REGIMUL JURIDIC AL SOCIETĂȚILOR DE SERVICII DE INVESTIȚII ...

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

ŞCOALA DOCTORALĂ – DOMENIUL DREPT

REGIMUL JURIDIC AL SOCIETĂȚILOR

DE SERVICII DE INVESTIȚII FINANCIARE

ÎN CONTEXTUL EDUCAȚIEI FINANCIARE

ȘI AL DIGITALIZĂRII

Conducător științific:

Prof. Univ. Dr. Smaranda ANGHENI

DOCTORAND:

CONSTANTIN BUCUR

BUCUREŞTI

2021

3

CUPRINSUL REZUMATULUI

1. Cuprinsul tezei ................................................................................................................ 4

2. Introducere și conținutul tezei ........................................................................................ 7

3. Concluzii....................................................................................................................... 17

4. Bibliografie selectivă .................................................................................................... 25

4

1. CUPRINSUL TEZEI

INTRODUCERE ............................................................................................................ 7

CAPITOLUL 1. SOCIETĂȚILE DE SERVICII DE INVESTIȚII FINANCIARE

(S.S.I.F.). REGLEMENTARE, CONSTITUIRE ȘI AUTORIZARE ......................

Error! Bookmark not defined.

1.1. Considerații introductive cu privire la piața de capital, cadrul în care își

desfășoară activitatea Societățile de Servicii de Investiții Financiare (S.S.I.F.) ..


1.2. Reglementarea S.S.I.F., noțiune și caracteristici. Delimitarea S.S.I.F. față de

alți intermediari din cadrul pieței de capital ..........................................................


1.2.1. Principalele norme aplicabile S.S.I.F. la nivel național și la nivelul Uniunii

Europene ..................................................................................................................


1.2.2. Noțiunea și caracteristicile S.S.I.F. ...............................................................


1.2.3. Delimitarea S.S.I.F. față de alți intermediari din cadrul pieței de capital .....


1.3. Constituirea și autorizarea S.S.I.F. ...................................................................


1.3.1. Cerințe specifice impuse de legislația pieței de capital .................................


1.3.2. Supravegherea exercitată de autoritatea centrală competentă .......................


1.3.3. Condiții privind acordarea, suspendarea, retragerea și anularea autorizației de

funcționare ...............................................................................................................


1.3.4. Contestarea actelor de autorizare emise de către Autoritatea de Supraveghere

Financiară ................................................................................................................


Concluzii .....................................................................................................................


CAPITOLUL 2. ACȚIONARIATUL, ADMINISTRAREA ȘI CONDUCEREA

S.S.I.F..............................................................................................................................


5

2.1. Acționarii S.S.I.F. ...............................................................................................


2.1.1. Acționarii persoane fizice sau juridice ..........................................................


2.1.2. Regimul juridic aplicabil acționarilor semnificativi ......................................


2.2. Conducerea S.S.I.F. ............................................................................................


2.3. Autorizarea persoanelor care dețin funcții de conducere în cadrul S.S.I.F.

.......................................................................................................................................Er

ror! Bookmark not defined.

2.4. Obligația de a avea și de a menține funcții-cheie în cadrul S.S.I.F. ...............


2.4.1. Funcția de conformitate din cadrul S.S.I.F. .................................................


2.4.2. Menținerea de către S.S.I.F. a unei funcții-cheie de audit intern ................


2.4.3. Auditul financiar statutar .............................................................................


2.4.4. Comitetul de audit .......................................................................................


2.4.5. Stabilirea de către S.S.I.F. a unei funcții responsabile de evaluarea și de

administrarea riscurilor ..........................................................................................


Concluzii ...................................................................................................................


CAPITOLUL 3. RAPORTURILE JURIDICE DINTRE S.S.I.F., CLIENȚI,

CELELALTE PĂRȚI IMPLICATE ÎN TRANZACȚIONARE/ COMPENSARE-

DECONTARE ȘI FONDUL CARE ASIGURĂ COMPENSAREA

INVESTITORILOR ...................................................................................................


3.1. Serviciile de investiții principale și auxiliare prestate de S.S.I.F. ................


3.1.1. Serviciile și activitățile de investiții principale ...........................................


3.1.2. Serviciile auxiliare .......................................................................................


6

3.1.3. Drepturile exercitate de S.S.I.F. și libertatea de a presta servicii în țări

membre ale Uniunii Europene și țări terțe .............................................................


3.2. Persoanele fizice din cadrul S.S.I.F. care prestează servicii și activități de

investiții și agenții delegați ......................................................................................


3.2.1. Persoanele fizice din cadrul S.S.I.F. care prestează servicii și activități de

investiții .................................................................................................................


3.2.2. Agenții delegați ...........................................................................................


3.3. Raporturile juridice dintre S.S.I.F., clienții acestora și celelalte părți

implicate în tranzacția bursieră și în mecanismele de compensare-decontare

....................................................................................................................................


3.3.1. Raporturile juridice dintre S.S.I.F. și clienți ................................................


3.3.2. Raporturile dintre S.S.I.F. și celelalte persoane implicate în mecanismul

bursier ....................................................................................................................


3.3.3. Raporturile juridice dintre S.S.I.F. și fondul de compensare a investitorilor

................................................................................................................................


Concluzii ...................................................................................................................


CAPITOLUL 4. CONEXIUNI ȘI CORELAȚII ALE PIEȚEI DE CAPITAL DIN

PERSPECTIVĂ ECONOMICĂ, PSIHOLOGICĂ ȘI SOCIOLOGICĂ ..............


4.1. Elemente de analiză ale pieței de capital din perspectiva erei digitale, a

investitorului digital și a gradului de educație financiară ...................................


4.1.1. Aspecte generale pentru cultura financiară .................................................


4.1.2. Conceptualizarea noțiunii de „online trading” prin platforme de

tranzacționare ........................................................................................................


4.1.3. Digitalizarea pieței de capital din România în contextul pandemiei de Covid

19 ...........................................................................................................................


7

4.1.4. Profilul investitorului digital de retail din perspectiva conceptului „social

trading” (tranzacționare socială) .........................................................................


4.1.5. Analiza educației financiare în contextul evoluției digitale ........................


4.2. Conexiuni și corelații privind comportamentul potențialului investitor de

retail în raport cu digitalizarea și nivelul de educație financiară .......................


4.2.1. Motivația, obiectivele, ipotezele și etapele cercetării ..................................


4.2.2. Descrierea metodei de cercetare ..................................................................


4.2.3. Mărimea și structura eșantionului ...............................................................


4.2.4. Rezultatele și interpretările cercetării ..........................................................


CONCLUZII ............................................................................................................... 17

BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................... 25

ANEXA 1. ....................................................................................................................


8

2. INTRODUCERE ȘI CONȚINUTUL TEZEI

Prezenta lucrare își propune să prezinte la un prim nivel printr-o cercetare

empirică aprofundată regimul juridic al Societăților de Servicii de Investiții Financiare,

abreviat S.S.I.F., urmând ca mai apoi, din perspectiva unei abordări interdisciplinare din

punct de vedere psihologic, economic și sociologic, acești „actori cheie” în cadrul pieței

de capital să fie analizați din perspectiva a două fenomene de actualitate ale pieței de

capital și, mai mult decât atât, a societății contemporane: nevoia de digitalizare și de

educație financiară. Având în vedere că aceste legături nu au fost suficient cercetate în

literatura de specialitate, am considerat oportună abordarea acestei teme.

Obiectivul fundamental al prezentei lucrări este acela de a elabora o radiografie

din punct de vedere juridic a Societăților de Servicii de Investiții Financiare, urmând ca,

mai apoi, printr-o cercetare de tip chestionar aplicat la nivel cantitativ și calitativ din

ipostaza unui potențial investitor de retail, să se observe ce corelații se pot stabili între

acești actori centrali ai pieței de capital și nevoia de digitalizare și de educație financiară

pentru a surprinde în concluzii posibile propuneri de lege ferenda, cu titlu general, având

în vedere particularitățile și complexitatea domeniului, care să acopere necesitatea de a

reglementa activitatea S.S.I.F. și din perspectiva aceasta.

O realitate surprinsă în cadrul cercetării este aceea că oamenii din România nu

sunt atât de conștienți de importanța educației financiare în viața lor cotidiană, și, având

în vedere că Internetul a devenit o nevoie de bază în activitatea zilnică, am considerat că

cercetarea temei prezintă interes din viziunea potențialilor investitori de retail, respectiv

a investitorilor care aleg să investească prin intermediul pieței de capital.

Abordarea cercetării din această perspectivă a survenit ca urmare a premisei că

nevoia de cunoaștere este pilonul dezvoltării contemporane, care poate duce la o

continuă dezvoltare în domeniul finanțelor, printr-o perspectivă interdisciplinară care

poate oferi posibilitățile de a înțelege mai bine parcursul unui cadru legislativ actualizat

la aceste nevoi pentru Societățile de Servicii de Investiții Financiare. De aceea, prin

verificarea cunoștințelor generale despre investiții exclusiv la nivelul populației, s-au

stabilit niște corelații pertinente care pot contribui la îmbunătățirea legislației în vigoare,

cu privire la S.S.I.F..

9

Din perspectiva structurii prezentei cercetări, primele trei capitole sunt dedicate

studiului empiric al regimului juridic al Societăților de Servicii de Investiții Financiare.

Astfel, pe de o parte, am folosit metoda observației și metoda comparației pentru a

realiza analiza juridică a acestor societăți care sunt o componentă dinamică a pieței de

capital prin faptul că acționează ca intermediari, cât și experiența mea personală din

activitatea profesională în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară, autoritatea

centrală care are ca atribuții autorizarea, supravegherea și controlul tuturor entităților

care activează pe piața de capital, printre care se numără și S.S.I.F..

Primul capitol cuprinde analiza S.S.I.F. din punct de vedere al cadrului de

reglementare aplicabil acestora, din perspectiva legislației naționale și legislației UE,

noțiunea caracteristicile și delimitarea S.S.I.F. de ceilalți intermediari care activează pe

piața de capital. De asemenea, în acest capitol am prezentat și analizat cerințele specifice

impuse de legislația pieței de capital în ceea ce privește constituirea S.S.I.F., autorizarea

și supravegherea de către autoritatea centrală competentă. Am apreciat că scopul acestei

cercetări nu poate fi atins în lipsa unei radiografii a Societăților de Servicii de Investiții

Financiare din perspectiva elementelor anterior arătate. În final, acest capitol cuprinde o

analiză a procedurii contestării actelor emise de către A.S.F., analiză în urma căreia s-a

identificat, în mod adiacent scopului aceste cercetări și propuneri de lege ferenda.

Rolul central în cadrul pieței de capital al S.S.I.F., rol impus și de împrejurarea că

societățile analizate dețin monopolul serviciilor și activităților de investiții, are ca

finalitate, dintr-un punct de vedere general, asigurarea bunăstării prin medierea

transferurilor de fonduri de la deținătorii de fonduri (investitori) către cei care au nevoie

de astfel de fonduri (emitenții care doresc să se dezvolte și care au ca obiectiv realizarea

investițiilor specifice obiectului de activitate). Privit din această perspectivă, S.S.I.F.

asigură, în mod indirect, din perspectiva emitenților o alternativă la obținerea de fonduri

de pe piața bancară în vederea dezvoltării. Din perspectiva investitorilor, S.S.I.F. asigură

o alternativă la sistemul de economisire/depozitare oferit de instituțiile de credit,

alternativă care poate fi mai bună întrucât investiția în instrumente financiare poate avea

o rentabilitate mai mare decât păstrarea banilor în depozite sau produse de economisire.

Rolul S.S.I.F. nu putea fi privit în contextul acestei cercetări fără a puncta câteva aspecte

introductive relevante din perspectiva pieței de capital, cu sublinierea faptului că piața de

capital este o piață financiară unde întâlnim capitaluri pe termen lung, într-o accepțiune

largă, intermediate de S.S.I.F., unde sunt tranzacționate, tot prin intermediul S.S.I.F.,

instrumente financiare cum sunt valorile mobiliare (acțiuni, obligațiuni, certificate de

10

depozit etc.) și alte instrumente financiare prevăzute de legislația specifică (cu titlu de

exemplu: titluri de participare la organismele de plasament colectiv, instrumente

financiare derivate cum ar fi opţiuni, contracte futures, swap-uri, contracte forward etc.).

Cu luarea în considerare a trăsăturilor pieței de capital, observăm faptul că

S.S.I.F. acționează în cadrul unei piețe reglementate, deschise, în cadrul căreia

instrumentele financiare au un caracter public, este o piață simbolică și liberă întrucât

instrumentele financiare sunt dematerializate și pot fi tranzacționate de un număr mare

de persoane fizice sau juridice (investitori) în mod mediat (adică prin intermediul

S.S.I.F.).

Instrumentele financiare la care au acces investitorii sunt negociabile și

transferabile, investirea în astfel de instrumente realizându-se pe termen mediu și lung.

Din această perspectivă, corelat cu faptul că S.S.I.F. acționează pe o piață de capital care

are ca trăsătură riscul (este o piață a riscurilor), se subliniază faptul accesarea pieței de

capital de către un investitor cu scopul de a obține profituri imediate este o greșeală des

întâlnită în rândul investitorilor fără experiență.

Această greșeală se impune a fi în mod obligatoriu corectată de către S.S.I.F. și

de către ceilalți actori din cadrul pieței de capital și, în special, de autoritatea care asigură

autorizarea, supravegherea și controlul tuturor entităților din cadrul pieței de capital și

care, prin mecanismele specifice de reglementare și control, asigură crearea unui cadrul

general integrator care să asigure protecția investitorului.

Protecția investitorului este asigurată atât de către S.S.I.F. cât și de către

autoritatea de reglementare și ceilalți actori ai pieței de capital printr-o informare corectă,

completă și suficientă, însoțită în mod obligatoriul de programe specifice de educație

financiară menite să acopere „handicapul” creat de lipsa educației financiare într-un stat

care trebuie să fie la nivelul statelor UE dezvoltate și instinctul primar al celor care aleg

să investească prin intermediul pieței de capital de a obține venituri imediate (instinct

generat tot de lipsa educației financiare).

Evoluția Internetului, în concurs cu efectele pandemiei de COVID-19, aspecte

prezentate pe larg în Capitolul 4, tind, într-o abordare personală și îndrăzneață, la

observarea unei noi trăsături a pieței de capital și anume aceea de a fi o piață digitală.

Această trăsătură poate fi reținută din perspectiva faptului că instrumentele financiare

tranzacționate sunt dematerializate, iar investirea în aceste instrumente se face din ce în

ce mai mult, ca urmare a evoluției Internetului și a tehnologiei, prin intermediu

aplicațiilor digitale puse la dispoziție de intermediar și care pot fi accesate în prezent de

11

pe telefon, tabletă și laptop/ PC, astfel cum și cercetarea realizată în Capitolul 4 a scos în

evidență.

Sigur că oferirea unui mediu digital investitorului pentru a realiza investiții prin

intermediul pieței de capital trebuie realizată în strânsă legătură cu existența unor actori

care trebuie să se bucure de o reglementare specifică în legislația națională și cea UE

având în vedere posibilitatea S.S.I.F. de a realiza serviciile și activitățile de investiții atât

în România, în spațiul UE prin dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii, cât și

în țări terțe.

De asemenea, pentru a înțelege rolul primordial al S.S.I.F. s-au analizat

caracteristicile S.S.I.F. prin comparație cu reglementările în timp de care s-au bucurat

acestea și cu ceilalți intermediari care pot oferi servicii similare.

Nu în ultimul rând, din perspectiva constituirii și autorizării acestora, observăm

că S.S.I.F. este ținută de îndeplinirea unor condiții specifice: pot fi constituite numai sub

formă de societăți pe acțiuni; denumirea acestora trebuie să fie însoțită de sintagma

„societate de servicii de investiții financiare” sau „S.S.I.F.”; sediul social trebuie să fie

situat în România, obiectul de activitate este special și constă în prestarea serviciilor și

activităților de investiții principale și auxiliare prevăzute în Anexa nr. 1 Secțiunea A și B

din Legea nr. 126/2018 și alte servicii menționate de lege pentru care obține autorizare

din partea A.S.F.; cerințe minime de capital inițial minim și aspecte care țin de formarea

acestuia, respectiv de 50.000 euro, 125.000 euro sau 730.000 euro în funcție de serviciile

și activitățile pentru care solicită autorizare, prin comparație cu 25.000 euro cât este

prevăzut în materie societară pentru constituirea unei societăți pe acțiuni.

Toate cerințele specifice impuse de către legislația specifică sunt analizate, în

vederea autorizării dar și pe parcursul întregii existențe a S.S.I.F., de către autoritatea

centrală competentă, respectiv de către Autoritatea de Supraveghere Financiară,

autoritate care are atribuții de supraveghere, reglementare și control asupra S.S.I.F. și

operațiunilor realizate de către acestea.

Din perspectiva contestării actelor emise de către A.S.F., în mod adiacent, s-a

observat faptul că, pentru unitate de reglementare se impune de lege ferenda modificarea

normei cuprinse în art. 213 din O.U.G. nr. 93/2012 astfel cum s-a arătat.

Capitolul 2 cuprinde o analiză a acționariatului și a administrării S.S.I.F.,

respectiv o analiză a tipologiei acționarilor societăților analizate, o analiză comparativă a

legislației în privința conducerii superioare a S.S.I.F., a cerințelor necesare autorizării

persoanelor din conducerea S.S.I.F. de către A.S.F.. De asemenea, capitolul cuprinde

12

aspecte ce țin de structura internă a S.S.I.F. în privința obligativității existenței unor

funcții-cheie de conformitate, de audit intern și de administrare a riscului.

Din cercetarea întreprinsă obserăm că, S.S.I.F. se bucură de un cadru juridic

particular în ceea ce privește acționariatul, administrarea și conducerea acesteia, având o

serie de funcții interne, cum sunt funcțiile-cheie care nu se regăsesc în cadrul unei

persoane juridice obișnuite.

În ceea ce privește acționariatul S.S.I.F. constatăm faptul că acționari ai acestor

tip de societăți pot fi atât persoane juridice, cât și persoane fizice, cu precizarea esențială

că nu pot fi acționari sindicatele, ligile, asociațiile și fundațiile, organismele de

plasament colectiv fără personalitate juridică și alte asemenea forme de asociere. De

asemenea, legislația specială prevede faptul că acționarii nu trebuie să fi fost sancționați

cu interzicerea exercitării unei activități profesionale de către A.S.F., B.N.R. și trebuie să

se asigure de îndeplinirea cerințelor necesare pentru a asigura gestiunea prudentă a

S.S.I.F.. De asemenea, am arătat faptul că o condiționare aplicabilă acționarilor privește

deținerea unei participații calificate care înseamnă acea participație de cel puțin 10% din

capitalul social sau din drepturile de vot sau o participație cu ajutorul căreia poate

exercita o influență semnificativă în luarea deciziilor, atât la nivel de AGA cât și la nivel

organelor de administrare. Într-o astfel de situație este necesară notificarea A.S.F. și

obținerea aprobării autorității pieței de capital, sens în care, din această perspectivă s-a

arătat în literatura de specialitate că aprobarea dobândirii poziției semnificative

presupune cenzurarea participării la formarea capitalului social al S.S.I.F., de către

autoritatea centrală, și o intervenție în formarea voinței juridice1.

În ceea ce privește conducerea S.S.I.F., cu observarea dispozițiilor legale

aplicabile în timp și a opiniilor exprimate în doctrină s-a arătat că S.S.I.F. pot fi

administrate atât în sistem unitar prin consiliul de administrație, cât și în sistem dualist

prin consiliu de supraveghere și directorat. De asemenea, am arătat că legislația actuală

operează cu trei noțiuni și anume: cu noțiunea de organ de conducere care include, în

funcție de modul de administrare ales, consiliul de administrație sau consiliul de

supraveghere, directorii sau membrii directoratului; cu noțiunea de organ de conducere

în funcția sa de supraveghere care include consiliul de administrație sau consiliul de

supraveghere, după caz, structuri care au rolul de a controla și supraveghea conducerea

societății; și cea de conducere superioară care include directorii sau membrii

1 Cristian Duțescu, op. cit., p. 68.

13

directoratului S.S.I.F., după caz, care sunt chemați să dea socoteală pentru

managementul adoptat și realizat organului de conducere.

Observăm faptul că, persoanele din cadrul S.S.I.F. care ocupă funcții de

conducere trebuie să fie autorizate de către A.S.F., actul de autorizare emis de autoritate

îmbrăcând forma autorizației.

De asemenea, constatăm faptul că, legislația specială impune obligativitatea

deținerii de către S.S.I.F. a unor funcții-cheie în cadrul organizării interne, funcții care au

o influență semnificativă și importantă în ceea ce privește realizarea obiectivelor

strategice ale S.S.I.F.. Aceste funcții sunt: funcția de conformitate, funcția de audit

intern și funcția de administrare a riscurilor. Funcțiile analizate sunt vitale în arhitectura

S.S.I.F. întrucât pe piața de capital sunt tranzacționate instrumentele financiare care

prezintă un grad de complexitate ridicat și reglementarea lor este impusă de asigurarea

cadrului necesar urmăririi, preîntâmpinării și gestionării riscurilor prezente în

mecanismul de investire pe piața de capital, fără un astfel de cadru existând posibilitatea

periclitării investițiilor în instrumente financiare și afectării intereselor investiționale ale

consumatorului.

Capitolul 3 cuprinde o analiză detaliată a raporturilor juridice dintre Societățile

de Servicii de Investiții Financiare, clienții acesteia și celelalte părți implicate în

mecanismul de tranzacționare. În acest capitol sunt prezentate serviciile și activitățile

principale și conexe oferite de către S.S.I.F. clienților și persoanele prin intermediul

cărora sunt prestate serviciile, drepturile exercitate de S.S.I.F. și libertatea de a presta

servicii în țări membre ale Uniunii Europene și în țări terțe. În cadrul analizei raporturilor

juridice dintre S.S.I.F. și clienții acesteia am pus accent pe contractul de servicii de

investiții financiare, caracterele juridice specifice și conținutul obligatoriu prevăzut de

normele legale acestei convenții. Concluzia exprimată, în doctrină, este aceea că

raporturile juridice contractuale îmbracă forma mandatului fără reprezentare în varianta

contractului de comision, întrucât S.S.I.F., în baza mandatului special acordat de client,

acționează în cadrul pieței de capital în vederea perfectării tranzacției bursiere privind

vânzarea sau cumpărarea de instrumente financiare în numele acesteia, dar întotdeauna

în contul clientului.

Dincolo de analiza serviciilor și activităților principale și auxiliare pe care

S.S.I.F. le poate presta unui client, constatăm faptul că, S.S.I.F. poate realiza obiectul

specific de activitate prin intermediul a două categorii de persoane. Pe de o parte, prin

intermediul persoanelor fizice angajate în acest scop, iar, pe de altă parte, prin

14

intermediul agenților delegați. Un aspect important în ceea ce privește persoanele fizice

din cadrul S.S.I.F. este acela că trebuie să își desfășoare activitatea exclusiv în numele

respectivei S.S.I.F. și nu pot desfășura activități în nume propriu. Un aspect de

diferențiere a celor două categorii de persoane privește împrejurarea că agenții delegați

pot fi și persoane juridice. Avantajul oferirii serviciilor printr-un agent delegat persoană

juridică se referă la faptul că, o persoană juridică poate aloca o resursă umană și logistică

relevante S.S.I.F. pentru prestarea serviciilor, resurse care în cadrul S.S.I.F. pot fi

limitate din anumite considerente cum ar fi, mărimea S.S.I.F., fiind cunoscut faptul că

există S.S.I.F. care nu sunt semnificative din perspectiva mărimii acestora. Fie este vorba

de persoana fizică, fie de cea juridică, agentul trebuie să acționeze numai în numele și

responsabilitatea unei S.S.I.F.. De asemenea, observăm, din perspectiva serviciilor pe

care le poate presta S.S.I.F. prin intermediul agenților delegați, că nu pot fi prestate orice

servicii ci doar cele privind primirea, transmiterea și plasarea de ordine de

tranzacționare, plasarea instrumentelor financiare care pot fi tranzacționate prin

intermediul S.S.I.F. și furnizarea de consultanță cu privire la servicii și activități de

investiții.

În mecanismul complex pus în mișcare ca urmare a operațiunilor realizate de

către investitori pe piața de capital se nasc o serie de raporturi juridice diferite, specifice,

generate de interacțiunea convențională, în anumite situații, obligatorie, în altele, a

S.S.I.F. cu clienții și cu celelalte părți implicate în tranzacția bursieră.

Raportul juridic dintre S.S.I.F. și clientul consumator de servicii de investiții

financiare ia naștere ca urmare a încheierii între cele două subiecte a contractului de

servicii de investiții financiare. Relevant din această perspectivă, dincolo de

obligativitatea încheierii acestuia în formă scrisă, sunt caracterele juridice ale unui astfel

de contract sens în care am arătat faptul că acesta este un contract sinalagmatic, solemn,

cu titlu oneros, comutativ și de adeziune. De asemenea, din perspectiva serviciilor

concrete oferite de S.S.I.F. în temeiul contractului, acesta este un contract de mandat fără

reprezentare, sub forma contractului de comision, astfel cu s-a arătat pe larg în doctrină.

Astfel, S.S.I.F. acționează în numele său, dar întotdeauna în numele clientului investitor.

Clientul investitor niciodată nu poate investi pe piața de capital în lipsa

medierii, adică în mod direct, ci numai prin intermediul S.S.I.F., din această perspectivă

S.S.I.F. deținând monopolul prestării serviciilor și activităților de investiții, alături de

ceilalți intermediari prezenți pe piața de capial. Analiza scoate în evidență împrejurarea

că acest contract nu își pierde natura juridică, de contract de comision, în contextul unor

15

situații speciale cum ar fi, posibilitatea clientului de a avea acces electronic direct,

posibilitatea tranzacționării pe internet sau posibilitatea efectuării tranzacțiilor

algoritmice.

Totodată, s-a observat faptul că posibilitatea de negociere a clauzelor

contractuale oferită clientului investitor, cu atât mai mult în cazul unor modalități

speciale de tranzacționare, este destul de limitată, fiind în prezența unui contract de

adeziune, așa cum s-a arătat, caracterul de contract de adeziune fiind dat chiar de lege

prin impunerea unor clauze minime obligatorii.

Acest aspect nu poate fi privit însă ca un minus, ci mai degrabă ca o formă de

protecție oferită de legiuitorul român celor care aleg să investească pe piața de capital în

vederea asigurării respectării principiului protecției investitorilor, a fondurilor acestora,

știut fiind faptul că, de cele mai multe ori, investitorul client al S.S.I.F. nu are educația

financiară necesară și suficientă pentru a lua cele mai bune decizii investiționale.

Mai mult decât atât, evoluția Internetului a condus la o evoluție către

digitalizarea piețelor financiare, digitalizarea serviciilor oferite pe aceste piețe și a

interacțiunii dintre investitori, intermediari și ceilalți actori ai pieței, aspecte care nu pot

fi ignorate în contextul acestei evoluții. Această evoluție a fost grăbită în ultimul an și

de pandemia de COVID-19 care a împins limitele către nevoia de digitalizare.

Capitolul 4 cuprinde, într-o abordare interdisciplinară, pe de o parte,

conexiunile care se pot stabili între potențialul investitor de retail care și-a însușit un nou

set de calități specifice ca urmare a evoluției Internetului iar, pe de altă parte, două

fenomene de actualitate pe piața de capital: digitalizarea și educația financiară.

Din acest punct de vedere, aceste legături de natură psihologică și sociologică nu

sunt suficient cercetate, considerând că relațiile pe care le creează pot constitui premisele

îmbunătățirii cadrului juridic aplicabil Societăților de Servicii de Investiții Financiare

(S.S.I.F.).

Mai mult decât atât, Societățile de Servicii de Investiții Financiare (S.S.I.F.) s-au

mutat către mediul „online” prin utilizarea platformelor electronice de tranzacționare și,

din această perspectivă, potențialul investitor prezintă noi caracteristici digitale cum ar fi

selectivitate, conectivitate, adaptabilitate și comoditate.

Așadar, problematica este abordată și din prisma analizei nivelului de cunoaștere

a populației în ceea ce privește investițiile în instrumente financiare din perspectiva

digitalizării, a entităților care asigură accesul la investiții pe piața de capital și a educației

financiare.

16

Pe baza metodei inductive, pornind de la efect spre cauză, s-a stabilit într-o primă

fază scopul problematicii de cercetare. Luând în considerare efectele produse de

digitalizare prin platforme de tranzacționare și nevoia de educație financiară, am ajuns la

concluzia că, fundamentul acestei cercetări este studiul relațiilor de interdependență ale

efectelor produse de aceste fenomene cu comportamentul potențialului investitor de

retail.

În ceea ce privește obiectivele acestui capitol, a fost stabilit un obiectiv general al

cercetării: analiza legăturilor care se stabilesc între potențialul investitor de retail, gradul

de educație financiară al acestuia și nivelul de digitalizare, urmând ca mai apoi

rezultatele cercetării să fie diseminate urmărind patru obiective secundare: analiza

conceptelor de „online trading” și „social trading”, funcțiile platformelor de

tranzacționare electronice, comportamentul potențialului investitor de retail din

perspectiva abilităților digitale și al gradului de educație financiară și rolul „e-learning”

pentru educație financiară.

Pentru a stabili variabilele dependente și independente a fost consultată literatura

de specialitate prin metoda documentării. Apoi aria de cercetare a fost redusă la

conceptele de interes: variabilele dependente (nivel educație, profil educație, sex,

categorie socio-profesională) și variabilele independente (comportamentul potențialului

investitor de retail, platforme de tranzacționare electronice, „social trading”, educație

financiară, „e-learning”). Simultan am elaborat cele 6 ipoteze prezentate mai jos, și am

aplicat metoda chestionarului pentru un eșantion reprezentativ pentru populația

României (476 respondenți) ale cărui rezultate au fost interpretate atât din punct de

vedere cantitativ, cât și calitativ.

Ipoteza 1: Potențialul investitor de retail prezintă caracteristici noi prin abilitățile

digitale;

Ipoteza 2: „Social trading” influențează capacitatea decizională a unui investitor;

Ipoteza 3: Nivelul de educație financiară are un impact pozitiv asupra

comportamentului unui potențial investitor și poate minimiza riscurile într-o tranzacție;

Ipoteza 4: Potențialii investitori de retail sunt atrași mai mult de investițiile în

instrumente financiare reglementate;

Ipoteza 5: Digitalizarea serviciilor de investiții prin platformele de tranzacționare

crește gradul de transparență și încredere a potențialilor investitori de retail;

Ipoteza 6: „E-learning” poate crește gradul de educație financiară în rândul

populației.

17

Nu în ultimul rând, menționăm faptul că figurile, graficele și tabelele din

Capitolul 4 sunt o reprezentare proprie a datelor și informațiilor utilizate.

Concluziile cercetării se regăsesc în finalul lucrării și cuprind prezentarea, într-o

manieră retrospectivă, a modului în care obiectivele și ipotezele de cercetare dezvoltate

au fost atinse. De asemenea, concluziile cercetării cuprind și o serie de aspecte care ar

putea face obiectul unor propuneri de lege ferenda care să surprindă realitățile actuale

care nu pot fi concepute în prezent, în domeniul pieței de capital, fără existența unui grad

optim de educație financiară a investitorului și al unui anumit grad de digitalizare, cu atât

mai mult impus, în mod natural, de o realitate obiectivă dată nu doar de evoluția

Internetului dar și de pandemia de COVID-19.

Cercetarea s-a realizat pe baza legislației existente până la data de 01.04.2021.

18

3. CONCLUZII

Obiectivul principal al cercetări a fost într-un prim plan prezentarea din punct de

vedere empiric a regimului juridic al Societăților de Servicii de Investiții Financiare,

urmând ca în capitolul final să fie realizată o cercetare interdisciplinară din punct de

vedere psihologic, economic și sociologic care să surprindă o serie de aspecte relevante

din prisma celor două fenomene de actualitate ale pieței de capital și, mai mult decât atât,

a societății contemporane: nevoia de digitalizare și de educație financiară.

Așa cum s-a demonstrat în cadrul cercetării evoluția Internetului, dublată în

ultimul an de pandemia de COVID-19, conduce la o evoluție și o transformare

ireversibilă care are în centru digitalizarea multor aspecte/fenomene prezente pe piața de

capital. Evoluția către digitalizare, către inovație financiară, nu poate ocoli Societățile de

Servicii de Investiții Financiare, acestea fiind, din prisma rolului și importanței lor în

cadrul pieței de capital, subiecții principali supuși fenomenelor de digitalizare, de

inovație financiară.

Direcția către digitalizare în care se merge în prezent nu poate fi analizată fără un

alt fenomen de actualitate și anume nevoia de educație financiară.

Cercetarea realizată din punct de vedere interdisciplinar a scos în evidență

caracterul omniprezent al celor două fenomene evidențiate.

Considerăm că analiza cadrului juridic aplicabil S.S.I.F., din perspectiva

digitalizării pot fi avansate o serie de posibile propuneri de lege ferenda care să acopere

necesitatea de a reglementa activitatea S.S.I.F. pe piața de capital din România și din

perspectiva aceasta. Propunerile de lege ferenda identificate sunt exprimate cu titlu cu

titlu general, având în vedere particularitățile și complexitatea ridicată a domeniului

analizat. Din această perspectivă, având în vedere și evoluția dinamică a acestui

domeniu, aceste propuneri nu sunt exhaustive putând face obiectul unor cercetări

viitoare.

Rezultatele cercetării din perspectiva unui potential investitor de retail au

demonstrat că trebuie acordată o importanță deosebită acestor nevoi care prin corelațiile

pe care le stabilesc constituie premisele pentru formularea unor propuneri de lege

ferenda. Mai mult decât atât, efectuarea acestui studiu la nivelul unui potențial investitor

de retail nu a fost întâmplătoare pornind de la premisa că observarea comportamentului

maselor din punct de vedere social, psihologic sau economic poate consitui pilonul din

19

care sunt extrase o serie de idei pentru reglementarea unor aspecte ce țin de o realitate

contemporană prezentă în piața de capital și anume cea a digitalizării.

Am considerat că este oportună abordarea acestei laturi în condițiile în care

accesibilitatea și diversitatea sunt caracteristici principale ale mediului online, iar

comportamentul unui potențial investitor vine cu un nou set de caracteristici specifice

mediului digital: selectivitate, conectivitate, adaptabilitate și comoditate.

Ipoteza 1. Potențialul investitor de retail prezintă caracteristici noi prin

abilitățile digitale a fost validată prin faptul că utilizarea cuvântului conectat în cadrul

chestionarului aplicat ca și indicator pentru frecvența accesării Internetului, relevă că

tehnologiile informației și comunicațiilor influențează viața de zi cu zi a oamenilor în

diverse moduri și Internetul este în prezent perceput ca o nevoie de bază a societății

contemporane.

Plecând de la această introspecție a comportamentului digital în rândul

populației, s-a pus problema în cadrul Ipotezei 2, dacă tranzacționarea socială ar

influența capacitatea decizională a unui investitor. Din punct de vedere psihologic, prin

feedback, oamenii preiau sugestii și percepții ale altor utilizatori din mediul online pentru

a-și forma propriile opinii, gânduri, idei prin conținutul distribuit de ceilalți. În zona

serviciilor de investiții financiare rezultatele cercetării evidențiază faptul că acest aspect

ar influența în mod pozitiv capacitatea decizională a unui potențial investitor de retail,

care conform răspunsurilor oferite s-ar baza într-o tranzacție ipotetică pe experiența sau

sfaturile investitorilor online experimentați. Ca și propuneri de cercetare viitoare, este de

interes studiul acestei laturi sociale în corelație cu platformele de tranzacționare în

scopul promovării educației financiare și ca un potențial instrument educațional al

mediului digital. Totodată, acest concept nu este încă suficient cercetat, dar poate

contribui la evaluarea legislației actuale în ceea ce privește tranzacțiile și tranzacționarea

prin Internet pentru a îmbunătăți funcționalitățile pe care le pun la dispoziție platformele

de tranzacționare ale intermediarilor autorizați.

Evoluția digitală din societatea contemporană și-a dovedit capacitatea de a

revoluționa industria pieței de capital, servind ca o infrastructură în care instrumentele

financiare pot fi tranzacționate electronic într-un mod sigur. Noua tehnologie blockchain

vine cu o securitate sporită și costuri mai mici pentru toți cei implicați. Un impact major

va avea și în securitatea informațiilor și a datelor cu caracter personal și implicit va

rezona cu regulamentul GDPR datorita posibilității de a păstra anonimă sursa datelor și a

avantajelor certe privind securitatea cibernetică. Din această perspectivă, o propunere de

20

lege ferenda privește reglementarea tehnologiei blockchain, tehnologie care, așa cum s-a

arătat, oferă o automatizare a proceselor implicate și din această perspectivă are

potențialul de a reduce birocrația atât în cadrul S.S.I.F., cât și în relația acesteia cu

clientul investitor, cu autoritatea centrală de reglementare, respectiv cu Autoritatea de

Supraveghere Financiară, cu operatorul de piață, cu depozitarul central și cu celelalte

entități cu care intră în raporturi juridice pe piața de capital.

Ipoteza 3 are în vedere nevoia de educație financiară pentru a stabili dacă nivelul

de educație financiară are un impact pozitiv asupra comportamentului unui potențial

investitor și poate minimiza riscurile într-o tranzacție. Pentru a evalua această afirmație,

s-a aplicat un set de întrebări specifice graduale respondenților, astfel încât să se observe

rolul nivelului de educație financiară în corelație cu un potențial investitor și efectele

acesteia privind capacitatea decizională în vederea tranzacționării. În urma răspunsurilor,

a reieșit fapul că majoritatea respondenților cunosc semnificația termenului de investiție

și îl asociază în mod corect cu venituri înregistrate pe termen mediu și lung.

De asemenea, o mare parte din cei chestionați au asociat noțiunea de investiție cu

un nivel de risc mediu. În ceea ce privește nivelul de cunoștințe financiare așa cum a

reieșit din interpretarea răspunsurilor acordate, 50% din respondenții la chestionar au un

nivel mediu în ceea ce privește invesțiile în instrumente financiare, fiind urmați de de cei

cu un ni 30% un nivel scăzut și care posedă câteva noțiuni de bază în proporție de 30%.

În urma acestor rezultate, se poate concluziona că populația de rând care ar dori să

capete experiență este interesată de creșterea nivelului de educație financiară, ceea ce

trebuie să devină un obiectiv principal al S.S.I.F. pentru potențialii investitori.

Mai mult decât atât, în cadrul prezentului studiu a fost evaluat din punct de

vedere psihologic comportamentul prezumtiv al unui potențial investitor din prisma

așteptărilor în urma unei investiții. În psihologia autohtonă au fost identificate 5 tipuri de

comportamente investiționale: defensivi, conservatori, echilibrați, activi și foarte activi.

Astfel, pe baza acestui model s-a identificat o gamă de atitudini care i-a plasat pe

respondenți într-un tip de comportament invesțional. În urma răspunsurilor un procent de

13% a asociat rezultatul investiției cu protecția bugetului investit, încadrându-se în

grupul celor defensivi, care din punct de vedere comportamental sunt indivizii care

posedă cunoștințe financiare de bază. În privința categoriei care ar fi dispusă să obțină

venituri constante între 1-3 ani, 20% din cei chestionați formează grupul investitorilor

conservatori care au avut deja o interacțiune minimă cu piața de capital și se feresc de

riscuri. O altă categorie de 26%, militează pentru un venit pe care să îl investească pe o

21

durată medie 3-5 ani și se clasifică în grupa celor echilibrați, un profil de investitor care

are cunoștințe medii în privința noțiunilor de piață de capital. Potențialii investitori care

ar avea ca principală caracteristică gândirea pe termen mediu și lung ar alege investiții pe

5-10 ani în proporție de 16%. Aproape 25% din cei care au răspuns ar fi interesați să

devină investitori experimentați pentru a-și maximiza investițiile.

Acest procent este un indicator real care reflectă nevoia de educație financiară la

nivel național, întrucât respondenții în viața reală nu sunt investitori, ci doar indivizi

selectați aleatoriu pentru un exercițiu privind noțiunile de bază în acest domeniu.

Cu atât mai mult, prin acordarea atenției necesare asupra acestui subiect, S.S.I.F.

pot investi în campanii educaționale care să aibă ca scop creșterea gradului de

conștientizare în privința faptului că cei care doresc să investească trebuie apeleze la

intermediari autorizați și instrumente financiare reglementate. Având în vedere că

legislația în vigoare interzice de principiu acțiunile de marketing din partea S.S.I.F.

asupra consumatorilor, propunem de lege ferenda reglementarea marketingul-ui de tip

educațional în ceea ce privește campaniile de promovare ale educației financiare din

partea S.S.I.F. pentru a spori gradul de conștientizare în rândul maselor pentru nevoia de

educație financiară, așa cum a reieșit din prezenta cercetare la nivelul unui potențial

investitor.

În ceea ce privește Ipoteza 4. Potențialii investitori de retail sunt atrași mai mult

de investițiile în instrumente financiare reglementate, interpretarea rezultatelor relevă că

potențialii investitori sunt interesați de piața reglementată, dar în același timp prezintă un

interes suplimentar pentru piețele nereglementate de tip Forex sau criptomonede. Din

acest punct de vedere, interesul lor este manifestat și ca o consecință directă a

intermediarilor neautorizați care promovează agresiv produse financiare riscante către

populație, acest fenomen luând amploare în ultimii ani. De aceea, pentru că interesul

pentru aceste piețe este foarte ridicat, autoritatea competentă are un rol esențial în

adoptarea unor ghiduri care să surprindă fenomenul tranzacționării unor astfel de

instrumente, detalierea și explicitarea riscurilor produse de aceste instrumentelor

financiare și la care sunt supuși investitorii. În acest context, trebuie subliniat faptul că,

soluția adoptării tehnologiei blockchain în zona pieței reglementate poate fi considerată o

soluție „împrumutată” din zona platformelor nereglementate pe care sunt tranzacționate

monedele virtuale.

Ipoteza 5: Digitalizarea serviciilor de investiții prin platformele de

tranzacționare crește gradul de transparență și încredere a potențialilor investitori de

22

retail se validează prin prisma faptului că indivizii apreciază caracteristicile pe care le

oferă platformele de tranzacționare electronice: comisioanele mici pentru tranzacțiile

electronice (60%), încărcarea rapidă și în condiții de securitate a paginii (56%),

compatibilitatea platformei cu dispozitivele pe care utilizatorii accesează Internetul

(54%), viteza mare de tranzacționare a ordinelor executate în timp real (48%) și

diversitatea instrumentelor financiare și a piețelor care pot fi tranzacționate prin

intermediul platformei (47%), interfața prietenoasă a unei platforme (46%), interesul

pentru a accesa gratuit informații și date, plus de a identifica oportunitățile prin

instrumente de analiză de tipul e-learning (45%) sau primirea de alerte pentru

volatilitatea și evenimentele de piață (40%). Mai mult aprecierea acestor particularități

ale unei platforme pe care un potențial investitor le-ar considera importante relevă și o

anumită experiență investițională în mediul digital.

Aducând în discuție Ipoteza 6: E-learning poate crește gradul de educație

financiară în rândul populației, se poate concluziona că în urma răspunsurilor și

interpretării acestora în contextul dat prin e-learning poate fi crescut gradul de educație

financiară în rândul populației. Astfel, opțiunea de răspuns în privința metodelor de

învățare și însușire de cunoștințe financiare a fost aleasă în proporție de 88% pentru

instrumentele interactive ale Internetului (site-uri specializate, forumuri și grupuri din

media socială, newslettere educaționale, bloguri) și e-learning (e-books, materiale audio

și video livrate online, webinarii, tutoriale, teste).

Din această perspectivă, propunem de lege ferenda reglementarea posibilității de

control a canalelor de informare digitale pe care indivizii le utilizează pentru a asigura o

informare corectă, necesară și suficientă în zona de educație financiară. De asemenea,

propunem ca în zona de educație financiară asigurată prin workshopuri interactive,

seminarii sau conferințe, acestea să fie susținute de formatori autorizați care să dețină

certificările și acreditările necesare pentru a livra astfel de cursuri. Din această

perspectivă propunem și implementarea de către autoritățile competente a unui curs

național care să certifice această competență și care să ofere dreptul de a fii formator pe

zona de educație financiară, excluzând astfel oferirea de educație financiară de către terțe

persoane. Această propunere vine și cu recomandarea ca S.S.I.F să aibă intern persoane

care să ofere educație financiară, care să acționeze în sprijinul promovării educației

financiare atât prin monitorizarea și actualizarea resurselor electronice de educație

financiară pe site-ul oficial sau al platformei de tranzacționare, fie prin livrarea de

cursuri potențialilor investitori. În acest context, subliniem faptul că asigurarea protecției

23

investitorului poate fi realizată prin educație financiară, mijloc care pune investitorul în

fața unei decizii care urmează a se lua în cunoștință de cauză și cu evaluarea cât mai

bună a riscurilor implicate.

Din perspectiva digitalizării, o propunere de lege ferenda, poate privi

reglementarea posibilității de organizare și stocare a datelor și informațiilor cu care

operează S.S.I.F. într-un sistem digital, din ce în ce mai utilizat atunci când vine vorba

de stocarea de date, și anume stocarea în cloud. Acest sistem de păstrare și evidență a

datelor, într-un mod privat, presupune organizarea și păstrarea datelor într-o formă

digitală, prin sisteme/ echipamente proprii deținute de S.S.I.F. în așa manieră încât pot fi

accesate, strict în baza permisiunii acordate.

Utilizarea unui astfel de sistem, care presupune în realitate un acces rapid, în timp

real, la date și informații, este benefic în arhitectura internă a S.S.I.F. întrucât pot fi

monitorizate în timp real activitățile specifice realizate de compartimentele de

specialitate. Din această perspectivă, reglementarea unei astfel de posibilități poate fi de

folos funcțiilor-cheie din cadrul S.S.I.F.. Astfel, poate fi de folos funcției-cheie de

conformitate, știut fiind faptul că prin lege această funcție are ca obligație principală

asigurarea respectării de către societate și personalul acesteia a tuturor reglementărilor

primare și secundare, inclusiv reglementărilor adoptate la nivel intern, aplicabile S.S.I.F..

Poate fi de folos funcției-cheie de audit intern, având în vedere că această funcție se

asigură că elementele ce țin de contabilitatea S.S.I.F. sunt verificate și protejate și că sunt

luate toate măsurile în vederea preîntâmpinării deficiențelor sau fraudelor care pot afecta

situația financiară a entității. Nu în ultimul rând, acest sistem poate fi de folos funcției de

gestionare și administrare a riscurilor întrucât accesul în timp real la date și informații

poate fi extrem de util în gestionarea, minimizarea/ înlăturarea riscurilor care pot apărea

în activitatea S.S.I.F., o intervenție la timp asupra riscurilor garantând într-o manieră

eficientă asigurarea respectării principiului protecției clientului investitor.

Tot din perspectivă internă a S.S.I.F., reglementarea unui astfel de sistem poate

conduce la luarea unor decizii ce țin de managementul S.S.I.F. sau de operațiuni

specifice cât mai potrivite pe baze de date complexe, stocate și ordonate în timp real.

Nu în ultimul rând, un astfel de sistem poate ajuta la monitorizarea în timp real a

relației cu clientul investitor și a operațiunilor realizate de către acesta, astfel încât să se

poată interveni prompt atunci când interesele acestuia privind fondurile sau

instrumentele financiare deținute în cont riscă a fi periclitate.

24

De asemenea, un astfel de sistem ajută la monitorizarea și supravegherea în timp

real a activității S.S.I.F. în ansamblu, sau, în particular, cu privire la anumite direcții de

supraveghere, de către autoritatea administrativă centrală competentă, în cazul de față de

către Autoritatea de Supraveghere Financiară, ceea ce conduce la dezideratul privind

sporirea capacității instituționale de supraveghere. Reglementarea legală a unui astfel de

sistem ar putea aduce un plus de transparență și de gestionare eficientă în ceea ce

privește obligațiile de raportare de care este ținută S.S.I.F. față de A.S.F. și față de

celelalte entități față de care are obligația legală de raportare (ex. față de operatorul de

piață sau depozitarul central). Din această perspectivă se ajunge la realizarea unor

raportări standardizate și automatizate, aspect urmărit în cadrul pieței de capital.

Tot din perspectiva reglementării unor aspecte ce țin de digitalizare, un

instrument util poate fi reglementarea posibilității S.S.I.F. de a utiliza un soft care să

calculeze automat deținerile acționarilor și de a raporta A.S.F. în timp real deținerile

calificate, știut fiind faptul că legislația comunitară și română acordă o importanță aparte

acționarului semnificativ al S.S.I.F., acționar care, potrivit art. 4 alin. (2) pct. 1 din

Regulamentul nr. 3/2016, este acea „persoană care, direct sau indirect, individual sau

concertat, deţine o participaţie calificată” (potrivit art. 4 alin. (2) pct. 15 din același act,

participația calificată este acea „deţinere directă sau indirectă din drepturile de vot sau

din capitalul unei entităţi, care reprezintă cel puţin 10% din acestea sau care permite

exercitarea unei influenţe semnificative asupra administrării entităţii respective; în cazul

depozitarului central, pragul este de 5%, iar în cazul operatorului de piaţă, 20%”.

De asemenea, având în vedere contextul pandemiei de COVID-19 sau alte situații

excepționale care forțează barierele către o digitalizare cât mai mare a aspectelor din

viața de zi cu zi, din perspectiva S.S.I.F. și a serviciilor și activităților care pot fi prestate

clientului investitor, se poate opina în sensul reglementării furnizării unor servicii și

activități, cu titlu de exemplu serviciile de consultanță în investiții, prin mijloace

automate, fără intervenție umană. Se reține faptul că reglementarea și implementarea din

ce în ce mai mult a tehnologiilor financiare nu fac altceva decât să conducă la

îmbunătățirea eficienței în acest sens în contextul realităților și riscurilor pe care le

implică investirea pe piața de capital.

O luptă constantă a investitorului și a S.S.I.F., din perspectiva celui dintâi, este

aceea de a urmări dezideratul privind maximizarea investițiilor. Acest deziderat este de

multe ori afectat, alterat, de o serie de factori, erori, ce implică, sub aspect volitiv,

decizia investițională. Digitalizarea și implicit reglementarea unor aspecte din această

25

perspectivă conduc la îmbunătățirea proceselor interne ale S.S.I.F., îmbunătățirea

serviciilor oferite și îndeplinirii obligațiilor de către S.S.I.F., conducând la o eficiență

sporită în asigurarea unui deziderat omniprezent în cadrul complex al investițiilor în

instrumente financiare și anume respectarea protecției investitorului. Acest deziderat,

unit cu oferirea, de către S.S.I.F. și nu numai, a unui nivel suficient și necesar de

educație financiară, asigură o piață de capital care poate reprezenta motorul dezvoltării

unei economii dintr-o țară cum este România.

26

4. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Lucrări de autor

1. Anghelache Gabriela, Bursa și piața extrabursieră, Editura Economică, București,

2000

2. Anghelache Gabriela, Piața de capital Caracteristici, evoluții, tranzacții, Editura

Economică, București, 2004

3. Anghelache Gabriela, Piețe de capital și tranzacții bursiere, Editura Didactică și

Pedagogică, R.A., București, 1997

4. Anghelache Gabriela, Stela Jakova, Dumitru Cristian-Oanea, Politica fiscal-bugetară

și piața de capital, Editura Economică, București, 2018

5. Angheni Smaranda, Drept comercial. Profesioniștii-comercianți, Editura C.H. Beck,

București, 2013

6. Angheni Smaranda, Drept comercial: Tratat, Editura C.H. Beck, București, 2019

7. Angheni Smaranda, Raporturile juridice dintre profesioniștii-comercianți, Editura

C.H. Beck, București, 2014

8. Băcanu Ion, Capitalul social al societăților comerciale, Editura Lumina Lex,

București, 1999

9. Băjenescu Titu I., ABC Bursier, Editura Polirom, București, 2002

10. Bodu Sebastian, Legea societăților comentată și adnotată, Editura Rosetti

Internațional, București, 2017

11. Bodu Sebastian, Piața de capital. Legea nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente

financiare și operațiuni de piață, Editura Rosetti Internațional, București, 2018

12. Bodu Sebastian, Tratat de drept societar, Volumul I, Editura Rosetti Internațional,

București, 2014

13. Bogasiu Gabriela, Procedura prealabilă a contenciosului administrativ. Practică

judiciară, Editura Hamangiu, București, 2006

14. Bufan Radu, Radu N. Catană Lucian Bercea, Drept comercial la confluența a două

coduri, Editura Universul Juridic, București, 2013, p. 298. Articolul scris de

profesorul Gheorghe Piperea intitulat Mandatul profesional.

15. Călin Dragoș, Regimul juridic al societăților de investiții, Editura Hamangiu,

București, 2014

27

16. Cărpenaru Stanciu D., Sorin David, Cătălin Predoiu, Gheorghe Piperea, Legea

societăților comerciale: comentariu pe articole, Ediția a 3-a, Editura C.H. Beck,

București, 2006

17. Cărpenaru Stanciu D., Tratat de drept comercial român, Ediția a III-a revizuită

conform Codului civil, Editura Universul Juridic, București, 2012

18. Cărpenaru Stanciu D., Tratat de drept comercial român, Ediția a VI-a, actualizată,

Editura Universul Juridic, București, 2019

19. Dominte Nicoleta Rodica, Organizarea și funcționarea societăților comerciale,

Editura C.H. Beck, București, 2008

20. Dumitrescu Bogdan Andrei, Instrumente financiare derivate: o abordare practică,

Editura ASE, București, 2020

21. Duțescu Cristian, Contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni, Editura C.H. Beck,

București, 2012

22. Duțescu Cristian, Dreptul pieței de capital, Editura C.H. Beck, București, 2013

23. Duțescu Cristian, Drepturile acționarilor, Ediția 3, Editura C.H. Beck, București,

2010

24. Duțescu Cristian, Legea privind piața de capital, comentariu pe articole, Editura

C.H. Beck, București, 2009

25. Duțescu Cristian, Manipularea pieței de capital, Editura C.H. Beck, București, 2008

26. Gheorghe Cristian, Dreptul pieței de capital, Editura C.H. Beck, București, 2009

27. Gheorghe Cristian, Piața de capital: Fundamentele juridice, Editura Universul

Juridic, București, 2018

28. Hada Teodora, Iulia Iuga, Luminița Deaconu, Diana Vicol, Mihai Căruț, Investiții,

evaluarea investițiilor: teorie, studii de caz, monografie contabilă, Editura Pro

Universitaria, București, 2020

29. Iorgovan Antonie, Tratat de drept administrativ, Volumul II, Ediția a 4-a, Editura

All Beck, București, 2005

30. Nemeș Vasile, Drept comercial. Ed. a 3-a, revizuită și adăugită, Editura Hamangiu,

București, 2018

31. Pătulea Vasile, Finanțarea societăților comerciale, Vol. I. resursele proprii.

Capitalul social, Editura Hamangiu, București, 2009

32. Piperea Gheorghe, Drept comercial. Întreprinderea, Editura C.H. Beck, București,

2012

28

33. Piperea Gheorghe, Protecția consumatorilor în contractele comerciale, Editura C.H.

Beck, București, 2018

34. Piperea Gheorghe, Societăți comerciale, piață de capital, acquis comunitar, Editura

All Beck, București, 2005

35. Pivniceru Mona-Maria, Efectele Juridice ale contractelor aleatorii, Editura

Hamangiu, București, 2009

36. Popa Manole Ciprian, Piețe de capital, Editura Hamangiu, București, 2020

37. Popescu Vergil, Bursa și tranzacții cu titluri financiare, Cal Clubul Român,

Imprimeria Coresi, București, 1991

38. Prescure Titus, Curs de contracte civile, Editura Hamangiu, București, 2012

39. Prescure Titus, Nicoleta Călin, Dragoș Călin, Legea pieței de capital, comentarii și

explicații, Editura C.H. Beck, București 2008

40. Schiau Ioan, Titus Prescure, Legea societăților nr. 31/1990: analize și comentarii pe

articole, Editura Hamangiu, București, 2009

41. Stanca Ioana Alina, Administrarea societăților pe acțiuni, Editura Hamangiu,

București, 2009

42. Stoica Victor, Adriana-Irina Gruia, Piețe de capital și produse bursiere, Editura

Universitară, București, 2006

43. Stoica Victor, Mihaela Galiceanu, Eduard Ionescu, Piețe de capital și burse de

valori, Editura Economică, București, 2001

44. Țuțuianu Adrian, Piața de capital. Regimul juridic aplicabil participanților, Editura

Hamangiu, București, 2007

45. Văduva Florin, Piețe de capital și tranzacții bursiere – teorie și aplicații, Editura

Renaissance, București, 2010

46. Vășcu Teodora, Piețe de capital și operațiuni de bursă: lucrări practice și studii de

caz, Universitatea Independentă Titu Maiorescu, Facultatea de Științe Economice,

București, 1995

47. Vedinaș Verginia, Tratat teoretic și practic de drept administrativ, Volumul II,

Editura Universul Juridic, București, 2018

29

Articole, publicații, lucrări de cercetare și comunicări

1. Alderson Dan, Link still missing in blockchain's capital markets drive, Global

Capital, London, 2017

2. Andrea Caputo, Simone Pizzic, Massimiliano M.Pellegrini, Marina Dabićef,

Digitalization and business models: Where are we going? A science map of the

field, Journal of Business Research, 2021

3. Andreas Oehler, Matthias Horn, Stefan Wendt, Benefits from social trading?

Empirical evidence for certificates on wikifolios, International Review of Financial

Analysis, Volume 46, 2016

4. Anghelache Gabriela, Piata de capital in context european, Editura Economică,

București, 2009

5. Ascarelli Silvia, Deals & Deal Makers: Online Stock-Trading Platform Planned For

Europe by Goldman Sachs Group, Wall Street Journal, Eastern Edition; New York,

2000

6. Baker, M., Wurgler, J., Investor sentiment in the stock market, Journal of Economic

Perspective, Volume 21, Issue 2, 2007

7. Baker, S.R., Bloom, N., Davis, S.J., Kost, K., Sammon, M., Viratyosin, T., The

unprecedented stock market reaction to COVID-19, Working Paper, 2020

8. Baker, S.R., Farrokhnia, R.A., Meyer, S., Pagel, M., Yannelis, C., How does

household spending respond to an epidemic? consumption during the 2020

COVID19 pandemic, Working Paper 26949. National Bureau of Economic

Research, 2020

9. Bidit L. Dey, Dorothy Yen, Lalnunpuia Samuel, Digital consumer culture and

digital acculturation, International Journal of Information Management, 2020

10. Book Review - John R. Nofsinger, The Psychology of Investing, Journal of

Economic Psychology, Volume 30, 2009

11. Bucur Constantin, Contestarea actelor emise de către Autoritatea de Supraveghere

Financiară în exercitarea atribuțiilor de reglementare, autorizare, supraveghere şi

control, în Curierul Judiciar nr. 4/2019

12. Caraganciu A., Darovanaia A., Minica M., Iovv T., Piețe de capital, Editura ASEM,

Chișinău, 2005

30

13. Călin Dragoș, Controlul legalității actelor administrative și de sancționare

referitoare la organizarea funcționării și funcționarea în concret a pieței de capital,

în R.R.D.A. nr. 2/2014

14. Chiricheș Angela, Porumb Dănuț, Infractiunea de Manipulare a Pietei de Capital

Prin Tranzactionare, Curierul Judiciar, nr. 4, 2011

15. Christer Carlsson, Decision analytics—Key to digitalisation, Information Sciences,

2018

16. Danson Kimani, Kweku Adams, Rexford Attah-Boakye, Subhan Ullah, Jane

Frecknall-Hughes, Ja Kim, Blockchain, business and the fourth industrial

revolution: Whence, whither, wherefore and how?, Technological Forecasting and

Social Change, Volume 161, 2020.

17. Gao, B., Yang, C., Investor trading behavior and sentiment in futures markets,

Emerging Markets Finance and Trade, 2017

18. Garg, S., A study of factors influencing investor behaviour towards gold as an

investment avenue with factor analysis, Materials Today Proceedings, 2020

19. Gregor Dorfleitner, Lukas Fischer, Carina Lung, Philipp Willmertinger, Nico Stang,

Natalie Dietrich, To follow or not to follow – An empirical analysis of the returns of

actors on social trading platforms, The Quarterly Review of Economics and

Finance, Volume 70, 2018

20. Gunay Duagi, Desființarea RASDAQ și lansarea AeRO – Sfârșitul unei ere și un

nou început, în R.R.D.A. nr. 12/2015

21. Iordachi Victoria, Timuș Angela, Rolul platformelor de tranzacţionare în

desfăşurarea tranzacţiilor în regim on-line: principiile de organizare prin prisma

bunelor practici, Culegerea de articole şi teze ale comunicărilor prezentate în cadrul

Conferinței Ştiințifice Internaționale "Rolul investițiilor în dezvoltarea economiei

digitale în contextul globalizării financiare" consacrate celei de-a 25 aniversări de la

fondarea ASEM, Chişinău, 22-23 decembrie 2016

22. Lapanan, N., The investment behavior of socially responsible individual investors,

The Quarterly Review of Economics and Finance, Volume 70, 2018

23. Le Pen, Y., Sévi, B., Futures trading and the excess co-movement of commodity

prices, Review of Finance, Volume 22, Issue 1, 2017

24. Lorenzo Bizzi, Alice Labban, The double-edged impact of social media on online

trading: Opportunities, threats, and recommendations for organizations, Business

Horizons Volume 62, 2019

31

25. Lovric Milan, Uzay Kaymak, Jaap Spronk, A conceptual model of investor behavior,

Advances in Cognitive Systems, 2010

26. Malmendier, U., Shanthikumar, D., Are small investors naive about incentives?,

Journal of Financial Economics, Volume 85, Issue 2, 2017, p.457–489.

27. Marinus Ossewaarde, Digital transformation and the renewal of social theory:

Unpacking the new fraudulent myths and misplaced metaphors, Technological

Forecasting & Social Change, Volume 146, 2019

28. Massaro, Maurizio, Dumay, C., John., When the investors speak: intellectual capital

disclosure and the Web 2.0, Management Decision, 2017

29. Massimo Ragnedda, Conceptualizing digital capital, Telematics and Informatics,

Volume 35, 2018

30. Matthias Pelster, Annette Hofmann, About the fear of reputational loss: Social

trading and the disposition effect, Journal of Banking and Finance, Volume 94,

2018

31. Matthias Pelster, Bastian Breitmayer, Attracting attention from peers: Excitement in

social trading, Journal of Economic Behavior and Organization, Journal of

Economic Behavior and Organization, Volume 161, 2019

32. McLellan Lewis, Capital markets brace for blockchain breakthrough, Global

Capital, London, Jan 2018

33. Mergel Ines, Edelmann Noella, Hauga Nathalie, Defining digital transformation:

Results from expert interviews, Government Information Quarterly, 2019

34. Miranda Carpintero Javier, Garcia-Alonso Jose, Mäkitalo Niko, Berrocal Javier,

From the Internet of Things to the Internet of People, IEEE Internet Computing,

Volume 19, Issue 2, 2015,

35. Nefedova, K.A., Maslakova, D.O., Evaluating the popularity of online trading

platforms in the consumer market, Economic Analysis; Theory and Practice Journal,

July 2020

36. Nolte, S., Schneider, J.C., How price path characteristics shape investment

behavior, Journal of Economic Behavior and Organization, Volume 154, 2018

37. Ortmann, R., Pelster, M., Wengerek, S.T., COVID-19 and investor behavior,

Finance Research Letters, Volume 37, 2020

38. Popescu Andrei-Dragoş, Transforming Capital Markets by means of Financial

Digital Assets, Revista de Științe Politice, nr. 68, Craiova, 2020

32

39. Prescure Titus, Cătălina Georgeta Dinu, Despre un caz particular în aplicarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării

tacite, în R.R.D.A. nr. 1/2018

40. Prescure Titus, Despre specificul competenței și a procedurii de constaare și

sancționare a contravențiilor la regimul juridic al pieței de capital, al asigurărilor

și al pensiilor private, în R.R.D.A. nr. 11/2014

41. Renatas Kizys, Panagiotis Tzouvanas, Michael Donadelli, From COVID-19 herd

immunity to investor herding in international stock markets: The role of government

and regulatory restrictions, International Review of Financial Analysis, Volume 74,

2021

42. Smales, L., A., Investor attention and global market returns during the COVID-19

crisis, International Review of Financial Analysis, Volume 73, 2021

43. Spătăcean Ovidiu – Ioan, Bologa Ioana – Maria, Cercetări privind utilitatea

instrumentelor de analiză fundamentală în selecţia unui portofoliu de acţiuni,

Revista Studia universitatis Petru Maior, 2015

44. Veit Wohlgemuth, Elisabeth S.C. Berger, Matthias Wenzel, More than just financial

performance: Trusting investors in social trading, Journal of Business Research,

Volume 69, 2016

45. Verdeș Vlad E., Considerații privind răspunderea civilă delictuală în domeniul

bursier cu privire la fapte ilicite ce țin de nerespectarea regimului informațional, în

R.R.D.A. nr. 11/2013

Resurse bibliografice pe Internet

*** Recomandarea privind Principiile şi Bunele Practici din domeniul Educaţiei

Financiare” din anul 2005, a OCDE, citată în Raportul Asociaţiei Administratorilor de

Fonduri din Europa (EFAMA) privind educația financiară a investitorilor din anul 2014

http://www.aaf.ro/wp-content/uploads/2014/06/Educatia-Investitorilor-Raport-EFAMA-

.pdf.

*** Codul Bursei de Valori București Operator de piață reglementată,

https://www.bvb.ro/Juridic/files/Cod%20BVB%20-

OPR_in%20vigoare%2021102019.pdf

*** Codul Depozitarului Central S.A.

https://www.roclear.ro/Download?ID=6858&Lang=ro-RO

http://www.aaf.ro/wp-content/uploads/2014/06/Educatia-Investitorilor-Raport-EFAMA-.pdf

http://www.aaf.ro/wp-content/uploads/2014/06/Educatia-Investitorilor-Raport-EFAMA-.pdf

https://www.bvb.ro/Juridic/files/Cod%20BVB%20-OPR_in%20vigoare%2021102019.pdf

https://www.bvb.ro/Juridic/files/Cod%20BVB%20-OPR_in%20vigoare%2021102019.pdf

https://www.roclear.ro/Download?ID=6858&Lang=ro-RO

33

*** Ghidul ESMA cu privire la evaluarea cunoștințelor şi competenţelor,

https://www.esma.europa.eu/sites/default/files/library/2015-1886_ro.pdf

*** Professional Services Close – Up, MLG Blockchain and Secure Digital Markets Join

Forces, Jacksonville, 2020

*** Bursa de Valori București, Concepte de baza pentru investitori. Introducere in

pietele de capital, Sibiu, 2018, p. 32. [Accesat la 25.01.2021:

https://bvb.ro/info/Evenimente/Sibiu_5%20iunie_Concepte%20de%20baza%20pentru%

20investitori.%20Introducere%20in%20pietele%20de%20capital.pdf]

*** Capital.ro, BVB are un nou partener tehnologic. Care este scopul parteneriatului,

[Accesat la 31.01.2021 :https://www.capital.ro/bvb-are-un-nou-partener-tehnologic-care-

este-scopul-parteneriatului.html]

*** Comisia Europeană, FinTech, servicii financiare inovatoare, [ Accesat la

31.01.2021:

https://ec.europa.eu/romania/news/20180308_plan_de_actiune_inovare_servicii_financia

re_fintech_ro]

*** Comunicarea Comisiei privind „Educaţia financiară”, COM (2007) 808, Bruxelles,

18.12.2007.

*** Economica.net, Bursa de Valori București și Depozitarul Central au încheiat un

parteneriat cu platforma Aurachain pentru digitalizarea pieței de capital, [ Accesat la

31.01.202: https://www.economica.net/bursa-de-valori-bucure-ti-i-depozitarul-central-

au-incheiat-un-parteneriat-cu-platforma-aurachain-pentru-digitalizarea-pie-ei-de-

capital_194630.html]

*** OECD, Advancing National Strategies for Financial Education, 2013, [Accesat la

03.02.2021:

https://www.oecd.org/finance/financial-education/G20_OECD_NSFinEd_Summary.pdf]

*** Parlamentul European, Piața unică digitală ubicuă, [Accesat la 31.01.2021:

https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/43/piata-unica-digitala-ubicua]

*** Targeted News Service, Blockchain in Capital Markets: Smart Distributed Future,

Washinghton, D.C., Feb.2016.

*** Targeted News Service, Retail Investor Trading in Europe: Perspectives on Trading

Preferences, Behaviors, and Technology Adoption, Washingthon D.C., June 2012.

https://www.esma.europa.eu/sites/default/files/library/2015-1886_ro.pdf

https://bvb.ro/info/Evenimente/Sibiu_5%20iunie_Concepte%20de%20baza%20pentru%20investitori.%20Introducere%20in%20pietele%20de%20capital.pdf

https://bvb.ro/info/Evenimente/Sibiu_5%20iunie_Concepte%20de%20baza%20pentru%20investitori.%20Introducere%20in%20pietele%20de%20capital.pdf

https://www.capital.ro/bvb-are-un-nou-partener-tehnologic-care-este-scopul-parteneriatului.html

https://www.capital.ro/bvb-are-un-nou-partener-tehnologic-care-este-scopul-parteneriatului.html

https://ec.europa.eu/romania/news/20180308_plan_de_actiune_inovare_servicii_financiare_fintech_ro

https://ec.europa.eu/romania/news/20180308_plan_de_actiune_inovare_servicii_financiare_fintech_ro

https://www.economica.net/bursa-de-valori-bucure-ti-i-depozitarul-central-au-incheiat-un-parteneriat-cu-platforma-aurachain-pentru-digitalizarea-pie-ei-de-capital_194630.html



https://www.oecd.org/finance/financial-education/G20_OECD_NSFinEd_Summary.pdf

https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/43/piata-unica-digitala-ubicua

REGIMUL JURIDIC AL SOCIETĂȚILOR DE SERVICII DE INVESTIȚII ...

Documents

Transcript of REGIMUL JURIDIC AL SOCIETĂȚILOR DE SERVICII DE INVESTIȚII ...