Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

download Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

of 52

  • date post

    07-Feb-2017
  • Category

    Documents

  • view

    217
  • download

    2

Embed Size (px)

Transcript of Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

PROPUNERILE VENITE IN PERIOADA DE CONSULTARE PUBLICA

ASUPRA TEZELOR PREALABILE ALE CODULUI PATRIMONIULUI CULTURAL

PE ADRESA DE E-MAIL codul.patrimoniului@cultura.roRaspunsurile la propuneri sunt inserate n text

1. PROPUNEREBuna ziua, Referitor la postarea pe site-ul cultura.ro (27.09.2016) spre dezbatere publica a documentului TEZELE PREALABILE ALE CODULUI PATRIMONIULUI CULTURAL NAIONAL, Va transmit urmatoarele observatii:1- In cadrul discutiilor si reglementarilor legate de Patrimoniul imaterial consider insuficienta, in formularea actuala, preocuparea si evidentierea mestesugurilor traditionale. Sunt necesare in primul rand etape preliminare de reperare a acestora si in al doilea rand gasirea unor formule adecvate de documentare, pastrare, transmitere si mentinere (pornind de la sursele de materie prima, unelte specifice etc si pana la mesteri si desfacerea produselor).RASPUNS: Stadiul actual al documentului este unul de directie generala si de stabilire a principiilor. Nu suntem in niciun caz la o faza de detaliu a textului legislativ. Chiar daca am fi la un astfel de detaliu, legea nu este un manual al etnografului ci un cadru care sa permita identificarea unei probleme, a unor responsabili de gestionarea acelei probleme si de mecanismele care sa asigure finantarea, controlul sau sanctionarea, dupa caz. Despre sursele de materie prima, unelte specifice se preocupa cele doua muzee nationale sau institutul Constantin Brailoiu. Cea ce rezulta din cercetarea stintifica a acestor institutii se poate converti in niste norme de aplicare ale legii, daca este cazul. Iar la nivel de Cod nu este cazul sa ne referim la astfel de detalii.2- In ceea ce priveste patrimoniul arheologic este insuficient elaborata definirea termenilor utilizati. In plus nu este evidenta actiunea de reperare continua a acestor situri, respectiv constientizarea potentialului teritoriului Romaniei in acest sens. Cu alte cuvinte este de avut in vedere includerea acestui potential arheologic (= situri arheologice necunoscute, reperabile in cursul oricarei interventii in adancime, de mica sau mare amploare) in preocuparea obligatorie a oricaror interventii in sol, respectiv constructii, amenajari teritoriale etc. ca parte componenta obligatorie a documentatiei necesare atat in faza de proiect/prospectiune/deviz cat si in faza de executie. Se impune astfel un cadru de colaborare permanenta intre ministerele de resort si toate acele organisme si institutii care le sunt subordonate sau a caror activitate este dependenta de avizul lor.RASPUNS: Chestiunile respective sunt tratate la partea de reglementari aferente unor astfel de situri sau zone, cu instrumentul numit Plan de Peisaj Local, urmat de reglementarea precisa cu instrumente de planificare a teritoriului sau de urbanism.

3- Tot referitor la patrimoniul arheologic trebuie precizata necesitatea reperarii si monitorizarii continue a acestuia ca activitate permanenta a institutiilor de resort dar si a administratiei centrale si locale.RASPUNS: Atat timp cate se vorbeste despre evidenta patrimoniului ca despre un proces continuu, atat timp cat tratam descoperirile arheologice intamplatoare, nu consideram ca se impune revenirea asupra acestor aspecte.4- Unul dintre aspectele care decurg din existenta si bogatia Patrimoniului Cultural National este necesarul de personal de specialitate pentru administrarea si intretinerea curenta, nu doar de cercetare (!!), deci pentru monitorizare, restaurare si conservare cat si pentru curatenie, intretinere sezoniera etc. adaptate cerintelor speciale ale fiecarui monument/sit/situatie in parte.Cu alte cuvinte se impune crearea unui cadru de formare pentru acest personal (utilizand modele usor reperabile in alte tari) in acord cu necesarul pe care, fara discutie, MC si institutiile sale sunt capabile sa il estimeze. Astfel se vor putea evita catastrofele (atat de numeroase acum incat aproape ca nu le mai este constientizata gravitatea!) cauzate de atribuirea acestor activitati unor firme si unor specialisti insuficient sau deloc pregatiti pentru interventii care necesita un grad atat de avansat de particularizare.RASPUNS: Ar fi preferabila o propunere concreta, dat fiind ca, in principiu, toate chestiunile legate de formare nu tin de obiectul Codului ci de politicile publice independente de acest act normativ.

Sunt de acord cu faptul ca unele dintre chestiunile mentionate apartin pasului urmator formularii acestor teze, DAR, la fel de adevarat este faptul ca acestea sunt de luat in considerare in creionarea cadrului in care tezele urmeaza a fi aplicabile = de inclus in graficele laborios intocmite pentru documentul propus dezbaterii.Multumesc pentru atentieCu stima,dr. Cristina-Georgeta AlexandrescuBucuresti2. PROPUNERE 27.09.2016, Buna ziuaam citit pentru nceput capitolul din anex ce face referire la peisajele culturale, asta pentru c am dorit ca punile mpdurite cu arbori seculari s se regseasc ntr-o form de protecie chiar n acest mod, ca peisaj cultural. Extrag din Anex capitolul care ar putea face referire la aceast categorie:Alte peisaje ce cuprind arii care constituie expresii ale valorilor istorice, culturale, naturale, morfologice i estetice ale teritoriului i care nu sunt astzi acoperite din punct de vedere juridic. n acest sens peisajele culturale cuprind imobile construite sau neconstruite a cror valoare estetic este remarcabil; terenuri agricole care stau mrturie a practicilor tradiionale; grupuri de imobile, urbane sau rurale cu caracteristici omogene, a cror valoare istoric, urbanistic, tipologic, social sau tradiional justific protecia, inclusiv centrele locuite urbane sau rural.mi dau seama c o astfel de categorie de peisaj s-ar putea integra la capitolul "terenuri agricole care stau mrturie a practicilor tradiionale".

RASPUNS: Aceasta este una dintre situarile la granita dintre patrimoniul natural si cel cultural despre care am tot insitst sa nu se amestece pentru ca vor exista mereu astfel de solicitari care nu-si au rezolvarea la Ministerul Culturii ci la Ministerul Mediului. Sintagma "marturie a practicilor traditionale" este esentiala. Asadar interesul nostru nu sunt psunile sau arborii seculari in sine ci practica traditionala prin care comunitatea ar fi gestionat aceste resurse, generand in acest fel un model care poate fi recunoscut si asimilat locurilor respective. Mai mult, daca o anumita pasune cu arborii sai seculari ar fi prezente si in niste gravuri, picturi sau fotografii istorice relevante atunci Ministerul Culturi si-ar putea asuma ceea ce altfel n-ar trebui sa-si asume decat ministerele respnsabile cu agricultura, padurile si mediul in general.

Credei c s-ar putea gsi o formulare mai precis pentru acesast categorie (puni cu arbori seculari, caracteristice zonei din sudul Transilvaniei)? Din expereienele precedente (ndeobte triste) am nvat c atunci cnd vorbim de reglementri ar fi bine s fim ct mai exaci pentru a evita eventualele viitoare confuzii. Asta deoarece prin teren agricol exist un subneles destul de limitat (i specific) pe cnd n cazul punilor cu arbori multiseculari avem de a face practic cu o categorie aparte care nu are de a face aproape nimic cu agricultura (sau ceea ce se subnelege prin terenuri agricole)RASPUNS: Categoriile aparte, delimitarea lor, criteriile de evaluare si de protejare, toate acestea fac parte din aparatul normativ prin care se aplica legea, nu pot fi cuprinse i lege la acel nivel de detaliu, cu atat mai putin intr-un document de principii.

cu mulumiriAlexandru GoaSighioara3. PROPUNEREBuna seara, va multumesc. Am parcurs materialul si imi pare ca in ciudaunei oarecare modernizari a abordarii, este afectat de lipsa totala a unoraspecte esentiale, urmare obiectiva a componentei comisiei care a elaboratdocumentul. Nu se face vorbire NICI MACAR O SINGURA DATA despre ComisiaNationala a Muzeelor si Colectiilor, care are atributii esentiale tocmaiasupra celei mai mari parti a patrimoniului cultural national mobil siinterfera cu Comisia Nationala de Arheologie - despre care se vorbeste des,tocmai ca urmare a prezentei unora in comisia de elaborare.NU SE FACE VORBIRE NICI O SINGURA DATA despre rolul si locul AcademieiRomane, cu colectiile ei fundamentale de patrimoniu cultural nationalmobil, acolo este partea cea mai valoroasa si traditional-istorica apatrimoniului nostru si asta nu se afla in batatura Ministerului Culturii,nu numai administrativ, dar aceste donatii in imensa majoritate a cazurilorse afla in proprietatea unor institutii care au performat in valorificarealor stiintifica, inclusiv istoric, mult peste tot ce a facutr vreodataMinisterul Culturii, structuri care sunt insa specifice, de cercetare, suntinstitute, nu au nici o legatura cu muzeele etc etc. Nu uitati ca exista olege speciala a Academiei Romane, care-i stiouleaza rolul si structurile.In aceeasi situatie se afla Patriarhia, Universitatile etc.RASPUNS: Deci propuneti ca aceasta lege speciala sa fie abrogata pentru a fi integrata in Cod? Noi nu am luat in calcul aceasta optiune asa cum nu am facut-o nici in relatie cu Legea arhivelor.Se pune o singura data, evaziv si fara solutionare, problema raportuluidintre Muzeul National de Istorie respectiv muzeele judetene etc, dinperspectiva mecanismului de atribuire a descoperirilor intamplatoare.RASPUNS: Faza procesului legislativ este elaborarea tezelor nu a articolelor de detaliu.In aceeasi situatie se afla si Cabinetul Numismatic al Academiei Romane. Nu face sapaturi, traieste exclusiv din achizitii. De unde ar trebui sa vinabanii? De la Academie, normal. Ar trebui prevazut un mecanism similar de finantare, asa cum se intentioneaza cu o parte din veniturile LoterieiNationale etc, tot asa o parte din veniturile Fundatiei Patrimoniu aAcademiei Romane sau din veniturile private ale acesteia in genere sa fiedirectionate spre achizitionarea de patrimoniu esential DIN TARA SAU DIN STRAINATATE INCLUSIV DE LA MARILE LICITATII OCCODENT