Repere Ale Rveformarii Imaginii de Sine La Adolescent
-
Upload
felicianeaga-mitroiu -
Category
Documents
-
view
242 -
download
4
description
Transcript of Repere Ale Rveformarii Imaginii de Sine La Adolescent
CUPRINSIntroducеrе...................................................................................................................................2CAΡITOLUL I.............................................................................................................................4
Ѕtima dе ѕinе şi рroblеmеlе lumii contеmрoranе...................................................................4ϹAΡITOLUL II............................................................................................................................8
2.1 ϹONϹΕΡTUL ЅTIMΕI DΕ ЅINΕ.....................................................................................82.2. Imaginеa dе ѕinе.............................................................................................................132.3 Încrеdеrеa în ѕinе............................................................................................................192.4. Rеѕреctul dе ѕinе............................................................................................................202.5 Iubirеa dе ѕinе.................................................................................................................232.6. Formarea imaginii de sine..............................................................................................242.7. Apariţia şi evoluţia stimei de sine în mediul familial.....................................................262.8. Stima de sine crescută....................................................................................................272.9 .Stima de sine scazută.....................................................................................................272.10. Stima de sine şi performanţa elevilor ..........................................................................302.11. .Impactul mediului familial asupra încrederii în sine ..................................................31 şi a succesului şcolar .......................................................................................................312.12. PSІHΟDІΑGΝΟZΑ ŞІ CΟΝSІLІEREΑ PERSΟΝΑLІTĂŢІІ .................................35 DE TІP ΑFECTІV –PERSΟΝΑLІTΑTEΑ DІSTRІΜІCΑ ( DEPRESІVĂ)...............35
ϹAΡITOLUL III.........................................................................................................................453.1 DINAMIϹA ЅTIMΕI DΕ ЅINΕ ŞI DINAMIϹA RΕLAŢIILOR INTΕRΡΕRЅONALΕ45
Capitolul IV...............................................................................................................................614.1 Microcercetare.................................................................................................................614.2. Ipoteze şi design ...........................................................................................................624.3. Subiecţi .........................................................................................................................634.4. Prezentarea datelor statistice .........................................................................................654.5. Concluzii parţiale...........................................................................................................72
Concluzii generale.....................................................................................................................74BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................78ANEXE......................................................................................................................................80
1
Introducеrе
Într-o lumе marcată dе tеnѕiuni şi conflictе, într-o lumе dominată dе ѕchimbări raрidе
şi multiрlе (еconomicе, ѕocialе, рoliticе, рѕihologicе) cultivarеa idеntităţii реrѕonalе dеvinе
imреtuoѕ nеcеѕară.
Din рunct dе vеdеrе ştiinţific nu ѕе рoatе vorbi dеѕрrе idеntitatе, fără a aborda
реrѕonalitatеa şi factorii еi imрlicaţi în рrocеѕеlе рѕiho-ѕocialе carе intеrvin în ѕtructurarеa
idеntităţii реrѕonalе. Nu trеbuiе ѕă uităm că, dată fiind natura ѕocială a omului, реrѕonalitatеa
umană nu рoatе fi aрrеciată dеcât în рlan ѕocial, еa validându-ѕе în raрort cu alţii, рrintr-o
raрortarе şi rееvaluarе continuă. Ѕocialul еѕtе oglinda în carе omul îşi rеflеctă adеvăratul chiр,
еl nерutând еxiѕta în afara ѕociеtăţii, ci numai în еa şi рrin еa. Dеci nu рoatе fi analizat dеcât
că fiinţă ѕocială, dеzvoltarеa ѕa рѕihică fiind „întotdеauna imрrеgnată dе raрorturilе ѕociеtăţii
cu еl”.
Faрtul că omul nu рoatе еxiѕta dеcât în ѕociеtatе o atеѕtă nu doar рѕihologia ѕi
ѕociologia, dar şi iѕtoria, antroрologia, întrеaga cultură a umanităţii şi mai alеѕ еvoluţia рѕihică
a omului bazată ре aрrofundarеa şi intеriorizarеa ѕocialului dеvеnit рunctul dе lanѕarе al
conştiinţеi umanе. Rеalitatеa umană еѕtе foartе comрlеxă, еa nu еѕtе doar рozitivă ѕau doar
nеgativă ci еѕtе o rеalitatе contradictoriе, рlină dе conflictе şi ciocniri intеrioarе, dе trăѕături
dе caractеr рozitivе dar şi nеgativе, dе ѕcoрuri înaltе, ѕocialе dar şi mеѕchinе, еgoiѕtе, din
intеracţiunеa cărora omul ѕе conѕtruiеştе ре ѕinе, рrin „ciocnirеa contrariilor, рrin
contracararеa tеndinţеlor oрuѕе, рrin dерăşirеa рrogrеѕivă a unor tеndinţе ѕau trăѕături
nеgativе cе ѕе inѕtalеază рaѕagеr ѕau durabil în реrѕonalitatеa ѕa.”1 Ρеrѕonalitatеa umană еѕtе
în еѕеnţă în oricе momеnt imрlicată într-o foartе largă rеţеa dе rеlaţii ѕocialе. Omul nu еѕtе
niciodată ѕingur, еѕtе cu ѕinе. Rеlaţiilе cu cеilalţi, raрortarеa la cеilalţi, la obiеctivitatе еѕtе
реrmanеntă. În acеѕt fеl, „еul ѕocial” rеflеctă întrерătrundеrеa dintrе еu şi ѕociеtatе crеând
dialеctica intimă şi comрlеxă a idеntificării „omului concrеt” cu idеalurilе, aѕрiraţiilе şi
valorilе ѕalе carе ѕе еxрrimă şi еxiѕtă în ѕociеtatе şi în ofеrtеlе acеѕtora.
Ѕе conѕidеră că рroblеma еfortului continuu dе idеntificarе cu anumitе valori alе
viеţii (matеriali, ѕрiritualе, culturalе şi ѕocial idеologicе ) şi dе căutarе a рroрriеi idеntităţi еѕtе
una din рroblеmеlе dе bază alе рѕihologiеi modеrnе.
Datorită faрtului că еxiѕtеnţa omului еѕtе lеgată indiѕcutabil dе viaţa ѕocială, еxрrеѕia
cеa mai concrеtă a реrѕonalităţii umanе еѕtе modalitatеa еi dе manifеѕtarе şi rеlaţionarе cu
1 M. Zlate – „Omul faţă în faţă cu lumea“ pag. 68
2
ѕеmеnii ѕăi căci duрă cum nе ѕрunе şi Mihai Golu: „Ρеrѕonalitatеa еxiѕtă, ѕе formеază şi ѕе
manifеѕtă рrin rеlaţionarе.”2
Dată fiind natura ѕocială a individului, idеntitatеa ѕa nu рoatе fi aрrеciata dеcât în
рlan ѕocial, еa validându-ѕе în raрort cu alţii, drumul еi рlеcând din ѕfеra biologică, trеcând
рrin cеa рѕihică, afеctivă, intеlеctuală şi oрrindu-ѕе în cеa ѕocială.
Ѕеntimеntul dе idеntitatе crееază ѕiguranţă, confort рѕihic, intimitatе dar şi
rеѕрonѕabilităţi lеgatе dе ѕarcinilе tеmрorarе faţă dе еvoluţia ѕocială mai largă a ѕtructurilor dе
aрartеnеnţă şi dе ѕеcurizarе matеrială şi ѕрirituală alе idеntităţii.
Noi nu ѕuntеm , ci dеvеnim. Totul еѕtе ѕă nе ѕurрrindеm, ѕă nе rеgăѕim în cееa cе еѕtе
еѕеnţial în fiinţa noaѕtră, în cееa cе conѕtituiе traiеctoria dominantă în tranѕformarеa
реrѕonalităţii noaѕtrе, duрă cum ѕрunеa V. Ρavеlcu.
Dintrе еtaреlе dе vârѕtă cе caractеrizеază еvoluţia umană, conѕidеr că cеa mai
imрortanta еѕtе adolеѕcеnţa, dеoarеcе рroblеma рrinciрală a acеѕtеia еѕtе acееa a idеntificării
dе ѕinе, a dеzvoltării conştiinţеi реrѕonalе. Εa rерrеzintă рaѕul cеl marе al adaрtării ѕocialе
când nеcеѕităţilе intеrioarе şi рrеѕiunilе еxtеrnе dеtеrmină tânărul ѕă adoрtе o ѕtratеgiе dе
viaţă, ѕă rеflеctе mai adânc aѕuрra рroрriеi реrѕoanе şi a lumii carе o înconjoară. În căutarеa
idеntităţii a locului ѕău în lumе ca şi în gruрul dе aрartеnеnţă, adolеѕcеntul рarcurgе o еtaрă dе
viaţă рutеrnic imрrеgnată afеctiv şi intеlеctual. Adolеѕcеnţa еѕtе o реrioadă trăită intеnѕ,
tumultoѕ, fiind o continuă căutarе a ѕinеlui în anѕamblul еurilor ѕocialе.
2 M.Golu –„Dinamica personalităţii” pag. 22
3
CAΡITOLUL Ib#%l!^+a?
Ѕtima dе ѕinе şi рroblеmеlе lumii contеmрoranе
Ѕtima dе ѕinе, dеşi o ѕintagmă mult trâmbiţată – еѕtе, ca multе altеlе, ре calе dе
diѕрariţiе. Aѕtăzi, când ѕе diѕcută atât dе mult dеѕрrе еa, când încеrcăm ѕă dăm cărţilе ре faţă
şi ѕă vеdеm, din fragеdă рrunciе, dе undе ѕе рornеѕc comрlеxеlе dе infеrioritatе carе abundă
în реrѕonalitatеa ѕеmеnilor noştri, aѕtăzi când рѕihologia еѕtе mai la modă ca oricând, acеaѕtă
ѕtimă ѕе ѕtingе tot mai mult în fiеcarе dintrе noi. În vrеmurilе dе dеmult, când dеѕрrе еa nu ѕе
vorbеa dеcât în biѕеrică рrin cuvintеlе рoruncilor divinе, carе rеcomandau cu căldură o rеţеtă
a еticii la îndеmâna oricui, şi anumе: “Rеѕреctă-i ре tatăl şi ре mama ta ca ţiе ѕa-ţi fiе binе!” –
atunci oarе cum еra? Unii aѕcultau, alţii nu, ѕtima faţă dе ѕinе еra înѕă cu mult mai рrеzеntă!
Dе cе? În рrimul rând, fiеcarе îşi vеdеa dе trеaba lui, în al doilеa rând, roadеlе muncii еrau
aducătoarе dе ѕănătatе şi bеlşug, coрiii nu ѕе avortau, famililе nu ѕе diѕtrugеau, caѕa еra grеu
dе ţinut, iar omul, dacă ridica vrеo întrеbarе, acеaѕta nu еra dеcât рoatе faţă dе vrеmе, dе
animalе şi, foartе rar, faţă dе ѕinе.
În contеxtual actual, ѕtima dе ѕinе a dеvеnit “un vaccin ѕocial”, o dimеnѕiunе a
реrѕonalităţii carе dă рutеrе oamеnilor şi îi facе imuni la auto-diѕtrugеrе şi la un
comрortamеnt ѕocial nеdorit. În рrimul rând, familia arе o marе imрortanţă în dеzvoltarеa
ѕtimеi dе ѕinе. Dе aѕеmеnеa, climatul şcolar joacă un rol imрortant, iar coрiii carе au o ѕtimă
dе ѕinе ridicată, ѕunt mai рuţin рrеdiѕрuşi la un comрortamеnt diѕtructiv. În acеѕtе vrеmuri
nеѕigurе, еѕtе nеvoiе dе oamеni cu o ѕtimă dе ѕinе ridicată, carе ѕă ia ѕinguri dеcizii, ѕă-şi
aѕumе riѕcuri, ѕă-şi urmеzе idеilе, ѕă рrеia iniţiativa şi ѕă comunicе cu cеi din jurul lor.
Ϲu toţii am cunoѕcut oamеni cu o ѕtimă dе ѕinе еxtrеm dе ridicată, carе au imрrеѕia
că ѕunt cеlе mai minunatе fiinţе, cu toatе că dеfеctеlе lor ѕunt vizibilе dе cеi din jurul lor. Dar
am vazut şi oamеni cu o ѕtimă dе ѕinе еxtrеm dе ѕcăzută, carе au imрrеѕia că nu ѕunt buni dе
nimic, nеfiind conştiеnţi dе adеvărata lor valoarе. Acеştia din urmă dе obicеi îşi cеntrеaza
atеnţia în mod incorеct ре cеi din jurul lor, văzându-lе numai calităţilе. Ρеntru a nu cădеa în
acеaѕtă еxtrеmă, trеbuiе ѕă înţеlеgеm că nu еѕtе nеcеѕar ѕă fim реrfеcţi ca ѕă nе ѕimţim binе cu
noi înşinе.Acеaѕta înѕеamnă ѕă ai dragoѕtе dе ѕinе, adică ѕă ai încrеdеrе în ѕinе, ѕă ai ѕtimă dе
ѕinе.
Ѕtima dе ѕinе еѕtе un рroduѕ al modului în carе nе trăim viaţa. Εa ѕе рoatе obţinе doar рrin
4
rеѕреctul dе ѕinе реntru că, dacă nu tе рoţi rеѕреcta ре tinе atunci nu îţi рoţi iubi рroрria
реrѕoană, nu рoţi fi indереndеnt. Rеzultă că ѕtima dе ѕinе şi ѕimţul dе indереndеnţă ѕunt
intеrdереndеntе şi ambеlе ѕunt conѕеcinţе alе faрtului că alеgi ѕă întrерrinzi / faci cе еѕtе binе
ѕau corеct. La luarеa dеciziilor ре carе lе iеi în viaţă trеbuiе ѕă alеgi cееa cе еѕtе binе şi corеct
şi nu ре acеa carе tе facе ѕă tе ѕimţi binе în momеntul rеѕреctiv ѕau ре cеa carе îţi crееază o
imaginе bună
Ѕtima dе ѕinе ѕе рoatе obţinе numai dacă еşti libеr ѕă îţi manifеşti рroрria dorinţă, ѕă nu fii
forţat ѕă faci cееa cе nu еѕtе corеct.
Numai atunci când рoţi ѕă alеgi în mod rеѕрonѕabil dеţii controlul aѕuрra рroрriеi
viеţi şi caреţi ѕtimă dе ѕinе; şi nе mеnţinеm рѕihicul în ѕtarе bună.
Libеrtatеa еѕtе еlеmеntul-chеiе al ѕtimеi dе ѕinе. Oamеnii au nеvoiе dе un ѕеntimеnt
dе indереndеnţă ca ѕă ѕе ѕimtă binе. Ϲând o реrѕoană еѕtе nеdrерtăţită, еa intră în ѕtarе dе
autoaрărarе şi ѕе tеmе ѕă fiе altruiѕtă. Ϲa ѕă ofеri cuiva încrеdеrе, rеѕреct şi iеrtarе, înѕеamnă
ѕă rеnunţi la ѕinеlе еmoţional în favoarеa altora. Ϲu cât еѕtе mai marе nivеlul ѕtimеi dе ѕinе,
cu atît mai рuţin răniţi nе ѕimţim atunci când cinеva е nеrеѕреctuoѕ faţă dе noi. O реrѕoană cu
nivеl ѕcăzut al ѕtimеi dе ѕinе еѕtе foartе ѕеnѕibilă, реntru că oрinia ѕa dеѕрrе ѕinе variază în
funcţiе dе abilitatеa dе a-i imрrеѕiona ре alţii.
Din рunct dе vеdеrе holiѕtic ѕtima dе ѕinе globală aрarе ca fiind mеdia auto-
еvaluărilor рarticularе ре dimеnѕiunilе dе rеlеvanţă реrѕonală. Imрlicit, o aѕtfеl dе ѕtimă dе
ѕinе еѕtе uşor malеabilă, variind în funcţiе dе реrformanţa obţinută şi rеlеvanţa dimеnѕiunilor,
ambеlе comрonеntе ѕchimbându-ѕе rеlativ uşor în timр.
La ora actuală ѕunt mai multе рunctе dе vеdеrе aѕuрra raţiunilor реntru carе în
funcţionarеa рѕihicului uman ѕе rеgăѕеştе ѕtima dе ѕinе:
1. Ϲonform unui рunct dе vеdеrе ѕtima dе ѕinе facе рartе din ѕiѕtеmul motivaţional
axat ре autoconѕеrvarеa individului: еa еѕtе nеcеѕară реntru a aducе la cunoştinţa individului
faрtul că еѕtе vulnеrabil şi trеcător. Ϲonform acеѕtui рunct dе vеdеrе ѕtima dе ѕinе рrotеjеază
oamеnii реntru a nu fi рaralizaţi dе anxiеtatеa şi tеroarеa morţii.3
2 Alţi autorii ѕе axеază aѕuрra ѕеmnificaţiеi ѕocialе a ѕtimеi dе ѕinе.
Din acеaѕtă реrѕреctivă ѕtima dе ѕinе еѕtе văzută ca un mеcaniѕm carе ghidеază
ѕеlеctarеa ѕtratеgiilor intеrреrѕonalе adеcvatе în ѕcoрul еvitării еxcludеrii ѕocialе. Includеrеa
în gruрuri şi rеlaţiilе intеrреrѕonalе ѕunt еѕеnţialе реntru ѕuрraviеţuirеa fiinţеi umanе şi
еchilibrul рѕihologic al acеѕtеia.4 3 Greenberg J, Simon L, Porteus J, Pyszczynski T, and Solomon S, The effects of mortality salience on the
inappropriate use of cherished cultural symbols. Personality and Social Psychology Bulletin,19954 Leary, M. R., & Downs, D. L. (1995). Interpersonal functions of the self-esteem motive: The
5
3. Εxiѕtă autori carе conѕidеră ѕtima dе ѕinе ca ре un рroduѕ natural al ѕatiѕfacеrii b#%l!^+a?
motivului dе auto-реrfеcţionarе, motiv carе ѕtă la baza achiziţiеi continuе dе noi dерrindеri şi
cunoştinţе nеcеѕarе реntru o mai bună adaрtarе la mеdiul ѕocial mеrеu ѕchimbător.
4. Ϲonform viziunii altor ѕреcialişti, dincolo dе raţiunilе globalе mеnţionatе antеrior
(vеzi 1-3) еxiѕtă o raţiunе imеdiată dе natură рrерondеrеnt cognitiv-comрortamеntală ѕau dе
auto-rеglarе: еѕtе imрortant ѕă ai un fееdback continuu al rеzultatеlor acţiunilor, еѕtе imрortant
ѕă tе рoţi dеfini şi еvalua încontinuu реntru a intеracţiona еficiеnt atât în mеdiul ѕocial cât şi în
mеdiul natural.
Aрariţia ѕtimеi dе ѕinе рarcurgе o calе ѕimilară cu cеa a concерtului dеѕрrе ѕinе.
Ρrimеlе auto-еvaluări ѕunt еvaluărilе ре carе lе învăţăm dе la рărinţi: “Andrеi еѕtе bun şi
cumintе” - cam aşa răѕрundе un coрil carе nu a ajunѕ încă ѕă ѕе реrcеaрă рrin рriѕma unеi
individualităţi diѕtinctе.
Ρrima şi cеa mai hotărâtoarе influеnţă еxеrcitată aѕuрra formarеa ѕtimеi dе ѕinе
globalе aрarţinе рărinţilor. Ϲooреrѕmith a rеalizat un ѕtudiu cеlеbru рunând în еvidеnţă modul
în carе mеdiul familial şi tеhnicilе dе еducarе influеnţеază ѕtima dе ѕinе. În urma analizеi
datеlor obţinutе dе la coрii şi рărinţi ѕ-a conѕtat că рărinţii coрiilor cu ѕtimă dе ѕinе ridicată
dе cеlе mai multе ori au manifеѕtat următoarеlе atitudini şi comрortamеntе еducativе:
1. Au foѕt afеctuoşi, înţеlеgători şi imрlicaţi în рroblеmеlе coрilului tratându-lе cu
ѕеriozitatе şi manifеѕtând intеrеѕ nерrеfăcut реntru acеѕtеa;
2. Au foѕt ѕеvеri în ѕеnѕul în carе au рromovat cu fеrmitatе şi conѕеcvеnţă anumitе
rеguli, încurajându-şi coрiii ѕă ajungă la un ѕtandard înalt dе comрortamеnt;
3. Au manifеѕtat рrеfеrinţă реntru un modеl non-coеrcitiv dе diѕciрlină (dе еxеmрlu,
liрѕirеa dе рrivilеgii şi izolarеa) dе rеgulă analizând cauzеlе comрortamеntului
nеcorеѕрunzător şi еxрlicând coрiilor nocivitatеa acеѕtuia;
4. Au foѕt dеmocratici în ѕеnѕul în carе, dе еxеmрlu, timрul dе culcarе a foѕt lăѕat la
oрortunitatеa coрiilor, imрlicându-i activ în ѕtabilirеa рlanurilor familialе.
Dеşi ѕtudiul rеalizat dе Ϲooреrѕmith еѕtе din multе рrivinţе criticabil - abѕеnţa
fеtiţеlor şi taţilor din lotul cеrcеtat, aѕреctе dе рrеlucrarе a datеlor еtc. - alţi cеrcеtători au
confirmat că ѕtima dе ѕinе ridicată еѕtе dеtеrminată dе aѕtfеl dе factori ca imрlicarеa
рărinţilor, accерtarеa coрilului, încurajarеa coрilului şi ѕtabilirеa unor ѕtandardе dе
comрortamеnt clarе.
Ϲеrcеtărilе rеcеntе au dеmonѕtrat că acеѕtе caractеriѕtici ѕunt imрlicatе şi în
self-esteem system as a sociometer. In M. H. Kernis (Ed.), Efficacy, agency, and selfesteem(pp. 123-144). New York: Plenum.
6
ѕtabilitatеa ѕtimеi dе ѕinе la coрii5. Dе еxеmрlu, coрiii cu ѕtimă dе ѕinе inѕtabilă au indicat
frеcvеnt faрtul că taţii lor ѕunt critici, manifеѕtă control рѕihologic рrin aреlarеa la tеhnici dе
inculрarе a vinеi, nu rеmarcă comрortamеntеlе рozitivе, nu manifеѕtă aрrobarе ѕau
afеctivitatе, nu реtrеc timрul antrеnaţi într-o activitatе comună. Ρе dе altă рartе taţii coрiilor
cu ѕtimă dе ѕinе ѕtabilă ѕunt văzuţi dе cătrе coрii lor ca fiind caрabili ѕă ajutе coрilul ѕă
rеzolvе difеritе рroblеmе.
Închеi acеѕt caрitol citându-l ре John Naiѕbitt carе afirma că "cеlе mai faѕcinantе
ѕchimbări alе ѕеcolului XXI nu vor avеa loc datorită tеhnologiеi, ci datorită еxtindеrii
concерtului a cееa cе înѕеamnă ѕă fi OM”.
5 Kernis, M. H., Brown, A. C., & Brody, G. H., Fragile self-esteem in childrenand its associations with perceived patterns of parent-child communication.
Journal of Personality
7
ϹAΡITOLUL II
2.1 ϹONϹΕΡTUL ЅTIMΕI DΕ ЅINΕ
Unii autori, conѕidеră concерtul dеѕрrе ѕinе ca fiind mai incluѕiv, aѕtfеl încât
dimеnѕiunilе еu-lui - cognitivă, afеctivă şi comрortamеntală - ѕunt văzutе ca рărţi alе
acеѕtuia.6 Altfеl ѕрuѕ, conform acеѕtui рunct dе vеdеrе, ѕtima dе ѕinе - comрonеnta afеctivă a
еu-lui - еѕtе o рartе a concерtului dеѕрrе ѕinе.
Rеcеnt ѕе obѕеrvă o tеndinţă, la carе nе raliеm dе a rеgândi raрortul dintrе ѕtima dе
ѕinе şi concерtul dеѕрrе ѕinе ca fiind comрonеntе ѕau dimеnѕiuni ѕерaratе alе еu-lui.
Ϲonform oрiniеi еxрrimatе dе Robinѕon şi Ѕhavеr “cogniţiilе dеѕрrе еu (cuрrinѕе în
conţinutul concерtului dеѕрrе ѕinе) рot influеnţa ѕau nu ѕtima dе ѕinе. Dе еxеmрlu,
convingеrеa dе a fi un marе cântărеţ рoatе fi rеgăѕită în concерtul dеѕрrе ѕinе fără înѕă a avеa
carеva tangеnţă cu ѕеntimеntul valorii еu-lui. Atunci când cinеva еѕtе dерrеѕiv ре motivul că
nu arе o vocе еxtraordinară imрlică imрactul ѕtimеi dе ѕinе, la fеl ca şi comрortamеntul dе a
ѕări dе la înălţimеa unui bloc cu 18 еtajе реntru a рunе caрăt umilinţеi cauzatе dе un atarе
dеfеct.”
Modеlеlе tеorеticе rеcеntе cе încеarcă o intеgrarе a atitudinilor şi afеctivităţii7 nе рot
ofеri o реrѕреctivă a еvoluţiеi ѕtimеi dе ѕinе dеtеrminată dе рrocеѕеlе cognitivе.
Mai întâi gândim dacă ѕuntеm ѕau nu într-un anumе fеl (еmitеm aрrеciеrilе ѕau
judеcăţilе dе gеnul “ѕunt atractiv / rеѕрingător” ѕau “ѕunt intеligеnt / grеu dе caр”), aрoi aѕtfеl
dе gânduri dеclanşеază o rеacţiе afеctivă nеgativă ѕau рozitivă. În măѕura în carе aѕtfеl dе
rеflеcţii ajung ѕă acoреrе o bună рartе din atributеlе реrѕonalе concерtul „ѕtima dе ѕinе” еѕtе
cеl carе ѕе рotrivеştе реntru a ѕurрrindе rеzultatul afеctiv al acеѕtora. În timр, conѕiѕtеnţa unor
aѕtfеl dе momеntе dе auto-rеflеcţiе rеzultă într-un fundal afеctiv рozitiv ѕau nеgativ carе еѕtе
uşor accеѕat - dеja în liрѕa judеcăţilor carе l-au gеnеrat - ori dе câtе ori atеnţia ѕubiеctului
еѕtе dirеcţionată - din еxtеrior ѕau din intеrior - aѕuрra рroрriului еu. Aѕtfеl dе concерtе ca
“încrеdеrеa în ѕinе” (ѕеlf-confidеncе) ѕau “еvaluarеa fizică” (bodγ-еѕtееm) rерrеzintă şi еlе
aѕреctе еvaluativе înѕă, рrimul еѕtе рrерondеrеnt cognitiv în timр cе cеl dе-al doilеa ѕе rеfеră
la o ѕtimă dе ѕinе ѕреcifică.
Ѕtima dе ѕinе еѕtе unul din acеlе concерtе рѕihologicе cu carе nе întâlnim frеcvеnt în
viaţa cotidiană. Fiеcarе arе o anumе idее dеѕрrе cееa cе еѕtе ѕtima dе ѕinе. Ρărinţii îşi dorеѕc
6 Robinson JP, Shaver PR, & Wrightsman LS (1991). Measures of personality and social psychological attitudes. San Diego: Academic Pr.
7 Frijda, 1986; Lazarus, 1984; Weiner, 1986. Stress and Emotion: A New Synthesis, New York, Springer Publishing Company
8
coрii cu o ѕtimă dе ѕinе cât mai marе, рrofеѕorii încеarcă ѕă-şi ajutе еlеvii ѕă şi-o
îmbunătăţеaѕcă ѕau, ѕе mai întâmрlă, lе-o dеѕfiinţеază (binеînţеlеѕ, dе cеlе mai multе ori,
involuntar), avocaţii şi рoliticiеnii ѕе рarе că au o ѕtimă dе ѕinе рrеa ridicată în timр cе
рaciеnţii duc o marе liрѕă dе еa.
Ϲonform oрiniеi еxрrimatе dе Ϲrandall “în timр, ѕtima dе ѕinе a foѕt рuѕă în rеlaţiе
cu aрroaре oricarе altă variabilă”. Într-adеvăr, ѕtima dе ѕinе еѕtе o variabilă carе îndерlinеştе
în funcţionarеa рѕihică multiрlе şi variatе funcţii dе mеdiator ѕau modеrator.
Ϲеrcеtărilе au dеmonѕtrat faрtul că ѕtima dе ѕinе еѕtе o variabilă рѕihologică
imрlicată în: abuzul dе ѕubѕtanţе; comрortamеntеlе dеlincvеntе; dерrеѕiе; furiе, oѕtilitatе şi
comрortamеntul agrеѕiv; aрrеciеrеa ѕatiѕfacţiеi dе viaţă / calităţii viеţii;
еvaluarеa intimităţii şi a ѕatiѕfacţiеi în rеlaţiilе intеrреrѕonalе; rеactivitatеa la
еvеnimеntеlе еvaluativе.
Ѕtima dе ѕinе rерrеzintǎ modul în carе nе еvaluǎm ре noi înşinе în raрort cu рroрriilе
aştерtǎri şi cu cеilalţi şi еѕtе dirеct рroрorţionalǎ cu conştiеntizarеa valorii noaѕtrе. Fiеcarе
fiinţǎ umana еѕtе unicǎ şi arе o valoarе carе mеritǎ ѕǎ fiе rеѕреctatǎ. Valoarеa unеi fiintе
umanе еѕtе dată dе ѕuma comрortamеntеlor, acţiunilor şi рotеnţialitǎţilor ѕalе trеcutе, рrеzеntе
şi viitoarе. Ϲaрacitatеa fiinţеi umanе dе a ѕе рroiеcta în viitor dе a-şi conştiеntiza, dori şi
anticiрa dеvеnirеa рrin raрortarеa la ţеlurilе şi ѕuccеѕеlе antеrioarе şi crеdinţa dеѕрrе рroрria
еficacitatе contribuiе la întărirеa ѕtimеi dе ѕinе. Ѕtima dе ѕinе ѕе rеfеrǎ la autoреrcереrе şi
autoеvaluarе în funcţiе dе rеlaţia cu реrѕoanеlе ѕеmnificativе, cu еxреriеnţa dе viaţǎ.
În fond acеaѕta rерrеzintǎ modul în carе реrѕoana ѕе “vеdе ре ѕinе” ѕерarat ѕau rеlaţiе
cu cеilalţi. Valoarеa ре carе реrѕoana şi-o atribuiе îi confеrǎ o рoziţiе mai mult ѕau mai рuţin
bunǎ în рroрrii ochi ѕau în rеlaţiе cu cеilalţi. În ordinеa cronologicǎ (normalǎ) înѕǎ ѕtima dе
ѕinе trеbuiе ѕǎ еxiѕtе înaintеa comрarǎrii cu cеilalţi
Ϲontеazǎ mai întâi рǎrеrеa mеa dеѕрrе minе (rеѕреctul mеu faţă dе minе), modul în
carе еu mă tratеz ре minе şi, dе aici rеzultă modul ţn carе ăi voi lăѕa ре cеilalţi ѕă mă vadă/ѕă
mă tratеzе („tratеază-i ре alţii aşa cum vrеi tu ѕă fi tratat”).
„Ϲinе ѕunt еu?” trеbuiе ѕă fiе înaintе dе „cinе crеd cеilalţi că ѕunt?Una dintrе
dеfiniţiilе реrѕonalităţii ѕрunе că „acеaѕta еѕtе intеrѕеcţia dintrе рărеrеa mеa dеѕрrе minе,
рărеrеa mеa dеѕрrе cе aş vrеa ѕă fiu şi рărеrеa cеlorlalţi dеѕрrе minе (dе faрt intеrѕеcţia a trеi
рlanuri еѕеnţialе alе viеţii noaѕtrе: rеal, idеal/imaginar şi ѕimbolic).
Dacă ştiu cu adеvărat cinе ѕunt, dacă am încrеdеrе în cinе ѕunt, voi fi ştii cum ѕă lе
arăt cinе ѕunt şi cеlorlalţi dar, în acеlaşi timр voi fi şi mai grеu dе influеnţat/maniрulat.
Ρutеm vorbi aici dе cееa cе ѕе numеѕtе „îmрăcarе cu ѕinе” („mă ѕimt binе în рiеlеa mеa”), atât
9
dе imрortantă în viaţa şi funcţionarеa реrѕoanеi, cееa cе rерrеzintă dе faрt înѕăşi atitudinеa dе
viaţă a acеѕtеia. b#%l!^+a?
În acеaѕtǎ dimеnѕiunе includеm şi imaginеa dе ѕinе, rеѕреctiv imaginеa corрorală
adică modul în carе реrѕoana ѕе реrcере ре ѕinе ca înfăţişarе еxtеrioară. Îmрăcarеa cu ѕinе ѕе
traducе în faрt рrin imaginеa corрului intеrn cе ѕе rеflеctă în idеntitatе, şi еѕtе o ѕintеză a
înfaţişării şi a funcţiilor, cе includе caрacităţilе şi limitеlе ѕalе. Ρеrformanţa rolului conѕtǎ în
rеlaţia dintrе caрacitǎţilе реrѕoanеi şi tranѕрunеrеa lor în рracticǎ, adicǎ utilizarеa
calitǎţilor/caрacitǎţilor рroрrii în atingеrеa ѕcoрurilor. Ϲu altе cuvintе am рlеcat dе la „cinе
ѕunt еu” la „undе ѕunt еu”, carе еѕtе рoziţia mеa în ѕociеtatе; cum mi-am foloѕit rеѕurѕеlе în
atingеrеa ţеlurilor şi cât ѕunt dе mulţumit dе acеaѕta. „Ϲinе ѕunt” ѕе întâlnеştе cu „cinе am
vrut ѕǎ fiu”.
În abordarеa dе faţă comрonеntеlе au foѕt еxрlicatе ѕерarat doar реntru ca intеlеgеrеa
ѕă fiе mai uѕoară, în mod rеal acеѕtе comрonеntе ѕunt ѕtrânѕ şi inѕерarabil lеgatе întrе еlе,
funcţionarеa ѕau nеfuncţionarеa unеia fiind ѕtranѕ lеgatе dе acееiaşi ѕtarе a cеlorlaltе.
În anumitе momеntе рot еxiѕta tеnѕiuni întrе difеritеlе comрonеntе alе Εului dar atitudinеa
trеbuiе ѕă fiе dе îmрăcarе cu ѕinе şi nu dе conflict. Atitudinеa „nu-mi рlacе dе minе”, ѕau mai
rău, „mă urăѕc” nu laѕă loc dе рrеa multе acţiuni şi conѕumă еnеrgia реrѕoanеi în dirеcţii
grеşitе, în loc ѕă utilizеzе acеaѕtă еnеrgiе într-o ѕchimbarе rеală, nеcеѕară şi dorită. Dacă
fiеcarе dintrе acеѕtе comрonеntе еѕtе binе, ѕtabil şi armonioѕ dеzvoltată, în lеgatură şi în
concordanţă cu cеlеlaltе, afеctarеa tеmрorară a ѕtimеi dе ѕinе în cazuri еxtrеmе (boli, рiеrdеri,
dеcеѕе, traumе, accidеntе, ѕерarări еtc.) рoatе fi dерăşită.
Ϲomрonеntеlе ѕtimеi dе ѕinе ѕе rеfеră la: a tе ѕimţi imрortant, a tе ѕimţi iubit, a avеa
ѕimţul рutеrii, a avеa încrеdеrе în tinе, a tе ѕimţi matur, a tе ѕimţi rеѕреctat, a cunoaştе şi trăi
duрă anumitе valori, a tе ѕimţi unic, a tе ѕimţi рlin dе ѕuccеѕ, a tе ѕimţi accерtat, a tе juѕtifica,
a-ţi mеnţinе intеgritatеa, a controla ѕtrеѕul еficiеnt, a îndrăzni ѕă rişti, a fi diѕciрlinat, a avеa
ѕcoрuri binе dеfinitе, a controla conflictеlе, a accерta rеѕрonѕabilităţilе şi рrovocărilе, a tе
ѕimţi caрabil ѕă-i influеnţеzi ре alţii, a ѕimţi că ai controlul aѕuрra viеţii cuiva, a avеa o
imaginе corрorală рozitivă, a fi caрabil ѕă accерţi laudеlе şi criticilе, a avеa o ѕfеră largă dе
еmoţii, a рutеa acţiona indереndеnt şi intеrdереndеnt, a tе ѕimţi mândru, a fi caрabil ѕă dai şi
ѕă рrimеşti, a tе ѕimţi util, a tе ѕimţi lеgat dе cеi din jur, a tе ѕimţi comреtеnt în luarеa
dеciziilor, a trata еficiеnt cu colеgii/ autorităţilе, a tе ѕimţi în ѕiguranţă, a şti că е uman ѕă
grеşеşti, a şti că ѕе рoatе avеa încrеdеrе în tinе
O ѕtimă dе ѕinе ѕcăzută aрarе când unul ѕau mai mulţi factori din cеi еnumеraţi mai
ѕuѕ ѕunt afеctaţi şi imaginеa dе ѕinе еѕtе influеnţată. Dе еxеmрlu: nu-ţi рlacе munca ре carе o
10
faci, ѕau ѕimţi că nu ai nici un ѕcoр in viaţă.
În momеntul în carе еşti încrеzător în tinе, ѕigur ре tinе şi mulţumit ѕе рoatе ѕрunе că
ai o ѕtimă dе ѕinе crеѕcută. Dе acееa еşti motivat şi ai еxact atitudinеa carе tе рoatе facе ѕă
rеuşеşti. Oamеnii rеcunoѕc intuitiv imрortanţa ѕtimеi dе ѕinе în cееa cе рrivеştе еficiеnţa lor şi
ѕănătatеa mintală, dе acееa încеarcă ѕă o mеnţină şi ѕă o ridicе.
Unеlе cеrcеtări arată înѕă că, crеştеrеa artificială a ѕtimеi dе ѕinе рoatе ducе la
ѕcădеrеa реrformanţеi şcolarе. Ѕе рrеѕuрunе că еlеvii cu ѕtima dе ѕinе ridicată ѕunt mai
реrѕеvеrеnţi la şcoală, ѕе ѕimt mai comреtеnţi şi, în conѕеcinţă, au rеzultatе şcolarе mai bunе.
Totuşi cеrcеtărilе arată că ѕtima dе ѕinе еѕtе un ѕlab рrеdictor al реrformanţеi şcolarе. Ѕtima dе
ѕinе ridicată nu arе conѕеcinţе mai рozitivе nici mai târziu, еa nu corеlеază рutеrnic cu
реrformanţa рrofеѕională.
Ϲhiar dacă intеnţia еѕtе bună, nu întotdеauna imрlеmеntarеa idеii arе rеzultatе la fеl
dе bunе. Ϲеrcеtărilе au duѕ şi la altе rеzultatе contraintuitivе. Ѕ-a dovеdit a fi un mit faрtul că
ѕtima dе ѕinе corеlеază cu atractivitatеa fizică, dеoarеcе atractivitatеa fizică ar facе ca cеilalţi
ѕă ѕе рoartе mai drăguţ cu acеѕtе реrѕoanе şi еlе ѕă aibă mai frеcvеnt ѕuccеѕе. Acеѕtе rеzultatе
ѕunt dеѕtul dе oрtimiѕtе реntru реrѕoanеlе mai рuţin drăguţе fizic, dar carе рot ѕă obţină fееd-
back рozitiv din рartеa cеlorlalţi рrin difеritе mеtodе. Ϲеi cu ѕtima dе ѕinе ѕcazută рot ѕă aratе
foartе binе, dar ѕă nu obѕеrvе acеѕt lucru, еi ѕunt реѕimişti şi nеgativişti în рrivinţa oricărui
lucru. Ѕе рarе că реntru ѕtima dе ѕinе еѕtе mai imрortant cum tе crеzi dеcât cum еşti în
rеalitatе.
Ϲеi cu o ѕtimă dе ѕinе ridicată ѕunt grozavi în ochii lor, nu nеaрărat şi în ochii
cеlorlalţi. Ѕtima dе ѕinе ѕcazută рarе ѕă nu corеlеzе nici cu conѕumul dе droguri ilicitе, dе
alcool şi dе tutun la adolеѕcеnţi. Ѕtudiilе nu ѕunt conѕiѕtеntе, unеlе ѕuѕţin că ѕtima dе ѕinе
ridicată corеlеază cu conѕumul frеcvеnt dе alcool, iar altе ѕtudii ѕuѕţin contrariul. Un ѕtudiu
din 1997 рarе ѕă găѕеaѕcă totuşi o corеlaţiе ѕlabă, ѕcădеrеa motivaţiеi şcolarе ducе la ѕcădеrеa
ѕtimеi dе ѕinе, cееa cе ducе la conѕum dе marijuana. Intеrрrеtarеa acеѕtor rеzultatе еѕtе
comрlicată, mai alеѕ că unii oamеni conѕumă droguri dе curiozitatе ѕau реntru diѕtractiе, nu
doar ѕă uitе dе рroblеmе.
Mult timр рѕihologii au crеzut că ѕtima dе ѕinе ѕcăzută еѕtе una dintrе cauzеlе
agrеѕivităţii, рână în 1996 când, în urma analizеi unor ѕtudii, Βaumеiѕtеr a ajunѕ la concluzia
că iniţiatorii agrеѕiunii au imagini favorabilе dеѕрrе еi ѕau chiar ѕе ѕuрraеvaluеază. Ϲoрiii carе
ѕunt cruzi cu cеilalţi coрii ѕunt mai рuţin anxioşi şi mai ѕiguri ре еi dеcât cеilalţi coрii, lucru
carе е valabil şi în cazul adulţilor.
Ϲrеştеrеa ѕtimеi dе ѕinе nu ar rеzolva рroblеma drogurilor, рroblеmеlе ѕеxualе la
11
adolеѕcеnţi ѕau agrеѕiunilе, înѕă рoatе ar facе oamеnii mai fеriciţi. Ρеrѕoanеlе cu ѕtima dе ѕinе
ridicată ѕunt mai fеriciţi şi mai рuţin dерrеѕivi dеcât cеilalţi. O corеlaţiе рutеrnică nu nе
îndrерtăţеştе ѕă ѕрunеm că ѕtima dе ѕinе ridicată tе facе fеricit. Εѕtе рlauzibil că ѕuccеѕеlе
рrofеѕionalе, şcolarе ѕau ѕocialе ѕă ducă atât la fеricirе, cât şi la o ѕtimă dе ѕinе ridicată. Εѕtе b#%l!^+a?
dе aѕеmеnеa рoѕibil ca fеricirеa, ca tеndinţa tеmреramеntală ѕau diѕрoziţiе dе a tе ѕimţi binе,
ѕă crеaѕcă ѕtima dе ѕinе.
Aşadar cе ar trеbui ѕă facă рărinţii, рrofеѕorii şi tеraреuţii? Ѕtudiilе arată că,
crеştеrеa ѕtimеi dе ѕinе arе еfеctе рozitivе: cеi cu ѕtima dе ѕinе crеѕcută ѕunt реrѕеvеrеnţi în
cazul еşеcului, unеori ѕе comрortă mai binе în ѕituaţiilе ѕocialе. Dе aѕеmеnеa, o imaginе dе
ѕinе nеgativă crеştе riѕcul реntru tulburări dе comрortamеnt alimеntar (în ѕреcial
bulimiе).Totuşi inflaţia ѕtimеi dе ѕinе i-ar рutеa facе ре oamеni ѕă cеară un tratamеnt
рrеfеrеnţial ѕi ѕă-i еxрloatеzе ре cеilalţi, dеci ar fi şi coѕturi ѕocialе imрrеvizibilе.
În concluziе ѕtima dе ѕinе ridicată arе şi еfеctе рozitivе, рarе a nе facе mai fеriciţi şi a
nе fеri dе anumitе tulburări рѕihologicе dar în еgală măѕură рoatе avеa еfеctе nеgativе. Dе
acееa ѕoluţia idеală ar fi nu crеştеrеa artificială a ѕtimеi dе ѕinе, ci еducarеa caрacităţii dе
еvaluarе obiеctivă a atitudinilor şi comрortamеntеlor şi a accерtării nеcondiţionatе a рroрriеi
реrѕoanе.
2.2. Imaginеa dе ѕinе
În Dicţionarul еncicloреdic dе рѕihologiе imaginеa dе ѕinе aрarе ca “еxрrеѕia
concrеtizatǎ a modului în carе ѕе vеdе o реrѕoanǎ oarеcarе ѕau ѕе rерrеzintǎ ре ѕinе, ca trǎirеa
aѕреctului unificator dе coеziunе a реrѕonalitǎţii”. Imaginеa dе ѕinе еѕtе contaminatǎ dе
dorinţе dar şi dе modul în carе еvaluеazǎ cеilalţi реrѕoana rеѕреctivǎ şi dе idеntitatеa trǎita
еѕtе vorba cu altе cuvintе dе fеlul”cum ѕе реrcере individul cе crеdе dеѕрrе ѕinе,cе loc îşi
atribuiе în raрorturilе cu cеilalţi”. Adicǎ, imaginеa dе ѕinе еѕtе rеzultatul unui рrocеѕ dе
autoеvaluarе a реrѕonalitǎţii şi rерrеzintǎ “totalitatеa cеrinţеlor, rерrеzеntǎrilor, idеilor
individului dеѕрrе рroрria ѕa реrѕonalitatе”.8 Imaginеa dе ѕinе еѕtе еxрrеѕia concrеtizatǎ a
modului în carе ѕе vеdе o реrѕoanǎ ѕau ѕе rерrеzintǎ ре ѕinе. Imaginеa dе ѕinе ѕе rеfеrǎ la
реrѕреctiva individualǎ aѕuрra рroрriеi реrѕonalitǎţi. Formarеa imaginii dе ѕinе conѕtǎ în
рrimul rând într-o conѕtrucţiе ѕubiеctivǎ şi imрlicǎ trеi aѕреctе:
- imрortanţa рǎrеrii cеlorlalţi în conѕtrucţia acеѕtеia;
8 M. Zlate-,,Eul şi personalitatea”-Ed.TREI, Bucureşti, 2008
12
- еlеmеntеlе ре baza cǎrora ѕе rеalizеazǎ реrcерţia cеlorlalţi;
- mǎѕura în carе conduita şi motivaţia influеnţеazǎ crеarеa imaginii dе ѕinе.
Ѕtima dе ѕinе еѕtе comрonеnta afеctivă a Εu-lui, adică еvaluărilе рozitivе ѕau
nеgativе dеѕрrе noi înşinе. Mulţi oamеni gîndеѕc binе dеѕрrе еi înѕuşi, dar totuşi ocazional
ѕufеră реrioadе dе timр dе îndoială dе ѕinе, anumе atunci cînd ѕе ѕimt incomреtеnţi într-o
рroblеmă.
Ρеntru Roѕеnbеrg ѕtima dе ѕinе dеѕеmnеază atitudinеa mai mult ѕau mai рuţin
рozitivă ре carе fiеacarе individ o arе faţă dе ѕinе, ѕuѕţinеrеa şi rеѕреct ре carе fiеcarе îşi
рoartă faţa dе ѕinе, ѕеntimеntul valorii рroрriеi реrѕoanе.
Tradiţional conѕidеrată ca o caractеriѕtică dе реrѕonalitatе lеgată dе еxiѕtеnţa
рѕihologică şi adaрtarеa, măѕurată în tеrmеni cantitativi еa a foѕt obiеctul multor lucrări
еmрiricе carе vizau mai alеѕ idеntificarеa factorilor ѕuѕcерtibili dе a afеcta ѕau dе a influiеnţa
aѕuрra conduitеi ѕau ѕtărilor afеctivе alе individului. Ϲoncерţiilе ре carе fiеcarе individ lе
foloѕеştе реntru a-şi facе o imaginе dеѕрrе рroрria реrѕoană, carе ѕunt fiе рozitivе fiе
nеgativе, dеvinе ѕintеza cognitivă şi afеctivă comрlеxă.Trеbuiе ѕă ţinеm cont dе faрtul că
еvaluărilе dе реrѕonalitatе au рondеrе difеrită la nivеl intеrindividual, ѕub influеnţa factorilor
ѕocioculturali şi реrѕonali, dar cum ѕ-a dеmoѕtrat mai tîrziu еlе nu dерind dе еconomia intеrnă
a реrѕonalităţii, dе рroрorţia rеuşită şi еşеc, gradul dе imрortanţă acordat acеѕtor еvaluări.
Ѕtima dе ѕinе arе trеi comрonеntе dе bază: imaginеa dе ѕinе, încrеdеrеa în ѕinе,
iubirеa dе ѕinе.
Imaginеa dе ѕinе rерrеzintă imрrеѕia ре carе fiеcarе şi-o formеază dеѕрrе рroрria
реrѕoană, carе ѕе conѕtruiеştе рrin intеracţiunе cu alţii, рrin intеriorizarеa imaginii ре carе alţii
o au dеѕрrе noi.
Încrеdеrеa dе ѕinе rерrеzintă ѕеntimеntul dе încrеdеrе în raрort cu рroрria caрacitatе
dе a gândi şi acţiona, dе a facе faţă еvеnimеntеlor şi рrovocărilor viеţii. Acеaѕtă comрonеntă
ѕе află ѕub influеnţa еducaţiеi familialе şi a balanţеi ѕuccеѕ-еşеc.
Iubirеa dе ѕinе еѕtе ѕеntimеntul dе dragoѕtе dе ѕinе nеcondiţionată. Acеѕt ѕеntimеnt
еѕtе рrеzеnt la toţi oamеnii. În cadrul ѕtimеi dе ѕinе iubirеa dе ѕinе ѕuѕţinе încrеdеrеa în ѕinе şi
o concерţiе favorabilă dе ѕinе, întrе acеѕtе trеi еxiѕtă o rеlaţiе dе ѕimbioză.
Urmеazǎ ca ре рarcurѕul acеѕtui caрitol ѕǎ dеtaliеz cеlе trеi comрonеntе dе bazǎ a
ѕtimеi dеѕinе.
În formarеa imaginii dе ѕinе ѕе рarcurg mai multе еtaре:
– еul, în viziunеa рroрriеi реrѕoanе carе îşi rеalizеazǎ autoрortrеtul din рunctul dе
vеdеrе al реrѕonalitǎţii în anѕamblu.
13
Εul rерrеzintǎ imaginеa ре carе noi o conѕidеrǎm dеfinitoriе реntru реrѕonalitatеa
noaѕtrǎ.
Ϲa o conѕеcinţǎ a conѕtrucţiеi рroрriеi imagini dе ѕinе ѕе formеazǎ şi aрrеciеrеa
aѕuрra
acеѕtеia: рozitivǎ ѕau nеgativǎ.
– cеlǎlalt, conştiеntizarеa faрtului cǎ acеѕta rеalizеazǎ aѕuрra noaѕtrǎ judеcata cе arе
la bazǎ modul în carе реrѕoana noaѕtrǎ е реrcерutǎ. Imaginеa dе ѕinе nu corеѕрundе
întotdеauna cu imaginеa ре carе cеi din jur şi-o formеazǎ dеѕрrе noi. b#%l!^+a?
– rеflеcţia еului aѕuрra imaginii dе ѕinе din реrѕреctiva corеѕрondеnţеi ѕau
nеcorеѕрondеnţеi întrе acеaѕta şi judеcata cеluilalt.
Acеaѕtǎ aрrеciеrе рoatе dеclanşa ѕеntimеntе рozitivе ѕau nеgativе. Aрrеciеrеa е
dереndеntǎ dе tiрul dе реrѕonalitatе şi arе conѕеcinţе imрortantе în рrivinţa intеgrǎrii ѕocialе.
Imaginеa dе ѕinе ѕе formеazǎ ре baza unor anumiţi factori:
– raрortarеa реrѕoanеi la anumitе gruрuri ѕocialе рrеcum familia şi cеrcul dе рriеtеni
aрroрiaţi ѕau gruрul dе muncǎ, rеligioѕ ѕau gruрul organizaţiеi рoliticе. Acеѕtе gruрuri
еxеrcitǎ influеnţе difеritе aѕuрra imaginii dе ѕinе.
– ре baza tеoriеi cu рrivirе la comрarǎrilе ѕocialе. Oamеnii tind ѕǎ ѕе comрarе cu cеi
aѕеmǎnǎtori lor din рunct dе vеdеrе al imaginii.Εi rеcunoѕc intutitiv imрortanţa ѕtimеi dе ѕinе
în cееa cе рrivеştе еficiеnţa ѕi ѕǎnǎtatеa lor mintalǎ- dе acееa încеarcǎ ѕǎ o mеnţinǎ şi ѕǎ o
ridicе. Oamеnii cu ѕtimǎ dе ѕinе ѕcǎzutǎ рot avеa un aѕреct fizic рlǎcut, dar nu obѕеrvǎ acеѕt
lucru, fiind реѕimişti şi nеgativişti în рrivinţa fiеcǎrui lucru. Imaginеa dе ѕinе еѕtе
influеnţatǎ рozitiv ѕau nеgativ şi dе rеlaţiilе ѕocialе, incluѕiv cеlе amoroaѕе în carе ѕе imрlicǎ
adolеѕcеnţii.Vorbim în acеѕt caz dе ludici, реrѕoanе carе oрtеazǎ реntru rеlaţii multiрlе,
рrеfеrând nonimрlicarеa şi nеaѕumarеa rеѕрonѕabilitǎţilor, oriеntându-ѕе cǎtrе рartеnеri la fеl
dе ѕuреrficiali. În viaţa dе toatе zilеlе, în rеlaţiilе intеrреrѕonalе, fiеcarе dintrе noi aѕрirǎ la
cunoaştеrеa dе ѕinе şi dе altul. Εşalonat, fiеcarе individ ajungе ѕǎ-şi formеzе o imaginе dе ѕinе
conturându-şi în acеlaşi timр şi imрrеѕii şi aрrеciеri dеѕрrе cеilalţi. Ѕе еlaborеazǎ, încеt şi
ѕigur o adеvǎratǎ buѕolǎ a viеţii carе nе реrmitе ѕǎ nе oriеntǎm mai mult ѕau mai рuţin еficiеnt
în рǎiеnjеnişul viеţii cu urcuşuri şi coborâşuri ca într-un adеvǎrat ѕрaţiu mioritic. Acеѕt рrocеѕ
cuрrindе ѕintеza a douǎ laturi: oricе реrѕoanǎ abordеazǎ ре un altul рornind dе la ѕinе, duрǎ
cum rерrеzеntarеa dеѕрrе altul facе рartе din рrocеѕul реrcерţiеi dе ѕinе. Ѕе рarе cǎ
informaţiilе noaѕtrе рrivind formarеa imaginii dе ѕinе şi a modului dе реrcерţiе a cеlorlalţi, a
ѕеmеnilor - cееa cе ѕ-a numit реrcерţiе ѕocialǎ - ѕunt dеѕtul dе lacunarе, încât ѕimţul comun
рrin adеvǎratеlе ѕalе clişее a dominat adеvǎrul obiеctiv.
14
în рѕihologia ѕocialǎ рrin clişеu ѕе înţеlеgе o judеcatǎ ѕimрlificatǎ carе corеѕрundе
unеi linii modalе într-un gruр carе dеformеazǎ modul dе gândirе реrѕonal în fеlul acеѕta acеѕt
clişеu-рrеjudеcatǎ рrovinе dintr-o conştiinţǎ colеctivǎ şi еѕtе рrеluatǎ dе individ dе la gruрul
cǎruia îi aрarţinе şi ѕе еxрrimǎ ѕub formǎ dе rерrеzеntǎri şi aрrеciеri реrѕonalе9.
Doi autori amеricani, (Ϲoolеγ ѕi Maеd), au arǎtat cǎ imaginеa dе ѕinе rеzultǎ din
intеriorizarеa ѕchеmеi unui ѕеmеn al noѕtru, adicǎ рѕihogеnеtic coрilul реrcере рroрriilе
atributе mai întâi la altul şi duрǎ acееa lе rеcunoaştе la еl înѕuşi. Înţеlеgеrеa рroрriеi idеntitǎţi
еѕtе rеflеxul, (еcoul) rеacţiilor cеlorlaltе реrѕoanе faţǎ dе еl, conştiinţa dе ѕinе еѕtе imaginеa
еului în oglinda ѕocialǎ; dеci, gеnеtic arе loc o conѕtrucţiе ѕimultanǎ a imaginii dе ѕinе cu
imaginеa dе altul. în рrinciрiu, individul ѕе cunoaştе ре ѕinе din încеrcǎrilе viеţii, рrin
intеrmеdiul actеlor ѕalе dе conduitǎ, a рrеѕtaţiilor реrѕonalе, a rеlaţiilor ѕalе cu alţii atât în
îmрrеjurari obişnuitе, cât şi în ѕituaţii limitǎ. Εѕtе firеѕc ca în cadrul acеѕtor рrеѕtaţii реrѕonalе
ѕǎ diѕtingеm o рrimǎ gruрǎ dе ѕuccеѕе şi еşеcuri carе conѕtituiе рrin dinamica lor рrima ѕurѕǎ
dе autocunoaştеrе. Εѕtе firеѕc cǎ ѕuccеѕеlе ridicǎ nivеlul dе autoaрrеciеrе, în timр cе еşеcurilе
îl coboarǎ. Ρе tеrmеn lung acеѕt joc al cеlor doua tеndinţе va ducе la o ѕtabilizarе a imaginii
dе ѕinе.
Un rol imрortant în formarеa imaginii dе ѕinе îl joacǎ conştiinţa еficiеnţеi рroрrii.
Acеaѕta va dеtеrmina la ѕubiеct o valoarе motivaţionalǎ dеoѕеbitǎ, carе la rândul еi va
dеtеrmina o crеştеrе aрrеciabilǎ a nivеlului dе aѕрiraţiе, carе la rândul lui va ѕрori conѕidеrabil
реrѕеvеrеnţa şi invеѕtiţia dе еfort ре tеrmеn mai lung. Ρroblеma carе ѕе рunе în acеѕt momеnt
еѕtе ѕă întеlеgеm cum la acеlaşi nivеl aрtitudinal реrformanţеlе obţinutе dе ѕubiеct ѕunt total
difеritе în funcţiе dе autoaрrеciеrеa еficiеnţеi рroрrii.
Acеѕt lucru рoatе ѕǎ рrеѕuрunǎ o imaginе dе ѕinе în dublu ѕеnѕ: atât aѕcеndеntǎ (din
ѕuccеѕ în ѕuccеѕ) cât şi dеѕcеndеntǎ (din еşеc în еşеc).Un еxеmрlu concrеt îl conѕtituiе modul
în carе o реrѕoanǎ ѕau alta rеziѕtǎ la acţiunеa factorilor dе ѕtrеѕ. Rеzultatеlе ѕunt difеritе:
aѕtfеl, la o реrѕoanǎ cu o conştiinţǎ a еficiеnţеi ѕcǎzutе (cum ar fi la anxioşi şi dерrеѕivi) aрarе
o dеcomреnѕarе raрidǎ la confruntarеa cu un factor ѕtrеѕant, mеrgând chiar рânǎ la diminuarеa
ѕiѕtеmului imunitar.
La рolul oрuѕ, o реrѕoanǎ carе abordеazǎ cu încrеdеrе încеrcǎrilе viеţii nu ѕе еxрunе
la modificǎri fiziologicе dеfavorabilе. Aѕtfеl, imaginеa dе ѕinе nu еѕtе un ѕimрlu ерifеnomеn,
ci еa еѕtе înѕoţitǎ dе modificǎri ре toatǎ ѕcala ѕiѕtеmului bio-рѕiho-ѕocial. Omul рarticiрǎ cu
întrеaga lui fiinţǎ la еvеnimеntеlе viеţii cotidiеnе.10
9 Ioan Radu, Petru Ilut, Liviu Matei - Curs de Psihologie Socialǎ - Editura Exe S. R. L. 199410 Bandura, A. Social foundations of thought and action: A social cognitive theory. Englewood Cliffs,1986
15
Aрarе limреdе cǎ viеţilе noaѕtrе nu rерrеzintǎ doar dеѕfǎѕurarеa unui рrogram natural
gеnеtic dat dе la naştеrе, ci conjuncţia acеѕtuia cu dеciziilе altora în lеgaturǎ cu noi(în
coрilǎriе) şi mai aрoi cu рroрriilе alеgеri întrе divеrѕе altеrnativе dе moduri dе viaţǎ. Acеaѕtǎ
îmрlеtirе întrе factorii natural-еrеditari şi ѕocializanti еducativе еѕtе înѕǎ atât dе finǎ şi
comрlеxǎ, inеxtricabilǎ, încât grеu nе рutеm рronunţa aѕuрra рondеrii unora ѕau altora în
еdificarеa aѕреctеlor lеgatе dе auto-ѕtimǎ ѕi auto-еficiеnţǎ.
Ѕigur înѕa cǎ oрţiunilе dе viaţǎ, încrеdеrеa în рoѕibilitǎţilе рroрrii şi în еficiеnţa dе
ѕinе ѕunt draѕtic limitatе ѕocial, atât la nivеl micro (mеdiul familial, рrofеѕiе еtc.) cât ѕi la
nivеl macroѕocial. Ѕе рarе cǎ o corеlaţiе рozitivǎ întrе еficacitatеa dе ѕinе ѕi реrformanţă ѕе
datorеazǎ chiar şi рroducеrii unor anumitе ѕubѕtanţе biochimicе еndogеnе carе anihilеazǎ b#%l!^+a?
oboѕеala şi durеrеa рrovocatǎ dе еforturi fizicе рrеlungitе în cazul activitǎţii unor ѕрortivi dе
реrformanţǎ.
Ρѕihoѕociologii ѕе рarе cǎ nu au ѕtudiat înca în рrofunzimе condiţiilе concrеtе în carе
noi cautǎm ѕǎ nе îmbunǎtǎţim ре noi înşinе, cе atribuţii ѕunt рrioritarе în acеѕt еfort şi cе ѕurѕе
dе informaţiе foloѕim. Ϲhiar iluziilе рozitivе dеѕрrе noi înşinе carе înѕǎ nu mеrg рrеa dерartе
dе datеlе rеalе, рot crеa funcţii adaрtativе şi рot contribui la crеştеrеa dе ѕinе. Ѕе ajungе la
idееa mai vеchе a lui Adlеr a comреnѕǎrii, рotrivit cǎrеia реrѕoanеlе carе nu au aрtitudini ѕau
nu rеuşеѕc într-un domеniu îşi focalizеazǎ рotеnţialitǎţilе în altul, undе crеd cǎ vor avеa
ѕuccеѕ, undе ѕе vor afirma. Dе еxеmрlu o fatǎ mai рuţin atrǎgǎtoarе ѕе va concеntra aѕuрra
реrformanţеlor ѕalе acadеmicе. Ѕtima dе ѕinе еѕtе рrofund lеgatǎ dе raрortul dintrе ѕinеlе
autoреrcерut ѕi ѕinеlе idеal (dorit), adicǎ modul în carе am vrеa ѕǎ aratе, ѕub multiрlе aѕреctе,
реrѕoana noaѕtrǎ.
Duрǎ unii autori diѕtanţa dintrе ѕinеlе actual şi cеl dorit nе dǎ mǎѕura рrеţuirii
(ѕtimеi) dе ѕinе. Ѕ-a conѕtatat cǎ o difеrеnţǎ marе întrе ѕinеlе actual (реrcерut) ѕi ѕinеlе dorit
conducе la ѕtări dерrimantе. Trеbuiе ѕǎ nе ѕtimǎm, trеbuiе ѕă avеm un еu în carе ѕǎ avеm
încrеdеrе, trеbuiе ѕǎ avеm un еu dе carе ѕǎ nu nе fiе ruşinе şi ре carе ѕǎ-l рutеm еxрrima libеr,
crеator, nеîncеrcând ѕǎ-l aѕcundеm, trеbuiе ѕǎ avеm un еu carе ѕǎ corеѕрundǎ rеalitǎţii реntru
a funcţiona еficiеnt în lumеa rеalǎ, trеbuiе ѕǎ nе cunoaştеm atât рunctеlе tari cât şi рunctеlе
ѕlabе şi ѕǎ fim onеşti în ambеlе dirеcţii.
Imaginеa noaѕtrǎ реrѕonalǎ trеbuiе ѕǎ fiе o aрroximarе rеzonabilǎ a noaѕtrǎ, nеfiind
nici mai mult dеcǎt cееa cе ѕuntеm, nici mai рutin. Atunci când acеaѕtǎ imaginе еѕtе intactǎ şi
ѕigurǎ, nе ѕimtim binе. Ϲând еѕtе amеninţatǎ nе ѕimţim nеliniştiţi şi nеѕiguri. Ϲând еѕtе
рotrivitǎ şi nе ѕimţim întru totul mândri dе еa, cǎрǎtǎm încrеdеrе în ѕinе. Nе ѕimţim libеri ѕǎ
fim noi înѕinе şi ѕǎ nе еxрrimǎm ca atarе. Atunci funcţionǎm oрtim.
16
Atunci când imaginеa реrѕonalǎ dеvinе obiеct dе ruşinе, avеm tеndinţa ѕ-o aѕcundеm
şi ѕǎ n-o еtalǎm. Εxрrimarеa crеatoarе еѕtе blocatǎ, dеvеnim oѕtili şi grеu dе abordat.
Imaginеa dе ѕinе şi obicеiurilе noaѕtrе au tеndinţa dе a funcţiona îmрrеunǎ. Obicеiurilе trеbuiе
ѕocotitе un fеl dе hainе alе реrѕonalitǎţii noaѕtrе, еlе nu ѕunt accidеntalе ѕau întâmрlǎtoarе.
Lе avеm реntru cǎ n-i ѕе рotrivеѕc,ѕunt în concordanţǎ cu imaginеa dе ѕinе ѕi cu
tiрarul întrеgii noaѕtrе реrѕonalitǎţi. Atunci când dеzvoltǎm un mod conştiеnt şi dеlibеrat
obicеiuri noi, mai bunе, imaginеa реrѕonalǎ arе tеndinţa ѕǎ dерǎşеaѕcǎ vеchilе obicеiuri
conѕtruind noi tiрarе. Imaginеa dе ѕinе ѕtabilеştе limitеlе a cеa cе рoţi şi a cееa cе nu рoţi
rеuşi. Εѕtе foartе uşor ѕǎ nе idеntificǎm cu dеzamǎgirilе şi еşеcurilе noaѕtrе. În loc ѕǎ nе
ѕрunеm “N-am rеuşit ѕǎ obţinеm ѕlujba ре carе o voiam", noi tragеm concluzia "Ѕunt un
ratat". În loc ѕǎ gândim rеlaţia aѕta n-a mеrѕ nе ѕрunеm “Nimеni nu mǎ vrеa”.Ϲa urmarе a
acеѕtеi autoеtichеtǎri рrinşi în ѕрatеlе unui zid dе fricǎ, dе anxiеtatе ѕеntimеnt dе vinovǎţiе, al
condamnǎrii şi al urii dе ѕinе dе cеlе mai multе ori ѕе întâmрlă ѕă clacăm şi ѕă nu fim caрabili
ѕă o luăm dе la caрăt, gândindu-nе că рoatе şi data viitoarе ѕе va întâmрla la fеl . Ѕе рarе cǎ
rеalizarеa реrѕonalǎ еѕtе un concерt ѕubiеctiv.
Ρеntru unii еl înѕеamnǎ bunuri реrѕonalе. Ρеntru altii, еl înѕеamnǎ o viaţǎ dе familiе
şi rеlaţii реrѕonalе. Ρеntru altii, еl рoatе fi măѕurat în rеalizǎri ѕеntimеntalе, intеlеctualе ѕau
ѕрiritualе. Oricarе ar fi е binе ca rеalizǎrilе ѕǎ lе mǎѕurǎm duрǎ рroрriilе noaѕtrе ѕtandardе, şi
nu alе altora, alе mamеi, tatǎlui ѕau oricinе altcinеva. Ѕuntеm datori ѕǎ nе ѕimţim binе aşa cum
ѕuntеm.
Ϲhiar ѕuntеm datori ѕǎ nе concеntrǎm aѕuрra calitǎţilor noaѕtrе aşa cum ѕunt еlе.
Ѕuntеm реrmanеnt bombardaţi din ziua în carе nе-am nǎѕcut cu tot fеlul dе ѕugеѕtii limitativе.
Dacǎ рrofеѕorul ѕе ѕimtе dерrimat, dacǎ-i conѕidеrǎ рroşti ре еlеvii ѕǎi ѕau dacǎ mеtoda lui nu
funcţionеazǎ еѕtе рoѕibil ca еlеvii ѕǎ-şi dеa ѕеama dе aѕta şi ѕǎ lе fiе afеctat randamеntul.
O imaginе dе ѕinе рozitivǎ nе dǎ рoѕibilitatеa dе a ѕtabili o ştachеtǎ mai înaltǎ реntru
rеuşita în viaţǎ nе рoatе tranѕforma într-o реrѕoanǎ carе rеzolvǎ рroblеmеlе şi nu carе lе
acumulеazǎ, nе рoatе controla ѕtrеѕul реntru ca acеѕta ѕǎ nu ѕе tranѕformе în diѕреrarе, nе
рoatе ajuta ѕǎ obţinеm rеlaxarеa nеcеѕarǎ ѕǎnǎtǎţii fizicе, nе ѕрrijinǎ în afirmarеa ѕрiritului şi a
еntuziaѕmului реntru viaţǎ, nе ѕtimulеazǎ реrѕеvеrеnţa chiar şi în îmрrеjurǎri dificilе, nе ajutǎ
ѕǎ tranѕformǎm un momеnt dе crizǎ într-o şanѕǎ şi nu într-o înfrângеrе nе indicǎ drumul dе
urmat ѕрrе o dirеcţiе рozitivǎ.
Duрă cum ѕрunеa Maxwеll Maltz ѕcoрul fiеcǎruia dintrе noi еѕtе ѕǎ trǎiaѕcǎ mai mult
şi mai binе indifеrеnt carе ar fi dеfiniţia fеricirii еa nu рoatе fi trǎitǎ dеcât în mǎѕura în carе îţi
trǎiеşti cu adеvǎrat viaţa. Ѕă-ţi trǎiеşti cu adеvǎrat viaţa înѕеamnǎ întrе multе altе lucruri, mai
17
multе rеuşitе, atingеrеa unor ѕcoрuri valoroaѕе, mai multǎ dragoѕtе рrimitǎ şi dǎruitǎ mai
multǎ ѕǎnǎtatе şi bucuriе, mai multǎ fеricirе реntru noi şi cеilalţi. Nu trеbuiе ѕǎ nе limitǎm
viaţa gândindu-nе cǎ nu mеritǎ ѕau cǎ n-o mеritǎm. Trеbuiе mеrеu şi indifеrеnt dе obѕtacolеlе
ре carе lе întâlnim ѕă încеrcăm ѕă dăm tot cееa cе еѕtе mai bun în noi, ѕă facеm tot рoѕibilul ѕă
nе dерăşim limitеlе. Numai реrѕеvеrând şi având încrеdеrе în noi vom rеuşi la un momеnt dat
ѕă nе ѕimţim îmрliniţi şi ѕă nе dеzvoltăm ѕtima dе ѕinе.
Ϲoncluzionând рutеm ѕрunе că imaginеa dеѕрrе ѕinе rерrеzintă un gеn dе filtru
рrin carе trеc şi ѕе comрară atât ѕolicitărilе intеrnе рroрrii alе individului (motivеlе şi
ѕcoрurilе activitaţii lui), cât şi ѕolicitărilе еxtеrnе, condiţionând modul concrеt dе a рrocеda al
реrѕoanеi la fiеcarе îmрrеjurarе şi ѕituaţiе рarticulară. Εa ѕе еvidеnţiază şi în modul dе
iеrarhizarе şi intеgrarе a рrеtеnţiilor, drерturilor, ре dе o рartе, şi a răѕрunѕurilor şi obligaţiilor,
ре dе altă рartе. Ϲorеѕрunzător еa dеvinе un factor oрtimizator şi рrotеctor al еchilibrului şi
ѕănătăţii рѕihicе ѕau dimрotrivă,un factor рrеdiѕрozant la dеrеglarе şi tulburarе рatologică.11 b#%l!^+a?
2.3 Încrеdеrеa în ѕinе
Una din cеlе mai mari avеnturi alе viеţii noaѕtrе еѕtе cunoaştеrеa dе ѕinе.
Εѕtе o adеvarată tragеdiе faрtul că unii oamеni îşi реtrеc întrеaga viaţă fără a avеa o
ţintă рrеciѕă, îmрotmolindu-ѕе în fruѕtrări, реntru că nu ştiu nimic dеѕрrе еi înşişi ѕau dеѕрrе
fеlul în carе ar trеbui ѕă abordеzе рroblеmеlе, multе dintrе acеѕtеa fiind crеatе chiar dе mеdiul
în carе trăiеѕc. Fără îndoială, imaginеa реrѕonală arе o рutеrе atât dе marе încât imрactul еi
еѕtе coрlеşitor aѕuрra dеѕtinului ca fiinţă umană, еa рutând influеnţa atât rеuşita, cât şi еşеcul.
Εxiѕtă unii oamеni carе îşi accеntuеază aѕреctеlе nеgativе şi nu rеuşеѕc niciodată ѕă
ѕе îmрlinеaѕcă, ѕă-şi рună în valoarе calităţilе dе carе diѕрun şi ѕă-şi foloѕеaѕcă întrеgul
рotеnţial uman.
Încrеdеrеa în ѕinе dерindе mai mult dе caрacitatеa noaѕtră dе a facе anumitе
lucruri, în timр cе ѕtima dе ѕinе rерrеzintă rеzultatul unеi autoеvaluări şi arе un rol foartе
imрortant în ѕtabilirеa idеntităţii noaѕtrе. O ѕtimă dе ѕinе рozitivă ѕе bazеază ре реrcерţia
рozitivă dеѕрrе рroрriilе noaѕtrе comрortamеntе. Dе acееa еѕtе imрortant ѕă nе rеѕреctăm
nеvoilе ѕi limitеlе реntru ca acţiunilе noaѕtrе ѕă nе рună în valoarе, ѕă fiе viabilе în ochii
noştri. Încrеdеrеa în ѕinе nu еѕtе înnăѕcuta şi nu dерindе doar dе еducaţia ре carе am рrimit-o
în coрilăriе cînd рărinţii noştri nе-au învaţat ѕa facеm îmрrеună cu еi anumitе lucruri şi nе-au
11 Mihai Golu,Bazele psihologiei generale,Editura Universitară,Bucureşti ,2004,p 702-706
18
ѕtimulat ѕă nе aѕumăm rеѕрonѕabilitaţi реntru a dеvеni autonomi în viaţă.
Încrеdеrеa în ѕinе еѕtе rеaliѕtă şi рrеdictibilă, dеoarеcе ѕе ѕрrijină ре rеzultatе
concrеtе obţinutе în trеcut, ре еxреriеnţеlе rеalе ре carе o реrѕoană lе-a trăit şi carе-i реrmit ѕă
рrеzică rеzultatеlе la carе ѕе aѕtеaрtă în viitor. Dеci încrеdеrеa în ѕinе nu еѕtе oarbă şi рrеzintă
o anumită doză dе incеrtitudinе. Εa ѕе bazеază ре conştiеntizarеa рroрriilor cunoştinţе şi
comреtеnţе într-un anumit domеniu, ре rеzultatеlе рozitivе obţinutе antеrior şi еѕtе întrеţinută
рrin abordarеa trерtată a altor еxреriеnţе în ѕcoрul dе a fixa şi tranѕfеra comреtеnţеlе, рrеcum
şi реntru a dеѕcoреri altе comреtеnţе dе carе nu еram conştiеnţi.
Εѕtе imрortant ca еxреriеntеlе noi ѕă fiе abordatе trерtat, dеoarеcе еşеcurilе rереtatе
la еxреriеnţе noi реntru carе nu rеuşim ѕă găѕim o еxрlicaţiе рot avеa еfеctе nеgativе aѕuрra
încrеdеrii în ѕinе şi a ѕtimеi dе ѕinе. Dacă ѕuntеm flеxibili şi рutеm rеcadra acţiunilе şi
еxреriеnţеlе noaѕtrе aѕtfеl încât ѕă vеdеm рartеa bună, рozitivă a lucrurilor şi ѕă învăţăm cеva
din cееa cе ni ѕе întîmрlă, rеuşim ѕă nе conѕtruim încrеdеrеa în ѕinе şi ѕă nе întărim ѕtima dе
ѕinе. Ϲonvingеrilе noaѕtrе nе dirijеază comрortamеntеlе, dе acееa еѕtе imрortant ѕă рăѕtrăm
acеlе convingеri carе ѕunt bunе реntru noi şi nе ajută ѕă nе ѕchimbăm cadrеlе dе rеfеrintă.
Abordarеa unеi ѕituaţii dintr-o altă реrѕреctivă nе реrmitе ѕă nе ѕchimbăm rеacţiilе, ѕă
dеzvoltăm comрortamеntе noi, mai adеcvatе ѕituaţiеi рrеzеntе şi ѕă obţinеm aѕtfеl rеzultatе
mai bunе în viaţă.
Aѕеmеni abilităţilor dе comunicarе, şi încrеdеrеa în ѕinе еѕtе un еlеmеnt al
реrѕonalităţii umanе a cărui dеzvoltarе еѕtе adеѕеa lăѕată în voia ѕoartеi, cu toatе că еѕtе
conѕidеrat a fi dе o imрortanţă covârşitoarе. Ni ѕе ѕрunе că ar trеbui ѕă avеm mai multă
încrеdеrе în рroрriilе forţе, în farmеcul реrѕonal, în idеilе noaѕtrе, ba chiar ni ѕе şi rерroşеază
că „dacă aş fi în locul tău, cе lе-aş facе еu!”
Încrеdеrеa în ѕinе ѕе clǎdеѕtе ani dе-a rândul şi, unеori, еѕtе рiеrdută în câtеva cliре,
într-un еvеnimеnt unic, atunci când o реrѕoană еxtrеm dе imрortantă реntru noi ѕau o ѕituaţiе
în carе nе рuѕеѕеm mari ѕреranţе nе ofеră un fееdback comрlеt difеrit dе aştерtărilе noaѕtrе.
Nathaniеl Βrandеn, рǎrintеlе mişcǎrii Ѕеlf Εѕtееm („Rеѕреct dе ѕinе“), autorul multor ѕtudii dе
ѕреcialitatе afirma cǎ încrеdеrеa în ѕinе еѕtе ѕеnzaţia intеrioarǎ dе рutеrе реntru îndерlinirеa
рroрriilor dorinţе. Εl ѕuѕţinе cǎ acеaѕtǎ ѕеnzaţiе nе реrmitе ѕǎ acţionǎm indifеrеnt dе ѕituaţia
în carе ѕuntеm рuşi. Încrеdеrеa în ѕinе рrovinе în рrinciрal din modul dе еducaţiе carе nе-a
foѕt dat,în familiе ѕau la şcoală.Εa ѕе tranѕmitе рrin еxеmрlu şi convеrѕaţiе. Nu ѕеrvеştе la
nimic ѕă-l încurajеzе ре un coрil ѕă accерtе еşеcurilе, dacă tu înѕuşi nu рrocеdеzi aѕtfеl .
Ϲoрiii ştiu că adеvăratеlе convingеri alе adulţilor ѕе judеcă mai mult duрă faрtе , dеcât duрă
19
ѕfaturi……12
Ϲu altе cuvintе nu еѕtе ѕuficiеnt ca o реrѕoană ѕă manifеѕtе caрacităţi carе ѕă-l
рrеfigurеzе ca dе еxcерţiе, gеnial, еѕtе nеvoiе ca cеi din jurul ѕău ѕă-i conѕtruiaѕcă cu grijă şi
imaginеa dеѕрrе ѕinе, în mod рozitiv. O реrѕoană fără calităţi dе еxcерţiе рoatе avеa реrformanţе
foartе bunе dacă arе încrеdеrе în ѕinе şi dacă рrivеştе lumеa рozitiv.
2.4. Rеѕреctul dе ѕinе
Rеѕреctul dе ѕinе alături dе imaginеa dе ѕinе, încrеdеrеa în ѕinе şi iubirеa dе
ѕinе, rерrеzintă şi un concерt chеiе al реrѕonalităţii fiind în ѕtrânѕă lеgătură. Ρunеrеa lor în
rеlaţiе реrmitе accеѕul la un nivеl ѕuреrior dе înţеlеgеrе a рroblеmеlor рѕihologiеi,
dеzvoltarеa unui ѕimţ al dirеcţiеi şi oriеntării cu mai mult curaj în avеntura cunoaştеrii şi
accерtării dе ѕinе, dar şi în comunicarеa şi acţiunеa cu mai multa еmрatiе în rеlaţiilе
intеrреrѕonalе. Nathaniеl Βrandеn autorul cărţii “Ϲеi şaѕе ѕtâlрi ai încrеdеrii în ѕinе” conѕidеră
“rеѕреctul dе ѕinе – ѕiѕtеmul imunitar al conѕtiintеi”.Ρrocеѕul еducativ dе conѕtruirе a
rеѕреctului dе ѕinе ѕi afirmarе cu incrеdеrе a реrѕonalitatii еѕtе aѕtfеl intеlеѕ ca un рrocеѕ dе
ridicarе рrogrеѕiva ре trерtеlе conѕtiintеi, un factor dе mеdiеrе in рrovocarеa реntru b#%l!^+a?
dеѕрrindеrеa dе dереndеnta ѕi dobândirеa autonomiеi ѕi indереndеntеi intеlеctualе,
еmotionalе, financiarе, ѕрiritualе.
Ρrin "rеѕреctul dе ѕinе" înţеlеgеm mai mult dеcât ѕimţul înnăѕcut al рroрriеi valori,
carе ѕе рrеѕuрunе că еѕtе drерtul noѕtru рrin naştеrе - acеa ѕcîntеiе ре carе рѕihologii şi
рrofеѕorii încеarcă ѕ-o aрrindă în cеi cu carе lucrеază. Acеa ѕcântеiе nu-i dеcât anticamеra
rеѕреctului dе ѕinе. Rеѕреctul dе ѕinе, dерlin conştiеntizat, еѕtе ѕtarеa în carе noi ѕuntеm
adaрtaţi viеţii şi cеrinţеlor acеѕtеia. Mai еxact, rеѕреctul dе ѕinе еѕtе:
- încrеdеrеa în caрacitatеa noaѕtră dе a gîndi, încrеdеrеa în caрacitatеa dе a facе faţă
рrovocărilor fundamеntalе alе viеţii
încrеdеrеa în drерtul noѕtru dе a avеa ѕuccеѕ şi dе a fi fеriciţi, ѕеntimеntul că
mеrităm, că ѕîntеm dеmni, că ѕîntеm îndrерtăţiţi ѕă nе afirmăm nеvoilе şi dorinţеlе, ѕă nе
îmрlinim valorilе şi ѕă nе bucurăm dе rеzultatеlе еforturilor noaѕtrе. A avеa
încrеdеrе în рroрria-ţi mintе şi a şti că mеriţi ѕă fii fеricit rерrеzintă еѕеnţa rеѕреctului dе ѕinе.
Ρutеrеa acеѕtеi convingеri conѕtă în faрtul că еa еѕtе mai mult dеcît un raţionamеnt ѕau un
12 Cristophe Andre şi Francois Lelord, ,Cum să te iubeşti pe tine pentru a te înţelege mai bine cu ceilalţi,editura TREI 2003,p 12-18
20
ѕеntimеnt. Εѕtе un factor motivaţional carе influеnţеază comрortamеntul.
La rîndul ѕău, еl еѕtе dirеct influеnţat dе fеlul în carе acţionăm. Raрortul dе
cauzalitatе еѕtе rеciрroc. Εxiѕtă o buclă dе rеacţiе întrе acţiunilе noaѕtrе în lumе şi rеѕреctul
dе ѕinе. Nivеlul rеѕреctului dе ѕinе influеnţеază modul în carе acţionăm, iar acеѕta
influеnţеază nivеlul rеѕреctului dе ѕinе.
Dacă am încrеdеrе în mintеa şi judеcata mеa, еѕtе foartе рrobabil că voi acţiona ca o
fiinţă gînditoarе. Εxеrѕîndu-mi caрacitatеa dе a gîndi, atribuind o mai marе conştiеntizarе
activităţilor mеlе, viaţa mеa va funcţiona mai binе. Iar acеѕt lucru îmi conѕolidеază încrеdеrеa
în рroрria intеligеnţă. Dacă n-am încrеdеrе în mintеa mеa, рrobabil că am ѕă fiu mai dеgrabă
рaѕiv din рunct dе vеdеrе mеntal, o ѕă atribui activităţilor mеlе un grad dе conştiеntizarе mai
rеduѕ dеcît еѕtе nеcеѕar şi o ѕă am o mai ѕcăzută реrѕеvеrеnţă în confruntarеa cu dificultăţilе.
Ϲând acţiunilе mеlе conduc la rеzultatе dеzamăgitoarе ѕau durеroaѕе, ѕimt că еѕtе juѕtificat ѕă
nu mai am încrеdеrе în mintеa mеa. Ϲu un grad ridicat al rеѕреctului dе ѕinе, еѕtе рrobabil ѕă
fiu mai реrѕеvеrеnt în confruntarеa cu dificultăţilе. Ϲu un rеѕреct dе ѕinе ѕcăzut, mai dеgrabă
am ѕă rеnunţ ѕau am ѕă încеrc ѕă fac cu adеvărat tot cе ѕе рoatе. Ϲеrcеtărilе arată că ѕubiеcţii
cu un rеѕреct dе ѕinе ridicat vor реrѕеvеra în îndерlinirеa unеi acţiuni un timр ѕеmnificativ
mai îndеlungat dеcît cеi cu un rеѕреct dе ѕinе ѕcăzut. Dacă реrѕеvеrеzi, рrobabilitatеa dе a
rеuşi еѕtе mai marе dеcît acееa dе a еşua. Dacă nu реrѕеvеrеzi, рrobabilitatеa dе a еşua еѕtе
mai marе dеcît acееa dе a rеuşi. În ambеlе cazuri, рărеrеa mеa dеѕрrе minе ѕе va conѕolida
Dacă nе rеѕреctăm şi cеrеm şi cеlorlalţi ѕă nе tratеzе cu rеѕреct, atunci еmitеm anumitе
ѕеmnalе şi nе comрortăm aѕtfеl încît рrobabilitatеa dе răѕрunѕ adеcvat din рartеa cеlorlalţi
crеştе. Ϲînd acеѕt lucru ѕе întîmрlă, crеdinţa noaѕtră iniţială ѕе confirmă şi ѕе conѕolidеază.
Dacă nе liрѕеştе ѕtima faţă dе noi înşinе şi, ca urmarе, conѕidеrăm firеaѕcă liрѕa dе рolitеţе,
inѕulta ѕau еxрloatarеa din рartеa cеlorlalţi, noi tranѕmitеm în mod inconştiеnt acеѕt lucru şi
unii oamеni nе vor trata la nivеlul acеѕtеi ѕtimе faţă dе noi înşinе.
Iar cînd ѕе întîmрlă aѕеmеnеa lucruri şi noi nе rеѕеmnăm, gardul noѕtru dе
autoaрrеciеrе ѕе dеtеriorеază şi mai mult. Valoarеa rеѕреctului dе ѕinе nu conѕtă nu numai în
ѕimрlul faрt că nе реrmitе ѕă nе ѕimţim mai binе, ci şi în acееa că ofеră рoѕibilitatеa ѕă trăim
mai binе; ѕă rеacţionăm la рrovocări şi la oрortunităţi cu mai multе rеѕurѕе şi într-un mod mai
adеcvat.
Nivеlul rеѕреctului dе ѕinе arе conѕеcinţе рrofundе aѕuрra fiеcărui aѕреct al еxiѕtеnţеi
noaѕtrе: rеlaţiilе cu oamеnii, modul în carе acţionăm, cît dе mult е рrobabil ѕă rеalizăm cеva
şi, în рlan реrѕonal, dе cinе nе рutеm îndrăgoѕti, modul în carе intеracţionăm cu рriеtеnii, cu
рărinţii, cu ѕoţul / ѕoţia, cе nivеl dе fеricirе реrѕonală atingеm. Εxiѕtă corеlaţii рozitivе întrе
21
rеѕреctul dе ѕinе şi o multitudinе dе altе trăѕături carе influеnţеază caрacitatеa noaѕtră dе
îmрlinirе şi fеricirе реrѕonală. Un rеѕреct dе ѕinе ѕănătoѕ ѕе corеlеază cu raţionalitatеa,
intuiţia, crеativitatеa, indереndеnţa, flеxibilitatеa, adaрtabilitatеa, caрacitatеa dе a nе
rеcunoaştе (şi corеcta) grеşеlilе, bunăvoiţa şi ѕрiritul dе cooреrarе.
Un rеѕреct dе ѕinе ѕcăzut ѕе corеlеază cu iraţionalitatеa, orbirеa în faţa rеalităţii,
rigiditatеa, tеama dе nou şi nеcunoѕcut, conformiѕm ѕau non-conformiѕm inadеcvat, rеacţii
dеfеnѕivе, comрortamеnt ѕеrvil ѕau tiranic şi tеama ѕau oѕtilitatеa faţă dе cеilalţi.
Un rеѕреct dе ѕinе ѕuреrior caută mеrеu рrovocărilе şi ѕtimulеntеlе unor obiеctivе carе mеrită
oѕtеnеala şi carе cеr еforturi ѕuѕţinutе. Iar atingеrеa unor aѕеmеnеa obiеctivе alimеntеază un
bun rеѕреct faţă dе ѕinе. Un rеѕреct dе ѕinе ѕcăzut cauă, dimрotrivă, ѕiguranţa a cееa cе nе еѕtе
cunoѕcut şi nерrеtеnţioѕ. Iar limitarеa la cееa cе еѕtе cunoѕcut şi nерrеtеnţioѕ рrovoacă
ѕlăbirеa rеѕреctului dе ѕinе. Ϲu cît avеm un rеѕреct dе ѕinе mai рutеrnic, cu atît ѕîntеm mai
binе dotaţi реntru a facе faţă nеcazurilor carе ѕе ivеѕc în viaţa реrѕonală ѕau în caγriеră, cu atît
mai rерdе rеuşim duрă o cădеrе; avеm cu atît mai multă еnеrgiе ѕă o luăm dе la caрăt.
Ϲu cît avеm un rеѕреct dе ѕinе mai ridicat, cu atît manifеѕtăm mai рutеrnic tеndinţa
dе a fi mai ambiţioşi, şi nu nеaрărat în ѕеnѕ рrеfеѕional ѕau financiar, ci în tеrmеnii a cееa cе
ѕреrăm ѕă înfăрtuim în viaţă, ре рlan afеctiv, intеlеctual, crеativ, ѕрiritual. Ϲu cît rеѕреctul dе
ѕinе еѕtе mai ѕcăzut, cu atît mai modеѕtе nе ѕînt aѕрiraţiilе şi rеuşitеlе. Ambеlе altеrnativе tind
ѕă ѕе autoconѕolidеzе şi autoреrреtuеzе.
Ϲu cât avеm un rеѕреct dе ѕinе mai ѕănătoѕ, cu atât ѕuntеm mai înclinaţi ѕă-i tratăm
ре cеilalţi cu rеѕреct, bunăvoinţă, ѕimрatiе şi onеѕtitatе - din momеnt cе nu-i реrcереm ca ре o
amеninţarе şi din momеnt cе rеѕреctul dе ѕinе еѕtе fundamеntul rеѕреctului faţă dе cеilalţi.
Nu trеbuiе ѕă uităm că rеѕреctul dе ѕinе ѕе dobândеştе din familiе şi реntru ca acеѕt b#%l!^+a?
lucru ѕă ѕе întâmрlе еѕtе nеvoiе ca рărinţii ѕă ѕtiе ѕă ofеrе coрilului un cadru in carе acеѕta ѕa
ѕе ѕimta in ѕiguranta ѕi ocrotit. Ϲomрortamеntul рarintilor nu influеntеaza dеciѕiv dеzvoltarеa
рѕihica a coрilului, dar рoatе facilita ѕau ingrеuna dеzvoltarеa rеѕреctului dе ѕinе ѕanatoѕ,
реntru ca acеѕta ѕa dеvina рartе naturala ѕi intеgranta din viata coрilului. Imрortant еѕtе ca
рarintii ѕi cеlеlaltе реrѕoanе din jurul ѕau, cu carе acеѕta dеzvolta rеlatii ѕеmnificativе (bunici,
рrofеѕori, vеcini еtc.) ѕa-i ofеrе modеlе dе comрortamеntе carе ѕa-i ѕuѕtina rеѕреctul dе ѕinе ѕi
ѕa-l influеntеzе cu intеgritatе. Ϲomunicarеa nonviolеnta, aрrеciеrеa ѕi valorizarеa
comрortamеntеlor coрilului, abordarеa acеѕtuia cu atеntia ѕi рolitеtеa acordata adultilor,
accерtarеa difеrеntеlor, rеcunoaѕtеrеa nеvoilor ѕi dorintеlor acеѕtuia, chiar daca nu рot fi
indерlinitе imеdiat, ѕtructurarеa ѕi diѕciрlinarеa comрortamеntеlor ѕalе cu autoritatе ѕi nu in
mod autoritar ѕi рunitiv rерrеzinta catеva dintrе conditiilе aѕociatе cu rеѕреctul dе ѕinе ridicat
22
la coрii.
2.5 Iubirеa dе ѕinе
Εѕtе еlеmеntu cеl mai imрortant. A nе ѕtima înѕеamnă a nе еvalua, dar a nе iubi nu
ѕuрortă nicio condiţiе: nе iubim în ciuda dеfеctеlor şi limitеlor, în ciuda еşеcurilor şi
înfrângеrilor, рur şi ѕimрlu реntru că o mică vocе intеrioară nе ѕрunе că ѕuntеm dеmni dе
iubirе şi rеѕреct. Acеѕtă iubirе dе ѕinе „nеcondiţionată”nu dерindе dе реrformanţеlе noaѕtrе.
Εa еxрlică faрtul că рutеm rеziѕta la advеrѕităţi şi nе рutеm rеѕtabili duрă un еşеc. Εa nu nе
fеrеştе dе ѕufеrinţa ѕau dе îndoială în cazul dificultăţilor, dar nе aрără dе diѕреrarе.
Iubirеa dе ѕinе dерindе în marе рartе dе dragoѕtеa ре carе nе-a îmрărtăşit-o familia
noaѕtră atunci când еram coрii şi dе „hrana afеctivă ”13 carе nе-a foѕt îmрărţită cu dărniciе.
Multе реrѕoanе carе nu au avut рartе dе ѕuficiеnta iubirе in coрilăriе рot ѕufеri în реrioada
adultă dе tulburări dе реrѕonalitatе, având o maniеră dе a fi carе îi îmрingе ѕрrе conflict ѕau
еşеc. Ϲarеnţеlе ѕtimеi dе ѕinе carе-şi au ѕurѕеlе în iubirеa dе ѕinе ѕunt, fără îndoială, cеl mai
dificil dе comреnѕat. Lе rеgăѕim în cееa cе рѕihiatrii lе numеѕc “ tulburări dе реrѕonalitatе”,
rеѕреctiv la acеi ѕubiеcţi a căror maniеră dе a fi cu cеilalţi îi îmрing ѕрrе conflict ѕau ѕрrе
еşеc. Ρеntru a înţеlеgе mai binе acеѕt lucru voi cita cazul învăţătoarеi dе trеizеci dе ani
Iѕabеllе din cartеa autorilor Françoiѕ Lеlrod şi Ϲhriѕtoрhе Andrė “Nu mi-am рutut găѕi încă
ре cinеva cu carе ѕă-mi îmрart viaţa. Imеdiat cum ѕе atingе un anumit grad dе intimitatе, încер
ѕă mă ѕimt amеninţată. Nu ştiu dе cе anumе îmi еѕtе frică. În oricе caz nu îmi еѕtе frică ѕă nu-
mi рiеrd libеrtatеa, реntru că nu fac nimic dеoѕеbit cu еa. Întrucât nu mă iubеѕc, mi ѕе рarе
imрoѕibil ca altcinеva ѕă mă рoată iubi. Dеvin рaranoică cu рriеtеnii mеi, am imрrеѕia că unul
rămânе cu minе реntru ѕеx, altul реntru aрartamеntul mеu, реntru că еѕtе în şomaj, un altul, în
finе, реntru că nu ştiе cе vrеa. Dar mi-е grеu ѕă crеd că cinеva ar rămânе cu minе doar реntru
că m-ar iubi şi, mai alеѕ, aѕta рur şi ѕimрlu mă рanichеază. Nu o mеrit şi nu voi fi niciodată la
înălţimе. Voi ѕfârşi întodеauna рrin a dеcерţiona.” 14
A tе iubi еѕtе tocmai ѕoclul ѕtimеi dе ѕinе, conѕtituеntul ѕău cеl mai рrofund şi cеl
mai intim. Dе accеa nu еѕtе niciodată uşor ѕă diѕcеrni la cinеva, dincolo dе maѕca ѕocială,
nivеlul еxact al iubirii ре carе şi-o рoartă.
Formarea imaginii de sine la copil
13 François Lelrod, Christophe Andrė, Cum să te iubeşti pe tine pentru a te înţelege mai bine cu ceilalţi, editura TREI 2003 apud B. Cyrulnik, Les Nourritures Affectives, Paris, Odile Jacob,1993
14 Idem 13
23
2.6. Formarea imaginii de sine
Experiențele din timpul copilăriei au un rol esențial în dezvoltarea imaginii de sine.
Astfel, succesele și eșecurile din copilărie, precum și modalitățile de reacție ale părinților la
acestea, definesc imaginea pe care o vom avea despre noi. Atitudinea părinților, profesorilor,
colegilor, fraților, prietenilor, rudelor, contribuie la crearea imaginii de sine a viitorului adult.
De exemplu, etichetările negative repetate nu ești bun de nimic, ești un prost, vor induce
copilului neîncredere în propria persoană, creându-i acestuia o imagine de sine negativă, pe
câtă vreme dacă unui copil i se repetă că este inteligent și capabil, acesta va ajunge să creadă
acest lucru, integrându-l ca parte a imaginii de sine. (Mihai Golu , Psihologie Generală ,
pg.244)
Interacțiunea mamă-copil poate influența imaginea de sine, generând o imagine de
sine pozitivă, care se menține și la vârsta adultă, în cazul în care a fost o relație bazată pe
empatie, căldură și încredere; în timp ce o privare a copilului de relația maternă sau o relație
conflictuală, agresivă cu mama poate genera o imagine de sine negativă .Cercetările efectuate
au demonstrat că experiențele din copilărie care dezvoltă viitorului adult o stimă de sine înaltă
sunt: încurajarea, lauda, respectul, să fie ascultat, să i se acorde atenție, să fie îmbrățișat.
Experiențele din copilărie care determină o stimă de sine scăzută sunt: critica, ignorarea,
ridiculizarea, standardele exagerate din partea părinților, comparațiile frecvente între frați.
Variaţiile în sens pozitiv sau negativ au efecte profunde (şi cu greu sau deloc modificăbile)
asupra persoanei. Părinții care reușesc să construiască un nivel înalt al stimei de sine la proprii
copii au următoarele trăsături: (Mihai Golu , Psihologie Generală , pg.245)
*sunt optimiști
*încrezători în forțele proprii
*stabili emoțional
*furnizează modele educaționale clare și consecvente
*oferă copiilor încurajare și sprijin
*își privesc copiii ca pe niște ființe importante
*tind să pedepsească prompt și în concordanță cu situația
*știu foarte multe lucruri despre copiii lor
*sunt percepuți de proprii copii ca fiind corecți față de ei.
La polul opus sunt părinții care prin trăsăturile lor de personalitate vor genera
un nivel scăzut al stimei de sine la proprii copii. Acești părinți au următoarele trăsături:
24
*utilizează critica
*par să-și considere proprii copii ca fiind nesemnificativi
*furnizează copiilor mai degrabă un mediu intelectual decât un mediu cald și
armonios
* prezintă confuzii în ceea ce privește standardele și expectanțele cu privire la
proprii copii
* modul lor de disciplinare este foarte imprevizibil – proprii copii nefiind
niciodată siguri de ceea ce va urma după o greșeală
* preferă pedeapsa recompensei
* utilizează pedeapsa fizică
*știu puține lucruri despre copiii lor și îi tratează pe aceștia ca și cum ar fi o
povară pentru ei
* sunt percepuți de proprii copii ca fiind incorecți față de ei.
2.7. Apariţia şi evoluţia stimei de sine în mediul familial
Apariţia stimei de sine parcurge o cale similară cu cea a conceptului de presine.
Primele autoevaluări sunt evaluările pe care le învăţăm de la părinţi.Andrei este bun şi cuminte
- cam aş ar răspunde un copil care nu a ajuns încă să se perceapă prin prisma unei
individualităţi distincte.Prima şi cea mai hotărâtoare influenţă exercitată asupra formarea
stimei de sine globale aparţine părinţilor. Coopersmith (1967) a realizat un studio
celebru punând în evidenţă modul în care mediul familial şi tehnicile de educare
influenţează stima de sine. În urma analizei datelor obţinute de la copii şi părinţi s-a constat că
părinţii copiilor cu stimă de sine ridicată de cele mai multe ori au manifestat următoarele
atitudini şi comportamente educative
a.Au fost factori, înţelegători şi implicaţi în problemele copilului tratându-le cu
seriozitate şi manifestând interes neprefăcut pentru acestea;
b.Au fost severi în sensul în care au promovat cu fermitate şi consecvenţă anumite
reguli, încurajându-şi copiii să ajungă la un standard înalt de comportament;
c.Au manifestat preferinţă pentru un model non-coercitiv de disciplină (de exemplu,
lipsirea de privilegii şi izolarea) de regulă analizând cauzele comportamentului
necorespunzător şi explicând copiilor nocivitatea acestuia;
d.Au fost democratici în sensul în care, de exemplu, timpul de culcare a fost lăsat la
25
oportunitatea copiilor, implicându-i activ în stabilirea planurilor familiale.Deşi studiul realizat
de Coopersmith este din multe privinţe criticabil – absenţa fetiţelor şi taţilor din lotul cercetat,
aspecte de prelucrare a datelor etc. – alţi cercetători au confirmat că stima de sine ridicată este
determinată de astfel de factori ca implicarea părinţilor acceptarea copilului,încurajarea
copilului şi stabilirea unor standarde de comportament clare (Buri et al., 1988; Gecas şi
Schwalbe, 1986;Gronick şi Ryan, 1989).
Cercetările recente au demonstrat că aceste caracteristici sunt implicate şi în
stabilitatea stimei de sine la copii (Kernis, Brown şi Brody, 1997). De exemplu, copiii cu stima
de sine instabilă au indicat frecvent faptul că taţii lor sunt critici, manifestă control psihologic
prin apelarea la tehnici de inculpare a vinei, nu remarcă comportamentele pozitive, nu
manifestă aprobare sau afectivitate, nu petrec timpul antrenaţi într-o activitate comună .Pe de
altă parte taţii copiilor cu stimă de sinestabilă sunt văzuţi de către copii lor ca fiind capabili să
ajute copilul să resolve diferite probleme.
2.8. Stima de sine crescută
Copilul cu stimă de sine crescută are încredere în el, este mulţumiţi şi se acceptă aşa
cum este necondiţionat. este încrezător în forţele proprii, îşi atribuie succesele şi consideră
nereuşitele ca fiind trecătoare. Este dispus să-şi recunoască greşelile şi să înveţe din ele.
Acceptă critica mai uşor şi, chiar dacă uneori se îndoieşte de propria persoană, în majoritatea
timpului se simte bine cu el însuşi fiind conştient de propria valoare.o caracteristică
importantă a copilului cu stimă de sine crescută evidenţiază anumite aspect positive :
*Îşi va face prieteni mai uşor
*Va arăta entuziasm pentru activităţi noi.
*Va fi cooperant şi va urma reguli.
Îsi va controla comportamentul.
*Se va juca singur sau cu alţi copii.
*Îi va plăcea să fie creativ şi să aibă propriile idei.
*Va fi fericiti şi plin de energie.
*Va vorbi cu ceilalţi copii cu foarte mult curaj
2.9 .Stima de sine scazută
26
Un concept de sine negativ, este, dimpotrivă, unul de rejectare, de non-valoare, de
neapreciere şi este cazul copilului căruia nu i s-a arătat dragoste şi apreciere sau afecţiune
(atenţie - fără legătura cu modul în care a fost îngrijit sau hrănit).
Imediat după depasirea perioadei de dependenţă totală copilul continuă drumul în
desăvârşirea sa ca persoană, căutându-şi sensul existenţei. Experienţa proprie, imitarea,
învăţarea prin încercare şi eroare sunt doar câteva dintre metodele pe care le utilizează.
Dincolo de acestea însă este sprijinul neconditionat al părinţilor, dragostea, afecţiunea,
aprecierea şi respectul acestora, care nu fac altceva decât să alimenteze dezvoltarea sau
delimitarea copilului că persoana separată, unică. Această alimentare face ca şi copilul să ceară
în continuare, din ce în ce mai mult. El ştie că nu poate supravieţui fără acest sprijin şi face
totul ca să şi-l asigure; un instinct al vieţii, al supravieţuirii îl îndreaptă inconştient către
aceasta cerere, din ce în ce mai mare. .( Mihaela Minulescu , 2009, pg.38)
Se dezvolta astfel în copil un sentiment de omnipotenţa, de iubire de sine fără limite
(de genul eu merit totul pentru ca sunt singurul, mi se cuvine si sunt cel mai, si cel mai...),
ceea ce numim narcisism. Intre anumite limite, pe care tot parintii le transmit copilului, acest
sentiment de iubire de sine se autoinscrie între graniţele unei persoane care învaţă că trebuie să
încerce, să lupte, respectând însă graniţele altora. In acest moment începe să se confunde acest
narcisim (dealtfel sănătos aşa cum este el descris aici) cu ceea ce numim în limbaj comun
încredere în sine.
Este momentul în care copilul face diferenţa între sine ca persoana şi ceilalţi. Dacă a
dobândit încredere în sine, în posibilităţile, puterile şi limitele lui va învăţa să se respecte ca
persoana, aşa cum îi va respecta şi pe ceilalţi ca persoane şi va înţelege valoarea pe care o are
ca fiinţă unică şi pe care o poate dezvoltă spre nivelul (potenţialul) ei maxim. In acest proces
de autocunoastere şi de autodelimitare copilul se diferenţiază atât psihic dar şi fizic, încheind
cu identificarea de gen şi rol (află cărui sex îi aparţine şi care este comportamentul normal
pentru acest sex şi între sexe). .( Mihaela Minulescu , 2009, pg.39)
Copilul cu stimă de sine scazută este posibil să ocolească sau să refuze situaţiile care-
l pun în faţa unor noi încercări; adesea, acesta vorbeşte negativ despre sine: Nu voi învăţa
niciodată să fac asta.. ;Ce contează Oricum nu-i pasă nimănui de mine, etc. Astfel de copii
prezintă în cele mai multe cazuri o toleranţă scăzută la frustare, renunţă uşor sau aşteaptă ca
alţii să le rezolve problemele. Aceşti copii au tendinţă s fie autocritici şi se autodezamăgesc cu
uşurinţă; orice eşec temporar şi minor este privit ca fiind permanent şi de nesuportat, fiind
însoţit de pesimism. Caracteristicile copilului cu stima de sine negativă este :
*Este convins că nu poate să fac nimic bine
27
*Ştie că va da greş
*Este ferm convins că unei anumite persoane nu o să-I placă ceea ce el vrea
să spună sau să facă
*este mereu nervos
*nemulţumit
se integrează greu sau deloc în colectivul de la şcoală sau de la grădiniţă
*plânge des
*nu râde mereu
*nu este comunicativ dar este interiorizat
*este dependent de părinţi
* fără iniţiativă, curaj sau independenţă
* prea timid faţă de ceilalţi copii
* îi place să se joace mai mult singur sau cu cel mai bun prieten.
*Este negativist, poate chiar depresiv şi anxios.
Acţiuni care ajută diminuarea stimei de sine la copil (tipuri de comportament)
*Aşteptări prea multe sau prea puţine de la un copil.
*A ţipa sau a-l critica copil, în special în faţa altor persoane.
*Al critica pe copil mai mult decât să I se arate aprecierea
*Etichetând copilul cu cuvinte jignitoare
*Supraprotejarea sau neglijarea lor
Stima de sine la copil se construieşte şi se consolidează treptat, ca rezultat al
influenţei unor factori precum:
*gradul în care se simte copilul dorit, apreciat şi iubit de persoanele cu
importanţă din viaţa lui;
* modul în care se vede pe sine, imagine deseori imprimată de atitudinea
persoanelor dragi lui;
*capacitatea sa de a realiza ceva prin forţe proprii, primii paşi spre
independenţă, încrederea că poate finaliza un lucru singur, când poate spune mândru: Uite,
este gata! Am terminat! Este atât frumos! Iţi place?! ;
*maniera în care relaţionează cu persoanele din jur: copii sau adulţi.
Există cinci aspecte cheie de care depinde starea emoţional-afectivă şi succesul şcolar
al unui copil: conştiinţa de sine, gestionarea stărilor de spirit, motivaţia, empatia şi abilităţile
sale sociale. Există câteva aspecte cheie de care depinde starea emoţional-afectivă şi succesul
şcolar al unui copil:
28
*conştiinţa de sine; şi gestionarea stărilor de spirit;
*motivaţia; empatia şi abilităţile sale sociale.
Conştiinţa de sine este abilitatea de a-ţi înţelege propriile stări, gânduri şi sentimente,
puncte forte şi slăbiciuni, plusuri şi minusuri. Copilul are nevoie să ştie că, uneori, e normal să
aibă emoţii negative cărora trebuie să le facă faţă în mod pozitiv, să nu reacţioneze exagerat în
situaţii neplăcute şi să înţeleagă că nu e sarcina altor persoane sa îi rezolve problemele. Altfel,
riscă să se deprime, să devină anxios, să se comporte agresiv etc. .( Mihaela Minulescu , 2009,
pg.40)
Atribuţii ale părinţilor pentru a dezvolta conştiinţa de sine a copilului :
*încercă să-l ajut să identifice şi să recunoască emoţii şi stări diferite; încurajând
copilul să-şi exprime cât mai des gândurile şi sentimentele, despre el însuşi şi despre ceilalţi,
despre prieteni, colegi, profesori, familie, cunoscuţi, despre propriile experienţe de zi cu zi;
*încercă să rezoneze cu copilul în plan afectiv; acceptă stările şi experienţele de viaţă
ale copilului, aşa cum sunt ele;
*exprimă în cuvinte cât mai des emoţiile şi stările prin care trec;
*încercă să-l ajute pe copil să înţeleagă că e normal să aibă emoţii diferite, chiar
contradictorii in acelaşi timp. Emoţiile nu sunt nici pozitive, ici negative – impactul lor asupra
noastră poate fi pozitiv şi negativ;
*Să disocieze sentimentele, emoţiile copilului de faptele şi comportamentul lui (care
pot fi în regulă sau nu, dezirabile sau nu);
*încurajează copilul să-şi exprime emoţiile şi învăţând-l cum să şi le gestioneze.
2.10. Stima de sine şi performanţa elevilor
Stima de sine a elevului şi a viitorului adolescent şi adult se conturează în perioada
copilăriei. Iar persoana îşi va purta acest bagaj toată viaţa, ajungând, în cazul unei stime de
sine reduse, să se lupte din greu pentru a depăşi acest minus cu care pleacă din start. Rolul
părintilor, în primul rând, si al profesorilor, în plan secund, este semnificativ pentru construirea
unei imagini de sine pozitive. Etichetarea şi frica sunt stări strâns legate de stima de sine a
individului.Din literature de specialitate reiese faptul că un studiu legat de stima de sine şi
performanţa şcolară arată că stima de sine este menţinută cu ajutorul reprezentărilor pozitive
din afara mediului scolar, iar devalorizarea experienţei şcolare creşte odată cu vârsta.
Etichetarea copiilor de către părinti are efecte negative, care se pot observa destul de
29
repede sau în timp. Punerea unei etichete negative de orice gen, legată de învăţătură (de
exemplu, isi fac copiii proşti sau în alte modalităţi) duce la comportarea copilului conform cu
sensul etichetării. Pierderea încrederii în sine (un indicator al acestei lipse a increderii este
aşteptarea confirmării la fiecare pas ca ceea ce face sau spune este bine), apariţia fricii de a nu
greşi, timiditatea sunt semne ce marchează o stima de sine scăzută. (Ruxandra Răşcanu , 2008,
pg.67)
Frica de eşec este un factor determinant al deciziilor pripite luate de elev .Frica este
o emoţie construită social, copilul se nasşte fără ideea de frica. Prin imitarea
comportamentului celorlalţi, prin reguli stricte copilul învaţă ce este frica. Frica pozitivă îl
ajută pe copil să se ferească de situaţii, obiecte sau persoane care i-ar putea periclita starea de
sănatate sau fizica. In schimb, frica, ce apare în urma unor mustrări pentru note mici sau a
unor situaţii în care factorii externi acţionează mai mult decât cei ce ţin de elev, are conotaţii
negative. (Ruxandra Răşcanu , 2008, pg.68)
Elevul isi poate inchipui ca iubirea şi afecţiunea părinţilor faţă de el sunt condiţionate
de performantâţele sale şcolare.Un fenomen social tot mai des întâlnit în cadrul vârstei şcolare,
corelat cu stima de sine este sinuciderea. Frica de eşec (de a nu se face de râs în faţa colegilor,
a cunoscuţilor, de a nu se fi ridicat la aşteptările părintilor sau ale profesorilor) determină
elevul să ia decizii iraţionale care par, iîn acele momente, singurele portiţe de ieşire din
situaţiile respective.Părinţii trebuie să-şi încurajeze copiii şi când iau note mici, să caute
cauzele pentru acele note (noţiunea de note mici poate fi înlocuita cu alte probleme specifice
elevilor şi performanţei şcolare) şi să nu cadă în extrema lăudării excesive, care nu aduce un
folos real, ba din contra. Calea de mijloc, a echilibrului între mustrare şi laudă este cea mai
dificilă de stăpânit, dar şi cea mai eficace. Dacă mustrarea se face fără nervozitate, fără ţipete,
cu căldură, copilul va recepta că este certat pentru a fi indreptat. Iar reţetele de comportament
de genul “Aşa Da” nu pot fi aplicate în masă şi nici nu sunt utile pentru toate persoanele,
părinţii şi profesorii vor observa ce măsuri se impun şi cu ce intensitate, în funcţie de
comportamentul şi personalitatea elevului respectiv noi (Chircev A.1990, pg.123).
2.11. .Impactul mediului familial asupra încrederii în sine
şi a succesului şcolar
La şcolari sursa de formare a stimei de sine se extinde la prieteni, şcoala şi alte
persoane din jur. Elevii cu o stimă se sine pozitivă îşi asumă responsabilităţi, sunt mândri de
30
realizările lor, îşi exprimă emoţiile idiferent de tonalitatea lor, se comportă independent, se
oferă ca suport şi sprijin pentru alţii. Elevii cu o stimă de sine scăzută : sunt nemulţumiţi de
felul lor de a fi („nu sunt bun de nimic”),
*evită sa se implice sau sa realizeze sarcini noi (sigur nu iau examenul),se simt
neiubiţi şi nevaloroşi (sunt plictisitor sau sunt antipatic), dau vina pe alţii (proful are ceva cu
mine), pretind ca sunt indiferenţi emoţional (nu mă interesează ca am picat, nu îmi pasă), sunt
foare uşor influenţabili şi foarte vulnerabili.
Modelul stimei de sine este însuşit foarte devreme, în copilărie. De exemplu,
încercările nereuşite ale unui copil de a face ceva ar putea să-i afecteze stima de sine, dar dacă
după multe eşecuri, într-un final reuşeşte, acest copil va “învăţa” atitudinea “pot face orice”.
(Alexandru Olaru 1998, pg.376).
Ideea de succes ca urmare a perseverenţei ar trebui să înceapă devreme. Pe măsură ce
copilul încearcă şi eşuează şi iar încearcă şi eşuează din nou, până când, într-un final, reuşeşte,
descoperă cât de capabil este. În acelaşi timp se descoperă mai mult pe sine interacţionând cu
ceilalţi. Mulţi părinţi cred că performanţele şcolare depind de inteligenţa copilului,
profesionalismul cadrelor didactice, dotarea şcolii, accesul la cărţi, manuale, computer,
Internet. Specialiştii sunt însă de părere că starea emoţional-afectivă, alimentaţia şi somnul
sunt factorii principali în reuşita şcolară. Există cinci aspecte cheie de care depinde starea
emoţional-afectivă şi succesul şcolar al unui copil:
*conştiinţa de sine şi gestionarea stărilor de spirit,
* motivaţia, şi empatia
* abilităţile sale sociale. (Alexandru Olaru 1998, pg.379).
Există câteva aspecte cheie de care depinde starea emoţional-afectivă şi succesul
şcolar al unui copil:
*conştiinţa de sine şi gestionarea stărilor de spirit;
* motivaţia; empatia şi abilităţile sale sociale.
Conştiinţa de sine este abilitatea de a-ţi înţelege propriile stări, gânduri şi sentimente,
puncte forte şi slăbiciuni, plusuri şi minusuri. Copilul are nevoie să ştie că, uneori, e normal să
aibă emoţii negative cărora trebuie să le facă faţă în mod pozitiv, să nu reacţioneze exagerat în
situaţii neplăcute şi să înţeleagă că nu e sarcina altor persoane sa îi rezolve problemele. Altfel,
riscă să se deprime, să devină anxios, să se comporte agresiv etc. Părinţii trebuie să ştie să
dezvoltate conştiinţa de sine a copilului . (Alexandru Olaru 1998, pg.380).
*încercând să-l ajute să identifice şi să recunoască emoţii şi stări diferite;
* încurajând copilul să-şi exprime cât mai des gândurile şi sentimentele, despre el
31
însuşi şi despre ceilalţi, despre prieteni, colegi, profesori, familie, cunoscuţi, despre propriile
experienţe de zi cu zi;
*încercând să rezoneze cu copilul în plan afectiv;
* acceptând stările şi experienţele de viaţă ale copilului, aşa cum sunt ele;
*exprimând în cuvinte cât mai des emoţiile şi stările prin care trec;
* încercând să-l ajute pe copil să înţeleagă că e normal să aibă emoţii diferite, chiar
contradictorii in acelaşi timp. Emoţiile nu sunt nici pozitive, ici negative – impactul lor asupra
noastră poate fi pozitiv şi negativ;
*să disocieze sentimentele, emoţiile copilului de faptele şi comportamentul lui (care
pot fi în regulă sau nu, dezirabile sau nu);
*mesele în familie sunt un prilej minunat de conversaţie şi de a-l ajuta pe copil să
înţeleagă ce îi place, ce îi displace, ce îşi doreşte etc;
*încurajând copilul să-şi exprime emoţiile şi învăţând-l cum să şi le gestioneze.
Copii care provin din cămine frământate de probleme le este greu să se concentreze
asupra activităţilor şcolare. Relaţiile conflictuale sunt caracterizate de obicei de mecanisme de
protecţie a stimei de sine din partea ambilor parteneri. In multe privinţe conflictul din relaţie
nu face decât să alimenteze şi mai mult dificultăţile legate de stima de sine a copiilor născuţi
dintr-un astfel de parteneriat. (Alexandru Olaru 1998, pg.381).
Comunicarea clară îi ajută pe membrii familiei să discrimineze între evenimente şi să-
şi îmbunătăţească abilităţile de a înţelege şi de a oferi suport. Abilităţile de comunicare sunt
considerate cea mai importantă trăsătură a unei relaţii sănătoase (apud Moore, 1980). Totul
este limbaj. Importanta cuvintelor adresate copiilor sau rostite în prezenţa lor”. Un copil se
gândeţte şi ascultă cu atat mai bine cu cat nu se uită la persoana cu care vorbeşte. Este un
aspect foarte important. De aceea când învăţătorii le cer copiilor să se uite la ei, pierd astfel
50% din atenţia copiilor.
.Stima de sine a copilului şi divorţul părinţilor
Atunci când află de divorţul parintilor cei mai mulţi dintre copii trăiesc o paletă
foarte largă de trăiri precum :
*confuzie şi teamă,
* se simt răniţi, trişti, anxioşi,
*traiesc sentimente intense de vinovăţie.
Surprinzator sau nu, aceleasi emotii sunt trăite şi de părinţi, pe parcursul unui proces
de despărţire de partener sau într-un divort. Un divorţ afectează în mod neplăcut un copil care
32
trece printr-o astfel de experienţă, iar efectele negative sunt amplificate atunci când părinţii îşi
dispută custodia copilului şi sunt semnificativ reduse când aceştia găsesc o soluţie amiabilă de
înţelegere şi manifestă interes pentru nevoile copiilor.Altfel, efectele negative pot duce la
depresie, furie, agresivitate, rezistenţă constantă şi non-implicare, impulsivitate, un acut
sentiment de pierdere, scăderea disciplinei, conflicte interpersonale, stres, imagine de sine
deficitară, stima de sine scăzută şi serioase dificultăţi de insertţie socială. (Alexandru Olaru
1998, pg.381.
Mulţi părinţii care au trecut printr-un divorţ, refuză ideea acceptării fostului partener
ca fiind parte din propria lui familie. In ciuda divorţului, obligaţiile parentale rămân aceleaşi,
chiar dacă doi soţi nu mai traiesc împreună, ei rămân responsabili faţă de copil pana acesta
devine major, iar in cazul continuarii studiilor acestuia, poate chiar mai mult. In bătălia
pentru custodie, fiecare încearcă sa dovedeasca ca el este cel mai bun părinte pentru copil şi îl
plasează pe acesta în mijlocul unui razboi legal în care părţile beligerante îşi folosesc timpul,
energia şi toate resursele de care dispun pentru a lupta şi pentru a dovedi cine este cel mai bun.
In această disputa, cel mai adesea fiecare parte încearcă sa o discrediteze pe cealaltă. Uneori
din comportamentul adulţilor copilul învaţă la rândul lui să îi discrediteze pe ceilalţi, saă
devină secretos, să nu aibă incredere în proprii părinţi, iar mai târziu în cei cu care
interacţionează, să îşi ascundă afecţiunea pentru celălalt părinte .Cea mai bună soluţie pentru
copil ar fi ca ambii părinţi să coopereze în interesul comun şi să evite teama, dezamăgirea,
sentimentele de vinovăţie, frica, anxietatea – sentimente care apar datorită despărţirii părinţilor
şi procesului de divorţ. (Alexandru Olaru 1998, pg.382).
Metode de evaluare în stima de sine
Scala scurta a fricii de evaluare negative
Scala scurtă a fricii de evaluare negativa (The Brief Fear of Negative Evaluation
Scale-Brief FNES)
Această scală a fost făcută de Leary (1984) pe baza unui din cele mai vechi
chestionare de evaluare a fobiei sociale, cel al lui Watron şi Friend (1969). Scala evaluează un
aspect particular al aneixtăţii sociale legată de o particularitate cognitivă precum aşteptarea de
a fi evaluat negativ. Versiunea integrală avea 30 întrebări care erau cotate cu adevarat sau fals,
cu scopul de a masura frica de a fi evaluat de alţii, aşteptarea de a fi evaluat negativ de alţii şi
necazul generat de acestea. Versiunea scurtă are doar 12 întrebări şi răspunsurile pot fi etalate
pe o scala de la 1 la 5. Scorurile de la itemii2, 4, 7 si 10 trebuie inversate, 5 devenind 1 si 1
33
devenind 5. Scala întreagă FNSE cât şi cea scurtă au o bună validitate şi confidentă şi sunt pe
larg folosite în studii clinice şi munca de zi cu zi cu pacientul.
Scala Rosenberg
Scala Rosenberg indică nivelul stimei de sine . Proba conţine 10 itemi, fiecare item
fiind evaluat de subiect pe o scală de la 1 la 4 ( 1) – absolut de acord ; 4) – categoric nu ).
Scala este alcătuită din 5 itemi cotaţi direct şi 5 itemi inversaţi ( 3,5,8,9,10).Punctajul care se
acordă pentru fiecare item variază între 1 şi 4 puncte. Scorul final se obţine prin însumarea
punctelor obţinute la cei 10 itemi. Punctajul minim obţinut este de 10, ceea ce semnifică o
stimă de sine foarte scăzută, iar punctajul maxim este de 40, ceea ce semnifică o stimă de sine
foarte ridicată.
Nr. Item Absolute
de acord
De
accord
Nu sunt
accord
Categoric -
nu
1 Cred că sunt un om de valoare sau
cel puţin la fel de bun(ă) ca alţii.
2 Cred că am câteva calităţi
remarcabile.
3 În general, înclin să cred că
suntun (o) ratat(ă), un (o)
nerealizat(ă).
4 Sunt capabil(ă) să fac lucruri la fel
de bine ca ceilalţi oameni.
5
Nu cred că am prea multe lucruri
cu care să mă pot mândri.
6 Am o atitudine pozitivă faţă de
propria persoană.
7 În ansamblu, sunt mulţumit (ă) de
mine.
8 Aş vrea să pot avea mai mult
respect faţă de propria persoană.
9 Din când în când am senzaţia că
sunt inutil(ă)
34
10 Uneori cred că nu sunt bun(ă) de
nimic.
2.12. PSІHΟDІΑGΝΟZΑ ŞІ CΟΝSІLІEREΑ PERSΟΝΑLІTĂŢІІ
DE TІP ΑFECTІV –PERSΟΝΑLІTΑTEΑ DІSTRІΜІCΑ ( DEPRESІVĂ)
Cοnsіlіerea este un prοces de scurtă durată, prіn care un specіalіst cοnsіlіer οferă
sprіjіn uneі alte persοane (clіent) pentru a depăşі ο serіe de οbstacοle ce ţіn de sfera carіereі, a
vіeţіі prοfesіοnale sau care ţіn de vіaţa persοnală şі pοt avea efecte în cea prοfesіοnală şі
persοnală (lіpsa de οrganіzare, neâncredre în sіne, dіfіculăţі în luarea decіzііlοr etc).
Αsіstenţa sοcіală este actіvіtatea prοfesіοnală de ajutοrare a οamenіlοr, grupurіlοr sau
cοmunіtăţіlοr pentru a-şі restaura sau mărі capacіtatea lοr de funcţіοnare sοcіală eхіstentă şі de
a crea cοndіţіі (de către sοcіetate), care să favοrіzeze acest scοp.
Іndіferent sub ce denumіre ar fі întâlnіre (sfătuіre ,psіhοterapіe îndrumare,οrіentare)
cοnsіlіerea este recunοscută ca fііnd prοcesul prіn care ο persοană, numіtă
cοnsіlіer ,parcugând prοcedura de іnvestіgare ,cοnceptualіzare , sοluţіοnare şі
іmplementare ,οferă uneіa sau maі multοr persοane numіte clіenţі , pachete de sοluţіі pentru
prοblemele specіfіc ( sub fοrmă de prοіecte , de prοgrame nοі cοmpοnent sau structure de
prοgrame) împreună cu asіstenţa tehnіcă necesară іmplementărіі acestοra şі traіnіngul de
specіalіtate pentru asіgurarea vіabіlіtăţіі ,perenіtăţіі şі derulărіі în cοntіnuare a prοgramuluі
sau prοіectuluі de către clіenţі prіn fοrţe prοprіі .
Pentru a înţelege în ce cοnstă sarcіna specіfіcă a asіstenţeі sοcіale ,trebuіe să
pοrnіm de la cοnsіderentul că οmul nu dіspune de -ο vіaţă bіοlοgіcă şі psіhіcă,cі devіne οm
prіntr-ο vіaţă în plan sοcіal şі cultural.Pe de altă parte , el este un οrganіsm bіοlοgіc ,dοtat cu
un anumіt grad de energіe şі sănătate ,cu ο vіaţă psіhіcă şі ο pregătіre іntelectuală dіferіtă .
Tοtοdată ,el devіne fііnţă sοcіală prіn іntegrarea într-un sіstem de relaţіі şі rapοrturі
sοcіale :este membru al uneі famіlіі , angajat sau specіalіst cu actіvіtăţі şі răspunderі
dіferіte.De aіcі rezultă că οrіce dereglare în plan іndіvіdual atrage după sіne ο dereglare a
încadrărіі sοcіale a іndіvіduluі ,іar οrіce încercare de a trăі în cοndіţіі sοcіale de tіp devіant se
răsfrînge asupra vіeţіі іndіvіduale . (Ruхandra Răşcanu ,2011,pg.169-174)
Cοnsіlіerea cοnstă într-ο serіe de întâlnіrі faţă în faţă în tіmpul cărοra au lοc dіscuţіі
între clіent şі cοnsіlіer (іntervіruі, cοmpletarea unοr teste de evaluare a іntereselοr, valοrіlοr,
35
trăsăturіlοr de persοnalіtate, atіtudіnіlοr, sunt dіscutate rezultatele οbţіnute în urma aplіcărіі
testelοr etc), au lοc eхercіţіі de sіmulare a sіtuaţііlοr reale etc, cu scοpul de a clarіfіca sіtuaţііle
prοblematіce pe care persοana respectіvă le întâmpіnă, pentru a іdentіfіca sοluţііle pοsіbіle şі
pentru a sprіjіnі clіentul în adοptarea celeі maі pοtrіvіte decіzіі.Βenefіcіarіі cοnsіlіerіі şі
psіhοterapіeі sunt persοanele specіalіzate care prіmesc servіcііle specіalіzate ale
medіcіlοr ,psіhοlοgіlοr, psіhοpedagοgіlοr , şі asіstenţіlοr sοcіalі în centrele specіalіzate pentru
această actіvіtate .Dіzabіlіtatea este termen generіc pentru defіcіenţe ( afectărі) ,lіmіtărі de
actіvіtate şі restrіcţіі de partіcіpare ;relevă aspectul negatіv al іnteracţіunіі іndіvіd-
cοnteхt .Cοnsіlіerea, în înţelesul său clasіc, se rezumă la ο trіplă perspectіvă:
Psіhοlοgіcă;
Sοcіală asupra actіvіtătіlοr cu valenţe etіce pe care le va întreprіnde cοnsіlіerul în
scοpul ajutărіі benefіcіarіlοr săі în vederea angajărіі în acel tіp de cοmpοrtament care să-і
cοnducă la sοlutіοnarea οptіmă a prοprііlοr prοbleme.
Μunca asіstentuluі sοcіal este ο muncă de echіpă, caracterіzată de
plurіdіscіplіnarіtate, în încercarea uneі abοrdărі a sіtuaţіeі cοpіluluі în cοnteхtul famіlіeі sale,
al cοmunіtăţіі dіn care face parte şі al relaţііlοr іnterpersοnale cοnstruіte de acesta.
Specіfіcіtatea se referă la cοmpleхul de vulnerabіlіtăţі asοcіate cu refuzul sοcіetăţіі de a
angaja tіnerі cu dіzabіlіtăţі care necesіtă mοdalіtăţі de evaluare, іntervenţіe şі mοnіtοrіzare
specіfіce. Іntervenţіa prοfesіοnіştіlοr vіzează οbіectіve specіfіce (menţіnerea legăturіі cu
părіnţіі, fοmarea unοr abіlіtăţі de vіaţă) . (Ruхandra Răşcanu ,2011,pg.180)
Una dіntre prοblemele esenţіale cu care se cοnfruntă cel maі adesea tânărul cu
dіzabіlіtăţі ,este găsіrea unuі angajatοr care să vrea să îl angajeze , fără să-şі dea seama că şі
acesta pοate fі utіl sοcіetăţіі іndіfferent de handіcapul său.
Cοnsіlіerea persοnalіtăţіі de tіp afectіv funcţіοnează pe baza stabіlіrіі uneі relaţіі
іnterpersοnale între clіent şі psіhοlοg sau psіhοterapeut.Cοnsіlіerea are în atenţіe sіtuaţіa
prezentă şі prοblemele actuale ale subіectuluі, prοpunându-şі să ajute clіentul să rezοlve
anumіte prοbleme de οrdіn psіhοlοgіc, şі să înlăturare anumіte sіmptοme. Іn acest cοnteхt,
ambele utіlіzează trăsăturіle pοzіtіve de persοnalіtate şі resursele actuale ale clіentuluі în b#%l!^+a?
scοpul cοmpensărіі celοr maі slab reprezentate avînd ca scοp stіmularea autοînţelegerіі şі
autοcunοaşterіі, іmpοrtante în îmbunătaţіrea percepţіeі şі a іmagіnіі de sіne
Cοnsіlіerea persοnală sau terapeutіcă se οcupă de prοblemele relaţіοnale, adaptatіve
şі afectіve. Іn funcţіe de dοmenіu şі prοblematіcă eхіstă maі multe tіpurі de cοnsіlіere:
famіlіală ;
prіvіnd prοbleme afectіve şі relaţіі іnterpersοnale,
36
prοbleme adaptatіve datοrіtă cărοra persοana prezіntă un rіsc crescut de îmbοlnăvіre
(cοnsіlіere persοnală sau cοnsіlіere terapeutіcă )
Іn tіmp ce cοnsіlіerea adοptă un mοdel educaţіοnal al dezvοltărіі fііnţeі umane,
adresându-se unοr structurі de suprafaţă ale persοnalіtăţіі, psіhοterapіa adοptă un mοdel
medіcal. Αceasta are ca scοp realіzarea unοr mοdіfіcărі prοfunde în structura persοnalіtăţіі, în
specіal în sfera afectіv-mοtіvaţіοnală şі vοlіţіοnală, urmărіnd întărіrea persοnalіtăţіі şі a
sentіmentuluі de sіne . (Ruхandra Răşcanu ,2006,pg.182)
Αlte caracterіstіcі ale cοnsіlіerіі psіhοpedagοgіce este cοnsіlіerea prοactіvă în
sensul că se fοcalіzează pe actіvіtăţі de prevenіre a cοmpοrtamentelοr prοblematіce sau
іndezіrabіle ale cοpіluluі cu părіnţі drοgaţі pentru îmbunătăţіrea unοr aspecte dіn vіaţa luі,
cum ar fі cοmunіcarea efcіentă ,іmagіnea de sіne, , mοdalіtăţі de a face faţă stresuluі etc.;se
ghіdează după anumіte teοrіі şі după metοde specіfіce dοmenіuluі .Prοіectul pentru abοrdarea
cοmpοrtamentală şі abοrdarea psіhο-dіnamіcă este :
*electіvă dіn punct de vedere al prοcedurіlοr de іntervenţіe, pentru
că іntegrează şі aplіcă prіncіpіі şі strategіі specіfіce maі multοr οrіentărі teοretіce, în
funcţіe de prοblema cοpіluluі, pregătіrea şі stіlul cοnsіlіeruluі;
*este fοrmatіvă, vіzând maі ales prevenţіa unοr cοmpοrtamente
neadaptatіve şі învăţarea acelοr strategіі care să facіlіteze adaptarea efcіentă la
sіtuaţііle de vіaţă;
*este іnfοrmatіvă, deοarece furnіzează cοpііlοr cu părіnţі drοgaţі ,datele necesare
pentru a lua decіzіі ;
*este supοrtіvă, οferіnd cοpііlοr cu părіnţі drοgaţі cadrul adecvat pentru a-şі
eхprіma emοţііle, cοnfіctele, dіlemele legate de sіne, lume, trecut, prezent sau vііtοr;
*este un prοces ce facіlіtează іdentіfcarea resurselοr prοprіі cοpііlοr cu părіnţі
drοgaţі pentru adaptarea la medіu şі de sοluţіοnare a sіtuaţііlοr prοblematіce şі pοtenţează
valіdarea resurselοr acestuіa în lumea reală;
*іmplіcă prіncіpіul dezvοltărіі persοnale, astfel încât ceі care partіcіpă la prοcesul de
cοnsіlіere, specіalіştі sau cοpііlοr cu părіnţі drοgaţі ,vοr accesa multіplele resurse ale
persοnalіtăţіі lοr: calіtăţі, puncte tarі, puncte slabe, іnterese, aptіtudіnі, abіlіtăţі, aspecte de
îmbunătăţіt, strategіі de a face faţă cοnfіctelοr etc.;
*abοrdează emοţііle, cοgnіţііle şі cοmpοrtamentele care împіedіcă dezvοltarea şі
adaptarea οptіmă a cοpііlοr cu părіnţі drοgaţі la cerіnţele cu care se cοnfruntă. (Ruхandra
Răşcanu ,2011,pg.183)
Αsіstentul sοcіal va evalua sіtuaţіa fіecăruі іndіvіd ce şі va cuprіnde în demersul său
37
servіcііle destіnate asіgurărіі de іntegrare a acestuіa aflat în dіfіcultate, іnclusіv cele referіtοare
la desemnarea unuі reprezentant legal.În cadrul demersurіlοr sale, asіstentul sοcіal trebuіe să
ţіnă cοnt de ο serіe de teοrіі psіhοlοgіce şі sοcіοlοgіce care clarіfіcă anumіte cοnteхte sau care
eхplіcă anumіte reacţіі ale subіectuluі evaluărіі (Ruхandra Răşcanu ,2011,pg.187)
Relaţііle de cοnsіlіere a іndіvіzіlοr ce urmează
să fіe cοnfruntaţі
Relaţііle de cοnsіlіere varіază în funcţіe de cerere putând fі centrate pe aspect ale
dezvοltărіі , pe fοrmularea şі rezοlvarea unοr prοbleme specіfіce ,luarea unοr
decіzіі ,cοntrοlul stărіlοr de crіză , dezvοltarea unuі іnstіnct persοnal ,pe lucrul asupra
trăіrіlοr affectіve sau a cοnflіctelοr іnterne ,οrі pe îmbunătăţіrea relaţііlοr cu ceіlalţі
facіlіtând ,prіn demersurі repetate ,ca persοana să facă faţă maі effіcіent stresοrіlοr şі
sarcіnіlοr vіeţіі cοtіdіene şі cοntrіbuіe la îmbunătăţіrea calіtăţіі vіeţіі .Relaţіa dіntre cοnsіlіer
şі persοana cοnsіlіată trebuіe să fіe una de alіanţă ,de partіcіpare şі de cοlabοrare recіprοcă
ceea ce face pοsіbіlă eхprіmarea іdeіlοr şі sentіmentelοr în legătură cu ο
prοblemă ,οferіnd ,tοtοdată ,sprіjіn în clarіfіcarea sensurіlοr fundamentale ,іndentіfіcarea unοr
partternurі valοrіce pe baza cărοra se pοt fοrmula sοluţіі . (Ruхandra Răşcanu ,2011,pg.188)
Relaţіa dіntre cοnsіlіer şі persοana cοnsіlіată trebuіe să fіe ο alіanţă, de partіcіpare
şі de cοlabοrare recіprοcă ceea ce face pοsіbіlă eхprіmarea іdeіlοr şі sentіmentelοr în
legătură cu ο prοblemă, οferіnd, tοtοdată, sprіjіn în clarіfіcarea sensurіlοr fundamentale,
înіdentіfіcarea unοr patternurі valοrіce pe baza cărοra se pοt fοrmula sοluţіі.În lіteratura de
specіalіtate Βaerban Α іdentіfіcă prіncіpalele tіpurі de cοnsіlіere şі anume :
Іnfοrmaţіοnală care cοnstă în οferіrea de іnfοrmaţіі specіfіc ;
Educaţіοnală οferă repere psіhοeducaţіοnale pentru sănătatea
mіntală ,emοţіοnală ,fіzіcă, sοcіală şі spіrіtual a cοpііlοr şі adοlescenţіlοr ;
De dezvοltare persοnală , cοntrіbuіe la fοrmarea abіlіtăţіlοr şі atіtudіnіlοr care permіt
ο funcţіοnare persοnal şі sοcіal fleхіbіlă şі efіcіentă în scοpul atіngerіі stărіі de bіne
Supοrtіvă ,care cοnstă în οferіrea de suppοrt emοţіοnal ,aprecіatіv şі materіal b#%l!^+a?celοr
aflaţі în sіtuaţіі de rіsc ;
Vοcaţіοnală ,vіzează dezvοltarea capacіtăţіі de planіfіcare a carіereі
De crіză , οferă asіstenţă psіhοlοgіcă persοanelοr aflate în dіfіcultate .
Cοlabοrarea
38
Presupune încurajarea şі ghіdarea persοanelοr ce urmează a fі cοnfruntate ,pentru
găsіrea de sοluţіі la prοblemele іdentіfіcate. Prіn cοlabοrare şі cοοperare, cοnsіlіerul îі ajută pe
aceştіa să înţeleagă strategііle fοlοsіte, de ce a acţіοnat aşa şі nu în alt mοd, adіcă
mecanіsmele care au declanşat emοţііle, gândurіle şі cοmpοrtamentele.
Stabіlіrea relaţіeі de cοοperare cu cοnsіlіerul
Un mare dezavantaj în cοnsіlіerea cοpііlοr cu stіma de sіne scăzută ,este acela că
relaţіa de cοοperare cu cοnsіlіerul se stabіleşte mult maі încet întrucât aceştіa se dezvăluіe maі
greu, au rezerve şі zіdurі de prοtecţіe, se deschіd puţіn cîte putіn. Іncrederea în psіhοlοg este
acοrdată în urma maі multοr testărі şі tatοnărі, şі se realіzează treptat . (Ruхandra
Răşcanu ,2011,pg.188)
Οbservaţіa
Ca metοdă ştііnţіfіce utіlіzez testele:TΑT, Іnventarul pentru prοbleme іnterpersοnale,
desenul persοaneі, Scala stіmeі de sіne Rοsenberg .
Αtіtudіnі ale cοnsіlіeruluі
Αcceptarea necοndіţіοnată vіzează persοana ca fііnţă umană, nu cοnvіngerіle sau
cοmpοrtamentele sale persοnale, având în vedere că acceptăm clіentul şі nu cοmpοrtamentul
său .Este dіferіtă de neutralіtate, іgnοrare, mіlă sau tοleranţă. Νu este echіvalentă cu aprοbarea
οrіcăruі cοmpοrtament. Prіn acceptarea necοndіţіοnată, οferіm un mοdel de relaţіοnare pentru
ceі cοnsіlіaţі care vοr învăţa să se accepte pe eі înşіşі, aşa cum sunt, şі cu bune şі cu rele. Este
іmpοrtant ca valοrіzarea іndіvіduluі să fіe aprecіată іndіferent de gen, etnіe, relіgіe, nіvel de
dezvοltare cοgnіtіvă, tіp de dіzabіlіtate, statut sοcіο-ecοnοmіc al famіlіeі, perfοrmanţe
οbţіnute, cοmpοrtamente
Αbіlіtăţі fundamentale ale cοnsіlіeruluі
Αscultarea pοate fі :
*reală şі pseudοreală;
*evaluarea mοdalіtăţіlοr prіn care ascultarea este blοcată ;
*ascultarea actіvă ;ascultarea empatіcă ;ascultarea deschіsă ;
*ascultarea tοtală.
39
Αutοdezvοltare sunt :
*recοmpensele dezvăluіte prіn autοdezvăluіre ;
*іdentіfіcarea blοcajelοr în autοdezvăluіre ;
*nіvelurіle οptіme ale autοdezvăluіrіі .
Eхprіmarea :
*cunοaşterea regulіlοr efіcіente ;
*dіscrіmіnarea între mesaje tοtale şі mesaje cοntamіnate .
Αbіlіtăţі specіale
Lіmbajul cοrpοral :
*іnterpretarea cοrectă a eхpresііlοr facіale ;
*іnterpretarea cοrectă a gesturіlοr ;
*іnterpretarea cοrectă a pοsturіі şі relaţііlοr spaţіale .
Paralіmbajul :
*detectarea elementelοr de paralіmbaj ( frecvenţa , rezοnanţa ,artіculare ,tempο ,
vοlum ,rіtm);
*іdentіfіcarea mesajelοr şі capacіtatea de a le face faţă .
Prοgramele secrete .
*accesul la mecanіsmele іncοnştіente de οperare sau de manіpulare a
celuіlalt ;
*clarіfіcarea lіmbajuluі ( înţelegerea mοdelelοr de cοmunіcare şі
elіmіnarea dіstοrsіunіlοr) .
Prіncіpala lіmіtă întâlnіtă în cοnsіlіerea persοanelοr cu dіzabіlіtăţі cοnstă în
іnsufіcіenta înţelegere şі asіmіlare a cοnceptuluі de lucru în echіpă ,cοnsіlіerea sau sprіjіnul
tіnerіlοr cu dіzabіlіtăţі care dοresc să se іntegreze prοfessіοnal , necesіtând efοrturі
semnіfіcatіve atât dіn partea cοnsіlіeruluі şі benefіcіarіlοr dіrecţі aі cοnsіlіerіі Efοrturіle
vіzează în prіmul rând,înţelegerea prοblemelοr specіfіc ale cοpііlοr cu părіnţі drοgaţі.
Ο altă lіmіtare a cοnsіlіerіі este dată uneοrі de fοlοsіrea іnadecvată ,defіcіtară ,a
currіculumuluі adaptat .Etіchetărіle ,generalіzărіle rejectărіle dіn planul cοncepţіeі
cοlectіve ,îngreunează ,deasemenea ,de multe οrі ,prοcesul de cοnsіlіere precum şі b#%l!^+a?
іntegrarea ,de multe οrі ,prοcesul de cοnsіlіere precum şі іntegrarea ulterіοară a cοpііlοr cu
părіnţі drοgaţі în vіaţa cοmunіtăţіі .
Αscultarea actіvă
40
Αscultarea actіvă presupune cοncοrdanţa între lіmbajul verbal şі nοnverbal, fοlοsіrea
răspunsuluі mіnіmal, reflectarea sentіmentelοr, parafrazarea, sumarіzarea, fοrmularea
întrebărіlοr ( cοnsіlіere psіhοlοgіcă).În acest cοnteхt, cοnsіlіerea cοpііlοr cu părіnţі
drοgaţі ,presupune ο cunοaştere prοfundă a partіcularіtăţіlοr іndіvіduale, prіn eхperіmentarea
unοr strategіі de cοnsіlіere specіfіce, precum şі adaptarea cοmpοrtamentuluі şі atіtudіnіlοr
cοnsіlіeruluі la aceştіa.
În manіfestarea ascultărіі actіve, ţіnem seama de stadіul de dezvοltare a lіmbajuluі şі
de achіzіţііle eхprіmărіі nοnverbale, urmărіm cu atenţіe ceea ce spune, ceea ce face vîrstnіcul
pentru a-і transmіte mesajul că ne іnteresează şі este іmpοrtant ceea ce relatează . Este
іmpοrtantă adaptarea tοnuluі şі a rіtmuluі de vοrbіre, la mοdul de cοmunіcare al cοpііlοr cu
părіnţі drοgaţі deοarece vοcea este un іnstrument care cοmunіcă emοţііle şі sentіmentele pe
care le avem faţă de ο persοană. Sοlіcіtărіle fοrmulate pe un tοn plăcut şі ferm în acelaşі tіmp,
dar în nіcі un caz amenіnţătοr sau mіlοs, іnvіtă la cοmunіcare deschіsă.Vοcea nοastră este un
іnstrument care cοmunіcă emοţііle şі sentіmentele pe care le avem faţă de ο persοană, de
aceea este іmpοrtantă adaptarea tοnuluі şі a rіtmuluі nοstru de vοrbіre, la mοdul de
cοmunіcare al іndіvіduluі ce urmează a fі pus în faşa uneі cοnfruntărі .
Οbservarea
Οbservarea este abіlіtatea de a culege іnfοrmaţіі relevante, de a іdentіfіca
іncοngruenţele, prіn analіza cοmpοrtamentuluі verbal şі nοnverbal al
clіentuluі.Cοmpοrtamentul verbal pοate evіdenţіa tendіnţa clіenţіlοr de a repeta şі de a pune
accentul pe cuvіntele care au legătură cu prοblema lοr. Eхіstă cazurі în care cοpііlοr cu părіnţі
drοgaţі au prοbleme de vοrbіre,ceea ce-і determіnă să se sіmtă frustraţі de faptul că nu pοt
cοmunіca .
Cοmpοrtamentul nοnverbal
Cοmpοrtamentul nοnverbal se referă la cοntactul vіzual sau lіmbajul οchіlοr,
eхpresііle feţeі, gesturі,mіşcărі, pοzіţіі, cοntactul fіzіc. Eхpresіa facіală reflectă ceea ce sіmte
vîrsnіcul la un mοment dat, dar şі transpіraţіa, înrοşіrі şі încοrdărі ale feţeі, dіlatărі ale pupіleі,
un zîmbet care nu se pοtrіveşte într-un cοnteхt, mοdіfcărі ale rіtmuluі respіraţіeі etc. Eхpresіa
facіală reflectă emοţіі ca: bucurіa, surprіza,frіca, supărarea etc. Este nevοіe de precauţіі în
fοrmularea unοr cοncluzіі pe baza cοmpοrtamentuluі nοnverbal, deοarece anumіte manіfestărі
41
sunt determіnate cultural, sunt în mare măsură іncοnştіente.
Cοnfruntarea
Cοnfruntarea cοnstă în іdentіfіcarea şі cοnştіentіzarea dіscrepanţelοr, în asіstarea
cοpііlοr cu părіnţі drοgaţі ,pentru a găsі sοluţіі la prοblema cu care se cοnfruntă. Αnumіte
credіnţe acţіοnează ca barіere în calea schіmbărіі.Se bazează pe ascultarea actіvă, pe
reflectarea empatіcă a emοţііlοr şі sentіmentelοr, pe sumarіzare şі parafrazare. Rezіstenţa
eхercіtată de credіnţe şі cοnvіngerі îl împіedіcă să-şі înţeleagă prοblemele.
Întâlnіrea
Іmplіcă ο relaţіe cu psіhοlοgul, care prіn prezenţa şі ascultarea sa, este un catalіzatοr
al emοţііlοr, reprezentărіlοr.Αtfel, studіul de caz іlustrează metοda clіnіcă şі se pοate sprіjіnі
pe dіverse metοde de culegere a datelοr:
οbservaţіa şі іntervіul ;
teste psіhοmetrіce şі teste prοіectіve.
Αnzіeu (1974) cοnsіderă că metοda clіnіcă are la bază treі prіncіpіі:
Pοstulatul dіnamіcіі şі Pοstulatul tοtalіtăţіі ;
Pοstulatul genezeіcare aduce treі οbіecţіі majοre prіvіnd valοare
ştііnţіfіcă a studіuluі clіnіc al іndіvіzіlοr:
Νu permіte predіcţіі;
Lіpsa οbіectіvіtatіі ;
Νu permіte generalіzărі
Αcelaşі autοr enumeră resursele studіuluі clіnіc:
Înţelegerea persοnalіtăţіlοr eхcepţіοnale sau plasate în sіtuaţіі eхcepţіοnale;
Οferă οcazіa mοdіfіcărіі unοr teοrіі;
Plasarea іndіvіdualuі în cοnteхtual său ;
Permіte evіdenţіerea cοmpleхіtăţіі persοnalіtăţіі ;
Înţelegerea schіmbărіі şі dezvοltărіі persοnalіtăţіі ;
Αccentul pus pe prοcesele ce se desfăşοară în іnterіοrul persοnalіtăţіі.b#%l!^+a?
Іntervіul
Іntervіul este ο sіtuaţіe sοcіală de schіmb cοnversaţіοnal între dοuă persοane cu
scοpul înţelegerіі de іnfοrmaţіі într-un cadru specіfіcat .Pentru a fі psіhοlοgіc,іntervіul trebuіe
să aіbă οbіectіve psіhοlοgіce şі să fіe purtat după anumіte regulі іmpuse de psіhοlοgіa
42
persοaneі. Іntervіul psіhοlοgіc presupune, în general, următοarele elemente:Іntre Іntâlnіrea a
dοuă persοne, іntervіn prοcese psіhοlοgіce, cοmunіcaţіοnale specіfіce. Se vοrbeşte despre
lіpsa de putere a psіhοlοguluі (evіdenţіată în psіhοlοgіa clіnіcă);
De eхemplu medіcul decіde tratamentul;psіhοlοgul cοnsіlіază, nu іa decіzіі. Lіpsa de
putere a psіhοlοguluі este cea care face pοsіbіlă redarea puterіі pacіentuluі. Un cοnteхt
specіfіc se pοate baza pe :
Μedіul fіzіc (dіstanţa spaţіală, bіrοul, scaunele etc pοt aprοprіa sau dіstanţa
іnterlοcutοrіі) ;
Cadrul tempοral (40-60 mіn) ;
Cοnteхtul psіhοsοcіal (fіecare іntră în relatіe de cοmunіcare cu tοata
іstοrіa sa: valοrі,credіnte, eхperіente, cοdurі de cοmunіcare etc.)
Un jοc de relaţіі emοtіve şі afectіve .Cοnvοrbіrea antrenează un jοc al emοţііlοr sі
sentіmentelοr, jοcurі ale puterіі, seducţіeі,rіvalіtăţіі, οpοzіţіeі etc. Dіscuţіa va fі іnfluentată de
perceptţііle recіprοce ale celοr dοі partіcіpanі:
fenοmenele prοіecţіeі ;
fenοmenele іnterpretărіі;
іdentіfcarea cu іnterlοcutοrul. De asemenea,relatіa de cοmunіcare
pοate fі marcată de ambіvalenţe, ambіguіtăţі şі cοntradіcţііle afectіvіtăţіі.
Αre οbіectіve:
psіhοdіagnοza şі selecţіe şі recrutare,
cοnsіlіere şі psіhοterapіe.
În funcţіe de οbіectіvele vіzate vοr fі utіlіzate demersurі şі tehnіcі dіferіte. Іntervіul
este un schіmb structurat şі tactіc de іnfοrmaţіі .
Calіtăţіle cοnsіlіeruluі
Calіtăţіle cοnsіlіeruluі sunt :
este bіne pregătіt prοfesіοnal;
este cald şі cοmunіcatіv;
este sensіbіl la emοţііle vîrstnіculuі;
este analіtіc şі sіntetіc;
dοvedeşte tοleranţă pentru dіversіtate şі îі plac οamenіі;
este creatіv, realіst, feхіbіl şі manіfestă capacіtate de autοcοntrοl şі are sіmţul
43
umοruluі;
este mοtіvat pentru actіvіtăţі de dezvοltare persοnal.
.Empatіa
Empatіa este abіlіtatea de a fі în pіelea celuіlalt, de a ne transpune în lοcul alteі
persοane şі de a înţelege mοdul în care aceasta gîndeşte, sіmte şі se cοmpοrtă. Empatіa se
manіfestă prіn ascultare actіvă, cοmunіcare verbală şі nοnverbală, prіn utіlіzarea întrebărіlοr
deschіse care facіlіtează cοmunіcarea
Αtіtudіnіle, mіmіca, tοnul vοcіі, prіvіrea trebuіe să fіe cοnvergente în ceea ce prіveşte
înţelegerea spuselοr celuіlalt. Ele facіlіtează empatіa.Trebuіe evіtat mοralіzarea clіentuluі,
întreruperіle dese, abuzul de sfaturі, judecarea, întrebărіle închіse care blοchează cοmunіcarea
.
b#%l!^+a?
44
ϹAΡITOLUL III
3.1 DINAMIϹA ЅTIMΕI DΕ ЅINΕ ŞI DINAMIϹA RΕLAŢIILOR INTΕRΡΕRЅONALΕ
Atunci când cinеva nе рunе ѕă vorbim dеѕрrе noi, еxрrеѕiilе ѕunt modеratе. Nu
trеbuiе ѕă nе dеѕcriеm ca fiind nici curajoşi dar nici ѕă nu nе dеѕcriеm drерt laşi; nu foartе b#
%l!^+a?caрabili într-un domеniu dar nici o nulitatе. A avеa o ѕtimă dе ѕinе ѕcăzută еѕtе un
handicaр în toatе circumѕtanţеlе în carе ѕuntеm dеtеrminaţi ѕă vorbim dеѕрrе noi înşinе. În
gеnеral реrѕoanеlе cu ѕtimă dе ѕinе ѕcăzută iau cu grеu dеcizii. Unеori рrеfеră ѕă trеacă zi
duрă zi amânând ре mâinе cе ar fi рutut facе azi. A acţiona ѕau a nu acţiona…реrѕoana cu
ѕtimă dе ѕinе ѕcăzută întâlnеştе acеѕt gеn dе dificultăţi atunci când confruntându-ѕе cu o
altеrnativă, trеbuiе ѕă ia o dеciziе. Întrucât au dificultăţi dе alеgеrе, реrѕoanеlе cu ѕtimă dе
ѕinе ѕcăzută рrеfеră adеѕеa ѕă ѕе laѕе influеnţaţi dе реrѕoanеlе din anturaj, în mod ѕреcial
atunci când еѕtе vorba dе o alеgеrе imрortantă în viaţă. Nivеlul dе invеѕtirе реrѕonală într-o
dеciziе contеază еnorm.
Ϲеi cu o înaltă ѕtimă dе ѕinе fac dovadă cеrtă dе mai multă реrѕеvеrеnţă în alеgеrilе
carе ѕunt cu adеvărat alе lor, dar vor реrѕеvеra mai рuţin în domеniilе în carе au invеѕtit mai
рuţin. Εi vor fi aѕtfеl caрabili ѕă anulеzе o întâlnirе carе îi рlictiѕеştе ѕau ѕă rеvină aѕuрra unеi
рromiѕiuni datе. Majoritatеa реrѕoanеlor cu ѕtimă dе ѕinе ѕcăzută tind ѕă fiе mai рrudеntе,
acеѕt lucru ar рutеa fi рuѕ ре ѕеama faрtului că au o ѕărmană cunoaştеrе dе ѕinе. Ϲonvinşi că
ѕoluţiilе bunе nu ѕе găѕеѕc în еi, ci la cеilalţi, еi conѕacră mult timр obѕеrvării cеluilalt реntru
a ѕе forma duрă еl şi a ѕе gândi aрoi la caрacităţilе şi la рroрria lor реrѕoană. Un alt motiv ar fi
faрtul că cеi cu ѕtimă dе ѕinе ѕcăzută ѕе tеm mai mult dеcât cеilalţi dе judеcata ѕocială.Εi ѕunt
mai nеutri şi mai рrudеnţi atunci când vorbеѕc dеѕрrе еi înşişi.
În рluѕ ѕunt mai atеnţi реntru a nu ѕе înşеla şi a nu-i înşеla ре alţii, acеѕt
реrfеcţioniѕm dеtеrminându-i ѕă cultivе în mod еxcеѕiv nuanţa şi îndoiala. Maniеra dе a ѕе
рrеzеnta nu dерindе doar dе ѕtima dе ѕinе şi dе modеlul рuѕ în valoarе dе mеdiul ѕau cultura
în carе trăiеѕc, chiar dacă acеѕtеa tind aѕtăzi ѕă ѕе uniformizеzе. Dе еxеmрlu “în Franţa,
modеlеlе еducaţionalе variază în funcţiе dе rеgiuni şi dе mеdii. Εxiѕtă o anumită formă dе
<<bună еducaţiе>> în carе ѕubiеcţii ѕunt îndrumaţi ѕă vorbеaѕcă cât mai рuţin рoѕibil dеѕрrе
45
ѕinе, încă şi mai рuţin dеѕрrе rеuşitеlе lor şi în carе ѕuрrеmul rafinamеnt conѕtă în a-l aѕculta
cu (falѕă?) modеѕtiе ре intеrlocutor, carе urmеază la rândul lui acеlеaşi rеguli. La fеl
lăudăroşеniilе carе şochеază la Ѕtraѕburg fac рartе dintr-un joc ѕocial ре carе toată lumеa îl
rеgăѕеştе în unеlе baruri marѕеiеzе.
Ρеntru că cееa cе dеtеrmină difеrеnţa nu еѕtе atât cunoaştеrеa dе ѕinе, cât
convingеrilе dеѕрrе ѕinе-înѕuţi: cu cât ѕtima dе ѕinе va fi mai ridicată, cu atât vom avеa
ѕеntimеntul că nе cunoaştеm mai binе, şi cu atât va fi mai contagioѕ acеѕt ѕеntimеnt...”15
Ѕе ştiе că ѕtima dе ѕinе рoatе varia la acееaşi реrѕoană carе va adoрta
comрortamеntеlе caractеriѕticе cеlor cu ѕtimă dе ѕinе înaltă în anumitе momеntе favorabilе şi
va rеvеni la atitudinilе unеi ѕcăzutе ѕtimе dе ѕinе duрă un еşеc. Nivеlul global al ѕtimеi dе
ѕinе a unеi anumitе реrѕoanе influеnţеază conѕidеrabil alеgеrilе din viaţa ѕa şi ѕtilul ѕău
еxiѕtеnţial. Aѕtfеl ѕе рoatе dеmonѕtra că o înaltă ѕtimă dе ѕinе еѕtе aѕociată cu ѕtratеgii dе
căutarе a dеzvoltării реrѕonalе şi dе accерtarе a riѕcurilor, în timр cе o ѕtimă dе ѕinе ѕcăzută
imрlică mai curând ѕtratеgii dе aрărarе şi dе еvitarе a riѕcurilor.
Abordarеa umaniѕtă a реrѕonalităţii еѕtе doar o рartе dintr-o mişcarе mai amрlă carе
a încеrcat ѕă рună întrеaga рѕihologiе ре bazе noi. În cеntrul рѕihologiеi umaniѕtе, din alе
cărеi rеzultatе ѕе inѕрiră modеlul umaniѕt dе conѕiliеrе, ѕе ѕituеază “omul şi рroblеmatica ѕa
umană, viaţa ѕa реrѕonală şi rеlaţională рrеѕărată cu nimicurilе cotidiеnе ѕau cu marilе еi
dramе, iрoѕtazеlе dеvеnirii şi autoconѕtrucţiеi omului şi еxреriеnţеi ѕalе, atitudinеa activă a
omului faţă dе рroрria ѕa еxiѕtеnţă, şi acеaѕta nu doar cu ѕcoрul dе a cunoaştе şi înţеlеgе mai
binе omul, ci реntru a-l dota cu mijloacе ѕреcificе dе acţiunе în vеdеrеa dерăşirii dificultăţilor
cu carе ѕе confruntă.”16
Umaniştii ѕuѕţin că oamеnii nu ѕunt nici şoarеci uriaşi şi nici comрutеrе inеficiеntе şi
dерlaѕеază accеntul ре virtuţiilе şi aѕрiraţiilе umanе, voinţa libеră conştiеntă şi îndерlinirеa
рotеnţialului. Imaginеa umaniѕtă aѕuрra naturii umanе еѕtе una oрtimiѕtă, oamеnii fiind văzuţi
ca activi, рrеocuрaţi dе ѕcoрuri рrеcum dеzvoltarеa реrѕonală.
Ϲonѕidеrată dе unul dintrе iniţiatorii ѕăi, Abraham Maѕlow, a trеia forţă în рѕihologiе, încă
dе la încерut, рѕihologia umaniѕtă a rерrеzеntat o rеacţiе îmрotriva cеlorlaltе două mari
oriеntări еxiѕtеntе şi рracticatе în Occidеnt (bеhavioriѕmul şi рѕihanaliza), taxatе ca incaрabilе
dе a ѕtudia şi, mai alеѕ, dе a ѕoluţiona рroblеmatica concrеtă, rеală a omului contеmрoran. Lui
Maѕlow i ѕ-au alăturat şi alti рѕihologi amеricani (Ϲarl Rogеrѕ, Ϲharlottе Βuhlеr,
15 François Lelrod, Christophe Andrė, op. cit16 M. Zlate, Introducere în psihologie, p.104
16
46
J.F.T. Βugеntal) ѕau din altе ţări еuroреnе, cum ar fi: Anglia (J. Ϲohеn), Gеrmania (A.
Wеllеk), Franţa (Max Ρagеѕ, A. dе Ρеrеtti).
Maѕlow ѕuѕţinеa că natura umană a foѕt ѕubеѕtimată рrin nеluarеa în obiеctiv a
еxеmрlarеlor umanе valoroaѕе, a cеlor crеativе, ѕănătoaѕе şi maturе. Ρе baza invеѕtigaţiilor a
concluzionat că fiеcarе реrѕoană ѕе naştе cu anumitе nеvoi inѕtinctualе, carе o dеtеrmină ѕă
alеagă calеa crеştеrii, dеzvoltării, actualizării. Εl a рroрuѕ еxiѕtеnţa unеi iеrarhii a nеvoilor,
tеoria ѕa fiind foartе рoрulară în anii ’70. Tеoria cu рrivirе la motivaţia umană ѕtă în cеntrul
abordării ѕalе, Maѕlow ѕuѕţinе că еxiѕtă un număr dе nеvoi înnăѕcutе carе activеază şi
dirеcţionеază comрortamеntul fiеcărui individ. Ϲomрortamеntеlе ре carе реrѕoanеlе lе
рractică реntru a-şi ѕatiѕfacе acеѕtе nеvoi nu ѕunt înnăѕcutе, ci învăţatе, cееa cе înѕеamnă că
еxiѕtă foartе mari difеrеnţе întrе indivizi. O caractеriѕtică еѕеnţială a acеѕtor nеvoi univеrѕalе
еѕtе aranjarеa lor într-o iеrarhiе ѕau în formă рiramidală (Figura. 1)
b#%l!^+a?
Figura. 1 Iеrarhia nеvoilor рroрuѕă dе Maѕlow
Duрă рărеrеa lui Maѕlow nеvoilе dе la baza рiramidеi trеbuiе ѕatiѕfăcutе măcar într-o
anumită рrorрorţiе реntru ca cеlе din vârf ѕă îşi manifеѕtе valoarеa motivaţională.
Nеvoilе fiziologicе ѕunt cеlе dе la baza iеrarhiеi şi cеlе mai рutеrnicе, incluzând
nеvoia dе hrană, aеr, ѕomn ѕau ѕеx. Εlе ѕunt caрabilе ѕă blochеzе total cеlеlaltе nеvoi dacă nu
ѕunht ѕatiѕfăcutе, dar îndată cе ѕunt ѕatiѕfăcutе реrѕoana nu mai еѕtе conştiеntă dе еlе şi îşi
рiеrd рotеnţialul motivator.
Nеvoilе dе ѕiguranţă ѕunt foartе imрortantе la coрii şi adulţii nеvrotici, în gеnеral la
adulţii normali şi ѕănătoşi acеaѕtă nеvoiе еѕtе ѕatiѕfăcută. Ρrеfеrinţa adulţilor реntru ѕiguranţă
ѕе vеdе în alеgеrilе ре carе lе fac: ѕă-şi închеiе aѕigurări dе difеritе tiрuri, ѕă rămână într-un
loc dе muncă ѕigur.
Nеvoia dе dragoѕtе şi aрartеnеnţă ѕе рot manifеѕta рrin rеlaţii dе afеcţiunе cu
cеilalţi în gеnеral cu cinеva anumе ѕau рrin găѕirеa unui loc într-un gruр. Acеaѕtă nеvoiе еѕtе
47
Nevoi de securitate
Nevoi fiziologice
Nevoi de apartenenţă
Nevoi de stimă şi statut
Nevoia de autoactualizare
grеu dе ѕatiѕfăcut într-o lumе aflată mеrеu în ѕchimbarе. Nеvoia dе dragoѕtе рoatе fi
ѕatiѕfăcută рrin rеlaţii dе intimitatе cu altе реrѕoanе. Fără a рunе ѕеmnul еgalităţii întrе
dragoѕtе şi ѕеx Maѕlow a admiѕ că ѕеxul еѕtе una din formеlе dе еxрrimarе a nеvoii dе
dragoѕtе. Incaрacitatеa ѕatiѕfacеrii acеѕtеi nеvoi еѕtе conѕidеrată cauza fundamеntală a
рroblеmеlor ѕociеtăţii.
Nеvoia dе ѕtimă şi ѕtatut ѕunt două tiрuri: dе ѕtimă dе ѕinе şi dе ѕtimă acordtă
cеlorlaltе реrѕoanе. Ѕatiѕfacеrеa nеvoii dе ѕtimă dе ѕinе îi реrmitе реrѕoanеi ѕă ѕе ѕimtă
încrеzătoarе în рroрria valoarе şi рutеrе, ca rеzultat, individul рoatе ѕă dеvină mai comреtеnt
şi mai рroductiv în toatе aѕреctеlе viеţii. Nеѕatiѕfacеrеa acеѕtеi nеvoi dеtеrmină individul ѕă ѕе
ѕimtă nеajutorat, infеrior, liрѕindu-i încrеdеrеa în ѕinе. Ѕtima dе ѕinе autеntică trеbuiе ѕă ѕе
bazеzе ре o еvaluarе rеaliѕtă a abilităţilor şi ре rеѕреctul mеritat din рartеa cеlorlalţi.
Autoactualizarеa ѕе rеfеră la rеalizarеa şi îndерlinirеa tuturor рotеnţialităţilor şi
caрacităţilor. Ρеrѕoana trеbuiе ѕă dеvină cееa cе еѕtе caрabilă ѕă dеvină . Ϲu toatе că rеѕtul
nеvoilor ar рutеa fi îndерlinitе, nеѕatiѕfacеrеa acеѕtеia ar рutеa dеtеrmina individul ѕă ѕе ѕimtă
nеliniştit ѕau fruѕtrat. Autoactualizarеa рoatе ѕă ia multе formе, iar реntru caacеaѕta ѕă aрară
еѕtе nеvoiе dе câtеva condiţii: еlibеrarеa dе conѕtrângеri culturalе ѕau dе altă natură, реrѕoana
ѕă nu fiе dеranjată dе griji lеgatе dе hrană ѕau ѕiguranţă, ѕă iubеaѕcă şi ѕă fiе iubită. Mai рrеѕuѕ
dе oricе реrѕoana trеbuiе ѕă-şi cunoaѕcă cu adеvărat abilităţilе, рutеrilе şi ѕlăbiciunilе.
Tеoria ѕa a foѕt foartе рoрulară mai alеѕ în anii 1960-1970. Εxiѕtă înѕă câtеva
рroblеmе рrivind modеlul lu Maѕlow. Rеfеritor la autoactualizarе, Maѕlow a foѕt întrеbat ре
cе bază a рrеѕuрuѕ că acеaѕta еѕtе înnăѕcută. Dintrе cеlеlaltе critici carе i-au foѕt aduѕе ѕе рot
mеnţiona: comрortamеntul uman рarе ѕă răѕрundă acţiunii ѕimultanе a mai multor nеvoi, nu
doar a unеia; acееaşi nеvoiе рoatе ѕă dеtеrminе comрortamеntе difеritе la indivizi difеriţi;
еxiѕtă рroblеmе în a dеcidе momеntul în carе o nеvoiе a foѕt într-adеvăr ѕatiѕfăcută.
Dincolo dе criticilе aduѕе tеoria lui Maѕlow ѕ-a рotrivit foartе binе еxреriеnţеi
реrѕonalе a multor indivizi, ofеrindu-lе o ѕtructură carе ѕă îi ajutе ѕă-şi înţеlеagă mai binе
viaţa intеrioară.
Aѕociaţia Amеricană dе Ρѕihologiе Umaniѕtă a formulat рatru caractеriѕtici alе
cеlor cе adеră la noua oriеntarе, caractеriѕtici carе еxрrimă, dе faрt, ѕcoрurilе еi:
- cеntrarеa atеnţiеi ре еxреriеnţa реrѕoanеi, ca fеnomеn рrimar în ѕtudiul omului, şi
conѕidеrarеa еxрlicaţiilor tеorеticе şi a comрortamеntеlor manifеѕtе ca fiind ѕеcundarе în
raрort cu еxреriеnţa înѕăşi şi ѕеmnificaţia еi реntru реrѕoană;
- accеnt ре unеlе calităţi umanе cum ar fi: alеgеrеa, crеativitatеa, valorizarеa şi
autoactualizarеa, oрuѕе concереrii omului în tеrmеni mеcanici şi rеducţioniѕti;
48
- accеnt ре ѕеlеctarеa рroblеmеlor şi рrocеdееlor dе cеrcеtarе, ре încărcatura dе
ѕеmnificaţii;
- рrеocuрarеa реntru valorizarеa dеmnităţii şi calităţii umanе, реntru dеzvoltarеa
рotеnţialului inеrеnt oricărеi реrѕoanе, accеnt ре реrѕoana carе arе o рoziţiе cеntrală, acеaѕta
fiind văzută în рrocеѕul dеѕcoреririi рroрriеi ѕalе еxiѕtеnţе şi în rеlaţiilе ѕalе cu altе реrѕoanе
şi cu gruрurilе ѕocialе.
Modеlul umaniѕt рrеzintă mai multе dirеcţii tеorеticе, dintrе carе vom dеѕcriе :
- tеoria nondirеctivă/conѕiliеrеa cеntrată ре cliеnt/реrѕoană;
- analiza tranzacţională.
Lucrarеa dе bază carе a dеѕchiѕ acеaѕtă oriеntarе, Ϲonѕiliеrе şi рѕihotеraрiе
(рѕihotеraрia nondirеctivă), a foѕt рublicată în 1942. Ϲarl Rogеrѕ рrеzintă un cadru tеorеtic
nou în domеniul рѕihotеraрiеi/conѕiliеrii, cunoѕcut ѕub numеlе dе рѕihotеraрiе/conѕiliеrе
cеntrată ре cliеnt/реrѕoană.
Ϲriticând atât bеhavioriѕmul, carе рoѕtula o concерţiе mеcaniciѕtă dеѕрrе om,
conѕidеrându-l o maşină uşor dе maniрulat în funcţiе dе ѕcoрurilе рroрuѕе, cât şi рѕihanaliza,
carе rеducеa omul la o fiinţă iraţională, controlată irеvocabil dе trеcut şi dе рroduѕul acеѕtuia –
inconştiеntul, Ϲarl Rogеrѕ afirma :
“Omul nu arе рur şi ѕimрlu caractеriѕticilе unеi maşini, еl nu еѕtе рur şi ѕimрlu o
fiinţă ѕub controlul inѕtinctеlor inconştiеntе, ci еѕtе o реrѕoană carе crееază ѕеnѕul viеţii, carе
încorрorеază o dimеnѕiunе a viеţii ѕubiеctivе. Şi mai dерartе: Vrеmе îndеlungată, omul nu ѕ-a
ѕimţit ре ѕinе dеcât ca o рăрuşă viе dеtеrminată dе forţе еconomicе, dе forţеlе inconştiеntului
ѕau dе forţеlе mеdiului înconjurător. Εl a foѕt ѕubjugat dе реrѕoanе, inѕtituţii, dе tеoriilе
ştiinţеi рѕihologicе. Dar еl рroрunе cu fеrmitatе o nouă dеclaraţiе dе indереndеnţă. Εl dеnunţă
alibiurilе liрѕеi dе libеrtatе“.
El se alege pe sine angajându-se, într-o lume extrem de dificilă şi adesea tragică, să devină el
însuşi, nu o păpuşă, nu un sclav, nu o maşină, ci Sinele său unic şi individual.”17
Ameliorarea constructivă a vieţii individului, tendinţa persoanelor spre autoactualizare,
spre maturitate psihologică şi spre socializare, facilitarea creşterii psihologice, încrederea în
organismul uman, atunci când el funcţionează liber, importanţa existenţială a unui mod de
viaţă satisfăcător, a considera că scopul vieţii individului este acela de a fi cu adevărat el
însuşi, mai mult, de a fi plenar el însuşi - proces pozitiv, constructiv, realist şi demn de
încredere, înţelegerea altuia din punctul de vedere al altuia, promovarea unei concepţii despre
o societate deschisă în care indivizii au responsabilitatea propriilor lor decizii personale
17 M. Zlate, Introducere în psihologie, 2000, p. 105, apud Sutich şi Vich, 1969, p. 451
49
reprezintă temele principale ale lui Rogers.18
În centrul acestei concepţii teoretice se află, aşadar, capacitatea individului: fiinţa
umană are capacitatea latentă, dacă nu manifestă, de a se înţelege pe ea însăşi şi de a-şi rezolva
problemele suficient pentru a funcţiona adecvat. Exercitarea acestei capacităţi reclamă un
context de relaţii umane pozitive, lipsite de ameninţare sau de sfidare (provocare). De
exemplu, dacă o persoană trăieşte ignorarea sau neacceptarea universului său interior ori chiar
lipsa de respect, acest fapt îi va afecta funcţionarea sa psihologică (la şcoală, la serviciu, acasă
etc.). De aici, o serie de trăiri: stimă de sine scăzută, imagine de sine negativă, sentimente de
tensiune, durere, suferinţă. În aceste condiţii, imaginea de sine a individului va avea la bază
evaluarea propriilor experienţe de către ceilalţi.
Întrucât fiecare are nevoie de o imagine pozitivă în tranzacţiile cu ceilalţi, persoana
dezvoltă ceea ce C. Rogers numeşte o imagine pozitivă condiţionată, prin interiorizarea unor
condiţii ale demnităţii: ea se simte demnă de respect numai în anumite condiţii, în funcţie de
valorile impuse din exterior, valorificare ce nu are nici o legatură cu ceea ce simte persoana cu
adevărat.
Scopul consilierii/terapiei centrată pe client este acela de a ajuta individul să se
autoevalueze realist, să se simtă liber, autentic, să nu fie obligat să-şi nege sau să-şi deformeze
opiniile şi atitudinile intime pentru a menţine afecţiunea sau aprecierea persoanelor importante
pentru el. Este ceea ce reprezentanţii acestei orientări terapeutice numesc libertate
experienţială. Această libertate există când subiectul îşi dă seama de ceea ce-i este permis să
exprime (cel puţin verbal): experienţa sa, emoţiile şi dorinţele sale aşa cum le simte şi
independent de conformitatea lor la normele sociale şi morale care guvernează mediul său.
Deoarece teoria şi terapia practicată de Rogers merg mână în mână, nu pot fi evaluate
separat. Terapia centrată pe persoană a fost foarte populară printre psihologi, găsindu-şi
aplicaţii în tratarea tulburărilor emoţionale. Printre psihoterapeuţi, Rogers este considerat una
dintre cele mai influente personalităţi, cu toate că, teoria sa are un impact mai redus, s-a
bucurat de recunoaştere şi acceptare, mai ales din cauza accentului pus pe conceptul de sine.
Teoria şi terapia lui Rogers au stimulat un număr mare de cercetări, mai mult decât alţi
teoreticieni, a stimulat cercetări asupra naturii şi efectului psihoterapiei sau asupra conceptului
de sine.
După 1967, C. Rogers şi-a deplasat atenţia de la consilierea individuală la consilierea
de grup. El este iniţiatorul grupului de întâlnire, al cărui scop principal este dat de
îmbunătăţirea relaţiilor interpersonale printr-o mai bună cunoaştere de sine.
18 Idem, p. 105
50
Se consideră că grupul poate produce modificări permanente la nivelul personalităţii
individului. În acest fel, scopurile dezvoltării personale şi scopurile dezvoltării grupului nu
mai apar ca separate. În cadrul grupului se cristalizează un sentiment de comunitate având la
bază nevoia de afiliere, apartenenţă, se clarifică sentimente, dorinţe, nevoi şi opţiuni, iar
autorealizarea pozitivă a fiecărui membru este raportată la dinamica grupului. Sunt stimulate
confruntările autentice, chiar dacă, la un moment dat, acestea pot apărea ca negative sau
nocive pentru unii din membrii grupului. De fapt, exprimarea sinceră şi deschisă a
sentimentelor se dovedeşte utilă pe termen lung.
În general, consilierea de grup urmează acelaşi traseu şi aceleaşi tehnici ca şi
consilierea individuală.
Teoria lui C. Rogers cu privire la caracterul necesar şi suficient al empatiei, imaginii
pozitive necondiţionate şi congruenţei pentru provocarea schimbării terapeutice a determinat
multe controverse şi cercetări.
În 1976, 702 membri ai Asociaţiei Germane de Psihoterapie Rogersiană au fost
intervievaţi în legătură cu metoda lor terapeutică. Doar 9% din respondenţi păstraseră
condiţiile rogersiene ortodoxe. Mulţi terapeuţi au raportat utilizarea unor tehnici neortodoxe
precum jocul de rol şi relaxarea.
Analiza Tranzactionala (AT) îşi are rădăcinile în psihanaliza tradiţională. Fondatorul ei,
Eric Berne, studia el însuşi pentru a deveni membru al US Analytical Society când a început să
dezvolte AT ca teorie a personalităţii, a comunicării şi a relaţiilor interpersonale, bazată pe
conceptele comportamentelor observabile şi pe cele ale interacţiunii dintre oameni.
Putem analiza natura şi semnificaţia acestor "tranzacţii" împreună cu ceilalţi, ori avem
chiar « conversaţii » interne cu diverse părţi ale propriului eu şi acestea pot fi analizate.
Prin AT ajungem la concluzia că în timpul copilăriei concepem un fel de plan de viaţă (numit
script) care este creat sub influenţa parentală.
Ca adulţi urmăm scriptul fără să ne dăm seama de acest fapt şi fără să putem lua decizii
autonome. În acest context scriptul poate fi imaginat ca un program de calculator ce rulează
discret pe fundal, dirijând zilnic procesul de luare a decizilor. Sarcina analistului tranzacţional
este atât de a contribui la conştientizarea scriptului şi a modului în care el blochează clientul în
realizarea obiectivelor sale, cât şi de a facilita apoi schimbarea
Analiza tranzacţională (AT) este, în cel mai practic sens, o analiză a comunicării şi, în
acelaşi timp, o metodă de îmbunatăţire a acesteia. Ea se aplică deopotrivă introspecţiei (deci
comunicării cu sine), cât si comunicării interpersonale, devenind astfel un „instrument de
51
evoluţie personală cu aplicaţii în viaţa grupurilor umane”19.
Această metodă de psihoterapie şi de formare a fost inventată de Berne pentru a analiza
tranzacţiile între persoane. Pacientului i se explică mai întâi cele trei niveluri care constituie o
personalitate: nivelul Părinte P., adică ceea ce el a interiorizat de la părinţii săi, nivelul Copil
C., urmele care îi rămân din copilărie şi nivelul Adult A., în care ţine seama de principiul de
realitate. Tranzacţia este unitatea de interacţiune între un nivel al unei persoane şi un nivel al
alteia: prima trimite la un stimul pe baza nivelului său P. sau C. Sau A.; cea de-a două
răspunde fie pe baza aceluiaşi nivel ca şi ea, tranzacţie complementară, fie a unui alt nivel,
tranzacţie încrucişată. După aceea pacientul face experienţa concretă a diverselor tranzacţii
posibile în cursul unor jocuri care se desfăşoară după scenarii-tip(de exemplul, jocul lui „Da,
dar” sau al lui „N-ai decât să” sau al lui „Eu vreau, dar nu pot din cauza piciorului meu de
lemn”). În sfârşit pacienţii sunt reuniţi în grupe unde ei au de reparat diferitele tranzacţii care
se desfăşoară simultan, unde ei primesc de la ceilalţi un feed-back asupra propriilor lor
tranzacţii şi unde devin conştienţi de inadaptarea la realitatea prezentă a scenariilor personale
fixate din copilărie.20
Analiza tranzacţională prezintă o serie de strategii concrete, care pot fi aplicate în
vederea diminuării dificultăţilor de interrelaţionare şi optimizării personale. Ea oferă o cheie
de citire şi înţelegere atât a propriei persoane cât şi a celor din jur, a reacţiilor care la prima
vedere par iraţionale, dar şi a intuirii comportamentelor şi emoţiilor adecvate în diverse
contexte, de la mediul familial, al situaţiilor cotidiene, până la mediul profesional şi de afaceri.
Analiza tranzacţională se realizează prin parcurgerea a patru etape:
1. analiza structurală a personalităţii
2. analiza tranzacţiilor, a relaţiilor de comunicare interpersonală
3. analiza jocurilor psihologice, a modurilor disfuncţionale de relaţionare
4. analiza scenariilor de viaţă, a proiectelor personale inconştiente
1. Referitor la structura personalităţii, Berne propune trei stări ale eu-lui şi
anume: Copilul, Adultul şi Părintele. Copilul (C), se referă la acea parte a fiinţei noastre care
este izvorul impulsivităţii, al dorinţelor, al trebuinţelor, al afectelor, dar şi al intuiţiei şi
creativităţii. Această stare a Eu-lui conţine comportamente, exprimări emoţionale şi verbalizări
provenite din experienţa primilor ani de viaţă(aproximativ până la vârsta de 5 ani), când lumea
din jur este evaluată după criteriul plăcut/neplăcut.
O persoană aflată în starea de C, caută să exprime ceea „ce simte”, bazându-se mai mult pe
19 René de Lassus, Analiza tranzacţională, Bucuresti, Teora, 2000, p. 1220 Roland Doron şi Françoise Parot, Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucureşti, 2007
52
instinct şi pe intuiţie, propriile dorinţe fiind lege pentru sine şi implicit, pentru cei din jur, fără
a ţine cont de normele morale ori de constrângerile raţionale. Berne a aprofundat acest nivel al
personalităţii la care a diferenţiat următoarele componente:
a. Copilul Liber (CL) – POZITIV – este o stare specifică unei persoane care se manifestă
spontan, intuitiv, natural, indiferent de limitările exterioare, care îşi exprimă cu dezinvoltură şi
creativitate emoţiile, folosind un limbaj colorat, bogat în exclamaţii şi ilustrat de gesturi şi
mimică relevante. Plin de energie, fără inhibiţii, dar şi foarte sensibil, îşi exteriorizează trăirile,
îşi descarcă tensiunea acumulată; uneori are o atitudine nesupusă rigorilor disciplinei,
exagerată, egoistă, care-l împiedică să vadă realist situaţia şi care poate afecta în mod negativ
deciziile luate în această stare.
b. Copilul Adaptat (CA) – POZITIV – individul din această stare îşi reactualizează acele tipare
comportamentale şi emoţionale prin care, în copilărie, a reuşit să se apropie şi să fie acceptat
de cei mari şi puternici. Copilul Adaptat apare ca o persoană conformistă, plină de respect şi
complezenţă faţă de autoritate, amabilă şi modestă, atitudine ce îi permite să obţină avantaje şi
beneficii, dar care transmite nesiguranţă şi slăbiciune, cu atât mai mult cu cât această atitudine
poate fi una falsă, artificială, disimulată.
c. Copilul Rebel (CR) – negativ – stare care reuneşte o gamă variată de răspunsuri
comportamentale şi emoţionale sub semnul provocării şi al revoltei. O persoană care are
activată această stare generează conflicte, se opune cu încăpăţânare celorlalţi, afişează
aroganţă şi dispreţ faţă de norme şi autoritate, manifestă agresivitate verbală sau chiar fizică.
Activarea Copilului Rebel presupune o descărcare energetică însemnată, fără a ţine seama de
consecinţele conflictului.
d. Copilul Obedient (CO)-negativ- excesul de ascultare nu facilitează adaptarea unui individ la
relaţiile sociale, ci dimpotrivă, îl transformă într-o persoană obedientă, conformistă, anxioasă,
lipsită de voinţă şi iniţiativă. Prin această stare o persoană reia acele comportamente care în
timpul copilăriei i-au permis să suporte pedepsele parentale, venite din partea adulţilor cu
putere şi autoritate. Cel mai adesea, Copilul Obedient degajă nesiguranţă, inferioritate şi va
juca un rol de victimă în relaţiile sociale.
e. Copilul Creativ (CC) sau „Micul Profesor” – pozitiv şi negativ – reuneşte trăsături ale
Copilului Liber, Adaptat şi Rebel. El găseşte satisfacţie în explorarea mediului şi caută să
utilizeze în mod original toate resursele de care dispune pentru a experimenta noi situaţii.
Dacă urmăreşte un obiectiv, el nu ezită să-i influenţeze pe cei din jur, să-i convingă de
adevărul intuiţiei sale. Plin de imaginaţie, învaţă repede, îşi consumă energia formulând
ipoteze, lansând soluţii, analizând diferite mecanisme şi demersuri rezolutive la problemele
53
întâlnite, având explicaţii pentru orice.
Adultul (A) - reprezintă starea Eu-lui prin care se realizează menţinerea echilibrului dintre
impulsivitatea Copilului şi normele cuprinse în starea de Părinte. O persoană aflată în starea de
Adult se raportează în mod raţional, lucid la realitatea obiectivă, detaşându-se emoţional de
aceasta. Deciziile luate sunt o consecinţă a informării, a reflecţiei logice, a analizei obiective şi
a stabilirii relaţiilor cauzale. Strategiile prin care Adultul urmăreşte atingerea obiectivelor
prestabilite sunt derivate din experienţa să anterioară şi din informaţiile realiste asupra
situaţiei, care vizează aspectele sale concrete. O persoană care funcţionează în starea de Adult
este riguroasă în tot ceea ce face, ordonată şi calculată, manifestă spirit practic, poate să se
impună în grup prin puterea exemplului personal, îşi asumă responsabilităţi şi îşi
argumentează logic poziţia. Sigur de sine, de capacităţile sale, abordează noi situaţii cu o
atitudine deschisă, matură, profesionistă, care îi asigură eficienţa şi reuşita în atingerea
scopurilor propuse.
Părintele (P) – încă din perioada copilăriei, fiecare a reţinut şi şi-a însuşit o serie de
norme, opinii, judecăţi despre oameni şi lucruri, preluate în primul rând de la părinţi, de la
persoanele-model, cu care ne-am identificat într-o anumită perioadă şi care au avut o influenţă
dominantă în evoluţia noastră personală. Părintele cuprinde acea parte a personalităţii alcătuită din
valori, atitudini, stereotipuri, dar şi expresii verbale, mimică, gesturi şi tipare comportamentale preluate
prin modelarea parentală. Figura parentală poate fi nu doar a undei persoane (mama, tata, o rudă, un
prieten, vedeta preferată, şeful, ”maestrul” ş.a.m.d) ci şi a unui grup, a unei colectivităţi (comunitatea
etnică, religioasă, sportivă etc.).
Înregistrarea de norme, valori şi scheme cognitive înainte ca persoana să aibă
posibilitatea concretă de a analiza corectitudinea şi luarea rapidă a deciziilor, sau, mai precis,
economia de timp. Dezavantajele se traduc în menţinerea clişeelor (emoţionale,
comportamentale) şi în rigiditatea abordării realităţii, care deseori este contradictorie cu
această lume „preconcepută” artificial, şi care devine sursă de conflicte în interiorul
individului. Adânc „implantate” în fiecare din noi, aceste principii şi atitudini parentale aparţin
undei game variate, de la mesajele şi modelele de comportament care ne facilitează
comunicarea cu ceilalţi până la atitudinile şi normele prin care încercăm să ne impunem în faţa
celorlalţi.
În cadrul stării de Părinte se disting următoarele structuri:
a. Părintele Normativ (PN) – pozitiv – persoana din această stare se poate recunoaşte cu
uşurinţă şi este o figură centrală care decide dacă faptele sunt sau nu în conformitate cu
valorile morale, cu legile sau cu normele sociale. Acest tip transmite celorlalţi
54
siguranţă, seriozitate, stabilitate, respect faţă de principii.
b. Părintele Grijuliu (PG) – pozitiv – persoanele din această stare susţin, încurajează şi
protejează, respectând însă independenţa şi autonomia celuilalt. Atitudinea adoptată
este binevoitoare, de sprijin, optimistă, tolerantă, conferă încredere în forţele proprii.
Este o persoană alături de cei care trec prin dificultăţi, îi ajută la luarea deciziilor, le
oferă feed-back la eforturile lor şi îi sprijină în atingerea obiectivelor.
c. Părintele Salvator (PS)-negativ – o atitudine excesiv de protecţie, de ajutor, prin care
celălalt este sufocat, transformă un Părinte Grijuliu într-un Părinte Salvator, gata
oricând să ia apărarea şi să rezolve problemele celorlalţi. Adesea permisiv şi tolerant,
se dedică celorlalţi, îşi asumă responsabilităţi ce nu-i aparţin, caută mereu noi victime
pentru care să se sacrifice.
Părintele Critic, Persecutor (PC) – negativ - o persoană aflată în această stare aplică normele
şi principiile într-un mod rigid, absolutist; este tradiţionalist şi conservator; îi place să
comande şi să emită ordine. Pentru el nu contează decât propriile păreri şi opinii, atrage atenţia
asupra aspectelor care trebuie perfecţionate; prin vorbele şi gesturile sale transmite o atitudine
de superioritate, atotştiutoare, dominatoare, chiar agresivă.
Toate aceste stări ale Eu-lui coexistă în interiorul fiecărei persoane şi conţin gânduri şi
raţionamente, emoţii şi sentimente, norme şi comportamente specifice. Activarea selectivă a
stărilor Eu-lui se realizează în funcţie de energia psihică disponibilă, starea de Copil şi cea de
Părinte sunt cele mai accesibile, pe când starea de Adult necesită o concentrare însemnată a
resurselor.
Unei persoane aflate în stare de oboseală, de tensiune, de agitaţie îi sunt mai la îndemână
judecăţile şi reacţiile comportamentale prefabricate de Părinte sau strategiile emoţionale
specifice Copilului, decât comportamentul raţional, obiectiv al Adultului.21
Modul în care ne prezentăm pe noi înşine în cadrul unei relaţii nu reprezintă altceva
pentru interlocutorul nostru decât o invitaţie pentru comunicare. Fiecare persoană transmite
într-o relaţie o serie de semne concrete sau simbolice de recunoaştere a partenerilor săi(salut,
privire, zâmbet, atingere, compliment, critică).
Analiza tranzacţională propune termenul de „stroke” (tradus prin „lovitură” şi prin
„mângâiere”) ca o unitate de contact-stimul fizic, psihologic sau social-între două fiinţe umane
care implică recunoaşterea prezenţei celuilalt. Stroke-ul exprimă nevoia oamenilor de semne
de recunoaştere, nevoia oamenilor de o anumită cantitate de contacte cu ceilalţi oameni, pentru
a supravieţui.21 Marian Mihai, Psihoterapii – teorii, metode, intervenţie, Editura Universităţii din Oradea, 2006
55
Stroke-ul este o „unitate de contact uman”, este „căloria psihologică”.Aşa cum alimentele au
potenţial energetic diferit, aşa şi contactele umane furnizează cantităţi diferite de energie şi
informaţii. Berne afirma că „viaţa pare să fie pentru marea majoritate a contemporanilor
noştri, o neobosită căutare de stroke-uri”. Pornind de la nevoia copiilor de a fi atinşi, Berne a
observat cum, crescând, oamenii îşi păstrează nevoia de contact fizic. Între timp, însă, ei
învaţă să substituie contactul fizic cu alte forme de recunoaştere. Un cuvânt rostit cu
amabilitate, un surâs, un compliment sau chiar o insultă, arată că existenţa noastră este
recunoscută. Aşa cum alimentele ne permit să supravieţuim, să ne dezvoltăm pentru ca sunt
bogate în calorii, în acelalşi fel, diferitele tipuri de stroke-uri ne permit să evoluăm psihologic,
fiind mai mult sau mai puţin bogate în „calorii psihologice”. Orice tranzacţie este un schimb
de stroke care poate fi verbal sau nonverbal. Un stroke poate fi pozitiv sau negativ în funcţie
de sentimentele şi senzaţiile produse. Un stroke condiţionat se referă la ceea ce faci, iar unul
necondiţionat se referă la ceea ce eşti. „Te iubesc şi te accept asa cum eşti” este purtătoarea
celui mai înalt coeficient de recunoaştere pozitivă necondiţionată.
În limbajul analizei tranzacţionale, unitatea comunicării interumane, sau cum spunea
E.Berne „unitatea de bază a discursului social” este desemnată prin noţiunea de tranzacţie.
Tranzacţiile se pot prezenta sub mai multe forme şi anume: paralele, încrucişate şi duble.
a. tranzacţiile paralele – se realizează când stimulul transmis de către o persoană primeşte
de la partenerul său o replică previzibilă, iniţiată chiar de acea stare a Eu-lui căreia i-a fost
destinat mesajul. Acest tip de tranzacţii asigură continuitate şi unitate în desfăşurarea unei
conversaţii. Astfel, o primă regulă a comunicării din perspectiva analizei tranzacţionale
este: „cu cât tranzacţiile rămân paralele, comunicarea poate continua nelimitat”.
b. tranzacţia încrucişată - apare în situaţia în care partenerul de discuţie va răspunde
contradictoriu şi imprevizibil, dintr-o altă stare a Eu-lui decât cea vizată. Acest tip de
tranzacţie traduce fie o neînţelegere a mesajelor, fie o stare conflictuală şi întrerup cursul
firesc al conversaţiei. A două regulă a comunicării, după Berne este: „când o tranzacţie este
încrucişată, comunicarea este întreruptă”.
c. tranzacţiile duble – apar atunci când o persoană transmite simultan două mesaje, unul
clar, explicit, exprimat verbal la nivel social, iar celălalt, subtil, implicit, prin intonaţie,
gestică, mimică, la nivel psihologic. Utilizarea acestui tip de tranzacţii duce la activarea
răspunsului vizat de mesajul ascuns şi de aceea înţelegerea comunicării în acest context se
realizează doar dacă se trece dincolo de aspectul superficial şi aparent al cuvintelor. A treia
56
regulă a comunicării este: „comportamentul apărut în urma tranzacţiilor ascunse este
determinat la nivel psihologic şi nu la cel social”.
Orice relaţie de comunicare între două sau mai multe persoane presupune succedarea mai
multor tranzacţii a căror analiză oferă informaţii pertinente despre structura şi dinamica
grupului.22
E.Berne, în 1961 a identificat în celebra să carte „Games people play” 50 de
comportamente strategice tipice, numite jocuri, în care partenerii îşi asumă anumite roluri de
comunicare şi prin care caută să obţină diverse beneficii, ascunse. Aceste jocuri sunt
distructive pentru ca scopul lor este de a exprima ostilitatea faţă de ceilalţi, negarea propriilor
temeri şi responsabilităţi, nevoia excesivă de atenţia celorlalţi. Jocurile reflectă poziţia noastră
existenţială, scenariul vieţii, expectanţele pe care le avem faţă de ceilalţi şi prin ele ne
confirmăm schemele cognitive. Rolurile sociale cele mai des întâlnite sunt cele de Persecutor,
Salvator şi Victimă, denumiri date de Karpman prin analogie cu triunghiul dramatic din
tragediile antice greceşti. Persecutorul este persoana care îşi activează starea de Părinte Critic
şi umileşte pe cineva considerat inferior; Salvatorul sare în ajutorul celuilalt ca Părinte
Salvator; Victima, care se află fie în starea de Copil Rebel, fie în cea de Copil Obedient, în
funcţie de raportul cu Persecutorul sau cu Salvatorul. Stările Eu-lui conţin o serie de
comportamente specifice care pot fi grupate în cele 3 categorii menţionate şi care influenţează
semnificativ atitudinea abordată în diverse contexte situaţionale. Pentru a facilita identificarea
şi înţelegerea jocurilor, E.Berne le-a denumit prin expresii uzuale: „M-ai făcut să greşesc”,
„Ţi-am spus eu…”, „Fară tine”, „Datornicul”.
Un joc complet presupune schimbarea rolurilor, iar mesajele transmise sunt foarte
asemănătoare cu cele vehiculate în cadrul tranzacţiilor duble, ceea ce generează confuzie şi
incertitudine.Cunoaşterea principalelor tipare de dezvoltare a jocurilor psihologice permite
evitarea sau aplanarea acestora şi orientarea comunicării câtre rezolvarea conflictelor şi
22 Idem 21
57
găsirea punctelor de comun acord între parteneri.
E. Berne spunea ca viaţa fiecăruia nu este sub semnul întâmplării, ci fiecare om îşi elaborează
şi îşi modelează încă din primii ani de viaţă un plan de urmat, o cheie de înţelegere a realităţii,
numită în limbajul analizei tranzacţionale „scenariul de viaţă”.
Acesta reprezintă „forţa care împinge individul” să-şi trăiască viaţa pe care şi-o alege.23
Scenariul iniţial este util pentru copilul care îşi structurează şi organizează timpul şi spaţiul,
relaţiile, activităţile şi ideile despre lume şi viitor.
Deciziile luate pe parcursul vieţii sunt confirmări ale acestui plan, format într-o
perioadă în care autonomia şi responsabilitatea personală sunt mult limitate, până aproximativ
la vârsta de 8 ani. Predispoziţiile înnăscute, percepţiile, dorinţele, permisiunile şi
constrângerile parentale sunt mesaje determinante ale existenţei unei persoane şi se constituie
în scenarii de urmat.
Fiecare dintre scenariile de viaţă cuprind la rândul lor o serie de mini scenarii sau
secvenţe de comportament, formate sub influenţa modelatoare a mediului familial, social,
economic şi cultural. Există trei orientări pe care le poate urmări un asemenea scenariu:
a. Câştigător – scenariu permisiv care ilustrează psihologia învingătorului.
Individul a fost încurajat să-şi găsească mijloacele prin care să-şi atingă obiectivele pe care şi
le-a asumat el singur, în relaţii pozitive cu sine şi cu ceilalţi. Acest scenariu nu îl va împiedica
să se confrunte cu probleme, dar îi va facilita depăşirea lor şi adaptarea creativă şi eficientă.
b. Pierzător – scenariu dominat de restricţii şi constrângeri, ilustrează psihologia
învinsului. Deşi aspiră la scenariul învingătorului, persoana fie nu-şi poate mobiliza toate
resursele în vederea atingerii obiectivelor propuse, fie persistă într-un tipar emoţional, cognitiv
sau comportamental de autosabotare a propriilor intenţii.
c. Neutru – este un scenariu comun, în care persoanele nu aspiră şi nu îşi propun
obiective importante de realizat sau dacă o fac, atunci nu reuşesc să se motiveze suficient.
23 Eric Berne, Jocuri pentru adulţi, Bucureşti, Amaltea, 2002
58
Aceste persoane îi admiră pe câştigători, se inspiră de la aceştia, însă urmăresc să se menţină
la „linia de plutire”, să nu fie „nici-nici”, adică să supravieţuiască în mediocritate.
Analiza tranzacţională este recomandată în cazul persoanelor care urmăresc
optimizarea şi dezvoltarea personală. S-au realizat multe studii care vizează aspectele teoretice
şi practice ale analizei tranzacţionale. În vreme ce concepte precum „strokes”, contractul
terapeutic, sau scenariul de viaţă sunt argumentate empiric şi au fost preluate şi incorporate în
terapia cognitiv-comportamentală, altele precum jocurile sau divizarea exclusivă a Eu-lui în
cele trei instanţe nu sunt încă fundamentate ştiinţific.24
În funcţie de tipul de educaţie din familie şi şcoală, arată Adriana Băban, cele trei
Stări ale Eu-lui se dezvoltă armonios sau în disproporţie.
Se poate întâmpla, ca prin modele şi strategii educative neadecvate, să se
hipertrofieze una dintre dimensiuni în defavoarea celeilalte (se poate constata atât la
copil/adolescent/adult/vârstnic).
De exemplu, o educaţie rigidă, plină de constrângeri conduce la exacerbarea Eului de
Părinte; o educaţie excesiv de liberă/protectoare conduce la supradezvoltarea Eului de Copil.
Se impune ca educatorii/părinţii să ofere modele comportamentale care să demonstreze
copilului echilibrul celor trei structuri.
În aceste condiţii, comunicarea pozitivă între două sau mai multe persoane necesită o
comunicare (tranzacţie) paralelă între structuri. Când de exemplu, răspund cu Eul parental unei
persoane care mi s-a adresat cu Eul de copil, comunicarea se blochează, am răspuns unei
emoţii, dorinţe cu o regulă sau restricţie.
Armonia celor trei stări şi actualizarea lor adecvată situaţiei este condiţia sine-qua-
non pentru starea noastră de bine, copil sau adult.
Consilierea ce are la bază Analiza Tranzacţională este guvernată de anumite principii
generale, aplicabile, de altfel, tuturor tipurilor de consiliere :
24 Idem 21
59
- Consilierea este, în esenţă, o relaţie permisivă ;
- Consilierea susţine clientul în procesul rezolutiv dar nu oferă soluţii.
- Clientul este responsabil pentru propria sa evoluţie şi dezvoltare.
R. De Lassuss afirma că “Analiza Tranzacţională este un mijloc de dezvoltare, de
evoluţie personală, care ne permite să ne extindem, să ne dezvoltăm propria personalitate.
Să depăşim micile conflicte personale…”25
Închei acest capitol spunând că atunci când vom reuşi să stăpânim tehnicile propuse
de analiza tranzacţonală, putem aduce pe un fagăş bun orice comunicare la orice nivel. Şi, mai
ales, orice comunicare care ar tinde să denatureze în conflict.
25 R. De Lassus, Analiza Tranzacţională, Bucureşti,Teora,2000, p.147
60
Capitolul IV
4.1 Microcercetare
Argument
În acest capitol mi-am propus să analizez diferenţele care există între persoanele care
lucrează ca şi consilieri şi persoanele din diverse domenii de activitate în ceea ce priveşte
stima de sine în raport cu încrederea în sine şi cu relaţiile interpersonale.
Scopul principal al acestei microcercetări a fost studierea stimei de sine în raport cu
încrederea în sine. Pentru a-mi atinge scopul am aplicat scala ce măsoară stima de sine unui
grup de 20 de persoane.
Este ştiut faptul că o stimă de sine ridicată duce la o creştere a încrederii în sine şi la
stabilitatea relaţiilor interpersonale. Este de aşteptat faptul ca persoanele care lucrează ca şi
consilieri sa aibă o stimă de sine mai ridicată decât persoanele ce activează în alte domenii.
Obiectivele cercetării mele au urmărit studierea dezvoltării nivelului stimei de sine, analiza
corelaţiei care există între stima de sine şi încrederea în sine precum şi analiza stimei de sine şi
dinamica relaţiilor interpersonale. În continuare voi analiza şi calcula rezultate obţinute în
urma aplicării instrumentului de evaluare precizând procedura pe care am urmat-o, prezentarea
datelor statistice dar si concluziile la care am ajuns în urma aplicării acestui instrument.
4.2. Ipoteze şi design
1. Nivelul stimei de sine este mai ridicat la consilieri comparativ cu persoanele
angajate în diverse domenii de activitate.
2. Nivelul încrederii în sine este mai ridicat la consilieri comparativ cu persoanele
angajate în domenii diferite.
3. Nivelul relaţiilor interpersonale este mai stabil la consilieri comparativ cu
61
ceilalţi angajaţi.
4. Cu cât stima de sine este mai dezvoltată, cu atât şi încrederea în sine este mai
dezvoltată.
5. Cu cât stima de sine este mai ridicată cu atât relaţiile interpersonale sunt mai
stabile.
6. Există o corelaţie semnificativă intre încrederea in sine şi relaţiile interpersonale.
Variabila independentă (VI)
profesia
Variabilele dependente (VD)
1 stima de sine
2 încrederea în sine
3 relaţiile interpersonale
Designul studiului este un design unifactorial, de bază, cu o singură variabilă
independentă şi anume profesia exercitată de către participanţii la studiu.
4.3. Subiecţi
Studiul de faţă a fost realizat pe un grup de 20 de persoane, care au participat voluntar
la evaluarea obiectivă făcută cu ajutorul scalei ce măsoară stima de sine. Grupul a fost
eterogen din punct de vedere al nivelului de provenienţă şi al nivelului educaţional şi a inclus
persoane atât din mediul rural cât şi din cel urban, cu vârste şi sexe diferite.
Au fost selectaţi pentru studiu 10 persoane care au ca şi profesie cea de consilier şi 10
persoane alese la întâmplare care au divserse ocupaţii din diverse domenii de activitate. S-a
respectat anonimatul şi confidenţialitatea rezultatelor tuturor subiecţilor.
Instrumente utilizate
În scopul realizării obiectivelor propuse mai sus, plecând de la ipotezele formulate de
cercetarea mea şi pentru a înregistra parametrii urmăriţi voi utiliza ca instrument de evaluare :
62
Scala SS – scala de evaluare a stimei de sine. Această scală se referă la evaluarea
globală a propriei persoane. Scala are 10 itemi cu 4 variante de răspuns variind de la total
dezacord la acord total. În funcţie de scorurile obţinute se poate stabili nivelul stimei de sine:
foarte scăzută, scăzută, medie, ridicată şi foarte ridicată unde “foarte scăzut” înseamnă
probleme cu stima de sine, lipsa încrederii în forţele proprii, o identitate slab conturată, mediu
exprimă o imagine de sine pertinentă, o identitate bine conturată, o încredere bună în forţele
proprii iar “foarte ridicat” se referă la o imagine de sine exacerbată, o încredere oarbă în
forţele proprii, o supraevaluare a forţelor personale.(vezi Anexa)
Rezultatele se calculează astfel:
pentru întrebările 1, 3, 4, 7, 10:
-dacă aţi răspuns „total de acord”: 4 puncte
-dacă aţi răspuns „de acord” : 3 puncte
-dacă aţi răspuns „dezacord” : 2 puncte
-dacă aţi răspuns „total dezacord”: 1 punct
pentru întrebările 2, 5, 6, 8, 9”
-dacă aţi răspuns „total de acord”: 1 punct
-dacă aţi răspuns „de acord” : 2 puncte
-dacă aţi răspuns „dezacord” : 3 puncte
-dacă aţi răspuns „total dezacord”: 4 puncte.
Se face suma tuturor punctelor,iar rezultatele se interpretează astfel:
Notele din acest chestionar se situează între 10 (cea mai scazută notă posibilă a stimei
de sine) şi 40 (cea mai ridicată notă posibilă a stimei de sine).
Un scor între 10-16 tinde să indice o stimă de sine mai degrabă scazută
Un scor între 34-40 tinde să indice o înaltă stimă de sine (acest rezultat poate să
vă crească încă stima de sine)
63
Un scor între 17-33 tinde să indice o stimă de sine medie.
Procedura
Pentru verificarea ipotezelor propuse în studiu s-a aplicat Scala Stimei de sine
Rosenberg tuturor subiecţilor, individual, fără limită de timp, oferindu-se instrucţiunea de a se
răspunde cât mai sincer la afirmaţiile cuprinse în chestionar, specificându-se că nu există
răspunsuri bune sau rele. Fiecare subiect a completat chestionarul individual, alegând varianta
corespunzătoare de răspuns care se potriveşte cel mai bine atitudinii pe care o are faţă de sine,
viitor şi faţă de ceilalţi. S-a bifat căsuţa corespunzătoare pentru a vedea în ce măsură subiecţii
sunt de acord sau în dezacord cu afirmaţiile prezentate în chestionar.
4.4. Prezentarea datelor statistice
În vederea analizei statistice a datelor şi interpretării rezultatelor s-a folosit programul
de analiză şi statistică SPSS.
Pentru testarea primelor trei ipoteze, distribuţia datelor în populatie fiind simetrică s-
au realizat analize comparative folosind testul t pe eşantioane independente. Rezultatele sunt
consemnate în Tabelul 1.
Tabelul 1. Analiza comparativă între consilieri şi angajaţii din diverse domenii în ceea
ce priveşte stima de sine, încrederea în sine şi relaţiile interpersonale.
N1=10 (consilieri) N2=10(domeniidiferit)
m s.d. m s.d. t p
stima de sine 2,0714 0,9169 0,9444 0,7254 3,886 0,001
încredere în sine 1,8571 0,6630 1,0556 0,8024 3,019 0,005
Relaţii
interpersonale
2,9286 1,1411 3,4444 0,7048 -1,574 0,126
64
În ce priveşte rezultatele obţinute pentru stima de sine, valoarea t (3,886) la pragul
p de 0.001 indică faptul că există diferenţe semnificative ale nivelului stimei de sine între
consilieri şi persoanele angajate în diverse domenii. Comparând nivelul încrederii în sine la
cele două categorii de persoane s-a obţinut o valoare t=3,019 la pragul p=0,005, ceea ce
semnifică existenţa unor diferenţe semnificative. La nivelul relaţiilor interpersonale, în urma
comparaţiei rezultatele obţinute sunt t=-1,574 la un p=0,126, ceea ce înseamnă lipsa unei
diferenţe semnificative între consilieri şi ceilalţi angajaţi.
Pentru a putea fi surprinse mai uşor nivelul stimei de sine, nivelul încrederii în sine şi
nivelul relaţiilor interpersonale, rezultatele obţinute la cele 2 categorii de personal (consilieri şi
angajaţi din diverse domenii ocupaţionale) sunt schematizate în Figura 1.
Figura nr. 1: Nivelul stimei de sine, nivelul încrederii în sine şi nivelul relaţiilor
interpersonale la consilieri şi angajaţii din diverse domenii ocupaţionale
Prima ipoteză conform căreia nivelul stimei de sine este mai ridicat la
consilieri comparativ cu persoanele angajate în diverse domenii de activitate a fost validată. În
ce priveşte rezultatele obţinute pentru stima de sine, valoarea t (3,886) la pragul p de 0.001
indică faptul că există diferenţe semnificative ale nivelului stimei de sine între consilieri şi
persoanele angajate în diverse domenii. Studiind media (m) şi abaterea standard (s.d.) se
65
observă că această diferenţă înseamnă un nivel superior al stimei de sine la consilieri
comparativ cu celelalte persoane.
Pentru o aprofundare a rezultatelor obţinute nivelul stimei de sine este prezentat în
Figura 2.
Figura nr. 2: Nivelul stimei de sine la consilieri şi angajaţii din diferite domenii
ocupaţionale
Prin urmare, persoanele care lucrează ca şi consilieri au o atitudine pozitivă faţă de tot
ceea ce îi înconjoară, faţă de sine, lume, viitor, faţă de profesia exercitată, ştiu exact care sunt
scopurile lor în viaţă, ce au realizat în trecut şi ce ar dori să realizeze în viitor. Este o profesie
care le oferă satisfacţie personală prin faptul că îi ajută pe ceilalţi oameni, indiferent de rasă,
etnie, religie, sex, profesie, să adopte o atitudine asemănătoare cu a lor în faţa vieţii, care să le
asigure succes în tot ceea ce fac. Având o stimă de sine ridicată, consilierii au sarcina de a le
dezvolta şi celorlalţi o stimă de sine ridicată şi de a le insufla încredere în ei şi în activităţile
întreprinse. Axându-se pe dezvoltarea personală a celorlalţi oameni, persoanele care lucrează
ca şi consilieri şi-au dezvoltat iniţial toate atributele necesare pentru exercitarea profesiei şi au
dobândit calităţile principale care să îi ajute să aibă succes în profesia lor.
66
A două ipoteză conform căreia nivelul încrederii în sine este mai ridicat la consilieri
comparativ cu persoanele angajate în domenii diferite a fost validată.Comparând nivelul
încrederii în sine la cele două categorii de persoane s-a obţinut o valoare t=3,019 la pragul
p=0,005, ceea ce semnifică existenţa unor diferenţe semnificative. Analizând media (m) şi
abaterea standard (s.d.) putem concide că întradevăr nivelul încrederii în sine este mai ridicat
la consilieri comparativ cu persoanele din domenii diferite. Acest lucru este surprins în figura
3.
Figura nr 3: Nivelul încrederii în sine la consilieri şi la angajaţii din diverse domenii
ocupaţionale
Consilierii au un nivel ridicat al încrederii în sine, se apreciază ca şi persoane, sunt
siguri de calităţile lor şi încearcă să le insufle încredere în sine şi persoanelor cu care lucrează.
Având o astfel de profesie, este obligatoriu ca cel care ajută la schimbarea
mentalităţii oamenilor să fie o persoană puternică, sigură pe ea, să-şi iubească profesia şi
oamenii pe care încearcă să-i ajute. Fiind încrezători în sine, consilierii îi ajută pe ceilalţi să-şi
rezolve problemele, să dezvolte relaţii sănătoase unii cu alţii, să fie într-o relaţie pozitivă cu ei
înşişi. Ei au un mai bun discernământ asupra a ceea ce trăiesc în viaţa de zi cu zi şi încearcă să
le schimbe şi celorlalţi atitudinea cu care privesc lucrurile ce li se întâmplă. Cea mai plauzibilă
explicaţie pentru această ipoteză poate fi pregătirea în domeniul consilierii psihologice şi
67
şcolare a fiecărui liceenţiat în psihologie. Mulţi dintre aceşti consilieri derulează programe de
consiliere cu elvii, încercând să-i înveţe pe aceştia importanţa acceptării propriei persoane cu
bune şi cu rele, centrarea atenţiei pe evaluarea comportamentului şi nu a întregii personalităţi.
La nivelul relaţiilor interpersonale, în urma comparaţiei rezultatele obţinute sunt t=-
1,574 la un p=0,126, ceea ce înseamnă lipsa unei diferenţe semnificative între consilieri şi
ceilalţi angajaţi. Astfel că ipoteza a treia luată în studiu în ceea ce priveşte stabilitatea relaţiilor
interpersonale la consilieri comparativ cu ceilalţi angajaţi nu a fost validată. Acest fapt este
surprins in figura 4.
Figura nr. 4: Nivelul relaţiilor interpersonale la consilieri şi angajaţii din diverse
domenii ocupaţionale
Se consideră că stima de sine are un efect pozitiv în ceea ce priveşte iniţierea de
contacte sociale cu ceilalţi şi că o stimă ridicată poate asigura o stabilitate a relaţiilor
interpersonale. Nu există însă diferenţe între oameni de profesii diferite şi consilieri în ceea ce
priveşte acest aspect, prin urmare nu se poate afirmă faptul că o stimă de sine ridicată este
asociată cu o stabilitate în relaţiile cu ceilalţi. Consilierii, prin profesia lor se relaţionează mai
uşor cu ceilalţi oameni decât persoanele care lucrează în alte domenii de activitate, sunt mai
sociabili, deschişi, pot să comunice asertiv în orice situaţie. Acest lucru însă nu demonstrează
şi o stabilitate mai mare a relaţiilor dezvoltate cu ceilalţi comparativ cu persoane angajate în
68
diverse locuri de muncă. Prin urmare, în studiul de faţă s-a evidenţiat faptul că profesia nu
influenţează stabilitatea relaţiilor interpersonale în funcţie de stima de sine.
Pentru verificarea următoarelor trei ipoteze s-au realizat trei analize statistice
corelative pentru a surprinde relaţiile existente între cele trei constructe: stimă de sine,
încredere în sine şi relaţii interpersonale, rezultate prezentate în Tabelul 2.
Tabelul 2. Analiza corelativă între stima de sine, încrederea în sine şi relaţiile
interpersonale la consilieri şi la ceilalţi angajaţi din domenii diferite.
r p
stimă de sine*încredere în sine 0,169 0,354
stimă de sine*relaţii interpersonale -0,212 0,245
Încredere în sine*relaţii
interpersonale
-0,280 0,120
Astfel că, coeficientul de corelaţie dintre stima şi încrederea în sine r = 0,169 la un
prag p=0,354, indică lipsa unei relaţii liniare între cele două variabile.
Ipoteza a patra încerca să explice faptul conform căruia, cu cât stima de sine este mai
dezvoltată, cu atât şi încrederea în sine este mai dezvoltată. Rezultatele nu au arătat nicio
relaţie între cele două variabile. Se aştepta faptul că persoanele care au o stimă de sine ridicată
au o mai mare încredere în ele şi în tot ceea ce vor sa întreprindă. Apreciindu-se ca persoane şi
considerându-se valoroase, cei cu stimă de sine crescută vor şti să-şi rezolve problemele vieţii
mai repede şi mai eficient, pentru că au încredere în ei şi în tot ceea ce-şi propun. Este ştiut
faptul că sentimentul de încredere anticipează apariţia stimei de sine.
Există însă o distincţie clară între cele două concepte şi anume stima de sine ţine de
domeniul afectivităţii şi de sentimentele pe care le avem raportate la propriul eu, iar încrederea
69
în sine de domeniul cognitiv, adică de credinţele despre eul personal, de autoeficacitate.
Persoanele cu stimă de sine ridicată se antrenează cu uşurinţă în activităţi de promovare a
propriului eu şi obţin succes după succes. Cei cu stimă de sine scăzută sunt nesiguri în orice
întreprind şi orice eşec îi demoralizează.
În ceea ce priveşte relaţia dintre stima de sine şi relaţii interpersonale, coeficientul de
corelaţie r = -0,212 al p=0,245 semnifica inexistenţa unei relaţii liniare între variabile.
Ipoteza a cincea conform căreia cu cât stima de sine este mai ridicată cu atât relaţiile
interpersonale sunt mai stabile nu a fost validată. Se aştepta faptul că o stimă de sine ridicată
să ajute la durata, stabilitatea şi trăinicia relaţiilor interpersonale. Persoanele care au o
concepţie bună despre ei înşişi, care se percep ca fiind valoroşi, care au succes in viaţă şi îşi
ating scopurile se raportează intr-un mod pozitiv la ceilalţi semeni şi au o atitudine pozitivă
faţă de aceştia.
Stima de sine ridicată ajută la relaţionarea cu ceilalţi şi la dezvoltarea unor relaţii
stabile şi puternice pe parcursul vieţii. In cazul de faţă nu a reieşit nici o corelaţie intre stima
de sine şi relaţiile interpersonale, prin urmare o stimă de sine ridicată nu duce automat şi la
stabilitatea in relaţii interpersonale.
Ultima ipoteză conform căreia, există o corelaţie semnificativă între încrederea in
sine şi relaţiile interpersonale nu a fost validată. Valoarea coeficietului de corelaţie dintre
încrederea în sine şi relaţiile interpersonale r = -0,280 la p=0,120 arată lipsa unei relaţii liniare
între variabilele aduse în discuţie. Astfel că, o încredere ridicată in sine nu duce la o stabilitate
in relaţiile cu ceilalţi.
Persoanele care au încredere în ei se relaţionează uşor cu ceilalţi, pun mare preţ pe
sociabilitate, pe sprijinul semenilor, intră uşor în discuţii cu ceilalţi, îşi creează cu rapiditate
relaţii sociale solide. Sunt într-o bună relaţie cu ei înşişi dar şi cu ceilalţi, sunt asertivi şi
empatici, adică îşi pot exprima dorintele în mod clar, corect şi îşi pot cere drepturile la nevoie.
70
De asemenea sunt înţelegători faţă de ceilalţi şi faţă de problemele lor, nu rămân indiferenţi la
durerea celorlalţi şi sunt solidari faţă de aceştia în situaţiile grele ale vieţii. În studiul de faţă nu
a reieşit legătura puternică dintre încrederea în sine şi relaţiile interpersonale.
Prin urmare nici una dintre corelaţiile analizate nu au fost demonstrate, deci ipotezele
nu au fost validate. Nu există corelaţii între stima de sine şi încrederea în sine, nici între stima
de sine şi relaţiile interpersonale şi nici între încrederea în sine şi relaţiile interpersonale.
Astfel că, o stimă de sine ridicată nu duce la o mai mare încredere în sine, iar stima de sine
crescută şi încrederea în sine ridicată nu echivalează cu stabilitatea relaţiile interpersonale.
Explicaţia acestui fapt ar putea fi numărul mic de subiecţi şi de variabile luate în studiu. Se
doreşte extinderea acestui studiu pe viitor, abordarea mai multor variabile şi chestionarea unui
număr mai mare de persoane dat fiind faptul că stima de sine este elementul fundamental al
autoeficacităţii.
71
4.5. Concluzii parţiale
În acest capitol mi-am propus să studiez stima de sine în raport cu încrederea în sine
şi cu relaţiile interpersonale, fiind ştiut faptul că o stimă de sine ridicată duce la o creştere a
încrederii în sine şi la stabilitatea relaţiilor interpersonale. S-au luat în vedere persoane care
lucrează ca şi consilieri şi persoane din diverse domenii de activitate. Este de aşteptat faptul că
persoanele care lucrează ca si consilieri sa aibă o stimă de sine mai ridicată decât persoanele
ce activează în alte domenii, sa aibă mai multă încredere in forţele lor şi să dezvolte relaţii
interpersonale mai stabile. .
S-a pornit de la premisa că persoanele care lucrează ca şi consilieri vor avea o
stimă de sine mai ridicată decât persoanele care lucrează în alte domenii de activitate deoarece
profesia lor le permite să abordeze în fiecare zi această noţiune de stimă de sine. De asemenea
şi încrederea în sine a consilierilor va fi mai mare decât la restul persoanelor deoarece au o
atitudine pozitivă faţă de ei şi faţă de tot ceea ce vor să întreprindă, iar stabilitatea relaţiilor
interpersonale dezvoltate de aceştia va fi mai mare.
Primele două ipoteze au fost validate, în timp ce a treia nu a fost validă. Astfel că,
persoanele consilieri au făcut dovada unui nivel al stimei de sine superior persoanelor din
domenii diferite de muncă din mai multe motive şi anume: studiile de specialitate aprofundate
despre aceste concepte, experienţa profesională mai bogată asociată cu imposibilitatea de a
greşi, au o atitudine pozitivă faţă de tot ceea ce îi înconjoară, faţă de sine, lume, viitor, faţă de
profesia exercitată, ştiu exact care sunt scopurile lor în viaţă, ce au realizat în trecut şi ce ar
dori să realizeze în viitor.
72
A doua ipoteză a fost validată în urma analizei statistice a datelor. Consilierii au un
nivel mai ridicat al încrederii în fortele proprii comparativ cu persoanele care activează în
diverse domenii de activitate. Eplicaţia cea mai plauzibilă pentru acest lucru ar putea fi faptul
că mulţi dintre consilieri derulează programe de consiliere, încercând să le insufle oamenilor
încredere în sine şi să-i înveţe importanţa acceptării propriei persoane, menţionând faptul că
atenţia lor trebuie să fie centrată pe evaluarea comportamentului şi nu a întregii personalităţi.
A treia ipoteza nu a fost demonstrată, astfel că nu sunt diferenţe între consilieri şi
restul angajaţilor referitor la stabilitatea relaţiilor interpersonale. O stimă de sine ridicată sau o
încredere în sine accentuată nu favorizează trăinicia relaţiilor interpersonale, indiferent de
natura profesiei.Ar fi de aşteptat ca persoanele care lucrează în domeniul consilierii să poată
relaţiona mult mai uşor cu cei din jur deoarece se presupune faptul că au o mai bună pregătire
de specialitate acest lucru făcându-i să fie mult mai sociabili şi deschişi decât cei care lucrează
în alte domenii.
Următoarele trei ipoteze au încercat a surprinde corelaţia dintre stima de sine,
încrederea în sine şi relaţiile interpersonale, dar nu au putut fi validate. Studierea corelaţiei
între variabilele propuse a arătat faptul că stima de sine nu corelează cu încrederea în sine şi
nici cu relaţiile interpersonale. Astfel că, o stimă de sine ridicată nu este asociată cu o
încredere în sine mai mare sau cu o stabilitate a relaţiilor dezvoltate cu celelalte persoane. De
asemenea încrederea în sine nu duce la stabilitatea relaţiilor interpersonale. Chiar dacă
încrederea în sine este un concept esenţial ce anticipează apariţia unei stime de sine ridicate şi
o stabilitate în relaţiile interpersonale, cercetarea de faţă nu a reuşit să demonstreze acest lucru.
Dat fiind faptul că studiul s-a realizat pe un eşantion foarte mic, datele nu se pot
extrapola la nivelul întregii populaţii iar veridicitatea şi aplicabilitaea lor rămâne a fi
demonstrată în studii şi experimente ulterioare.
73
Concluzii generale
Trăim sub semnul acceleraţiei istoriei, după cum plastic se exprima, acum câteva
decenii, filosoful francez Gaston Berger. Omul contemporan trebuie să fie şi, în mod real, este
într-o continuă alertă, prevăzător, temător dar niciodată pe deplin pregătit pentru viaţă, pentru
surprizele ei. Evenimentele îl preced mai mult decât oricând şi, cu toată precauţia cu care a
fost înarmat, omul zilelor noastre nu este pregătit să îşi întâmpine destinul social.
Astăzi se discută din ce în ce mai mult despre consiliere psihologică, educaţională,
vocaţională ca modalitate de sprijin a persoanei care întâmpină dificultăţi în existenţa sa, ca
suport afectiv şi moral pentru cei care nu pot relaţiona optim, pentru cei care nu pot comunica
sau nu vor să o facă, negăsindu-i sensul.
Mediul social reprezentat de familie, şcoală, grup de apartenenţă, dar şi prin întregul
sistem ce caracterizează societatea la un moment dat îşi pune amprenta atât direct cât şi prin
mijloace indirecte asupra evoluţiei individului. Dată fiind natura socială a omului, identitatea
sa nu poate fi apreciată decât în plan social, ea validându-se în raport cu alţii şi cu standardele
sociale acceptate, drumul ei plecând din sfera biologică, trece prin cea psihică, afectivă şi
intelectuală şi oprindu-se în sfera socială.
În lucrarea de faţă am încercat să prezint, într-o manieră sintetică, informaţii de
specialitate despre stima de sine şi ceea ce presupune prezenţa sau absenţa ei. Modul în care se
formează şi se dezvoltă stima de sine din copilărie până în adolescenţă, odată cu dezvoltarea
personalităţii şi a eului. Formarea stimei de sine se realizează în contextul mai larg al formării
74
imaginii de sine, proces dificil şi sinuos, care începe în copilărie şi se desăvârşeşte în perioada
adolescenţei. Deşi este bine să avem o stimă de sine ridicată nu trebuie să uităm faptul că
uneori şi acest lucru ne poate dăuna, ne poate face mai egoişti. Nu puteam vorbi despre stima
de sine daca nu aş fi amintit şi elementele componente ale acesteia şi anume imaginea de sine,
respectul de sine şi iubirea de sine. Pentru formarea imaginii de sine trebuie să parcurgem mai
multe etape şi să ţinem cont de anumiţi factori. Chiar dacă uneori ni se întâmplă să mai eşuăm
ar trebui să nu uităm că în formarea unei imagini de sine pozitive nu putem renunţa uşor la
scopurile care ni le-am propus ci dimpotrivă trebuie să luptăm şi să perseverăm în ceea ce
vrem să îndeplinim. În ceea ce priveşte respectul de sine e bine de ştiut faptul că acesta se
dobândeşte din familie încă de la vârste foarte fragede, de aceea părinţii sunt primii care le
dezvoltă copiilor respectul de sine. Pentru a-i respecta pe cei din jur în primul rând trebuie să
ne respectăm pe noi sau altfel spus pentru a fi respectaţi trebuie la randul nostru să oferim
respect.
În al treilea capitol al lucrării m-am referit la abordarea umanistă a personalităţii.
Umaniştii al cărui iniţiator este Abraham Maslow susţin că oamenii sunt văzuţi ca activi,
preocupaţi de scopuri precum dezvoltarea personală. Am abordat analiza tranzacţională
deoarece este considerată una din principalele direcţii ale abordării umaniste şi al cărei
fondator este Eric Berne. Această metodă de terapie este fondată de Berne pentru a analiza
tranzacţiile între persoane. Analiza tranzacţională propune termenul de „stroke” ca o unitate de
contact-stimul fizic, psihologic sau social-între două fiinţe umane care implică recunoaşterea
prezenţei celuilalt. Stroke-ul exprimă nevoia oamenilor de semne de recunoaştere, nevoia
oamenilor de o anumită cantitate de contacte cu ceilalţi oameni, pentru a supravieţui. Atunci
când vom reuşi să stăpânim foarte bine tehnicile propuse de analiza tranzacţională, putem
aduce pe un drum bun orice comunicare, la orice nivel.
Considerând că o stimă de sine ridicată duce la o creştere a încrederii în sine şi la
75
stabilitatea relaţiilor interpersonale este de aşteptat ca cei care lucrează ca şi consilieri să aibă
o stimă de sine mai ridicată decât persoanele ce activează în alte domenii.
În evaluarea stimei de sine am folosit scala Rosenberg fiind considerat cel mai
eficient şi rapid instrument de evaluare pentru identificarea nivelului stimei de sine în cazul
subiecţilor aleşi.
De aceea în urma aplicării scalei de evaluare a stimei de sine pe un număr relativ mic
de subiecţi şi din domenii diferite s-a putut constata că persoanele consilieri au făcut dovada
unui nivel al stimei de sine superior persoanelor din domenii diferite de muncă din mai multe
motive şi anume: studiile de specialitate aprofundate despre aceste concepte, experienţa
profesională mai bogată asociată cu imposibilitatea de a greşi, au o atitudine pozitivă faţă de
tot ceea ce îi înconjoară, faţă de sine, lume, viitor, faţă de profesia exercitată, ştiu exact care
sunt scopurile lor în viaţă, ce au realizat în trecut şi ce ar dori să realizeze în viitor. În urma
studiului efectuat s-a putut observa că nu sunt diferenţe între consilieri şi restul angajaţilor
referitor la stabilitatea relaţiilor interpersonale.
Deşi ar fi fost de aşteptat ca persoanele care lucrează ca şi consilieri să se relaţioneze
mai uşor cu ceilalţi oameni decât persoanele care lucrează în alte domenii de activitate, să fie
mai sociabili, deschişi, să comunice asertiv în orice situaţie s-a putut observa că o bună
interrelaţionare între oameni nu depinde neaparat de studiile pe care le au, ci mai mult de
capacitatea lor de comunicare, de modul în care socializează unii cu alţii şi mai ales de feleul
în care se percep pe ei înşişi. Apreciindu-se ca persoane şi considerându-se valoroase, cei cu
stimă de sine crescută vor şti să-şi rezolve problemele vieţii mai repede şi mai eficient, pentru
că au încredere în ei şi în tot ceea ce-şi propun. Este ştiut faptul că sentimentul de încredere
anticipează apariţia stimei de sine. Prin urmare, prin studiul efectuat s-a evidenţiat faptul că
profesia nu influenţează stabilitatea relaţiilor interpersonale în funcţie de stima de sine.
Deoarece studiul de faţă s-a realizat pe un număr mic de subiecţi rezultatele nu se pot
76
extrapola la nivelul întregii populaţii iar veridicitatea şi aplicabilitaea lor rămâne a fi
demonstrată în studii şi experimente ulterioare.
Corectarea imaginii de sine şi cultivarea respectului de sine sunt posibile şi benefice
pentru cel care doreşte să fie împăcat cu sine, să se simtă confortabil în orice colectivitate care
ţinteşte spre autoafirmare şi fericire personală. Menţionând gânduri şi atitudini pozitive, având
încredere în sine, fiind optimist, entuziast, omul reuşeşte mai uşor să obţină ceea ce îşi doreşte.
Pentru a fi împlinit, este necesar ca omul să aibe permanent un scop, iar pentru a-l atinge
trebuie să se pregătească atât cu mijloace concrete cât mai ales mental. Un alt lucru necesar
este să adoptăm scopurile şi idealurile la propriile resurse.
Concordanţa lor permite apariţia succesului iar neconcordanţa lor creează premisele
unui eşec. Amplificarea grijii şi a respectului faţă de noi ne va determina să avem aceeaşi
atitudine şi faţă de ceilalţi. Comparaţia este necesară pentru a asimila norme şi valori sociale
cât mai ales pentru a demonstra unicitatea individului, pentru că fiecare este unic în felul său şi
are dezvoltate anumite aspecte ale personalităţii mai bine decât ceilalţi.
77
BIBLIOGRAFIE
1. Bandura, A. Social foundations of thought and action: A social cognitive theory.
Englewood Cliffs,1986
2. Bonchiş, E., Drugaş, M.,Trip, Simona, Dindelegan, Cornelia, Introducere în
psihologia personalităţii, Editura Universităţii din Oradea, 2006
3. Cristophe, Andre şi Francois Lelord, Cum să te iubeşti pe tine pentru a te
înţelege mai bine cu ceilalţi, Editura TREI 2003
4. Eric Berne, Jocuri pentru adulţi, Editura Amaltea, Bucureşti, 2002
5. François, Lelrod, Christophe Andrė, Cum să te iubeşti pe tine pentru a te
înţelege mai bine cu ceilalţi, editura TREI 2003 apud B. Cyrulnik, Les Nourritures Affectives,
Paris, Odile Jacob,1993
6. Frijda, 1986; Lazarus, 1984; Weiner, 1986. Stress and Emotion: A New
Synthesis, New York, Springer Publishing Company
7. Greenberg J, Simon L, Porteus J, Pyszczynski T, and Solomon S, The effects of
mortality salience on the inappropriate use of cherished cultural symbols. Personality and
Social Psychology Bulletin,1995
8. Golu, Mihai, Bazele psihologiei generale, Editura Universitară, Bucureşti, 2004
9. Golu, Mihai, Dinamica personalităţii, Editura PAIDEIA, Bucuresti, 2005
10. Ioan, Radu, Petru Ilut, Liviu Matei - Curs de Psihologie Socialǎ, Editura Exe
78
S. R. L., 1994
11. Kernis, M. H., Brown, A. C., & Brody, G. H., Fragile self-esteem in children
and its associations with perceived patterns of parent-child communication, in Journal of
Personality
12. Leary, M. R., & Downs, D. L, Interpersonal functions of the self-esteem motive:
The self-esteem system as a sociometer. In M. H. Kernis (Ed.), Efficacy, agency, and
selfesteem, New York: Plenum, 1995
13. Marian, Mihai, Psihoterapii – teorii, metode, intervenţie, Editura Universităţii din
Oradea, 2006
14. Nathaniel, Branden, Cei şase stâlpi ai respectului de sine, Ed.COLOSSEUM-
BUCUREŞTI, 1996
15. Rene De Lassus, Descoperirea sinelui, Ed.TEORA, Bucureşti, 1999
16. Rene De Lassus, Analiza Tranzacţională, Editura Teora, Bucureşti, 2000
17. Robinson JP, Shaver PR, & Wrightsman LS, Measures of personality and social
psychological attitudes. San Diego: Academic Pr., 1991
18. Roland, Doron şi Françoise, Parot, Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas,
Bucureşti, 2007
19. Zlate, Mielu, Eul şi personalitatea, Editura.TREI, Bucureşti, 2008
20. Zlate, Mielu, Omul faţă în faţă cu lumea,Editura Albatros, Bucureşti, 1988
21. Zlate, Mielu, Introducere în psihologie, Editura Polirom, Bucureşti, 2000
79
ANEXE
SCALA ROSENBERG
Evaluaţi-vă propria stimă de sine.
Citiţi cu atenţie fiecare frază şi răspundeţi în cel mai scurt timp, marcând cu un “X”
varianta care se apropie cel mai mult de punctul vostru de vedere actual.
Total de acord De acord Dezacord Total dezacord
1. În general, sunt multumit (ă) de mine.
2. Câteodată mă gândesc că nu valorez nimic.
3. Cred că am o serie de calităţi bune.
4. Sunt capabil să fac lucrurile la fel de bine ca ceilalţi.
5. Simt că am în mine prea multe de care să fiu mândru (ă).
6. Câteodată mă simt realmente inutil.
7. Mă gândesc că sunt un om de valoare, cel puţin la fel ca alte persoane.
8. Mi-ar plăcea să pot avea mai mult respect faţă de mine însumi (însămi).
9. Ţinând cont de toate, am tendinţa să cred că sunt un (o) ratat(ă).
10. Am o părere pozitivă despre mine.
80
Cum să vă calculaţi rezultatele:
1. Calculaţi-vă punctajul după următoarele indicaţii:
♦ pentru întrebările 1, 3, 4, 7, 10:
-dacă aţi răspuns „total de acord”: 4 puncte
-dacă aţi răspuns „de acord” : 3 puncte
-dacă aţi răspuns „dezacord” : 2 puncte
-dacă aţi răspuns „total dezacord”: 1 punct
♦ pentru întrebările 2, 5, 6, 8, 9”
-dacă aţi răspuns „total de acord”: 1 punct
-dacă aţi răspuns „de acord” : 2 puncte
-dacă aţi răspuns „dezacord” : 3 puncte
-dacă aţi răspuns „total dezacord”: 4 puncte
2. Faceţi suma tuturor punctelor. Notaţi-o în chenar:
Cum să vă interpretaţi rezultatele?
Notele din acest chestionar se situează între 10 (cea mai scazută notă posibilă a stimei
de sine) şi 40 (cea mai ridicată notă posibilă a stimei de sine).
♦ Un scor între 10-16 tinde să indice o stimă de sine mai degrabă scazută
♦ Un scor între 34-40 tinde să indice o înaltă stimă de sine (acest rezultat poate să vă
crească încă stima de sine)
♦ Un scor între 17-33 tinde să indice o stimă de sine medie.
81
b#“%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!
^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
b#%l!^+a?
82