Reforma administrativ-teritorială din Republica Moldova · • Situația actuală în sistemul...
Transcript of Reforma administrativ-teritorială din Republica Moldova · • Situația actuală în sistemul...
Guvernul Republicii Moldova
Cancelaria de Stat
FORUMUL
privind dezvoltarea locală și regională:
Reforma administrativ-teritorială
din Republica Moldova
Victoria Cujba,
Direcţia Generală politici de descentralizare
şi administrare locală
Reformă:
• REFÓRMĂ, reforme, s. f. 1. Transformare politică, economică, socială, cu
caracter limitat sau de structură pentru a realiza un progres.; Reformă
financiară = reformă prin care se aduc modificări importante sistemului de
formare și de cheltuire a veniturilor statului.
• Reforma f. 1. nume dat revoluțiunii religioase din sec. XVI începută de
Luther și Calvin (V. protestantism); 2. în special, sistemă de ameliorări în
administrațiune și justiție, aplicată de Const. Mavrocordat (1748).
• REFORMÁ, reformez, vb. I. 1. Tranz. A schimba (în bine); a îndrepta, a
îmbunătăți (o situație, o concepție etc.).
Scopul unei reforme administrativ-teritoriale:
• De a stabili unități teritoriale capabile să
furnizeze servicii de calitate cetățenilor,
menținând democrația locală;
• De a institui un model pentru sectorul public,
astfel ca să răspundă necesităților cetățenilor, să
reducă disparitățile puternice dintre regiunile
urbane și rurale, respectînd drepturile omului,
egalitatea de gen, incluziunea socială, factorii
etnici;
APL: mai mult un rol reprezentativ
• Strategia privind reforma administrației publice, pct. 55:
Fragmentarea administrativ-teritorială și întîrzierea unor
componente a reformelor în domeniul descentralizării (domeniul
financiar și patrimonial), crează dificultăți pentru funcționarea adecvată a
autorităților locale. Prima consecință negativă este că marea
majoritate a APL nu furnizeză servicii publice calitative, avînd în
principal un rol reprezentativ. Baza fiscală și veniturile colectate pe
teritoriul orașelor sau satelor sunt insuficiente pentru a sisține
aparatul administrativ, care ar putea furniza servicii publice
calitative. Toate autoritățile locale de un anumit nivel primesc
același număr și aceleași tipuri de responsabilități funcționale,
administrative și de reglementare, indiferent de dimensiune,
populație, capacitate fiscală sau administrativă etc.
Privind responsabilizarea administrației publice:
• Din Strategia privind reforma administrației publice pentru anii 2016-
2020, capit. 6.1 (Responsabilizarea administrației publice):
• Schimbările calitative majore de modernizare și eficientizare a sistemului
administrației publice locale pot avea loc doar în contextul unei reforme
principiale și profunde a întregului sistem administrativ, bazată pe o
abordare integrată de reformare a administrației publice centrale, în
corelare cu modernizarea administrației publice locale.
• În ceea ce privește politicile de responsabilizare la nivel local, angajamentul
Guvernului în cadrul reformei de descentralizare a fost de a avansa
etapizat, astfel ca transferul competențelor de la nivel central către alt nivel
de administrare să fie efectuat în corelare cu activități de consolidare a
capacităților administrative și instituționale ale autorităților publice locale.
Privind responsabilizarea administrației publice:
• Situația actuală în sistemul administrației publice locale impune noi
domenii de intervenție și activități pentru a îmbunătăți calitatea
serviciilor publice prestate la nivel local.
• Modificările esențiale se referă la creșterea capacității
administrative a unităților administrativ-teritoriale, reducerea
fragmentării și raționalizarea structurilor administrativ-
teritoriale, care va favoriza autonomia locală și furnizarea eficientă
a serviciilor.
Condițiile prealabile inițierii unei reforme
administrativ-teritoriale:
• Voința politică fermă;
• Existența unui cadru juridic conceptual și adecvat;
• Criterii clare și obiective pentru amalgamarea administrațiilor locale;
• Reforma trebuie concepută și implementată în conformitate cu cele
mai bune practici aplicate de către țările europene, adaptate la
particularitățile noastre;
• Reforma trebuie explicată, consultată cu cetățenii și conștientizată
de toate părțile implicate;
• Extinderea pe scară largă a serviciilor electronice și tehnologiilor
informaționale pentru a îmbunătăți comunicarea între diferite niveluri
și a apropia serviciile publice de cetățeni;
• Optimizarea procedurilor de petiționare civilă;
Poate fi o reformă administrativ-teritorială benevolă?
• Consolidarea teritorială benevolă este
favorabilă, deoarece asigură comunităților locale
posibilitatea de a identifica comasarea maxim
posibilă;
• Amalgamarea benevolă ar putea dura o
perioadă lungă de timp, dacă nu este însoțită de
un termen prestabilit.
Constatări:
• Demografia – tendință negativă (2004 – 3,5 milioane locuitori; 2014
– 2,9 milioane locuitori, dintre care mai mult de jumătate milion
plecați peste hotare; 1,9 milioane (65,8%) la nivel rural);
• Fragmentare: 898 autorități locale (nivel 1) pentru 3,4 milioane
locuitori (2,9 mil conform 2014)
• Toate autoritățile locale au aceleași responsabilități, indiferent de
numărul de locuitori, suprafață, capacitate etc.);
• 25% au mai puțin de 1500 locuitori
• 86% au mai puțin de 5000 locuitori;
• 844 sunt rurale
• -----------------------
• Dimensiunea optimă 30 000 (experiența internațională)
• Media UE = 5000
Capacitate instituțională:
• 770 (85%) din APL au maxim 6 angajați;
• 25% APL nu au mai mult de 4 angajați
• Poziții:
- Primar;
- Secretar al consiliului;
- Perceptor fiscal;
- Inginer cadastral;
- Contabil.
Capacitate administrativă:
• Condițiile legale – cheltuielile administrative să nu depășească mai
mult de 30% din veniturile proprii locale;
• 10 APL conforme;
• 157 APL își acoperă cheltuielile administrative cu venituri proprii;
• 83% dintre APL își acoperă cheltuielile administrative din transferuri
de la stat
__________________________________________________
• Anvelopa finaciară pentru APL este la limita superioară;
• Creșterile bugetare pot veni din creșterea veniturilor proprii;
• Potențialul de creștere a veniturilor proprii este limitat (??? 3-4%
estimat)
Referitor la nivelul II:
• 32 raioane;
• Reforma eșuată în 1998-2003 (10 județe);
• Aveau o funcție de redistribuire a fondurilor (importanță politică);
• Îndeplineau funcții pentru stat
• La moment: responsabilități funcționale importante (educație, servicii
sociale)
• Spre exemplu: buget total - 3.569 milioane MDL din care 2.572 mil
MDL reprezintă educația și 348,5 mil MDL asistența socială,
împreună cumulînd 82% din bugetul raioanelor (???)
Referitor la nivelul II:
• Personal supradimensionat, cu subordonare dublă
• Numărul efectiv de angajați pentru cele 32 raioane și UTA Găgăuzia
atinge 2530, cu o medie de 77 unități de personal pe autoritate
locală de nivelul II, în contrast puternic cu cei 5097 angajați ai
tuturor celor 898 primării (exceptînd Chișinău și Bălți), care au o
medie de doar 5,68 unități de personal pe primărie (date personal 1
februarie 2015, Ministerul Finanțelor).
Referitor la nivelul II:
• Din Strategia privind reforma administrației publice (p.56, probleme
identificate): Ineficiența APL nivelul II (consiliilor raionale). Autoritățile
raionale au scopuri funcționale care nu sunt importante pentru furnizarea
serviciilor, scopul lor principal fiind de a aloca resurse și transferuri
financiare de la stat către APL nivelul I, intervenind în elaborarea și
implementarea politicilor locale. Raioanele și-au asumat în practică un rol
de nivel ierarhic superior în raport cu APL nivelul I, chiar dacă acest rol nu
este prevăzut în legislație și nu corespunde deja realităților existente. În
ultimii ani raioanelor le-au fost încredințate responsabilități funcționale în
administrarea unor servicii sociale importante: managementul rețelei
școlare și coordonarea unor servicii de asistență socială. În același timp,
noul sistem al finanțelor publice locale ia puterea pe care raioanele o aveau
în a aloca resurse financiare, deoarece stabilește cote fixe de partajare a
impozitelor, formule clare de echilibrare bugetară și permite alocarea directă
a fondurilor de stat către autoritățile locale.
Nivelul I – opțiuni teoretice
• 1. Amalgamare
• 2. IMC – cooperare inter-municipală
• 3. Descentralizare asimetrică
1. Amalgamare
A. Soluții tranzitorii
i. Amalgamare voluntară
ii. Amalgamare voluntară cu dată limită
iii. Amalgamarea APL care nu îndeplinesc condițiile legale
minime de viabilitate (mai puțin de 1500 locuitori;
capacitate administrativă insuficientă)
B. Amalgamare completă
i. Amalgamare de mare eficiență
ii. Amalgamare moderată
Exemple criterii și restricții
pentru opțiunile de amalgamare
• Criterii de viabilitate incluse în lege (numărul populației, capacitate
administrativă etc.);
• Distanța maximă din orice localitate componentă pînă la centrul
administrativ să nu fie mai mare de 20 km;
• Veniturile proprii per capita ale centrului administrativ să fie mai mari decît
media pe țară;
• Obstacole naturale (relief, rîuri etc.);
• Coerența spațială a unităților propuse (poziția cît se poate de centrală a
centrului administrativ în noua unitate administrativ-teritorială; conexiune
bună pe drumuri între centrul administrativ și localitățile componente);
• Puterea economică a centrului administrativ reprezentată de indexul de
deprivare economică (extras din baza de date IDAM al Ministerului
Economiei);
• Diversitate etnică / omogenitate (în particular UTA Găgăuzia)
Eventuali pași necesari:
• Campanie strategică și comprehensivă de comunicare;
• Ajustarea sistemului electoral pentru a asigura reprezentarea tuturor
localităților în noile consilii locale;
• Definitivarea alocării competențelor și factorilor din sistemul de
finanțare;
• Plan și metodologie de amalgamare;
• Program de dezvoltare instituțională și organizațională;
• Planificarea transferului personalului și subdiviziunilor; program de
dezvoltare a resurselor umane;
• Planificarea restructurării serviciilor desconcentrate etc. etc.
IMPORTANT:
• Nu există un model unic sau general pentru organizarea
administrativ-teritorială. Fiecare țară, luînd în considerație
experiența internațională, trebuie să identifice propriul model al
structurii teritoriale și administrative;
• Doar un proces complex, deschis și participativ poate asigura
succesul unei reforme atît de sensibile și complicate, precum
reforma administrativ-teritorială;
• Este de o importanță incontestabilă implicarea tuturor factorilor
politici la nivel central, local, asociativ, comunități și parteneri de
dezvoltare;
IMPORTANT:• Instituirea Grupului de lucru privind reforma administrativ-teritorială prin dispoziția
Primului ministru din 13 septembrie 2016 are drept scop executarea prevederilor
Strategiei privind reforma administrației publice, identificarea unor soluții viabile de
reorganizare administrativ-teritorială pentru Republica Moldova, inițierea consultărilor
publice cu cetățenii și toate părțile interesate, astfel ca varianta definitivată a
conceptului de reorganizare să fie susținut de majoritatea populației.
• Acțiuni pentru etapa actuală: evaluarea situației reale, acumularea propunerile tuturor
părților interesate; examinarea studiilor, datelor statistice, analizelor disponibile;
efectuarea calculelor preventive; elaborarea agendei consultărilor publice, stabilirea
orarului întîlnirilor în teritoriu etc.
• Timp de 6 luni Grupul de lucru are sarcina să prezinte un concept de reformare
administrtiv-teritorială;
• În procesul de elaborare și definitivare a conceptului, Guvernul contează foarte mult
pe suportul tuturor: reprezentanți ai APC și APL, membrii CALM; societatea civilă;
mediul academic și științific; parteneri de dezvoltare, experți în domeniu și cetățeni
activi.
Toate sugestiile şi propunerile în contextul reformei
administrativ-teritoriale sunt binevenite:
Cancelaria de Stat,
Direcţia Generală politici de descentralizare
și administrare locală
(tel. 250 481; 250 581; 250 583)
Pagina oficială:
www.descentralizare.gov.md