracteristicile lor tehnicesunt prezentate în tabelele 6 ši 7. Timpul de malaxare este de 30 s; - În fig. 56 este arãtat numãrul de autobetoniere ce pot fi încãrcate simultan la staøiile de beton de tip Bentomat II-V; - În fig. 56 sunt trecute diametrele silozurilor verticale de agregate pentru fabricile de beton de tipul Bentomat II-V.

Fig. 55


Tabelul 8

Întregul proces tehnologic de lucrueste comandat prin calculator ši su -pra vegheat de operator pe douãmo nitoare (fig. 55) [1].

3.1. Generalitãøi. Livrarea beto nu -lui mixat [1, 5]Se constatã un efort susøinut în fo lo -sirea sistemelor de automatizare ama šinilor la fabricile de beton (fig. 57)pentru deservirea producøiei de ele -mente prefabricate din beton (fig.

58)[1]. Automatizarea la toate pro ce -du rile complete de control extensivši de raportare a consumului de ma -

te rial neprelucrat, în paralel cu acce -sul ušor al PC, asigurã clienøilor oima gine generalã a costurilor ši aca li tãøii producøiei. Mašinile caresunt gata sã livreze beton se ca rac -terizeazã prin aplicarea ultimelorper formanøe tehnologice în do me -niu, care folosesc mãsurãri preciseale parametrilor la materialele careconcurã la fabricarea betonului, iarîn plus au design funcøional. Înaltacalitate a materialelor este com bi -na tã cu adaptarea specializãrii šiau tomatizarea mašinilor din in dus -tria materialelor de construcøii, lucru

care permite sã se obøinã imediatcea mai bunã calitate la producøiade betoane.

3.2. Bentomat ši producøia de pre -fabricate industriale [1]

Malaxoarele de la fabricile Bentomatfa bri cate de Liebherr produc un be -ton de înaltã calitate, necesar pentruun numãr mare de aplicaøii indus tri -ale manufacturate din întreaga lu -me, cum ar fi: pavele de piatrã, daledin beton, piatrã curbã, sisteme dedre naj fabricate din beton, elementedin beton pentru construcøia po du ri -lor, grinzi de traversare, pereøi de ca -se, garaje prefabricate sau seg men -te de turn pentru generatoarele decu rent antrenate de puterea vân tu lui.Bentomat folosešte o capacitate destocare generoasã a agregatelor, depânã la 10 compartimente, fiind avan -tajatã din acest punct de vedere înindustria de manufacturare a pro du -selor din beton. Faptul cã Bentomat ocupã foartepu øin spaøiu la sol îi permite sã fieintegratã în spaøiul de producøie alfabricii de elemente prefabricatesau chiar în spaøiul de producøie šipermite extinderea necesarã a con -strucøiilor existente fãrã dificultate.

Fig. 56

T E H N O L O G I I


Fig. 57

a

T E H N O L O G I I

Agregatele de lucru pot fi aduse cuo bandã transportoare înclinatã dela punctele lor de preluare, aflate ladistanøã, la nivelul necesar de in -troducere în malaxor. Este un sistemsuplu la care se aplicã concepulLiebherr, ce reprezintã o singurã sur -sã de transport aplicatã pentru în -tregul concept tehnologic. Platforma de malaxare este privitã„ca o mãsurã de acomodare a ac øi -

u nii intensive”, care dispune de unul,douã sau uneori chiar trei mala xoa -re în circumstanøe speciale. Al doi -lea malaxor al acestei platforme estefo lo sit invariabil pentru pre-mala xa -re, când se fac produse de betonma nu fac tu rate. Liebherr asigurã oac øiune in tensivã de utilizare a ma la - xoarelor care sunt ideale pentru di fe -rite procese tehnologice de lu cru. Pen -tru malaxoarele mici de 0,5 RIM-M,

care folosesc sistemul cu un singuragitator, se ob øin rezultate ex ce lentede malaxare.

Total integratã în producøia deelemente manufacturate din be -ton [1]Liebherr este singura sursã care asi -gu rã în întregime conceptul pentruîncãrcarea agregatelor livrate la proas -pãt în malaxorul de beton, care seaflã în aria de producøie a fabricii depre fabricate. Numerošii ani de ex pe -rien øã în acest domeniu reprezintãga ranøia succesului în producøia depre fabricate ši de articole din betonprefabricat. Este necesarã o super vi zare a pun c - telor indicate în tehno lo gia de lucru.Sepravegherea instalaøiei de betonse face cu sistemul precis LitronicMBS care asigurã livrarea în locul

necesar situat din interiorul fabriciide prefabricate. Sunt pânã la 32 depuncte necesare într-o astfel de uzi -nã care trebuie conectate în acestsistem de control. Când toate sistemele sunt perfectcoordonate, atunci este asiguratã ca -litatea producøiei ši furnizarea pre -cisã a betonului acolo unde ši cândeste necesarã, astfel încât sã nuprezinte nicio problemã legatã de: • încãrcarea agregatelor; • chemarea livrãrii; • mišcarea betonului în aria de pro -ducøie; • curãøenia în fabrica de mixare; • curãøenia în încãrcãturile trans por -tate cu schipul; • transferul betonului rezidual ši cu -

rã øirea apei la unitatea de reciclare • reciclarea rezidualã a betonului; • reutilizarea materialelor burte ast -

fel obøinute.

În fig. 59 sunt prezentate unele as -pec te ale deservirii instalaøiilor de lu -cru într-o fabricã de prefabricate, šianu me: mecanismul de translaøie agrinzii monorai sau a podului rulantfolosit în fabrica de prefabricate (fig.

59,a), calculatorul de comandã cumonitorul de supraveghere a pro ce -sului tehnologic (fig. 59,b) ši panoulde comandã manual prin butoanecu sistemul luminos de avertizare/alar -mã (fig. 59,c)[1].


Fig. 58

Fig. 59cba

73

În fig. 60 este prezentat panoul decomandã digital Litronic BMS, folositde firma Liebherr pentru comandaprocesului tehnologic al unei fabricide beton, de tipul Bentomat [1].

3.3. Mašini pentru confecøionattu buri din beton [5]

Producøia de mašini pentru tuburidin beton este direcøionatã pe trei ti -puri, ši anume:1. Cu diametre de la Ø 200 mm pâ -

nã la Ø 1500 mm. Aceste mašini potproduce tuburi de beton armate saunu, cu diametre de la Ø 200 mm laØ 1500 mm; 2. Cu diametre de la Ø 2000 mm

pânã la Ø 2500 mm. Aceste mašinipot produce tuburi de beton (foarterigide) în diametru de la Ø 2000 mm

la Ø 2500 mm. 3. Cu diametre de la Ø 200 mm pâ -nã la Ø 2500 mm. Aceastã mašinãeste o combinaøie de douã mašinicare pot produce tuburi de beton ar -

mate sau nu pentru toatã gama demãrimi de diametre.

În fig. 61 a, b, c ši d sunt prezentatecomponentele utilajului folosit lafabricarea tuburilor din beton armat,iar în tabelul 9 sunt date carac te -risticile mašinilor care fac astfel deproduse armate din beton [5].

3.4. Prese mobile pentru pro -ducøia de elemente prefabricatedin beton [5]

Producøia de ciment (articole con -fecøionate din beton) cu prese mo -bile este un beneficiu din punct devedere economic, deoarece poateasigura un volum mare de produsefolosind mašini cu o productivitatemare, care oferã o calitate excelentãproduselor din beton la preøuri decost scãzute. Realizeazã blocuri frumoase dinbeton, cuburi sau cãrãmizi cu goluricare pot fi produse într-o mare can -titate în fiecare zi. În prezent, apro xi -mativ 300 de astfel de prese lucrea -zã în Grecia, Cipru, Europa de Estsau în øãri din Balcani. Aceste presepentru produse de ciment se ca rac -terizeazã printr-o rezistenøã ši o du -ra bilitate deosebite în exploa ta re. Presele mobile folosite pentru fa bri -carea produselor din ciment suntprezentate în fig. 62 ši 63 [5]. Carac -te risticile lor tehnice sunt indicatemai jos: Presã tip R: • Masa: 5000 kg; • Puterea motoarelor de vibrare: 4x3CP; • Puterea pompei: 7,5 CP; • Puterea necesarã deplasãrii: 2 CP; • Capacitatea de producøie: 8.000-

10.000 piese/zi. n

Fig. 60

Fig. 61

T E H N O L O G I I


Diametrul(Ø)

Capacitate producøie(piese/8 ore)

Putere(CP)

200 300 30

300 260 30

400 250 30

500 210 30

600 200 30

800 150 30

1000 130 30

1200 80 30

1400 60 30

1500 50 30

2000 40 30

2500 35 30

Bibliografie:

1. * * * - Bentomat vertical concrete

production plant, Liebherr, Liebherr-

Mischtechnik GmbH, Printed in

Germany, p. 23

2. * * * - Mixing systems for every

task, Liebherr, Liebherr Mischtechnik

GmbH, Printed in Germany 2007, p. 11

3. * * * – Easymix 1.0 mobile mixing

plant, Liebherr, Liebherr Mischtechnik

GmbH, Printed in Germany, p. 2

4. * * * - Voyager 90 Voyager 60, Staøii

de beton mobile, Texnokat, Building

Machinery Industries, Powertek Trailers,

Bucurešti, p. 4

5. * * * - Rousmenis Building Machinery,

Ready Concrete and Cement Products

Machinery: Ready mixed concrete

plants; Planetary and twin shaft con -

crete mixers; Stationary and mobile

machinery for cement products;

Vibrational concrete pipe machinery,

Factory: A/ Industrial Area Volos,

Greece, p. 5

6. * * * - Mobispa 1, maximã mo bi li -

tate, Spanos Industries, p. 5

7. * * * - Concrete recycling systems

from Liebherr, Liebherr, p. 1p

8. * * * - Mobilmixer 3.33, Mobil

container-module concret plant,

Liebherr, p. 2

9. * * * - Perfect mobility: Mobimix

2.25, Liebherr, The better mixing

plant, p. 6

Fig. 62

Fig. 63

Tabelul 9

T E H N O L O G I I


POZA LUNII

R E V I E W S

Horizontal borer drill

The horizontal drilling method

using borer drills is a working

method without opened digging.

This technology allows to mount

the underground pipelines under

natural obstacles (rivers, ponds,

parks, etc.) or artificial obstacles

(roadss, highroads, traffic junctions,

ditches, railways, buildings, etc.),

regardless the nature of the land.

In comparison with the classic

mounting techniques, using

diggings, the costs with the

equipment, materials

transportations and personnel are

reduced to the minimum. The

walkways, the fillers, the

compression and the rehabilitation

of the roadwayss, footways, etc.

are no longer necessary.

The basic method consists of

digging and posing the protective

tubes into sthe excavations

meanwhiles with the operations of

extracting the earth at the surface

by using a boring head of ans

sequipment. The rotary boring

head displace the earth and the

hob evacuates the material once

the tubes are pushed into the

excavation.

BAUER Maschinen Group at

BAUMA 2010

Both exhibiters and s visitor’s wills

remember BAUMA 2010 as being

the exhibit “Bauma under the

cinder clouds”. Following the

eroption of the volcano from

Iceland, all the flights over the

Northern Europe have been

suspended s for several days, the

Bauma visitors from Japan sand

China, Malaesia sand Australia,

Brazil sand United States beeing

in the impossibility of travelling by

air. Despite the decrease of the

number of visitors during the first

days of exhibit¬, the final results

seem to bes satisfactory on all

levels.

McCloskey – Performance,

innovation s and reliability

Telsmith is a dedicated trade

name in this industry (being a

company incorporated in 1906 by

Thomas L. Smith s and Paul W.

Post, following the increasingly

demand for road machineries due

to the development of USA sroad

system), which has a great

number of equipment delivered all

over the world. The jaw breaker

"Telsmith Hydra-JawTM" benefits of

a innovative design, the pressure

plate being replaced by a

hydraulic cylinder, which gives to

the equipment: a fast hydraulic

adjustment, protection against

overloading (when appear

accidentally metallic parts) ands

fast discharge in case of blockage

(the size of the hydraulic cylinder

allows to break the rock existing in

the breaker, when stopped).

Ritchie Bros. launches the first

website for heavy machinery

auctions

On the 20th April 2010, Ritchie

Bros., world leader in the field of

heavy machineries, has launched,

at the Bauma exhibit from

München, the first website with

searching option in 21 languages

(www.rbauction.com). Millions of

unique visitors use annually the

Ritchie Bros. website to purchase

equipment, being obtained 830

million USD from the online

purchases in 2009. The website

www.rbauction.com offers the

greatest inventory of the existing

machineries, the largest finalised

auctions and equipment related

soecifications databases, and

more equipment features, s in

many languages, than any other

machinery auction website.

Caterpillar presents its products

at Bauma 2010, the biggest

exhibit of construction

equipment

Starting with the 19th April 2010,

the Caterpillar Inc. branch from

Munchen, together with Zeppelin

– Civil Engineering Equipment

GmbH, Caterpillar dealer in

Germany, shows their machineries,

engines and s solutions for clients,

before of thousands of visitors,

within the biggest exhibit in the

civil engineering field, at sBauma.

During the event, the visitors will

see on a screen the Caterpillar

machineries ands equipment,

being given a great importance on

the company's dedication to

promote products with sustenaible

developments.

M2500 CDE Ireland – Semi-

mobile aggregate sorting and

washing stations

M2500 is a semi-mobile compact

sorting and washing stations,

integrating perfectly the supply bin,

the sieves and the sand sorting

and drainage moduless. M2500

was built based on the demands

of the clients wishing such a

compact semi-mobile station.

Therefore, M2500 is a robust, very

resistant, easy to transport, install

and use stationss. The time


R E V I E W S

necessary for the maintenance is

reduced due to the special design

allowing a fast and easy access to

the ssspare parts ands

consumables. M2500 was built to

produce a minimum carbon

emission and sto ensure

meanwhile a low cost for the

users, because it is electrically

acted, it does not need gasoline

and it DOES NOT GENERATE

PROBLEMS!

The real estate market under the

crisis pressure

The Romanian real estate market

shall be characterized in 2010 by

much more prudence. According

to the analystistss, the

consumption upsurge recorded in

the past, including due to the

increase of the mortgage loanss,

shall be lower. Romanians will not

risk this year to have debts

especially because the possibility

to become unemployees is

extremly current. The crisis saffects

more and more the Romanians'

budgets alloted to purchase a

house. Nine of ten inhabitants of

Bucharests, who dare to purchase

a house in this period, chooses

houses of which prices do not

exceeds EUR 100,000.

Lintec EcoPower

The new CC 1500B concrete

station presented at the Bauma -

Munchen international civil

engineering machineries fair in

2010, at the Lintec stand, for Lintec

represents a completion of the

Lintec products range, recognized

all over the world due to their

reliability,s high performances, and

for Powertek, a launching in this

industry.

As all the others Lintec concrete

stations, sCC1500 B is also built

integrally by maritime ISO

containers. The containers

facilitating the transportation

represent the station structure. The

cooperation between Powertek

and Lintec passed to another level.

If until now between the two

companies there are producer-

distributor type relations, from now

one we will discuss about a

producer-producer type

partnership.

Last generation concrete

factories

The mix products from Bentomat

factories, produced by Liebherr,

make a high quality concrete

necessary for a great number of

industrial applications all over the

world, as: stone paving, concrete

slabs, curve stone, concrete

draining systems, concrete bridge

structures, beams, house walls,

prefabricated garages or tower

segments for power aeolian

generators. Bentomat uses a wide

storage capacity for its products, of

up to 10 compartments, being

advantaged from this point of view,

in the concrete manufacturing

industry.

Scientific sresearch, factor of the

economic development of the

small and medium sized

enterprisess

In the field of civil engineering

technologic equipment and new

tecnologies, we are in the eve of

the super-competition, when, as it

is easy to understand, the main

top quality features of the

equipment are already obtained,

such issue being no longer a

factor of opting for the relevant

equipment. Other parameters as

the reaction speed of the

manufacturers are now analyzed to

opt for certain equipment. It is

important to innovate but is crucial

how long takes you to achieve the

innovation, which is your

innovation speed and rythm.

Reading the magazine ”Revista de

Unelte si Echipamente” (Tools and

Equipment Magazine), we note a

new aspect: the existence of a

development, improvement or

upgrading chain for the civil

engineering technologic

equipment, implemented by

recognized companies from

developed countries, has a

significant impact on the progress

of such companies.

Case sknows how to attract

clients to Bauma

The Case stand is always one of

the first interest locations for the

visitors coming to international civil

engineering machinery fairs,

Bauma 2010 not being an

exception from this point of view.

SCase has again organized to its

stand an offroad motorcycle circuit,

during which the motorcycle

engines of the newest brands of

the firm have been solicited at

maximum, svisitors having the

opportunity to s win sa trip at the

new center from Paris, to the test

drive of the bulldozers. Stunt Riders

aimaized again the assistence.

The Case motorcycle riders

organized this year a circuit where

they showed to the visitors their

abilities and talent. n


Talon de abonamenT

Completaøi spaøiile, bifaøi perioada corespunzãtoare ši trimiteøi talonulîmpreunã cu copia documentului care certificã plata abonamentului peadresa: SC MEDIA GAMMA PUBLISHERS SRL, OP.33, CP. 52, BUCUREŠTI,pe fax: 021-202.82.69 sau pe e-mail: [email protected].

doresc sã ma abonez la Revista de Unelte ši echipamente pe o perioadã de:

nn 3 luni 7 lei nn 6 luni 12 lei nn 1 an 22.50 lei

Abonamentul doresc sa-l primesc la adresa:denumirea firmei..................................................................................domeniul de activitate al firmei:...........................................................numele ši prenumele.............................................................................Funcøia..................................................................................................departament.........................................................................................adresã: Strada..............................................nr...... bloc....................Sc........... etaj.......ap.............................................................................localitate.........................................Judeø..........................Sector..........Cod poštal.............. Telefon..........................Fax....................................

Plata se va face cãtre SC MEDIA GAMMA PUBLISHERS SRL, CIF RO 22254549cont RO12RZBR0000060009757116 Banca Raiffeisen, Sucursala Unirii. Înpreøul abonamentului sunt incluse ši taxele poštale.

atenøie!!! nu expediaøi taloane mai vechi. Modificãrile ulterioare nuafecteazã abonamentul încheiat.Abonamentele se expediazã prin poštã. Editura nu rãspunde pentruîntârzierea sau pierderea coletelor. Prin participare, persoanele în cauzãacceptã în mod necondiøionat ši explicit ca datele personale de identitate sãfie utilizate ši stocate într-o bazã de date, aceasta putând fi folositã deorganizatori sau subcontractanøi ai acestora, ulterior, în cadrul altor aplicaøiisimilare, de marketing direct etc., cu respectarea drepturilor prevãzute deLegea 667/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal.

Data: Semnãtura:................................ ................................

"

OfErtA dE publiCitAtE pEntru 2009:Modul 1 apariøie (Euro)

1/1 A4 900

1/2 A4 500

1/4 A4 300

Coperta 1 2600

Coperta 2 2000

Coperta 3 1600

Coperta 4 22002 pag. A4 (spread) 1600

“Revista de Unelte ši Echipamente” vã oferã

un spaøiu informativ ši publicitar profesional,

unde se pot desfãšura producãtorii, importatorii

ši distribuitorii din domeniul uneltelor, sculelor,

echipamentelor, instalaøiilor ši utilajelor

pentru construcøii.

Articol publicitar: 1 paginã interior A4 –

500 Euro/apariøie;

Articol publicitar: 1/2 paginã interior A4 –

300 Euro/apariøie.

Notã: Preøurile nu includ T.V.A.

Revista de Unelte si Echipamente

Documents

Transcript of Revista de Unelte si Echipamente