C M Y K

Accesul pe platoul Muntelui Caraiman se mai puteafa ce şi pe alte căi ocolitoare pornind din Sinaia. În lu -cra rea „Bucegii şi Piatra Craiului. Călăuză turistică”

scri să în 1936 de IonIo nescu Dunăreanu aufost prezentate detali-at toate drumurilecare ple cau din Sinaiaspre pis curile semeţeale Bu cegilor printreaces tea regăsindu-sede taliat şi drumul...

Curierul

ARMATEI

„Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XXI I nr . 19 (527) l 15 octombrie 2020 l 8 pagini l 1 leu

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

Comandamentul Forţelor Întrunite „General Ioan-Ema noil Florescu” a împlinit, la data de 1 octombrie,şa se ani de la înfiinţare. Evenimentul a fost marcat prinor ga nizarea, la se -diul Mi nisteruluiApă ră rii Na ţionale,a unei ce re monii mi - li ta re. Cu acest pri -lej, ge ne ra lul-ma iorDo rin Io ni ţă, co -man dantul co man - da men tu lui, a con fe -rit unor ca marazi ...

Crucea Eroilor Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman de pe Muntele Caraiman

KAKI 100%

Locţiitorul comandantului, colonel Alexandru Ju -garu, a preluat comanda şi Drapelul de Luptă de la ge -ne ralul de brigadă Florin-Marian Barbu, care a fost pro-movat în cadrul Componentei Operaţionale Terestre. Laeve niment au fostpre zenţi comandan-tul Diviziei 2 In fan -te rie „Getica”, ge ne -ral-maior Dra goş-Du mitru Iacob, şe fiiin stituţiilor con stăn -ţe ne din ca drul siste -mu lui na ţio nal deapă rare...

Predarea comenzii Predarea comenzii şi a Drapelului de Luptă şi a Drapelului de Luptă

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

,,Gânduri ascunse” în regiunea vizuală a creierului

Descoperirile sugerează că, de fapt, chiar şi atuncicând o persoană reuşeşte să ignore un gând, acesta încămai poate exista în altă parte a creierului, fără ca per-soana să ştie. „Am reuşit să găsim reprezentaţii vizualeale gândului, chiar şi atunci când participanţii au crezutcă au reuşit săeli mine ima gi -nea din min tealor”, a ex plicatJo el Pear son,unul din tre au -to rii stu diuluişi pro fesor dene u ro ştiinţe laUni versitatea...

Comandamentul ForţelorÎntrunite - 6 ani

Zilele pe front petrecute de veteranul muscelean tre -ceau greu la început, dar timpul şi luptele grele des fă -şu rate în jurul său şi-au spus amprenta şi au transformatto tul într-o lu -me paralelă încare cel maipu ternic senti-ment era cre-dinţa, iar maiapoi dorul decei care aştep-tau acasă o re -în toarcere caredin ...

REPERE ÎN COTIDIAN

Un veteran de -o vâr s tă cu România Mare

Trageri OERLIKONDin primăvara anului 2017 şi până în prezent, militarii

ro mâni au executat numeroase trageri cu tunurile antiae rie -ne 2x35 mm Oerlikon, în Polonia. După trei ani şi jumătatede prezenţă a acestui sistem în Polonia, a venit momentuldes făşurării ultimelor trageri antiaeriene, utilizând acest tipde tehnică în misiunea de asigurare a prezenţei înaintatecon solidate în flancul Nord-Estic al Alianţei NATO, siste -mul antiaerian Oerlikon urmând să fie înlocuit, în scurttimp, cu sistemul antiaerian Gepard.

În noaptea de 28 spre 29 septembrie, militarii Detaşa-mentului de Apărare Antiaeriană „Scorpionii Albaştri” ro -ta ţia VII au executat, pentru ultima oară, trageri cu tunurileanti aeriene 2x35mm Oerlikon, în poligonul Wierzbiny.

Pe durata desfăşurării exerciţiului cu trageri de luptă,s-au executat probleme de tragere de nivel baterie asupraunor ţinte aeriene simulate prin bombe luminoase şi pro -ble me de tragere de nivel grupă asupra unor ţinte terestre mar cate prin machete tanc.

Comandantul Bateriei de Artilerie Antiaeriană din ca -drul detaşamentului, locotenent Alin-Lucian Şerban: „Măsimt onorat că am avut ocazia să comand ultimul exerciţiucu trageri de luptă, cu sistemul antiaerian Oerlikon în Polo-nia. A fost pentru a patra oară când am executat tragerianti aeriene pe durata acestei misiuni, şi consi der că, şi deaceas tă dată, am dat dovadă de profesiona lism şi dedicarefa ţă de această armă din care facem parte, şi le-am demons -trat aliaţilor că suntem în măsură, în orice moment, să lup-tăm alături de ei, dacă situaţia o va impune”.

În continuare, Scorpionii­ Albaştri­ se pregătesc şipentru ultima participare la Bull­Run­13, exerciţiul de aler -ta re şi mobilizare al Grupului de Luptă din Polonia, pla ni -fi cat în luna octombrie.

Locotenent Florin RUŢĂ

Comandamentul Forţelor Întrunite „General Ioan-Ema -no il Florescu” a împlinit, la data de 1 octombrie, şase anide la înfiinţare. Evenimentul a fost marcat prin organiza -rea, la sediul Ministerului Apărării Naţionale, a unei ce re -mo nii militare. Cu acest prilej, generalul-maior Dorin Io ni -ţă, comandantul comandamentului, a conferit unor cama-razi din cadrul structurii „Emblema de Onoare a Comanda -men tului Forţelor Întrunite”.

Comandamentul Forţelor Întrunite este structura de co -man dă la nivel operativ, subordonată nemijlocit StatuluiMa jor al Apărării, care, la pace, este destinată planificăriişi conducerii coordonării ope raţiilor şi acţiunilor curente înstruc tura de forţe a Armatei României.

Începând cu data înfiinţării sale, 1 octombrie 2014, Co -man damentul Forţelor Întrunite a exercitat comanda ope ra -ţio nală asupra contingentelor şi a personalului militar parti -ci pant la misiuni în afara teritoriului sta tului român. În anul2017, de Ziua Armatei Române, Preşe dintele României acon ferit Dra pe lu lui de Lup tă al unităţii, Ordinul „VirtuteaMi litară”, cu însemn de pace pentru militari, ca simbol deîna l tă conside raţie pentru rezultatele importante obţinute

de personalul structurii în îndeplinirea misiunilor specifice,atât pe teritoriul naţional, cât şi în teatrele de operaţii. n

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 19 (527) din 15 octombrie 2020Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 2 lei, iar baniise vor depune în contul U.M. 02490 Bucureºti , cu specifi -ca þia „Abonamente la publicaþii militare C.A.” Pentru a filu aþi în evidenþã cu rapiditate (ºi, implicit, pentru expedie -rea ope rativã a pu bli caþiei), dupã depunerea banilor se vatri mite o adresã cãtre U.M.02490/ redactorul-ºef al „Cu -ri erului Armatei”, în care se va specifica numãrul de abo -na mente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. Laaceas ta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02490 Bucureºti, Fax: 021/318.53.65, telefon: 021/314.45.75; ; e-mail: curierul_armatei@yahoo.fr ; curierul.armatei@forter.ro

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

Plt.adj. Marian Duþã(tehnoredactor)

Plt. Cristian Aldescu (corespondenþã - expediþie)

int. 1002/ 249

Tipografia U.M. 01295

Plt.adj. Paul IoniþãCap. Ionuţ Creţu

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1002/ 249

Secretar de redacþie

int. 1002/ 249

Redactori

Daniela Dumitraşcu

int. 1002/ 249

ISSN 1582-1269

B 51620C 295/ 2020

lWASHINGTON-Casa Albă a cerut Congresului să apro -be trei vânzări de armament avansat către Taiwan. CasaAl bă a ce rut în ultimele zile acordul Congresului pentru treivân zări de ar mament avansat către Taiwan, au declarat trei sur -se apropiate si tuaţiei, transmite Reuters. Această acţiune,înain te de alegerile pre zidenţiale americane din 3 noiembrie,va nemulţumi probabil China, care consideră că Taiwanul esteo provincie renegată şi pe care s-a angajat să o reunească cu ţa -ra, chiar şi cu forţa, dacă va fi necesar. Reuters a relatat în sep-tembrie că până la şap te sisteme de armament majore se află încir cuitul de export al SUA, pe fondul presiunilor sporite exer -ci tate de administra ţia Trump asupra Chinei. Liderii comisieipentru Relaţii Ex ter ne din Senat şi de Afaceri Externe din Ca -me ra Reprezentanţilor au fost informate că trei vânzări de armepla nificate au fost apro bate de Departamentul de Stat, carecoor donează vânzările de armament militar în străinătate, auspus sursele. Notificările au fost pentru un lansator de rachetedes tinat folosirii din ca mi on, fabricat de Lockheed Martin, nu -mit High Mobility Artillery Ro cket System (HIMARS), ra che -te aer-sol cu rază lungă de ac ţi une, numite SLAM-ER, fabrica -te de Boeing, şi senzori externi pentru avioane F-16, care per-mit transmiterea de imagini şi date în timp real, la staţiile de lasol. În curând vor fi trimise Congre su lui notificări pentru altesis teme de armament, între care drone aeriene sofisticate de di -men siuni mari, rachete terestre anti-nave Harpoon şi mine sub-acvatice, pentru descurajarea aco stării navelor amfibie, au maispus sursele. Un purtător de cu vânt al Departamentului de Stata spus că Statele Unite nu con firmă şi nu comentează vânzărilesau transferurile de arme pro puse până când Congresul nu esteno tificat în mod oficial. lSerbia şi-a etalat forţa militară cudro ne chineze CH-92A şi avioane ruseşti MiG-29. Armatasâr bă a efectuat în po li go nul militar Pester, în vestul ţării, unexer ciţiu militar, ca o de mon straţie a puterii militare revigoratea Serbiei, relatează Agen­ţia Agerpres, citând Reuters. ,,Ne con -so lidăm armata pentru a descuraja orice agresor, nu avem in -ten ţia de a declanşa conflicte”, a declarat în faţa presei preşe -din tele Vucic, după exerciţiul în cadrul căruia avioane de luptăru seşti, elicoptere şi tancuri au deschis focul asupra unor ţintete restre, în timp ce drone de luptă de producţie chineză au sur-volat poligonul. Serbia a prezentat astfel în premieră în cadrulunui exerciţiu militar dronele de luptă chineze CH-92A, dupăce a recepţionat şase aparate de acest fel în luna iunie. Chinacon sideră Serbia o parte a iniţiativei sale Belt­and­Road­menitesă deschidă noi legături comerciale pentru companiile chinezecare au investit miliarde de euro, mai ales în împrumuturi şipro iecte de infrastructură şi energetice. Serbia doreşte să aderela UE, nu însă şi la NATO, ea declarându-şi neutralitatea mili-tară în anul 2006, dar participă la Parteneriatul pentru Pace.lChi na extinde capacitatea de construcţie de submarine.Chi na doreşte să devină o forţă navală, iar submarinele repre -zin tă una dintre priorităţile Beijingului. Singura problemă estere prezentată de şantierele navale care nu au capacitatea de a fa -bri ca mai mult de un submarin o dată. Dezvoltarea flotei desub marine cu putere nucleară a Marinei Chineze (PLAN) a fostcon strânsă de capacitatea limitată de construcţie. În prezent,exis tă un singur şantier naval care poate construi submarine.Acum, la acest şantier au loc ample lucrări de extindere, iarima ginile satelitare recente dovedesc acest lucru, transmiteUSNI­News. Flota de submarine cu propulsie nucleară a Chineieste de aşteptat să devină mult mai mare în următorii ani.Aceas tă ultimă dezvoltare a şantierului naval sugerează faptulcă, Chi na ar putea construi submarinele mult mai repede şi maimulte. Submarinele nucleare includ, atât cele cu rachete balis-tice (SSBN), cât şi submarine de atac (SSN). Toate subma ri ne -le nucleare sunt construite la şantierul naval Bohai, iar de aces-ta depinde capacitatea totală a flotei. Creşterea navală a Chineinu a trecut neobservată la Washington. Ca răspuns, US Navyva trebui să se adapteze. lErevan/ Baku-Armenia şi Azer-baidjan se acuză reciproc de încălcarea armistiţiului. Ar -me nia şi Azerbaidjan s-au acuzat reciproc de încălcarea ar mi -sti ţiului, la scurt timp după ce acesta a intrat în vigoare. Ata cu -ri le armene după intrarea în vigoare a încetării focului au pri -mit o ripostă din partea trupelor azere, a declarat Hikmat Haji -yev, consilier de politică externă al preşedintelui azer IlhamAli y ev, adăugând că Azerbaidjanul va continua lupta până la,,eli berarea totală” a enclavei Nagorno-Karabah, teritoriu azerlo cuit majoritar de armeni şi aflat sub control armean în urmarăz boiului încheiat în anul 1994. La rândul său, un purtător decu vânt al trupelor armene, Şuşan Stepanyan, a declarat că ar -ma ta azeră a atacat la puţin timp după intrarea în vigoare a ar -mi stiţiului şi forţele armene din Nagorno-Karabah au reacţio -nat prin ,,măsuri corespunzătoare”. Chiar înainte să intre în vi -goa re armistiţiul, convenit în urma unor îndelungi negocierime diate de Rusia, Armenia a acuzat Azerbaidjanul că a încer-cat prin mai multe lovituri aeriene să câştige teren înainte deora încetării focului, acuzaţii negate de azeri, care la rândul lorau acuzat trupele armene că au desfăşurat bombardamente.Tur cia, care susţine Azerbaidjanul în acest conflict, a apreciato declaraţie a MAE de la Ankara prin care se spunea că aceastăîn cetare a focului este „ultima şansă” pentru Armenia „să se re -tra gă din teritorii le pe care le-a ocupat”. n

aCtualitatea

Pe SCuRt

Veşti din PoloniaVeşti din Polonia

Comandamentul Comandamentul Forţelor Întrunite-6 aniForţelor Întrunite-6 ani

În perioada23-29 sep tem -brie, a avut loceva luarea staticăşi ac ţională aEchi pei de pu ri -fi care a apei aBa ta lionului 3Ge niu „Ge neralCon s tantin Poe -na ru”, în cadrulexer ciţiului în -tru nit şi multi -na ţional „Sen -zo rul 20”, în ve -de rea recer ti fi -că rii men ţi ne riica pacităţii delup tă. Echipa depu rificare a a pei

va face parte, în a nul 2021, din pa che tul unic de forţepentru misiuni şi ope ra ţii sub egida NATO. Conform sce-nariului exerciţiului, Echipa de purificare a apei, comanda -tă de către sublocotenent Marian Băicoianu, a trebuit să fa -că faţă unor evenimente multiple pe timpul executării misi -

u nii de ba ză precum: ameninţăriae riene, atacuri ale grupurilorde cer cetare-diversiune, atacurite roriste, eva cuări medicale aleră niţilor, precum şi contami na -rea cu substanţe to xi ce de lup tăa surselor de a pă. Capaci tateade a instala şi deservi patrupunc te in dependente de apro vi -zio na re cu apă, coeziu nea, darşi experienţa militarilor din ca -drul echipei au făcut ca la fi nalsă se poată afirma „Misiune în -de plinită!”. Echipa de pu ri fi ca -re a apei este o structură pusă ladis poziţia NATO.

Începând cu anul 2021, vafa ce parte din for ţa de răs puns aali an ţei-NRF (NATO ResponseFor ce). n

Evaluare Evaluare la Batalionul 3 Geniu la Batalionul 3 Geniu

La sediul Brigăzii9 Mecanizată „Mă ră -şeşti” a avut loc, pe da -ta de 6 octombrie, ce -re monia de predare-pri mire a comenziiuni tăţii.

Locţiitorul coman-dantului, colonel Ale -xan dru Jugaru a prelu-at comanda şi Drapelulde Luptă de la gene ra -lul de brigadă Florin-Ma rian Barbu, care afost promovat în ca -drul ComponenteiOpe raţionale Terestre.

La eveniment aufost prezenţi: coman-dantul Diviziei 2 In -fan terie „Getica”, ge -ne ral-maior Dragoş-Dumitru Iacob, şefii instituţiilorcon s tănţene din cadrul sistemului naţional de apă ra -re, comandanţii unităţilor din subordinea brigăzii şiper sonal din Brigada 9 Mecanizată „Mărăşeşti”.

Comandantul Di -vi ziei 2 Infanterie„Ge tica” a mulţumitdom nului general debri gadă Florin-Mari-an Barbu pentru ac -ti vitatea depusă laco manda Brigăzii 9Me canizată „Mă ră -şeşti” şi i-a urat multsuc ces în noua func -ţie.

În încheiere, ge -ne ralul de brigadăFlo rin-Marian Barbule-a mulţumit co le -gi lor de la forţele na -va le, forţele aerieneşi întregului colectivpentru sprijinul a -cor dat în în de pli ni -

rea misiunii la comanda Brigăzii 9 Mecanizată „Mă -ră şeşti”.

Locotenent Andreea ISTRATEPlutonier-adjutant­principal­Gheorghe­GABĂRĂ

Pe data de 8 octombrie, comandanţii de compa -nie ai Batalionului 191 Protecţia Forţei „Golden Li -o ns” şi-au exprimat aprecierea pentru buna colabo-rare cu militarii americani din cadrul CompanieiBlack sheep din Batalionul 1-87, aceştia din urmăaflân du-se la finalul misiunii în Afganistan.

Colegii noştri i-au felicitat şi le-au urat mult suc-ces în carieră.

Cooperarea militarilor români cu cei americanieste esenţială în vederea îndeplinirii cu succes a mi -si u nilor în Baza Militară Kandahar. Aici suntempar teneri şi, adesea, se dezvoltă şi relaţii de priete-nie, de durată.

Plutonier-major Dan VEREŞ

Colegul nostru, Alexandru Tran -da fir, multiplu medaliat la Campio -na tele de Culturism şi Fitness facepar te din colectivul nostru din anul2019. Fiind în şcoala militară, pe datade 9 martie 2019, Alexandru a obţi -nut locul 1 la etapa zonală de la Plo -ieşti şi s-a calificat la etapa naţională.Anul acesta, în perioada 27-30 au -gust, colegul nostru a parti cipat, pri -ma dată ca senior, la categoria 75 kg,la Campionatul Naţional de Cultu -rism şi Fitness de la Sibiu unde a ob -ţi nut locul IV naţional.

„Prima întâlnire cu haina militarănu a fost uşoară, dar am fost emoţio -nat şi mândru de mine. Am ales carie -ra militară imediat după terminareali ceului, dar fără noroc la primele do -uă încercări. Nu m-am lăsat învins şiam perseverat în pregătire. A treia în -cer care a avut rezultatul pe care mil-am dorit şi, astfel, după ce am trecut

cu bine examenele, am devenit elevla Şcoala Militară de Maiştri Militarişi Subofiţeri a Forţelor Terestre „Ba -sa rab I” din Piteşti.

A s p i -rând la unme diu încare disci -pli na este unprim criteriuîn formareac a r i e r e i ,spor tul pecare îl prac -tic, din plă -

ce re şi cu plă cere, m-a îndemnat săam un stil de viaţă organizat, atât lalo cul de mun că, cât şi în timpul liber.Ali mentaţia corectă şi antrenamentulfi zic, puse foarte bine în balanţă, fărăa ne gli ja o singură zi în pregătireamea, au contribuit la definirea mea caspor tiv.

După absolvirea şcolii mi litare,prin alegerea locului de repartiţie, amavut posibilitatea de a mă întoarce înora şul natal, Constanţa. De aseme-nea, sunt încadrat chiar în unitatea încare obişnuiam să facem vizite la Zi -ua Porţilor Deschise în şcoala ge ne -ra lă, lucru care îmi oferă mândrie şisa tisfacţie.

Sunt la început de carieră, atât mi -li tară, cât şi sportivă, dar conştienti -zez faptul că disciplina, munca, per-severenţa şi dragostea de ţară îm ple -ti te cu pasiunea pentru sport vor con-tribui la definirea mea ca mi li tar mo -del şi ca sportiv de elită. Îmi do rescsă fiu un bun exemplu pentru co piii şiti nerii care vor să practice sport şi săpoar te cu dem ni ta te uniforma milita -ră ” .

Suntem mândri de colegul nostruşi îi urăm mult succes în continuare!

Alina-Teodora CRIŞAN

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 19 (527) din 15 octombrie 2020

Pagina 3

Pasiune, disciplină şi ambiţiePasiune, disciplină şi ambiţie

Brigada 9 Mecanizată „Mărăşeşti”

Predarea comenzii şi a Drapelului de Luptă Şeful Statului Major al Forţelor Terestre, generalul-maior Iu li -

an Berdilă a primit pe data de 5 octombrie, la sediul Statului Ma -jor al Forţelor Terestre, delegaţia Republicii Turcia formată dinata şatul naval şi împuternicit al Apărării în România, comandorul

Dün dar Bayram, aflat, după trei ani, la finalul mandatului său înRo mânia şi pe comandorul Alper Dilsiz, noul ataşat al Apărării şina val în ţara noastră.n

Vizită la SMFTVizită la SMFT

Golden Lions Golden Lions Pe data de 12 octombrie, la sediul Bata lionului 348 Apărare

Anti aeriană „Dobrogea” a avut loc ceremonia de predare-primire aco menzii unităţii şi Drapelului de Luptă. Locotenent-colonelul Mi -ha il-Sebastian Vişan a preluat comanda şi Drapelul de Luptă al uni - tă ţii de la locotenent-colonelul Mihai Gherasim.

La eveniment au fost prezenţi locţiitorul comandantului Brigăzii9 Mecanizată „Mărăşeşti”, colonel Alexandru Jugaru, şi personaldin Batalionul 348 Apărare Antiaeriană „Dobrogea”.

Locotenent-colonelul Mihail-Sebastian Vişan a îndeplinit de-alun gul carierei numeroase funcţii, dintre care amintim: comandantplu ton, comandant baterie, şef de stat major, şef al operaţiilor şi in -struc ţiei, şef birou rachete şi artilerie antiaeriană din secţia forţe despri jin în cadrul serviciului doctrină şi instrucţie la locţiitorulpentru operaţii şi instrucţie al şefului Statului Major al Forţelor Te -res tre.

În cuvântul de încheiere, fostul comandant al batalionului, lo co -te nent-colonel Mihai Gherasim, a adresat mulţumiri întregului per-sonal pentru sprijinul acordat.

Locotenent Andreea ISTRATEFoto: Plutonier-adjutant­principal­Gheorghe­GABĂRĂ

Bata lionul 348 Apărare Anti aeriană „Dobrogea”

Schimbarea comenziiSchimbarea comenzii

„Pe 14 octombrie este ziua de naştere a soţuluimeu, Gheorghian Gabriel, care împlineşte frumoasavârs tă de 34 de ani, iar de 11 ani a îmbrăcat hainami litară de care este foarte mândru că o poartă.

Este caporal înBri gada 8 LA -ROM „AlexandruIoan Cuza” dinFoc şani, iar, înpre zent, este dislo-cat într-o misiuneîn Kabul, Afga nis -tan, în Detaşamen-tul de Protec ţie aFor ţei „Guar dianWol fes”, în cadrulRe so lute Support

Mi ssion.Este prima misiune de acest gen la care participă

şi primul an din cei 11 de când suntem împreună, încare nu sărbătorim cu toţii ziua de naştere. Este des -

tul de greu, dar, în acelaşi timp, este oex perienţă nouă şi frumoasă, soţulmeu dorindu-şi foarte mult să facă par -te din această misiune.

La mulţi ani, şi misiune uşoară încon tinuare, Gabriel! Eu şi ceilalţimem bri ai familiei suntem extraordi-nar de mândri de tine şi de ceea ce airea lizat până în aceste momente şi îţisun tem alături mereu, te îmbrăţişăm cudor şi te aşteptăm acasă sănătos şi vic-torios!”

Ramona GHEORGHIAN

AniversareAniversare

În semn de recunoştinţă pentru eroii care şi-au jertfitvia ţa pentru independenţa ţării, militarii garnizoanei Bâr-lad au desfăşurat activităţi de întreţinere a mormintelor e -ro ilor căzuţi în Primul Război Mondial.

Activitateas-a desfăşuratla CimitirulEro i lor dinPri mul RăzboiMon dial, undeîşi au odihnaveş nică un nu -măr de 214 e -roi ne cu nos -cuţi ai Regi -men tului 52In fanterie dinBri gada 36 In -fan terie.

Cinste şi onoare memoriei lor!

Plutonier-adjutant Liviu GHERGHESCUFoto: Daniel­DULGHERU

Să ne cinstim eroii!

Tot­mai­mult,­ în­zilele­noastre,­ne­gândim­la­noi.­Negân­­­­­dim­ la­ viitorul­ nostru,­ la­ cine­ suntem­ şi­ de­ ce,­ însănoi,­suntem­tot­ceea­ce­vedem­în­oglindă,­datorită­celorcare­au­luptat­pentru­Patrie.­Suntem­liberi!­Liberi­să­gân-dim,­ liberi­ să­ alegem,­ liberi­ să­ trăim­ datorită­ unor­ oa­-meni­pe­care­eu­îi­numesc­„făuritori­de­istorie”.­Vorbimdespre­ adevăraţii­ patrioţi,­ despre­ eroii­ neamului­ româ­-nesc.

Astăzi,­5­octombrie,­l-am­sărbătorit­pe­Paraschiv Si -măn,­ erou­ veteran­ de­ război­ care­ a­ împlinit­ venerabilavârs­tă­de­102­ani.­Cu­această­ocazie,­reprezentanţi­ai­Mi­-nis­terului­Apă­ră­­rii­Naţionale­şi­ai­Primăriei­Lereşti­l-ausăr­bătorit­pe­e­rou­aşa­cum­se­cuvine.­

Căpitanul Marius Cârstea şi plutonierul-adjutant prin-cipal Ion Florian Dragoş din partea Biroului de InformareRe crutare al Centrului Militar Judeţean Argeş, în colabo-rare cu Direcţia Calitatea Vieţii Personalului i-au oferitve teranului câteva cadouri demne de un erou de război.Pa raschiv Simăn a fost fericit să vadă că nu a fost uitat. Apo vestit cu drag ce simte şi cum trec zilele sale.

Câţi mai ştim de ei?Tu, cel care acum citeşti aceste rânduri, ştii că încă mai

avem eroi veterani de război printre noi? Dacă vreodatăco pilul tău te va întreba despre eroi, să-i spui că i-ai cu -nos cut, să îi povesteşti despre ei, iar, dacă nu ai cunos cutunul până acum, primeşte din suflet povestea unui omdintr-o generaţie aproape pierdută în timp!

În judeţul Argeş, undeva în frumosul Muscel, în Co -mu na Lereşti, locuieşte un veteran de război, născut odatăcu Ro mânia Mare! Dacă istoria s-a scris cândva, iată căacest ve teran încă o rescrie, el fiind de fapt o istorie vie.

Numele său este Paraschiv Simăn. S-a născut pe datade 5 octombrie 1918, cu doar două luni înainte de MareaUni re.

Cu o privire atât de senină, veteranul Paraschiv Simănne primeşte în căsuţa sa de la poalele Măgurii şi ne poves -teş te despre zilele petrecute în război, despre viaţa înain-te şi după cea de-a doua Conflagraţie Mondială şi despretot ce a simţit atunci şi ce simte acum.

Da, ne povesteşte astăzi. Are aproape 102 ani şi o po -ves te de viaţă cum rar mai găsim. Şi-a îndeplinit un mareţel: să lase ceva important în urma sa. Acum spune că sesim te bine şi îşi aminteşte foarte uşor multe momente dinvia ţa sa.

„Mă simt bine. Dacă stau aşa şi mă gândesc, 100 deani sunt 100, nu 10. 102. Sunt uimit. Sunt foarte bine. Într-o zi normală, citesc ziarul. Da, văd foarte bine. Mă uit late le vizor, la tot ce ţine de cultură generală. Este pentru mi -ne o satisfacţie, un mijloc de relaxare”, spune ParaschivSi măn.

În perioada 1932 - 1939, veteranul Simăn a lucrat înBu cureşti la Atelierele „Leonida”. „Am fost în capitală.Erau fete frumoase acolo, dar nu ieşeam eu. Veneau ce tă -ţe nii cu reparaţii auto şi ne luau pe preferinţe. Eu aveamfoar te mulţi clienţi. Nu aveam timp să stau degeaba. Ammun cit foarte mult în acea perioadă”, a completat Paras -chiv Simăn.

Dar, viaţa normală avea să se oprească în loc la un mo -ment dat, iar timpul să pornească iar, însă într-un alt sens.Ve teranul Simăn a avut o viaţă dificilă, mai ales când vinevor ba despre război, despre luptele pentru reîntregireanea mului, pentru putere şi libertate.

Stagiul său militar s-a petrecut în anul 1939, din păca-te, când a izbucnit Al Doilea Război Mondial. El a fostmi litar într-o unitate de artilerie antiaeriană, însă nu s-a a -flat chiar în mijlocul luptelor fiindcă era şofer pe un ca mi -on Hen schel. „Am plecat la 14 ani la Bucureşti să învăţme se rie, până când am plecat în armată. Au fost 7 ani. Amfost în Rusia, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia. Bateriamea se ocupa cu paza anumitor oraşe, instituţii etc. Eramşo fer pe maşina de 8 tone. Nu mergeam decât la depla sărimici. Acolo unde eram eu, erau puţini care ştiau bine me -ca nica.

De aceea, am rămas până la încheierea războiului. Înatâ ţia ani de armată, am avut 14 zile de concediu şi asta laîn ceput. Atunci când am aflat că am intrat în război, numi-a fost teamă, pentru că ştiam ce este de făcut. Eu măocu pam şi de toate reparaţiile auto, de toate nimicurileaces tea care depindeau de auto, picau pe mâna mea”, po -

ves teşte Simăn.Zilele pe front, petrecute de veteranul muscelean tre-

ceau greu la început, dar timpul şi luptele grele desfăşura-te în jurul său şi-au spus amprenta şi au transformat totulîntr-o lume paralelă în care cel mai puternic sentiment eracre dinţa, iar mai apoi dorul de cei care aşteptau acasă o re -în toarcere care, din păcate, pentru zeci de mii de oameninu s-a mai întâmplat. Însă, eroul nostru priveşte către cer,zâm beşte larg şi completează discuţia.

„Eram aşa de obişnuit acolo, parcă aş fi fost acasă. Laun moment dat, nu mai făceam diferenţa. Dar, îmi era dorşi de casă. Aici mă aşteptau fraţii mei, încă trei băieţi şido uă fete. Am fost şase în total. Şi părinţii mei mă aştep-tau. Fraţii mei nu au fost la război, ci doar eu.

Acolo, pe front, aveam multă credinţă în Dumnezeu,ca să mă ajute şi să mă apere. Credinţa nu mi-a lipsit nici -o dată şi asta cred că m-a ajutat cel mai mult”.

Întoarcerea acasă a fost un moment pe care nu a ştiutcum să îl perceapă în primele zile, asta deoarece nu poţire ve ni uşor la normal dintr-un climat cu totul şi cu totulagi tat şi îngrozitor. Timpul petrecut în război de eroulaces tei po veşti se apropia de final, iar, ceea ce a urmat, afost un cu totul alt început, un alt pas spre libertate, sprenou tate şi spre o nouă viaţă.

„După şase ani se vehiculau zvonuri că o să venimaca să! Trăiam mult cu speranţa. Îţi dai seama, să faci ar -ma ta în aşa perioadă, aproape 7 ani? Am prins greu!M-am întors acasă, aici, unde sunt şi acum, însă simţeamcă lipseşte ceva! Era prea linişte. Am stat câteva săptă -mâni. Tata murise în acea perioadă. Aş fi vrut să plec iar,dar mama mi-a zis: unde să mai pleci tu? Şi tocmai se des - chi sese Uzina ARO. M-am dus acolo să vorbesc cu ei

şi de a doua zi m-au che matla treabă”, povesteşte ve -teranul Si măn.

Şi la ARO, experienţa afost una extraordinară şi dem -nă de cineva proaspăt întorsde pe front, cu o tărie greu deima ginat. Veteranul a lucratla ARO până în anul 1978, anîn care s-a şi pensionat. Şi,chiar dacă este de o vârstă cuţa ra aceasta, domnul Simănîncă îşi aminteşte acele vre-muri.

„Asiguram transportul lau zină. Era ARO o maşină bu -nă. Nu ştiu dacă mai facecineva în lumea asta. Lauzină, din păcate, nu mai estenimic. Încă mai am colegi pe

care îi cunosc de acolo. Am alături un vecin care lucra laun ate lier în care şi eu aveam competenţă.”

Pe plan personal, veteranul a avut ocazia să fie aproa-pe de ultimul monarh al ţării, Mihai I al României. Bachiar au fost şi îm pre ună la lac, la scăldat.

Cum? Ne povesteşte chiar el:„Am mers la scăldat cu el, la lac. S-a întâmplat la Bă -

nea sa, când eram co pii mici. Aşa a fost întâmplarea. Ne-am jucat şi cu mingea. Era foarte prietenos, apropiat deoa meni, stătea de vorbă cu oricine. Mi-a părut rău cândam aflat că a murit”, a mai spus acesta.

Fiind un om liniştit, cu dorinţa de a întemeia o familie,Nea Chivu, aşa cum îl ştiu rudele şi vecinii, a cunoscut lacâţiva ani de când s-a întors de la război o vecină din Le -reşti, cu care s-a căsătorit în 1947 şi cu care a avut douăfete. „Eu locuiam aici şi ea la 500 de metri, soţia. Ea eradintr-o familie cu 13 copii. Când ne-am căsătorit, ea aveavreo 22 de ani. Am văzut-o şi m-am îndrăgostit. Cunoştealu crurile serioase, de familie. Asta mi-a plăcut cel maimult. S-a întâmplat ca părinţilor ei să li se strice maşina şitre buia scoasă din şanţ. Cum ştiau că eu lucrez ca meca-nic, m-au chemat şi m-am dus să îi ajut. Acolo a venit şi

ea şi am cunoscut-o”, a adăugat veteranul.Bătrânelul şi-a iubit din totul sufletul familia şi încă îşi

adu ce aminte de câteva dintre activităţile pe care soţia sale făcea. „Soţia lucra costume ţărăneşti la război. Când ove deam ţesând, aş fi vrut şi eu, dar nu aş fi putut să fac cefă cea ea. Era migală. Şi cu ea am două fete: fata cea mareeste inginer mecanic, iar cea mică a fost la proiectare 37de ani la ARO, nu am uitat”, completează el.

Întrebat acum şi despre români, cum i se par, el a pri-vit în jos şi a răspuns cu tristeţe că românii nu îşi mai dauin teresul pentru ţară, pentru un viitor mai bun. A răspunsde zamăgit şi gânditor în acelaşi timp. Pe vremea lui selup ta cu adevărat şi pentru o bucată de pâine.

Un om în vârstă de 102 ani, care a muncit cât 100 deoa meni la un loc şi, chiar dacă a trebuit să mai plece în că -lă torii cu treabă, s-a întors mereu acasă.

Vorbind despre mai multe lucruri, el a spus că nu sesim te obosit, ci că în fiecare zi are tabieturile sale, că încăare grijă de găini, iar atunci când se odihneşte în casă ci -tind o car te sau uitându-se la televizor, mai ia o pauză şise mai uită din când în când la pozele de la numeroaseeve nimente.

Întrebat cum să facem şi noi, generaţia din urmă, sătră im atât de mult, a devenit serios şi a răspuns: „Secretulunei vieţi cât mai lungi este să fii disciplinat, să ai o viaţăor ganizată şi, atunci, toate merg perfect şi nu ai de ce săîţi faci griji. Eu mereu am fost organizat în tot şi de aceeanu m-am îngrijorat adesea.”

Revenind la povestea sa din cel de-Al Doilea RăzboiMon dial, eroul nostru a devenit din nou visător, căpătândacea strălucire în ochi pe care o are de fiecare dată cândvor beşte despre acest subiect. Priveşte înapoi cu nostal-gie, iar înainte cu multă tristeţe.

„Acum este prea multă libertate. România trebuie sălup te mai mult pentru o viaţă mai bună şi să muncească totmai mult. Să aibă grijă unii de alţii. Iar tinerii, încă o datăspun, să muncească şi să nu uite niciodată de unde au ple-cat. Noi munceam mult să obţinem totul, iar acum avemşi nu mai vedem, nu mai apreciem. Să munciţi multpentru tot ce aveţi, că noi nu am avut...”, povesteşte el cunos talgie.

O parte frumoasă din povestea de pe front o reprezintăprie teniile pe care militarii le-au legat în acele vremuri dechin şi de zbucium. Şi veteranul Simăn are o astfel de po -ves te şi, atunci când o spune, parcă o retrăieşte secundă cuse cundă.

„Pe unde mă duceam, imediat îmi făceam prieteni. Dinstră inii aceia care erau. Am avut colegi de armă alături demi ne mereu. Însă, am avut un prieten care era tot mecanicau to, de la Braşov, din Comuna Târlungeni. El era priete-nul meu. Cu el discutam orice atunci când aveam timp li -ber. Şi el era mecanic auto. Discutam fel de fel de chestii,până la cele mai mari intimităţi. Nu am simţit grea arma-ta asta. Am fost puternic. A contat mult să îl am ca prie-ten, ba chiar a venit şi în vizită, aici la Lereşti, după ce ne-am întors din război. Şi unde stătea el în Braşov, era fru-mos, era un drum lung. Ne-am avut ca fraţii şi a contatmult. Era un om bun, aşa era prietenul meu Mircea”, po -ves teşte domnul Simăn.

Mai povesteşte că e important să laşi ceva în spate, săîţi iubeşti semenii, patria şi neamul.

„Militarii de acum sunt curajoşi. Noi, atunci în războia trebuit să participăm. Şi ei fac acum la fel. E pentru ţară.E foarte important să fii patriot. Eu îmi iubesc ţara, da.Me reu am iubit-o şi o voi iubi”.

Aşa trec zilele eroului de 102 ani. Zile pline de amin-tiri, de poveşti, de nostalgie şi de bucurii sau regrete asu-pra celor întâmplate. Dar, oare câţi mai ştiu de ei? Tu, citi-torule, dacă afli de un astfel de erou în preajma ta, mergişi stai de vorbă cu el, ascultă-l şi te va învăţa ce înseamnăsă iubeşti România cu adevărat!

Mergi zi de zi pe drumul tău şi lasă ceva frumos în ur -ma ta! Lasă o amintire, o fărâmă de istorie sau ceva fru-mos făcut pentru ţara asta, pământul sfânt, pentru care atâ -ţia eroi şi-au vărsat sângele.

Astăzi, cei ca Paraschiv Simăn sunt puţini, foarte pu -ţini. Opreşte-te din drumul tău agitat şi acordă-le un mi -nut, transmite-le poveştile şi, astfel, generaţiile viitoarevor cunoaşte truda şi jertfa supremă pe care au dat-o mili-tarii români în prima şi a doua conflagraţie mondială.

Istoria vie nu se mai găseşte la tot pasul, iar cărţile suntui tate pe rafturi prăfuite în biblioteci. Tu, cititorule, să nuuiţi că eşti român şi că, prin sângele tău, curge sângeleunor viteji eroi, deci şi tu eşti un erou, iar aşa cum spuneae ro ul locotenent-colonel Corneliu Calotescu în jurnalulsău „În luptă cu Regimentul 30 Muscel”, jurnal editat în1929: ,,Prin munca şi sacrificiul ei, această generaţie tre-buie încă să se afirme, iar cei ce vor urma să sprijine fap-tele ei cele bune, după cum ea s-a sprijinit şi s-a inspiratdin faptele bune ale înaintaşilor ei. Sufletul ei purificat înpur gatoriul războiului trebuie să se stăruiască pentru unrol şi mai greu şi mai frumos, căci în nemărginirea necu-noscutului, cine ştie când va fi chemată să îl susţină. Aces -te virtuţi strămoşeşti sunt izvorul divin şi nesecat la carese vor adăpa urmaşii pentru a păstra Patria neatinsă, dândce au ei mai scump şi mai sfânt pentru ţară şi tron. Acestaeste adevăratul scop al vieţii”

Diana BUMBENECI

C M Y K

Un veteran de -o vâr s tă cu România Mare

Curierul ARMATEINr. 19 (527) din 15 octombrie 2020Pagina 4 REPERE ÎN COTIDIAN

Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae-Io nel Ciucă şi şeful Statului Major al Apă -ră rii, general-locotenent Daniel Petrescu,au participat pe data de 5 octombrie laUzi na Me canică Bucureşti S.A., la în che -ie rea etapei de recepţie calitativă a primu-lui lot de transportoare blindate pentru tru -pe 8x8, PIRANHA V.

Atunci s-a confirmat faptul că primele36 de transportoare blindate PIRANHA Vvor pleca în zilele următoare spre benefi-ciarii finali, Scorpionii Roşii de la Craio-va, după ce au trecut cu bine de etapa re -cep ţiei calitative. „Sunt încrezător că aces-tea vor trece şi de testarea operaţională, şise vor integra foarte bine în unităţile For -ţe lor Terestre, care au mare nevoie de unve hicul care să le asigure mobilitate, pu te -re de foc mărită, dar şi protecţie sporităatunci când îşi îndeplinesc misiunile.

S c o p u lfun da men -tal al aces-tor achi ziţiipentru apă - ra re esteace la de aga ran ta su - ve ra ni tatea,i n d e p e n -den ţa, uni -ta tea şi in te -gri ta tea teri-torială aRo mâ niei .Vom atin ge acest deziderat nu mai dacăvom dez vol ta acele tipuri de for ţe şi capa-bilităţi care să ne permită să ri postăm ori -că rui po si bil agresor. Apă ra rea noastră na -

ţio nală se bazează pe apartenenţa laNATO, UE şi la alte organizaţii interna ţio -na le, pe par te ne ri atul strategic cu SUA şipe celelalte par teneriate strategice, dar,înain te de toa te, avem datoria să ne bazămpe noi înşine, pe instituţiile sistemului na -ţi onal de apă ra re şi securitate”, a spus mi -nis trul Nicolae-Io nel Ciucă.

Primul lot de 12 transpor -toa re PIRANHA V a fost tri -mis spre Craiova pe data de12 oc tombrie, de la UzinaMe canică Bu cu reşti. Ministe -rul Apărării Na ţio nale şi com -pa nia GDELS a or ganizat şiun eveniment cu presă de laora 18:30, la UMB, când tran -spor toarele au fost încărcatepe trailere.

La eveniment a participatşe ful Statului Major al For ţe -lor Terestre, generalul-maiorIu lian Berdilă.

În urmă cu o săptămână,mi nistrul Apărării, NicolaeCiu că, anunţa că primele 36de transportoare blindate PI -

RAN HA V vor ajunge în vii torul apropiatla beneficiarii finali, „Scorpionii Roşii” dela Craiova.

El şi-a exprimat atunci con vingerea că„de acum înainte celelalte trans portoarecon tractate vor fi produse în Ro mânia, iarmen tenanţa lor se va face tot în ţară”.

«Militarilor le vor fi livrate blinda -te le PI RANHA V atât de necesare, iarUzi na Me canică Bucureşti se va dez-volta, de venind una din capacităţile depro ducţie pentru apărare, de interes

s t r a t e g i cpentru secu-ritatea naţio -na lă. Sunt în -cre zător căur mătorul lotde blin datePI RA NHA Vva fi livratmi li tarilor înmai puţin de unan şi lu cru rile vorin tra pe un fă gaşnor mal. Le voicere „Scor pi o -

nilor Ro şii” să tes te ze toate tran spor toa re - le PI RA N HA V în con diţii cât mai apro pi -a te de cele din câm pul tactic, pentru a fi si -guri că se pot baza pe ele a tunci când va fi

ne vo ie!», a arătat ministrul Ciucă la acelmo ment.

Programul de înzestrare „Transportorblin dat pentru trupe 8x8” are drept scopdo tarea marilor unităţi şi unităţi de ma ne -vră, sprijin de luptă şi sprijin logistic cuve hicule tactice, care să asigure mobilita -tea forţelor în zona de operaţii şi sprijinulde luptă al acţiunilor militare.

Astfel, în baza prevederilor HG nr.

852/2017, Ministerul Apărării Naţionale asem nat cu compania GDELS-Mowag (Ge -ne ral Dynamics European Land Systems -Mo wag GmbH) un acord-cadru pentru fur -ni zarea a 227 de transportoare blindatepentru trupe şi derivate pe platforma PI -RA N HA V şi a suportului logistic iniţial,iar valoarea totală a acordului-cadru estede aproximativ 868 de milioane de euro.

Po tri vit acordului-cadru a fost semnat uncon tract subsecvent.

România a cumpărat 227 de transpor -toa re PIRANHA V, din care 197 ar trebuisă fie asamblate în România, la UMB,pentru aproape 900 milioane de euro. Con -trac tul a fost semnat la începutul anului2018, iar, la începutul anului 2019, pri me -le 36 de produse ar fi trebuit să fie li vra te.

Conform unui răs puns al MinisteruluiApă rării Naţionalepentru Monitorul Apă -ră rii şi Securităţii, in -sti tuţia militară a sem-nat doar primul con-tract sub secvent, de 94de ve hicule, pentrucare s-a plătit avansulde 111 mili oa ne de eu -ro.

În toamna anuluitre cut, M.Ap.N. a pe -na lizat firma GDELSpentru întârzierea li -vră rii transportoarelorcu su ma de 8,5 mili oa -

ne de euro, conform unui a nunţ al minis-terului.

PIRANHA V este un mijloc blindatgreu, de 30 de tone, care poa te atinge vi te -za de 100 km/h şi poate trans porta până la10 mi litari, în funcţie de con figuraţie. Vineîn şa se variante de e chi pa re, cu turele cuun tun de 30 mm şi o mi tra lieră de 7,62mm, sau doar o mitralieră de 12,7 mm. n

Eleva Iulia Andreea Stătescu a fost admisă în colegiucu media 10. După o lună de zile, consideră că viaţa de li -ce an militar nu este grea. „A trecut mai mult de o lună decând, într-o zi pe care nu o voi uita niciodată (joi, 10 sep-tembrie 2020), am păşit pentru prima dată pe porţile Co -le giului Naţional Militar „Dimitrie Cantemir” ca elev alcla sei a IX-a. Eram emoţionată şi puţin temătoare, dar tot -o dată mândră că îmi împlineam un vis şi conştientă că în -ce peam un nou capitol al vieţii, făcând primul pas pe dru-mul formării mele ca ofiţer al Armatei române.

După o scurtă, dar impresionantă festivitate, în cadrulcă reia am cunoscut echipa de comandă a colegiului, diri -gin ţii şi, mai ales, colegii, am început viaţa de licean mi -li tar. După ce am primit ţinuta, sub îndrumarea elevilorgra daţi, la început cu stângăcie, dar apoi cu din ce în ce

mai multă dezin-voltură, am în vă -ţat primele ele-mente şi noţiuniale instrucţiei defront şi ale vieţiide militar.

Totul era noupentru mine:eram departe deca să şi de părinţi,schim basem hai -ne le civile cuuni forma milita -ră, toate acti vi tă -ţi le se desfăşuraucon form unuipro gram. Din

cau za pandemiei, începutul anului şcolar nu a fost aşacum mi-l imaginam, deoarece chiar am aşteptat cu emoţie

să rostesc, alături de colegii mei, legământul cantemirist.Din aceeaşi cauză, cursurile au început în format online.M-am bucurat când lucrurile au intrat în normalitate:acum cursurile se desfăşoară în sala de clasă, iar studiultot acolo. Mi-am cunoscut noii profesori şi mă aştept ca,în scurt timp, să corespund exigenţelor acestora, dar încăre simt consecinţele suspendării cursurilor în semestrul alII-lea al clasei a VIII-a. Sper să mă obişnuiesc cât mai re -pe de cu profesorii, despre care am auzit multe lucruri bu -ne, cu noile materii şi modul de predare, şi să obţin rezul-tate şcolare pe măsură. Sunt convinsă însă că va fi nevoiesă depun multe eforturi, deoarece sunt elevă la un colegiude elită, iar pe lângă cursuri şi teme trebuie să respect per-manent programul orar şi să mă formez ca mi litar.

Pentru că doresc să mă pregătesc în continuare, m-amîn scris la cercurile de matematică şi fizică, dar particip şila echipa de orientare turistică a colegiului. Fiind o per-soană ordonată, după o lună de zile, pot să afirm că viaţade licean militar nu mi se pare grea şi sunt hotărâtă sămerg mai departe pe drumul ales pentru a-mi împlini vi -sul. Sunt susţinută şi încurajată de părinţi, chiar dacă-i văddoar câteva minute, la final de săptămână. Îmi este greu,dar mă gândesc că sunt plecată într-o tabără mai lun gă şiîn ţeleg că restricţiile impuse din cauza pande mi ei, chiardacă mă afectează în mod direct, au rolul de a mă prote-ja”.

Un vis devenit realitateElevul Mihail Damian Dumitrescu este de părere că

vo inţa, disciplina, curajul, speranţa şi dorinţa de a te auto -de păşi sunt baza pentru a atinge succesul. A fost admis înco legiu cu media 10 şi consideră că drumul ales este celbun. Ştie că are mult de muncă până a ajunge unde şi-apro pus. A trecut o lună de când visul meu de a fi elev can-temirist, a devenit realitate.

„Prima lună pe -tre cută în acest pres-tigios colegiu a trecutfoarte repede, fiindpli nă de acti vi tăţi şilu cruri noi spe ci ficeme diului militar.Con sider că m-amadap tat foarte bi neacestui nou stil devia ţă, în ciuda si tua ţi -ei create de pandemiade COVID-19.

Dorul de fa milieşi de cei dragi îmieste alinat de colegi,ele vii gradaţi şi ca -dre le militare care sede dică 24/24 pentruca nouă, «bobocilor»să ne fie bi ne şi să nu simţim aşa de mult faptul că suntemde parte de casă. De aceea eu îi apreciez şi îi respect foartemult.

Profesorii sunt nişte oameni extraordinari, plini depro fesionalism, pregătiţi mereu să ne ofere din cunoş tin -ţe le dumnealor. În ajutorul nostru şi al cadrelor didacticeau venit tablele interactive şi tabletele care sunt de marefo los în procesul îndelung al învăţării. Pot să spun că în -vă ţământul «face to face» este net superior celui on li ne,în trucât contactul profesor-elev este cel ce face în vă ţa reamai uşoară şi mai atractivă. Am trecut prin câteva a scul -tări şi pot să spun că nu este chiar aşa de greu.

Timpul liber în cazarmă mi-l petrec citind, făcândsport sau ieşind cu prietenii. În final, vreau să spun că suntmân dru de statutul de elev cantemirist. Doresc să le mul -ţu mesc tuturor elevilor gradaţi, cadrelor militare şi profe-sorilor care sunt alături de noi şi ne ajută să ne formăm cavii tori ofiţeri ai Armatei României”.

Graţiela MIHĂESCUFoto: Cătălin­NEAGA

C M Y K

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr.19 (527) din 15 octombrie 2020 Pagina 5

Por t ret de e lev cantemir is t

Primul lot de transportoare blindate PIRANHA V a plecat către beneficiari

Drumuri de acces către monumentÎn perioada construirii monumentului se folosea

tra seul către platoul Caraimanului pornind de la Sina-ia sau Buşteni, pe cărări de munte, drumuri forestieresau poteci. Din Buşteni se ajungea numai pe poteciîn guste care erau recomandate doar turiştilorexperimen taţi. Existau cinci căi importante de accesspre Cru cea Eroilor de pe Muntele Caraiman, dupăcum ur mează:

Drumul­ Murgoci­ (Buşteni-Valea Jepilor-Babele)era considerat ca fiind cel mai scurt drum care porneadin Valea Jepilor într-o ascensiune continuă pe lângăpe reţii stâncoşi, dar şi periculoşi, drum recomandatdoar alpiniştilor sau celor care au experienţa drumeţi-ilor montane;

Drumul­crucii (Buşteni-Valea Jepilor-Crucea Ca -rai man) se parcurgea urmând Drumul Murgoci (Buş -teni I 4) până la fosta Casă Caraiman de unde se urmaBrâ ul Mare pe traseul I 7 Sinaia care ducea direct laCru ce;

Drumul­Schiel­ (Buşteni - Schiel) era drumul ur -mat de linia funicularului aerian care pleca din Buş -teni şi traversa Masivul Bucegi până în Vârful Bră te -iu, el putând fi urmat doar până la Cantonul Scheil,pu tând fi parcurs la pas într-un interval de aproxima-tiv 4-5 ore;

Drumul­lui­de­Martonne - era recomandat ca fiindcel mai accesibil drum de urmat care pornea din Va - lea Cerbului şi oferea o ascensiune mai uşoară;

Drumul­Nestor­Ureche (Buşteni - Diham-PichetulRo şu-Omul) se pornea din Buşteni pe Şoseaua Nes -tor Ure che urcând spre Vârful Dihamului şi apoi co -bo ra lin la Pichetul Roşu urmându-se drumul TakeIo nescu (I 6 Buşteni) până la creasta de nord a Vârfu -lui Buc şoiu şi apoi se trecea pe Drumul Deubel.

Accesul pe platoul Muntelui Caraiman se mai pu -tea face şi pe alte căi ocolitoare pornind din Sinaia. Înlu crarea „Bucegii şi Piatra Craiului. Călăuză turisti -că” scrisă în 1936 de Ion Ionescu Dunăreanu au fostpre zentate detaliat toate drumurile care plecau din Si -na ia spre piscurile semeţe ale Bucegilor printre aces-tea regăsindu-se detaliat şi drumul principal care du -cea spre platoul Caraimanului şi pe care cel mai pro -ba bil l-au străbătut începând cu vara anului 1924, că -ru ţaşii care şi-au oferit sprijinul în transportarea ma -te rialelor necesare ridicării monumentului. Ei se abă -teau la Cantonul Schiel unde erau lăsate materialelede funicularul aerian, preluând o parte din materialene cesare pe care le urcau în căruţe şi plecau cu ele peşan tierul monumentului.

,, (…) Sinaia-Piatra Arsă-Crucea Caraiman. Timpne cesar: 4-5 ore. Se urmează Drumul Haret până lapunc tul de bifurcaţie de pe spinarea Jepilor. Lăsămdru mul M. Haret la stânga, ocolim pragul de piatră pela dreapta şi coborâm în Valea Jepilor, de unde pote-ca pe Brâul Mare al Caraimanului se vede bine pecoas tele înverzite ale muntelui. Poteca aceasta esteuna dintre cele mai interesante din Bucegi. Ea lasă înjos o pantă care dă foarte mult de lucru celor ce su -feră de ameţeala înălţimilor. Cam la 30 minute de lapunc tul iniţial al Brâului, se traversează Vâlcelul

Dra cilor, unde apele rup în permanenţă poteca;pentru ocolirea punctului se utilizează varianta dedea supra, pe un prag îngust, Crucea Caraiman aparedeo dată, maiestuoasă, după trecerea ultimei, dintrene număratele creste, ce ascund ca nişte perdele destân că, măreţul monument. Altitudine, 2.292 metri.De pe platforma largă a Crucii, vederea se întindedea supra unor privelişti fără seamăn. În faţă, la ori-zont, peste Gârbova, Ciucaşul: în dreapta, toată ValeaPra hovei până în câmpie, oraşul Ploieşti fiind vizibilcând atmosfera e curată; la stânga, Predealul, MunţiiBra şovului şi Ţara Bârsei, cu satele ei ca nişte jucării;sub noi, senzaţionalul perete al Caraimanului cade di -rect deasupra Buştenilor, ale cărui case se pot numărauna câte una. De la Cruce, se urmează drumul careur că din greu pragul de piatră şi iese în Podul Ca rai -ma nului, de unde sunt două posibilităţi: a) pentru îna -po ierea la Sinaia, se coboară spre stânga către ValeaJe pilor şi se intră în Drumul Haret pe unde, urmândîn sens invers itinerariul I 2, se ajunge la Sinaia dupăalte 3 ore; b) pentru continuarea spre Omul, se trececătre dreapta, pe la începuturile Văii Albe, pe PodulCoş tilei şi de aici se coboară în Drumul Haret (I 2),în apropierea Văii Sugărilor. În 3 ore de la Cruce sun-tem la Casa Omul T.C.R.

În afara acestui drum către platoul Caraimanuluimai apar consemnate alte două posibile artere: Dru-mul Eforiei, peste Vârful cu Dor recomandat tu ri şti -lor şi Drumul Mihai Haret care pornea de la StânaRe gală şi urca necontenit spre Piatra Arsă, acestafiind continuarea Drumului Carmen-Sylva, drumcare lega Stâna Regală de Sinaia. Pornind de la Cap -ta rea Apelor din Sinaia, exista în anul 1900 un drumde cai ce trecea pe deasupra sursei de apă a Peleşului,urca în vârf, la Piatra Arsă, în direcţia Caraimanului.Alt drum ajungea la Caraiman pornind din PoianaRe ginei, cunoscută şi ca Stâna Regală.

Astăzi, cel mai facil acces spre monumentul de peCa raiman se realizează cu telecabina din Buşteni spreBa bele şi Sfinx. Ajunşi la Babele, turiştii trebuie săur meze poteca pe creasta Muntelui Caraiman. Dease menea, se poate urca pe traseul turistic marcat, depe Jepii Mici (accesibil doar vara, interzis iarna). Semai poate ajunge cu telecabina Peştera-Babele, sauur mând traseul cu marcaje turistice de la Piatra Arsă,res pectiv Vârful Furnica - Telecabina Cota 2.000 saupe traseele turistice marcate de la Cabana Omu. Tra -see le turistice montane cele mai accesibile turiştilorsunt cele de la Cabana Babele pe creasta Caraimanu-lui, sau de la Cabana Caraiman pe traseul Brâna Ca -rai manului.

Bibliografie:Paul­ Adrian­ Cristescu,­ Crucea­ Eroilor­ de­ pe

Mun­­tele­ Caraiman,­ ediţia­ a­ II-a,­ Editura­ Tiparg,2018.

Ion­Ionescu­Dunăreanu,­Bucegii­şi­Piatra­Craiu-lui,­Călăuză­ turistică,­Tipografia­„Olimpul”,­Bu­cu­-reşti,­1936.

Colonel (rez.) Eduard EFRIMESCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 19 (527) din 15 octombrie 2020Pagina 6

Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman

Lec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

CarteCarteÎn buricul pământului, Cătălin

Do­­rian­FlorescuRutina şi confortul de pe o insulă tu -

ris tică din nord sunt tulburate de ivireala orizont a unei flote misterioase. Peun sector de frontieră, o întâlnire ten-sionată se încheie cu un schimb ne aş -tep tat. Un client îşi depozitează mo bi -lie rul vechi, din perioada sovie tică, înho lul unui hotel de lux din El ve ţia. Dela proza autobiografică În­ bu­ri­cul­ pă­-mân­­tului­până la destinele parale le carese intersectează în preziua unui 11 sep-tembrie, Cătălin Dorian Florescu explorează, pe parcursul a nouăpo vestiri memorabile, feluritele chipuri ale dezrădăcinării şi dis-locării. Aflate în cumpănă, personajele din centrul tuturor acestoris torii ilustrează, deopotrivă rezistenţa în faţa adversi tă ţilor, fieele exterioare sau lăuntrice. Povestirea intitulată Eu­trebuie­Ger-mania din acest volum a fost distinsă, în noiembrie 2019, cu pre-miul întâi la Concursul Internaţional de Literatură „Frontiere/Gren zen”, adresat scriitorilor din spaţiul Alpilor.

www.humanitas.ro

ConcertRichard Clayderman - La Belle Epoque , 31­octombrie,­ora

20:00,­Ateneul­Român,­Bucureşti.„Prince of Romance”, aşa cum mai

este cunoscut Richard Clayderman,trans formă fiecare notă muzicală într-oe moţie şi reuşeşte să exprime prin fie -care atingere de clape, tandreţea şi can-doarea sentimentului de iubire, într-oma nieră mai puternică decât orice succe-siune de cuvinte. Având o carieră specta -cu loasă, Richard Clayderman este, după40 de ani, un artist în continuă dezvol ta -re, pentru care spectaculosul nu are li mi - te. A înregistrat peste 1.200 de me lo dii,vân zări de peste 150 de milioane de co -

pii de discuri, iar muzica sa are puterea de a emoţiona orice ge -ne raţie.

www.infomusic.ro

FilmAvaAva (Jessica Chastain) este un mercenar extrem de căutat

care lucrează pentru o organizaţie de operaţiuni clandestine. Avastră bate tot globul pentru a-şi găsi şi anihila ţintele, care sunt în -tot deauna personaje extrem de influente.Ca riera ei ia o turnură dramatică în mo -men tul când o misiune eşuează din cauzain formaţiilor greşite pe care le-a primit.Cu o misiune ratată, şi fiind deja cunos-cută pentru faptul că pune mereu la în do -ia lă validitatea ţintelor pe care trebuie săle elimine, Ava e sfătuită să ia o pauză.Dar, şeful organizaţiei decide să o trans-forme pe ea în ţintă, ca să se asigure căni mic nu se va întoarce împotriva com-paniei.

www.cinemagia.ro

R EPER E CULTURALE

Toamna se aşază uşor, dar sigur peste Iaşi, oraşul celorşap te coline. Pădurile din jur capătă culori galben-ru gi nii,iar Copoul şi parcurile din cetate îşi scutură frunzele în re -pri ze, lăsându-le să hălăduiască pe alei. În di mi ne ţile deacum răcoroase, oamenii se îndreaptă tăcuţi spre ale lor,iar ele vii, mici şi mari, unii încă somnoroşi, aşteaptătramva iul sau autobuzul pentru a ajunge la şcoală. Va can -ţa mare este deja departe. La mitropolie, în curtea ca te -dralei, este mişc are de aproape două ore. O parte dintre ie - şeni, înain te de a merge la serviciu, intră pentru câteva cli -pe să o salute pe Cuvioasa Parascheva.

Cuvioasa este persoana cea mai vizitată şi mai salutatădin Moldova. În fiecare zi, Cuvioasa Parascheva primeştepeste 3.000 de vizitatori. Vin să-i vorbească sau, obosiţi devia ţă, vin să tacă cu ea alături. Ea îi aşteaptă pe toţi, îi în -ţe lege pe toţi. Şi lucrul acesta nu de azi, de ieri, cum spunero mânul, ci de sute de ani, din anul 1641, când Cuvioasa aho tărât să poposească la noi. De atunci şi până astăzi, estere cunoscută ca „persoana cea mai influentă din Iaşi”. Ia tăde ce noi spunem că, duhovniceşte, sfânta este kilome trul0 al Moldovei.

14 octombrie este zi de sărbătoare, ziua când creştiniio prăz nu iesc pe sfânta lor. Oraşul freamătă de lu me, chi pu -ri le oamenilor sunt binevoitoare, pelerinii se întâlnesc cuie şenii şi cu toţii se îndreaptă către catedrală. Oraşul gra vi -tea ză în jurul raclei Cuvioasei Parascheva.

Credincioşii aşteaptă ore în şir pentru a putea sărutaicoa na sfintei şi sfintele ei moaşte şi pentru a zăbovi ală-turi de ea 20-30 de secunde. Sunt momente când la rândsunt aşe zaţi peste 80.000 de oameni, aşteptând să ajungă la

ra cla ei. Un oraş de oameni. Cuvioasa îi vede pe toţi, şi pecei în vârstă, şi pe copii, şi pe cei nerăbdători, şi pe ceitriş ti, şi pe cei bolnavi, şi pe cei singuri. Îi vede de departeşi-i aşteaptă rugându-se pentru ei.

Sunt zile când pelerinii stau mai bine de 25 de ore în pi -cioa re, cu gândurile şi cu rugăciunea lor. Acestea sunt în -tre rupte de către cineva care începe să povestească, să-şiadu că aminte de o întâmplare, să-şi mărturisească via ţa şipri cina pentru care a venit la Cuvioasa Parascheva. Dacăo mul este mâhnit, ceilalţi îl lasă să vorbească, să se des car -ce de amărăciune. Apoi îl încurajează şi-şi po ves tesc şi eine cazurile lor.

Aşteptarea în această atmosferă dezleagă limbile, îi fa -ce pe creştini să fie mai sinceri decât în alte locuri. Stareade spirit aici este una specială, serioasă, o stare ce fa vo ri -zea ză întâlnirea cu Dumnezeu şi cu sine. Gândurile fie că -ru ia se întorc spre viaţa personală, zăbovesc asupra îm pli -ni rilor sau neîmplinirilor şi se transformă apoi în rugă -ciuni. Întâlnim aici oameni din toate colţurile ţării, dar şidin Ru sia, Ucraina, Bulgaria şi Serbia, veniţi specialpentru aceas tă sărbătoare. Pelerini în vârstă, veniţi de de -par te, re la tează întâmplări din perioada studenţiei petrecu -te la Iaşi, despre cum au cunoscut-o pe cuvioasa şi cât demult i-a aju tat. În rând pot fi cunoscuţi şi intelectuali ieşenişi oa meni cu funcţii importante. În mijlocul acestui neama pre ferat sfânta să se aşeze. De ce? Pentru că aşa a hotărâtDum nezeu, să ofere acest dar românilor, şi pentru că aşa avoit sfânta. Poate şi pentru a arăta, încă o dată, universa li -ta tea creştinismului.

Creştinismul nu are graniţe, este acelaşi peste tot. Cu -

vi oasa, din secolul XI până la 1641, când a venit la Iaşi, astat în satul natal Epivata, la Târnovo în Bulgaria, la Bel-grad în Serbia şi la Constantinopol. Acum, la Iaşi vin ade-sea grupuri de pelerini din străinătate, dar mai ales din Ser-bia pentru a o cinsti pe Sfânta Parascheva. Le-a rămas însu flet şi le este dor de ea. Pe data de 14 octombrie, dupăca lendarul vechi (27 octombrie după calendarul nou), înIaşi sosesc în fiecare an oaspeţi. Câte 400-500 de credin-cioşi sârbi vin de cu seară, se închină, citesc Acatistul sfin-tei, apoi a doua zi participă la Sfânta Liturghie, se îm păr -tă şesc şi se întorc spre casă uşuraţi sufleteşte şi în căr caţidu hovniceşte.

Cuvioasa Parascheva aduce laolaltă, din Moldova, dinţa ra noastră, şi din întreaga lume, bogaţi şi săraci, tineri şivârst nici, oameni din toate straturile sociale. Mulţumim luiDum nezeu pentru că ne-a dăruit-o pe Sfânta Parascheva şimul ţumim cuvioasei, atât pentru binecuvântarea şi ajutorulpe care ni-l oferă în fiecare zi, cât şi pentru răbdarea pecare o are cu noi de peste 370 de ani.

Pelerinilor din vremurile ce au să vină, Cuvioasa Pa ra -s che va le adresează părinteasca chemare de a se porni, înmij loc de toamnă, spre Iaşi.

Îi va aştepta atâta timp cât ea va sălăşlui în CatedralaMi tropolitană. De aceea, să zicem: „Întru tine, Maică, cuosâr die S-a mântuit cel după trup. Căci luând crucea ai ur -mat lui Hristos, şi lucrând, ai învăţat să nu se uite la trup,căci este trecător, ci să poarte grijă de suflet, de lucrul celne muritor. Pentru aceasta şi cu îngerii, împreună se bu cu -ră, Preacuvioasă Marie, duhul tău”.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

Comuniunea s fântăComuniunea s fântă

Primul telefoncu Android 11

Noile modele Pixel 5 şi Pixel 4a5G au fost anunţate în mod oficial deGoo gle, iar acestea vor fi livrate cuAn droid 11 preinstalat. Se pare însă,că lansarea întârziată a acestor modelela să loc pentru alte telefoane să aparăpe piaţă cu noua versiune a sistemuluide operare din fabrică, iar Vivo ar pu -tea fi prima companie care lanseazăun smartphone cu Android 11. Estevor ba despre Vivo V20, un modelmid-range accesibil. Producătorul chi -nez Vivo va lansa foarte curând pepia ţă modelul V20, un dispozitiv echi -pat cu un chipset Snapdragon 720G,echi pat cu modem 4G. Acesta va rulaAn droid 11 sub interfaţa Funtouch OS11, va beneficia de 8 GB RAM şi 128GB stocare. Ecranul de 6,44” cu re zo -lu ţie Full HD+ foloseşte un panelAMO LED, iar totul este alimentat deun acumulator de 4.000 mAh cu încăr-care rapidă de 33W. Camerele foto fo -lo sesc senzori de 64 megapixelipentru obiectivul wide şi 8 megapixelipentru ultra-wide şi 2 me ga pixelipentru camera monocromă. Camerafron tală are o rezoluţie de 44 me ga pi -xeli, WiFi 6, Bluetooth 5.1 şi NFC.

Sen zorul de amprentă este integrat îne cran. Este interesant însă faptul căVi vo va oferi pe V20 Android 11 dinfa brică, însă alte modele din serie pre-cum V20 Pro şi V20 SE vor debuta cuAn droid 10. Probabil că Vivo a doritsă scoată acest telefon în evidenţă înspe cial pentru software-ul pe care îl varu la. Din punct de vedere al desig n-ului, noul Vivo V20 pare să împrumu -te de la modelul X50, cel cu gimbalpentru cameră integrat, modul în caresunt amplasate camerele, cu un modulmai mare în partea de sus şi doi sen-zori sub el. Vor exista trei culoripentru capacul de pe spatele telefonu-lui: Midnight Jazz, Sunset Melody şiMoon light Sonata. Preţul nu a fostdez văluit, dar cu asemenea specifica -ţii, nu are cum să fie foarte mare.

Galaxy Tab Active3Galaxy­Tab­Active3 este o tabletă

cu ecran de 8” cu rezoluţie de 1.920 x1.200 pixeli pe tehnologie PLS TFT şiare un procesor Exynos 9810 la 2,7GHy, 4 GB RAM şi 64 sau 128 GBsto care internă şi slot micro SD pentrucei care au nevoie de mai mult spaţiu.Aceasta este echipată şi cu două ca -me re foto, însă nu foarte performante:

una de 13 megapixeli pe spate şiuna de 5 megapixeli pe faţă. Celmai in te re sant este însă faptul căaceastă ta ble tă vine cu modem 4G,nu 5G, însă integrează un modulWiFi 6 pentru viteze de transferînalte în locaţii compatibi le. Acu-mulatorul de 5.050 mAh este un altelement interesant. Acesta nu pa resă fie foarte mare, pentru o ta ble tămai ales când ştim că există şi tele-foane cu capacitate mai mare.Totuşi, ba teria este detaşabilă şipoate fi în lo cu ită cu alta de rezervă

atunci când se con sumă. De altfel,Samsung promite şi posibilitatea de aopera tableta în mod staţionar, conec-tat la o sursă continuă de energie,chiar şi fără baterie co nectată. Tabletaeste livrată cu An dro id 10, dar vaprimi şi Android 11 în vii tor, alături dealte update-uri majore timp de trei ani.Desigur, la capitolul „re zistenţă”,Samsung se laudă cu re zis tenţă la apăşi praf IP68 şi cu MIL-STD-810H,care asigură rezistenţă la şo curi de laînălţime de 1,5 m. Chiar şi S-Pen-uleste rezistent la apă şi praf la stan -dardul IP68. Un alt element defi ni -toriu pentru acest model este bu to nulinteligent Active Key, care permiteacce sarea rapidă a unei aplicaţii saupoa te fi folosit pentru Push-to Talk.Pre ţul oficial nu a fost comunicat, însămo delele precedente au venit la pre -ţuri de aproximativ 400 de euro, decipro babil că şi noul model va rămâne laun nivel si milar.

www.go4 it

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

MOZAICCurierul ARMATEINr. 19 (527) din 15 octombrie 2020

Pagina 7

„Gânduri ascunse” în regiunea vizuală a creierului

Un studiu recent a descoperit ce se întâmplă în cre -ier atunci când o persoană încearcă să reprime ungând. Oamenii de ştiinţă au reuşit să „descifreze” ac ti -vi tatea complexă a creierului cu ajutorul unui algoritmşi a imaginilor prin rezonanţă magnetică (IRM). Des -co peririle sugerează că, de fapt, chiar şi atunci când oper soană reuşeşte să ignore un gând, acesta încă maipoa te exista în altă parte a creierului, fără ca persoanasă ştie. „Am reuşit să găsim reprezentaţii vizuale ale

gân dului, chiar şi atunci când participanţii au crezut căau reuşit să elimine imaginea din mintea lor”, a expli-cat Joel Pearson, unul dintre autorii studiului şi profe-sor de neuroştiinţe la Universitatea din New South Wa -les. „Asta sugerează că imaginile mintale pot fi forma -te chiar şi atunci când încercăm să le oprim” a mai adă -u gat Pearson. Studiul publicat în The­Journal­of­Cog­-ni­tive­Neuroscience a monitorizat activitatea cre ie ruluia 15 persoane pe măsură ce au participat la mai mul teexer ciţii de reprimare a gândurilor şi de vi zua li zare.Par ticipanţii au primit un subiect, fie brocoli sau unmăr roşu, iar apoi li s-a cerut să nu se gândească laaces ta. Pentru ca exerciţiul să fie şi mai greu, cercetă-torii le-au cerut să nu înlocuiască imaginea cu alt gând.După 12 secunde, participanţii au confirmat dacă aure uşit să reprime imaginea sau dacă exerciţiul a datgreş. Opt persoane au fost încrezătoare că au suprimatcu succes imaginea însă scanările IRM au arătat cu to -tul altceva. „Cortexul vizual, partea din creier respon-sabilă cu imaginile mintale, pare să fi produs gândurifără ştiinţa persoanelor”, a declarat profesorul Pearson.Ne u ronii au trimis şi au scos oxigen din sânge de fie -ca re dată când un gând s-a format. Această mişcare aoxi genului, care a fost măsurată cu ajutorul unui in -stru ment IRM, a creat tipare specifice în creier, in for -mea ză MedicalXpresss.

Staţiile de tratare pot produce hidrogen Noua tehnologie sprijină reciclarea completă a

uneia dintre resursele nelimitate ale umanităţii: apeleu zate. Cercetătorii de la Universitatea RMIT din Aus -tra lia au brevetat o tehnologie care foloseşte un mate-rial special derivat din biosolizi, resturile rămase în ur -ma tratării apelor uzate, pentru a declanşa reacţii chi -mi ce pentru producerea hidrogenului din biogaz, no -tea ză Tech­Xplore. Această abordare face ca toate ma -te rialele necesare producţiei de hidrogen să poată fiob ţinute la faţa locului, la o staţie de tratare a apelor u -

za te, fără a fi nevoie de catalizatori costisitori. Metodacap tează, de asemenea, carbonul găsit în biosolizi şibio gaz, ceea ce ar putea crea un sistem al apelor uzatecu aproape zero emisii. „Tehnologia noastră alternati -vă oferă o abordare durabilă, rentabilă, regenerabilă şie fi cientă a producţiei de hidrogen”, a declarat dr. Shah,cer cetător al RMIT. Reziduurile sunt utilizate în modo biş nuit ca îngrăşământ şi pentru modificarea soluluiîn agricultură, dar aproximativ 30% din resursa mon-dială de biosolizi este stocată sau trimisă la depozitelede deşeuri, creând o provocare pentru mediu. DoctorulAra vind Surapaneni explică faptul că industria apeloruz a te încearcă mereu să transforme reziduurile sale înpro duse care să crească valoarea adăugată a domeniu-lui lor de activitate. Metoda folosită pentru a transfor-ma reziduurile în hidrogen include un pas intermediar,trans formarea acestora într-o formă de îngrăşământ.Din fericire, acest îngrăşământ conţine o proporţiesem nificativă de me tale grele, iar acestea pot fi folositedrept catalizatori pentru procesele necesare obţineriihi drogenului. De asemenea, oamenii de ştiinţă au creatşi un reactor special pentru a eficientiza procesul.

www.descopera.ro

ª t i i n þ ã

Un drumeţ ajunge laun han pe care scria„Va sile & Balaurul”.Ba te la poartă şi apare ofe meie care întreabă

răs tit:- Ce doreşti?- Aş vrea să înoptez aici şi dacă aţi

avea şi ceva de mâncare…- Nu se poate! Şi femeia îi trânteşte

uşa în nas. Drumeţul îşi ia inima îndinţi şi bate din nou la uşă, apare dinnou femeia şi întreabă:

- Ce mai vrei?- Aş dori să vorbesc şi cu Vasile…

J

- Bună ziua, aţi votat?- Da!- Păi şi de ce v-aţi aşezat?- Îl aştept pe tata să vină la vot!- Mergeţi acasă că o să vină după

vot.- Nu prea cred, că e mort de 20 de

ani, dar am auzit că a votat la toateale gerile şi, ziceam că dacă sunt ale -geri, să-l mai văd odată!!

J

Un evreu îi dă sfaturi în afaceri fiu-lui său:

- Fiul meu, dacă vrei să fii un omde afaceri bun, trebuie să fii cinstit!Tot deauna trebuie să-ţi ţii cuvântuldat! Uită-te la mine: am zis că iau, amlu at! Am zis că dau, am zis!

J

- Alo? Şefu? Azi o să întârzii puţinde la lucru!

- Şi când vii?- Mâine!

J

Fănică se întoarce acasă noapteatâr ziu. Soţia, cu o privire ucigătoare îiara tă ceasul.

- E ora două!- Şi ce-i cu asta? Dacă aş fi stat

aca să n-ar fi fost tot ora două?J

- Auzi, ştii cum ţii un prost în sus-pans?

- Cum?- Îţi spun mâine.

J

- De ce să te căsătoreşti cu o fe me -ie mai mică la înălţime?

- Când un bărbat alege… dintr-ogră madă de răutăţi… o alege pe ceamai mică..!!

J

Chelnerul:- Am picioare de broască, creier de

porc şi ficat de pui.Clientul:- Mie să-mi dai un sandwich cu

brân ză pentru că nu mă interesează ceboli şi ce probleme ai tu!

J

Pe o bancă, în parc, un copil mâncaîn disperare dintr-o cutie de bomboa -ne… O bătrână îl vede şi-i spune:

- Nu trebuie să mănânci atâteabom boane, te poţi îmbolnăvi!

- Dar, dumneavoastră ştiţi cât a tră -it bunicul meu? 105 ani!

- Şi, mânca atât de multe bomboa -ne?

- Nu, dar îşi vedea de treabă!J

www.bancuri.ro

A şti înseamnă mult. Dar nu totul.Adevărul merită să-ţi petreci câţiva ani fără

să-l găseşti.N-am avut nici măcar norocul să pierd un

tren care a avut un accident.Calul orb merge de-a curmezişul, dar nu pă -

ră seşte sensul drumului.Când devii sărac, devii bun.Când călătoresc, plăcerea mea este să pri -

vesc şi să nu văd nimic.Nu treziţi durerea care doarme!Nu ştiu nimic despre oameni, da oamenii nu

mă ştiu.Numai adevărul se schimbă. Imaginaţia

noastră se repetă. Cei bătrâni cred orice, cei de vârstă mijlocie

sus pectează orice, cei tineri ştiu orice.Cine trăieşte momentul salvează trecutul şi

cu cereşte viitorul.Nimic nu valorează mai mult decât ziua de

azi.Numai cu inima poţi vedea limpede.Memoria schimbă culoarea amintirilor.

Col. (rtr.) Ştefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...MÃRITATÃ

ESTIC

PSÃTENI

REMUNERAT

GENEROASÃ

SPORADICÃ

SOI

TOT MAI RAR

RIDICAT

PARTIZAN

TUMULT

CÃLÃRAª

DÂNSUL

FÃPTAªI

JUNE

A VREA

CAPABIL

RIDAT

ASCUÞITÃ

A ªEDEA

REUNI!

OASPETE

URÂT

A APÃREACREANGÃ

REA!

PÃRINTE

ÎNTINªI

CINSTE

DOI ARI!

În perioada 12-23 octombrie, în ra io -nul Brădet-Grohotiş-Trăisteni-PoligonulMă gurele, se desfăşoară exerciţiul „SAR -MIS 20”, planificat şi condus de Brigada2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa”.

Ceremonia de deschidere a exerciţiu-lui a avut loc pe data de 12 octombrie, laCa ba na Brădet, în prezenţa comandantu-lui Bri găzii 2 Vânători de Munte „Sar mi -ze ge tusa”, generalul de brigadă CristianTe glaş. Militari din toate structurile su -bor donate Brigăzii 2 Vânători de Munte„Sar mi zegetusa”, sprijiniţi de mi litari dinca drul Centrului de Perfecţionare ISR, pa raşutişti şi JTACşi din Batalionul 47 Co municaţii şi Informa tică „General

Ni co lae Petrescu”, se vor in -strui şi vor fi eva luaţi în teren mun tos-împădurit, pe tim -pul executării acţiunilor militare cu ca racter ofensiv şi de -fen siv în zona de o pe raţii. Acti vi tă ţile se desfăşoară cu

res pec tarea măsurilor de prevenire şi răs pân di re a virusu-lui SARS-CoV-2.

Căpitan Mariana DINUFoto: Plutonier-major­Constantin­ITU

MilitariiBa talionului341 Infante -rie „Constan -ţa”, împreu -nă cu infan-teriştii Ba ta -lio nului 911I n f a n t e r i e„Ca pidava”şi cu militarire zervişti do -

bro geni, au comemorat eroii români jertfiţi în bătălia To pra -i sarului din Primul Război Mondial la movila Muratan dinlo ca litatea Biruinţa.

În cadrul ceremonialului militar-religios au fost depuseco roane de flori la monumentul ridicat în cinstea eroilor ro -mâni, iar colonelul (r) Remus Macovei a prezentat pe scurtfap tele de eroism ale militarilor Regimentului 40 Infanteriedin anul 1916.

„Ofiţerii şi soldaţii Regimentului 40 Infanterie au cerutsă li se aducă în tranşee steagul regimentului. Sub ploaia deo bu ze, în timp ce muzica intona Deşteaptă-te române!, toţiau jurat pe steag că nimic nu-i va face să dea înapoi în faţapu hoiului duşman. Şi aveau să se ţină de cuvânt!”. n

Dimineţi magice cu licurici!După ce au parcurs o alergare rapidă pe distanţa de 8

km, cursanţii Şcolii de Aplicaţie a Forţelor pentru Ope ra -ţii Speciale sunt pregătiţi pentru o nouă zi de evaluare şise lecţie. Timp de câteva săptă mâni, militarii par ticipanţila Pro gramul în tru nit de calificare în domeniul FOS voravea de par curso serie de probeex trem de soli -ci tante, me nitesă le testeze de -prin derile şi abi -li tă ţile practiceşi in te lectualene cesare pentruac ce derea în ur -mă toarea etapăa pro gramului.

Sâmbătă, 3oc tom brie, înca drul Pro gra -mu lui de eva lu -a re şi selecţie aufost testate, la bazin, câ teva dintre ca li tă ţi le necesare unuiope rator FOS: coordonare, autocontrol, mo tivaţie şi re -zis tenţă fizică şi psihică.

Pare uşor să traversezi înot, îmbrăcat, un culoar de 50de metri, dar, după mai mult de o oră de „încălzire” pemar ginea bazinului, distanţa este percepută ca fiind în ze -cit mai mare.

Duminică, 4 octombrie, cursanţii au avut de traversato pistă cu 22 de obstacole, majoritatea dintre ele punând

la încercare, nu doar re -zis tenţa fizică, ci şi abi -li tatea mi li ta rilor de a a -bor da probleme nefami -li are (obstacolele nu aumai fost abor da te ante-rior de către aceş tia).Eva luarea cur san ţi lors-a rea li z at cu spri jinulin struc to ri lor din ca drulBa talioanelor 51 şi 52Ope raţii Spe ciale „Vul -tu rii” şi „Băneasa Oto - peni”, cât şi din Ba ta lio -nul 53 Pa raşutişti Co -man do „Sma ran da Bră -e scu”.

Testările au fost ur mate de execu ta rea unui marş în te -ren.

Căpitan Mirela CĂPÎLNEAN

Pe data de 2 octombrie, comandantul Diviziei 2 Infante -rie „Getica”, general-maior Dragoş-Dumitru Iacob, a parti -ci pat la festivitatea de încheiere a competiţiei aplicativ-mi li -ta re „Subofiţerul/ Soldatul anului” în Forţele Terestre, ediţia2020, etapa pe divizie, desfăşurată la sediul Bata lionului341 Infanterie „Constanţa” de la Topraisar. Rezultatele ob ţi -nu te sunt:

Subofiţerul anului:Locul­I: plutonier Vasile Lefter - Batalionul 300 Infante -

rie Mecanizată „Sfântul Andrei” din Galaţi; Locul­II: pluto -nier Iulian-Ionuţ Neacşu - Batalionul 30 Vânători de Munte„Dra goslavele” din Câmpulung Muscel; Locul­III: sergent-ma jor George Ghinea - Batalionul 341 Infanterie „Constan -ţa” din Topraisar.

Soldatul anului:Locul­I:­Fruntaş Cristi - Petrişor Pavel - Batalionul 300

In fanterie Mecanizată „Sfântul Andrei” din Galaţi; Locul­II:sol dat Ionuţ Cojocaru - Batalionul 30 Vânători de Munte„Dra goslavele” din Câmpulung Muscel; Locul­ III: soldatIlie - Ionuţ Radu - Batalionul 341 Infanterie „Constanţa” din

To praisar.Premiile au fost acordate de comandantul Diviziei 2 In -

fan terie „Getica”, general-maior Dragoş-Dumitru Iacob, deloc ţiitorul comandantului Brigăzii 9 Mecanizată „Mă ră -şeşti”, colonel Alexandru Jugaru şi de comandantul Bata lio -nu lui 341 Infanterie „Constanţa”, locotenent-colonel Cipri-an Balica.

Comandantul diviziei a transmis felicitări tuturor parti ci -pan ţilor şi le-a urat mult succes militarilor care vor parti cipala următoarea etapă.

La competiţia desfăşurată în perioada 28.09-02.10.2020au participat militari aparţinând marilor unităţi şi unităţilordi rect subordonate Diviziei 2 Infanterie „Getica”, calificaţipentru această etapă. Aceştia au parcurs probe fizice, tragericu armamentul de infanterie, probe de testare la pregătireami litară generală şi de specialitate şi testarea la limba en gle -ză.

Activitatea a fost condusă de subofiţerul de comandă alDi viziei 2 Infanterie „Getica”,, maistru-militar Cornelia Mi -hal cea, alături de subofiţerii de comandă din Brigada 9 Me -

ca nizată „Mărăşeşti”.Locotenent Andreea ISTRATE

Plutonier-adjutant­principal­Gheorghe­GABĂRĂ

Subof i ţeru l/ So ldatu l anulu iSubof i ţeru l/ So ldatu l anulu i

Surorile Raluca - Mihaela Ciubotaru şiGea nina-Elena Ciubotaru au avut acelaşivis - Colegiul Naţional Militar „Ştefan celMa re” din Câmpulung Moldovenesc, însă12 sutimi diferenţă lame dia finală de ad mi te repu teau să le des par tăpentru pa tru ani.

Viaţa în colegiul mi li -tar presupune, pe lân gădo rinţa acerbă de perfor -man ţă şi mult timp petre-cut departe de familie,însă parcă to tul pare maiuşor a tunci când lucrurilese îm part la doi. Ge me - ne le Raluca şi Gea ni navor besc şi simt la fel.Sunt des tul de greu dedeo se bit, de oa re ce aupână şi aceeaşi sclipire înochi a tunci când vor besc despre vi sul lor -uni for ma militară.

Bunicul le povestea mereu despre sta -giul militar şi, în clasa a V-a, au luat ho tă -râ rea de a opta pentru colegiul militar.

După afişarea rezultatelor la admitereaîn instituţiile de învăţământ militar licealau aflat, cu stupoare, că doar 12 sutimi pu -teau să le decidă soarta. Aproximativ douăsăp tămâni au încercat să se acomodeze cugân dul că în următorii patru ani nu vor maifi împreună, Geanina fiind admisă la co le -giul militar din Câmpulung Moldovenesc,iar Raluca la Colegiul Naţional Militar„Ale xandru Ioan Cuza” din Constanţa. Po -tri vit legilor aflate în vigoare, gemenii ad -mişi în colegiile naţionale militare se potmu ta în clasa celui cu media mai mare sau

in vers, la ce rerea acestora.În acest sens, Geanina a spus: „Nu am

re uşit să mă bucur că am fost admisă laCo legiul Naţional Militar „Ştefan cel Ma -

re” din CâmpulungMol dovenesc, de -oa re ce mă sim ţeamco ple şi tă de triste -ţea su ro rii me le.Fap tul că ne-amavut me reu una pecea laltă a con tate norm pentru noi,iar acum ne-amcon frun tat cu o si -tua ţie ne aş tep ta tă”.

„Mama a fostală turi de mine şi aîn cercat să mă în -cu rajeze per ma -nent. Când am a -

flat că am fost transfe ra tă la ace laşi li ceucu sora mea, efectiv am simţit o ex plo ziede sentimente. Ne-am dorit cu ar doare săur măm cur surile colegiului mi li tar şi pă reai real. Ne bucurăm că am re u şit, uniformami lita ră este un vis împlinit şi în con ti -nuare vom îm părţi frăţeşte mo men te le di -fi cile, dar şi re u şitele”, a men ţio nat Ra - luca.

Surorile s-au acomodat încă din primasăp tămână cu mediul cazon şi regulile su -p li mentare menite a preveni şi limita răs -pân direa virusului SARS-CoV-2. Materialor favorită este biologia şi doresc să sepre gătească, pe parcursul celor patru anide liceu, pentru a urma o carieră în medici -nă militară.

Georgiana LUPU

Şeful Statului Major al Forţelor Teres -tre, generalul-maior Iulian Berdilă a par-ticipat vineri, 9 octombrie, alături de co -man dantul Diviziei 2 Infanterie „Getica”,ge neralul-ma -ior Dragoş-Du -mi tru Ia cob, lace remonia mi -li tar-religioasăcare a avut locla Mo nu mentulEro i lor din lo -ca li ta tea De -leni, ju de ţulIaşi, în me mo -ria mi li ta rilorRegimentului48 In fan terieBu zău că zuţi la datorie în iarna anului1917. Ce re monia s-a desfăşurat cu res -pec tarea stric tă a măsurilor impuse pentrupre ve ni rea şi limitarea răspândirii virusu-

lui Sars-Cov-2.Regimentul 48 Infanterie Buzău a

par ticipat la acţiunile militare pe frontulro mânesc, pe toată perioada războiului şi,

prin jertfa supremăda tă de ostaşii săi, înPri mul RăzboiMon dial, a contri bu -it alături de întreagaar ma tă română, lafă u ri rea Ro mânieiMari.

Cimitirul MilitarDe leni a fost reabili-tat în octombrie2012 la ini ţiativaFun daţiei „Ma reşalAle xandru Ave res -

cu” - Buzău, în amin tirea şi întru po me ni -rea eroilor peste veacuri, a sa cri fi ciu luivie ţilor lor tinere, săvârşit pentru li ber ta -tea neamului românesc. n

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 19 (527) din 15 octombrie 2020Pagina 8

Comemorarea eroilorComemorarea eroilorRegimentului 48 InfanterieRegimentului 48 Infanterie

Două surori gemene, Două surori gemene, un singur vis - uniforma militară un singur vis - uniforma militară

Luptele pentru Luptele pentru Dobrogea-1916 Dobrogea-1916 Weekend plinWeekend plin

Ceremonia de deschidere Ceremonia de deschidere a exerciţiului „SARMIS 20”a exerciţiului „SARMIS 20”