Aloin BerenboomRege in Cangolit ul or ginol: le ro, du Congo

Copyrighi O 2012 GENESE FDITION, 92, rue Soint Bernord - 1060 Bruxelles, BelgiqueCopyright @ Crime Scene Press 2O2O pentru oceostd edile

Toote drepturile rezervote, inclusiv dreptul de o reproduce frogmente din corte.

CRIME SCENE PRFSSDiojo Pre:e. Libere r'. 1e noil redocrio@crines(e'lepress.rolel.: a21.317.91 .37; O21 .317.9) .42; lox.: O2t.317.91 .43www-ciraescenepress.ro

CRIME SCENE PRESS

Direclor editoriol: GEORGE ARION

Dercriercs CIP r Dib[otecli Nstionrle r RominieiBEnENBOOM, AI-.{.IN

Rege ln Congo / Ahin Ber€nboom ; nad. din lb. fi.ancazd de DelirTuici- - BucuiElti : Clime S€ene Press,2019

ISBN 978-606-8959.34-4

I. Tuic4 Delia (had.)

821.133.r

Coperto: ALEXANDRA BARDANRedoctor: ALEXANDRU ARiONCoreclurd: MANUELA RUXANDRA ARIONTehnoredocior: LAURA TIBARBun de ipori iunie 2020

Code opdruld cu spriiinul FederoJiei Vo onio-Bruxelles

(rrr^Esi,!iil3l:

Orice reproducere, tofold sou po4iold, o ocesieilucrdri, fdrd ocordu scrisoi edilorului, esie siricf intezis6 9i se pedepsesie conform legii dreptului de oufor.

Alain Berenboom

Rege in Congo0 ancheti a lui lrlichel Van Loo, detectiv privat

traducere din linba francezide Delia Tuici

cRtl|t sctitt PRt$s2020

https://www.libris.ro/rege-in-congo-alain-berenboom-CSP978-606-8959-34-4--p19027895.html

ALAIN BERXNBOOM este o figuri esentiall a literatu.ii belgienecontemporane, dar Si o auto tate internalionald ln domeniul drep-turilor de autor. S-a nescut la Bruxelles, in 1947. Tatel seu, farmacistde profesie, era de origine poloneze, iar mama lituaniane, nescute laMlnius.

A publicat 15 romane, o piese de teatru Si o coleclie de nuvele.Cavaler al Ordinului Leopold, din 2004. Academia Regald Belgianede Limbi $i Literature Francezi i-a acordat Premi:lJr Felix Denaler, in2007, pentru ansamblul operei sale literare $i Premiul Emile Berneheim,

in 2010. A primit premiul RosJel pentru anul 2013, unul dintre cele maiprestigioase premii literare belgiene, acordat de cetre cotidianul le Soir.

Rege tn Co11go este al patrulea seu roman aperut la Crime ScenePress.

Pim, Pam, Pum

j aprilie 1948 - Bruxelles

Africa! Aveam senzalia ce o cunosc, doar devorasem aven-turile lui Tintin in Congo. Dar cei trei negri aqezali in fala meam-au ficut si mi rizgindesc rapid. Unde erau biielii simpatici,cu tradilionalele lor fiqii de pinzi legate peste briu, zimbitoriqi politico$i, care se inclinau in fala micului reporter belgian 9ia cAinelui siu, adresindu-ise umil cu bwana?. lncd de cind aupus piciorul in biroul meu, ace$ti trei indivizi nu s-au mai oprit

dh a face remarci tendenlioase, contemplind locul cu un aerconsternat, iar atunci cAnd deschideam gura si spun ceva, in locsi mi asculte, incepeau si-gi puni intrebdri, ftri nicio jen6, inlegituri cu abilitilile mele de detectiv privat. Nu, dom'le' biielri6ia nu seminau deloc cu negrii simpatici din Tintin. Chiar deloc!

Oare Herg6l gi-a in$elat cititorii sau chiar nu cunoqtea nimic des-pre pitici? Pentru ci - mi se pare cd am uitat se precizez - negriimei erau pitici. Trei Pitici vorbireli qi aroganli. Mai ales cel de-al

I Georges Prosper Remi ( 1907- 1983) cunoscut sub pseudonimul Herg€ afost un foarte cunoscut creator de benzi d€senate, devenit celebtu cu seria

Aventurile lui Tintin, considerate cele mai populare benzi desenate dinEuropa secolului al XX-lea. (n. trad.)

treilea, care cred ci era de fapt o femeie, degi nu ag biga mina infoc pentru asta.

- Ce tarif are dumneavoastri? intrebi aceasta cu un ton sus-picios.

Rispunsul meu o lisi perplexi. lgi roti privirea prin cameri.- Pii ce sd zic, ofti ea. Cu prelul dsta cred si eu ca nu prea este

clien{i la dumneavoastri...

- Si zicem ci nu imi investesc banii in decoraliuni, daci astavi preocupS.

Piticii diduri cu gravitate din cap qi se apucari si vorbeascddin nou intre ei, in plslreasca lor, ignorAndu-mi ca gi pini acum,ceea ce m-a cam descurajat. Totugi, la viala mea mai cunosc{.isempitici. Un clovn de la circ care m-a insircinat la un moment dats-o urmiresc pe femeia-obuz qi un bancher pitic care m-a pus sa-ispionez subordonalii gi sd aflu daci aceqtia igi biteau joc de el.Dar trei pitici in acela$i timp qi congolezi pe deasupra? Niciodati!Dar chiar niciodati!

in timp ce ei sporoviiau, eu incercam si par degajat. Destins,sarcastic, chiar pulin distant. O atitudine care mi-a reu$it intot-deauna cu clien{ii. De data asta, insi, mirosea de la o pogte ce meprefac. $i cine era de vini ? $coala, evident! - la gcoali am invi-lat totul despre Congo: opera civilizatoare a regelui Leopold alIl-iea, indrdzneala lui Stanlef, un amestec de brutalitate $i extre-md politele (Mr. Livingstone, I presume?), bogiliile fabuloase alecoloniei pe care ne-a dat-o Dumnezeu, pentru binele nostru qi albigtinagilor, binefacerile misiunilor noastre, cabinetele medicale,qcolile gi toate celelalte. Dar nimeni nu s-a gandit si mi invelecum si mi adresez indigenilor. Cum si ne comportim in fa{a lor?S6-i privim direct in ochi sau sd ne ferim privirea? Si abordimun ton serios sau s6 riscim sd facem mici glumife? Si vorbim caalbii sau ca negrii? Si le vorbim cu ,,domnule" (chiar daci ne-am

2 Sir Henry Morton Stanley a fost un iurnalist qi explorator galez, faimospentru cilitoriile sale in Africa Centrah gi pentru expedilia dedicaticdutirii misionarului qi exploratorului David Llvingstone. (n, trad,)

adresa unei femei * degi poate, totuqi, aceea nu era o femeie) sausi-i tutuim?

La un moment dat intri Anne, intrerupindu-mi qirul gindu-rilor. Viitoarea mea logodnici (mi-era cam greu se me obi$nuiesccu termenul ista) lucra la parter, in salonul de coafuri al dom-nului Federico, proprietarul imobilului. Federico, arta coafurii,aqa scria pe firma care ocupa o mare parte din faladi, reducanddrastic vizibilitatea pleculei mele din imitalie de alami, pe carescria Michel Van Loo, detectiv privat (dar nu prea poli sn te plangi

cind ai o lntirziere de citeva luni la chirie, nu?).

- Scuze, nu gtiam...- Dar nu ne deranjezi! Din contrd, intr6! Ea este una dintre

cele mai bune colaboratoare ale mele, am Prezentat-o eu Pe Anne

risufldnd uqurat.Am crezut ce am gesit in sfArgit un mod de a-i impresiona

pe cei trei negri din fala mea. Mi-am dat seama raPid cA m-amin9elat.

- Aha, deci tu este faimoasa Anne! strigi pitica.Chiar aga? Se qtia totul despre mine in centrul Africii? lmi cu-

nosteau cazurile, tarifele gi chiar qi viala personali? Luat6 Prinsurprindere, Anne izbucni in ris gi fala miculei negrese fu lumi-nati de un zAmbet larg, carc dezgoli niqte canini asculili, ca devampir.

- Dom facques gi Doamna Louise a povestit multe ia noi des-pre tine.

- D4 da, gi gtim ce aici in agenlie tu este cocoqul! interveni unalt pitic, razand ca un nebun. Noi foarte fericiqi se cunoaqtem latine!

- Foarte fericili si cunoagtem la tine, repeti celilalt, un piticschimonosit, care purta ochelari cu rame din corn, acelagi model

cu cei ai prinlului mo$tenitor Baudouin.ln timp ce ei mureau de rns, eu i-am intins Annei scrisoa-

rea prietenului nostru Jacques Van Tieghem. Atunci cind l-amcunoscut, lacques era politist la Bruxelles. Cel mai bun om pe

REGEiN coNco 7

care l-am intahit, cu siguranla mult prea idealist pentru me-seria lui, care il deprima. Atunci cAnd administrajia a creat unDepartament al Siguranlei Nalionale in colonie, el nu a ratat oca-zia si, impreuni cu solia sa Louise, a pArisit metropola sufocantigi atmosfera ei toxici. Reugiseri oare si-gi implineascd visurile deaventuri? N-am primit prea multe veqti de la ei de cAnd plecaseriin Congo. O felicitare de Crdciun, o alta de ziua noastri. Doarcateva cuvinte in care se pldngeau de volumul mare de munci ce-iimpiedica si expl orcze tara. O se ve povestim ,,totul" mai tarziu,scriau ei. Un ,,mai tirziu" mereu aminat, p1ni la sosirea celor treiclovni. in scurta lui scrisoare facques imi propunea si,mi explice,,totul" prin viu grai. La Ldopoldville.

,,Vino repedel scria el. ,,impreuni cu Anne, neapirat. Nedorim mult si vd revedem pe amdndoi gi si vd aritim imperiulnostru. $i o nimica-toati de investigat." $i apoi incheia * cu ooarecare incongtienti: ,,in ceea ce privegte onorariul teu, le vei dadetaliile prietenilor mei. i1i spun DA in avans." Prietenii lui? De cenaiba si le dea indigenilor mesajul ca si-l aduce personal pAni laBruxelles? Pogta la ce mai servea? Oare functionarul meu preferatnu mai avea incredere in serviciile publice?

* Sunteli... iiii... colaboratorii lui |acques Van Tieghem?Femeia se puse pe ras, agitandu-qi ameninletor dantura.- Da' de ce nu?Nu me simteam tocmai in largul meu aga ci m-am ridicat de

pe scaun, am deschis fereastra gi m-am sprijinit de mesuli.- Haide(i, biieli! Dali-mi citeva detalii despre aceasta invita-

!ie. Nu am timp de pierdut. Am alte chestiuni care me agteapte!am adeugat eu, evitind privirea ironici a Annei.

Inainte si-mi rispundi, chiorul le arunci o privire camarazi-lor lui gi igi ridicd ochelarii regali pe nas.

- Dom facques dores,te ca se ve dea pirsonal toate detaliile. Sizicem ci are nevoie de sfaturile voastre, mai ales ale 'mneavoastre,doamna Anne, spuse el, inchnand ugor capul spre prietena mea,pentru ci lucrurile, cum s-ar spune, nu prea e bune pe la noi.

8 ALAIN BXRENBOOM

Cit de grav era evenimentul care se produsese acolo, incat else-mi trimite pe cap aceste personaje? Am tot insistat si aflu, darin van.

- SA spunem ce noi lucreazi pentru dom |acques, ini rlspun-se intr-un final pitica. Dar este o secret!

- Excelent! in sfArgit lucrurile evolueaze in colonie!O linigte apisitoare urmi replicii mele. Apoi chiorul relui cu

un suris forfat.

- Nu vi faceli speranle. .. Dupi guvernatorul general, in {arierau 5 609 ,,evoluafi" la sfirqitul anului 1947. Dar nu gi noi!

- in ziua ln care pigmeii vor fi considerali ,,evoluali" pvli vaavea dinli qi Congo un pregedinte n egrcteil intefleni pitica.

Chiorul continui:

- Iati de ce legitura noastre cu dom ]acques trebuie si fie osecrete.

- Este deja destule necazuri gi-aga, interveni cel de-al treilea.in{elege{i?

Dideam din cap chiar dacd nu, nu infelegeam. Habar nuaveam de dificultilile lui Jacques. Cirlile pogtale de la el imi di-deau impresia ci in Congo nu se intimpli altceva decAt ceea cescriu ziarele: o colonie opulenti gi linigtiti, unde albii se imbogi-

teau cu uqurinle, aducindu-le negrilor pe Dumnezeu, vaccinurilegi civilizalia.

- Noi pleaci mAine, relui femeia. in cAte zile o si faceli gata?- Nu credeji ci vi cam grAbifi? Abia ali sosit in biroul meu gi

deja trebuie si-mi pun cheia sub preq gi si-mi iau zborul cu voispre centrul Africii?

Faptul ce ezitam nu i-a impresionat deloc qi vizdndu-mi lipsade entuziasm pitica se intoarse intrebetoare cetre Anne.

- Nu qtiu ce va decide Michel, spuse Anne ridicind mAinile.Dar nu contati pe mine, imi pare rAu. in cuplul nostru el este celevoluat. El este cel care urcd pe sceni, igi face numirul gi primegteaplauzele publicului. Eu lucrez din culise, me ocuP de partea teh-nici. Sunt doar o coafezi, iar patronul meu nu va fi niciodati de

RTGE IN CONGO 9

acord se me lase si plec. in plus, una dintre angajate este insirci-nati gi avem de iucru pAni peste cap.

- Dom Jacques a insistat foarte mult sd vind 9i tu, doamniAnne. Dintre voi doi se pare ca tu este capul.

- Si Michel picioarele, rdspunse Anne. Asta este cel mai im-portant. Detectivii privali sunt ca artigtii: 90% transpiralie, 10%inspiralie, iar el este 907o!

Dupi plecarea celor trei mongtri, m-am trantit in scaun simi-am ftcut vdnt cu blocul de hArtie. Anne mi privea cu un surdsironic.

- O sl-mi trimiji vederi?Md scirpinam in cap, incercat de sentimente contradictorii.

Pe de-o parte era dorinta de a-l revedea pe ]aques si de a rispun-de soliciterii lui, mai ales ce asta imi dddea ocazia si descopiradevirata fati a coloniei noastre - si si mai Ei cigtig cdte ceva. Pede alti parte eram confuz din cauza perspectivei de a mi pierdela tropice.

- Ce se intAmpli, Michel? Nu-mi spune ci ti-e teami de negriiestia! me tachinA Anne.

Am dat din cap. Teamd? Nu! Dar nu mA simteam deloc con-fortabil. $i asta nu numai din cauza contrastului intre statura lorde copii s.i expresia de adul!i cinici.

- Hei, ce faci, ai amu{it?Cu un gest teatral am lovit masa cu palma.- Gata cu vorbiria! Hai si bem ceva! Apoi m-am ridicat si

mi-am luat pdliria gi impermeabilul. Dar Anne remase agezaticu incdpitanare.

- Domnul conduce dansul? Nu intreabi daci doamnei ii estesete qi dacd doregte sd participe la petrecerea domnului? Sau aiuitat cumva ci femeile tocmai au obtinut dreptul de vot?

$i fhri si-gi lase adversarul si se explice, ie$i trantind uqa.

Dupi ce a tras obloanele biroului siu gi gi-a incuiat farmaciade doud ori, Hubert a venit sA mi se aliture la terasa din Piata

IO AT,AIN BERF,NBOOM

Binefhcitorilor, unde, sub castanii inflorili, degustam pe indeleteo bere gueuze grenadind. Am rezistat cu greu tentaliei de a meplinge de atitudinea Annei.

- Uite, Michel, gusti chestia asta gi spune-mi sincer ce pirereai, spuse Hubert, intinzAndu-mi un recipient pAntecos, din sticlibruni, fdri nicio eticheti. Mirosul aproape ce m-a sufocat' unamestec ciudat de migdale amare, aromi de sare qi litieri de pi-sici.

- Mai dorili gi altceva, domnule Hubert? intrebi ospitarul.- Api de Seltz qi doui pahare, vi rog frumos.- Ah, nu, unul va fi de ajuns, Gustave, am rdspuns eu ridicin-

du-mi berea.

- Nu, doui, insiti Hubert.De indati ce sifonul a fost pus pe masa, Hubert igi amestece

apa cu cdteva picituri din misterioasa sa poJiune.

- Hai, gustd, md incuraji el.M-am executat gi l-am dat pe gat. Iar asta aproape m-a ucis.

Doamne! Cdte grade are chestia asta? am croncinit eu cu ovoce rlgugild.

- Habar n-am. Optzeci sau optzeci gi cinci, dar nu mai mult.- Dar ce este? Ai zice ci-i un medicament pentru cazuri dispe-

ratelHubert scoase un marait de protest.

- Rachiu de pere, de prune, vodkd, 9i rom, cu pulini rubarbi,totul distilat de mine. Produse naturale garantate. Deci, care e pi-rerea ta de cunoscitor? Hai, fii sincer!

Am mai luat o guri de gueuze inainte de a-i rdspunde, sur-prins sd-mi aud djn nou sunetul vocii.

- Invenlia ta are cu siguranle un viitor. Ai auzit vorbindu-se deNATO, aceaste noue organizalie internalionali, pusi pe picioarede americani, pentru a lupta contra comuniqtilor? Arma ta ar tre-

bui si ii intereseze, mai ales de cAnd a a'!'ut loc lovitura de statcare a adus rogii Ia putere in Cehoslovacia' Un bombardament

3 Bere specific belgiand, cu sirop de rodie (n. trad.)

REGEIN CONGO 1I

in Boemia qi Moravia cu ceteva tone din medicamentul tiu gi nuva mai rimine nimic din Armata Rogie. Beutura ta va rimane inistorie ca arma secretd care a permis anularea loviturii de la Pragagi a impiedicat Europa si alunece sub influenii sovietici.

Hubert ridicd din umeri qi goli un pahar cu explozir,-ul sdu, dedata asta l:rd sa. mi ofere gi mie.

- Hai si vorbim despre tine, spuse el cu o fali serioasi, mAn-giind sticla. $i despre necazurile tale. Ai o mind de zile proaste!

I-am povestit despre vizita trimigilor lui ]acques, fXri si-miascund supirarea. Hubert mi fixa in liniste cu un aer preocupat.

- !i se pare ci am reac{ionat anormal?- Normal, anormal? Ce inseamnd de fapt? Schiti un zdmbet.

Nu cu mult timp in urmd, de-abia dac,au trecut patru ani, homo-sexualii, bolnavii mintal, handicapalii, eweii, liganii, erau consi-derali ca fiind anormali. Numai buni de a fi exterminali precumgindacii, goarecii, piticii gi negrii. Toli cei pe care ii detesta Hitler.Doar musteciogii au scipat eliminirii. Cu greu. De fapt a sferqitprin aJ ucide cu mAna lui pe mustdciosul pe careJ ura cel maimult. Din fericire acesta era cel mai rau dintre toli.

I-am {bcut semn ospdtarului s6-mi umple paharul. in mo-mentul in care Hubert se lansa intr-o astfel de conversalie, aveainevoie de o dozi sindtoasi de bere ca siJ urmireEti. Dar qi ca sigisegti iegirea din labirintul siu.

- Musticiogii, homosexualii, Hitler. Spune,mi Hubert, nucrezi cd ne indepirtim cam mult de subiect?

Hubert lui sticla de apd de Seltz qi mi. improgci cu api. rnine-rali. Detesta se fie intrerupt in mijlocul expunerii rationamente-lor sale pedante.

- Ceea ce incerc si-ti explic este ce mulli albi au un raportbizar cu africanii, relud Hubert. Micii qefi, prea incantati se-qiimpund nepedepsili despotismul, invidiogii care sunt convingi cinegrii o au mai mare ca a lor... (in timp ce imi frecam pantaloniiel igi continui discursul). Se cred niste cowboys ;ii distrug pe toli

12 ALAIN BXRENBOOM

cei care stau in calea lor pe drumul citre aur, cupru sau uraniu.

$tii ceva, cred cd fiecare dintre noi este mereu negrul cuiva.

- $i asta o spune un eweu?- Da, pentru ce un evreu ingelege lucrurile astea.- Fird, si qtii ai adus in disculie ceva extrem de interesant. Tu il

cunogti pe Jacques la fel de bine ca qi mine. Mi-e imposibil si miJimaginez in pielea unor astfel de mici gefi, chiar gi in fala unormincdtori de oameni.

- CAnd vei debarca in Congo, vei fi uimit de cat de mult iipoate schimba colonia pe oameni. Tipi cumsecade aici, buni talide familie, func{ionari ascultetori, se transformi acolo in bestiisilbatice.

- $tii ceva? Datorite !ie, invita{ia lui }acques incepe sa mi in-cite. Ag face cu drag o cilatorie in Africa Centrali, chiar s,i numaipentru plicerea de a-li demonstra ci marile tale discursuri emfa-tice sund la fel de giunos ca acelea ale mare\i nostrt Paul-HenriSp a aka, la lr Ib una Naliunilor Unite.

- Foarte bine, du-te! Astfel vei afla releta superioritalii negri-lor pe plan sexual! 9i vei putea si le pitrunzi secretele dansdndrumba pe muzici de conga. Iar la intoarcere vei Eti tot felul detrucuri ce te vor ajuta s-o vrAjeqti in sfArgit pe draga ta Anne!

- Rumba? Dar tu confunzi Congo cu Cuba, bietul meuHubert. Mi-e teami ci nu prea am ganse s-o intdlnesc pe CarmenMir an d a5 la L,t o p oldrllJe.

Nu Etiu cum am reuqit si revin la mine la birou fird si mergprea mult in zigzag. Salonul lui Federico era inchis gi luminilestinse. Am urcat nervos scirile care duc la birlogul meu, manat

4 Paul-Henri Charles Spaak (25 ianuarie 1899 31 iulie 1972) afostunimportant om politic 9i diplomat belgian, fiind unul dintre fondatoriiasociatiei Benellx, dar 9i un lider in formarea institutiilor care au dus lacrearea Uniunii Europene (n. trad.)5 Carmen Miranda (9 februarie 1909 - 5 august 1955) a fost o actlili,cantireata li dansatoare braziliani de samba, de origine portughezi,celebrd in perioada anilor 1930-1950 (n. ttud.)

REGEiN CONGO 13

de vaga speran!6 ci Anne md asteapte intr-un neglijeu vaporos,gata si mi consoleze dupi scena pe care mi-o {hcuse. Nicio qansi!Biroul meu era gol, intunecat gi rece. Intrat prin fereastra deschi-si, fumul unei uzine din apropiere impregnase dosarele, cir{ile,hartiile gi mobila cu un miros acru gi umed. Am dat drumul lagaz si.-mi fac un Nescafd. Borcanul zicuse pe masi, deschis, timpde mai multe luni de zile. Si decidi destinul soarta mea! Dacistomacul meu reziste la cafeaua instant inseamnd ci sunt gata sAinfrunt Congo-ul! Daci se gole$te in chiuvetd, inseamni ci ar fimai bine si renunt la aventura asta. Cum ar putea un om care nudigeri ness-ul si suporte Africa?

M-am trantit in fotoliu, respiri,nd duhoarea din atmosferi. Nuaveam fo4e si inchid fereastra. Din cdte se spune, acolo, miro-surile te sufoc6. Pedurea, selbeticiunile, mizeria. Dar nu putea fimai ri.u dec5.t mireasma din Bruxelles intr-o noapte de primdva-re. Am inghilit o guri din biutura mea. Oribil. Instalatorul miprevenise: levile din plumb nu vor ameliora gustul Nescaf6-ului.Aqa ce am golit restul biuturii in chiuvetd. ln ciuda chioriieli-lor, stomacul meu inci rezista. Deci destinul a ales pentru mine:InchAllah! 6 SL pornim spre colonie! ln mintea mea am trecut inrevistd lucrurile de care aveam nevoie:

- o casci coloniali- un geamantan cu lacit- vaccinuri (de vorbit cu Hubert)- imbriciminte lejeri care protejeaze impotriva transpiraliei

(de vorbit cu Anne)- cdrji despre Africa Centrali pentru a putea inlelege menta-

litatea acelor oameni* obiecte mici de sticli? (biqtinaqii sunt ince interesati de asa

ceva? Sd aflu chestia asta)

- produse impotriva lanlarilor, gerpilor, mugtelor 1e1e etc. (devorbit cu Hubert)

- un costum de baie (in ciuda crocodililor?)

6 Expresie in lirnba arabd care inseamni .cum wea Durnnezeu" (n. trad.)

14 ALAIN BERENBOOM

- un aparat de fotografiat* un plan al oragului L6opoldville, cu informalii despre cafe-

nelele unde se servegte gueuze

- numele unei persoane de incredere (ca si nu depind numaide facques, mai ales dace se fere$te de colegii lui)

- o m....

Un sunet ciudat m-a trezit una sau doud ore mai tirziu. invinsde oboseali, adormisem pe masa de lucru. Cu capul greu, limbaincercate, gatul inlepenit, a trebuit sa fac un efort uriag se me ri-dic. De unde venea sunetul acesta care mi-a deranjat somnul? Olinigte calmd domnea in casi. Sd fi fost doar un vis? Mi se inchi-deau din nou ochii cAnd un fognet uqor m-a lintuit locului. Cudegetul tremurind am apisat pe butonul de aprindere al limpiide birou. Dar ea nu lumina mai departe de masA. Razele rozaliiale lunii aruncau pe fereastre o lumini s1abd, perlati.

in semiobscuritate, incercam se scrutez podeaua, mobilele,cotloanele, Iiri si observ nimic anormal. PAnd cind a revenit,brusc, ca un ecou, misteriosul fdgiit, infundat $i insidios. Un su-net abia perceptibil care mi-a inghetat sangele, rispunzind la unsemnal de alarme tras in urmi cu multe ePoci, pe wemea canderam doar un om al peqterilor. in mod instinctiv am rdmas imo-bil, deqi creierul imi dicta sl o iau la sdndtoasa. $uieratul pe care ilIbcea chestia aia, undeva pe podea, imi suna ca deplasarea dificilda unei fantome ce purta o pelerine imbibati cu api. Strilucirealimpii mi orbea. Exact in momentul in care o stingeam am ob-servat o sclipire metalicd, ce se migca lent pe covor cu un aer con-spirativ Simleam un nod in stomac qi, de frici, aveam mus,chiiparalizali, iar inima a inceput se-mi bati nebunegte. Nescafe-ul,atat de cuminte aqezat pe fundul stomacului, a decis brusc si-9ipiriseascd cuibul. impingind fotoliul am alergat pdni la chiu-vete, dar Ness-ul, mai rapid, mi-a lagnit din guri, improgcdndin trecere fata qarpelui care imi stitea in cale. Urmetoarea scenes-a derulat intr-o secunde. Cu un reflex care l-ar fi uimit fi pe

RF,GE IN CONGO 15