REGISTRU P.I. PRIMAR‚ 2010

download REGISTRU P.I. PRIMAR‚ 2010

of 20

  • date post

    05-Apr-2018
  • Category

    Documents

  • view

    222
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of REGISTRU P.I. PRIMAR‚ 2010

  • 7/31/2019 REGISTRU P.I. PRIMAR 2010

    1/20

    MINISTERUL AGRICULTURII I INDUSTRIEI ALIMENTAREAL REPUBLICII MOLDOVA

    COLEGIUL NAIONAL DE VITICULTUR I VINIFICAIE

    DIN CHIINU APROBAT

    La Consiliul profesoralProces-verbal nr. 7din 25februarie 2010

    R E G I S T R U LDE EVALUARE ZILNIC A ACTIVITII LA PRACTICA DE INSTRUIREVinificaia primar

    Elevul(a) Solotchi Radu

    Gr.TV-091

    n cadrul unitii economice S.A CNVVC

    Secia, sectorul, locul unde sa petrecut practica FABRICA DE VIN

    Conductorul practicii de la colegiuConductorul practicii de la unitatea economic

    Nota:____(_________)

    CHIINU 2011

  • 7/31/2019 REGISTRU P.I. PRIMAR 2010

    2/20

    PLANUL GRAFICDE INSTRUIRE PRACTIC

    (Denumirea practicii)_____________________________________________________________________________________

    Nr. Activiti i operaiile tehnologice Nr. deore Termenelecalendaristice1 Cunotin cu ntreprinderea, locurile de lucru si protecia muncii Septembrie2 Baza de materie prima, caracteristica soiurilor de struguri Septembrie3 Recoltarea, transportarea i recepia strugurilor Septembrie4 Prelucrarea strugurilor Septembrie5 Sulfitarea mustuielei, macerarea si termovinificaia Septembrie

    6Separarea mustului ravac i presarea botinei (separarea mustului rebej). Randamentul mustuluiin dependenta de soiul de struguri

    Septembrie

    7 Limpezirea mustului metodele de limpezire utilizate i corectarea condiiilor chimice a mustului Septembrie

    8 Fermentarea mustului metoda in alb. Metodele existente Septembrie9 Fermentarea mustuielii metoda in rou. Metodele existente Septembrie10 Regimul fermentrii alcoolice la pregtirea vinurilor speciale Septembrie11 Formarea vinului pe drojdii, controlul CTCM Septembrie12 Schemele existente de ntreinere a vaselor vinicole. Primul pritoc i egalizarea vinurilor Septembrie13 Sortarea vinurilor tinere, evidena si oformarea documentelor Septembrie14 Depozitarea vinurilor Septembrie15 Valorificarea deeurilor vinicole Septembrie16 Laboratorul CTCM. Degustarea vinurilor Septembrie17

    Excursii la alte ntreprinderi (n caz c se efectueaz) Septembrie18 Concluzii, observaii, propuneri Septembrie

  • 7/31/2019 REGISTRU P.I. PRIMAR 2010

    3/20

    Data,luna,anul

    Sectorul,locul deinstruire

    Descrierea operaiilor tehnologice, sarcinilor de lucru, concluziilorObservaii.Semntura

    conductorilor1 2 3 4

    Istoria

    icaracte

    risticantreprinder

    ii

    n 1952 s-a pus temelia Fabricii de Vin Stauceni. Ulterior in 1963, Fabrica de Vin Stauceni a fost

    unita cu sovhozul-fabrica Gratiesti, devenind un impunator complex de invatamint si de productie.

    La moment fabrica este dotata cu linii si instalatii tehnologice cu capacitatea de producere de 1 milion

    de sticle pe luna. Astfel, sectorul vinicol cuprinde 420 de hectare plantate cu vita de vie de cele maialese soiuri. Se produc vinuri albe si rosii, seci, demiseci, de consum curent, de calitate superioara si

    de colectie. Valoarea acestora este confirmata de numeroasele medalii obtinute la diferite concursuri

    international si nationale ale vinului. Faptul ca la elaborarea tehnologiilor de preparare a vinurilor au

    contribuit personalitati notorii cu o inteligenta si integritate absoluta din domeniul viti-vinicol, se poate

    afirma cu certitudine ca vinurile Fabricii din Stauceni pot fi calificate drept Vinuri Intelectuale.

    Vinurile Fabricii de Vin Stauceni sunt comercializate att n ar, ct i peste hotare. ntreprindereanoastr colaboreaz fructuos cu mari importatori din Statele Unite ale Americii, Japonia, China,

    Federaia Rus, Romania, Belarus etc. Fabrica dispune de un laborator, in cadrul caruia permanent

    este verificata calitatea productiei vinicole, astfel ca consumatorul final sa se bucure de o calitate

    impecabila a vinurilor Fabricii Stauceni.

    Atit fabrica cit si colegiul poseda cite un muzeu, unde sunt expuse vinurile produse pe parcursulexistentei colegiului, machete tehnologice ale fabricii, medalii si distinctii obtinute de vinurile Fabricii

    Stauceni, documente importante, precum si vechi unelte si obiecte ce tin de producerea si servirea

    vinului. De asemenea, aici se mai gasesc: sali de degustare a vinurilor si colectii de vinuri unicale,

    acestea facind din Fabrica si un loc demn de vizitat pentru turisti.

  • 7/31/2019 REGISTRU P.I. PRIMAR 2010

    4/20

    1 2 3 4Pentru fabrica CNVVC drept surs de materie prim servesc unitile agricole proprii ca

    exemplu:

    Brigada Nr.1- Chiricencu Anatol

    Brigada Nr.2 Volona Valentina

    Brigada Nr.3- Domnul Chilat Brigada Nr.4 Lapteacru Marin

    Actualmente fabrica din Stuceni duce tratative de realizare a produciei cu Romnia ,plus la toate

    i-a construit un magazin mobil la intrarea n Stuceni .

    1 2 3 4

  • 7/31/2019 REGISTRU P.I. PRIMAR 2010

    5/20

    R

    ecep

    iaizdrobire

    astrugurilor

    Recepia mai nti de toate este procesul de primire a strugurilor nainte ca strugurii s fie

    adui la fabric, mai nti de toate se stabilete o ordine de recoltare ce ine cont de:

    a) perioada de coacere (termeni de maturare);

    b) starea strugurilor adic se stabilete gradul de mucegai;

    c) acumularea substanelor aromatice i colorate.

    Strugurii recoltai trebuie s ajung ntr un timp ct mai scurt undeva 4 ore, i trebuie sndeplineasc urmtoarele cerine:

    1. s nu zdrobeasc strugurii, fiindc se vor oxida;

    2. s nu piard din recolt n timpul transportrii;

    3. niveluri de struguri n transport nu trebuie s fie mai mult 0,6m.

    Introducerea strugurilor n fluxul tehnologic, la noi la fabric se face mecanizat cu ajutorul

    Telferului.

    Din mijloacele de transport strugurii sunt descrcai n buncher de recepie care este construit

    din tabl de oel inoxidabil. Buncherul are capacitatea de a prelucra 15 20 t. i la baz are un nec,care deplaseaz strugurii, unde sunt supui zdrobirii. Acest proces trebuie realizat astfel n ct, s ducla spargerea bobielor i eliberarea mustului. Tot odat trebuie evitat ferimiarea ciorchinelor i

    seminelor, pentru a nu mbogi vinul i mustul ca compui fenolici n exces. Prin zdrobirea

    microflora, exist pe struguri i utilaj este dispers n ntreaga mas de mustuial.

    La fabrica Stuceni sunt 7 linii de prelucrare i toate sunt dotate cu bunchere VB.20. Prima linie

    este o linie italian, unde se prelucreaz soiuri de struguri albe i este dotat cu un zdrobitor VDG 20 A,

    scurgtor i pres VPO-20A i o pomp de tip VPHN-20 pentru transportarea mustului. De la linia

    2 pn la linia 5 sunt linii de acelai tip, sunt dotate cu desciorchintoare zdrobitoare centrifugale

    DG 20 M, scurgtoare cu co i cu nec VSN-20, prese cu nec T1- VPO-20 A.

    1 2 3 4

  • 7/31/2019 REGISTRU P.I. PRIMAR 2010

    6/20

    Linia 6 si 7 sunt destinate pentru prelucrarea merelor.

    Desciorchinarea - ea const n separarea boabelor de ciorchini.

    Desciorchinarea se face concomitent cu zdrobirea strugurilor cu DG 20.

    Partea activ a desciorchintorului este format dintr un cilindru separator cu

    acsul deciorchintor prevzut cu palete aezate n form de spiral confecionate

    din oel inoxidabil.La toate fabricile de prelucrare se face recepia calitativ i recepia cantitativ.

    Recepia calitativ

    Recepia calitativ const din urmtoarele faze:

    1. se apreciaz soiul, gradul de sntate a strugurilor, gradul de puritate a materialului

    recoltat (adic prezena n struguri a frunzelor, lstari, pmnt).

    anul acesta ntreprinderea Stauceni nu a avut probleme cu gradul de puritate, i gradul

    de sanatate a strugurilor. S-au primit struguri snato i care corespundeau cerin elor. 2. Prelevarea de probe din mijloacele de transport pentru determinarea zaharitii

    n struguri.

    3. Analize de laborator pentru determinarea coninutului de zahr. La fabrica coninutul de zahr se

    determina numai cu ajutorul areometrului.

    i ndependena de indicaiile areometrului stabilim concentraia de zahr

    Dup ce determinm concentraia de zahr n must, stabilim preul strugurilor.

    Recepia cantitativ

    La fabrica Stuceni cntrirea se fcea cu ajutorul unui cntar, cntarulera numit bascul cu pod stabil. Procesul de cntrire se fcea n mai multe faze:

    1 2 3 4- cntrirea transportului ncrcat;

  • 7/31/2019 REGISTRU P.I. PRIMAR 2010

    7/20

    - cntrirea trasportului descrcat.

    Cntrirea se face n aa mod pentru a vedea ce cantitate de struguri au recepionat la

    fabric fiecare transport. M net = M brut M tar.

    1 2 3 4S Sulfitarea n vinificaie joac un rol foarte important. Are aciune antiseptic i antioxidant,

  • 7/31/2019 REGISTRU P.I. PRIMAR 2010

    8/20

    ulfitarea,macera

    ia

    iterm

    ovinifica

    ia

    la limpezirea bun ca conservarea aromei i la mbuntirea organoleptic a vinului.

    Sulfitarea are proprieta i de a inhiba dezvoltarea microorganismelor: levuri, bacterii, mucegai uri.

    Sulfitarea botinei

    La dozare foarte ridicat de dioxidului de sulf fermentaia nu are loc, n ct

    maceraia este aa de puternic, n ct poate fi luat n consideraie ca metod de

    extaciei a culorii din pelia boabelor negre.Deci SO2 protejiaz substanele colorate de oxidare i pstraz o culoare stabil.

    SO2 mai are o aciune dizolvant asupra substanelor minerale i a acizilor

    oganici favorizeaz extragerea compuilor fenoli din peli i semin.

    fabrica Stuceni dozele de SO2 utilizate pentru sulfitarea mustuielei la vinirile roi,

    de calitate superioar i se dozeaz ntre 75 110mg/l botin.

    Influena sulfitrii

    ntroducerea chear a unei pri mici de anghidrid sulfuroas ncetinete pe un timpscurt d