Catedra Igienă Generală Elena Ciobanu 1

Regimul sanitaro-igienic Regimul sanitaro-igienic în spitale.în spitale.

Profilaxia infecţiilor Profilaxia infecţiilor nosocomiale.nosocomiale.

2

Justificarea cunoaşterii şi studierii Justificarea cunoaşterii şi studierii problemei infecţiilor nosocomiale:problemei infecţiilor nosocomiale:

obligaţia morală de a diminua morbiditatea şi obligaţia morală de a diminua morbiditatea şi mortalitatea pacienţilor spitalizaţimortalitatea pacienţilor spitalizaţi

emergenţa noilor probleme infecţioase emergenţa noilor probleme infecţioase (rezistenţa la antibiotice ...)(rezistenţa la antibiotice ...)

prevenirea şi controlul situaţiilor epidemiceprevenirea şi controlul situaţiilor epidemice majorarea costului legat de:majorarea costului legat de:

o antibioterapie inadecvată, nejustificatăo antibioterapie inadecvată, nejustificată reutilizarea materialuluireutilizarea materialului prelungirea duratei de sejur, îngrijirilor şi prelungirea duratei de sejur, îngrijirilor şi

tratamentuluitratamentului

3

Justificarea cunoaşterii şi studierii Justificarea cunoaşterii şi studierii problemei infecţiilor nosocomiale:problemei infecţiilor nosocomiale:

progresarea calităţii îngrijirilor medicaleprogresarea calităţii îngrijirilor medicale

facilitarea procesului de acreditare a facilitarea procesului de acreditare a instituţiilor de îngrijire medicalăinstituţiilor de îngrijire medicală

protecţia vs de urmăririle (demersurile, protecţia vs de urmăririle (demersurile, procedurile) legaleprocedurile) legale

4

Etimologie •Din greacă „nosos” – maladie

„komein” – a îngriji•Din latină „nosocomium” – spital

5

Infecţiile nosocomiale. Noţiune. Infecţiile nosocomiale. Noţiune. Recomandarea nºR(84)20 a Comitetului miniştrilor Recomandarea nºR(84)20 a Comitetului miniştrilor

Consiliului european,Consiliului european, dădă următoarele definiţii:următoarele definiţii:

Sub termenul de Sub termenul de infecţii intraspitaliceştiinfecţii intraspitaliceşti se subînţeleg se subînţeleg toate maladiile contractate în cadrul spitalului, toate maladiile contractate în cadrul spitalului, cauzate de către microorganisme, clinic sau cauzate de către microorganisme, clinic sau microbiologic recunoscute. Bolnavul contractează microbiologic recunoscute. Bolnavul contractează această maladie fie la internare, fie în rezultatul această maladie fie la internare, fie în rezultatul îngrijirilor medicale ulterioare, în condiţii de spital şi/îngrijirilor medicale ulterioare, în condiţii de spital şi/sau în condiţii de ambulator. Infecţia sau în condiţii de ambulator. Infecţia intraspitalicească poate fi contractată şi de către intraspitalicească poate fi contractată şi de către personalul medical, care-şi exercită activităţile sale personalul medical, care-şi exercită activităţile sale profesionale, iar semnele clinice pot apărea atît în profesionale, iar semnele clinice pot apărea atît în timpul activităţii lor medicale, cît şi după.timpul activităţii lor medicale, cît şi după.

6

Factorii de riscFactorii de risc Pentru infecţiile spitaliceşti:Pentru infecţiile spitaliceşti:

I-ul loc îl ocupă infecţiile căilor urinareI-ul loc îl ocupă infecţiile căilor urinare 40-45%40-45%

Factorii de risc al infectării căilor Factorii de risc al infectării căilor urinare sînt: urinare sînt:

- cateterizarea îndelungată a uretrei,- cateterizarea îndelungată a uretrei, - lipsa tratamentului antibacterial, - lipsa tratamentului antibacterial, - utilizarea incorectă a cateterului. - utilizarea incorectă a cateterului.

7

Factorii de riscFactorii de risc

II-lea loc îl ocupă infecţiile plăgilor II-lea loc îl ocupă infecţiile plăgilor 25-30%25-30%

Factorii de risc în apariţia unei infecţii Factorii de risc în apariţia unei infecţii chirurgicale de plagă sunt: chirurgicale de plagă sunt:

- tipul plăgii, drenajul, - tipul plăgii, drenajul, - durata îndelungată a perioadei preoperatorii, - durata îndelungată a perioadei preoperatorii, - aseptica chirurgului etc. - aseptica chirurgului etc.

8

Factorii de riscFactorii de risc

III-lea loc îl ocupă pneumoniile cu 15-20%III-lea loc îl ocupă pneumoniile cu 15-20%

Factorii de risc în pneumonie sunt: Factorii de risc în pneumonie sunt: - intubarea traheii,- intubarea traheii,- vîrsta înaintată, - vîrsta înaintată, - boli cronice ale plămînilor, - boli cronice ale plămînilor, - perioada postoperatorie etc.- perioada postoperatorie etc.

9

Factorii de riscFactorii de risc

IV-lea loc îl ocupă bacteriemia cu 5-7%IV-lea loc îl ocupă bacteriemia cu 5-7%

Factorul de risc în bacteriemia primarăFactorul de risc în bacteriemia primarăeste prezenţa unui cateter intravasculareste prezenţa unui cateter intravascularpermanent plus obezitatea.permanent plus obezitatea.

10

Infecţiile intraspitaliceşti apar în Infecţiile intraspitaliceşti apar în rezultatul factorilor:rezultatul factorilor:

scăderea reactivităţii;scăderea reactivităţii; acumulării şi circulaţiei germenilor acumulării şi circulaţiei germenilor

patogeni;patogeni; selecţiei germenilor foarte virulenţi şi selecţiei germenilor foarte virulenţi şi

rezistenţi la antibiotice;rezistenţi la antibiotice; eventualitatea sporită de contractare şi eventualitatea sporită de contractare şi

infectare.infectare.

11

Cauzele apariţiei infecţiilor Cauzele apariţiei infecţiilor nosocomialenosocomiale

Creşterea permanentă a cazurilor de Creşterea permanentă a cazurilor de infecţii intraspitaliceşti poate fi motivată de infecţii intraspitaliceşti poate fi motivată de un şir de cauze:un şir de cauze:

1.1. a crescut contingentul de risc – persoane cu a crescut contingentul de risc – persoane cu rezistenţa scăzută, imunodeficit, diabet rezistenţa scăzută, imunodeficit, diabet zaharat;zaharat;

2.2. alergizarea populaţiei;alergizarea populaţiei;3.3. se complică tehnologia medicală se complică tehnologia medicală

(transplantarea organelor, operaţii de (transplantarea organelor, operaţii de diagnostic şi tratament complicate, diagnostic şi tratament complicate, traumatice - endoscopia).traumatice - endoscopia).

12

1.1. Creşte numărul de pacienţi de o vârstă Creşte numărul de pacienţi de o vârstă înaintată şi infantilă.înaintată şi infantilă.

1.1. Întrebuinţarea largă, adesea iraţională şi Întrebuinţarea largă, adesea iraţională şi fără sistem a antibioticelor.fără sistem a antibioticelor.

1.1. Încălcarea regulilor sanitar-igienice.Încălcarea regulilor sanitar-igienice.

13

Deficienţele combaterii infecţiilor Deficienţele combaterii infecţiilor intraspitaliceşti:intraspitaliceşti:

Circulaţia vastă a germenilor în mediul Circulaţia vastă a germenilor în mediul spitalicesc.spitalicesc.

Multitudinea căilor de transmitere.Multitudinea căilor de transmitere. Persistenţa crescută a germenilor la factorii Persistenţa crescută a germenilor la factorii

mediului.mediului. Receptivitatea sporită a bolnavilor.Receptivitatea sporită a bolnavilor. Lipsa metodelor efective a profilaxiei Lipsa metodelor efective a profilaxiei

specifice.specifice.

14

Sursele de răspîndire ale infecţiilor Sursele de răspîndire ale infecţiilor nosocomialenosocomiale

1.1. Bolnavii infectaţi, care au fost internaţi în Bolnavii infectaţi, care au fost internaţi în perioada de incubare.perioada de incubare.

1.1. Bolnavii cu infecţii mixte.Bolnavii cu infecţii mixte.

1.1. Bolnavii, care nu au respectat termenul de Bolnavii, care nu au respectat termenul de carantină.carantină.

15

1.1. Purtătorii de germeni patogeni sunt: Purtătorii de germeni patogeni sunt: pacienţii, personalul medical. (Statistica pacienţii, personalul medical. (Statistica ultimelor zece ani a arătat, că fiecare al ultimelor zece ani a arătat, că fiecare al 5-lea lucrător medical din Moldova era 5-lea lucrător medical din Moldova era purtător de stafilococi. La 40% din purtător de stafilococi. La 40% din lucrătorii medicali au fost găsiţi lucrătorii medicali au fost găsiţi stafilococi pe mâni).stafilococi pe mâni).

2.2. Vizitatorii bolnavilor – pot fi purtători Vizitatorii bolnavilor – pot fi purtători de germeni sau bolnavi de o infecţie de germeni sau bolnavi de o infecţie puţin pronunţată (fiecare al 8 locuitor puţin pronunţată (fiecare al 8 locuitor din Moldova – purtător al virusului din Moldova – purtător al virusului hepatitei infecţioase).hepatitei infecţioase).

16

LaLanţul dnţul de transmie transmiteretere co constă dinnstă din 3 3 verigiverigi::

1. 1. Agentul infecAgentul infecţţiosios care care aparaparţţininee florei florei spitalicespitaliceşştiti sau sau populapopulaţţia microbiania microbianăă care este care este implantatimplantată îă în sn sîînulnul serviciului serviciului formformeazăează rezervoare de germeni rezervoare de germeni. .

17

2. 2. TransmitereaTransmiterea unuia din aceşti agenţi unuia din aceşti agenţi patogeni de la un individ la altul, direct patogeni de la un individ la altul, direct (cel mai des prin manipulaţii) sau (cel mai des prin manipulaţii) sau indirect (prin intermediul obiectelor, indirect (prin intermediul obiectelor, materialului contaminat ...). materialului contaminat ...).

18

3. 3. Capacitatea de apărareCapacitatea de apărare a pacientului a pacientului receptiv vreceptiv vss de agentul patogen. de agentul patogen.

19

Pacient infectat

PersonalMediul

(medical, spitalicesc)Pacient receptiv

Vizitator infectatMaterial spitalicesc exterior

Multiplicarea agentului patogen

Semnele clinice ale infecţiei

Transmitere directă

Transmitere

Heteroinfecţie(infecţie încrucişată)

Xenoinfecţiedirectă / indirectă Exoinfecţie

(aer, apă, alimentaţia, intrumente ...)

Autoinfecţie directă /indirectă

20

Clasificarea infecţiilor nosocomialeClasificarea infecţiilor nosocomiale

După locul apariţiei, infecţiile După locul apariţiei, infecţiile intraspitaliceşti se împart în trei intraspitaliceşti se împart în trei grupurigrupuri::

infecţii care apar în condiţii de infecţii care apar în condiţii de ambulator;ambulator;

infecţii care apar în rezultatul infecţii care apar în rezultatul intervenţiilor cu scop de profilaxie;intervenţiilor cu scop de profilaxie;

infecţii spitaliceşti propriu - zise.infecţii spitaliceşti propriu - zise.

21

După etiologie infecţiile intraspitaliceşti se După etiologie infecţiile intraspitaliceşti se împart în două grupuri:împart în două grupuri:

1.1.boli transmisibile contractate în spital, boli transmisibile contractate în spital, determinate de obicei de germeni determinate de obicei de germeni patogeni; patogeni;2.2.infecţii cu „germeni condiţionat infecţii cu „germeni condiţionat patogeni” sau cu „oportunişti”. patogeni” sau cu „oportunişti”.

22

DDupă componenţa microflorei se împart în upă componenţa microflorei se împart în trei grupuri:trei grupuri: Monoinfecţia provocată de către un Monoinfecţia provocată de către un

microorganism (3% cazuri);microorganism (3% cazuri); Poliinfecţia prezenţa mai multor specii Poliinfecţia prezenţa mai multor specii

de microorganisme în asocierede microorganisme în asociere (37% cazuri);(37% cazuri); Superinfecţia se formează în cazul cînd Superinfecţia se formează în cazul cînd

la m/o asociate se mai adaugă şi o la m/o asociate se mai adaugă şi o infecţie virală (60% cazuri). infecţie virală (60% cazuri).

23

După calea de răspîndire se desting După calea de răspîndire se desting trei grupuri de infecţii nosocomiale :trei grupuri de infecţii nosocomiale :

1.1. Transmiterea aeroportată - praf (1 gram de Transmiterea aeroportată - praf (1 gram de praf conţine 1,5 milioane bacterii, şi praf conţine 1,5 milioane bacterii, şi fiecărei bacterii îi sînt suficiente 20 – 30 fiecărei bacterii îi sînt suficiente 20 – 30 minute pentru a se multiplica), spută, minute pentru a se multiplica), spută, saliva din timpul vorbirii, tuse, strănutul saliva din timpul vorbirii, tuse, strănutul etc.etc.

24

1.1. Transmiterea manuportată (contact) – Transmiterea manuportată (contact) – mîini murdare, lenjerie, instrumente, mîini murdare, lenjerie, instrumente, material pentru pansament etc. (80% material pentru pansament etc. (80% infecţii nosocomiale); infecţii nosocomiale);

2.2. Implantarea prin intermediul injecţiilor, Implantarea prin intermediul injecţiilor, materialului chirurgical, protezelor etc.materialului chirurgical, protezelor etc.

25

Germeni cauzali ai infecţiilor Germeni cauzali ai infecţiilor intraspitaliceşti. Microflora intraspitaliceşti. Microflora

„contemporană”.„contemporană”.Infecţiile intraspitaliceşti sînt provocate de Infecţiile intraspitaliceşti sînt provocate de

circa 30 germeni ca:circa 30 germeni ca: bacteriile aerobe gram + (stafilococi, bacteriile aerobe gram + (stafilococi,

streptococi 17%, pneumococi);streptococi 17%, pneumococi); bacteriile aerobe gram – (Escherichia Coli bacteriile aerobe gram – (Escherichia Coli

20%, bac. piocianic);20%, bac. piocianic); germenii anaerobi;germenii anaerobi; fungi;fungi; virusuri (SIDA, hepatita infecţioasă).virusuri (SIDA, hepatita infecţioasă).

26

Pe parcursul evoluţiei sale, microflora a căpătat unele Pe parcursul evoluţiei sale, microflora a căpătat unele particularităţi patologice, datorită cărui fapt ea mai particularităţi patologice, datorită cărui fapt ea mai este numită şi „microflora contemporană”.este numită şi „microflora contemporană”.

Care sînt aceste particularităţi?Care sînt aceste particularităţi? Instabilitatea înaltă a microflorei ce determină Instabilitatea înaltă a microflorei ce determină

capacitatea de adaptare la acţiunea factorilor capacitatea de adaptare la acţiunea factorilor nefavorabili ai mediului ambiant şi acţiunea nefavorabili ai mediului ambiant şi acţiunea antisepticelor.antisepticelor.

Instabilitatea microflorei este rezistenţa la Instabilitatea microflorei este rezistenţa la antibiotice şi antiseptice.antibiotice şi antiseptice.

27

Invazitatea înaltă Invazitatea înaltă capacitatea de a pătrunde capacitatea de a pătrunde în ţesuturi.în ţesuturi.

Datorită invazităţii înalte germenii capătă Datorită invazităţii înalte germenii capătă capacităţi virulente capacităţi virulente posibilitatea de a posibilitatea de a provoca procese patologice.provoca procese patologice.

O altă particularitate este cea toxicogenă.O altă particularitate este cea toxicogenă. Şi ultima particularitate ce caracterizează Şi ultima particularitate ce caracterizează

microflora contemporană este acţiunea ei microflora contemporană este acţiunea ei alergică.alergică.

28

Măsurile de profilaxie ale infecţiilor Măsurile de profilaxie ale infecţiilor nosocomiale:nosocomiale:

Cu noţiunea de infecţii nosocomiale se Cu noţiunea de infecţii nosocomiale se mai asociază şi o încălcare a normativelor mai asociază şi o încălcare a normativelor igienice din spital. igienice din spital.

29

Măsurile de profilaxie a infecţiilor Măsurile de profilaxie a infecţiilor nosocomiale.nosocomiale. Separarea „alb-negru” ca Separarea „alb-negru” ca

măsură de profilaxie a infecţiilor măsură de profilaxie a infecţiilor intraspitaliceştiintraspitaliceşti

Problema infecţiilor intraspitaliceşti e în Problema infecţiilor intraspitaliceşti e în primul rînd o problemă igienică. Pentru primul rînd o problemă igienică. Pentru combaterea infecţiilor intraspitaliceşti e nevoie combaterea infecţiilor intraspitaliceşti e nevoie de a folosi raţional toate metodele necesare, care de a folosi raţional toate metodele necesare, care sînt înglobate în “sistemul protector” efectuate în sînt înglobate în “sistemul protector” efectuate în 3 direcţii:3 direcţii:1. crearea unui regim antimicrobian;1. crearea unui regim antimicrobian;2. sporirea rezistenţei organismului;2. sporirea rezistenţei organismului;3. optimizarea factorilor de mediu.3. optimizarea factorilor de mediu.

30

Principala măsură din regimul Principala măsură din regimul antimicrobian este distanţarea, separarea. Ea antimicrobian este distanţarea, separarea. Ea include separarea alb-negru, adică separarea include separarea alb-negru, adică separarea zonelor, materialelor, instrumentelor, utilajului zonelor, materialelor, instrumentelor, utilajului totodată şi a persoanelor contaminate de cele totodată şi a persoanelor contaminate de cele necontaminate. Eficacitatea acestor măsuri necontaminate. Eficacitatea acestor măsuri depinde de:depinde de:1)planificarea şi utilizarea unităţilor de îngrijire 1)planificarea şi utilizarea unităţilor de îngrijire medicală; medicală; 2)organizarea lucrului; 2)organizarea lucrului; 3)comportamentul personalului, cunoştinţele şi 3)comportamentul personalului, cunoştinţele şi deprinderile lor igienice. deprinderile lor igienice.

31

Măsurile de profilaxie a infecţiilor Măsurile de profilaxie a infecţiilor nosocomiale. Profilaxia nespecifică.nosocomiale. Profilaxia nespecifică.

Măsuri de arhitectură

şi planificare

izolarea unităţilor de îngrijire medicală, blocurilor

operatorii ...

respectarea fluxului

în mişcarea pacienţilor,personalului

amplasarea raţională

a unităţilor de îngrijire medicală

zonarea terenului

32

Profilaxia infecţiilor intraspitaliceştiProfilaxia infecţiilor intraspitaliceşti Profilaxia nespecifică Profilaxia nespecifică

Masuri sanitaro- tehnice

ventilaţiamişcarea dirijată

a aerului

dispozitive de laminare

condiţionarea

33

Profilaxia infecţiilor intraspitaliceştiProfilaxia infecţiilor intraspitaliceşti Profilaxia nespecifică Profilaxia nespecificăMăsuri de dezinfecţie,

sterilizare

folosirea remediilor chimice

folosirea remediilor fizice

prelucrarea mecanică radiaţie UV

temperatura ridicată Gama radiaţie

34

Profilaxia infecţiilor intraspitaliceştiProfilaxia infecţiilor intraspitaliceşti Profilaxia nespecifică Profilaxia nespecifică

Măsuri sanitaro-

antiepidemice

lucrul de iluminare

sanitară cu personalul şi bolnavii

inspecţia regimului

sanitar în staţionare

controlul asupra contaminării

cu germeni a mediului spitalicesc

depistarea purtătorilor

de germeni la personal şi bolnavi

35

Profilaxia infecţiilor intraspitaliceştiProfilaxia infecţiilor intraspitaliceşti Profilaxia specifică Profilaxia specifică

Imunizarea

Planificată Urgentă

PasivăActivă Pasivă

36

Măsurile sanitar-tehnice în profilaxia Măsurile sanitar-tehnice în profilaxia infecţiilor nosocomialeinfecţiilor nosocomiale

Ventilaţia este una din metodele cele mai bune pentru Ventilaţia este una din metodele cele mai bune pentru reducerea numărului de germeni din aer, atît sub formă de reducerea numărului de germeni din aer, atît sub formă de picături cît şi sub formă de nuclee de picături sau praf picături cît şi sub formă de nuclee de picături sau praf bacterian. Asigurarea cubajului necesar în încăperi şi aplicarea bacterian. Asigurarea cubajului necesar în încăperi şi aplicarea măsurilor de ventilaţie naturală şi artificială în vederea măsurilor de ventilaţie naturală şi artificială în vederea realizării unui schimb suficient de aer realizează şi protecţia realizării unui schimb suficient de aer realizează şi protecţia faţă de infecţiile aerogene. Schimbul de aer natural are loc prin faţă de infecţiile aerogene. Schimbul de aer natural are loc prin ferestre, ferestruici, porii materialelor de construcţii, canalele ferestre, ferestruici, porii materialelor de construcţii, canalele de extragere naturală. În saloane acest schimb în mare măsură de extragere naturală. În saloane acest schimb în mare măsură depinde de planificarea coridorului. În coridoarele construite depinde de planificarea coridorului. În coridoarele construite dintr-o singură parte poate fi format un curent, care va dintr-o singură parte poate fi format un curent, care va schimba mai rapid aerul din saloane. Dacă coridorul e schimba mai rapid aerul din saloane. Dacă coridorul e construit din ambele părţi atunci saloanele vor fi mai puţin construit din ambele părţi atunci saloanele vor fi mai puţin ventilate natural.ventilate natural.

37

Volumul de ventilaţie naturală nu poate fi reglat, Volumul de ventilaţie naturală nu poate fi reglat, el depinde de factorii meteorologici. Acest fapt ne el depinde de factorii meteorologici. Acest fapt ne vorbeşte de necesitatea dotării spitalelor cu ventilaţie vorbeşte de necesitatea dotării spitalelor cu ventilaţie artificială.artificială.

În anumite încăperi de spital, la calculul În anumite încăperi de spital, la calculul volumului de schimb şi la alegerea sistemului de volumului de schimb şi la alegerea sistemului de ventilaţie trebuie de ţinut cont şi de microflora aerului. ventilaţie trebuie de ţinut cont şi de microflora aerului. Pentru spitalele de boli contagioase, cantitatea de aer Pentru spitalele de boli contagioase, cantitatea de aer introdusă prin ventilaţie trebuie să fie mai mică decît introdusă prin ventilaţie trebuie să fie mai mică decît cea extrasă, pentru a împiedica răspîndirea aerului cea extrasă, pentru a împiedica răspîndirea aerului contaminat pe culoarele spitalului. contaminat pe culoarele spitalului.

38

E necesar de reţinut că pentru sălile de operaţie E necesar de reţinut că pentru sălile de operaţie aerul introdus trebuie să fie în cantitate mai mare aerul introdus trebuie să fie în cantitate mai mare decît cel extras. Astfel se va împiedica pătrunderea decît cel extras. Astfel se va împiedica pătrunderea aerului de pe culoarele care eventual ar conţine aerului de pe culoarele care eventual ar conţine piococi în sala de operaţie. În încăperile de spital piococi în sala de operaţie. În încăperile de spital unde se cere o puritate deosebită a aerului se va unde se cere o puritate deosebită a aerului se va practica sistemul ventilaţiei cu curent laminar de aer practica sistemul ventilaţiei cu curent laminar de aer dezinfectat. Sistemul de ventilaţie prin recirculare dezinfectat. Sistemul de ventilaţie prin recirculare este neigienic, contribuind de fapt la răspîndirea este neigienic, contribuind de fapt la răspîndirea florei patogene pe calea aerului şi poate fi utilizat florei patogene pe calea aerului şi poate fi utilizat numai cu condiţia filtrării şi dezinfectării aerului numai cu condiţia filtrării şi dezinfectării aerului recirculant.recirculant.

39

Conform datelor prof. Uglov durata cazării în spitalele Conform datelor prof. Uglov durata cazării în spitalele dotate cu ventilaţie artificială e mai mică decât în cele fără ea: în dotate cu ventilaţie artificială e mai mică decât în cele fără ea: în secţiile de boli contagioase –20%, chirurgicale – 18%,secţiile de boli contagioase –20%, chirurgicale – 18%,terapeutice – 14%.terapeutice – 14%.

Puritatea aerului ca şi confortul termic din încăperi se Puritatea aerului ca şi confortul termic din încăperi se asigură prin:asigură prin:- volumul de aer,- volumul de aer,- multiplul schimbului de aer. - multiplul schimbului de aer.

Cel mai desăvîrşit sistem de ventilaţie artificială este Cel mai desăvîrşit sistem de ventilaţie artificială este condiţionarea aerului, la care pot fi reglaţi automat:condiţionarea aerului, la care pot fi reglaţi automat: t t00, umiditatea, componenţa chimică, gradul de purificare., umiditatea, componenţa chimică, gradul de purificare. Condiţionarea se va face neapărat în: sălile de operaţie, sălile Condiţionarea se va face neapărat în: sălile de operaţie, sălile de naştere, narcoză, reanimare, saloanele postoperatorii, de de naştere, narcoză, reanimare, saloanele postoperatorii, de pediatrie (până la 1 an), de combustii, cardiologice şi pediatrie (până la 1 an), de combustii, cardiologice şi endocrinologice.endocrinologice.

40

Volumul de aer depinde de suprafaţă (7mVolumul de aer depinde de suprafaţă (7m22-indice normat) şi înălţime -indice normat) şi înălţime (3,3m-indice normat), deci în saloane 23m(3,3m-indice normat), deci în saloane 23m33. După normativele igienice la un . După normativele igienice la un bolnav vor reveni minim 80mbolnav vor reveni minim 80m33/oră. Acest volum de ventilaţie poate fi asigurat /oră. Acest volum de ventilaţie poate fi asigurat numai datorită unui schimb de aer organizat – ventilaţie artificială (aspiraţie-numai datorită unui schimb de aer organizat – ventilaţie artificială (aspiraţie-refulare) minimum de patru ori.refulare) minimum de patru ori. Volumul optim de ventilaţie se determină: Volumul optim de ventilaţie se determină: r 46,6 (CO r 46,6 (CO22) l) l Vm Vm33/bolnav = –––––––––– = ––––––––––––– = 93,3/bolnav = –––––––––– = ––––––––––––– = 93,3 în oră CMA 0,05% în oră CMA 0,05%r – cantitatea de substanţe nocive eliminate în decurs de o oră (ml)r – cantitatea de substanţe nocive eliminate în decurs de o oră (ml)CMA – pentru aerul atmosferic % (ml/l). CMA – pentru aerul atmosferic % (ml/l). După numărul total de microorganisme: După numărul total de microorganisme: 30.150 30.150 N = –––––––––––– = 60,5m N = –––––––––––– = 60,5m33/oră/oră 500 500După toate noxele chimice V= 180mDupă toate noxele chimice V= 180m33/oră;/oră;iar luînd în consideraţie noxele chimice şi poluarea cu microorganismeiar luînd în consideraţie noxele chimice şi poluarea cu microorganisme V = 210m V = 210m33/oră./oră.

41

Examenul componenţei chimice şi Examenul componenţei chimice şi bacteriene a aerului din saloanele secţiilor bacteriene a aerului din saloanele secţiilor de copii în care ventilaţia de aspiraţie de copii în care ventilaţia de aspiraţie asigură 15-20masigură 15-20m33/oră /bolnav a constatat un /oră /bolnav a constatat un nivel sporit faţă de cel admisibil cum ar fi:nivel sporit faţă de cel admisibil cum ar fi:- stafilococi patogeni – 13ori;- stafilococi patogeni – 13ori;- streptococi hemolitici – 16 ori;- streptococi hemolitici – 16 ori;- numărul total de germeni – 6,2 ori;- numărul total de germeni – 6,2 ori;- dar oxidabilitatea aerului, CO2, NH3, - dar oxidabilitatea aerului, CO2, NH3, fenolul, stirolul dăpeşesc CMA de 2-4 ori.fenolul, stirolul dăpeşesc CMA de 2-4 ori.

42

Dezinfecţia aerului se efectuează Dezinfecţia aerului se efectuează prin intermediul:prin intermediul:

razelor ultravioleterazelor ultraviolete substanţelor chimice: acidul lactic, substanţelor chimice: acidul lactic,

glicolii, apa oxigenată, nitrana (3% glicolii, apa oxigenată, nitrana (3% soluţie), amfolana (2%) soluţia soluţie), amfolana (2%) soluţia electrolizată de NaCl (0,25%).electrolizată de NaCl (0,25%).

43

Razele ultravioleteRazele ultraviolete – cu o lungime de – cu o lungime de undă 200-295 nm cel mai intens distrug undă 200-295 nm cel mai intens distrug flora microbiană. Mecanismul lor de flora microbiană. Mecanismul lor de acţiune constă în coagularea rapidă a acţiune constă în coagularea rapidă a citoplazmei celulei bacteriene.citoplazmei celulei bacteriene.

Ca surse de raze ultraviolete cu Ca surse de raze ultraviolete cu acţiune bactericidă sînt (lămpile eritem-acţiune bactericidă sînt (lămpile eritem-uvuviiolă, lămpile de mercur-cuarţ, lămpile olă, lămpile de mercur-cuarţ, lămpile bactericid uvbactericid uviiolă (BUV).olă (BUV).

44

CARACTERISTICA GENERATOARELOR CARACTERISTICA GENERATOARELOR DE RAZE ULTRAVIOLETEDE RAZE ULTRAVIOLETE

Tipul Tipul lămpiilămpii

Spectrul Spectrul vizibil %vizibil %

Spectrul razelor ultravioleteSpectrul razelor ultraviolete

A %A % B %B % C%C%

Eritem-Eritem-uvuviiolă-30 olă-30 (EUV)(EUV)De mercur De mercur şi cuarţ-7şi cuarţ-7Bactericid Bactericid uvuviiolă-30 olă-30 (BUV)(BUV)

2020

4444

1,81,8

4545

1919

22

3535

2222

22

--

1515

7878

45

Razele ultraviolete pot fi folosite în 3 variante: raze Razele ultraviolete pot fi folosite în 3 variante: raze directe, reflectate şi prelucrarea cu ultraviolet a aerului debitat în directe, reflectate şi prelucrarea cu ultraviolet a aerului debitat în dispozitivele de ventilare.dispozitivele de ventilare.

O iradiere prelungită şi intensivă cu ultraviolet poate O iradiere prelungită şi intensivă cu ultraviolet poate provoca o inflamaţie a mucoaselor ochilor, arsuri dureroase a provoca o inflamaţie a mucoaselor ochilor, arsuri dureroase a pielii mîinilor şi feţei. Persoanele simt o oboseală pronunţată şi o pielii mîinilor şi feţei. Persoanele simt o oboseală pronunţată şi o dispoziţie minoră.dispoziţie minoră.

De aceea la folosirea razelor ultraviolete directe în De aceea la folosirea razelor ultraviolete directe în încăpere nu se vor afla oameni.încăpere nu se vor afla oameni.

În prezenţa oamenilor pot fi folosite numai lămpi În prezenţa oamenilor pot fi folosite numai lămpi cu raze ultraviolete reflectate (1vt/mcu raze ultraviolete reflectate (1vt/m33). În sălile de operaţii ). În sălile de operaţii (3vt/m(3vt/m33) se folosesc raze ultraviolete directe în lipsa oamenilor. ) se folosesc raze ultraviolete directe în lipsa oamenilor. Deasupra uşilor în saloane pot fi folosite lămpi bactericide Deasupra uşilor în saloane pot fi folosite lămpi bactericide montate în ţevi metalice cu o deschizătură îngustă, care formează montate în ţevi metalice cu o deschizătură îngustă, care formează o perdea bactericidă.o perdea bactericidă.

46

Eficacitatea tratării cu ultraviolet va Eficacitatea tratării cu ultraviolet va depinde de:depinde de:

puterea lămpilorputerea lămpilor durata tratăriidurata tratării volumul încăperiivolumul încăperii

47

Substanţele chimiceSubstanţele chimice (propilenglicola şi (propilenglicola şi trietilenglicola) posedă o presiune scăzută a trietilenglicola) posedă o presiune scăzută a gazelor datorită cărui fapt uşor poate fi creată gazelor datorită cărui fapt uşor poate fi creată o concentraţie anumită în aer. Pulverizarea lor o concentraţie anumită în aer. Pulverizarea lor (1g la 4-5m(1g la 4-5m22) manifestă o acţiune bactericidă ) manifestă o acţiune bactericidă pronunţată.pronunţată.

Acidul lactic se foloseşte în formă de Acidul lactic se foloseşte în formă de vapori în lipsa oamenilor. Hvapori în lipsa oamenilor. H22OO22 - 0,5% soluţie - 0,5% soluţie e pulverizată cu 0,5% soluţii de detergent. e pulverizată cu 0,5% soluţii de detergent. Suprafeţele sunt dezinfectate cu soluţia de Suprafeţele sunt dezinfectate cu soluţia de cloramină (0,2%), var clorat (0,2%).cloramină (0,2%), var clorat (0,2%).

48

Colectarea şi neutralizarea deşeurilor Colectarea şi neutralizarea deşeurilor solide din spitale solide din spitale

((conform „Regulamentului privind gestionarea deşeurilor conform „Regulamentului privind gestionarea deşeurilor medicale”, Chişinău, 2001)medicale”, Chişinău, 2001)

Obiectivul cerinţelor şi normelor igienice şi Obiectivul cerinţelor şi normelor igienice şi tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale este reglementarea din activităţile medicale este reglementarea modului în care se colectează, ambalează, modului în care se colectează, ambalează, depozitează temporar, transportă şi depozitează temporar, transportă şi neutralizează aceste deşeuri. Pentru a preveni neutralizează aceste deşeuri. Pentru a preveni afectarea sănătăţii omului şi contaminarea afectarea sănătăţii omului şi contaminarea mediului e necesar să se acorde o atenţie mediului e necesar să se acorde o atenţie sporită deşeurilor periculoase.sporită deşeurilor periculoase.

49

Deşeurile medicale pot fi clasificate Deşeurile medicale pot fi clasificate pe categorii:pe categorii:

deşeuri nepericuloase (asimilabile cu cele deşeuri nepericuloase (asimilabile cu cele menajere);menajere);

deşeuri periculoase: deşeuri periculoase: deşeuri anatomo-patologicedeşeuri anatomo-patologice deşeuri infecţioasedeşeuri infecţioase deşeuri înţepătoare-tăietoaredeşeuri înţepătoare-tăietoare deşeuri chimice şi farmaceuticedeşeuri chimice şi farmaceutice deşeuri radioactive.deşeuri radioactive.

50

Etapele gestionării deşeurilor Etapele gestionării deşeurilor periculoase:periculoase:

colectarea şi triereacolectarea şi trierea - producătorul - producătorul este responsabil pentru corectitudinea este responsabil pentru corectitudinea separării la sursă pe categorii a separării la sursă pe categorii a deşeurilor. Atunci cînd nu se respectă deşeurilor. Atunci cînd nu se respectă acest lucru, întreaga cantitate de deşeuri acest lucru, întreaga cantitate de deşeuri se tratează ca deşeuri periculoase.se tratează ca deşeuri periculoase.

51

ambalajulambalajul în care se va face colectarea şi în care se va face colectarea şi care vine în contact direct cu deşeurile care vine în contact direct cu deşeurile periculoase trebuie să fie de unică periculoase trebuie să fie de unică folosinţă şi se va neutraliza odată cu folosinţă şi se va neutraliza odată cu conţinutul. Codurile de culori ale conţinutul. Codurile de culori ale ambalajelor în care se colectează ambalajelor în care se colectează deşeurile din unităţile medicale sînt: deşeurile din unităţile medicale sînt: galben – pentru deşeurile infecţioase şi galben – pentru deşeurile infecţioase şi tăietoare-înţepătoare; negru – pentru tăietoare-înţepătoare; negru – pentru deşeurile asimilabile cu cele menajere.deşeurile asimilabile cu cele menajere.

52

depozitarea temporarădepozitarea temporară este păstrarea pe o este păstrarea pe o perioadă limitată a deşeurilor ambalate pînă la perioadă limitată a deşeurilor ambalate pînă la preluarea şi transportul lor la neutralizarea preluarea şi transportul lor la neutralizarea finală. Depozitarea temporară trebuie realizată în finală. Depozitarea temporară trebuie realizată în funcţie de categoriile de deşeuri colectate la funcţie de categoriile de deşeuri colectate la sursă. Durata depozitării temporare va fi cît mai sursă. Durata depozitării temporare va fi cît mai scurtă posibil.scurtă posibil.

53

transportareatransportarea deşeurilor periculoase pînă la deşeurilor periculoase pînă la locul de neutralizare se face cu respectarea locul de neutralizare se face cu respectarea strictă a normelor de igienă şi securitate în strictă a normelor de igienă şi securitate în scopul protejării personalului şi populaţiei scopul protejării personalului şi populaţiei generale.generale.

54

neutralizareaneutralizarea – metodele de neutralizare – metodele de neutralizare trebuie să asigure distrugerea rapidă şi trebuie să asigure distrugerea rapidă şi completă a factorilor cu potenţial nociv pentru completă a factorilor cu potenţial nociv pentru mediu şi pentru sănătatea populaţiei.mediu şi pentru sănătatea populaţiei.

55

Colectarea şi neutralizarea apelor Colectarea şi neutralizarea apelor reziduale din spitalereziduale din spitale

Îndepărtarea apelor reziduale din toate Îndepărtarea apelor reziduale din toate UÎM (cu excepţie a secţiilor contagioase) UÎM (cu excepţie a secţiilor contagioase) poate fi efectuată prin reţeaua de canalizare poate fi efectuată prin reţeaua de canalizare din localitate fără o epurare suplimentară.din localitate fără o epurare suplimentară.

În lipsa reţelei de canalizare (spitalele În lipsa reţelei de canalizare (spitalele săteşti) în localitate apele reziduale vor fi săteşti) în localitate apele reziduale vor fi epurate în instalaţii locale. Pot fi întrebuinţate epurate în instalaţii locale. Pot fi întrebuinţate 2 metode de epurare a apelor reziduale: în 2 metode de epurare a apelor reziduale: în condiţii naturale şi artificiale.condiţii naturale şi artificiale.

56

În condiţii naturaleÎn condiţii naturale – apele reziduale se – apele reziduale se epurează în bazine de sedimentare, după care epurează în bazine de sedimentare, după care se îndepărtează pe câmpurile de filtrare sau se îndepărtează pe câmpurile de filtrare sau irigare. Poate fi folosită irigarea subterană sau irigare. Poate fi folosită irigarea subterană sau canalizarea localăcanalizarea locală:: bazin de sedimentare, bazin de sedimentare, instalaţie de dozare, reţea de ţevi drenate instalaţie de dozare, reţea de ţevi drenate subterane.subterane.

57

În condiţii artificialeÎn condiţii artificiale - apele reziduale din - apele reziduale din blocuri sunt înlăturate prin reţea subterană la blocuri sunt înlăturate prin reţea subterană la staţia biologică de epurare (bazinul de staţia biologică de epurare (bazinul de repartiţie – distribuitor, decantor, biofiltru, repartiţie – distribuitor, decantor, biofiltru, bazin de sedimentare, camera de clorinare). bazin de sedimentare, camera de clorinare). După concordarea cu serviciul sanitar apele După concordarea cu serviciul sanitar apele epurate sunt deversate în bazine sau subteran.epurate sunt deversate în bazine sau subteran.

58

În ultimii ani pentru epurare se folosesc larg În ultimii ani pentru epurare se folosesc larg instalaţiile care lucrează pe principiul “oxidării sumare”, instalaţiile care lucrează pe principiul “oxidării sumare”, unde apele reziduale sunt epurate fără a fi sedimentate.unde apele reziduale sunt epurate fără a fi sedimentate. Conform legislaţiilor în vigoare apele reziduale din Conform legislaţiilor în vigoare apele reziduale din spitalele de boli infecţioase se dezinfectează obligatoriu. spitalele de boli infecţioase se dezinfectează obligatoriu. “Instrucţia despre regimul spitalelor de boli infecţioase “Instrucţia despre regimul spitalelor de boli infecţioase şi secţiilor de boli infecţioase” reglementează şi secţiilor de boli infecţioase” reglementează dezinfectarea eliminărilor bolnavilor pe loc înainte de a dezinfectarea eliminărilor bolnavilor pe loc înainte de a fi îndepărtate prin canalizare. Dar mai raţională va fi o fi îndepărtate prin canalizare. Dar mai raţională va fi o epurare centralizată a apelor reziduale din aceste spitale epurare centralizată a apelor reziduale din aceste spitale şi apoi evacuarea lor prin canalizare (sedimentare → şi apoi evacuarea lor prin canalizare (sedimentare → clorinare cu doze mari de Clclorinare cu doze mari de Cl22; clorinare electrolitică).; clorinare electrolitică).

59

Profilaxia infecţiilor intraspitaliceşti Profilaxia infecţiilor intraspitaliceşti are două direcţii:are două direcţii:

protecţia personalului împotriva protecţia personalului împotriva infecţiilor intraspitaliceşti;infecţiilor intraspitaliceşti;

protecţia pacientului împotriva infecţiei protecţia pacientului împotriva infecţiei intraspitaliceşti.intraspitaliceşti.

60

Măsurile de protecţie a personalului Măsurile de protecţie a personalului medical sînt:medical sînt:

îmbrăcăminte specială obligatorie: pijama, halat, îmbrăcăminte specială obligatorie: pijama, halat, bonetă sau colţ. În cazul lucrului cu ţesuturile bonetă sau colţ. În cazul lucrului cu ţesuturile (plăgile) deschise, injecţii, pansamente, schimbul (plăgile) deschise, injecţii, pansamente, schimbul albiturilor, prelucrarea obiectelor uzuale, curăţenia albiturilor, prelucrarea obiectelor uzuale, curăţenia încăperii – trebuie să fie îmbrăcată masca, încăperii – trebuie să fie îmbrăcată masca, mănuşile, şorţul. Hainele trebuie să fie din bumbac, mănuşile, şorţul. Hainele trebuie să fie din bumbac, in sau mătase naturală. Ţesăturile sintetice şi in sau mătase naturală. Ţesăturile sintetice şi confecţiile tricotate nu se permit de a fi folosite în confecţiile tricotate nu se permit de a fi folosite în incinta instituţiilor de profil medical, deoarece sînt incinta instituţiilor de profil medical, deoarece sînt colectoare de microfloră.colectoare de microfloră.

61

săptămînal sau o dată la zece zile săptămînal sau o dată la zece zile lucrătorilor unităţilor de îngrijire medicală lucrătorilor unităţilor de îngrijire medicală li se va lua pentru analize de laborator flora li se va lua pentru analize de laborator flora nazală şi bucală. În cazul rezultatului nazală şi bucală. În cazul rezultatului pozitiv la microflora patogenă lucrătorul va pozitiv la microflora patogenă lucrătorul va fi eliberat de la lucru pînă la asanarea fi eliberat de la lucru pînă la asanarea completă.completă.

62

semestrial fiecare lucrător trebuie să semestrial fiecare lucrător trebuie să treacă un control medical riguros cu treacă un control medical riguros cu asanarea calitativă a tuturor focarelor asanarea calitativă a tuturor focarelor de infecţii cronice. Dispensarizarea de infecţii cronice. Dispensarizarea lucrătorilor medicali include: lucrătorilor medicali include: cercetarea sîngelui la V.I.H.(cercetarea sîngelui la V.I.H.(virusulvirusulimunodeficienţei umane), sifilis, imunodeficienţei umane), sifilis, marcherii hepatitei B şi C, fluorografia marcherii hepatitei B şi C, fluorografia cutiei toracice, consultarea medicilor cutiei toracice, consultarea medicilor specialişti.specialişti.

63

lucrătorii cu focare purulente şi boli lucrătorii cu focare purulente şi boli respiratorii nu sînt admişi la lucru pînă respiratorii nu sînt admişi la lucru pînă la însănătoşirea deplină a acestora.la însănătoşirea deplină a acestora.

64

nerespectarea măsurilor de protecţie de nerespectarea măsurilor de protecţie de către lucrători pot crea riscul contaminării către lucrători pot crea riscul contaminării lor cu:lor cu:- Hepatita B: riscul de contaminare prin - Hepatita B: riscul de contaminare prin înţepătură de la 5 la 43% înţepătură de la 5 la 43%- Hepatita C: riscul de contaminare prin - Hepatita C: riscul de contaminare prin înţepătură de la 1 la 2,7% înţepătură de la 1 la 2,7%- V.I.H.: riscul de la 0,1 la 0,4% prin - V.I.H.: riscul de la 0,1 la 0,4% prin înţepătură înţepătură- Infecţii eruptive, tuberculoză etc.- Infecţii eruptive, tuberculoză etc.