Referat proceduri

8/16/2019 Referat proceduri

1/13

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

FACULTATEA DE DREPT

PROGRAM MASTERAT - SIDIE

CURTEA DE JUSTI IE A UNIUNII EUROPENE.ȚRECURSUL ÎN CAREN Ă.Ț

Prof. curs Conf.Un!.Dr. G"#or$"# C%rn A'r%n%

M%s(#r%n') Du'u An'r#-Cos&n

BRA OV *+,Ș


2/13

CUPRINS

,. G#n#r%(%(. S(ruc(ur%. A(r/u(

*. R#cursur# n f%(% Cur( '# Jus((# % Unun Euro0#n#

*.,. R#cursu n c%r#n(% 1 %s0#c(# $#n#r%#

*.,.,. Con'( 0r!n' r#c%&%n(u

*.,.*. Proc#'ur%

*.,.2. F%3% 0r#%%/% %'&ns(r%(!%

*.,.4. F%3% 5urs'c(on%%

*.,.. No(un#% '# 6c%r#n(%6

*.,.7. Ef#c(## "o(%r%r

*.*. R#cursu n %nu%r#

*.2. R#cursu 8n r#s0ons%/(%(#

2. Concu3

4. B/o$r%f#


3/13

,. G#n#r%(%(. S(ruc(ur%. A(r/u(.

Asigura siguranta judiciara necesara pentru a se asigura ca legea este suverana ininterpretarea si aplicarea tratatelor si, in general in toate activitatile Uniunii. Practic, ea aremenirea de a garanta aplicarea, interpretarea si respectarea dreptului european pe intreg teritoriul

Uniunii Europene.Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene a functionat ca instanta unica pana la 1 septembrie 1989, cand Consiliul European a decis infiintarea Curtii de Prima nstantaurmarind astfel sa se asigure perfectionarea protectiei prin justitie a intereselor individuale, iar pede alta parte sa i se permita Curtii de Justitie sa se concentre!e asupra activitatilor sale de ba!a inspecial a interpretarii uniforme a legii europene.

Curtea Europeana de Justitie are sediul in "u#emburg si era compusa pana la adoptarea$ratatului de la %isa din &' judecatori, cate unul pentru fiecare stat, si 9 avocati generali.ncepand cu anul &((), conform $ratatului de la %isa, Curtea are &) de judecatori iar numarulavocatilor generali este redus la 8. Cu toate acestea, Curtea, la propunerea Consiliului de*inistri, poate creste numarul acestora in ba!a unui vot cu unanimitate. Ei sunt numiti de catrestatele membre ale Uniunii Europene, cate unul din partea fiecarui stat, pe termen de sase ani,

mandatele putand fi prelungite, jumatate din numarul de judecatori putand fi sc+imbati din in ani, tocmai pentru a se putea asigura o anumita continuitate in activitatea Curtii.-upa "isabona, functionea!a un comitet care emite un avi! cu privire la adecvarea

candidatilor la e#ercitarea functiilor de judecator si avocat general in cadrul instantelor comunitare, inainte de luarea deci!iei de numire de catre guvernele statelor membre. nfiintareaacestui comitet a fost preconi!ata teoretic prima data de Constitutia UE, insa un astfel de comitetde e#aminare a fost folosit in practica abia in &((' la desemnarea judecatorilor de la $ribunalulunctiei Publice.1nteresant este faptul ca nici o dispo!itie a tratatelor nu prevede o limita devarsta pentru ocuparea acestei functii si nici ca judecatorii sa aiba nationalitatea statelor membre,insa practica a aratat ca intotdeauna s/a urmarit ca aceasta Curte Europeana de Justitie sacuprinda cel putin cate un judecator din partea fiecarui stat membru. Calitatea de judecator poate

inceta in urmatoarele situatii0 inlocuirea sa pe cale legala, demisie, pensionare si deces. n ca!ulin care un judecator demisionea!a, scrisoarea sa de demisie va fi adresata presedintelui Curtiicare o va transmite apoi presedintelui Consiliului. Atat judecatorii cat si avocatii generali, pot fidemisi cu votul unanim al celorlalti colegi, cand se ajunge la conclu!ia ca nu mai sunt calificatiin e#ercitarea atributiilor lor, cu toate acestea, nee#istand pana acum un ca! de demitere avreunui judecator sau avocat general. UniuneaEuropeana, ca si Comunitatile Europene a caror succesoare este, este guvernata de respectullegii. nsasi e#istenta Uniunii depinde& de recunoasterea de catre statele membre, de catreinstitutii si de catre cetateni a naturii imperative a regulilor stabilite de ea si deci a obligativitatiiacestor reguli. uccesul cu care legislatia europeana s/a implementat in activitatea legislativa a

1 Fabian, Gyula, Drept institutional al Uniunii Europene, Ed. Hamangiu, Bucuresti,2012, p.24

& Stanescu, Madalina: Extinderea UE - un proces fara precedent, Editura Noi, Bucuresti, 2000, pag.12;


4/13

statelor membre este datorat perceptiei po!itive a cetatenilor, corectitudinii interpretarii siaplicarii sale de catre autoritatile administrative si de catre justitia tuturor tarilor.

-reptul european este constituit a!i dintr/un corp de legi uniform si armonios, pe careindivi!ii pot sa se ba!e!e in cadrul instantelor judiciare nationale. 2otararile pronuntate de catre

diversele instante au facut ca legislatia europeana sa devina o realitate pentru cetatenii Uniunii,avand, de multe ori, consecinte constitutionale si economice importante. $oate litigiile au naturaadministrativa sau civila, Curtea de Justitie neavand competente de instanta penala. CurteaEuropeana de Justitie poate fi solicitata sa decida in ca!uri aduse inaintea sa fie de catre statelemembre ale Uniunii, fie de catre institutiile europene, fie c+iar de catre indivi!i sau companii. Eaasigura interpretarea uniforma a legislatiei Uniunii Europene in toate statele membre, in ba!aunei stranse cooperari si conlucrari cu instantele puterii judecatoresti nationale in cadrul procedurilor judiciare preliminare. ndependentacelor &' judecatori si 8 avocati generali ai Curtii Europene de Justitie, care sunt numiti prinacordul statelor membre, trebuie sa fie dincolo de orice indoiala sau banuiala. Ei trebuie, in afaracriteriului moral si etic, sa fie la nivelul celei mai inalte competente profesionale, la nivelul celor

mai inalte standarde juridice in tarile lor. C+iar art. &) din statutul CJUE mentionea!a e#presacest lucru0 3Judecatorii sunt desemnati de Consiliul UE, la propunerea statelor membre, dintre persoanele a caror independenta este mai presus de orice indoiala si care au pregatirea necesaranumirii in cele mai inalte functii judecatoresti in tarile lor, ori sunt universitari de competentarecunoscuta4. Judecatorii aleg Presedintele Curtii din randul lor, pentru un mandat de trei ani. "afiecare trei ani, patru dintre avocatii generali vor fi inlocuiti, prin rotatie. Cele cinci state 3mari4ale Uniunii Europene si anume 5ermania, ranta, 6egatul Unit al *arii 7ritanii si rlandei de %ord, pania si talia au cate un avocat general permanent. Atat judecatorii cat si avocatiigenerali beneficia!a de diverse imunitati si privilegii si depun un juramant inaintea inceperiimandatului. Avocatii generali sunt numiti si reinnoiti pe aceleasi principii ca si judecatorii si aurolul de a pre!enta public, cu toata impartialitatea si total independent, conclu!iile motivate

asupra cau!ei in care este obligatorie pre!enta lor, asistand Curtea in activitatea sa. Prinatributiile lor, ei sunt mai apropiati procurorilor decat avocatilor pledanti din sistemele nationale.Presedintele conduce activitatea Curtii si pre!idea!a sedintele de audieri sau de deliberare.Curtea este asistata de catre avocatii generali a caror sarcina este sa emita opinii independente siimpartiale in ca!urile aduse inaintea Curtii.

Pe langa judecatori si avocati, Curtea Europeana de Justitie mai are in componenta sa0

/ grefa, condusa de un grefier si de un grefier asistent care sunt in subordinea directa aPresedintelui Curtii. Are atributii administrative, financiare si contabile 5refierii sunt alesi de judecatori si au atributii de asistare a acestora in functia judiciara, cum ar fi asistarea la audieri,consemnarea de!baterilor, tinerea ar+ivelor Curtii, raspun!and pentru publicarea +otararilor judecatoresti in 3Colectia de jurisprudenta a Curtii4.

3 !ndresan"Grigoriu, Beatrice, #rocedura $otararilor preliminare, Ed. Hamangiu,Bucuresti, 2010, p.14%

4 &caunas, &telian, Uniunea Europeana. 'onstructie. (nstitutii. Drept, ed. !ll Bec),200%, p.%2


5/13

/ referentii, functionea!a pe langa fiecare judecator sau avocat general, fiind juristiconationali ai acestuia, de obicei doctori in drept, alcatuind un fel de 3cabinet4 al judecatoruluisau avocatului general, subordonat acestora.

/ un secretariat juridic, format din juristi competenti desemnati pe langa fiecare judecator si

avocat care le pregatesc acestora cau!ele

/ departamentul de cercetare si documentare, ce pune la dispo!itia membrilor Curtiiinformatii generale ale dreptului european precum si studii comparative ale legislatilor nationale.

Curtea Europeana de Justitie isi desfasoara activitatea in sesiuni plenare ori in completrestrans de sau ' judecatori, formatiunile de lucru ale Curtii fiind plenul, *area camera sicamerele. Ea lucrea!a in sedinte plenare atunci cand ea insasi decide astfel, precum si atuncicand Uniunea Europeana ori unul din statele sale membre este parte intr/un proces si solicitaaceasta procedura.

"a modul general, in fata Curtii Europene de Justitie pot fi aduse actiuni directe, ce pot fiaduse direct inaintea Curtii de catre Comisia Europeana, de catre alte institutii europeane sau decatre un stat membru al Uniunii Europene. Curtea Europeana de Justitie nu este o curte de apel adeci!iilor luate de curtile nationale. Ea poate judeca numai in domeniul de competenta al legilor europeane. Atunci cand iau deci!ii, curtile nationale trebuie, la modul imperativ, sa aplice principiile dreptului european asa cum re!ulta din deci!iile luate de Curtea Europeana de Justitiein ca!urile judecate.'n actiunile directe, limba in care se judeca ca!ul respectiv este aleasa decatre cel ce initia!a actiunea in justitie :limba paratului;, in timp ce pentru interpretarile preliminare Curtea Europeana de Justitie utili!ea!a aceeasi limba cu tribunalul national saucurtea ce solicita respectiva interpretare. -aca este vorba de o institutie europeana, reclamantul poate decide 3limba de procedura4, in limba respectiva fiind redactate actele procedurale,

sustinute pledoariile si redactata +otararea. 6e!ulta deci ca poate fi utili!ata oricare dintre limbilestatelor Uniunii Europene


6/13

*. R#cursur# n f%(% Cur( '# Jus((# % Unun Euro0#n#

-e la infiintarea in 1989 a $ribunalului, CJUE a primit un rol nou, cel al unei instante decale de atac. 6ecursurile e#ercitate impotriva +otararilor date de $ribunal si judecarea acestoarasunt pretul platit de CJUE pentru preluarea unei parti din activitatea sa de catre prima instanta. n

mod similar, din &((', de la infiintarea $P, $ribunalul a primit de asemenea competenta de a judeca intr/o cale de atac ordinara.

Potrivit art.'< alin.1 din tatutul CJUE, recursul poate fi introdus impotriva unor +otararidefinitive ale $ribunalului, adica impotriva unor sentinte si inc+eieri care pun capat unei anumite proceduri :obisnuita sau speciala; in fata $ribunalului. Astfel de +otarari sunt, pe langa sentinteledate in cadrul procedurii obisnuite, si sentintele adoptate in procedurile speciale, cum ar fi tertaopo!itie, revi!uirea, redesc+iderea procedurii si actiunea in interpretarea +otararilor .8

Aceasta cale de atac se limitea!a doar la probleme de drept si poate fi declarata pentruurmatoarele motive0 motive de lipsa de competenta a $ribunalului, motive de nerespectare a procedurii in fata $ribunalului, care aduce atingere intereselor reclamantului, incalcarea dreptului

Uniunii de catre $ribunal.9

-ac=recursul este admisibil din punct de vedere procedural >i ?ntemeiat, Curtea de Justi@ie anulea!=deci!ia $ribunalului. -ac= circumstan@ele cau!ei permit, Curtea ?ns=>i se poate pronun@a asuprafondului cau!ei. n ca! contrar, Curtea trebuie s= retrimit= cau!a spre rejudecare la $ribunalului,care este obligat s= @in= seama de deci!ia pronun@at= de Curte ?n recurs.

Cele mai intalnite tipuri de recursuri ce pot ajunge in fata Curtii Europene de Justitiesunt0

1. recursul in carenta

&. recursul in anulare. recursul pentru revi!uirea sanctiunilor aplicate unor state membre

. recursul in conditiile angajarii raspunderii contractuale si e#tracontractuale.

*.,. R#cursu n c%r#n(% 1 %s0#c(# $#n#r%#

7 Fabian, Gyula, Drept institutional al Uniunii Europene, Ed. Hamangiu, Bucuresti,2012, p.2%

8 Fabian, Gyula, Drept institutional al Uniunii Europene, Ed. Hamangiu, Bucuresti,2012, p.//4

9 ! se edea art.% alin.1 din &tatutul '3UE


7/13

-e/a lungul anilor multi autori1( au incercat sa dea o denumire cat mai e#acta a recursuluiin carenta. /a pornit de la termenul de 3carenta4 B lipsa, inactiune, tacere B si astfel s/a formulatuna dintre definitii, poate cea mai cuprin!atoare0 data recursului in carenta0 3Consta in posibilitatea pusa la dispo!itia institutiilor europeane, statelor membre dar si persoanelor fi!ice si juridice ca, in anumite situatii strict limitate, sa poata ataca in fata Curtii Europene de Justitie,

refu!ul Comisiei Europene, Consiliului de *inistri sau a Parlamentului European de a decide indomenii in care aceste nstitutii Europeane au obligatia, prin tratate, sa ia o anumita masura.411

C+iar daca la prima citire definitia pare complicata, ideea este deosebit de simpla0 cainstitutie europeana, daca refu!i sa iei atitudine, daca refu!i sa aplici prevederile $ratatelor, desiai aceasta obligatie prin lege, poti fi actionat in fata Curtii Europene de Justitie printr/un recurs incarenta. nca!ul in care Comisia Europeana sau Consiliul de *inistri refu!a sa adopte un act juridicobligatoriu, fie ca este vorba de regulament, directiva sau deci!ie, recursul in carenta va apareaca un mijloc de control al modului in care institutiile europeane competente isi indeplinescobligatiile ce le revin prin $ratate. n acest ca!, cele doua institutii europeane somate sa ia o

deci!ie, vor avea doua luni la dispo!itie sa/si preci!e!e punctul de vedere fata de problemarespectiva. -aca in acest termen respectivele institutii nu/si vor preci!a po!itia, reclamantul va putea introduce actiunea in fata Curtii Europene de Justitie. Cu altecuvinte, recursul în carenţă completează protecţia faţă de posiilitatea unor auzuridin partea Comisiei !uropene sau a Consiliului "niunii !uropene, deoarece permiteintentarea unei acţiuni în #ustiţie pentru omisiunea ile$ală de a adopta un acteuropean% &cest recurs nu poate ' introdus înainte de derularea unei proceduriprealaile în cursul căreia partea reclamantă invită instituţia europeană în cauză săadopte actul respectiv% (acă recursul în carenţă este introdus de către Consiliu,Comisie sau )arlamentul !uropean *)!+, scopul său este de a constata că, violnd

-ratatul, Comisia sau Consiliul s.au aţinut să adopte un act #uridic european%1/

0n situaţia în care recursul este introdus de o

persoană 'zică sau #uridică, oiectul acestuia se limitează la a solicita să seconstate că, violnd -ratatul, o instituţie europeană a omis să adopte o decizieadresată reclamantului% 0n acest ultim caz competenţa aparţine -riunalului*denumit anterior -riunalul de )rima nstanta+%

n ca!ul castigarii procesului, institutia europeanasanctionata va trebui sa ia masurile necesare adoptarii actelor refu!ate anterior.1

12 oman, #.* #roiectul Europei unite* o i5iune din Est, eista (ntegrareaeuropeana, nr. 2 din sept. 2000, pag. 26

11 art. "! alin. din #ratatul de la $%sterda% ce co%pletea&a si %odifica pre'ederile #ratatului de la Maastric(t;

1& )aun *oxana +aniela, +rept o%unitar, Editura undatiei *o%ania de Maine, Bucuresti200; p. /0


8/13

*.,.,. Con'( 0r!n' r#c%&%n(u

Conform tatutului CJUE., recursul poate fi initiat de catre state, Consiliu, intreprinderi siasociatii de intreprinderi, iar in ca!ul art. ) C :inactiuni care sunt de natura sa produca perturbarifundamentale si persistente in economia statelor membre;, recursul poate fi introdus doar de catre stat.

Anterior, in ca!ul dispo!itiilor tratatelor C.E. si C.E.E.A. se facea deosebirea intrereclamantii obisnuiti si cei privilegiati. 6eclamantii privilegiati sunt statele membre si institutiileeuropeane. n ceea ce priveste categoria persoanelor fi!ice sau morale, s/aapreciat ca acestea nu pot ataca institutiile europeane prin recursul in carenta, decat pentru faptul de a nu fi emis un actcare le era destinat in virtutea normelor juridice europeane.

*.,.*. Proc#'ur%

6ecursul in carenta comporta doua fa!e0 fa!a prealabila administrativa si fa!acontencioasa, in fata Curtii de Justitie.

*.,.2. F%3% 0r#%%/% %'&ns(r%(!%

$ratatele prevad ca institutia europeana acu!ata de inertie trebuie sa fie mai intai sesi!ata pentru a actiona. Aceasta trebuie sa se faca prin interventie motivata si cu indicarea precisa amasurilor care i se solicita sa le intreprinda. %u este preci!at in tratate termenul in care aceastatrebuie sa ia masurile necesare. /a apreciat pe cale de jurisprudenta ca trebuie sa actione!e intr/un termen re!onabil. Acest termen a fost stabilit la doua luni pentru a lua po!itie, de la data punerii in intar!iere. n ca!ul in care institutia in cau!a a luat po!itie in termenul pe care il arela dispo!itie, recursul in carenta nu mai poate fi introdus. %u se preci!ea!a ce se intelege prine#presia a lua po!itie. -aca institutia emite un act in acest termen, acesta va putea fi acceptat

de catre partea interesata, sau in ca! contrar va putea introduce recurs in anularea acestuia.-aca la e#pirarea termenului preva!ut, institutia nu a actionat, se poate introduce recurs incarenta in termen de o luna sau in termen de doua luni.

*.,.4. F%3% 5urs'c(on%%

6ecursul se introduce in fata Curtii de Justitie sau a $ribunalului. Anterior, prin deci!iadin & octombrie 1988 s/a statuat competenta $ribunalului de Prima nstanta pentru recursurilein carenta introduse de intreprinderi sau asociatii de intreprinderi in conditiile preva!ute detratatul C.E.C.D. si de catre persoanele fi!ice sau morale, conform $ratatului C.E., in domeniilein care tribunalul a devenit competent pentru recursurile in anulare formulate de catre aceste

categorii de reclamanti. Pentru celelalte domenii ca si pentru celelalte categorii dereclamanticompetenta revine Curtii de Justitie.6ecursul nu poate fi introdus decat de catreinstitutia sau persoana care a sesi!at institutia in cau!a.

*.,.. No(un#% '# 6c%r#n(%6

13 'raig, #aul6 De Burca, Grainne, Dreptul Uniunii Europene, ed. a 4"a, Ed.Hamangiu, Bucuresti, 2007,p.201


9/13

/a apreciat ca absentiunea in sine nu constituie si o incalcare a dispo!itiilor normelor juridice europeane. e retine o carenta doar in ca!urile in care institutia respectiva eratinuta sa actione!e in ba!a normelor juridice europeane. -aca aceste norme ii confera posibilitatea de a aprecia daca sa actione!e sau nu, recursul va fi respins ca nefondat.

n ca!ul in care institutia actionea!a dupa introducerea recursului, acesta va fi admis, dar va fi considerat fara obiect.

Curtea judeca in sedinta plenara in ca!ul in care este sesi!ata de un stat membru sau de oinstitutie europeana. Plangerea pre!entata Curtii trebuie sa se refera la aceleasi c+estiuni ca sicea adresata initial institutiei reclamante. Curtea va constata prin +otarare daca e#ista sau nu oincalcare aprevederilor tratatelor prin carenta.1

*.,.7. Ef#c(## "o(%r%r

pre deosebire de recursul in anulare, recursul in carenta nu are efect direct, intrucat elnu are consecinte asupra unui act. El impune in sarcina institutiei a carei carenta a fostconstatata sa intreprinda masurile necesare pentru a determina incetarea acestei situatii. n ca!ulin care institutia respectiva nu se conformea!a in termen re!onabil, se angajea!a raspundereaComunitatii.

*.*. R#cursu n %nu%r#

6ecursul in anulare 3consta in posibilitatea desc+isa institutiilor europeane, statelor membre sau c+iar persoanelor fi!ice si juridice, de a ataca in fata CJUE un act obligatoriu emis

de Comisia Europeana, Consiliul de *inistri sau Parlamentul European, si de a obtine, inanumite conditii, desfiintarea lui.41'

pre deosebire de recursul in carenta care obliga o institutie europeana sa actione!e,recursul in anulare urmareste desfiintarea unui act considerat legal, si nu modificarea acestuia.

ata cateva situatii in care poate avea loc acest recurs in anulare0

/ abu!ul de putere al institutiilor europeane

/ incalcarea dispo!itiilor tratatelor

/ necompetenta.

14 Fabian, Gyula, Drept institutional al Uniunii Europene, Ed. Hamangiu, Bucuresti,2012, p./%0

15 art. %1, alin. 1, din statutul '3UE al 8ratatului de la 9aastric$t6


10/13

*.2. R#cursu 8n r#s0ons%/(%(#

Acest recurs confer= cet=@enilor >i ?ntreprinderilor comunitare care au suferit un prejudiciu de pe urma unei erori comise de c=tre un func@ionar sau agent comunitar posibilitatea

de a cere repararea prejudiciului printr/o ac@iune ?n fa@a Curtii de Justi@ie a Uniunii Europene.$ratatul nu reglementea!= dect par@ial condi@iile angaj=rii responsabilita@ii UE, pentru celelaltesitua@ii aplicndu/se principiile generale de drept din statele membre. Aceste principii au fostde!voltate de c=tre Curtea de Justi@ie a Uniunii Europene astfel ?nct, conform jurispruden@ei,obliga@ia UE de a repara prejudiciul este supus= cumulativ urm=toarelor trei condi@ii 0 s= e#iste oac@iune ilegal= a unei institu@ii comunitare sau a unuia dintre agen@ii s=i ?n e#ercitarea atribu@iilor :dac= este vorba de ilegalitatea unui regulament sau directive comunitare, nu este suficient caacest act s= fie ilegal, ci trebuie s= fi avut loc o violare grav= >i manifest= a unei norme de dreptcare protejea!= persoanele fi!ice;, prejudiciul s= fie real >i s= e#iste o legatur= de cau!alitate ?ntre prejudiciul suferit >i ac@iunea Uniunii. Competen@a judec=rii recursului ?n repara@ie apar@ine

$ribunalului.1< 6ecursul ?nresponsabilitate operea!= atunci cnd o comunitate european=, avnd ?n temeiul tratatelor personalitate juridic=, produce prin activitatea ei pagube care trebuiesc acoperite, antrenndu/leastfel r=spunderea civil= tratatele au ?n vedere att r=spunderea delictual= /direct= sau indirect=/ct >i r=spunderea antrenat= drept urmare a ne?ndeplinirii obliga@iilor contractuale.

Persoanele interesate pot ob@ine, ?n anumite condi@ii, repararea pagubelor astfel pricinuite, prin intermediul recursului?n responsabilitate.

16 Fabian, Gyula, Drept institutional al Uniunii Europene, Ed. Hamangiu, Bucuresti,2012, p./%0


11/13

2. Concu3

Curtea de Justitie interpretea!a legislatia europeana pentru a se asigura ca aceasta seaplica in acelasi fel in toate tarile UE. -e asemenea, solutionea!a litigiile juridice dintreguvernele statelor membre si institutiile europene. Persoanele fi!ice, intreprinderile sau

organi!atiile pot, la randul lor, sa aduca un ca! in fata Curtii de Justitie daca considera ca le/aufost incalcate drepturile de catre o institutie europeana.

Potrivit dispo!itiilor din $ratate CJUE este o jurisdictie careia ii incumba misiunea de aasigura respectul dreptului european in interpretarea si aplicarea tratatelor. n sistemulinstitutional al comunitatii, CJUE detine o putere suverana. nterpretand in ultima instantatratatele, deci!iile Curtii nu pot fi puse in discutie nici de statele membre, nici de celelalteinstitutii europeane. -e aceea, este admis ca jurisprudenta CJUE este i!vor al dreptului european,alaturi de legislatia primara si secundara. Prin jurisprudenta CJUE dreptul european nu angajea!anumai tatele membre in raport unele cu altele, ci confera particularilor drepturi care pot, in

anumite conditii, sa fie invocate in fata instantelor nationale impotriva organismelor publice saua altor particulari. Curtea Europeana de Justitie a impus pentru prima data acest principiu in+otarirea Fan 5end en "oos din ('.(&.19


12/13


13/13

Referat proceduri

Documents

Transcript of Referat proceduri