Revista de Energie Verde

noiembrie 2014

2

NUME DOMENIU

3

REDACTOR ŞEF Viorel Maior

[email protected]

EDITARE, CORECTURĂ, ABONAMENTE Ioana Dobre

[email protected]

MARKETING [email protected]

mobil: 0725-923.288

TEHNOREDACTARE Vasile Moldovan

Redacţia nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul reclamelor şi a materialelor publicitare prezentate de societăţile comerciale în paginile revistei.Reproducerea totală sau parţială a materialelor este interzisă, fără acordul redacţiei şi al autorului materialului.Revista poate fi multiplicată şi distribuită doar sub formă gratuită, fără modificări aduse conţinutului acesteia.

EDITARE: S.C. MEDIAEXPERT S.R.L.

547530 Sg. de Mureş, str. Apei Sărate nr. 64 Tel./Fax: 0365-730.866, 0371-043.644e-mail: [email protected] [email protected]

www.tehnicainstalatiilor.ro

Revista de Energie Verde este un supliment al

revistei Tehnica Instalaţiilor

COMUNICATE DE PRESĂ

Stația de epurare pentru ape uzate Medgidia beneficiază de cogenerare de înaltă eficiență marca Kuntschar & Schlüter – Wolf

APARATURĂ DE MĂSURĂ

Camerele de termoviziune Testo

ENERGIE SOLARĂ

Soluţii ABB de ultimă generaţie în domeniul energiei solare

COMUNICATE DE PRESĂ

Schneider Electric, premiată de Comisia Europeană pentru platforma sa educațională, Energy University

PANOURI FOTOVOLTAICE

Ecosphere Technologies anunță lansarea Ecos PowerCube

PREZENTARE COMPANIE

Caleffi - Oamenii care construiesc valori

APARATURĂ DE MĂSURĂ

Camera de termoviziune - soluții Testo

EVENIMENT EXPO

RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPELider în lupta pentru un viitor curat a energiilor regenerabile și eficienței energetice

ENERGIE SOLARĂ

Noutăţi la nivel planetar în domeniul energiei solare

EVENIMENT EXPO

RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE - plan expoziţie

EVENIMENT EXPO

RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE - expozanţi

4

5

6

8

10

12

15

16

20

32

34

cuprins

energie fotovoltaică

energie eoliană

sisteme solare

CUPRINS

4

COMUNICAT DE PRESĂ

JETRUN ENERGO ECO

STAȚIA DE EPURARE PENTRU APE UZATE MEDGIDIA BENEFICIAZĂ DE COGENERARE DE ÎNALTĂ EFICIENȚĂ MARCA KUNTSCHAR & SCHLÜTER – WOLF

Jetrun EnergoEco, furnizor de soluții de încălzire, ventilație și clima-tizare de înaltă eficiență a finalizat montajul echipamentelor de cogene-rare la stația de epurare Medgidia.

În Iulie 2011, primăria Medgidia a semnat contractul de proiectare şi exe-cuţie „Retehnologizare şi introducerea treptei de epurare avansată la staţia de epurare – localitatea Medgidia”, contract ce face parte din Proiectul „Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimen-tare cu apă şi de canalizare în regiunea Constanţa-Ialomiţa”, din cadrul Progra-mului Operaţional Sectorial Mediu. Con-tractul s-a semnat cu asocierea Alpine Bau GmbH Austria - SC Urban Electric SRL Ploieşti şi are ca termen de finaliza-re iunie 2014.

Modernizarea și extinderea rețelei de apă și canalizare și a stației de epurare din Medgidia se realizează după stan-dardele europene de mediu. Proiectul prevede introducerea treptei terțiare, adică aceea care elimină azotul și fosfo-rul din apă. Primarul din Medgidia afir-ma că stația de tratare a apei din locali-tate are nevoie urgentă de echipamente noi.

Jetrun EnergoEco, împreună cu cola-boratorul său Amteh International s-au ocupat de proiectarea, livrarea și mon-tajul întregului punct tehnic (cogenera-re și cazan termic), punerea în funcțiune a echipamentelor urmând să aibă loc în cea de-a doua jumătate a anului curent.

S-au instalat 2 grupuri de cogenerare GTK 50 K de înaltă eficiență având o pu-tere electrică totală de 100 kW, o pute-re termică de 168 kW și o eficiență glo-bală de 82,2 % în condiții standard de funcționare la capacitate maximă.

Instalația de cogenerare utilizează ca materie primă biogazul obținut din fer-mentarea nămolului de epurare și este compusă din cele 2 grupuri de coge-nerare K&S Wolf și două turnuri de ră-cire Cabero, energia electrică produsă de aceasta fiind destinată exclusiv con-sumului propriu. Cazanul din oțel MKS 340 Wolf cu un interval de putere cu-prins între 280 – 340 kW este utilizat pentru încălzirea digestorului, dar poa-te funcționa în rețea cu grupul de coge-nerare sau singur pentru acoperirea ne-cesarului termic de 340 kW al stației de epurare.

„Energia electrică furnizată asigu-ră o mare parte din consumul elec-tric al stației, realizând economii substanțiale și recuperarea rapidă a investiției. Prin realizarea proiectă-

rii, livrării și execuției întregului sis-tem de către firma Jetrun, beneficia-rul s-a asigurat că instalația montată va funcționa la parametrii specificați, fără pierderi de eficiență sau dispo-nibilitate datorate unor eventuale incompatibilități între diversele com-ponente ale sistemului” a declarat domnul Adrian Moisa, Director Gene-ral Jetrun EnergoEco.

Punerea în funcțiune și mentenanța centralelor de cogenerare se va realiza de către echipa Jetrun, formată din in-gineri specializați direct în Germania, la uzina Wolf K&S din Wolfhagen / Hessen.

În cursul anului 2014, Jetrun Energo-Eco a mai livrat echipamente pentru alte proiecte ce vizează includerea tehnolo-giei de cogenerare în stațiile de epurare

din țară, și anume stațiile de epurare din Râmnicu Vâlcea, Poarta Albă și Alba Iulia.

Despre Jetrun EnergoEcoJetrun EnergoEco importator oficial

al echipamentelor de încălzire, ventilație și climatizare produse de Wolf Heizte-chnik și-a asigurat un statut important printre furnizorii de soluții HVAC din Ro-mania, devenind cunoscută pentru cali-tatea produselor și serviciilor oferite.

Pentru a vă putea oferi o gamă com-pletă de soluții, Jetrun EnergoEco cola-borează și cu alți producători Europeni sau globali de echipamente și suban-samble cum ar fi: Hygromatik, Apen Group, Galletti, Teddington, Cabero, Mita.

www.jetrun.ro

5

NUME DOMENIUAPARATURĂ DE MĂSURĂ

0264 202 170 • [email protected]

www.testo.ro/termografie

Pentru mai multe informații și cereri de ofertă:

CAMERELE DE TERMOVIZIUNE TESTO

ASIGURAREA EFICIENȚEI PARCURILOR FOTOVOLTAICE

Pentru ca parcurile fotovoltaice să fie cât mai profi-tabile este important ca acestea să funcționeze cu cât mai puține defecțiuni și la un nivel de eficiență optim. Chiar și cele mai mici defecțiuni pot avea consecințe grave pe termen mediu și lung. Tocmai din acest motiv mentenanța acestor sisteme este esențială. Pentru a garanta funcționarea corespunzătoare, cei responsabili cu întreținerea trebuie să se poată baza pe instrumente de măsură adecvate.

Camera de termoviziune este un instrument de măsurare non-contact, ideal pentru testarea mo-dulelor solare. Dacă o celulă dintr-un modul solar încetează să funcționeze, aceasta nu mai poate con-verti energia solară în curent electric și, prin urmare, se încălzește disproporționat din cauza radiației so-lare. Camera de termoviziune identifică ușor și rapid anomaliile datorită așa numitelor puncte fierbinți și permite remedierea defecțiunii în cel mai scurt timp posibil.

Identificarea anomaliilorMonitorizarea panourilor fotovoltaice poate fi un

proces care consumă foarte mult timp deoarece par-curile solare se întind adesea pe suprafețe de sute de metri pătrați. Măsurătorile termografice de la distanță vă ajută să identificați anomaliile într-un timp foarte scurt. Datorită rezoluției de înaltă calitate a detectoru-lui camerelor de termoviziune Testo puteți analiza chiar și celule individuale de la distanță.

SuperResolution - de patru ori mai multe valori măsurate

Cu tehnologia SuperResolution îmbunătățiți cu o clasă rezoluția camerei de termoviziune Testo. Inovația în curs de patentare de la Testo utilizează mișcarea na-turală a mâinii pentru a înregistra mai multe imagini consecutive care, pe baza unui algoritm, sunt transfor-mate apoi într-o singură imagine termică ce conține de patru ori mai multe valori măsurate.

Mod solar - compararea ușoară a imaginilor termice

În cadrul verificărilor periodice sau în momentul comparării mai multor imagini termice ale aceluiași obiect măsurat este important ca imaginile termice să fie comparabile. De exemplu, există o diferență consi-derabilă între măsurarea unui modul fotovoltaic la 500 W/m² sau la 700 W/m². Modul solar integrat în camera de termoviziune vă permite înregistrarea directă a valo-rii împreună cu imaginea termică și integrarea în analiza acesteia, cu ajutorul softului. Astfel, eliminați adnotările pe hârtie și aveți certitudinea că valorile nu sunt încur-cate sau pierdute.

IRsoft - analiza imaginilor termiceFiecare cameră de termoviziune Testo se livrează

împreună cu software-ul pentru analiză IRsoft. Acesta facilitează analiza și procesarea rapidă și ușoară a ima-ginilor termice, dar și crearea rapoartelor termografice. Rapoartele sunt utile atât pentru propria documentare cât și pentru clienții dumneavoastră.

6

ENERGIE SOLARĂ

ABB

SOLUŢII ABB DE ULTIMĂ GENERAŢIE ÎN DOMENIUL ENERGIEI SOLARE

Începând cu anul 2013 Power-One a devenit parte a Grupului ABB care și-a extins astfel portofoliul de produse cu invertoare solare de înaltă calitate și soluții de stocare a energiei. Drept rezultat, ABB oferă în prezent o gamă variată de inver-toare solare, de la micro-invertoare până la invertoare centrale mari de sute de kW, adecvate pentru toate piețele și aplicațiile PV. Oferta este completată de soluțiile inteligen-te de stocare a energiei. ABB deține know-how, serviciile pe întreaga durată de viață și personalul nece-sar pentru susținerea instalațiilor PV din întreaga lume în anii ce ur-mează.

Invertoarele trifazate oferă fle-xibilitate și ușurință în instalare

ABB oferă cel mai larg portofoliu de invertoare existente în prezent pe piață, inclusiv cea mai puternică linie de invertoare trifazate. Aceste produ-se asigură instalațiilor PV de mică și medie dimensiune o performanță ri-dicată, ușurință în instalare și o renta-bilitate rapida a investițiilor.

Clasa de invertoare ABB TRIO cu-prinde invertoarele 5,8/7,5/8,5 kW pentru instalații rezidențiale trifa-zate aliniindu-se celor mai recente standarde reglementatoare pentru

interacțiunea rețelelor. Invertoare-le ABB TRIO 20,0 și 27,0 kW au două MPPT independente, o eficiență ce se ridică până la 98,3% și o gamă largă de tensiuni de intrare ce ofe-ră flexibilitate proiectării de sistem chiar și pentru cele mai complexe instalații. Noul produs ABB PRO 33,0 kW, cu eficiența sa ridicată, este op-timizat pentru a asigura cea mai efi-

cientă soluție din punct de vedere al costurilor pentru instalațiile PV de-centralizate de dimensiune medie și mare.

Atât produsele PRO cât și cele TRIO sunt disponibile în pachete compac-te, all-in-one și de înaltă putere, ce permit o instalare rapidă și ușoară precum și ușurință în utilizare pentru consumatorii finali.

Invertoare centrale puternice cu suport global

Fiind una dintre companiile de top din lume în domeniul tehnologiei ener-getice, ABB deține un set impresionant de certificări, fiind astfel un furnizor care îndeplinește condițiile de finanțare ce-rute de bănci, și care poate asigura livra-rea invertoarelor centrale de înaltă ca-litate pentru aplicațiile PV în domeniul utilităților la scară mare. Oferta ABB pen-tru aplicațiile PV în domeniul menționat include invertoare centrale ABB, PVS800 și ULTRA, ce variază de la 100 la 1500 kW. Ambele produse combină eficiența ridi-cată cu componente sigure și un design compact.

ABB (www.abb.com) este lider în tehnologiile energetice și de auto-matizări care permit clienţilor din do-meniul utilităţilor, industriei, trans-porturilor și infrastructurii să își îmbunătăţească performanţele, di-minuând impactul asupra mediu-lui înconjurător. Grupul de compa-nii ABB operează în aproximativ 100 ţări, având în jur de 145 000 angajați.

7

NUME DOMENIU

,

8

COMUNICAT DE PRESĂ

SCHNEIDER ELECTRIC

SCHNEIDER ELECTRIC, PREMIATĂ DE COMISIA EUROPEANĂ PENTRU PLATFORMA SA EDUCAȚIONALĂ, ENERGY UNIVERSITY

Energy University, platforma educațională online dezvoltată de Schneider Electric, care oferă cursuri gratuite de sustenabilitate și eficiență energetică, a obținut primul loc în cadrul categoriei Programe de educație a Premiilor Europene pentru Energie Dura-bilă. Această distincție, pentru care au aplicat 342 de proiecte în 2014, este acordată anual de către Comi-sia Europeană în cadrul Săptămânii Energiei Durabile.

Energy University oferă peste 350 de cursuri, dis-ponibile la cerere pe site-ul web www.MyEnergyUni-versity.com, ajutând, încă din anul 2009, profesioniștii să ia decizii inteligente cu privire la principalele situații cu impact asupra industriei energetice. Până în prezent, mai mult de 600.000 de cursuri în 13 limbi au fost urmate de peste 370.000 de profesioniști din peste 180 de țări.

De asemenea, în cadrul Energy University sunt dis-ponibile două examene de certificare profesională pentru cei care doresc să-și consolideze cariera în do-meniul energiei sau al centrelor de date. Anul aces-ta, Schneider Electric a lansat progamul de certifica-re Data Center Certified Associate (DCCA), pentru a-i ajuta pe profesioniștii centrelor de date să fie la cu-rent cu temele de actualitate, tendințele și practici-le din industrie. De asemenea, examenul Professi-onal Energy Manager (PEM), lansat în anul 2013, în parteneriat cu Institutul de Profesioniști în Energie (IEP), îi ajută pe profesioniștii din sectorul manage-mentului energiei să-și consolideze nivelul de califi-care și de credibilitate. De la lansarea PEM, peste 100 de profesioniști din întreaga lume au obținut aceas-tă certificare.

„Aceste rezultate, împreună cu distincția obținută în cadrul Premiilor Europene pentru Energie Durabilă, re-flectă nu numai succesul programului Energy Univer-sity, ci și nevoia de profesioniști bine pregătiți în sectorul eficienței energetice”, a declarat Chris Hummel, Direc-tor General de Marketing, Schneider Electric. „În do-meniul sustenabilității, cele mai multe informații dis-

ponibile în prezent sunt tehnice, destinate în special inginerilor și oamenilor de știință, astfel că nu ofe-ră sprijinul necesar antreprenorilor sau proprietarilor de locuințe. Energy University răspunde și nevoilor acestor categorii de utilizatori, ajutându-i să ia deci-zii informate cu privire la consumul și managemen-tul energiei.”

Succesul programului Energy University este, de asemenea, reflectat de tendințele și comportamen-tul utilizatorilor. Cei mai mulți dintre aceștia se în-torc regulat pe www.MyEnergyUniversity.com, înre-gistrându-se pe platformă și urmând și alte cursuri gratuite. În fiecare lună, mii de utilizatori se loghea-ză pe site, în căutarea de informații despre manage-mentul energiei. Profilurile utilizatorilor sunt varia-te, ceea ce evidențiază amploarea impactului acestui program. Utilizatorii Energy University sunt în speci-al profesioniști din sectoare precum cel electric, ener-getic, al clădirilor, al mediului sau design. Aceștia sunt de obicei manageri, directori sau studenți care doresc să-și consolideze cariera sau să înțeleagă conceptele eficienței energetice.

Companiile multinaționale beneficiază și ele de această oportunitate unică de dezvoltare profesiona-lă. La nivel global, multe companii din industriile auto, alimentară și a băuturilor, hotelieră, a sănătății, de pe-trol și gaze și IT&C au utilizat site-ul www.MyEnergyU-niversity.com. De asemenea, Energy University le ofe-ră companiilor oportunitatea de a crea programe personalizate de educație în cadrul organizației care să servească drept instrument intern de training pen-tru propriii angajați.

Despre Schneider ElectricCompanie specializată la nivel global în manage-

mentul energiei, cu operaţiuni în mai mult de 100 de ţări, Schneider Electric oferă soluţii integrate pentru diverse segmente de piaţă, deţinând poziţii de lider în domeniul infrastructurii, al proceselor industriale, au-

tomatizărilor în construcţii şi al centrelor de date sau reţelelor. Schneider Electric are, de asemenea, o pre-zenţă extinsă şi în domeniul aplicaţiilor pentru seg-mentul rezidenţial. Cei peste 150.000 de angajaţi ai companiei lucrează pentru a face energia sigură, fi-abilă, eficientă, productivă şi verde, realizând veni-turi din vânzări în valoare de 24 miliarde de euro în 2013, prin activitatea lor constantă de a ajuta persoa-nele şi organizaţiile „să profite la maximum de resur-sele energetice”.

www.schneider-electric.com/ro

Lansate în anul 2006, Premiile Europene pentru Energie Durabilă recunosc și promovează proiec-tele remarcabile în domeniul eficienței energetice, al energiei din surse regenerabile și al transpor-tului „verde”. Sunt înscrise proiecte care contribu-ie la strategia Europa 2020 pentru o dezvoltare in-teligentă și durabilă și care au un impact dovedit.

Competiția este deschisă organizațiilor din sectorul public și din cel privat, incluzând IMM-uri, asociații industriale multinaționale, instituții academice și ONG-uri. Premiile SEE includ cinci categorii diferi-te: Comunicare, Programe de educație, Clădiri, Con-sum de energie și Transport.

www.eusew.eu

Despre Premiile Europene pentru Energie Durabilă (Sustainable Energy Europe Awards – SEE)

/ Perfect Welding / Solar Energy / Perfect Charging

OFERIM ŞI MAI MULTĂ FLEXIBILITATE.

CU NOUA SERIE DE PRODUSE FRONIUS SYMO.

FRONIUS SYMO: 3.0 – 20.0 KW O serie pentru toate aplicaţiile. O serie pentru toate sistemele fotovoltaice. O serie pentru cea mai simplă instalare.Cu puteri cuprinse între 3,0 -20,0 kW, seria de invertoare Fronius Symo reprezintăcea mai înaltă treaptă de evoluţie a tehnologiei în domeniul invertoarelor solare:/ Flexibilitate maximă în proiectarea sistemului fotovoltaic graţie celor două controlere MPP, tensiunii mari de sistemşi intervalului amplu al tensiunii de intrare (DC) a invertorului/ Conectivitate excelentă datorită opțiunilor WLAN, Ethernet şi integrare foarte simplă a componentelor terţe/ Instalare şi întreţinere simplă: construcţie foarte uşoară cu tehnologia SnapINverterLăsaţi-vă impresionaţi: vizitaţi www.fronius.com

Inserat_Symo_Joerg_A4_RU.indd 1 05.11.2014 13:00:55

9

NUME DOMENIU/ Perfect Welding / Solar Energy / Perfect Charging

OFERIM ŞI MAI MULTĂ FLEXIBILITATE.

CU NOUA SERIE DE PRODUSE FRONIUS SYMO.

FRONIUS SYMO: 3.0 – 20.0 KW O serie pentru toate aplicaţiile. O serie pentru toate sistemele fotovoltaice. O serie pentru cea mai simplă instalare.Cu puteri cuprinse între 3,0 -20,0 kW, seria de invertoare Fronius Symo reprezintăcea mai înaltă treaptă de evoluţie a tehnologiei în domeniul invertoarelor solare:/ Flexibilitate maximă în proiectarea sistemului fotovoltaic graţie celor două controlere MPP, tensiunii mari de sistemşi intervalului amplu al tensiunii de intrare (DC) a invertorului/ Conectivitate excelentă datorită opțiunilor WLAN, Ethernet şi integrare foarte simplă a componentelor terţe/ Instalare şi întreţinere simplă: construcţie foarte uşoară cu tehnologia SnapINverterLăsaţi-vă impresionaţi: vizitaţi www.fronius.com

Inserat_Symo_Joerg_A4_RU.indd 1 05.11.2014 13:00:55

10

PANOURI FOTOVOLTAICE

ECOS POWERCUBE

ECOSPHERE TECHNOLOGIES ANUNȚĂ LANSAREA ECOS POWERCUBE

Ecosphere Technologies Inc., compania americană care s-a remarcat prin dezvolta-rea și utilizarea de tehnolo-

gii inovative, a anunțat finalizarea primului său container transpor-tabil, Ecos PowerCube, care poa-te fi transformat într-un generator ce funcționează pe bază de ener-gie solară și eoliană cu baterii sola-re la bord.

“Aceasta tehnologie solară inova-toare are potențialul de a fi una din-tre cele mai importante inovații sola-

re din generația noastră. Compania este pregătită să înceapă demonstrații imediat și așteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu partenerii strategici pe o va-rietate largă de industrii și aplicații la nivel global, pentru a valorifica aceas-tă tehnologie unică,” punctează Dean Becker, directorul Ecosphere Techno-logies.

Ecos PowerCube utilizează pa-nouri fotovoltaice de mare pute-re, care se extind de la container pentru a produce energie electrică. Energia este stocată în bateriile de

la bord. Potrivit site-ul companiei, Ecos PowerCube este conceput pen-tru a oferi energie de sine stătătoare și apă curată, în locații unde aceste utilități nu sunt disponibile.

Panourile solare fotovoltaice sunt montate pe suporturi cu role, pen-tru o integrare ușoară, și susținute de elemente cu acționare hidraulică.

După ce este amplasat la lo-cul de destinație, PowerCube poa-te fi utilizat imediat și generează până la 15KW de electricitate. Ener-

gia electrică generată poate fi utili-zată pentru a alimenta diverse sis-teme de la bord, inclusiv sisteme de comunicații wireless, sisteme mobile de tratare a apei și poate chiar să fur-nizeze conectivitate la internet.

De asemenea, energia electrică generată cu ajutorul Ecos PowerCu-be poate fi utilizată pentru a alimen-ta unități militare, unități medicale de urgență și instituții modulare mo-bile, cum ar fi spitale, centre militare de comandă sau școli provizorii.

11

NUME DOMENIU

Printre beneficiile acestei tehno-logii se numără:

• Versatilitatea (utilizarea tehnolo-giei în domenii variate, de la cel mili-tar la cel umanitar)

• Portabilitatea (Ecos PowerCube poate fi transportat cu camion, tren, vapor sau avion)

• Durabilitatea (este asigurată protecția panourilor solare pe dura-ta transportului dar și împotriva vre-mii nefavorabile)

• Puterea (asigură utilizatorilor ge-nerarea cantității maxime de ener-gie solară)

• Punerea rapidă în funcțiune (este asigurată posibilitatea utilizării imediat după amplasarea unității la destinație)

• Siguranța (unitatea asigura non-stop energie pentru a putea susține conexiunea la internet sau comuni-

carea prin satelit și o gamă largă de comunicații wireless)

• Sustenabilitatea (utilizează ener-gia solară pentru a genera electrici-tate în locații greu accesibile și pen-tru a susține activitatea unităților militare, medicale, etc.)

• Rază de acțiune mare (asigu-ră conexiune wireless pe o rază de până la 30 mile)

Mai multe informații puteți

găsi pe site-ul companiei: www.ecospheretech.com

12

PREZENTARE COMPANIE

Suntem o companie de prim rang în pro-ducţia echipamentelor fabricate în Ita-lia tip componente pentru instalaţii de încălzire, aer condiţionat, hidro sanita-re și pentru surse de energie regenerabi-lă, pentru utilizatori civili și industriali, și în furnizarea de soluţii pentru instala-ţii de avangardă și în sectorul contoriză-rii căldurii.

Grupul CALEFFI este constituit la ora actuală din 14 societăţi şi 2 birouri de reprezentanţă, nu-mără peste 1000 de angajaţi care lucrează atât în sediul italian cât şi în filialele din străinătate, distribuie echipamente în peste 60 de țări şi în-registrează o cifră de afaceri de aproape 250 de milioane de euro.

Cele 3 unități de producţie sunt amplasa-te exclusiv în Italia datorită convingerilor noas-

tre strategice care ne permit să garantăm res-pectarea reală a standardelor calitative impuse atât de normele internaţionale, cât şi de o ale-gere precisă dictată de politica firmei. Contro-lul este efectiv şi monitorizat direct la 100% din producţie.

Resursa noastră cea mai preţioasă? Oamenii. Aceştia sunt aceia care fac diferenţa şi constru-iesc valorile.

INOVAŢIAReprezintă dezvoltarea produsului şi a cultu-

rii organizaționale. Este o valoare care caracte-rizează fiecare divizie a companiei noastre, dar care îşi găseşte reprezentarea arhitecturală în CUBOROSSO – Centrul nostru de Cerecetare și Dezvoltare: pe de-o parte Biroul nostru Tehnic care dispune la ora actuală de două imprimante 3D pentru a realiza un prototip rapid, iar pe de altă parte noul show-room care va găzdui clien-ţii în momentele de formare profesională şi in-formare.

EFICIENŢA ENERGETICĂ A studia modurile prin care se obţine eficien-

ţa energetică reprezintă perspectiva care a stat la baza construirii Centrului de Studii şi Cerce-tări dedicat dezvoltării noilor produse utilizate în cadrul sistemelor de energie regenerabilă şi experimentării produselor noastre în instalaţii reale, în scopul îmbunătăţirii acestora.

CALEFFI - OAMENII CARE CONSTRUIESC VALORI

13

PREZENTARE COMPANIE

Produsele din seria Caleffi SOLAR au fost spe-cial concepute pentru utilizarea în circuitele din instalațiile solare, unde în mod normal se poa-te ajunge la temperaturi ridicate și în funcție

de tipul instalației, se utilizează glicolul. Materialele din care sunt realizate aceste produse, cât și carac-teristicile lor tehnice trebuie să ţină cont în mod obligatoriu de condiţiile speciale de funcţionare.

Principalele pro-duse din gama CA-LEFFI SOLAR sunt: stații de pompare, vane de echilibrare cu debitmetru încor-porat, regulatoare di-gitale, vane termos-tatice de amestec, vane deviatoare cu servomotor, kituri de racordare a pa-noului solar cu mi-crocentrala, supape de siguranță combi-nate, separatoare de aer etc.

Produsele din seria CALEFFI GEO au fost spe-cial concepute pentru utilizarea în instalații cu pompă de căldură. În circuitele cu pompă de căldură geotermică agentul termic este în ge-neral un amestec de apă și lichid anti-îngheț de-oarece temperatura poate fi foarte joasă.

Pentru acest tip de aplicație, componentele au fost realizate dintr-un material cu parametrii

de funcționare ridicați.

Pr inc ipa le -le produse din gama CALEFFI GEO sunt: co-lectoare geo-termice pre-montate, vane de echilibra-re cu debitme-tru încorporat, robinete anti-îngheț, kituri a n t i - î n c h e ț , etc.

Seria de articole CALEFFI BIOMASS a fost realiza-tă special pentru utilizarea în circuitele instalațiilor cu generatoare de căldură cu funcționare pe com-bustibil solid lemnos, care operează la temperatu-ră înaltă cu agent termic apă sau soluții cu glicol. Materialele din care sunt realizate componentele și parametrii lor țin cont de cerințele specifice ale instalațiilor în ceea ce privește eficiența și siguranța generatoarelor de căldură și instalațiilor.

Principalele pro-duse din gama CA-LEFFI BIOMASS sunt: vane de descărcare cu siguranță termică, supape anti-condens, grupuri anti-con-dens de recirculare și distribuție, grupuri de racordare a cazane-lor cu microcentrale și preparare instan-tanee de apă caldă menajeră, regula-toare digitale pentru instalații cu genera-tor cu funcționare pe combustibil so-lid etc.

www.caleffi.ro

14

ENERGIE VERDE

15

NUME DOMENIUAPARATURĂ DE MĂSURĂ

0264 202 170 • [email protected]

www.testo.ro/termografie

Pentru mai multe informații și cereri de ofertă:

MONITORIZAREA SISTEMELOR FOTOVOLTAICE

CAMERA DE TERMOVIZIUNE - SOLUȚIA TESTO PENTRU IDENTIFICAREA DEFECȚIUNILOR PANOURILOR SOLARE

Pentru a atinge o eficienţă cât mai mare, panourile fotovoltaice trebuie să funcţioneze cu cât mai puţine defecţiuni, deoarece chiar şi cele mai mici probleme pot avea consecinţe majore pe termen lung. Din acest motiv, evaluarea eficientă a stării acestor sisteme are o importanţă deosebită. Pentru a garanta o analiză co-rectă, operatorii trebuie să se bazeze pe instrumente de încredere.

Camerele de termoviziune sunt instrumente de măsură non-contact, fiind ideale pentru testarea modulelor solare. Dacă o celulă dintr-un panou fo-tovoltaic nu mai funcţionează corespunzător, nu mai poate să transforme energia solară în energie electrică şi astfel se supraîncălzeşte datorită radiaţiei solare. Ca-merele de termoviziune vizualizează aceste anomalii rapid şi uşor, iar astfel se pot lua măsuri cât mai repede.

Monitorizarea parcurilor solare necesită mult timp deoarece acestea ocupă adesea suprafeţe întinse. O soluţie pentru a rezolva această problemă ar fi termo-grafierea de la distanţă, însă în acest caz există riscul de

a omite detaliile mici, camerele de termoviziune mai simple neavând o rezoluţie suficient de mare. Cu aju-torul funcţiei SuperResolution de la Testo, rezoluţia ca-merelor de termoviziune este îmbunătăţită cu o clasă. Această inovaţie realizată de Testo utilizează mişcarea naturală a mâinii şi înregistrează mai multe imagini, uşor deplasate una faţă de cealaltă, pe care le uneş-te într-o singură imagine cu ajutorul unui algoritm, obţinându-se o imagine termică cu până la patru ori mai multe valori măsurate. Astfel, termografierea de la distanţă nu mai e o problemă.

O altă provocare în analiza sistemelor fotovoltaice este intensitatea radiaţiei solare. Dacă radiaţia e prea mică, o celulă ce nu funcţionează corect e greu de depistat ca şi punct supraîncălzit în imaginea termică. În plus, imaginile termice care indică acelaşi obiect măsurat la intervale diferite sunt foarte greu de com-parat atunci când intensitatea radiaţiei solare nu este cunoscută. Camerele de termoviziune de la Testo au

încorporat modul de operare solar, adică se poate in-troduce în instrument valoarea exactă a intensităţii ra-diaţiei solare alături de imagine şi integrarea acesteia în analiza cu ajutorului software-ului IRSoft. Astfel nu mai este necesară notarea valorilor complementare unei măsurători, valori ce se pot încurca ulterior sau rătăci.

Adesea este necesară captarea unui număr mai mare de imagini atunci când se realizează evaluarea unor parcuri solare, iar asta duce la un efort mărit pentru gestionarea măsurătorilor şi crearea de ra-poarte. Aşadar e importantă găsirea unei soluţii care să permită desfăşurarea unei activităţi rapide, sigure şi riguroase. Software-ul de analiză IRSoft este livrat standard cu toate camerele de termoviziune Testo iar prin intermediul acestuia se pot analiza şi procesa imaginile termice sau se pot crea rapoarte termogra-fice profesioniste.

testo 875i testo 885

Detector 160x120 pixeli 320x240 pixeli

Sensibilitate termică < 50 mK < 30 mK

Domeniu de măsură -20 ... +350 oC -20 ... +350 oC

Focalizare manuală manuală/automată

Display rotativ nu da

Mod de operare solar da da

Funcţie de înregistrare a vocii da da

Asistent imagine panoramică nu da

Măsurare video complet radiometrică nu da

16

EVENIMENT EXPO

RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE

LIDER ÎN LUPTA PENTRU UN VIITOR CURAT A ENERGIILOR REGENERABILE ȘI EFICIENȚEI ENERGETICE

RENEXPO® SOUTH-EAST EURO-PE - cel mai mare târg și conferințe pe energie regenerabilă și eficiență ener-getică din România, revine pentru a VII-a oară la Sala Palatului din București, între 19 – 21 noiembrie 2014. Participanții la târg și la conferințe vor afla informaţii re-cente cu privire la Feed in tariff şi proble-mele legislative din România, vor intra în contact direct cu experţi şi lideri din do-meniul hidroenergiei, vor găsi la un loc întreaga linie de proces a unei centrale de biogaz și vor învăța cum să își facă ca-sele şi oraşele independente energetic.

Din 2008, RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE a devenit cunoscut ca fiind una din cele mai mari platforme de energie din regiunea de Sud-Est a Eu-ropei și un punct de întâlnire în capi-tala României pentru persoane che-ie și experți. Târgul oferă numeroase oportunități și soluții energetice pe o scară largă, atât pentru prezent cât și pentru viitor.

Evenimentul va găzdui anul acesta peste 90 de expozanți din 12 țări eu-ropene din domenii precum: energie solară, hidroenergie, biogaz, cogene-rare, iluminat cu LED, eficiență energe-tică, energie din deșeuri, biomasă, case

pasive, energie eoliană și altele. REN-EXPO® va găzdui și în acest an Stan-dul Comun German, pe o suprafață de 50m², cu 5 expozanți organizat de Camera de Comerț Româno – Germa-nă. Expozanții vor prezenta vizitatori-lor noi proiecte, concepte și servicii în domeniu.

Expozant la RENEXPO® va fi compa-nia austriacă Global Hydro Energy, cel

mai de succes dezvoltator de proiecte la nivel internațional, cu o experiență solidă în producerea și exportul de tur-bine și diverse componente ale aces-tora. Ca firmă independentă, aceasta oferă clienților prin intermediul echi-pei sale de ingineri servicii flexibile și de calitate, combinate cu abilități ino-vative remarcabile. Activitatea acesto-ra se bazează pe microhidrocentrale

de maxim 15MW, iar capacitatea inter-nă de producție este de aproximativ 50 de turbine/an.

Reuniwatt, expert în prognozarea energiei solare își va prezenta în cadrul târgului instrumentul unic și patentat Soleka. Instrumentul Soleka poate aju-ta producătorii români să obțină cât mai multe certificate verzi, datorită unor pre-viziuni exacte în următoarele minute, ore și zile. Acesta poate fi utilizat de către fur-nizorii de energie electrică, comercianții de energie și alți actori implicați în sec-torul fotovol-taic. Compania oferă de asemenea, soluții de monitorizare a par-curilor fotovoltai-ce, așa cum este noul sistem de monitorizare S3G.

De asemenea, va fi prezentă la târg compania Armand Energy, membră a Armand Group, unicul reprezentant în România al ONYX SOLAR, fiind astfel singurii furnizori de soluții tehnice de integrare arhitecturală a sistemelor fo-tovoltaice în clădiri moderne proiecta-te pentru eficiența energetică în suste-nabilitate.

Compania Fronius va prezenta vizi-tatorilor pachetul 24H Sun, o nouă vi-ziune asupra modului de furnizare a energiei în viitor. Invertorul transfor-mator 24H Sun va permite ca excesul de energie produs prin sistemele foto-

17

EVENIMENT EXPO

Evenimente conexe RENEXPO SOUTH-EAST EUROPE:

Miercuri, 19 noiembrie 2014 • A VI-a Conferință Internațională - Energia Solară în RomâniaSala B, Etajul 1 • Ceremonia de deschidereForum, Etajul 1 • Ziua PrimarilorForum, Etajul 1 • Conferința Waste2Energy - Explorarea oportunităților - sinergii

pentru prezent și viitorSala A, Etajul 1 • Tur ghidat al târgului• Programa de vizitare

Joi, 20 noiembrie 2014 • A VII-a Conferință Internațională - Microhidrocentrale în RomâniaSala B, Etajul 1 • Forumul InovațiilorForum, Etajul 1 • Decernarea premiului „RENERGY AWARD“Forum, Etajul 1 • Forum - Carieră în industria energeticăForum, Etajul 1 • Conferință Internațională - Eficiența Energetică prin CogenerareSala A, Etajul 1 • Tur ghidat al târgului• Programa de vizitare

Vineri, 21 noiembrie 2014 • Workshop Internațional - Eficiența Energetică în ClădiriSala A, Etajul 1 • Forum Internațional - Biogazul în RomâniaSala B, Etajul 1 • Forumul Electricienilor din România - Decernarea Premiului

Electricianul AnuluiForum, Etajul 1 • Tur ghidat al târgului• Programa de vizitare

voltaice, să fie stocat într-o baterie. Re-zultatul utilizării acestui pachet este un auto-consum maxim al energiei dispo-nibile și independență energetică ma-ximă. Datorită funcției de alimentare de urgență a acestuia, locuințele se vor putea bucura de o aprovizionare opti-mă cu energie electrică chiar și în tim-pul unei pane de curent.

În paralel cu târgul vor avea loc 4 conferințe internaționale de specia-litate, 4 forumuri, un workshop și alte evenimente conexe în domeniu. Peste 100 de referenți, reprezentanți ai unor instituții și companii importante din România și din străinătate, vor susține prezentări pe diverse tematici din sfe-ra energiilor regenerabile și eficienței energetice. În cele 3 zile de eveniment sunt așteptați peste 400 de participanți la conferințe.

RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE acordă pentru a treia oară "RENERGY AWARD", prezentat în două categorii: unei Personalități Remarcabile și unei Tehnologii Inovatoare. Premiul se va acorda pe 20 noiembrie 2014 de la ora 13, la etajul 1 al Sălii Palatului, în Fo-rum. De asemenea, vizitatorii târgului vor putea câștiga un pachet, oferit de IPA CIFATT, Ro4europe.

Târgul și evenimentele conexe sunt susținute de Ministerul Mediu-lui și Schimbărilor Climatice și Minis-terul Agriculturii și Dezvoltării Durabile și este sponsorizat de compania Rom-Ned-Vermeer din România.

Mai multe informații despre cel mai mare și important eveniment din do-meniul energiei regenerabile în Româ-nia și despre conferințele de specialita-te care vor avea loc în paralel găsiți pe www.renexpo-bucharest.com.

Despre RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE (București):

Din 2008, RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE creează în București la Sala Pa-latului, punctul de întâlnire Nr.1 pentru experți și persoane cheie pentru transfer de cunoștințe în domeniu. Este cel mai mare și important eveniment care revi-ne în fiecare an cu expoziție, conferințe

specializate, workshop-uri și evenimen-te conexe în sectorul energiilor regene-rabile și eficienței energetice din Româ-nia. RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE vă ajută să deveniți independenți energe-tic, vă aduce în contact direct cu experți care știu să construiască o centrală de biogaz, este târgul pe hidroenergie al României și ajută țara să genereze ener-gie curată pentru o tranziție către o eco-nomie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, prin sprijinirea dezvoltării aces-tui sector.

Despre REECO RO Expozitii S.R.L. și REECO Grup:

REECO RO Expozitii S.R.L. este or-ganizatorul târgurilor și conferințelor internaționale RENEXPO® South-East Europe (București) și ENREG ENER-GIA REGENERABILA® (Arad). REECO face parte din grupul REECO, Compa-nia, cu sediul în Reutlingen-Germania este unul din cei mai mari organiza-tori de târguri și conferințe din Euro-pa în domeniul energiei regenerabi-le, eficienței energetice în construcții și renovare. Din 1997 și până în pre-zent, REECO a organizat peste 1000 de expoziții și conferințe, care au fost vizi-tate de aproximativ 50.000 de experți și la care au participat anual peste 2000 de expozanți. Portofoliul companiei cu-prinde 8 târguri și 60 de conferințe or-ganizate anual în Germania și Europa. REECO are aproximativ 50 de angajați în 5 locații: Germania, Austria, Polonia, România, Serbia, Boznia și Herzegovi-na, iar în 2015 în Muntenegru și Alba-nia, cu potențial de extindere în Mace-donia și Croația în 2016.

Contact presă:Anca Oprea

PR&Communication ManagerREECO RO EXPOZIȚII SRL

B-dul. Revoluţiei, Nr. 96, Ap. 4,310025 Arad

Tel: +40 (0) 257-230919Fax: +40 (0) 257-230998

[email protected]

OVENTROP GmbH & Co. KG

Robineţi termostatici „Seria E“ şi termostate „Uni SH“ Robinet termostatic „Multiblock T_RTL“

www.oventrop.rowww.oventrop.de

Inovaţie + Calitate

Robineţi termostatici „Seria E“ şi termostate „Uni LH“Robinet termostatic „Multiblock T_RTL“

20

ENERGIE SOLARĂ

Soarele este o imensă centrală termi-că, aflată în centrul sistemului nostru so-lar. Energia provenită de la Soare (sub forma luminii, căldurii, radiaţiilor ultra-violete, curentului continuu de vânt so-lar etc.) face posibilă întreaga viaţă pe Pământ. Soarele străluceşte de cel puţin 4,6 miliarde de ani şi este cel mai impor-tant furnizor de energie pe Terra (cu 30% energie reflectată şi 70% energie absorbi-tă). În interiorul Soarelui au loc reacţii de fuziune nucleară: hidrogenul se transfor-mă în heliu eliberând 4 milioane de tone de energie-masa. Temperatura la supra-faţa Soarelui este atât de mare, încât pe el nu poate exista nimic sub formă soli-dă sau lichidă, materialele constituen-te sunt predominant atomi gazoşi, cu un număr foarte mic de molecule. Masa Soarelui, M, este de 743 de ori mai mare decât masa totală a tuturor planetelor şi de 330.000 ori mai mare decât cea a Pă-mântului. Nucleele atomilor nu au elec-troni, iar la o asemenea temperatură intră în coliziune, producând reacţii nuclea-re care au rol în generarea energiei vitale pentru existenţa vieţii pe Pământ. Soare-

le trimite în spaţiu o cantitate enormă de energie, din care Pământul primeşte anu-al circa 2,8x1021 K. Are un potenţial ener-getic uriaş, astfel încât dacă s-ar acoperi a mia parte din suprafaţa Terrei cu captatori de energie solară având un randament de 5%, s-ar obţine 60 de miliarde de MWh. Într-o singură oră Soarele furnizează Pă-mântului o cantitate de energie superioa-ră celei pe care întreaga planetă o consu-mă timp de un an. Este important de ştiut energia globală care ajunge pe Terra într-o zi singură zi, aproximativ 0,5 miliarde MWh, poate acoperi nevoile globale de energie pentru o perioadă de 180 de ani!

Conceptul de „energie solară” Sintagma energie solară se referă

la energia care este produsă direct prin transferul energiei luminoase radiate de Soare. Aceasta poate fi folosită ca să ge-nereze energia electrică şi termică ne-cesară pentru diferite utilităţi, de regulă pentru climatizarea aerului din interio-rul clădirilor. Energia captată de sisteme-le solare este gratuită, regenerabilă, ne-poluantă, practic inepuizabilă, dispersă

şi uşor de produs. Problema principa-lă este că Soarele nu oferă energie con-stantă în nici un loc de pe Terra. În plus, datorită rotaţiei Pământului în jurul axei sale şi deci a alternanţei zi-noapte, lumi-na solară nu este folosită la generarea electricităţii decât pentru un timp limitat în fiecare zi. O altă restrângere a utiliză-rii acestui tip de energie verde o repre-zintă zilele noroase, când potenţialul de captare al energiei scade sensibil datori-tă ecranării Soarelui, reducând aplicaţii-le acestei forme de energie regenerabilă. Energia solară nu prezintă nici un deza-vantaj deoarece instalaţiile solare aduc beneficii din toate punctele de vedere. Energia solară este convertită în energie electrică şi termică prin intermediul pa-nourilor solare termice şi panourilor so-lare fotovoltaice. Panourile solare monta-te în ţările europene captează, în medie, energia solară timp de 9 ore pe zi. În alte regiuni ale globului, cum sunt zonele de-şertice din Africa de Nord, Orientul Mijlo-ciu, Asia şi America de Nord, durata este mult mai mare. În acest interval instala-ţiile solare produc energie electrică şi în

acelaşi timp o înmagazinează în sisteme-le de baterii electrice pentru a fi folosită când potenţialul de captare este scăzut.

Instalaţiile solare sunt de două ti-puri: cu panouri solare fotovoltaice care transformă gratis şi direct energia lumi-noasă din razele solare în energie elec-trică şi panouri solare termice/colectoa-re solare care captează energia solară, o transformă cu un randament de până la 75% pe an în energie termică şi apoi în energie electrică. O casă care are la dis-poziţie ambele instalaţii solare (cu pano-uri fotovoltaice şi panouri solare termice) este considerată fără facturi, adică cu bi-lanţ energetic pozitiv, deoarece energia acumulată ziua în bateriile electrice este trimisă în sistemul energetic la care este racordată instalaţia solară. Panourile so-lare fotovoltaice şi panourile solare ter-mice funcţionează chiar şi atunci când cerul este înnorat. De asemenea, sunt ro-buste, rigide, rezistente la radiaţii şi in-temperii, la umiditate, la atingeri ale ele-mentelor componente conducătoare de electricitate şi oferă posibilitatea mani-pulării şi montării uşoare. Sistemele sola-

ENERGIE SOLARĂ

NOUTĂŢI LA NIVEL PLANETAR ÎN DOMENIUL ENERGIEI SOLARE

21

ENERGIE SOLARĂ

re nu consumă nici un fel de combusti-bil fosil, nefiind influenţate de creşterile aberante de preţ a energiei convenţio-nale pentru continuitatea funcţionării in-diferent de vreme. Au greutate redusă, siguranţă în exploatare, nu prezintă pe-ricol de foc sau de explozie, durata me-die de viaţă de 25 de ani etc. Sunt total nepoluante, nu emit noxe, nu produc re-ziduuri. Pentru continuitatea funcţionării indiferent de starea vremii pot fi cupla-te cu un sistem de încălzire ce foloseşte energie convenţională, avantaj care pre-lungeşte indirect viaţa produselor, echi-pamentelor şi instalaţiilor prin preluarea funcţiilor sistemului. Acest tip de ener-gie curată, gratuită şi nepoluantă, poate fi folosită de către om pentru producerea de energie electrică, apă caldă menajeră de consum, încălzirea sau răcirea clădiri-lor mari, băncilor, hotelurilor, supermar-keturilor, piscinelor şi spaţiilor de tip hale industriale etc.

Panouri solare fotovoltaiceSpre deosebire de panourile sola-

re termice, panourile solare fotovoltaice transformă energia luminoasă din razele solare direct în energie electrică. Compo-nentele principale ale panoului fotovol-taic sunt celulele solare care convertesc lumina soarelui în direct în energie elec-trică. Prin anii `70, celulele solare erau adesea folosite pentru alimentarea mi-nicalculatoarelor de buzunar şi ceasurilor digitale. Celulele solare sunt fabricate din materiale semiconductoare similare cu cele utilizate la microprocesoare. Când lumina este absorbită de semiconduc-toare, energia solară este descompusă în atomi, iar fluxul de electroni produ-ce electricitate. Acest proces de conver-sie se numeşte efect fotovoltaic. O celulă solară convenţională, numită şi celulă fo-tovoltaică, constă din două sau mai mul-

te straturi de material semiconductor, cel mai întâlnit fiind siliciul. Aceste straturi au o grosime cuprinsă între 0,001mm şi 0,2 mm şi sunt dopate cu anumite elemente chimice pentru a forma joncţiuni de tip „p” şi „n”. Structura este similară cu a unei diode. Când stratul de siliciu este expus la lumină se va produce o agitaţie a elec-tronilor din material care va genera cu-rent electric. În modulele şi sistemele fo-tovoltaice de ultimă generaţie, pe lângă celulele solare convenţionale au început să fie utilizate şi celule solare quantum well (gropi quantice), celule solare quan-tum dot (puncte quantice), celule solare organice (mici molecule organice depo-zitate pe straturi de poliester cu randa-ment de 8%).

Celulele solare au, de regulă, o supra-faţă redusă, iar curentul generat de o sin-gură celulă este mic, dar conectarea lor în serie şi în paralel pot produce curenţi su-ficienţi de mari pentru a fi utilizaţi în prac-tică. Pentru aceasta celulele fotovoltaice sunt încapsulate în panouri care le ofe-ră rezistenţă mecanică, rezistenţă la in-temperii şi posibilitatea de montare şi în-treţinere uşoară. Parametrii principali ai unui panou solar fotovoltaic sunt: tensi-unea de mers în gol, curentul de scurt-cicuit, puterea maximă şi randamentul. Performanţa unei celule fotovoltaice este măsurată de curentul electric produs. Primele panouri fotovoltaice aveau un randament modest, de cel mult 15%. Pa-nourile solare de ultimă generaţie expuse giganţii tehnologici în panouri fotovolta-ice monocristaline, policristaline şi amor-fe la recentele târguri internaţionale (Inter Solar Award 2013 Riyadh CSA, Inter Solar North America 2012 de la San Francisco s.a.) au randamente de peste 30%! Pe pia-ţa fotovoltaică modelele cele mai solicita-te cuprind: un geam de protecţie monos-trat (de cele mai multe ori securizat pe

faţa expusă la soare); un strat transparent din material plastic (etilen vinil acetat sau cauciuc siliconic) în care se fixează celu-lele solare; celulele solare mono şi poli-cristaline, conectate între ele prin benzi de cositor; o folie stratificată din material plastic rezistentă la intemperii pentru ca-şerarea feţei posterioare – din florură de polivinilden (tedlar) şi poliester; priza de conectare prevăzută cu diodă de protec-ţie şi racord de legătură; o ramă de pro-fil din aluminiu - pentru protejarea gea-mului la transport, manipulare şi montare şi pentru fixarea şi rigidizarea legăturilor.

Pe plan mondial se folosesc o multitu-dine de tipuri de panouri fotovoltaice de ultimă generaţie: panouri laminate sticlă-sticlă; panouri laminate sticlă-sticlă utili-zând răşini aplicate prin turnare; panouri cu strat subţire (CdTe, CIGSSe, CIS, a-SI) pe suprafeţe de sticlă sau aplicate ca fo-lie flexibilă; panouri-concentrator; colec-tor cu fluorescentă etc.

Panourile şi instalaţiile fotovoltaice pot oferi multiple avantaje. De exemplu, pot fi folosite în alimentarea cu energie elec-trică a clădirilor civile, hotelurilor, super-market-urilor, spitalelor, şcolilor, cam-pusurilor universitare, sălilor de sport, institutelelor de cercetare-dezvoltare-inovare R&D, în iluminatul zenital, la cli-matizarea de confort cu terminale de tip ventilo-convector, protejarea şi arhitec-tura faţadelor clădirilor importante), în-chiderea trapelor, chepengurilor şi lu-minatoarelor, alimentarea sistemelor de evacuare a noxelor, incinerarea resturilor menajere etc. De asemenea permit o lar-gă autonomie pentru diverse device-uri mobile, cum ar fi smartphone-urile, ta-bletele şi ultrabook-urile sau aparatele de măsură şi control digitale. În zonele rurale lipsite de electricitate, panourile solare fo-tovoltaice alimentează pompele hidrauli-ce - într-o manieră fiabilă şi ecologică -,

instalaţiile de telecomunicaţii şi iluminat. De asemenea pot fi folosite la refrigerarea alimentelor şi medicamentelor.

Panouri solare termiceSpre deosebire de panourile solare fo-

tovoltaice, (cunoscute şi sub denumiri-le de captatoare solare şi colectoare so-lare) sunt instalaţii ce colectează energia din razele solare şi o transformă în ener-gie termică. Deoarece aproape tot spec-trul radiaţiei solare este utilizat pentru producerea de energie termică, randa-mentul acestor panouri este mult mai ri-dicat în raport cu panourile fotovoltaice. Cam 60% - 70% , raportat la energia ra-zelor solare incidente (200-1000 W/mp în Europa) şi funcţie latitudine, anotimp şi vreme.

Ideea utilizării efectului termic al radi-aţiei solare este veche. Încă din antichi-tate, cel mai cunoscut matematician şi inventator al Greciei Antice a folosit un sistem ingenios de oglinzi pentru a in-cendia, prin procedeul concentrării ra-zelor solare, corăbiile flotei romane ce asediau Siracuza. În secolul al XVII-lea naturalistul Horace-Benedict de Saussu-re a construit precursorul panoului solar de azi, o cutie simplă din lemn, cu inte-riorul vopsit în negru şi acoperită cu sti-clă. Cu acest panou solar s-a atins o tem-peratură de 85 grade Celsius. La mijlocul secolului XIX-lea inginerul Augustin Mo-uchot din „ţara cocoşului galic” a perfec-ţionat panoul solar din lemn” inventat de Horace-Benedict de Saussure, mărindu-i suprafaţa la 20 mp şi adăugându-i oglinzi concave, iar în anul 1878 la Expoziţia uni-versală de la Paris a expus o „maşină cu aburi acţionată de energie solară” şi a prezentat un „receptor solar” pentru ge-nerarea de electricitate.

Din punct de vedere funcţional, com-ponenta principală a panoului solar ter-

22

NUME DOMENIUENERGIE SOLARĂ

mic este elementul absorbant (absor-ber) care transformă energia razelor solare în energie termică şi o cedea-ză unui agent termic (apă, antigel, sare etc.). Cu ajutorul acestui absorbant, energia este preluată de la panou şi fie este stocată, fie este utilizată direct (de exemplu, sub formă de apă caldă me-najeră).

Pentru a reduce pierderile inevitabi-le, este nevoie de o separare termică a elementului absorbant de mediul în-conjurător. În funcţie de tehnologia uti-lizată în acest scop deosebim: panouri ce utilizează materiale izolatoare; pano-uri obişnuite; panouri în care izolarea se realizează cu ajutorul vidului - dar au o tehnologie de fabricaţie costisitoare; pa-nouri ce se bazează pe sisteme de încăl-zire pentru piscine.

Panouri solare termice planePanourile solare plane au o eficien-

ţă deosebită asigurată prin suprafaţa de absorbţie selectivă, acoperită cu un strat special numit Sol-Titan, circuitul de conducte integrat şi izolaţia foarte per-formantă. Captatorul este prevăzut cu o carcasă foarte bine izolată termic care asigură o reducere la minimum a pier-derilor de căldură. Carcasa colectoru-lui este formată dintr-o ramă de alumi-niu, în care este fixat etanş geamul de sticlă solară. Izolaţia termică de calitate superioară este rezistentă la temperatu-ră şi foarte durabilă. Colectorul este aco-perit cu un geam de sticlă solară, carac-terizată printr-un conţinut redus de fier în scopul reducerii pierderilor prin re-flexie. La panourile cu vacuum, aceas-ta este reţinută în interiorului panoului,

echilibrul termic conducând la o tem-peratură mai înaltă decât în situaţia fără geam. Acest efect este cunoscut sub nu-mele de efect de seră. La panourile sola-re moderne se utilizează o sticlă speci-ală, cu conţinut cât mai mic posibil de fier şi cu rezistenţă mărită la grindină, furtuni de nisip şi încărcare cu zăpadă. Elementul absorbant, mai ales la pano-urile cu vid, poate prezenta o selectivi-tate faţă de lungimea de undă astfel în-cât, pe de o parte, să absoarbă o gamă cât mai largă de radiaţie solară, şi pe de altă parte, să aibă o emisie cât mai re-dusă în domeniul de infraroşu - pentru a diminua emisia de căldură. În regiuni-le cu pericol de mare de îngheţ se ape-lează la circuite separate. Circuitul pri-mar al panoului solar conţine un lichid rezistent la îngheţ (antigel). Din circuitul primar căldura este transferată - prin in-termediul unui schimbător de căldura al apei - din circuitul secundar în circuitul utilizatorului.

Panouri solare termice cu tuburi vidate

Panourile cu tuburi vidate sunt for-mate din tuburi paralele în spatele căro-ra se află reflectoare pentru concentra-rea radiaţiei solare. Tuburile vidate sunt constituite din două sticle concentrice între care este vid. Tubul din interior este înconjurat de o suprafaţă absorbantă de care este ataşat un tub de cupru prin care circulă un agent termic. Vidul din-tre tuburi reduce la minimum pierderile de căldură prin convecţie şi conducţie, permiţând obţinerea de performanţe superioare (randament şi temperatură mai mari). Datorită temperaturilor ridi-

cate instalaţia de încălzire poate necesi-ta elemente speciale pentru eliminarea pericolului de supraîncălzire. Tehnologii-le utilizate la fabricarea acestui tip de pa-nou sunt asemănătoare celor de la cen-tralele termice cu jgheaburi parabolice.

Elementul absorbant trebuie să cap-teze cât mai bine radiaţia solară, atât cea directă cât şi cea difuză şi să o transfor-me în căldură. Pentru a reduce la mini-mum pierderile de energie se acoperă partea absorbantă cu un strat selectiv. Una din primele acoperiri a fost cu crom. Actualmente cel mai extins procedeu este cel de depunere în gaz inert a unui strat de titan de culoare albastră (proce-deul PDV). Stratul are un coeficient de absorbţie mai mic, prezintă o emisie mai slabă şi ca atare un randament mai ri-dicat. Primele acoperiri de acest gen

au fost lansate pe piaţa industriei so-lare de Grupul Tinox Energy GmbH din Munchen - îmbunătăţite recent cu no-ile cercetări realizate de Fraunhofer In-stitute for Solar Energy Systems din Frei-burg şi de Institute of Thermodynamic and Heat Technology din Stuttgart (vari-anta 1: aluminium substrate, infrared re-flector layer, bonding layer, absorber la-yer, protective and antireflector layer şi varianta 2: copper substrate, bonding la-yer, absorber layer, protective and anti-reflector layer). Tehnologii de ultimă oră au fost lansate de liderii de piaţă Inter-pane Glas Industrie AG din Lauenfor-de Bergland, AGC Glass Europe, Flabeg Holding din Nurenberg. Giganţii tehno-logici au prezentat la Târgul internaţio-nal BAU 2013, organizat la Munchen în perioada 14-19 ianuarie 2013, noi mo-

23


dele de panouri solare V3 Solar cu de-sign în plin proces de rafinare, bazate pe conceptul „Spin Cell”. Panourile sunt amplasate pe suprafeţe plate, conca-ve/parabolice şi rotative (pentru creşte-rea randamentului). Cele mai multe pro-duse de înaltă calitate au o structură de ceramică-titan ce străluceşte într-un ton negru-albastru. Pe lângă materialul de acoperire utilizat, giganţii tehnologici din industria solară sunt preocupaţi şi de forma de realizare a părţii absorban-te. Frecvente sunt soluţiile ce utilizea-ză o placă metalică ce acoperă supra-faţa interioară a panoului. În acest caz conducta este sudată în formă de harfă sau serpentină pe spatele plăcii. Pe lân-gă aceasta pe piaţa industriei solare au fost lansate modele pe bază de benzi de circa 10-15 cm lăţime, pe reversul căro-ra se află câte o conductă colectoare. O a treia formă este asemănătoare unei per-ne, pe spatele plăcii absorbante fiind su-dată a doua placă – formată prin stanţa-re. Agentul termic circulă prin cele două plăci.

Panoul solar termic este componen-ta de bază a unei instalaţii termice sola-re. Cu decenii în urmă era utilizat în in-stalaţiile pentru prepararea apei calde menajere. În ultimii ani îşi găseşte apli-caţii numeroase - de la producerea ener-giei electrice în centrale solare termice de mare putere până la furnizarea ener-giei necesare încălzirii spaţiilor de locu-it. O alegere corectă şi o montare cores-punzătoare a panourilor şi rezervorului de apă caldă cu schimbător de căldură pot asigura apa necesară unei vile sau case de vacanţă pentru spălat şi baie pentru circa o jumătate de an (în sezo-nul de vară). Furnizorii livrează panouri solare termice cu durata de funcţiona-re de minimum 25 de ani. Pentru a dis-pune de apă caldă menajeră suficientă şi în zilele ploioase sau cu Soare acope-

rit de nori, panourilor solare termice li se ataşează un rezervor special de apă caldă cu schimbător de căldură, care în funcţie de numărul de membri de fami-lie poate avea o capacitate de 300-1500 litri. Pentru cerinţe de ordin economic şi ecologic este raţional să se apeleze la un sistem hibrid care combină panouri-le solare termice cu sistemele de încăl-zire convenţionale (lemn, gaz, cărbune, peleţi).

Centrale solareCentralele solare sunt centrale elec-

trice care funcţionează pe baza energi-ei termice rezultată din absorbţia radiaţi-ei solare în panourile solare termice sau în panourile solare fotovoltaice. Centrale-le solare termice exploatează energia so-lară în marile instalaţii pentru producerea energiei electrice. Principiul de bază co-mun tuturor centralelor solare termice este utilizarea sistemului de oglinzi pa-rabolice cu concentrare în câmpuri so-lare de mare suprafaţă, care concentrea-ză razele solare pe un receptor. În urma acestui proces energia solară se trans-formă în energie termică la temperaturi cuprinse între 200 şi peste 1000 de gra-de Celsius (în funcţie de sistem). Aceas-tă energie termică poate fi transformată în energie electrică, ca la o centrală tra-diţională, prin intermediul turbinelor cu abur sau turbine cu gaz, sau poate fi utili-zată, după necesităţi, pentru diferite pro-cese industriale, cum ar fi desanilizarea apei, refrigerarea produselor alimentare şi farmaceutice sau pentru producerea, în viitorul apropiat, de hidrogen. Centralele solare termice pot stoca căldura produ-să relativ simplu şi avantajos din punct de vedere economic, pentru a putea fi utili-zată în orele de seară şi în timpul nopţii. De asemenea pot contribui într-o mani-eră decisivă la producerea energiei elec-trice necesară dezvoltării altor surse de

energie regenerabilă, în cadrul viitoarelor combinate industriale. Centralele sola-re termice în funcţie de modul de modul de construcţie pot atinge pot atinge ran-damente mai mari la costuri de investiţii mai reduse decât centralele/parcurile cu panouri solare fotovoltaice. În schimb ne-cesită cheltuieli de întreţinere mai mari şi sunt realizabile doar pentru puteri insta-late care depăşeşte un anumit prag mi-nim (de regulă de 30 MW). Totodată sunt exploatabile economic doar în zonele cu foarte multe zile însorite pe an. Ponderea cea mai mare o au în regiunile deşertice şi la periferia marilor oraşe ale globului. Da-torită optimizării sistemului de încălzire, centralele solare termice oferă un randa-ment maxim la preluarea energiei solare. Pentru utilizarea energiei obţinută în ra-diaţia solară în scopul producerii de ener-gie electrică s-au conceput mai multe metode. Tehnologiile rezultate se împart în două mari grupe în funcţie de utiliza-rea energiei concentrate într-un spaţiu restrâns sau utilizarea fără concentrare.

La nivel mondial, de-a lungul ultime-lor decenii s-au proiectat şi dat în ex-ploatare sute de instalaţii grupate în trei

tipuri principale de centrale solare ter-mice cu concentrarea radiaţiei solare: centrale solare cu câmpuri de colecta-re, centrale cu turn solar şi centrale cu oglinzi parabolice. Centralele solare ter-mice fără concentrarea radiaţiei solare pot fi: centrale cu iaz solar, centrale ter-mice solare cu vânt ascensional şi cen-trale termice cu vânt descendent. Un tip aparte de instalaţie solară o consti-tuie centralele/parcurile solare pe baza de panouri solare fotovoltaice:

» 1. Centrale solare termice cu concen-trarea radiaţiei solare directe

» 1.1. Centrale solare cu câmpuri co-lectoare

» 1.1.1. Centrale solare cu jgheaburi parabolice

» 1.1.2. Instalaţii solare de tip Fresnel » 1.2. Centrale cu turn solar » 1.3. Centrale cu oglinzi parabolice » 2. Centrale solare termice fără con-

centrarea radiaţiei solare » 2.1. Centrale cu iaz solar » 2.2. Centrale cu vânt ascensional » 2.3. Centrale cu vânt descendent » 3. Centrale/parcuri solare pe bază de

panouri solare fotovoltaice

24


Tabelul 1 - Centrale solare termice funcţionale la nivel mondial sau în curs de finalizareCapacitatea

instalată (MW)Centrală solară termică Ţara Localitatea Finalizare, tehnologie, numărul de locuinţe etc.

1 2 3 4 519,9 Gemasolar Power Plant Spania Fuentes de Andaluzia Prima instalaţie din lume, dată în funcţiune la 05.10.2011, care poate funcţiona în continuare 14

ore în timpul nopţii, turn de 140 m, 2650 panouri solare (heliostate) distribuite circular pe 185 ha, 25.000 locuinţe, 260 mil. lire sterline, 110 GWh/an. Producător Torresol Energie

150 Solnova Solar Power Station 1,2,3 Spania Sanlucar la Mayor 2010, Parabolic Trough (PT)100 Palma del Rio Solar Power 1,2 Spania Palma del Rio 2010. PT, Palma del Rio Solar Power 1, 2011-Palma del Rio Solar Power 2, 100 Manchasol Power Station 1,2 Spania Alcazar de San Juan 2010, PT, Manchasol Power Station 1, 2011-Manchasol Power Station 150 Ibersol Ciudad Real Power Station Spania Puertollano 2009, PT50 La Flonda Solar Power Station Spania Alvarado, Badajoz 2010, PT50 Majadas de Tietar Solar Power Station Spania Caceres 2010, PT50 La Dehesa Solar Power Station Spania La Garrovilla, Badajoz 2010, PT50 Lebrija 1 Solar Power Station Spania Lebrija 2011, PT50 Moron Solar Power Station Spania Moron de la Frontiera 2012, PT50 Olivenza Solar Power Station Spania Olivenza 2012, PT50 Andasol 1 Solar Power Station Spania Guadix, Granada 2008, PT, 310 mil.euro, 50.000 locuinţe 50 Andasol 2 Solar Power Station Spania Guadix, Granada STPT50 Plataforma Solar Castilla-La Mancha Spania Arenas de San Juan 2012, CSP, 63.000 tone CO2

100 Solaben Solar Power Station Spania Logrosan 2012250 Andasol 3,4,5,6,7 Solar Power Station Spania Guadiz, Granada 2011, 20 Almadeu Plant Spania Albacete10 Gotasol Spania Gotarrendura Linear Fresenel (LF)

100 Extresol 1 Solar Park Spania Torre de Miguel, Sesmero 2010, PT50 Ibersol Badajoz Solar Park Spania Fuente de Cantos PT50 Ibersol Valdecaballeros 1-2 Solar Park Spania Valdecaballeros PT50 Ibersol Sevilla Solar Park Spania Aznadcollar PT50 Ibersol Almeria Solar Park Spania Tabernas PT50 Ibersol Albacete Solar Park Spania Almansa PT

31,4 Murcia Puerto Errado 1,2 Spania Murcia Murcia 1 (2009), Murcia 2 (2012), LF, 75 ha, 51 GWh/an50 Ibersol Zamora Solar Park Spania Cubillos PT50 Aste 3,4 Solar Park Spania Alcazar de San Juan (Ciudad Real) PT50 Astexolsol 1 Solar Park Spania Extramadura PT50 AZ 20 Solar Park Spania Sevila PT50 Alcazar Solar Thermal Power Plant Project Spania Alcazar de San Jose PT

100 Palma del Rio Power Station Spania Palma del Rio PT100 Mancasol Power Station Spania Alcazar de San Jose PT100 Valle Solar Power Station Spania San Jose del Valle PT50 Alvarado 1 Solar Planta Thermosolar Spania Alvarado 2009, STPT

0,08 Aznacollar Spania Sevilla Dish Sterling (DS)354 Solar Energy Generating Systems SUA Mojave Desert, California În 1991 s-au dat în funcţiune 9 centrale solare de tip SEGS550 San Luis Obispo Solar Park SUA Obispo County, California290 Agua Caliente Solar Park SUA Arizona64 Nevada Solar One SUA Mojave Desert, Boulder City, Nevada 2007, STPT, cu posibilitate de extensie la 200 MW

280 Solana Generation Station SUA Phoenix, Arizona500 Rio Mesa Solar Project SUA Riversale County, California500 Palen Solar Power Project SUA Riversale County, California340 Hualapai Valley Solar Project SUA Mojave Desert County300 Beacon Solar Energy Project SUA Kern County, California STPT250 Harper Lake Solar Energy Generating Systems (SEGS) SUA Mojave Desert, San Bernardino County, California STPT500 Plataforma Solar Tabernas-Almeria SUA Desertul Tabernas, Almeria Centrală STPT realizată cu concursul a 9 ţări (SUA, Germania, Spania, Austria, Belgia,

Grecia, Italia, Elvetia şi Spania) şi dată în exploatare în 1984.500 Fort Irwin Solarn Power Project SUA Fort Irwin, Mojave Desert, California 2013,PT, 125.000 MWh/an, constructor Acciona Solar Power392 Western Watersheds Project SUA Boise, Idaho, Nevada PT, 140.000 locuinţe48 Cooper Mountain Solar Facility SUA Mojave Desert, Cooper Mountain PT

392 Ivanpah Solar Electric Generating System SUA Mojave Desert, California 2013, PT, 3 turnuri, 170.000 panouri solare distribuite pe 1.600 ha, 140.000 locuinţe, 2,2 mld. $, constructor BrightSource Energie Bechtel

72 Mashhad Solar Thermal Power Station Iran Mashhad 2011100 SunEdison Atacama Plant Chile Desert Atacama, Chile 2012

Solar Thermal Marstal Danemarca Marstal Instalaţie pilot dată în funcţiune în 2008, montată de GREENone TEC Solarindustrie GmbH pe acoperişul Universităţii din Marstal pe o suprafaţă de 19.875 mp

Solar Thermal Riyadh Arabia Saudita Desert Arabia Saudita Instalaţie pilot dată în funcţiune în 2010, montată pe acoperişul campusului universitar din Riyadh, 3.630 panouri colectoare distribuite pe 36.305 mp.

60 Mashaver Sadde Solar-Thermal Power Station Israel Mashave Sadde (Negev) CPS25 Solar Power Carmen Avdat Israel Avdat PT

120 Shneur Solar Power Station Israel Tze’elim STPT2.000 Solar Energy Project Maroc Quarzazate, Ain Beni Mathaz, Foum Al Quad,

Boujdour, Sebkhat Tah-Maroc 2020. Centrale solare ce urmează să se construiască la Quarzazate, Ain Beni Mathaz,

AlQuad, Boujdour, Sebkahai Tah-Ma.30 Archetype SW 550 Solar Power Plant Italia Passo Martino, Sicilia Parabolic Trough With Heat Storage (PTWHS) Biomass Integration And Cogenerating

Desalination14 Agua Prieta II Integrated Solar Combined Cycle Power Station Mexic Agua Prieta (Sonora) ISSC50 Bokpoort Africa de Sud Groblershoop 2015, PT50 Khu Solar One Africa de Sud Upington Northeim Cape 2011

100 KaXu Solar One Africa de Sud Pofar Northeim Cape 2011214 Charnaka Solar Park India Charnaka 2010

100.000 Solar Park Senegal Deşertul Saharei 2020, Grup de centrale solare ce urmează să se construiască în Deşertul Saharei, 350 mld.$

25 Solar Power Plant Orenburg Rusia Orenburg 2011, PT25 Hassi R’mel Solar Integrate Algeria Hassi R’mel 2011, ISSC20 Beni Mathar Plant Maroc Ain BNI Mathar 2011, ISSC

467 Shiraz Solar Energy Power Plant Iran Yazd 2010, ISSC, foloseşte ciclu combinat: 17 MW energie solară, 2x159 MW gaze, 132 MW abur, 696 mld.riali (1 euro = 32.060 IRR)

2 Energy Solar Thailand Solar Energy (EST)1 Thailanda Huaykrachao 2011, PT 2 Liddel Power Station Australia Sidney, New South Wales Instalaţie pilot de 2 MW de pe lângă centrala Liddel Power Station, cu 12 oglinzi Fresnel

distribuite pe 1.350 mp, dată în funcţiune în 2004 de Universitatea din Sidney, New South Wales. Poate produce 15MWh

1,5 Julich Solar Plant Germania Julich Instalaţie pilot de 1,5 MW, cu turn solar şi 18.000 PA mp, experimentată de Institutul solar din Julich şi construită în 2008 de Kraftanlagen din Munchen.

10 Shiraz Solar Plant Iran Shiraz 2011, PT20 Kuraymat Solar Plant Egipt Kuraymat 2010, ISCC10 Solar One SUA Barstow, Desertul Mojave Instalaţie pilot cu turn solar construită în 1994, 1.926 heliostate desfăşurate pe 82.750 mp., agent

de răcire: 60% nitrat de sodiu, 40% nitrat de potasiu, 7.500 locuinţe. Ulterior s-au construit în 1995 Solar Two, Solar Thres 2.403 heliostate şi instalaţia de la Andalusia Spania

1 Yanquing Station Solar Plant China Yanging County Instalaţie pilot cu turn solar construită în 20101 Beijing Badaling Solar Plant China Beijing 2012

200 Golmad Solar Park China Golmad, Quinghai 201230 Necunoscut China Necunoscut 2010, CSA,

100 Necunoscut China Necunoscut 2012, CSA870 Necunoscut China Necunoscut 2014, CSA

2.000 Necunoscut China Mongolian Desert 2020, CSA, 3 mil.locuinţe, <6 mld.&, 15-25 centi/kWh, Constructor: First Solar Inc.Tempe Arizona

200 BrightSource Plant PPA5 SUA Mojave County, California 2010, PT200 BrightSource Plant PPA6 SUA Mojave County, California 2011, PT200 BrightSource Plant PPA7 SUA Mojave County, California 2011, PT50 Victorville SUA Victorville, California 2011,PT

25


Centrale solare termice cu con-centrarea radiaţiei directe

Centralele solare termice cu con-centrarea radiaţiei directe [Concentra-ting Solar Power (CSP)] utilizează oglinzi concave pentru a focaliza razele Soare-lui pe componenta absorbantă. Supra-faţa absorbantă îşi modifică orientarea în funcţie de poziţia Soarelui. Centrale-le solare cu jgheaburi parabolice colec-tează energia cu oglinzi distribuite pe suprafeţe mari ce concentrează radiaţia de pe componentele absorbante situa-te în centrul focal al fiecărei oglinzi, pe când la cele cu turn solar toate oglinzile au acelaşi punct focal situat în turn. Sis-temele de generare de abur se pot com-patibiliza cu cele solare pentru compen-sare reciprocă şi economisire în acest mod a combustibililor convenţionali din termocentrale. În centralele solare inde-pendente, oscilaţiile datorate condiţiilor atmosferice pot fi compensate cu ajuto-rul unor rezervoare de înmagazinare a căldurii sau utilizând purtători de ener-gie alternativă.

În diverse studii realizate de Deuts-ches Zentrum fur Luft-und Raumfahart (DLR), Trans-Mediterranean Renewable Energy Cooperation (TREC), Sandia din Albuquerque (Mexic), Sunlab (SUA) s.a. se previzionează un potenţial însemnat în aceste modalităţi de obţinere econo-mică a energiei electrice în zonele de-şertice din Africa de Nord, Orientul Mij-lociu, Asia şi America de Nord, precum şi transportul energiei electrice cu pierderi reduse (HVDC) spre Europa.

Centrale solare cu câmpuri colec-toare

Câmpul de colectoare este compus din mai multe jgheaburi parabolice sau colectoare Fresnel, legate în paralel, numite

concentratoare lineare. Construirea de câmpuri colectoare paraboloide este de asemenea posibilă, dar foarte costisitoare. În ceea ce priveşte instalaţiile cu jgheaburi parabolice acestea sunt în exploatare comercială. În câmpul de colectare se produce încălzirea unui agent termic care poate fi ulei mineral sau abur supraîncălzit. La instalaţiile cu ulei se poate atinge o temperatură de până la 300 grade Celsius care într-un schimbător de căldură (superheater) va genera aburi. Dacă agentul termic este abur [instalaţii de tip DSS (Direct Solar Steam)] atunci nu e nevoie de schimbător de căldură, aburul fiind generat direct în conductele de absorbţie. În acest caz este posibilă atingerea temperaturii de 500 grade Celsius. Aburul astfel generat este colectat şi alimentează o turbină cu aburi la care este cuplat un generator de energie electrică. Avantajul acestui tip de centrală constă în faptul că utilizează în parte tehnologia convenţională disponibilă.

Centrale solare cu jgheaburi para-bolice

Colectoarele cu jgheaburi parabolice sunt construite din oglinzi lungi curbate transversal pe un profil de parabola şi care concentrează fluxul radiaţiei solare pe un tub absorbant situat în linia focală. Lungi-mea acestui tip de colectoare este cuprin-să între 20 şi 150 m. Tubul absorbant este constituit dintr-o ţeavă de metal acoperită în exterior cu un strat absorbant prin care curge agentul termic şi care este în interio-rul unui alt tub din sticlă de borosilicat, re-zistent la acţiuni mecanice şi chimice prin acoperire cu un strat reflectorizant. Între cele două tuburi este creat un vid pentru a reduce pierderile prin convecţie. Energia radiaţiei solare este transformată în energie calorică şi cedată agentului termic. Oglin-zile parabolice sunt aşezate, de regulă, în

rânduri una după alta pe direcţia N-S. Are un singur grad de libertate, rotaţia în jurul axei focale.

În 1984 a fost pusă în funcţiune la ca-pacitatea maximă prima instalaţie pilot de acest tip cu puterea de 500 MW – Plata-forma Solar Almeria de la Almeria situată la marginea deşertului Tabernas. Instala-ţia a fost proiectată şi realizată cu concur-sul a 9 ţări (SUA, Germania, Spania, Italia, Belgia, Austria, Elveţia, Suedia şi Grecia). În 1991 s-au dat în funcţiune alte 9 centrale SEGS (Solar Electricity Generating Systems) cu o putere instalată de 354 MW. În 2007 s-a dat în funcţiune prima instalaţie de tip STPT (Solar Thermal Parabolic Trough) - centrala Nevada Solar One de lângă Bo-ulder City (Nevada) - cu o putere instala-tă de 64 MW, cu posibilitate de extensie la 200 MW. Energia termică este produsă de 19.300 oglinzi de câte 4 m lungime, do-tate cu conducte absorbante (PTR70 re-ceiver) livrate de firma Scott AG. Cele mai multe instalaţii de acest tip, de putere între 50-300 MW, sunt în exploatare în Spania şi SUA: centralele solare din San Jose de Val-le (100 MW), Alvarado-Badajoz (Alvarado 1,2,3 de cate 50 MW), Guadix (Andasol 1-7 de cate 50 MW), Kern County (300 MW), San Bernadino County (250 MW) s.a. Insta-

laţiile au fost proiectate şi construite de gi-ganţii tehnologici Solar Millenium AG din Erlangen (Germania), Duro Felguera SA din Oviedo Asturias (Spania), Acciona Solar Power SA Madrid, Flabeg Holding AG Nu-remberg, First Solar Inc. Tempe Arizona s.a.

Instalaţii solare de tip FresnelInstalaţiile de tip Fresnel sunt o dez-

voltare a tehnologiei cu jgheaburi para-bolice, în care în locul oglinzilor se fo-losesc mai multe fâşii de oglinzi plane, toate situate la nivelul solului şi care se pot roti în jurul axei longitudinale pen-tru a putea fi orientate câte una, ast-fel încât să reflecte radiaţia solară în di-recţia tubului absorbant. Instalaţia este uşor de construit şi necesită investiţii reduse. Din 2004 o asemenea instala-ţie pilot a fost testată pe lângă o cen-trală termică pe bază de cărbune din Australia de Universitatea New South Wales din Sidney. Are puterea instala-tă de 2MW şi produce 15MWh, energie necesară pentru încălzirea apei de ali-mentare a centralei Lidell Power Stati-on din Sidney, statul New South Wales. Are o unitate formată din 12 oglinzi dis-tribuite pe o suprafaţă de 1.350 mp şi concentrează radiaţia solară pe o con-

26


ductă absorbantă aflată la distanţă de 10 m deasupra oglinzilor. Produce abur în mod direct la 285 grade Celsius. Cu bune rezultate funcţionează instalaţiile de tip Fresnel din SUA (Bakersfield-Cali-fornia (5 MW), din Spania de Gotarren-dura (10 MW) şi Murcia-Puerto Erado 1, 2, 3 (31,4 MW).

Centrale cu turn solarCentralele cu turn solar sunt centra-

le pe bază de aburi, generaţi cu ajuto-rul energiei solare. Focarul (camera de combustie), încălzit tradiţional cu păcu-ră, gaz natural sau cărbune, este înlocu-it de un focar solar aşezat în vârful unui turn. Datorită concentrării ridicate de ra-diaţie solară, în turn apar temperaturi de ordinul miilor de grade. Temperatu-ra exploatabilă este în jur de 1.300 gra-de Celsius. Agentul termic: nitraţi fluizi de sodiu şi potasiu, abur sau aer cald. In-stalaţii solare de acest tip s-au construit la Julich-Germania (1,5 MW), la Yanging County-China (1MW), Torresol-Spania (15 MW), Solar Two-SUA (10 MW), Sierra Sun Tower din Lancaster(5 MW), Furnalul solar (solar furnace) din Odeillo în Pyre-ness Franţa care realizează temperatura de 3.000 de grade Celsius, folosit la inci-nerarea deşeurilor s.a. Instalaţia Gemaso-lar Power Plant din Fuentes de Andalusia (19,9 MW), dată în funcţiune pe 5 noiem-brie 2011, este prima centrală din lume cu turn solar care poate furniza energie electrică şi noaptea, datorită acumulării de căldură în receiverul turnului, alimen-tat cu 60% nitrat de sodiu şi 40% nitrat de potasiu. O centrală cu turn de ultimă generaţie este şi instalaţia Ivanpah Solar Electric Generating System Power Faci-lity (392 MW) cu 170.000 panouri sola-re şi trei turnuri solare, construită în 2012 lângă IvanPah-San Bernardino din Moja-ve Desert, California de gigantul strate-gic BrightSource Energie Bechtel pentru suma de 2,18 mld.$.

Centrale cu oglinzi paraboliceCentralele cu oglinzi parabolice

sunt construite cu două grade de li-bertate, putând urmări poziţia soare-lui pe cer. Oglinzile sunt montate pe un stativ şi concentrează razele sola-re intr-un punct focal propriu fiecărei oglinzi unde este montat un recep-tor de energie termică. Oglinzile sunt fabricate cu diametru cuprins între 3 şi 24 m, rezultând o putere instalată de până la 50 MW pe modul. Instala-ţiile de acest tip sunt conectate la un motor Stirling, care transformă ener-gia termică direct în energie mecani-că, putând acţiona un generator elec-tric. Instalaţiile ating un randament de peste 30%. Se pot monta în locuri izo-late sau independente. O soluţie mai rară o constituie parcurile (fermele) de oglinzi parabolice. În punctul focal co-mun tuturor oglinzilor se află o supra-faţă absorbantă cu ajutorul căreia este încălzit un agent termic utilizat pentru generare de aburi. O asemenea cen-trală Dish-Stirling-Anlage de 10 kW se află în Spania.

Centrale solare cu iaz solarCentrala cu iaz solar, cunoscută în

literatură sub sintagma Salinity Gra-dient Solar Ponds/Lakes (SGSP), face parte din categoria centralelor solare termice fără concentrarea radiaţiei so-lare. La acest tip de centrală în iazuri de apă sărată puţin adânci se creează în mod natural o combinaţie de colec-tor solar şi acumulator de energie. Fe-nomenul a fost observat pentru prima dată în lacurile sărate din Transilva-nia. Apa de la bază este mult mai să-rată şi astfel mai densă decât cea de la suprafaţă. Prin absorbţia energiei con-ţinute în razele solare de către stratul mai sărat de la bază, aceasta se încăl-zeşte până la o temperatură de 85-90 de grade Celsius. Căldura înmagazi-

nată poate fi utilizată printre altele la pentru acţionarea unei turbine cupla-tă cu un generator de energie electri-că. Transformarea energiei calorice în energie electrică se realizează cu aju-torul aşa numitelor centrale Organic Rankine Cycle (ORC) care funcţionea-ză pe bază de amoniac sau un com-pus asemănător feonului. Randamen-tul acestor centrale este mic. Prezintă interes mai ales pentru ţările în curs de dezvoltare, unde cu investiţii mici se pot utiliza resursele naturale. La El Pa-so-Texas din SUA funcţionează o cen-trală cu iaz solar proiectată de cadre-le didactice de la University of Texas. Cea mai mare instalaţie de acest gen foloseşte presiunea osmotică dintre apa dulce şi apa sărată, separate prin-tr-o membrană. Diferenţa de presiune dintre apa dulce şi apa sărată generea-ză căderi de apă care poate fi utiliza-tă pentru punerea în funcţiune a unor turbine hidraulice. Instalaţia a fost pro-iectată şi pusă în funcţiune de firma Statkaft.

Centrale solare cu vânt ascensi-onal

Centralele termice solare utilizea-ză aşa numitul efect de coş, la care ae-rul cald datorită densităţii mici se ridi-

că. Din punct de vedere constructiv, rolul colectorului solar îl are o supra-faţă de ordinul hectarelor prevăzută cu acoperiş transparent, sub care ae-rul şi solul se încălzesc sub efectul de seră. Aerul cald se mişcă spre centrul construcţiei unde se află un coş prin care se ridică în sus. Vântul ascensional astfel creat acţionează mai multe tur-bine cuplate cu generatoare de ener-gie electrică. Cu toate că din punct de vedere tehnic realizarea este destul de simplă, dezavantajul constă în randa-mentul scăzut de cca. 1% în cel mai bun caz. Pentru a putea obţine o pu-tere comparabilă cu cea a unei centra-le pe bază de cărbune este nevoie ca întreaga construcţie să acopere o su-prafaţă de mai mult de 100 kmp şi să se construiască un coş cu înălţimea de 1000 m sau mai mult.

O instalaţie pilot a fost construită în anii `80 în Manzanares (Spania) având un diametru de 244 m şi un turn înalt de 194 m şi o lăţime de 10 m, rezul-tând o putere de 50 kW. Actualmen-te se află în studiu un proiect pentru o asemenea instalaţie în Windhoek (Na-mibia). Suprafaţa acoperită este de 38 kmp, iar turnul are 1.500 m. Pute-rea instalată ajunge la 400 MW. Pentru a mări eficienţa economică, instalaţia

27


ar fi utilizată în parte şi pentru desali-nizarea apei şi pentru irigaţii. Eficien-ţa instalaţiei poate creşte prin crearea de vârtejuri de aer artificial alimentată din energia reziduală a unor centrale convenţionale.

Centrale solare cu vânt descen-dent

Acest tip de centrală există doar în stare de concept. O asemenea insta-laţie este compusă dintr-un turn înalt (de minimum 1000 m) din vârful căru-ia se extrage energia termică din ae-rul înconjurător prin pulverizarea apei. Datorită răcirii în urma evaporării şi a greutăţii apei, aerul se va mişca în jos, acţionând turbinele situate la baza turnului. Acest tip de centrală este concepută pentru zonele cu climă cal-dă şi uscată şi cu mari rezerve de apă.

Parcuri solare cu panouri foto-voltaice

În ultimul deceniu centralele/par-curile de producere a energiei elec-trice cu panouri fotovoltaice s-au dez-voltat într-un ritm mult mai dinamic în comparaţie cu centralele solare termi-ce. Potrivit unui raport al Centrului Co-mun de Cercetare din cadrul Comisiei Europene – JRC- Joint Research Cen-tre, în Europa s-au instalat peste 2/3 din instalaţiile fotovoltaice la nivel mondial. Cu o capacitate cumulativă instalată de peste 29 GW, Uniunea Eu-ropeană este lider în sectorul instala-ţiilor fotovoltaice cu puţin peste 70% din totalul de 39 GW la nivel mondial al capacităţii de generare a electricită-ţii din instalaţii la sfârşitul anului 2010. Energiile regenerabile sunt un dome-niu foarte dinamic. Cel mai mare parc fotovoltaic din lume Solar Energy Ge-nerating Systems (SEGS) cu o putere instalată de 354 MW s-a construit în deşertul californian Mojave şi asigu-ră energia electrică necesară pentru 230.000 de locuinţe.

*Vezi si http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_photovoltaic_power_stations.

Mari jucători strategici şi tehno-logici de echipamente solare per-formante, care îmbină tehnologia de ultimă generaţie cu eficienţa

Pe mapamond sunt mii de firme care proiectează şi realizează pano-uri solare fotovoltaice, panouri sola-re termice şi centrale solare prin teh-nologii de ultimă generaţie. Din lipsa de spaţiu editorial vom menţiona doar o parte din marii giganţi strategici şi tehnologici producători de echipa-mente solare de vârf apreciate de ex-perţii şi cercetătorii de talie mondială prezenţi la recentele târguri şi confe-rinţe de interes planetar (Inter Solar North America 2012 care a avut loc San Francisco, Inter Solar Award 2013 de la Riyadh, Inter Solar Beijing din 20.12. 2012 etc): Acciona Solar Power S.A, Abengoa Solar Power S.A., Bri-ghtSource Energy Bechtel, Sunte-ch Power Holdings Co.Ltd Wuxi Ji-angsu China, SunEdison Meanwhile, Solim Pecks GmbH Munchen, Fom-co Solar Systems, JA Solar Holdings Shangai China, Swiss Avelar Energy Group, Arava Power Company(Negev), Isofton Malaga, Ningbo Jinshi Electri-cal Science & Technology Co Ltd, Tor-resol Energy, Soleil Boughtby Siemens Energie GmbH, First Solar Inc. Tempe Arizona, Kyocera Corpration Kyoto, Tri-na Solar Ltd Changzhou , Scott Solar GmbH Alzenau, Sun Power Corporati-on San Jose, Cobra Solar Energy, Torre-sol Energy, SolarWorld AG Bonn, Aru-bedo AB Stocholm, Zheijiang Micher Solar Energy Industry Co.Ltd Jiaxing, Hanwha SolarOne Ltd Qidon , ErSol Energy AG Erfurt, IdeemaSun energy GmbH Munchen, Grupo Solar S.L. Al-bacete, Photowatt International S.A.S. Bourgoir-Jallieu, Mega Sun St.Louis-Missouri, General Electric, Solar Fa-brik AG Freiburg, MSK CorporationTo-kio, BP Solar International Inc. London, Interpane Glas Industrie AG Lauenfor-de Bergland, AGC Gla Europe, Flaberg Holding Nurenberg, Promocion Inver-solar 65.

Strategii la nivel mondial pri-vind dezvoltarea resurselor de energii regenerabile

Pe plan mondial preocupările pen-tru dezvoltarea resurselor de energii verzi sunt realizate de Agenţia Inter-naţională pentru Energii Regenera-bile IRENA (International Renevable Energy Agency). Acest organism de inovare şi tehnologie de ultimă ora asistă guvernele, la cerere, în planifi-carea de resurse de energii verzi prin tehnologii de vârf mai eficiente şi care facilitează reducerea costurilor. IRE-NA propune periodic noi foi de par-curs la diferite summit-uri World Fu-ture Energy Summit (WEFS) de interes planetar (Abu Dhabi, New Delhi, Nai-robi, Rio de Janeiro, Copenhaga etc.). La ultimul summit care a avut loc la Abu Dhabi între 13-14 ianuarie 2013

şi la care au participat peste 150 de ţări membre IRENA - s-a hotărât o nouă foaie de parcurs pentru decada 2014-2024. Documentul vizează du-blarea resurselor de energie regenera-bilă până în 2030. Prioritate au pieţe-le emergente în frunte cu China, India, Brazilia şi Rusia care garantează pentru cel puţin 25 de ani creşterea cererii de energie din surse regenerabile. Direc-ţiile strategice de dezvoltare au la bază studiile şi recomandările făcute de Na-tional Renevable Energy Laboratory (NREL) de pe lângă US Department of Energy, German Aerospace Cen-tre (DAC), Spanish Renevable Energy Center (SREC), Danish National Labo-ratory for Sustainable Energy (DNLSE) şi NASA, în colaborare cu World Mete-orological Organisation (WMO). Din economie de spaţiu, cităm numai câ-

28


Tabelul 2 - Parcuri solare fotovoltaice funcţionale la nivel mondial sau în curs de finalizareCapacitatea

instalată (MW)Parc solar fotovoltaic Ţara Localitate Finalizare, tipul instalaţiei etc.

1 2 3 4 5

354 Yates Road Solar Energy Generating Systems SUA Yates Road, Desertul Mojave Cel mai mare parc fotovoltaic funcţional din lume, 230.000 locuinţe 392 Ivanpah Solar Energy GeneratiSystems SUA San Bernadino County, California Parc fotovoltaic cu Ivanpah - 1 cu 3 turnuri şi panouri PV pe 1.420 ha, finalizare în 2013,

construit de BrightSource Bechtel290 Agua Caliente Solar Power Poroject SUA Turson, Arizona 2013, 307 MW capacitate instalată finală71,8 Lieberose PV Park Germania Lieberose 201184,2 Montalto di Castro PV Plant Italia Montalto di Castro 200921 Blythe Solar PV Plant SUA Blyte, Riverside County70 Rovigo PV Plant Italia Rovigo 201097 Sarnia PV Plant Canada Sarnia, Ontario 2009-2010

73,6 Lopburn Solar Farm Thailanda Lopburn 201111 P10 PV Plant Spania Sevilla20 P20 PV Plant Spania Sevilla11 Serpa Solar PV Plant Portugalia Serpa 2009

20,16 Qinghai Golmud Solar Park 1 China Goldmud, Qinghai 2011500 Qinghai Goldmud Solar park 2 China Goldmud, Quinghai 2012200 Kozani PV Plant Grecia Kozani

5 Shimshain PV Solar Power India Shimshain Mania, Karnataka45,78 Planta Solar PV de Amareleja Portugalia Amareleja Moura 2008, 262.080 PV, 250 ha, 93 GWh/an, 261 mil.euro, 89.383 tone CO24,95 Ketura PV Plant Israel Avdat, Desert Negev50 Carmen PV Plant Israel Avdat, Desert Negev10 Solar Frontier’s Al Hidra Egipt Saudi Aramco10 Solar PV Plant The Mohammed bin Al Maktoum Dubai Mohammed bin Al Maktoum11 Hamburg Solar PV Plant Germania Hamburg-Wilhelmsburg24 Lepzig Solar PV Plant Germania Leipzig

83,6 Eggebek PV Solar Park Germania Schleswig-Holstein52 Waldpolenz Solar Park Germania Muldentalkreis, Brands şi Bennewitz78 Senftenberg Solar PV Solar Park Germania Senftenberg 2011

60,4 Finow Solar Park Germania24,3 Julich Solar Tower 1 Germania Julich 2008, CSP, instalaţie pilot, turn 60 m, 2000 heliostate,cu cisterne izolate de otel pentru

stocarea energiei termice 1,5 h.1 Furth Solar PV Plant Station Germania Atznhof, Furth 20085 Largest Solar Park Station Germania Passau, Bavaria 2009

24,3 Solar Park Finow Tower 1 Germania Finowfurt 201160,4 Solar Park Finow Tower 2 Germania Finowfurt 20117,4 Gottelborn Germania Quierschied, Gottelborn 200915 Solar PV Plant Station Coreea de Sud 201240 Kutch Solar PV Plant India Kutch 2010

Charanka Solar PV Plant India Charanka, Patan 20112525 Mithapur Solar PV Plant India Mithapur, Jamnagar 20125 Shiv Lakhashin PV Plant India Shiv Lakhashin Kachchh 2011

10 Porbander PV Plant India Porbander 201025 Dheduki PV Plant India Surendranagar 201315 Chadiyana PV Plant India Patan 20115 Radhanpur PV Plant India Patan 20115 Vastan PV Plant India Surat 2012

10 Mervadar PV Plant India Rajket 20121 Bhuj PV Plant India Kutch 2010

10 Khadoda India Sabarkantha 2012128,48 Templin Solar Park Germania Templin 2012

80,7 Finisterwalde Solar Park Germania Finisterwalde 20091 Buziaş Solar PV Plant România Buzias, Timisoara Instalaţie lansată în august 2012 , 3.800 PV, 2 ha, 2 mil.euro, constructor Constructim

65 Sebis Solar Plant 1,2,3 România Sebis, Arad 2013, 317.000 PV desfăsurate pe 200 ha., 100 mil. euro, constructor Promocion Inversolar 65

1,5 Pufeşti Solar PV Plant România Pufeşti, Brasov 20121,7 Leboniţa Solar PV Plant România Leboniţa, Bistriţa-Năsăud 20123,2 Chirileu Solar PV Plant România Chirileu, Mureş 2013, constructor Fomco Solar Systems

17,5 Cernat Solar PV Plant România Cernat, Doborogea 20128 Giuvaz Solar Plant România Giuvaz-Timiş 2013

2,5 Vladimirescu Solar Plant România Vladimirescu Arad 20131 Tg.Frumos Solar PV Park România Tg.Frumos Iaşi 2013

12 Cujmir Solar PV Park România Cujmir-Mehedinţi 2013, constructor Efacec80 Ohtonykovo Solar 201160 Olmedilla Solar PV Park Spania O 200834 Fuente Alamo PV Power Plant Spania Olmedilla de Alarcon Murcia 188.500 PV

15,84 Carnarvon Solar PV Park Australia Carnarvon,Vest Australia 2008

150 Cooper Mountain Solar Facility(El Dorado) PV Power Plant SUA Boulder City, Nevada 201025 DeSoto Next Generation Solar SUA Desoto, Florida 200910 Alpine Lancaster Solar PV SUA Lancaster, California 200714 Nellis Solar PV Plant SUA Air Force Base Clark County,Nevada 200770 Kagoshima Solar PV Park Japonia Kagoshima City 2010, Flat-panel PV,316 GWh/an, capacitate max.418 MW

46,41 Amaraleja Centrale Solar Park Portugalia Amaraleja Moura 2009115 Centrale Solaire de Toul-Rosiers Franta Toul-Rosiers 2008

105,56 Perovo Solar PV Park Ucraina Perovo70,5 San Bellino PV Italia San Bellino 201270 Meuro Solar Park Germania Meuro 2012

70 Wittstock PV Solar Park Germania Wittstock 2011Losse PV Solar Park Franţa Lose 2008

67,2 Massangis PV Solar Park Franţa Massangis 201254 Wulan PV Solar Park China Wulan 201150 Canaro PV Solar Park Italia San Bellino 201148 Zerbst Solar Park Germania Zerbst 201046 Alfonsine Solar Park Italia Alfosine 2008

36,2 San Luis Valley Ranch Solar Park SUA San Luis Valle 201135 Yangbajing Solar Park China Yangbajing 201055 Antelope Valley Solar Ranch One SUA San Luis Valley 201360 Olmedilla PV Park Spania Olmedilla de Alarcon 200880 Okhotnykova Solar Park Ucraina 201137 Cimarron SUA Cimaron 2010

37,7 Rekahn Germania Rekahn 201138,3 Litten Germania Litten 201238,3 Raisko Cehia Raisko 2010

29

NUME DOMENIU

teva obiective şi programe de in-vestiţii care vizează dezvoltarea in-dustriei solare în Africa, Asia-Pacific, America Latină şi Caraibe: China îşi va mări puterea instalată în industria solară cu 21 GW până în 2015; Se-negalul îşi propune să construiască până în 2020 noi centrale solare cu puterea totală instalată de 100 GW; Chile se pregăteşte să dezvolte pu-terea instalată cu 2,2 GW în urmă-torii 15ani; Arabia Saudită mizează pe creşterea puterii instalate în noi-le centrale solare cu 41 GW până în 2032; Nambia intenţionează să dez-volte industria solară pentru ilumi-natul stradal şi electrificarea cabane-lor din zonele rurale; în următorii ani se vor da în funcţiune noi staţii sola-re de pompare în Senegal, Mali, Vol-ta Superioară şi Niger şi staţii solare de desanilizarea apei în Sudan şi Ori-entul Mijlociu; Se vor construi noi sa-teliţi de tip Stardust, staţii spaţiale in-ternaţionale, avioane fără pilot de tip Helios şi Pathfinder,vor creşte perfor-manţele automobilului solar, vase-

Capacitatea instalată (MW)

Parc solar fotovoltaic Ţara Localitate Finalizare, tipul instalaţiei etc.

1 2 3 4 5

38,4 Long Island SUA Long Island 2011

39,5 Furstenwalde Germania Furstenwalde 2011

40 Dahe China Dahe 2012

40 Jiayuguan China Jiayuguan 2012, suplimentar 12 MW

40 Pompogne Franţa Pompogne 2012

40 Bitta Solar India Bitta 2012

40,5 Dhirubbai India Dhirubbai Urmează să fie extins la 300 MW

40,5 Jannersdorf Germania Jannersdorf 2012

42,7 Cellino San Marco Italia Cellino San Marco 2010

42,95 Starokozache Ucraina Starokozache 2012

46 Moura Power Station Fotovoltaica Portugalia Moura 2008

47,6 Puertollano Spania Puertollano Deschis 2008, 231.653 module cristaline de siliciu

48 Serenissima Italia Serenissima 2011

50 Huaneng Geermu China Huaneng Geermu 2012, 20 MW faza 1, 30 MW faza 2

50 Huaneng China Huanen 2012 ,20 MW şi 30 MW

50 Hongsilbao China Hongsilbao 2011 şi 2012

50 Quinghai Goldmud China Quinghai Goldmud 2011, în două etape

50,6 Pobeda Bulgaria Pobeda 2012

52 Waldpolenz Germania Waldpolenz 2011

lor de pasageri de tip Solifleur şi Alster-sonne etc. Sub patronaj ONU a început transpunerea în practică a unor proiecte în valoare 2.425.000 lire sterline de reali-zare a unei reţele de microcentrale sola-re pentru 2.260 de comunităţi indigene din Jujuy-Argentina de Nord, Apurimac - Peru de Sud, Potosi –Santiago de Chili şi Otavalo-Ecuador (la o oră şi jumătate de capitala Quito), în scopul reducerii polu-ării şi dependenţei de consumul de lem-ne, cărbune şi gaz ş.a.m.d.

România pe locul 24 într-un top 40 al celor mai atractive state pentru investiţii în energia solară

În ţara noastră preocupările în dome-niul investiţiilor în energia solară au de-marat în 1979, prin implementarea unor sisteme de preparare a apei calde de consum pentru clădiri de locuit. Casele de locuit din cartierul timişorean Zona Soarelui şi câteva hoteluri de pe litora-lul Mării Negre au fost primele spaţii de locuit prevăzute cu sisteme de instala-ţii pentru producerea de apă caldă me-najeră. Datorită tehnologiilor depăşite

şi costurilor de investiţii mari a urmat un declin de decenii. După anul 2000 s-au mai dat în funcţiune câteva siste-me pentru prepararea apei calde de consum în clădiri de locuit şi hoteluri: Beta şi Gama la Costineşti; o minicen-trală de tip mixt la Plesi-Alba funcţio-nează de câţiva ani pentru utilităţi cas-nice, alimentată cu energie eoliană de 1.000 W şi 8 celule fotovoltaice de câte 53 W(!) fiecare; la Surducel-Bihor func-ţionează de câţiva ani o minicentrală de tip mixt pentru utilităţi casnice, ali-mentată cu o turbină eoliană de 3.000 W şi 8 celule fotovoltaice de câte 53 W.

După ani de aşteptare, de abia anul trecut investitorii străini au primit avi-zele necesare pentru construirea unor parcuri fotovoltaice. Pe fondul incerti-tudinii, proiectele realizate în dome-niul solar nu sunt semnificative. Suma alocată până prezent de circa 65-75 milioane de euro, chiar dacă România propune o schemă foarte generoasă, este infimă faţă de cele 3 mld. atrase de proiectele eoliene. Interes există însă în mod evident, companii precum

IKEA, Selgros, Enel sau compania iberi-că Energias de Portugal SA fiind inte-resate de acest domeniu sau au deja investiţii în sector. La rândul lor chine-zii au fost atraşi de domeniul energiei solare, potrivit celor mai recente infor-maţii un grup industrial urmând să re-alizeze o investiţie de 100 de milioane de euro la Arad. Motivul pentru acest interes este simplu. Acum, fiecare MWh de energie produs într-un parc solar este recompensat cu şase certifi-cate verzi, fiecare astfel de instrument potrivit legii având o valoare cuprinsă între 27 şi 55 de euro. În prezent cer-tificatele se tranzacţionează la nivelul maxim. Mai departe aceste certificate sunt cumpărate de furnizorii de ener-gie care sunt obligaţi ca în coşul livrat consumatorilor să aibă un anumit pro-cent de energie verde. Eficienţa inves-tiţiei scade, în contextul în care costul echipamentelor a scăzut drastic în ul-timii ani: de la 4 milioane de euro/MW instalat, la circa 1,3-1,5 milioane de euro/MW instalat în prezent.

ENERGIE SOLARĂ

30

NUME DOMENIU

Acesta este principalul motiv pen-tru care punerea în practică a pro-iectelor de instalaţii solare au dema-rat în ţara noastră cu mare întârziere. De abia în 2012 a început construi-rea unor instalaţii fotovoltaice la Se-biş-Arad (65 MW), Buziaş-Timişoara (25 MW), Isaccea-Tulcea (9MW), Chi-rileu-Mureş (3,2 MW), Pufeşti-Vran-cea (1,5MW), Lechinţa-Bistriţa-Năsă-ud (1,7 MW), Vladimirescu-Arad (2,5 MW), Tg.Frumos-Iaşi (1MW), Cujmir-Mehedinti (12 MW), Giuvaz-Timiş (8 MW) etc. Parcul solar de la Sebiş-Arad se va întinde în final pe 200 ha şi va cuprinde 317.000 de panouri fo-tovoltaice. Valoarea investiţiei: 100 de milioane de euro pentru 3 proiec-te energetice. În final parcul din Sebiş va avea puterea instalată de 65 MW şi va asigura necesarul de energie electrică pentru 100.000 de locuitori din zona de vest a Aradului. Investi-ţia aparţine firmei spaniole Promo-cion Inversolar 65. Potrivit directoru-lui economic al companiei spaniole, Jose Maria Abuli, primele două pro-iecte vizează o suprafaţă totală de 44 de ha pe care au fost instalate 72.000 de panouri fotovoltaice, cu o pute-re totală de 15 MW. Se estimează că parcul va începe să producă la sfârşi-tul lunii aprilie 2013, când vor înce-pe lucrările celorlalte două proiecte energetice pe alte 150 de ha pe care vor fi montate 245.000 panouri foto-voltaice, cu puterea totală de 50 MW. Parcul solar de la Chirileu-Mureş (3,2 MW) va fi montat de firma de Fomco Solar Systems din panouri fotovolta-ice furnizate de JA Solar. Valoarea in-vestiţiei se va ridica la suma de 4,5 milioane euro. Un alt proiect a fost realizat la Cujmir-Mehedinţi (12 MW)

de grupul portughez Efacec la o va-loare a investiţiei de 1,5 mil. Euro, se întinde pe 36 ha, are 52.000 panouri fotovoltaice şi asigură energia elec-trică necesară pentru 5.000 de utili-zatori casnici. A fost dat în funcţiune la începutul anului 2013. Un alt parc solar, în valoare de 13 milioane euro, cu panouri solare distribuite pe 113 ha urmează să fie dat în exploatare la Parau-Braşov. Alte investiţii din bani europeni în domeniul energiei solare urmează a fi realizate în diverse loca-lităţi (Piatra-Neamţ, Călăraşi, Cluj-Na-poca, Giurgeni-Ialomiţa, Feteşti ş.a.).

Prin comparaţie cu ritmul inves-tiţiilor în domeniul energiei eolie-ne, sectorul solar din România este incredibil de mult rămas în urmă. În ultimii ani, litoralul românesc a de-venit un nou „El Dorado” pentru ener-gia eoliană. Potrivit estimărilor ex-perţilor din EWEA, România ar trebui să ajungă la o capacitate eoliană de 3.500 MW, în realitate, ţara noastră are un potenţial eolian uriaş, loca-lizat cu prioritate pe litoralul româ-nesc. Pe baza unor evaluări recente şi interpretării datelor studiate de-a lungul anilor această capacitate eo-liană a fost subestimată. Este posi-bil ca până în 2020 energia eoliană să ajungă la 14.000 MW, ceea ce ar însemna un aport de energie eolia-nă de 23.000 GWh/an. De necrezut, dar acest potenţial uriaş de energie eoliană a fost descoperit târziu, după aderarea României la Uniunea Euro-peană în 2007!, şi nu de români, ci de investitorii străini! Primele proiecte ni le-au „oferit” pe tavă CZN Group Ro-mânia şi Monsson Group. Dacă la fi-nele anului 2009 aveam instalaţii în parcuri eoliene numai 14 MW, în iu-

nie 2012 existau 15 parcuri eoliene operaţionale cu o capacitate instala-tă de 1.166 MW! Astfel se explică fap-tul că suntem pe locul 14, adică mai sus - în faţa unor ţări ca Spania sau din America Latină! România s-a an-gajat în faţa Comisiei Europene că va folosi până în anul 2020 energie din surse verzi în proporţie de 24%, adică peste media de dezvoltare europea-nă! Pe litoralul românesc, unde sără-cia sare în ochi, singura certitudine este vântul pe care companii ener-getice străine l-au valorificat la Fân-tanele-Cogealac, Corugea, Moldova Nouă, Sălbateca, Agighiol, Măcin, Va-lea Nucărilor, Topolog, Hârşova, Cire-şiu, Ulmu, Sireţel şi altele.

Factorii de decizie probabil au ui-tat că România este o „ţară cu 210 zile însorite pe an” şi că oferă oportuni-tăţi foarte mari de dezvoltare a in-dustriei solare. De abia la ultimul tri-mestru din 2012, toată ţara s-a trezit „din somn”, cuprinsă de „febra parcu-rilor solare”! Transelectrica, transpor-tatorul naţional de energie electrică, a publicat pe propriul site harta pro-iectelor solare aflate în diferite eta-pe de avizare. Dacă în ceea ce priveş-te energia eoliană, zonele Dobrogei şi Moldovei au fost cele care au aca-parat interesul investitorilor, pentru energia solară mai toată suprafaţa României a devenit interesantă!

Firmele occidentale de profil pre-conizează multe investiţii în următo-rii ani. Din păcate, încă nu sunt pe de-plin clarificate reglementările la nivel naţional privind schemele de susţi-nere prin certificate verzi care ar pu-tea transforma just în time România într-o adevărată ţintă pentru giganţii strategici şi tehnologici interesaţi de

centrale solare şi parcuri fotovoltai-ce. Potenţialul solar al României este superior celui din Germania, Austria, Belgia şi Olanda, însă diferenţele din-tre investiţiile realizate în aceste state şi cele de la noi sunt enorme. Produ-cători români care realizează echipa-mente şi instalaţii de ultimă genera-ţie pentru centrale solare termice şi parcuri fotovoltaice sunt o rara avis.

Toţi jucătorii din domeniul energi-ei solare care investesc în energii re-generabile beneficiază de şase cer-tificate verzi pentru 1 MWh livrat în sistemul energetic naţional. Prac-tic pentru aceeaşi cantitate de ener-gie electrică din surse solare, o com-panie încasează de trei ori mai mulţi bani decât una care produce în sis-tem convenţional. Zonele optime pentru instalarea unor centrale so-lare şi parcuri fotovoltaice sunt Do-brogea şi Câmpia de Sud. Bulga-rii mizează mult mai mult decât noi pe energia solară. În 2012 s-a dat în funcţiune parcul fotovoltaic Pobeda (50,8 MW). Lângă Sofia este în curs de finalizare cea mai mare instala-ţie de energie fotovoltaică din Euro-pa de Est. Parcul care se întinde pe 4,5 ha şi conţine 13.000 de panouri fotovoltaice care vor produce 1.250 MWh/an!

Bibliografie:http://www.tehnicainstalatiilor.ro/articole/nr_60/

nr60_art.asp?artnr=05

http://en.wikipedia.org/wiki/Serpa_solar_power_

plant

http://en.wikipedia.org/wiki/New_Energy_and_In-

dustrial_Technology_Development_Organzation

http://en.wikipedia.org/wiki/National_Renewable_

Energy_Laboratory

http://ise.fraunhofer.de/en

http://en.wikipedia.org/wiki/Fraunhofer_Institute_

for_Solar_Energy_Systems_ISE

http://blythesolarpower.com

http://en.wikipedia.org/wiki/Solar_power_plants_

in_the_Mojawe_Desert

www.facebook.com/pages/Revista-Tehnica-Instala

tiilor/518673058144004?ref=stream

http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_phoyovolta-

ic_companies#China_and_Taiwan_production_

capacity

http:commons.wikipedia.org/wiki/Solar_Panel

h t t p : / / w w w . i r e n a . o r g / h o m e / i n d e x .

aspx?PrinMenuID=12&mnu=Pri

www.worldfutureenerggysummit.com

http://en.wikipedia.org/wiki/Gujarat_Solar_

Park_#Project_list

http://www.pvresource.com/PVPowerPlants/Top50

http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_photovoltaic_

power_stations

Eugen-Constantin Râpăprofesor asociat la Universitatea

Tehnică „Gh. Asachi” IaşiE-mail: [email protected]

ENERGIE SOLARĂ

31

NUME DOMENIU

32

EVENIMENT EXPO

SMOKINGAREA

Deschiderea oficiala/Opening Ceremony - 19.11.2014Ziua primarilor / Mayors Day - 19.11.2014Forumul Inovatiilor / Innovation Forum - 20.11.2014Forum - Cariera in industria energetica / Career Forum - 20.11.2014Renergy Award - 20.11.2014Visitor's Award / Premiul pentru vizitatori - 20.11.2014Forumul electricienilor din România / Romanian Electricians Forum - 21.11.2014

*

*

SOUTH-EAST EUROPE

A VII-a editie a târgului international pentru energie al României

, ,

19-21/11/2014Sala Palatului Bucuresti ,

RENEPO SolarRENEXPO Hydropower RENEXPO Bio&CORENEXPO Wind RENEXPO Energy EfficiencyOthers

33

NUME DOMENIU

34

EVENIMENT EXPO

SOUTH-EAST EUROPE19-21/11/2014, Sala Palatului București

EXPOZANŢI EXHIBITORSAlaska Energies SRLAlterna Recursos EnergeticsAltius Fotovoltaic SRLAmpera SRLArmand Consulting SRLCaranda Baterii SRLCTS-Cardinal Top Systems SRLData Incorporated SRLEE TIM Echipamente de AutomatizareElectro Sistem SRLFronius International GmbHIMAO ELECTRICRO solutions S.R.LK2 System GmbHMidastronik SRLMir Solar Technologies SRL Petawatt Energia SRLProxel Engineering LTDReuniwattRomNedROSENCRoxtec RO SrlSchletter GmbHSeletronika Due SRLSwitch Solar SRLTwerd Power Electronic CompanyVega Prefabbricati srlWKE World Key Energy

ARMHECink Hydro-Energy k.s.Dive Turbinen GmbH & Co.Gajek Engineering SP z.o.o.Global Hydro Energy GmbHKovosvit MASManagement and Consulting ServicesMazlum MangataySuperlit Romania SAVaptech Ltd.Voith Hydro SRLWWS Wasserkraft GmbH &Co KG

AB "Axis Industries"Alianta pentru Energie Regenerabila SRLARBIOB-Team Energybwe biogas-weser-ems GmbH & Co. KGEcoHornet SRLEneriaHERZ Energietechnik GmbH

Leykom Import-ExportMargex SRLQIA Industrial SRLSugimat S.L.Thöni Industriebetriebe GmbHTurbodenValmet Power OyVogelsang Romania SRLWELtec BioPower GmbH

Green World Group Ltd.

Caleffi RomaniaLisscom SRL

ADR Sud-EstAgenda ConstructiilorAHK RomaniaARELArmalab SRLAsociatia Producatorilor de Materiale de ConstructiiBSM Ltd.C Geangu Constulting SRLCCIPRConsilium SRLDelphi ElectricElectromagnetica SAElkim Special SRLExpert Consulting SRLGenerali Romania AsigurariGentil TraduceriGrupul de Masuratori si Dagnoza SRLIBC FocusImageline SRLIPA SA Ciffatt CraiovaISPELaFarge Ciment Romania SAMasini si Utilaje Octa Light Bulgaria Plc.RBT Network SRLREECO RO EXPOZITII SRLRenovatioRevista Tehnica InstalatiilorRomelectroTehnica si TehnologieUniversitatea Tehnica de Constructii BucurestiUPTIMUSAMV Bucuresti BiotehnologiiUtilaje & Constructii

H1-D11H1-E23

H1-I3H1-J5

H2-I10H1-A5H1-J3H2-G1

H2-G10H1-H16

H1-E3H1-C11H1-E16

H1-F5H2-F10H1-B9H2-F1

H1-G22H1-H9

H2-G10H1-G3H1-I28

H1-H22H2-G1H2-I1

H1-E11H1-D9

H2-I3H1-G18H1-G24H1-I21H1-M2H2-I7

H1-G25H1-I6H1-A3H1-D5H1-I7

H1-G8

H1-L4H1-J22H2-H7H1-L7

H1-H24H2-G1H1-J9H1-L9

H1-D8H1-E25H1-H18H1-J19H1-F7

H1-I17H1-E9

H1-E21H1-G21

H2-J10

H1-I9H2-C7

H2-G1H2-D1

H1-G26H2-I3H1-C5

H1-J24H2-B1

H1-J21H2-I3

H2-G1H1-B7H2-C1H2-G1H2-G1H1-J7H2-K5H2-G1H2-I3H2-I3

H1-E18H2-J1H2-G1H2-I3H2-A1H2-I3

H1-H28H1-C3H2-I3H2-J1H2-H1H2-F7H2-G7H2-E7H2-K3

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

35

EVENIMENT EXPO

SOUTH-EAST EUROPE19-21/11/2014, Sala Palatului București

EXPOZANŢI EXHIBITORSAlaska Energies SRLAlterna Recursos EnergeticsAltius Fotovoltaic SRLAmpera SRLArmand Consulting SRLCaranda Baterii SRLCTS-Cardinal Top Systems SRLData Incorporated SRLEE TIM Echipamente de AutomatizareElectro Sistem SRLFronius International GmbHIMAO ELECTRICRO solutions S.R.LK2 System GmbHMidastronik SRLMir Solar Technologies SRL Petawatt Energia SRLProxel Engineering LTDReuniwattRomNedROSENCRoxtec RO SrlSchletter GmbHSeletronika Due SRLSwitch Solar SRLTwerd Power Electronic CompanyVega Prefabbricati srlWKE World Key Energy

ARMHECink Hydro-Energy k.s.Dive Turbinen GmbH & Co.Gajek Engineering SP z.o.o.Global Hydro Energy GmbHKovosvit MASManagement and Consulting ServicesMazlum MangataySuperlit Romania SAVaptech Ltd.Voith Hydro SRLWWS Wasserkraft GmbH &Co KG

AB "Axis Industries"Alianta pentru Energie Regenerabila SRLARBIOB-Team Energybwe biogas-weser-ems GmbH & Co. KGEcoHornet SRLEneriaHERZ Energietechnik GmbH

Leykom Import-ExportMargex SRLQIA Industrial SRLSugimat S.L.Thöni Industriebetriebe GmbHTurbodenValmet Power OyVogelsang Romania SRLWELtec BioPower GmbH

Green World Group Ltd.

Caleffi RomaniaLisscom SRL

ADR Sud-EstAgenda ConstructiilorAHK RomaniaARELArmalab SRLAsociatia Producatorilor de Materiale de ConstructiiBSM Ltd.C Geangu Constulting SRLCCIPRConsilium SRLDelphi ElectricElectromagnetica SAElkim Special SRLExpert Consulting SRLGenerali Romania AsigurariGentil TraduceriGrupul de Masuratori si Dagnoza SRLIBC FocusImageline SRLIPA SA Ciffatt CraiovaISPELaFarge Ciment Romania SAMasini si Utilaje Octa Light Bulgaria Plc.RBT Network SRLREECO RO EXPOZITII SRLRenovatioRevista Tehnica InstalatiilorRomelectroTehnica si TehnologieUniversitatea Tehnica de Constructii BucurestiUPTIMUSAMV Bucuresti BiotehnologiiUtilaje & Constructii

H1-D11H1-E23

H1-I3H1-J5

H2-I10H1-A5H1-J3H2-G1

H2-G10H1-H16

H1-E3H1-C11H1-E16

H1-F5H2-F10H1-B9H2-F1

H1-G22H1-H9

H2-G10H1-G3H1-I28

H1-H22H2-G1H2-I1

H1-E11H1-D9

H2-I3H1-G18H1-G24H1-I21H1-M2H2-I7

H1-G25H1-I6H1-A3H1-D5H1-I7

H1-G8

H1-L4H1-J22H2-H7H1-L7

H1-H24H2-G1H1-J9H1-L9

H1-D8H1-E25H1-H18H1-J19H1-F7

H1-I17H1-E9

H1-E21H1-G21

H2-J10

H1-I9H2-C7

H2-G1H2-D1

H1-G26H2-I3H1-C5

H1-J24H2-B1

H1-J21H2-I3

H2-G1H1-B7H2-C1H2-G1H2-G1H1-J7H2-K5H2-G1H2-I3H2-I3

H1-E18H2-J1H2-G1H2-I3H2-A1H2-I3

H1-H28H1-C3H2-I3H2-J1H2-H1H2-F7H2-G7H2-E7H2-K3

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .ContactTel: +40-257-230919 [email protected] www.reeco.eu

SOUTH-EAST EUROPE...for a powerful future

Parteneri media (selecţie)

A VII-a ediţie a târguluiinternaţional pentru energie regenerabilă și eficienţă energetică

19-21/11/2014Sala Palatului, București

WIND

BIO & CO

HYDROPOWER

SOLAR

Energy efficiency

A VI-a Conferinţă Internaţională - Energia Solară în România

- Workshop Internaţional - Eficienţă Energetică prin Cogenerare- Forum Internaţional - Biogazul în România- Conferinţa Waste2Energy

A VII-a Conferinţă Internaţională - Microhidrocentrale în România

Workshop Internaţional - Eficienţa Energetică în Clădiri

ASFOR

36

NUME DOMENIU

Revista de Energie Verde

Documents

Transcript of Revista de Energie Verde