Uo£um 'q 7tn .f (Perspective pofkice 27

Reformismul islamic si9

impactulasupra studiilorde gen

Abstract One of the characteristics of modern Islamic reformist movements is represented by theemergence ojthe gender question as a major theme in theoretical discourses and public policies. AIlslah/ the reform illustrates the lstamic tradition's potential jor transformation and self. transformation.lslah constituted itself as a reaction towards what had been conceptualized and perceived asjasad(corruption, injustice) in certain moments of time and specific places. The disponibility of taking in toconsideration the injustice Muslim women were subjected tofaded away considerably as the atomizedQuranic interpretations and tegatist manipulations of the ethics! substance oflslamic principles startedto spread. Despite the sporadic turbutences it has sparkled. the onlyjeasible and tasting solution jorpromoting an egalitarian perspective on gender relations in tstamic cultures is the critical deconstructionwithin the tradition. tn this article I witt discuss some of the Quranic justifications regarding theiegitimacyof the reformist approaches endorsed by women and the relevance of Islamic reform ingender studies.

Keywords: Islam; Islamic feminism; modernity; Muslim women; reform; tradition

Tariq Ramadan a sintetizat cel mai adecvat reacliile actuale alemusulmanilor sceptici in ce privegte reforma: pentru unii reformaislamici(islah)' se confundi cu pewertirea religiei, pentru altaireprezinta un imprumut indezirabil din traditia cregtina. iar un altgrup, care elogiaza caracterul etern $i universal al invalaturilor is-lamice, contests vehement necesitatea gi utilitatea demersurilor re-formatoare. In fapt, continua autorul. acegti critics, obsedati si evite

alienarea cauzati de o posibila adaptarea unor categorii dintr-o tradilie neislamici,,ajung si manifeste o alienare gi mai pro-fundi atunci and identifici drept {otriinwceea ce, Tn realitate, este inerent tradilieiislamice insegi."2

Etimologic, termenul islah repre-zinti forma de infinitiv (masdar) a verbului

tranzitiv aslaha, derivat din ridicina s-l-h. Lexical, islah prezintasemnificatii multiple, conform acliunilor desemnate de verbul asla-ha: ,,a indrepta, a corecta, a imbunatati, a face mai bane, a puneceva Tntr-o pozitie mai bund. a Tmpica, a repara"; antonimul luiislah este ifsad. vocabuli al cirei sens este acela de coruptie. dis-trugere.'

Conexiunea inerenti care exists intre islah gi fasad esterelevanti gi in contextul problematicii de gen. Demersurile funda-

Alina lsac AlakDrd . Facultatea de Filosofie, Univ. Bucuregti(dina.alak@yahoo.com)

28 (PoGxtic{ educa ttoltaGe

mentate pe principiul islah vizeazi operarea unei corectii, a unei schimbiri pozitive astirii de fapt marcati de fasad. Fasad, provenit din ridicina f-s-d, face referire la dis-trugere, ming, dezordine, deficienta, falsitate, deviere de la calea de mijloc, nedreptate.lslah presupune implicit restaurarea dreptalii, iar angrenarea in gender jihad, in termeniiAmines Wadud, reprezinta o implementare a obiectivelor reformei4

Trebuie precizat ci islah nu reprezinta o reformare a islamului, cia modului Tn careacesta este inteles gi aplicat. lslah / reforma ilustreazi potenlialul transformator $i auto-transformator al traditiei islamice, sau, altfel spud, reprezinta actualizarea tradiliei corecteTntr-o diversitate de contexte spalio-temporale.s lslah, intr-o anumiti perioada istorici,s-a constituit ca reactie la un anumit tip de fasad (coruptie, nedreptate), mai riguros spe-cificat, la ceea ce a fost conceptualizat $i receptat drept fasad intr-un anumit loc gi bmp.Fin a intelege in detaliu, contextualizat, modul in care a fast identificati gi definite o rea-litate prezenta (fie ea o constructie teoretici sau o practice problematica) drept fasad, nuputem clarifica diferitele nuance gi accente care au modelat conceptul islah (sau tajdid). Inacest context am putea corela reticenta, timiditatea sau chiar aprehensiunea manifestatiin teoretizarea gi aplicarea unor reforme adecvate problemelor de gen cu lipsa de dispo-nibllitate gi subita cecitate instalati in procesul identificiriia ceea ce constitute fasad inraport cu statutul femeilor musulmanel altfel spud, subiectivismul gi conditionarile cultura-le inerente agentilor care gi-au asumat responsabilitatea de a decela ce reprezinta gi cenu reprezinta fasad in starea de fapt gi raportat la normele ,,alocate" femeilor Tgi exercitiinfluenza cu intensitate maxims $i genereaza o ignorare constants a inegalitatii de genmanifestate in culturile islamice.

Este evident ci reforma, in acceptiunea sa de construct doctrinar islamic, este un con-cept holistic ce infuzeazi egal toate dimensiunile existenlei umane, reproiectand constantsemnificatia spiritualitalii, moralitatii gia tradiliilor. lslah. la nivelul individului, se confundicu purificarea inimii(qalb), agadar, cu potentarea acelei stiri de congtiinta aparte, taqwa/ evlavia. Tntreaga viata fiinta umani se straduie$te continuum si se centreze in aceastistare de congtientizare plenary a luiAllah gi si nu rimini captive Tn uitare. Taqwa, evla-via, nu implied o perfectiune statica, a priori. ci rimine un proces activ, dinamic. care tre-buie si redefineasci gi si determine continuu once gand, triire sau acliune umanir; celcare are taqwa inca mai este susceptibil si alunece in haram, dar reTntoarcerea pe caleatrage iubirea gi iertarea divine; caracterul dinamic al taqwa este reflectat de caracterulpermanent reinnoitor al reformei/ islah. Intrucit nu se face nicio diferentiere pe criteriide gen Tn ce privegte accederea la aceste profunzimi ale spiritualitatii umane, putem con-chide ci islah, in aceasti acceptiune, reprezinta o responsabilitate personals a femeilor$i barbatilor deopotriva: ,,O, voi oamenil Noi v-am creat dintr-un birbat gio femeie giv-am ficut popoare gi triburi ca voi si vi cunoagteli unii pe altii. Cel mai cinstit dintre voiinaintea [ui Dumnezeu este ce] mai temitor [care are mai mu]ti taqwa]. Dumnezeu este$tiutor, Cunoscitor"' (Coran 49: 1 3).

Plurivalenta semantics a termenului islah nu permite condilionarea gi limitarea aces-tuia la sfera religioasa. Purificarea continua a sufletului prim tawba / cainta reprezinta oexercitare a principiului reformei, dar, de asemenea, gi once atitudine critics, constructive,dominate de dorinta de perfeclionare, manifestati la nivelul societalii. Coranul gi univer-sul, cele doug revelatii divine, complementary, infuzate de semnele (ayat) Creatorului,necesiti o abordare identici.8 lslah determine ant o re-interpretare a textului sacru con-form circumstantelor sociale $i istorice contemporane, pentru a prezerva in mod auten-

lurie 2012 q'erspecttw poGttice 29

tic gi eficient principiile $i obiectivele coranice. cit gio perfeclionare continua a culturii,institutiilor. politicii gi societatii umane in funclie de idealurile universale ale sistemuluinormativ islamic.

Charles Kurzman semnala un aspect intens dezbitut in disculiile contemporane des-pre fiqh: ,,Nicio reforms nu plate avea loc ari a re-aranja supoziliile tradilionale gi mcio rearanjare nu plate emerge dad individul nu e familiarizat perfect ant cu traditiile. citgi cu ideile dezvoltate recent Tn afara sferei revelaliei."'o Aceasti perspective, adoptata gide Tariq Ramadan, explica preeminenta acordati intelectualilor musulmani in discursulreformist contemporan, precum gi criticile aduse jurisprudentei traditionale ca disciplineislamici. Indirect, aceasti revalorizare a gtiintelor catalogate drept .,neislamice ' conso-lideazi premisele initierii unui dialog mai putin schizoid gi conflictual cu modernitatea gi

faciliteazi redefinirea problemelor de gen pornind de la baze realm.Remanierile produse Tn promovarea autoritatilor religioase din afara Institutiilor tra-

ditionale au pemiis rediscutarea statutului femeilor musulmane Tntr-un context dominatde principii egalitariste $i interpretari feministe. Trebuie si remarcim rolul crucial al in-telectualilor musulmani in cadrul acestor orientiri reformiste contemporane, integrareaproblemelor sociale gi politice $i subminarea influentei savantilor musulmani tradilionali(ulama)." Accentul pus de unii musulmani intelectuali pe principiile eticii islamice a per-mis semnalarea multor teze specifice eticilor feministe.12

Revenind, islah, Tn ipostaza de act refomaator in plan social, nu ar trebui'3 si fie interzisagenlilor umani in functie de dimensiunea de gen: .Drept-credinciogii gi drept-credin-cioasele igi sunt aliati unii altera. Ei poruncesc ceea ce este cuvenit, opresc de la ceeace este neingaduit, plinesc Rugaciunea [as-salat], aduc Dania [az-zakat] gi se supun ]uiAllah gl Trimisului Siu.' (Coran 9: 71)1 .Sa se faa din void comunitate care si chemela tot ceea ce este bun, si porunceasca ceea ce este drept [ma'rut] gi si opreasca de ]aceea ce este nedrept [munkarj!''' (Coran 3: 1 04). Tn cadru] expresiei .a]-amr bi a]-marufwa al-nahy an al-munkar '. amr. care se refers la .a ordona, a porunci'. ise opune luinahy, legit de verbul ,,a interzice.' Maruf, care Tnseamni literal ..cunoscut', este opusullui munkar -- ,,necunoscut". Maruf este derivat din termenul irfan care inseamni 'lm (cu-noagtere); munkar este derivat din nakirah.IS AI Ghazalia detaliat patru condilii pron caremunkar devine, din perspectiva legalista, acel element negativ care reclami asumarea giexercitarea datoriei umane mentionate ca imperativ universal in versetul 3: 1 04: .1) A fiinterzis in maria'h, 2) a exista Tn momentul respectiv, 3) a fi vizibil exponentulul datoriei gi4) a fi cunoscut ari a fi nevoie de ijtihad.'''

Acest verset coranic, invocat adesea pentru a explicita valentele reformei gi ori-entarea sa, autorizeazi asumarea acestui rol social aide citre femei. lslah reprezentandchintesenta datoriei omului de a remodela constant societatea. conform imperativelorrevelate de-a lungul istoriei umanitatii intr-o serie de cirti sacre sau discursuri inspiratedivin. Responsabilitatea omului, femeie sau barbat. in ceea ce privegte rolul siu de kha-lifa se manifesto planar in demersul de re-formare a propriei fiinte gia societalii.'z

Debi majoritatea covargitoare a celor care au fost catalogati drept reformatoryin cadrul istoriei islamice au fast barbali, nu exists nicio intemeiere scripturala pentru arepudia femeile din sfera publica a acestuitip de acliune socials sau chiar politico.

O caracteristici a migcarilor reformiste moderne o constitute emergenta proble-maticii de gen ca temp majors a discursurilor teoretice gia politicilor publice, dar. dadne raportam la prototipul demersului reformator -- implementarea principiilor coranice de

citre Profet, in mod infailibil, la nivelul comunitatii islamice aflati in perioada formative -constatim ci restaurarea statutului femeilor, ca fiinte umane in mod egal responsabilede formarea gi reformarea societatil $i Tn mod egan angajate in aceasti ,,abandonare ac-tive"'' Tn fata divinitalii, reprezentase o dominanti decisive a discursuluidivin / a revelatiei;ia proiectului profetic - remanierea status quo-ului. Reformele actuate de gen practicreitereazi protestul profetic. indubitabil emancipator, in ceea ce privegte statutul femeilor.

Femeile, in timpul implementarii actului reformator iniliat de citre Profet, gi-au afirmatidentitatea gi autonomia individuals (au acceptat islamul in baza unei decizli personale,in pofida opozitiei familiei gia comunitatii, s-au sacrificat pentru aceasti cauza'9); dem-nitatea gi egalitatea lor ca fiinte umane apa4inand unui gen aparte le-a fast consfintitaprim revelatie divina2a, iar participarea integrals la toate experientele constitutive ale co-munita!ii islamice, individuale gi publice, reprezenta un imperativ devin, asumat Tn final,nu ari conflicte gi revolte21 , de ton membrii societatii reconstruite conform fundamentelorlslamice. In special rolul major al femeilor in domeniul asimilirii gi transmiterii cunoagteriia constituit o sursi de putere ari precedent gi cu implicatii complexe in devenirea ulte-rioari a comunitalii.

Evident, sub impactul intensificat al traditiilor, cutumelor, a structurilor sociale $i politicedominante care au condilionat dialectica istoriei islamice, acest islah centrat pe dimensi-unea de gen a fast sistematic gi in mod prioritar diluat, distorsionat, camuflat, relativizat- dar, cu toate acestea, niciodati complet gi definitiv anulat - prin interpretari coraniceatomizate, manipulari legaliste ale substantei ence a principiilor islamice gi exacerbiri apracticilor patriarhale revigorate gi, mai nociv, ambalate gi justificate Tn registru islamic.

Demersurile reformists contemporane se focalizeazd pe deconstruirea conceptuali-zirilor misogine din cadrul jurisprudentei ;i exegezelor coranice; simultan se urmaregterevitalizarea ortodoxiei gi ortopraxisului islamului, ilustrat perfect de modelul profetic degandire gi actiune. None provocari seculariste gi tensiunea interculturali au impus fermabandonarea letargiei induse de paradigma taqlid-ului(indiferent de forma adoptata;Imitarea gandirii unor savanti din vechime sau a modelelor occidentale) gi reactivareagandirii islamice critice gi autocritice, mult mai constructive gi eficienti debit exagerarileapologetice, penibile, promovate anterior.

Exists gi consecinte pozitive ale confruntirii deschise dintre proiectele occidentale mo-derniste, emancipatoare, gi interfentiile reformiste de reTnnoire islamica; polemicile, careau gravitat mai ales in jurul tematicii de gen, au relevat existenta unei incompatibilititi inmare parte factice intre pele doug orientiri, revendicirile gi valorile comune dominand,Tn fapt, discursurile considerate apriori, de ambele pari, a fi antagonize. Fazlur Rahman,alituri de multi ari intelectuali musulmani. analizind concepliile lui AI Afghans, a argu-mentat ci modernitatea ;i islamul nu reprezinta doug fenomene contradictorii, ci, dimpo-triva, reciproc constructive2z: ,,Musulmanii, invatand gtiinta de la inceput de la Occidentuldezvoltat, igi vor recupera trecutul gi vor re-implini poruncile neglijate ale Coranului."23

Proliferarea variatelor forme ale feminismului islamic a functionat ca un factorcatalizator gi revelator a convergentei proiectelor moderniste gi islamic reformiste, ela-borgnd gi promovand sisteme specifice unor modernitati alternative. Pe de alta parte,asumarea rolului de agenti activi ai schimbirli gi de teoreticiene a islah, de citre femeilemusulmane, a produs o dislocare a centrelor traditionale de autoritate religioasal elegi-au revendicat dreptul de a vorbi ele Tnsele in numele lor gi de a articula din interioro noun viziune gi un plan reformator, aferind o alternative la interpretarile literaliste sau

iunie 2012 q'erspecthe poGxtice 31

conservatoare, la rindul lor multiplu polarizate intern; inerent, parte dintre acestea s-auexpus astfel oprobiului, delegitimarii acide sau chiar ,,anatemizirii" (acuzatiilor de kufr /necredinta) lansate de adeptii orientirilor neosalafite radicale.24

Ca o exemplificare practice a acestor tendinle. amintesc aid de un studiu interesantdespre potentialul transformator gi reformator al tradiliilor islamice. Autorii analizeazi mo-dul in care categoriile traditionale ale autoritatii religioase gi sociale nu afecteazi actiu-nea socials autonomy, ci prezinta o conditie a sa, ari a implica o notiune prefabricata,normative a secularizirii.2s Dinamismul tradiliei islamice este determinat de interventiiinterne gi nu poate fi redus la schimbirile social-structurale; reformigtii musulmani nu auincercat si ,,inghesuiasca" tradiliile islamice in cadrul unor institutii moderne, ci au doritsi redreseze gi actualizeze aparatul teologic gi conceptual al acestor traditii.ae

A;adar, in acest studio de caz care a vizat comunitatea do musulmanidin Europa. s-aevidentiat faptul ci redefinirea traditiilor islamice in Europa a produs disocierea ant deprima generalie a musulmanilor emigranti, cantonati Tn ritualisme, obiceiuri gi tradilii. ade-sea misogine. cit gi de discursurile critice sau chiar islamofobe dominante in societateaoccidentali. Discursurile despre egalitate, emancipare gi secularism (valori aflate inca instadiul de deziderat, ideal) in numele cirora se iau decizii politice care limiteazi libertatileindividualen au fast criticate $i expuse ca fiind simple artificii ale politicilor hegemonicepron care se urmiregte, in fapt, controlul social al revendicirilor minoritatilor. Noua gene-ra!ie, adepta unei perspective intelectuale, pron politicile de autenticitate promovate, pronreinterpretarea textului sacru gi contestarea surselor traditionale de autoritate (parinli.imami), au transformat islamul Tntr-un instrument decisiv, util in lupta pentru suslinereapoliticilor referitoare la egalitatea de gen gia legitimitatii implicariiTn spaliul public.2B Astfeleste conturati o imagine diferiti gi pozitiva a islamului ari a respinge integral traditiilesub presiunea unor sisteme alogene de gandire. ci redefinindu-le din interior, printr-undemers reformator de revendicare a principiilor islamice originare. capabil de a le oferiautoritatea hermeneutics necesari.

Putem conchide astfel ca, in pofida turbulentelor sporadice provocate, totu$i unicasolutie fezabili gidurabila de promovare a unei perspective egalitariste in relatiile de genTn cadrul culturilor islamice o constitute deconstruclia critics din interiorul traditiei, prin ex-ploatarea polisemantismului, a contextualiziril gidinamicii inerente textului sacru, Tn limaorientirilor islamice reformiste care participa pain premisele, intemeierea gi substanta lorla acelagi set autorizat de texte revelate, dar care variazi in manifestirile gi obiectivelesale in functie de contoxtul istoric, social, politic, cultural particular.

32 ©ohh e&tca$gqa©

I Traducerea conceptulul islah prim .reforms' este una reductionist5, dar. cu un u;or compromis.functiona13, Tn contextul explicltiriidiferentelor semantice existente Tntre ceidoitermeni. Deliimpirt5}esc un nucleu semantic identic prin sensurile: a schimba(in bane); a Tnnoi. a forma dln nou, aindrepta. a imbun5titi(o situatie, o conceptie etc.), conceptul de islah este unum mult mai extins. Tn plus,incastrarea stricti in sistemul ideologic islamic confers conotatiiiidenotatiicomplet diferite de pele aleconceptului de refoml5, asoclat cu trad4ia ;i teologia protestants.2 Ramadan, Tariq, Radical Reform, (Oxford: Oxford University Press, 200g), u-az.3 Liman AI Arab online: http://www.islamweb.net/newlibrary/display.book.php?idfrom=4649&idto=4649&bk.no=tzz&ID=46574Wadud. Amine. Inside the GenderJihad: Women's Reform in Islam,(Oxford: Oneworld Publications.2006). 48-SZ.5 Vail. John Obert, Renewal and Refoml in Islamic History: Tajdid and lslah. in Voices of Resurgent Islam,ed. Esposito. John L.. (Newyork: Oxford University Press, xg83). 35.6 E angrenatiTn jihad-ulinterior.7 Waded. Amma, Quran and Women. (Newyork: Oxford University Press, a999), 36-38.8 Coran 49: t3.g Ramadan. Radical Reform. 88-go.io Kurzman, Charles, Liberal Islam: A Source Book, (Newyork: Oxford University Press. a998), z5o.u Esposito, John and Volt, John. Makers of Contemporary Islam, (Newyork: Oxford University Press,

22 Despre etica grijiia se vedea: Miroiu, Mihaela. Convenio, (Bucure;tl: Editura Alternative. 1996). g8-u5.i3 Debi. istoric. a fast indubitabil descurajat.a4 Relevante pentru decelarea sensurilor acestuiverset suet $i versetele 3: uor 3: u4, 7: z57. g: 7\ g:nz, 22: 4L 3t: t7. precum ;i hadith-ul .Oricine cede un anumit munkar/ riu $i este in stare si TI schimbecu mana sa. s5 procedeze astfel; dad nu plate, atunci cu limbo sa; dacinu plate. atunci in inima sa,iar aceasta este cea maislab3 credinti." Muslim, SahTh, ?n Kitab al-lyman, Bab min al-lmin taghyTr al-Munkar. Fasad este un termen mai complex debit munkar dar conotaTia negative este prezent3.i5 Cook. Michael, Commanding Right and Forbidding Wrong in Islamic Thought.(Cambridge: CambridgeUniversity Press, 2000). 2S-26.i6 Cook. Commanding Right. 436-437.i7 Wadud. GenderJihad. 32-37.

t8 Wadud, GenderJihad, z3-z4. Despre islam ca engaged surrender.ig Prima persoan5 care a imbr5ti;at islamul a fast o femeie, Khadijah. }i prima persoan5 supus5martiriului. tat o femeie - Sumaiya.20 Femeile au fast mentionate ca stare tn Coran, nu implich. pron utilizarea uneiformule generice. in urmainterogiriidirecte, asumati de litre o femeie. Umm Salamah. a termtnologiei revelatieidivine.zzVeziMernissi, Fatima, Women and Islam. An Histaricaland TheologicaIEnquiry, (Oxford: BasilBlackwell, a99t), a4t-a45.zz Un exemplu alreu;item modernititiiislamice o reprezinti mi;carea lui Fethullah Gi)len.z3 Fazlur. Rahman, Islam and Modernity: Transformation of an Intellectual Tradition. (Chicago: Universityof Chicago Press, ag8z). 51.

24Vezi polemicile in care a fast implicit sheikh Muhammad AIGhazalisau scoaterea AmineiWadud Tn

afara islamului de litre unii?nvitatiapartinand curentului wahhabit/salaht.25 Schirln Amir-Moazami ;iArmando Salvatore. s3.

zoom), 3a

{unie 2012 eerspectbe po£itice 33

z6 lbidem. 56-57.

z7Vezi interdiqia purtiriihijab-ului $intqab-uluitn spatiulpublic Tn Franca ;i Belgiaz8 Schirin Amir-Moazami;iArmando Salvatore. 67-7o.

Bibliografie

Cook, Michael, Command/ng Right and Forbidding Wrong /n islam;c 7'bought. Cambridge; CambridgeUniversity Press, 2000Esposito, John and Vail, John, Makers o#(ontemporaiy /s/am. Newyork; Oxford University Press, zoom.Fazlur Rahman. /slam and Modernity: Tran:ljormat;on of an /nte//ectualTradition, Chicago: University ofChicago Press, ag8z.Kurzman, Charles, I./berar /slam; A Source Books Newyork: Oxford University Press, z998.Mernissi. Fatima. Women and /slam. An Hfstorfcal and rheologfcaf EnqtilUr Oxford: Basil Blackwell, t99tMiroiu, Mihaela. Convenla. Bucure;ti: Editura Alternative. t996.Ramadan. Tariq, Radfca/ Reform, Oxford: Oxford University Press, 200g.Schirin Amir:Moazami ;i Armando Salvatore, 6enderi Generation and the Rqlom7 0fTradition;/rom MusffmMcyoHtySoc/eties to Western Europe, Tn Muslim networks and transnational communities in and acrossEurope, vol.I. ed. Stefano Allievi, Jorgen S. Nielsen, Leiden. Boston: Brill, zoo3.Wadud Amma. /ns/de the Genderlihad: Women's Reform fn /slam. Oxford: Oneworld Publications, zoo6.Waded. Amma. Oc/ran and Women, Newyork: O#ord University Press, a999.Volt, John Obert, Renews/ and Reform in /slam;c H/story; 7agd;d and /slab, in Voices of Resurgent Islam. edEsposito, John L.