referat ioana, baia mare
Click here to load reader
-
Upload
anca-bendrea -
Category
Documents
-
view
1.155 -
download
4
Transcript of referat ioana, baia mare
Facultatea de Ştiinţa Mediului Universitatea Babeş ndash Bolyai Cluj Napoca
Specializarea Evaluarea riscului şi securitatea mediului
Dezastrul de tip Natech
Accidentul de la bdquoAurulrdquo Baia Mare
Autor Creţ Ioana
2009
1 Consideraţii generale asupra evenimentelor de tip Natech
Evenimentele natech sunt definite ca fiind dezastre tehnologice produse de orice tip de
dezastre naturale Dezastrul tehnologic poate aduce pagube locaţiilor industriale care deţin materiale
cu risc conducte de gaz şi petrol sisteme de salvare care pot să creeze efecte adverse signifiante
asupra sănătăţii oamenilor şi asupra mediului Bazat pe această definiţie există puţine studii care se
adresează dezastrelor natech deşi există o literatură bogată icircn ceea ce priveşte dezastrele naturale ca
evenimente separate
Există tot mai multe dovezi de dezastre naturale care contribue la accidente chimice multiple
şi simultane asupra căderilor de electricitate care rezultă icircn arii largi neiluminate asupra distrugerii
barajelor care pot să aibă ca şi consecinţe inundaţii etc Aceste hazarde pot să aibă efecte şi riscuri
enorme asupra regiunilor care nu sunt pregătite să icircnfrunte aceste dezastre
Degajarea accidentală de materiale periculoase (substante) din diferite recipiente prezintă un
pericol substanţial asupra sănătăţii omului şi a mediului icircnconjurător Din păcate nu este ceva atipic
ca ldquoproducătoriirdquo de astfel de materiale să fie localizaţi icircn arii urbane Icircn aceste cazuri un eveniment
natech poate să pună icircn pericol nu doar personalul din fabrică cacirct şi populaţia aflată icircn cartierele
icircnconjurătoare Icircn zonele industrializate şi intens populate riscul devine mai accentuat decacirct icircntr-o
zonă nepopulată şi fără industrie
Icircn general managementul de urgenţă impune abordarea combinată a patru elemente care
constituie un program de succes a managementului de ugenţă
1 Prevenire toate activităţile care elimină sau reduc probabilitaea dezastrului Acestea
includ analiza riscului identificarea hazardului analiza vulnerabilităţii estimarea impactului
analiza cost ndash beneficiu rezultand priorităţle şi recomandările
2 Pregătire toate activităţile guvernamentale ale unor organizaţii şi individuale
desfăşurate pentru a preveni pierderile de vieţi şi minimizarea pagubelor Aceste activităţi includ
desfăşurarea planurilor multi + hazard exerciţii de validar a planului descrieri regulate şi
reicircnnoiri constante ale planurilor
3 Reacţia activităţi icircndeplinite să salveze vieţi şi bunuri şi să acorde asistenţă de
urgenţă Acestă fază include managementul resurselor coordonarea şi acordul comun diferitelor
entităţi (agenţii)
2
4 Refacere actvităţi de lungă sau scurtă durată care readuce sistemul afectat la normal
sau ameliorează situaţia
Icircn cazul unui eveniment natech elementele raspunsului de ugenţă la un dezastru natural
cum sunt cutremurele sau alunecarile icircn masă trebuie să fie contopite cu toate răspnsurile de
urgenţă la prodsele chimice Acest aspect al managementului de urgenţă şi a planurilor a primit o
atenţie limitată şi din păcate există foarte puţine icircndrumări pentru cazuri de urgenţă icircn cazul unui
dezastru natech
Totuşi icircn analiza literaturii disponibile icircn planurile de răspunsuri de urgenţă se indică că
răspunsul de urgenţă icircn timpul unui dezastru natech va depinde de cacirct de mare este numărul
factorilor care pot să intervină icircn cazul unei asemenea urgenţe şi cum vor influenţa evenimentul
astfel icircncacirct răspunsuri coordonate să poată fi efectuate Aceşti factori includ
materiale cu risc
identificări şi detecţii asupra influenţei materialelor de risc
tipul şi toxicitatea chimică
cunoştiinţele de prim ajutor şi de curăţare sau evacuare efectuate de indivizi sau de
lucrători icircn cadrul departamentelor de urgenţă (pompieri medici) şi nivelul acestora de
pregătire
sistemele de comunicare care efectuează avertizările prin telefon radio pagere sau
sisteme de alarmă
numărul de angajaţi disponibili pentru efectuarea răspunsurilor de urgenţă
disponibilitatea pentru transporturi icircn materie de vehicule şoferi identificare
transportului adecvat şi rute de evacuare etc
disponibilitatea mobilizarea echipamentul şi rezervele adecvate ale individualilor pentru
aplanarea focurilor sau materialelor de risc metodele de curăţare evacuare şi căutare şi
salvare folosite
tratamentul medical folosit şi transportul persoanelor rănite sau expuse
populaţia supusă riscului numărul aproximativ şi densitatea icircn zonă
intensitatea dezastrului natural şi consecinţele acestuia asupra drumurilor infrastructurii
liniile de comunicaţie generatoarele de energie rezervele de apă etc
3
Toţi aceşti factori sunt unici icircn efectuarea unui răspuns adecvat icircn situaţii de urgenţă şi adesea
sunt ignoraţi de planurile de urgenţă
2 Baia Mare oraş cu poluare istorică
Baia Mare este cunoscută ca fiind una dintre cele mai poluate zone din Romacircnia sub
aspectul poluării aerului a apei şi a solului icircn special cu metale grele Poluarea provine icircn urma
desfăşurării activităţilor miniere din acest perimetru Industria minieră a favorizat dezvoltarea
economică a oraşului Baia Mare dar a intervenit icircn degradarea calităţii mediului icircnconjurător
Zona Baia Mare este una cu tradiţie istorică icircn minerit profitacircnd de subsolul bogat icircn minereuri
de plumb cupru zinc aur şi argint Activitatea minieră din zona Baia Mare are un impact
semnificativ asupra apelor de suprafaţă degradacircndu-le sub aspect calitativ
Prezentul resimte poluarea istorică a industriei miniere factorii de mediu fiind influenţaţi
negativ sub aspect calitativ Apele de suprafaţă din acest perimetru au un puternic caracter acid
concentraţii ridicate de metale cianuri iar parametrii electrochimici suferă modificări calitative
importante
Industria minieră prezintă un pericol şi datorită accidentelor tehnice produse care au un
impact catastrofal nu doar prin degradarea factorilor de mediu dar şi prin pierderea de vieţi
omeneşti şi distrugeri materiale Deşi se utilizează o tehnologie performantă şi măsurile de
protecţie au devenit foarte stricte asistăm la creşterea numărului de accidente Astfel industria
minieră nu beneficiază de o imagine pozitivă dar putem asista la schimbarea percepţiei prin
luarea unor măsuri impactul asupra mediului să fie supravegheat şi controlabil implementarea
sistemelor de management al mediului implementarea sistemelor de management al riscului
Activitatea minieră este generatoare de impacturi negative asupra componentelor
mediului pe toată durata de desfăşurare şi icircn toate fazele explorare exploatare preparare şi
depozitarea sterilului şi sedimentelor
Sterilul trebuie să beneficieze de un management avansat pentru a minimiza impactul
negativ asupra medului ambiant Toate cele trei moduri de depozitare a sterilului (iaz de
decantare haldă de steril şi depozitare subacvatică) au efecte negative asupra componentelor
mediului prin degradarea reliefului a peisajului a calităţii apelor aerului şi solului afectacircnd icircn
acelaşi timp şi ecosistemele acvatice şi terestre Construcţiile iazurilor de decantare şi a haldelor
4
de steril afectează estetica peisajului prin impactul vizual negativ şi afectează relieful prin
instabilitatea mecanică datorită unghiurilor de taluz Atmosfera este afectată prin producerea
fenomenelor de deflaţie care angrenează particule materiale toxice Fenomenele de ravenare şi
şiroire de pe taluzurile haldelor şi a iazurilor provoacă distrugerea vegetaţiei şi a migrării
deşeurilor miniere Depozitarea subacvatică este mai rar icircntacirclnită tocmai din cauza faptului că
efectele pe termen scurt şi lung sunt prea puţin studiate sau necunoscute icircndeajuns
Cianura este folosită icircn industria minieră a metalelor preţioase icircn special icircn extragerea
aurului Icircn minerit cianura se foloseşte de aproximativ 30 de ani la scară largă ca agent de
obţinere a aurului si argintului Cu ajutorul cianurii 97 din cantitatea de aur poate fi extrasă din
rocile care conţin acest metal După ce aurul este extras soluţia contaminată nu numai cu
cianură ci şi cu o cantitate mare de metale grele este depozitata icircn iazuri de steril Aceste
reziduri rezultate icircn urma activităţilor de extragere a aurului reprezintă o ameninţare serioasă la
adresa sănătăţii oamenilor şi a mediului şi nu trebuie eliberate icircn mediu De cele mai multe ori
tehnica cianuraţiei este utilizată icircn mod iresponsabil ceea ce cauzează deversări cu efecte
devastatoare asupra mediului icircnconjurător şi a sănătăţii umane Mai mult cianura reacţionează cu
alte elemente şi se descompune icircn sute de compuşi ce conţin cianuri icircn diverse concentraţii Icircn
ciuda riscurilor ce le implica aceşti compuşi operatorii minieri nu sunt obligaţi să monitorizeze
sau să raporteze starea sau prezenţa acestor substanţe chimice icircn mediu Studiile arată ca aceşti
compuşi se depun icircn ţesuturile plantelor si peştilor si persistă icircn mediul icircnconjurător pentru un
timp icircndelungat (wwwfaracianuraro)
Problemele de mediu grave au icircnceput să apară icircnsă măsurile luate au fost prea puţine şi
ineficiente pentru soluţionarea lor Accidentul ecologic de la iazul de decantare a sterilului
AURUL Baia Mare din 30 ianuarie 2000 a avut un impact mediatic mare demonstracircnd din nou
faptul că fenomenele meteorologice deosebite coroborate cu greşeli de proiectare şi exploatare
pot crea poluări accidentale cu impact regional sau chiar transfrontarier
5
3 Accidentul de la bdquoAurulrdquo Baia Mare
Icircn data de 30 ianuarie la ora 2200 a avut loc fisurarea barajului ce icircnconjura lacul de
deşeuri de la una dintre subunităţile aparţinacircnd societăţii Aurul SA din Baia Mare din nord ndash
vestul Romacircniei Rezultatul a fost o deversare de aproximativ 100000 metri cubi de lichid şi
deşeuri conţinacircnd icircntre 50 si 100 de tone de cianură precum şi metale grele incluzacircnd cupru
Fisurarea a fost probabil cauzată de o combinaţie icircntre greşeli de proiectare ale
instalaţiilor folosite de Aurul condiţii neşteptate de operare şi vremea rea Scurgerea
contaminată a călătorit prin racircurile Săsar Lăpuş Someş Tisa şi Dunăre icircnainte de a ajunge la
Marea Neagră patru săptămacircni mai tacircrziu Aproape 2000 de kilometri de pe parcursul Dunării
sau ai afluenţilor săi au fost afectaaţi de către scurgere Surse romacircneşti au declarat că icircn
Romacircnia scurgerea a cauzat icircntreruperi ale furnizării de apă potabilă icircn 24 de oraşe şi costuri
pentru uzinele de purificare şi pentru alte industrii datorită icircntreruperii proceselor de producţie
Romacircnia a declarat cantitatea de peşte mort icircn apele de pe teritoriul său ca fiind foarte mică
Ungaria a estimat cantitatea de peşte mort icircn această ţară la 1240 tone Autorităţile iugoslave au
raportat mari cantităţi de peşte mort icircn parcursul iugoslav al racircului Tisa şi un volum
nesemnificativ de peşte mort icircn Dunăre
Aurul SA a fost o societate pe acţiuni deţinută de către Esmeralda Exploration Limited
din Australia şi Remin Romania Pe parcursul a şapte ani Aurul SA a obţinut pentru uzina sa
din Baia Mare toate autorizările de mediu cerute de către legislaţia romacircnă icircnainte de icircnceperea
activităţii icircn mai 1999 A fost exprimată speranţa că iniţiativa de la Aurul SA va satisface atacirct
autorităţile romacircne cacirct şi investitorii australieni Aurul va obţine profituri din operaţiile miniere
iar autorităţile locale vor beneficia de managementul de la Aurul si de eliminarea iazurilor
contaminate care blocau dezvoltarea oraşului Baia Mare Procesele şi tehnologiile folosite la
uzina din Baia Mare pentru recuperarea metalelor preţioase erau complet noi pentru Romacircnia
fiind de aşteptat să fie cele mai moderne sigure şi eficiente din regiune şi să aducă o
icircmbunătăţire importantă din punct de vedere al protecţiei mediului Uzina din Baia Mare a fost
proiectată să proceseze 25 milioane tone de deşeuri pe an pentru recuperarea a aproximativ 16
tone de aur şi 9 tone de argint pe an Proiectul trebuia să dureze icircntre10 şi 12 ani deşi această
perioadă ar fi putut fi prelungită datorită contractelor icircncheiate cu societăţi romacircneşti Deşeurile
provenind din exploatări miniere anterioare şi depozitate lacircngă Baia Mare conţineau cantităţi
6
mici de metale preţioase icircn special aur şi argint Procesul tehnologic de la Aurul SA a folosit
concentraţii icircnalte de cianură pentru a separa metalele preţioase din deşeuri Icircn acest proces
deşeurile au fost transportate la o distanţă de 65 kilometrii depărtare de Baia Mare la un nou
bazin icircn apropierea localităţii Bozacircnta Mare Operaţiunea a fost
proiectată astfel icircncacirct deşeurile să nu fie răspacircndite in mediul icircnconjurător La puţină vreme după
icircnceperea activităţii icircn 1999 au fost icircnregistrate icircn sistemul de conducte al societăţii Aurul SA
două scurgeri
a) Cauzele accidentului
Spărtura icircn barajul de la Aurul a fost cauzată de ploi puternice şi de zăpada care s-a topit
rapid ceea ce a făcut ca nivelul apei in lac să crească Creşterea apei a fost mai rapidă decacirct
creşterea barajului care era prevăzut să se ridice treptat prin creşterea volumului de deşeuri
Noul sistem de retenţie a eşuat icircn aceste circumstanţe iar aceasta era de prevăzut Nu existau
planuri pentru a face faţă unor astfel de creşteri ale nivelului apei sau pentru redirecţionarea
surplusului de apă O operaţie complet icircnchisă cu nici un fel de scurgeri icircn mediul ambiant nu era
posibilă icircn aceste condiţii Mai mult decacirct atacirct existau deschideri icircn două puncte la lacul vechi
cacirct şi la cel nou ce permiteau scurgeri nemonitorizate de cianură icircn mod regulat icircn mediul
ambiant Icircn acelaşi timp Aurul icircşi desfăşura activitatea icircn conformitate cu avizele de funcţionare
guvernamentale Conform legii romacircne fabrica şi lacurile categorizate ca avicircnd risc normal nu
necesitau planuri in caz de urgenţă sau monitorizarea pentru detectarea situaţiilor primejdioase
Planuri icircn caz de accident existau dar nu erau icircndeajuns de eficiente Atacirct compania cacirct şi
autorităţile locale au avut planuri şi iniţiative inadecvate ca răspuns pentru situaţiile de urgenţă
luacircnd icircn considerare cantităţile mari de materiale cu potenţial de risc utilizate icircn apropierea
populaţiei şi a sistemului fluvial
b) Răspunsul autorităţilor
Icircn Romacircnia aproape zece ore s-au pierdut icircntre momentul icircn care Agenţia pentru
Protecţia Mediului Baia Mare a primit notificarea scurgerii de la Aurul şi momentul icircn care
Agenţia Romacircnă a Apelor a fost informată Drept rezultat rezidenţii locali din zonele de lacircngă
scurgere nu au fost informaţi icircn cel mai scurt timp posibil Odată ce Agenţia Romacircnă a Apelor a
fost informată organizaţiile locale pentru protecţia mediului şi a apelor au verificat imediat
7
informaţia despre fisurare şi despre scurgere pentru a determina nivelul poluării şi au ordonat
societăţii Aurul SA să-şi icircnceteze activitatea şi să astupe spărtura De asemenea au informat
Agenţia de Protecţie a Mediului şi a Apelor de la Nyiregyhaza (Ungaria) despre accident şi au
alertat autorităţile locale din aval despre scurgere şi despre pericolele icircn utilizarea apelor racircurilor
pentru activităţi cum ar fi băutul apei Centrul principal de alertă (PIAC) din Romacircnia a notificat
centrul principal de alertă din Ungaria pe 31 ianuarie la ora 2054 De asemenea centrul a
informat autorităţile din Bulgaria Moldova Ucraina şi Iugoslavia icircn concordanţă cu legislaţia
internaţională centrele PIAC trebuie informate de icircndată ce o creştere a substanţelor dăunătoare
are loc icircn bazinul Dunării Sistemul de avertizare a răspuns adecvat situaţiei Autorităţile ungare
au confirmat că au fost icircn mod continuu informate de către partea romicircnă asupra desfăşurării
evenimentelor şi asupra nivelelor de poluare Aceasta le-a permis să alerteze toate autorităţile
locale şi regionale la momentul oportun pentru ca acestea să ia măsurile necesare pentru
minimizarea impactului scurgerii Măsurile luate de către partea maghiară au inclus avertismente
către public operaţiuni la iazuri şi lacuri pentru protejarea afluenţilor şi a faunei icircnchiderea
temporară a barajului de la Kiskore (situat pe Tisa superioară) pentru creşterea nivelului apei
şi nchiderea temporară a preluărilor de apă din Tisa pentru oraşul Szolnok Barajul a fost
redeschis icircn momentul icircn care apa contaminată a sosit pentru a realiza trecerea rapidă a apei
contaminate şi prevenirea contaminării lacului şi a cursurilor de apă secundare
Pe 3 februarie Iugoslavia a primit din partea Ungariei o informare oficială cu privire la
scurgere Cooperarea cu Ungaria a continuat să fie bună icircn timpul scurgerii Monitorizarea
iugoslavă a scurgerii a icircnceput pe 10 februarie icircn acelaşi timp cu lansarea de către autorităţile
iugoslave a rugăminţii către companiile de apă de a informa toţi consumatorii şi de a opri
funcacircionarea punctelor de furnizare a apei Porţile hidraulice au icircmpiedicat ca scurgerea de
cianură să afecteze canalele şi cursurile de apă secundare de-a lungul Dunării A fost făcut public
un anunţ cu privire la interzicerea pescuitului şi a comerţului cu peşte şi au fost luate măsuri
preventive pentru protejarea sănătăţii publice incluzacircnd icircnchiderea alimentării cu apă a
Belgradului Schimburile de informaţii şi măsurile luate de către autorităţile romacircne ungare şi
iugoslave incluzacircnd icircnchiderea temporară a barajului de pe Tisa au redus impactul dăunător al
scurgerii
8
c) Consecinşele accidentului şi impactul asupra factorilor de mediu
Icircn urma accidentului s-au icircnregistrat efecte catastrofale asupra poluării factorilor de
mediu cu cianuri şi metale grele cele două substanţe avacircnd repercusiuni asupra faunei acvatice şi
poluării apei potabile
Metodele folosite pentru analiza cianurii şi a metalelor grele icircn cele trei ţări au produs
rezultate comparabile icircn concordanţă cu standardele internaţionale Diferenţe au apărut icircntre
oameni de ştiinţă romacircni şi ungari dar acestea pot fi explicate de locul şi momentul efectuării
testelor Mai mult decacirct atacirct un test independent a fost realizat de către Naţiunile Unite la trei
săptămacircni după ce valul de substanţe nocive a trecut şi deci nu poate valida nici unul dintre
rezultatele obţinute de experţii romacircni unguri sau iugoslavi la trecerea valului
Apa de suprafaţă
Icircn general datele arată concentraţiile de cianură şi metale
grele scăzacircnd rapid pe măsură ce distanţa de la deversare creşte Icircn
ceea ce priveşte cianura efecte acute au apărut pe porţiuni lungi
ale albiilor racircurilor pacircnă icircn punctul unde Tisa şi Dunărea se
icircntacirclnesc Planctonul din apă (plante şi animale) a fost complet
omoracirct la momentul trecerii valului de cianură iar peştii au murit icircn
timpul sau icircn perioada imediat următoare valului de cianură La
puţină vreme după ce valul de cianură a trecut planctonul şi
micro-organismele acvatice s-au refăcut relativ rapid (icircn cacircteva
zile) datorită apei neafectate de poluare venind din amonte Drept
rezultat organismele ce populează macirclul din albia racircului Tisa icircn porţiunile dintre Tisa de jos şi
Tisa de mijloc icircn Ungaria şi Iugoslavia nu au fost pe deplin exterminate de către scurgerea de
cianură şi refacerea este posibilă Cu toate acestea situaţia icircn nordul racircului Tisa este complexă
Unele arii străbătute de racircul Tisa erau afectate ecologic din perioadele anterioare de poluarea
cronică (de exemplu cu metale grele) şi de construcţiile de iazuri
Nivelele de siguranţă icircn ceea ce priveşte poluarea au fost de multe ori depăşite Icircn regiune
se află o aglomerare de uzine industriale şi de iazuri pentru deşeuri prost gestionate şi icircntreţinute
conţinacircnd cianură şisau metale grele multe dintre ele avacircnd scurgeri continue Poluarea cronică
este de asemenea ridicată datorită agriculturii şi a deşeurilor Poluarea apelor de suprafaţă a
apelor subterane şi a solului este foarte probabil de a reapărea De exemplu icircn Romacircnia testele
9
Naţiunilor Unite pe parcursul racircului Săsar cunoscut sub numele de oraşul morţii arată o
concentraţie a cianurii de aproape 88 de ori nivelul permis icircn Romacircnia Informaţiile anterioare
arătau concentraţii de arsenic şi plumb icircn racircurile Săsar Lăpuş Someş şi Tisa la nivele icircntre 100
şi 1000 de ori peste concentraţiile acceptabile Nivelele de cadmiu icircn racircurile Săsar şi Lăpuş erau
de asemenea foarte ridicate Icircn Ungaria concentraţiile de plumb cupru mangan şi fier au fost
foarte ridicate icircn cacircteva puncte de-a lungul racircurilor Tisa şi Mures Pe racircul Mures ce nu a fost
afectat de scurgere concentraţia de plumb a fost găsită de patru ori mai ridicată decacirct nivelul
acceptabil Icircn Iugoslavia pe porţiunea dinaintea intersecţiei Tisei cu Dunărea nivelul
concentraţiei de plumb a fost găsit foarte ridicat Nivelul manganului şi cel al fierului pe anumite
părţi ale Tisei au fost puţin ridicate de asemenea nivelul zincului icircn anumite părţi ale Dunării Icircn
Delta Dunării icircnainte şi după valul de cianură concentraţia de fier a fost deasupra nivelului de
siguranţă aşa cum a fost şi nivelul plumbului icircn timpul trecerii valului Concentraţiile celorlalte
metale grele s-au menţinut la un nivel acceptabil
10
1 30 ianuarie ndash scurgerea de ceanură are loc icircn localitatea Baia Mare Romacircnia
2 1 februarie ndash valul de cianură ajunge la graniţa romacircno ndash ungară
3 5 februarie ndash cianura este găsită icircn teste efectuate la Tiszaloumlk
4 9 februarie ndash valul ajunge la Szolnok
5 11 februarie ndash valul trece graniţa ungaro ndash iugoslavă
6 13 februarie ndash valul ajunge la Belgrad Iugoslavia
7 15 februarie ndash valul ajunge la graniţa romacircnă la Ram
8 17 februarie ndash cianura apare icircn teste la Porţile de Fier Romacircnia
9 25-28 februarie ndash valul ajunge icircn Delta Dunării
Sedimentele
Icircn comparaţie cu apele de la suprafaţa solului datele arată un impact mai redus asupra
ecosistemului datorat poluării sedimentelor Scurgerea a dus la creşterea drastică a contaminării
cu metale grele (icircn special cupru plumb şi zinc) a sedimentelor icircn imediata apropiere a barajului
rupt Totuşi contaminarea drastică cu metale a scăzut rapid odată cu creşterea distanţei de la
sursă Aşadar efectele toxice asupra ecosistemului acvatic nu s-au mutat pe o distanţă
semnificativ de lungă icircn aval Icircn acelaşi timp icircn multe zone icircn aval au fost descoperite
concentraţii de metale grele icircn sedimente incluzacircnd afluenţi care nu au fost afectaţi de către
scurgere Aceasta este icircn special adevărat pentru zona Baia Mare dar şi pentru zone icircn aval din
Ungaria Aceste puncte fierbinţi au fost probabil cauzate de activităţi industriale de deversări ale
unor deşeuri icircn trecut sau de activităţi specifice agriculturii pe perioade lungi de timp Rezultatul
este că din cauza calităţii sedimentelor efecte negative pot apărea icircn orice moment asupra
ecosistemului acvatic De exemplu concentraţiile de metale grele din racircul Lăpuş şi din zona
deversării de cianură sunt foarte ridicate Concentraţiile de plumb zinc şi cadmiu icircn amonte şi icircn
aval de Baia Mare sunt la un nivel unde efecte toxice pot apărea asupra organismelor ce trăiesc
icircn noroiul din albie Concentraţiile de zinc şi arsenic din albie au fost ridicate icircn anumite secţiuni
de-a lungul racircului Tisa
11
Apa potabilă
Icircn Romacircnia icircn satul Bozacircnta Mare de lacircngă uzina Aurul se găsesc facircntacircni private cu apă
la suprafaţă ce sunt legate de racircu Ca atare ele sunt foarte vulnerabile icircn special la poluarea din
lacul societăţii Aurul care se află icircn aria de acoperire a pacircnzei freatice a facircntacircnilor Facircntacircnile au
fost afectate de către deversarea de cianură nivelul acestei substanţe fiind pe data de 10 februarie
de aproape 80 de ori peste nivelul acceptabil Pacircnă pe data de 26 februarie concentraţiile de
cianură au scăzut sub nivelul de alarmă dar concentraţiile cadmiului manganului şi fierului erau
mai ridicate decacirct nivelele admise de către prevederile romacircneşti De asemenea misiunea a
relevat poluarea continuă datorată deşeurilor manajere şi a utilizării excesive a icircngrăşămintelor icircn
agricultură Icircn aval de localitatea Bozacircnta Mare de-a lungul racircului Someş apa potabilă nu apare
a fi ameninţată Totuşi cele mai multe dintre facircntacircni sunt la suprafaţă şi sunt vulnerabile la
poluarea de la sol Ca atare icircn Romacircnia riscurile imediate pentru sănătatea oamenilor ca urmare
a scurgerii par a fi minime deşi sunt posibile efecte cronice asupra sănătăţii datorită poluării cu
metale grele De asemenea este de menţionat absenţa monitorizării facircntacircnilor private icircn Bozacircnta
Mare sau a cursurilor de apă de la suprafaţă icircn aval de Bozacircnta Mare cu excepţia oraşului Satu
Mare Icircn Ungaria nu există efecte pe termen lung ale acestui accident minier asupra sănătăţii
consumatorilor prin intermediul apei potabile Nici cianura şi nici metalele grele nu au fost găsite
icircn facircntacircnile de adacircncime din Ungaria facircntacircni ce sunt bine protejate de poluarea de suprafaţă şi
unde este puţin probabilă o legătură icircntre racircul Tisa şi apa din subteran Sistemul de furnizare al
apei potabile din Ungaria nu a fost pus icircn pericol de poluarea cu cianură Staţia de tratare a apei
de la Szolnok a fost oprită icircn timpul trecerii valului de cianură deşi apa tratată icircn timpul
accidentului a arătat concentraţii de cianură mai reduse decacirct standardul ungar Staţia din
Szolnok are un program adecvat de monitorizare a apei icircn scopul protecţiei consumatorilor
Icircn Iugoslavia sistemul de furnizare a apei potabile din Becej şi două surse private de apă
potabilă ce au fost examinate nu au fost afectate de către scurgerea de cianură Vulnerabilitatea
facircntacircnilor adacircnci este redusă deoarece este puţin probabil să existe o legătură icircntre racircul Tisa şi
apa de adacircncime Aceste facircntacircni sunt de obicei nemonitorizate iar alţi furnizori de apă potabilă şi
facircntacircni private de-a lungul racircului Tisa nu au fost vizitaţi
12
d) Concluzii şi măsuri pentru diminuarea efectelor unei catastrofe
asemănatoare
Există o nevoie sporită de informaţii obiective şi corecte icircn special din partea
autorităţilor locale şi din partea media Scurgerea produsă şi misiunea icircn regiune au arătat nivelul
redus de cunoştinţe al publicului cu privire la substanţele chimice toxice şi cu privire la riscurile
viitoare datorate industriei miniere şi industriilor conexe Icircn acelaşi timp populaţia din zona Baia
Mare este pe deplin conştientă că solul şi apa de la suprafaţă au mai fost poluate icircnainte şi că
reţeaua de conducte ce transportă deşeuri s-a fisurat icircn mai multe ocazii deversacircnd apă
conţinacircnd cianură icircn afara ariei geografice a zonelor industriale
Comunicarea icircntre autorităţile locale ONG-uri şi public in ceea ce priveşte planurile icircn
caz de urgenţă şi măsurile de prevenire a accidentelor este redusă Canalele de comunicare
trebuie icircmbunătăţite şi ONG-urile şi alte grupuri de interes trebuie să contribuie la informarea
populaţiei
Efectele pe termen lung ale activităţilor miniere asupra sănătăţii publice icircn special
datorate cianurii si metalelor grele sunt o preocupare majoră icircn special icircn localităţile Bozacircnta
Mare şi Baia Mare deoarece pe parcursul verii sunt icircnregistrate probleme datorate prafului
La Aurul SA trebuie realizată o estimare completă a riscurilor pentru a creşte siguranţa
operaţiilor de lucru Un plan de urgenţă pentru un sistem icircmbunătăţit trebuie realizat şi făcut
cunoscut lucrătorilor şi factorilor de decizie locali Responsabilităţile organizaţionale in ceea ce
priveşte viitoare ruperi ale barajelor trebuie făcute clare Trebuiesc stabilite sisteme rapide de
alarmare icircn special pentru oraşul Baia Mare
O analiză ulterioară a concentraţiilor de metale grele icircn sedimentele racircurilor şi icircn special
la Aurul SA este agreată de toate cele trei ţări pentru a realiza o analiză corespunzătoare a
riscurilor pe termen lung ale scurgerii şi ale poluării cronice Calitatea sedimentelor a fost deja
găsită drept periculoasă pentru multe ecosisteme acvatice locale
Icircmbunătăţirile trebuie să includă realizarea de autoritţăile locale a unor studii de
planificare şi dezvoltare a unor noi surse de apă potabilă (icircn Baia Mare şi de-a lungul racircului
Someş) şi sisteme noi de monitorizare pentru apa de la suprafaţa solului şi facircntacircni particulare
Trebuie realizat un inventar al tuturor surselor private de apă (din Romacircnia Ungaria Iugoslavia)
şi un inventar al zonelor poluate care primejduiesc apa din subteran de la suprafaţă şi apa
potabilă (icircntregul bazin al racircului) Este necesară constituirea de surse de apă potabilă pentru
13
cazurile de urgenţă efectuarea unui studiu asupra sănătţăii populaţiei icircn zonele afectate şi un
proces de monitorizare a bolilor cauzate de poluarea apei Nu icircn ultimul racircnd sistemele de
alimentare cu apă potabilă pentru gospodăriile private din judeţul Maramureş trebuie schimbate
cu sisteme publice de furnizare a apei icircnsoţite de sisteme de tratare a deşeurilor
Monitorizarea internaţională a efectelor pe termen lung a deversării de cianură asupra
biodiversităţii icircn special păsări mamifere şi vegetaţia acvatică este icircncurajată
Este necesară realizarea un studiu asupra activităţilor şi asupra managementului riscului
pentru toate exploatările miniere şi industriile conexe din oraşul Baia Mare şi din tot judeţul
Maramureş Lacurile conţinacircnd deşeuri toxice sau alte lichide nocive trebuie să posede sisteme
de drenaj pentru prevenirea supraacircncărcării şi a ruperii barajelor Fabricile ce utilizează cianură
trebuie să acorde atenţie specială pregătirilor pentru situaţii de urgenţă comunicaţiilor publice şi
monitorizării speciale şi inspecţiei de către autorităţi
Implicaţiile pe termen lung ale scurgerii şi a altor activităţi poluante icircn regiune trebuie să
fie estimate Activitatea industrială icircn acest judeţ poate crea probleme de mediu icircn aval icircn
sectoarele de activitate dependente de mediu pentru pescuit turism agricultură şi alte activităţi
economice Mulţi muncitori şi firme din regiune sunt icircngrijoraţi de pierderea pieţelor ca urmare
a pierderii imaginii produselor icircn urma scurgerii (de exemplu frica consumatorilor de produse
contaminate)
Există o nevoie susţinută pentru o politică managerială completă pe termen lung icircn
domeniul mediului şi de o politică de dezvoltare economică pentru judeţul Maramureş şi toată
aria de curgere a racircului Tisa Această politică trebuie să aibă icircn vedere mineritul
şi industriile adiacente alte activităţi economice dezvoltarea economică inter-regională
biodiversitatea nevoile sociale şi icircmbunătăţirea cooperării si suportului internaţional
14
4 CELE MAI BUNE TEHNICI EXISTENTE PENTRU MANAGEMENTUL STERILELOR SI SEDIMENTELOR MINIERE IN ACTIVITATILE MINERE
Punctul de pornire a acestei lucrări (BAT) şi dezvoltarea concretă a acestui document este
reprezentat de Comunicatul din partea Comisiei Europene COM(2000) 664 ce se referă la
ldquoModul de lucru icircn siguranţa icircn activităţile miniererdquo Acest comunicat a apărut ca un răspuns la
alunecările de teren provocate de steril icircn Aznalcollar (Spania) şi icircn Baia Mare şi a propus
crearea unui plan de recuperare a zonelor respective care includea elaborarea unui Document de
Referinţă BAT bazat pe un schimb de informaţii dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi
industria minieră Acest document este rezultatul acestui schimb de informaţii A fost creat ca
urmare a unei iniţiative a Comisiei şi ca un document anticipativ a Directivei propuse de
administrare a deşeurilor provenite de la industriile extractive
Accidentele mai sus menţionate au atras atenţia publicului referitor la administrarea
iazurilor de decantare şi a barajelor miniere Totuşi nu trebuie uitat ca alunecările de teren
provocate de haldele de steril şi piatră reziduală pot de asemenea provoca distrugeri mari
mediului icircnconjurător Dimensiunile oricărui tip de organizare a sterilului pot fi enorme Barajele
pot icircnalte de zeci de metri haldele pot fi chiar mai mari de 100 m şi lungi de cacircţiva kilometrii
conţinacircnd posibil sute de milioane de metri cubi de steril şi piatră reziduală
Pentru funcţionarea bună a unui iaz de decantare şi icircnlăturarea apei libere din bazin au
fost propuse următoarele
Functionarea barajului
bull sa se monitorizeze stabilitatea dupa cum va fi explicat in continuare
bull sa fie prevazute variante de golire a bazinului in cazul aparitiei unor probleme
bull sa fie prevazute alte instalatii de descarcare posibil intr-un alt baraj
bull sa fie prevazute instalatii secundare de decantare sisau barje cu pompe pregatite in caz
de urgente daca nivelul apei libere din bazin atinge inaltimea de garda minima prestabilita
bull sa se masoare miscarile de teren cu instrumente adecvate pentru adancime si sa se
cunoasca conditiile de presiune a fluidelor din pori
bull sa se realizeze un drenaj corespunzator
bull sa se pastreze documentari referitoare la proiectare si constructie si orice
actualizarimodificari in proiectareconstructie
15
bull sa se ofere o pregatire corespunzatoare pentru personal
Inlaturarea apei libere din bazin
bull sa se foloseasca un canal deversor in sol pentru santierul de avale si in afara santierului
un bazin
bull sa se foloseasca un turn de decatare
1048707 in cazul unei clime reci cu o balanta pozitiva al apei
1048707 pentru bazinele ingradite
bull sa se foloseasca un put de decantare
1048707 in cazul unei clime calde cu o balanta negativa a apei
1048707 pentru bazinele cu sectiune patrata
1048707 daca este mentinut o inaltime de garda
Pentru diminuarea accidentelor BAT propune următoarele
bull realizarea planurilor de urgenţă
bull evaluarea şi urmărirea incidentele
bull monitorizarea conductelelor
Icircn plus faţă de măsurile generice pentru toate exploatările care folosesc filtrarea aurului
folosind cianuri BAT este pentru a
bull reduce folosirea CN aplicacircnd
1048707 strategii operaţionale pentru a minimiza adausul de cianuri
1048707 controlul automat al cianurilor
1048707 dacă este aplicabil pretratarea cu peroxizi
bull a distruge rămăşiţele de CN liber icircnainte de a descărca icircn bazin
bull a aplica următoarele măsuri de siguranţă
1048707 determinarea mărimii circuitului de distrugere a cianurilor la o capacitate de
două ori mai mare decacirct cerinţele propriu-zise
1048707 instalarea un sistem de backup pentru surplusurile de oxid de calciu
1048707 instalarea de generatoare de curent de back-up
16
BIBLIOGRAFIE
1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile
pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile
Miniere 552 p
2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj
ndash Napoca 236 p
3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH
Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p
4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13
5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental
Impacts 2nd Edition Ed Sringer
6 httpwwwmonbiotcom
7 httpwwwgraiulro
8 httpwwwinfonewsro
9 httpwwwenvironmental-expertcom
10 httpbooksgooglero
11 httpwwwbristolbayalliancecom
12 httpgreenhorizonrecorg
13 httpwwwce-revieworg
14 httpwwwgridano
15 httpnewsbbccouk
16 httpwwwmin-engcom
17 httpwwwwaternunccom
17
1 Consideraţii generale asupra evenimentelor de tip Natech
Evenimentele natech sunt definite ca fiind dezastre tehnologice produse de orice tip de
dezastre naturale Dezastrul tehnologic poate aduce pagube locaţiilor industriale care deţin materiale
cu risc conducte de gaz şi petrol sisteme de salvare care pot să creeze efecte adverse signifiante
asupra sănătăţii oamenilor şi asupra mediului Bazat pe această definiţie există puţine studii care se
adresează dezastrelor natech deşi există o literatură bogată icircn ceea ce priveşte dezastrele naturale ca
evenimente separate
Există tot mai multe dovezi de dezastre naturale care contribue la accidente chimice multiple
şi simultane asupra căderilor de electricitate care rezultă icircn arii largi neiluminate asupra distrugerii
barajelor care pot să aibă ca şi consecinţe inundaţii etc Aceste hazarde pot să aibă efecte şi riscuri
enorme asupra regiunilor care nu sunt pregătite să icircnfrunte aceste dezastre
Degajarea accidentală de materiale periculoase (substante) din diferite recipiente prezintă un
pericol substanţial asupra sănătăţii omului şi a mediului icircnconjurător Din păcate nu este ceva atipic
ca ldquoproducătoriirdquo de astfel de materiale să fie localizaţi icircn arii urbane Icircn aceste cazuri un eveniment
natech poate să pună icircn pericol nu doar personalul din fabrică cacirct şi populaţia aflată icircn cartierele
icircnconjurătoare Icircn zonele industrializate şi intens populate riscul devine mai accentuat decacirct icircntr-o
zonă nepopulată şi fără industrie
Icircn general managementul de urgenţă impune abordarea combinată a patru elemente care
constituie un program de succes a managementului de ugenţă
1 Prevenire toate activităţile care elimină sau reduc probabilitaea dezastrului Acestea
includ analiza riscului identificarea hazardului analiza vulnerabilităţii estimarea impactului
analiza cost ndash beneficiu rezultand priorităţle şi recomandările
2 Pregătire toate activităţile guvernamentale ale unor organizaţii şi individuale
desfăşurate pentru a preveni pierderile de vieţi şi minimizarea pagubelor Aceste activităţi includ
desfăşurarea planurilor multi + hazard exerciţii de validar a planului descrieri regulate şi
reicircnnoiri constante ale planurilor
3 Reacţia activităţi icircndeplinite să salveze vieţi şi bunuri şi să acorde asistenţă de
urgenţă Acestă fază include managementul resurselor coordonarea şi acordul comun diferitelor
entităţi (agenţii)
2
4 Refacere actvităţi de lungă sau scurtă durată care readuce sistemul afectat la normal
sau ameliorează situaţia
Icircn cazul unui eveniment natech elementele raspunsului de ugenţă la un dezastru natural
cum sunt cutremurele sau alunecarile icircn masă trebuie să fie contopite cu toate răspnsurile de
urgenţă la prodsele chimice Acest aspect al managementului de urgenţă şi a planurilor a primit o
atenţie limitată şi din păcate există foarte puţine icircndrumări pentru cazuri de urgenţă icircn cazul unui
dezastru natech
Totuşi icircn analiza literaturii disponibile icircn planurile de răspunsuri de urgenţă se indică că
răspunsul de urgenţă icircn timpul unui dezastru natech va depinde de cacirct de mare este numărul
factorilor care pot să intervină icircn cazul unei asemenea urgenţe şi cum vor influenţa evenimentul
astfel icircncacirct răspunsuri coordonate să poată fi efectuate Aceşti factori includ
materiale cu risc
identificări şi detecţii asupra influenţei materialelor de risc
tipul şi toxicitatea chimică
cunoştiinţele de prim ajutor şi de curăţare sau evacuare efectuate de indivizi sau de
lucrători icircn cadrul departamentelor de urgenţă (pompieri medici) şi nivelul acestora de
pregătire
sistemele de comunicare care efectuează avertizările prin telefon radio pagere sau
sisteme de alarmă
numărul de angajaţi disponibili pentru efectuarea răspunsurilor de urgenţă
disponibilitatea pentru transporturi icircn materie de vehicule şoferi identificare
transportului adecvat şi rute de evacuare etc
disponibilitatea mobilizarea echipamentul şi rezervele adecvate ale individualilor pentru
aplanarea focurilor sau materialelor de risc metodele de curăţare evacuare şi căutare şi
salvare folosite
tratamentul medical folosit şi transportul persoanelor rănite sau expuse
populaţia supusă riscului numărul aproximativ şi densitatea icircn zonă
intensitatea dezastrului natural şi consecinţele acestuia asupra drumurilor infrastructurii
liniile de comunicaţie generatoarele de energie rezervele de apă etc
3
Toţi aceşti factori sunt unici icircn efectuarea unui răspuns adecvat icircn situaţii de urgenţă şi adesea
sunt ignoraţi de planurile de urgenţă
2 Baia Mare oraş cu poluare istorică
Baia Mare este cunoscută ca fiind una dintre cele mai poluate zone din Romacircnia sub
aspectul poluării aerului a apei şi a solului icircn special cu metale grele Poluarea provine icircn urma
desfăşurării activităţilor miniere din acest perimetru Industria minieră a favorizat dezvoltarea
economică a oraşului Baia Mare dar a intervenit icircn degradarea calităţii mediului icircnconjurător
Zona Baia Mare este una cu tradiţie istorică icircn minerit profitacircnd de subsolul bogat icircn minereuri
de plumb cupru zinc aur şi argint Activitatea minieră din zona Baia Mare are un impact
semnificativ asupra apelor de suprafaţă degradacircndu-le sub aspect calitativ
Prezentul resimte poluarea istorică a industriei miniere factorii de mediu fiind influenţaţi
negativ sub aspect calitativ Apele de suprafaţă din acest perimetru au un puternic caracter acid
concentraţii ridicate de metale cianuri iar parametrii electrochimici suferă modificări calitative
importante
Industria minieră prezintă un pericol şi datorită accidentelor tehnice produse care au un
impact catastrofal nu doar prin degradarea factorilor de mediu dar şi prin pierderea de vieţi
omeneşti şi distrugeri materiale Deşi se utilizează o tehnologie performantă şi măsurile de
protecţie au devenit foarte stricte asistăm la creşterea numărului de accidente Astfel industria
minieră nu beneficiază de o imagine pozitivă dar putem asista la schimbarea percepţiei prin
luarea unor măsuri impactul asupra mediului să fie supravegheat şi controlabil implementarea
sistemelor de management al mediului implementarea sistemelor de management al riscului
Activitatea minieră este generatoare de impacturi negative asupra componentelor
mediului pe toată durata de desfăşurare şi icircn toate fazele explorare exploatare preparare şi
depozitarea sterilului şi sedimentelor
Sterilul trebuie să beneficieze de un management avansat pentru a minimiza impactul
negativ asupra medului ambiant Toate cele trei moduri de depozitare a sterilului (iaz de
decantare haldă de steril şi depozitare subacvatică) au efecte negative asupra componentelor
mediului prin degradarea reliefului a peisajului a calităţii apelor aerului şi solului afectacircnd icircn
acelaşi timp şi ecosistemele acvatice şi terestre Construcţiile iazurilor de decantare şi a haldelor
4
de steril afectează estetica peisajului prin impactul vizual negativ şi afectează relieful prin
instabilitatea mecanică datorită unghiurilor de taluz Atmosfera este afectată prin producerea
fenomenelor de deflaţie care angrenează particule materiale toxice Fenomenele de ravenare şi
şiroire de pe taluzurile haldelor şi a iazurilor provoacă distrugerea vegetaţiei şi a migrării
deşeurilor miniere Depozitarea subacvatică este mai rar icircntacirclnită tocmai din cauza faptului că
efectele pe termen scurt şi lung sunt prea puţin studiate sau necunoscute icircndeajuns
Cianura este folosită icircn industria minieră a metalelor preţioase icircn special icircn extragerea
aurului Icircn minerit cianura se foloseşte de aproximativ 30 de ani la scară largă ca agent de
obţinere a aurului si argintului Cu ajutorul cianurii 97 din cantitatea de aur poate fi extrasă din
rocile care conţin acest metal După ce aurul este extras soluţia contaminată nu numai cu
cianură ci şi cu o cantitate mare de metale grele este depozitata icircn iazuri de steril Aceste
reziduri rezultate icircn urma activităţilor de extragere a aurului reprezintă o ameninţare serioasă la
adresa sănătăţii oamenilor şi a mediului şi nu trebuie eliberate icircn mediu De cele mai multe ori
tehnica cianuraţiei este utilizată icircn mod iresponsabil ceea ce cauzează deversări cu efecte
devastatoare asupra mediului icircnconjurător şi a sănătăţii umane Mai mult cianura reacţionează cu
alte elemente şi se descompune icircn sute de compuşi ce conţin cianuri icircn diverse concentraţii Icircn
ciuda riscurilor ce le implica aceşti compuşi operatorii minieri nu sunt obligaţi să monitorizeze
sau să raporteze starea sau prezenţa acestor substanţe chimice icircn mediu Studiile arată ca aceşti
compuşi se depun icircn ţesuturile plantelor si peştilor si persistă icircn mediul icircnconjurător pentru un
timp icircndelungat (wwwfaracianuraro)
Problemele de mediu grave au icircnceput să apară icircnsă măsurile luate au fost prea puţine şi
ineficiente pentru soluţionarea lor Accidentul ecologic de la iazul de decantare a sterilului
AURUL Baia Mare din 30 ianuarie 2000 a avut un impact mediatic mare demonstracircnd din nou
faptul că fenomenele meteorologice deosebite coroborate cu greşeli de proiectare şi exploatare
pot crea poluări accidentale cu impact regional sau chiar transfrontarier
5
3 Accidentul de la bdquoAurulrdquo Baia Mare
Icircn data de 30 ianuarie la ora 2200 a avut loc fisurarea barajului ce icircnconjura lacul de
deşeuri de la una dintre subunităţile aparţinacircnd societăţii Aurul SA din Baia Mare din nord ndash
vestul Romacircniei Rezultatul a fost o deversare de aproximativ 100000 metri cubi de lichid şi
deşeuri conţinacircnd icircntre 50 si 100 de tone de cianură precum şi metale grele incluzacircnd cupru
Fisurarea a fost probabil cauzată de o combinaţie icircntre greşeli de proiectare ale
instalaţiilor folosite de Aurul condiţii neşteptate de operare şi vremea rea Scurgerea
contaminată a călătorit prin racircurile Săsar Lăpuş Someş Tisa şi Dunăre icircnainte de a ajunge la
Marea Neagră patru săptămacircni mai tacircrziu Aproape 2000 de kilometri de pe parcursul Dunării
sau ai afluenţilor săi au fost afectaaţi de către scurgere Surse romacircneşti au declarat că icircn
Romacircnia scurgerea a cauzat icircntreruperi ale furnizării de apă potabilă icircn 24 de oraşe şi costuri
pentru uzinele de purificare şi pentru alte industrii datorită icircntreruperii proceselor de producţie
Romacircnia a declarat cantitatea de peşte mort icircn apele de pe teritoriul său ca fiind foarte mică
Ungaria a estimat cantitatea de peşte mort icircn această ţară la 1240 tone Autorităţile iugoslave au
raportat mari cantităţi de peşte mort icircn parcursul iugoslav al racircului Tisa şi un volum
nesemnificativ de peşte mort icircn Dunăre
Aurul SA a fost o societate pe acţiuni deţinută de către Esmeralda Exploration Limited
din Australia şi Remin Romania Pe parcursul a şapte ani Aurul SA a obţinut pentru uzina sa
din Baia Mare toate autorizările de mediu cerute de către legislaţia romacircnă icircnainte de icircnceperea
activităţii icircn mai 1999 A fost exprimată speranţa că iniţiativa de la Aurul SA va satisface atacirct
autorităţile romacircne cacirct şi investitorii australieni Aurul va obţine profituri din operaţiile miniere
iar autorităţile locale vor beneficia de managementul de la Aurul si de eliminarea iazurilor
contaminate care blocau dezvoltarea oraşului Baia Mare Procesele şi tehnologiile folosite la
uzina din Baia Mare pentru recuperarea metalelor preţioase erau complet noi pentru Romacircnia
fiind de aşteptat să fie cele mai moderne sigure şi eficiente din regiune şi să aducă o
icircmbunătăţire importantă din punct de vedere al protecţiei mediului Uzina din Baia Mare a fost
proiectată să proceseze 25 milioane tone de deşeuri pe an pentru recuperarea a aproximativ 16
tone de aur şi 9 tone de argint pe an Proiectul trebuia să dureze icircntre10 şi 12 ani deşi această
perioadă ar fi putut fi prelungită datorită contractelor icircncheiate cu societăţi romacircneşti Deşeurile
provenind din exploatări miniere anterioare şi depozitate lacircngă Baia Mare conţineau cantităţi
6
mici de metale preţioase icircn special aur şi argint Procesul tehnologic de la Aurul SA a folosit
concentraţii icircnalte de cianură pentru a separa metalele preţioase din deşeuri Icircn acest proces
deşeurile au fost transportate la o distanţă de 65 kilometrii depărtare de Baia Mare la un nou
bazin icircn apropierea localităţii Bozacircnta Mare Operaţiunea a fost
proiectată astfel icircncacirct deşeurile să nu fie răspacircndite in mediul icircnconjurător La puţină vreme după
icircnceperea activităţii icircn 1999 au fost icircnregistrate icircn sistemul de conducte al societăţii Aurul SA
două scurgeri
a) Cauzele accidentului
Spărtura icircn barajul de la Aurul a fost cauzată de ploi puternice şi de zăpada care s-a topit
rapid ceea ce a făcut ca nivelul apei in lac să crească Creşterea apei a fost mai rapidă decacirct
creşterea barajului care era prevăzut să se ridice treptat prin creşterea volumului de deşeuri
Noul sistem de retenţie a eşuat icircn aceste circumstanţe iar aceasta era de prevăzut Nu existau
planuri pentru a face faţă unor astfel de creşteri ale nivelului apei sau pentru redirecţionarea
surplusului de apă O operaţie complet icircnchisă cu nici un fel de scurgeri icircn mediul ambiant nu era
posibilă icircn aceste condiţii Mai mult decacirct atacirct existau deschideri icircn două puncte la lacul vechi
cacirct şi la cel nou ce permiteau scurgeri nemonitorizate de cianură icircn mod regulat icircn mediul
ambiant Icircn acelaşi timp Aurul icircşi desfăşura activitatea icircn conformitate cu avizele de funcţionare
guvernamentale Conform legii romacircne fabrica şi lacurile categorizate ca avicircnd risc normal nu
necesitau planuri in caz de urgenţă sau monitorizarea pentru detectarea situaţiilor primejdioase
Planuri icircn caz de accident existau dar nu erau icircndeajuns de eficiente Atacirct compania cacirct şi
autorităţile locale au avut planuri şi iniţiative inadecvate ca răspuns pentru situaţiile de urgenţă
luacircnd icircn considerare cantităţile mari de materiale cu potenţial de risc utilizate icircn apropierea
populaţiei şi a sistemului fluvial
b) Răspunsul autorităţilor
Icircn Romacircnia aproape zece ore s-au pierdut icircntre momentul icircn care Agenţia pentru
Protecţia Mediului Baia Mare a primit notificarea scurgerii de la Aurul şi momentul icircn care
Agenţia Romacircnă a Apelor a fost informată Drept rezultat rezidenţii locali din zonele de lacircngă
scurgere nu au fost informaţi icircn cel mai scurt timp posibil Odată ce Agenţia Romacircnă a Apelor a
fost informată organizaţiile locale pentru protecţia mediului şi a apelor au verificat imediat
7
informaţia despre fisurare şi despre scurgere pentru a determina nivelul poluării şi au ordonat
societăţii Aurul SA să-şi icircnceteze activitatea şi să astupe spărtura De asemenea au informat
Agenţia de Protecţie a Mediului şi a Apelor de la Nyiregyhaza (Ungaria) despre accident şi au
alertat autorităţile locale din aval despre scurgere şi despre pericolele icircn utilizarea apelor racircurilor
pentru activităţi cum ar fi băutul apei Centrul principal de alertă (PIAC) din Romacircnia a notificat
centrul principal de alertă din Ungaria pe 31 ianuarie la ora 2054 De asemenea centrul a
informat autorităţile din Bulgaria Moldova Ucraina şi Iugoslavia icircn concordanţă cu legislaţia
internaţională centrele PIAC trebuie informate de icircndată ce o creştere a substanţelor dăunătoare
are loc icircn bazinul Dunării Sistemul de avertizare a răspuns adecvat situaţiei Autorităţile ungare
au confirmat că au fost icircn mod continuu informate de către partea romicircnă asupra desfăşurării
evenimentelor şi asupra nivelelor de poluare Aceasta le-a permis să alerteze toate autorităţile
locale şi regionale la momentul oportun pentru ca acestea să ia măsurile necesare pentru
minimizarea impactului scurgerii Măsurile luate de către partea maghiară au inclus avertismente
către public operaţiuni la iazuri şi lacuri pentru protejarea afluenţilor şi a faunei icircnchiderea
temporară a barajului de la Kiskore (situat pe Tisa superioară) pentru creşterea nivelului apei
şi nchiderea temporară a preluărilor de apă din Tisa pentru oraşul Szolnok Barajul a fost
redeschis icircn momentul icircn care apa contaminată a sosit pentru a realiza trecerea rapidă a apei
contaminate şi prevenirea contaminării lacului şi a cursurilor de apă secundare
Pe 3 februarie Iugoslavia a primit din partea Ungariei o informare oficială cu privire la
scurgere Cooperarea cu Ungaria a continuat să fie bună icircn timpul scurgerii Monitorizarea
iugoslavă a scurgerii a icircnceput pe 10 februarie icircn acelaşi timp cu lansarea de către autorităţile
iugoslave a rugăminţii către companiile de apă de a informa toţi consumatorii şi de a opri
funcacircionarea punctelor de furnizare a apei Porţile hidraulice au icircmpiedicat ca scurgerea de
cianură să afecteze canalele şi cursurile de apă secundare de-a lungul Dunării A fost făcut public
un anunţ cu privire la interzicerea pescuitului şi a comerţului cu peşte şi au fost luate măsuri
preventive pentru protejarea sănătăţii publice incluzacircnd icircnchiderea alimentării cu apă a
Belgradului Schimburile de informaţii şi măsurile luate de către autorităţile romacircne ungare şi
iugoslave incluzacircnd icircnchiderea temporară a barajului de pe Tisa au redus impactul dăunător al
scurgerii
8
c) Consecinşele accidentului şi impactul asupra factorilor de mediu
Icircn urma accidentului s-au icircnregistrat efecte catastrofale asupra poluării factorilor de
mediu cu cianuri şi metale grele cele două substanţe avacircnd repercusiuni asupra faunei acvatice şi
poluării apei potabile
Metodele folosite pentru analiza cianurii şi a metalelor grele icircn cele trei ţări au produs
rezultate comparabile icircn concordanţă cu standardele internaţionale Diferenţe au apărut icircntre
oameni de ştiinţă romacircni şi ungari dar acestea pot fi explicate de locul şi momentul efectuării
testelor Mai mult decacirct atacirct un test independent a fost realizat de către Naţiunile Unite la trei
săptămacircni după ce valul de substanţe nocive a trecut şi deci nu poate valida nici unul dintre
rezultatele obţinute de experţii romacircni unguri sau iugoslavi la trecerea valului
Apa de suprafaţă
Icircn general datele arată concentraţiile de cianură şi metale
grele scăzacircnd rapid pe măsură ce distanţa de la deversare creşte Icircn
ceea ce priveşte cianura efecte acute au apărut pe porţiuni lungi
ale albiilor racircurilor pacircnă icircn punctul unde Tisa şi Dunărea se
icircntacirclnesc Planctonul din apă (plante şi animale) a fost complet
omoracirct la momentul trecerii valului de cianură iar peştii au murit icircn
timpul sau icircn perioada imediat următoare valului de cianură La
puţină vreme după ce valul de cianură a trecut planctonul şi
micro-organismele acvatice s-au refăcut relativ rapid (icircn cacircteva
zile) datorită apei neafectate de poluare venind din amonte Drept
rezultat organismele ce populează macirclul din albia racircului Tisa icircn porţiunile dintre Tisa de jos şi
Tisa de mijloc icircn Ungaria şi Iugoslavia nu au fost pe deplin exterminate de către scurgerea de
cianură şi refacerea este posibilă Cu toate acestea situaţia icircn nordul racircului Tisa este complexă
Unele arii străbătute de racircul Tisa erau afectate ecologic din perioadele anterioare de poluarea
cronică (de exemplu cu metale grele) şi de construcţiile de iazuri
Nivelele de siguranţă icircn ceea ce priveşte poluarea au fost de multe ori depăşite Icircn regiune
se află o aglomerare de uzine industriale şi de iazuri pentru deşeuri prost gestionate şi icircntreţinute
conţinacircnd cianură şisau metale grele multe dintre ele avacircnd scurgeri continue Poluarea cronică
este de asemenea ridicată datorită agriculturii şi a deşeurilor Poluarea apelor de suprafaţă a
apelor subterane şi a solului este foarte probabil de a reapărea De exemplu icircn Romacircnia testele
9
Naţiunilor Unite pe parcursul racircului Săsar cunoscut sub numele de oraşul morţii arată o
concentraţie a cianurii de aproape 88 de ori nivelul permis icircn Romacircnia Informaţiile anterioare
arătau concentraţii de arsenic şi plumb icircn racircurile Săsar Lăpuş Someş şi Tisa la nivele icircntre 100
şi 1000 de ori peste concentraţiile acceptabile Nivelele de cadmiu icircn racircurile Săsar şi Lăpuş erau
de asemenea foarte ridicate Icircn Ungaria concentraţiile de plumb cupru mangan şi fier au fost
foarte ridicate icircn cacircteva puncte de-a lungul racircurilor Tisa şi Mures Pe racircul Mures ce nu a fost
afectat de scurgere concentraţia de plumb a fost găsită de patru ori mai ridicată decacirct nivelul
acceptabil Icircn Iugoslavia pe porţiunea dinaintea intersecţiei Tisei cu Dunărea nivelul
concentraţiei de plumb a fost găsit foarte ridicat Nivelul manganului şi cel al fierului pe anumite
părţi ale Tisei au fost puţin ridicate de asemenea nivelul zincului icircn anumite părţi ale Dunării Icircn
Delta Dunării icircnainte şi după valul de cianură concentraţia de fier a fost deasupra nivelului de
siguranţă aşa cum a fost şi nivelul plumbului icircn timpul trecerii valului Concentraţiile celorlalte
metale grele s-au menţinut la un nivel acceptabil
10
1 30 ianuarie ndash scurgerea de ceanură are loc icircn localitatea Baia Mare Romacircnia
2 1 februarie ndash valul de cianură ajunge la graniţa romacircno ndash ungară
3 5 februarie ndash cianura este găsită icircn teste efectuate la Tiszaloumlk
4 9 februarie ndash valul ajunge la Szolnok
5 11 februarie ndash valul trece graniţa ungaro ndash iugoslavă
6 13 februarie ndash valul ajunge la Belgrad Iugoslavia
7 15 februarie ndash valul ajunge la graniţa romacircnă la Ram
8 17 februarie ndash cianura apare icircn teste la Porţile de Fier Romacircnia
9 25-28 februarie ndash valul ajunge icircn Delta Dunării
Sedimentele
Icircn comparaţie cu apele de la suprafaţa solului datele arată un impact mai redus asupra
ecosistemului datorat poluării sedimentelor Scurgerea a dus la creşterea drastică a contaminării
cu metale grele (icircn special cupru plumb şi zinc) a sedimentelor icircn imediata apropiere a barajului
rupt Totuşi contaminarea drastică cu metale a scăzut rapid odată cu creşterea distanţei de la
sursă Aşadar efectele toxice asupra ecosistemului acvatic nu s-au mutat pe o distanţă
semnificativ de lungă icircn aval Icircn acelaşi timp icircn multe zone icircn aval au fost descoperite
concentraţii de metale grele icircn sedimente incluzacircnd afluenţi care nu au fost afectaţi de către
scurgere Aceasta este icircn special adevărat pentru zona Baia Mare dar şi pentru zone icircn aval din
Ungaria Aceste puncte fierbinţi au fost probabil cauzate de activităţi industriale de deversări ale
unor deşeuri icircn trecut sau de activităţi specifice agriculturii pe perioade lungi de timp Rezultatul
este că din cauza calităţii sedimentelor efecte negative pot apărea icircn orice moment asupra
ecosistemului acvatic De exemplu concentraţiile de metale grele din racircul Lăpuş şi din zona
deversării de cianură sunt foarte ridicate Concentraţiile de plumb zinc şi cadmiu icircn amonte şi icircn
aval de Baia Mare sunt la un nivel unde efecte toxice pot apărea asupra organismelor ce trăiesc
icircn noroiul din albie Concentraţiile de zinc şi arsenic din albie au fost ridicate icircn anumite secţiuni
de-a lungul racircului Tisa
11
Apa potabilă
Icircn Romacircnia icircn satul Bozacircnta Mare de lacircngă uzina Aurul se găsesc facircntacircni private cu apă
la suprafaţă ce sunt legate de racircu Ca atare ele sunt foarte vulnerabile icircn special la poluarea din
lacul societăţii Aurul care se află icircn aria de acoperire a pacircnzei freatice a facircntacircnilor Facircntacircnile au
fost afectate de către deversarea de cianură nivelul acestei substanţe fiind pe data de 10 februarie
de aproape 80 de ori peste nivelul acceptabil Pacircnă pe data de 26 februarie concentraţiile de
cianură au scăzut sub nivelul de alarmă dar concentraţiile cadmiului manganului şi fierului erau
mai ridicate decacirct nivelele admise de către prevederile romacircneşti De asemenea misiunea a
relevat poluarea continuă datorată deşeurilor manajere şi a utilizării excesive a icircngrăşămintelor icircn
agricultură Icircn aval de localitatea Bozacircnta Mare de-a lungul racircului Someş apa potabilă nu apare
a fi ameninţată Totuşi cele mai multe dintre facircntacircni sunt la suprafaţă şi sunt vulnerabile la
poluarea de la sol Ca atare icircn Romacircnia riscurile imediate pentru sănătatea oamenilor ca urmare
a scurgerii par a fi minime deşi sunt posibile efecte cronice asupra sănătăţii datorită poluării cu
metale grele De asemenea este de menţionat absenţa monitorizării facircntacircnilor private icircn Bozacircnta
Mare sau a cursurilor de apă de la suprafaţă icircn aval de Bozacircnta Mare cu excepţia oraşului Satu
Mare Icircn Ungaria nu există efecte pe termen lung ale acestui accident minier asupra sănătăţii
consumatorilor prin intermediul apei potabile Nici cianura şi nici metalele grele nu au fost găsite
icircn facircntacircnile de adacircncime din Ungaria facircntacircni ce sunt bine protejate de poluarea de suprafaţă şi
unde este puţin probabilă o legătură icircntre racircul Tisa şi apa din subteran Sistemul de furnizare al
apei potabile din Ungaria nu a fost pus icircn pericol de poluarea cu cianură Staţia de tratare a apei
de la Szolnok a fost oprită icircn timpul trecerii valului de cianură deşi apa tratată icircn timpul
accidentului a arătat concentraţii de cianură mai reduse decacirct standardul ungar Staţia din
Szolnok are un program adecvat de monitorizare a apei icircn scopul protecţiei consumatorilor
Icircn Iugoslavia sistemul de furnizare a apei potabile din Becej şi două surse private de apă
potabilă ce au fost examinate nu au fost afectate de către scurgerea de cianură Vulnerabilitatea
facircntacircnilor adacircnci este redusă deoarece este puţin probabil să existe o legătură icircntre racircul Tisa şi
apa de adacircncime Aceste facircntacircni sunt de obicei nemonitorizate iar alţi furnizori de apă potabilă şi
facircntacircni private de-a lungul racircului Tisa nu au fost vizitaţi
12
d) Concluzii şi măsuri pentru diminuarea efectelor unei catastrofe
asemănatoare
Există o nevoie sporită de informaţii obiective şi corecte icircn special din partea
autorităţilor locale şi din partea media Scurgerea produsă şi misiunea icircn regiune au arătat nivelul
redus de cunoştinţe al publicului cu privire la substanţele chimice toxice şi cu privire la riscurile
viitoare datorate industriei miniere şi industriilor conexe Icircn acelaşi timp populaţia din zona Baia
Mare este pe deplin conştientă că solul şi apa de la suprafaţă au mai fost poluate icircnainte şi că
reţeaua de conducte ce transportă deşeuri s-a fisurat icircn mai multe ocazii deversacircnd apă
conţinacircnd cianură icircn afara ariei geografice a zonelor industriale
Comunicarea icircntre autorităţile locale ONG-uri şi public in ceea ce priveşte planurile icircn
caz de urgenţă şi măsurile de prevenire a accidentelor este redusă Canalele de comunicare
trebuie icircmbunătăţite şi ONG-urile şi alte grupuri de interes trebuie să contribuie la informarea
populaţiei
Efectele pe termen lung ale activităţilor miniere asupra sănătăţii publice icircn special
datorate cianurii si metalelor grele sunt o preocupare majoră icircn special icircn localităţile Bozacircnta
Mare şi Baia Mare deoarece pe parcursul verii sunt icircnregistrate probleme datorate prafului
La Aurul SA trebuie realizată o estimare completă a riscurilor pentru a creşte siguranţa
operaţiilor de lucru Un plan de urgenţă pentru un sistem icircmbunătăţit trebuie realizat şi făcut
cunoscut lucrătorilor şi factorilor de decizie locali Responsabilităţile organizaţionale in ceea ce
priveşte viitoare ruperi ale barajelor trebuie făcute clare Trebuiesc stabilite sisteme rapide de
alarmare icircn special pentru oraşul Baia Mare
O analiză ulterioară a concentraţiilor de metale grele icircn sedimentele racircurilor şi icircn special
la Aurul SA este agreată de toate cele trei ţări pentru a realiza o analiză corespunzătoare a
riscurilor pe termen lung ale scurgerii şi ale poluării cronice Calitatea sedimentelor a fost deja
găsită drept periculoasă pentru multe ecosisteme acvatice locale
Icircmbunătăţirile trebuie să includă realizarea de autoritţăile locale a unor studii de
planificare şi dezvoltare a unor noi surse de apă potabilă (icircn Baia Mare şi de-a lungul racircului
Someş) şi sisteme noi de monitorizare pentru apa de la suprafaţa solului şi facircntacircni particulare
Trebuie realizat un inventar al tuturor surselor private de apă (din Romacircnia Ungaria Iugoslavia)
şi un inventar al zonelor poluate care primejduiesc apa din subteran de la suprafaţă şi apa
potabilă (icircntregul bazin al racircului) Este necesară constituirea de surse de apă potabilă pentru
13
cazurile de urgenţă efectuarea unui studiu asupra sănătţăii populaţiei icircn zonele afectate şi un
proces de monitorizare a bolilor cauzate de poluarea apei Nu icircn ultimul racircnd sistemele de
alimentare cu apă potabilă pentru gospodăriile private din judeţul Maramureş trebuie schimbate
cu sisteme publice de furnizare a apei icircnsoţite de sisteme de tratare a deşeurilor
Monitorizarea internaţională a efectelor pe termen lung a deversării de cianură asupra
biodiversităţii icircn special păsări mamifere şi vegetaţia acvatică este icircncurajată
Este necesară realizarea un studiu asupra activităţilor şi asupra managementului riscului
pentru toate exploatările miniere şi industriile conexe din oraşul Baia Mare şi din tot judeţul
Maramureş Lacurile conţinacircnd deşeuri toxice sau alte lichide nocive trebuie să posede sisteme
de drenaj pentru prevenirea supraacircncărcării şi a ruperii barajelor Fabricile ce utilizează cianură
trebuie să acorde atenţie specială pregătirilor pentru situaţii de urgenţă comunicaţiilor publice şi
monitorizării speciale şi inspecţiei de către autorităţi
Implicaţiile pe termen lung ale scurgerii şi a altor activităţi poluante icircn regiune trebuie să
fie estimate Activitatea industrială icircn acest judeţ poate crea probleme de mediu icircn aval icircn
sectoarele de activitate dependente de mediu pentru pescuit turism agricultură şi alte activităţi
economice Mulţi muncitori şi firme din regiune sunt icircngrijoraţi de pierderea pieţelor ca urmare
a pierderii imaginii produselor icircn urma scurgerii (de exemplu frica consumatorilor de produse
contaminate)
Există o nevoie susţinută pentru o politică managerială completă pe termen lung icircn
domeniul mediului şi de o politică de dezvoltare economică pentru judeţul Maramureş şi toată
aria de curgere a racircului Tisa Această politică trebuie să aibă icircn vedere mineritul
şi industriile adiacente alte activităţi economice dezvoltarea economică inter-regională
biodiversitatea nevoile sociale şi icircmbunătăţirea cooperării si suportului internaţional
14
4 CELE MAI BUNE TEHNICI EXISTENTE PENTRU MANAGEMENTUL STERILELOR SI SEDIMENTELOR MINIERE IN ACTIVITATILE MINERE
Punctul de pornire a acestei lucrări (BAT) şi dezvoltarea concretă a acestui document este
reprezentat de Comunicatul din partea Comisiei Europene COM(2000) 664 ce se referă la
ldquoModul de lucru icircn siguranţa icircn activităţile miniererdquo Acest comunicat a apărut ca un răspuns la
alunecările de teren provocate de steril icircn Aznalcollar (Spania) şi icircn Baia Mare şi a propus
crearea unui plan de recuperare a zonelor respective care includea elaborarea unui Document de
Referinţă BAT bazat pe un schimb de informaţii dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi
industria minieră Acest document este rezultatul acestui schimb de informaţii A fost creat ca
urmare a unei iniţiative a Comisiei şi ca un document anticipativ a Directivei propuse de
administrare a deşeurilor provenite de la industriile extractive
Accidentele mai sus menţionate au atras atenţia publicului referitor la administrarea
iazurilor de decantare şi a barajelor miniere Totuşi nu trebuie uitat ca alunecările de teren
provocate de haldele de steril şi piatră reziduală pot de asemenea provoca distrugeri mari
mediului icircnconjurător Dimensiunile oricărui tip de organizare a sterilului pot fi enorme Barajele
pot icircnalte de zeci de metri haldele pot fi chiar mai mari de 100 m şi lungi de cacircţiva kilometrii
conţinacircnd posibil sute de milioane de metri cubi de steril şi piatră reziduală
Pentru funcţionarea bună a unui iaz de decantare şi icircnlăturarea apei libere din bazin au
fost propuse următoarele
Functionarea barajului
bull sa se monitorizeze stabilitatea dupa cum va fi explicat in continuare
bull sa fie prevazute variante de golire a bazinului in cazul aparitiei unor probleme
bull sa fie prevazute alte instalatii de descarcare posibil intr-un alt baraj
bull sa fie prevazute instalatii secundare de decantare sisau barje cu pompe pregatite in caz
de urgente daca nivelul apei libere din bazin atinge inaltimea de garda minima prestabilita
bull sa se masoare miscarile de teren cu instrumente adecvate pentru adancime si sa se
cunoasca conditiile de presiune a fluidelor din pori
bull sa se realizeze un drenaj corespunzator
bull sa se pastreze documentari referitoare la proiectare si constructie si orice
actualizarimodificari in proiectareconstructie
15
bull sa se ofere o pregatire corespunzatoare pentru personal
Inlaturarea apei libere din bazin
bull sa se foloseasca un canal deversor in sol pentru santierul de avale si in afara santierului
un bazin
bull sa se foloseasca un turn de decatare
1048707 in cazul unei clime reci cu o balanta pozitiva al apei
1048707 pentru bazinele ingradite
bull sa se foloseasca un put de decantare
1048707 in cazul unei clime calde cu o balanta negativa a apei
1048707 pentru bazinele cu sectiune patrata
1048707 daca este mentinut o inaltime de garda
Pentru diminuarea accidentelor BAT propune următoarele
bull realizarea planurilor de urgenţă
bull evaluarea şi urmărirea incidentele
bull monitorizarea conductelelor
Icircn plus faţă de măsurile generice pentru toate exploatările care folosesc filtrarea aurului
folosind cianuri BAT este pentru a
bull reduce folosirea CN aplicacircnd
1048707 strategii operaţionale pentru a minimiza adausul de cianuri
1048707 controlul automat al cianurilor
1048707 dacă este aplicabil pretratarea cu peroxizi
bull a distruge rămăşiţele de CN liber icircnainte de a descărca icircn bazin
bull a aplica următoarele măsuri de siguranţă
1048707 determinarea mărimii circuitului de distrugere a cianurilor la o capacitate de
două ori mai mare decacirct cerinţele propriu-zise
1048707 instalarea un sistem de backup pentru surplusurile de oxid de calciu
1048707 instalarea de generatoare de curent de back-up
16
BIBLIOGRAFIE
1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile
pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile
Miniere 552 p
2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj
ndash Napoca 236 p
3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH
Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p
4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13
5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental
Impacts 2nd Edition Ed Sringer
6 httpwwwmonbiotcom
7 httpwwwgraiulro
8 httpwwwinfonewsro
9 httpwwwenvironmental-expertcom
10 httpbooksgooglero
11 httpwwwbristolbayalliancecom
12 httpgreenhorizonrecorg
13 httpwwwce-revieworg
14 httpwwwgridano
15 httpnewsbbccouk
16 httpwwwmin-engcom
17 httpwwwwaternunccom
17
4 Refacere actvităţi de lungă sau scurtă durată care readuce sistemul afectat la normal
sau ameliorează situaţia
Icircn cazul unui eveniment natech elementele raspunsului de ugenţă la un dezastru natural
cum sunt cutremurele sau alunecarile icircn masă trebuie să fie contopite cu toate răspnsurile de
urgenţă la prodsele chimice Acest aspect al managementului de urgenţă şi a planurilor a primit o
atenţie limitată şi din păcate există foarte puţine icircndrumări pentru cazuri de urgenţă icircn cazul unui
dezastru natech
Totuşi icircn analiza literaturii disponibile icircn planurile de răspunsuri de urgenţă se indică că
răspunsul de urgenţă icircn timpul unui dezastru natech va depinde de cacirct de mare este numărul
factorilor care pot să intervină icircn cazul unei asemenea urgenţe şi cum vor influenţa evenimentul
astfel icircncacirct răspunsuri coordonate să poată fi efectuate Aceşti factori includ
materiale cu risc
identificări şi detecţii asupra influenţei materialelor de risc
tipul şi toxicitatea chimică
cunoştiinţele de prim ajutor şi de curăţare sau evacuare efectuate de indivizi sau de
lucrători icircn cadrul departamentelor de urgenţă (pompieri medici) şi nivelul acestora de
pregătire
sistemele de comunicare care efectuează avertizările prin telefon radio pagere sau
sisteme de alarmă
numărul de angajaţi disponibili pentru efectuarea răspunsurilor de urgenţă
disponibilitatea pentru transporturi icircn materie de vehicule şoferi identificare
transportului adecvat şi rute de evacuare etc
disponibilitatea mobilizarea echipamentul şi rezervele adecvate ale individualilor pentru
aplanarea focurilor sau materialelor de risc metodele de curăţare evacuare şi căutare şi
salvare folosite
tratamentul medical folosit şi transportul persoanelor rănite sau expuse
populaţia supusă riscului numărul aproximativ şi densitatea icircn zonă
intensitatea dezastrului natural şi consecinţele acestuia asupra drumurilor infrastructurii
liniile de comunicaţie generatoarele de energie rezervele de apă etc
3
Toţi aceşti factori sunt unici icircn efectuarea unui răspuns adecvat icircn situaţii de urgenţă şi adesea
sunt ignoraţi de planurile de urgenţă
2 Baia Mare oraş cu poluare istorică
Baia Mare este cunoscută ca fiind una dintre cele mai poluate zone din Romacircnia sub
aspectul poluării aerului a apei şi a solului icircn special cu metale grele Poluarea provine icircn urma
desfăşurării activităţilor miniere din acest perimetru Industria minieră a favorizat dezvoltarea
economică a oraşului Baia Mare dar a intervenit icircn degradarea calităţii mediului icircnconjurător
Zona Baia Mare este una cu tradiţie istorică icircn minerit profitacircnd de subsolul bogat icircn minereuri
de plumb cupru zinc aur şi argint Activitatea minieră din zona Baia Mare are un impact
semnificativ asupra apelor de suprafaţă degradacircndu-le sub aspect calitativ
Prezentul resimte poluarea istorică a industriei miniere factorii de mediu fiind influenţaţi
negativ sub aspect calitativ Apele de suprafaţă din acest perimetru au un puternic caracter acid
concentraţii ridicate de metale cianuri iar parametrii electrochimici suferă modificări calitative
importante
Industria minieră prezintă un pericol şi datorită accidentelor tehnice produse care au un
impact catastrofal nu doar prin degradarea factorilor de mediu dar şi prin pierderea de vieţi
omeneşti şi distrugeri materiale Deşi se utilizează o tehnologie performantă şi măsurile de
protecţie au devenit foarte stricte asistăm la creşterea numărului de accidente Astfel industria
minieră nu beneficiază de o imagine pozitivă dar putem asista la schimbarea percepţiei prin
luarea unor măsuri impactul asupra mediului să fie supravegheat şi controlabil implementarea
sistemelor de management al mediului implementarea sistemelor de management al riscului
Activitatea minieră este generatoare de impacturi negative asupra componentelor
mediului pe toată durata de desfăşurare şi icircn toate fazele explorare exploatare preparare şi
depozitarea sterilului şi sedimentelor
Sterilul trebuie să beneficieze de un management avansat pentru a minimiza impactul
negativ asupra medului ambiant Toate cele trei moduri de depozitare a sterilului (iaz de
decantare haldă de steril şi depozitare subacvatică) au efecte negative asupra componentelor
mediului prin degradarea reliefului a peisajului a calităţii apelor aerului şi solului afectacircnd icircn
acelaşi timp şi ecosistemele acvatice şi terestre Construcţiile iazurilor de decantare şi a haldelor
4
de steril afectează estetica peisajului prin impactul vizual negativ şi afectează relieful prin
instabilitatea mecanică datorită unghiurilor de taluz Atmosfera este afectată prin producerea
fenomenelor de deflaţie care angrenează particule materiale toxice Fenomenele de ravenare şi
şiroire de pe taluzurile haldelor şi a iazurilor provoacă distrugerea vegetaţiei şi a migrării
deşeurilor miniere Depozitarea subacvatică este mai rar icircntacirclnită tocmai din cauza faptului că
efectele pe termen scurt şi lung sunt prea puţin studiate sau necunoscute icircndeajuns
Cianura este folosită icircn industria minieră a metalelor preţioase icircn special icircn extragerea
aurului Icircn minerit cianura se foloseşte de aproximativ 30 de ani la scară largă ca agent de
obţinere a aurului si argintului Cu ajutorul cianurii 97 din cantitatea de aur poate fi extrasă din
rocile care conţin acest metal După ce aurul este extras soluţia contaminată nu numai cu
cianură ci şi cu o cantitate mare de metale grele este depozitata icircn iazuri de steril Aceste
reziduri rezultate icircn urma activităţilor de extragere a aurului reprezintă o ameninţare serioasă la
adresa sănătăţii oamenilor şi a mediului şi nu trebuie eliberate icircn mediu De cele mai multe ori
tehnica cianuraţiei este utilizată icircn mod iresponsabil ceea ce cauzează deversări cu efecte
devastatoare asupra mediului icircnconjurător şi a sănătăţii umane Mai mult cianura reacţionează cu
alte elemente şi se descompune icircn sute de compuşi ce conţin cianuri icircn diverse concentraţii Icircn
ciuda riscurilor ce le implica aceşti compuşi operatorii minieri nu sunt obligaţi să monitorizeze
sau să raporteze starea sau prezenţa acestor substanţe chimice icircn mediu Studiile arată ca aceşti
compuşi se depun icircn ţesuturile plantelor si peştilor si persistă icircn mediul icircnconjurător pentru un
timp icircndelungat (wwwfaracianuraro)
Problemele de mediu grave au icircnceput să apară icircnsă măsurile luate au fost prea puţine şi
ineficiente pentru soluţionarea lor Accidentul ecologic de la iazul de decantare a sterilului
AURUL Baia Mare din 30 ianuarie 2000 a avut un impact mediatic mare demonstracircnd din nou
faptul că fenomenele meteorologice deosebite coroborate cu greşeli de proiectare şi exploatare
pot crea poluări accidentale cu impact regional sau chiar transfrontarier
5
3 Accidentul de la bdquoAurulrdquo Baia Mare
Icircn data de 30 ianuarie la ora 2200 a avut loc fisurarea barajului ce icircnconjura lacul de
deşeuri de la una dintre subunităţile aparţinacircnd societăţii Aurul SA din Baia Mare din nord ndash
vestul Romacircniei Rezultatul a fost o deversare de aproximativ 100000 metri cubi de lichid şi
deşeuri conţinacircnd icircntre 50 si 100 de tone de cianură precum şi metale grele incluzacircnd cupru
Fisurarea a fost probabil cauzată de o combinaţie icircntre greşeli de proiectare ale
instalaţiilor folosite de Aurul condiţii neşteptate de operare şi vremea rea Scurgerea
contaminată a călătorit prin racircurile Săsar Lăpuş Someş Tisa şi Dunăre icircnainte de a ajunge la
Marea Neagră patru săptămacircni mai tacircrziu Aproape 2000 de kilometri de pe parcursul Dunării
sau ai afluenţilor săi au fost afectaaţi de către scurgere Surse romacircneşti au declarat că icircn
Romacircnia scurgerea a cauzat icircntreruperi ale furnizării de apă potabilă icircn 24 de oraşe şi costuri
pentru uzinele de purificare şi pentru alte industrii datorită icircntreruperii proceselor de producţie
Romacircnia a declarat cantitatea de peşte mort icircn apele de pe teritoriul său ca fiind foarte mică
Ungaria a estimat cantitatea de peşte mort icircn această ţară la 1240 tone Autorităţile iugoslave au
raportat mari cantităţi de peşte mort icircn parcursul iugoslav al racircului Tisa şi un volum
nesemnificativ de peşte mort icircn Dunăre
Aurul SA a fost o societate pe acţiuni deţinută de către Esmeralda Exploration Limited
din Australia şi Remin Romania Pe parcursul a şapte ani Aurul SA a obţinut pentru uzina sa
din Baia Mare toate autorizările de mediu cerute de către legislaţia romacircnă icircnainte de icircnceperea
activităţii icircn mai 1999 A fost exprimată speranţa că iniţiativa de la Aurul SA va satisface atacirct
autorităţile romacircne cacirct şi investitorii australieni Aurul va obţine profituri din operaţiile miniere
iar autorităţile locale vor beneficia de managementul de la Aurul si de eliminarea iazurilor
contaminate care blocau dezvoltarea oraşului Baia Mare Procesele şi tehnologiile folosite la
uzina din Baia Mare pentru recuperarea metalelor preţioase erau complet noi pentru Romacircnia
fiind de aşteptat să fie cele mai moderne sigure şi eficiente din regiune şi să aducă o
icircmbunătăţire importantă din punct de vedere al protecţiei mediului Uzina din Baia Mare a fost
proiectată să proceseze 25 milioane tone de deşeuri pe an pentru recuperarea a aproximativ 16
tone de aur şi 9 tone de argint pe an Proiectul trebuia să dureze icircntre10 şi 12 ani deşi această
perioadă ar fi putut fi prelungită datorită contractelor icircncheiate cu societăţi romacircneşti Deşeurile
provenind din exploatări miniere anterioare şi depozitate lacircngă Baia Mare conţineau cantităţi
6
mici de metale preţioase icircn special aur şi argint Procesul tehnologic de la Aurul SA a folosit
concentraţii icircnalte de cianură pentru a separa metalele preţioase din deşeuri Icircn acest proces
deşeurile au fost transportate la o distanţă de 65 kilometrii depărtare de Baia Mare la un nou
bazin icircn apropierea localităţii Bozacircnta Mare Operaţiunea a fost
proiectată astfel icircncacirct deşeurile să nu fie răspacircndite in mediul icircnconjurător La puţină vreme după
icircnceperea activităţii icircn 1999 au fost icircnregistrate icircn sistemul de conducte al societăţii Aurul SA
două scurgeri
a) Cauzele accidentului
Spărtura icircn barajul de la Aurul a fost cauzată de ploi puternice şi de zăpada care s-a topit
rapid ceea ce a făcut ca nivelul apei in lac să crească Creşterea apei a fost mai rapidă decacirct
creşterea barajului care era prevăzut să se ridice treptat prin creşterea volumului de deşeuri
Noul sistem de retenţie a eşuat icircn aceste circumstanţe iar aceasta era de prevăzut Nu existau
planuri pentru a face faţă unor astfel de creşteri ale nivelului apei sau pentru redirecţionarea
surplusului de apă O operaţie complet icircnchisă cu nici un fel de scurgeri icircn mediul ambiant nu era
posibilă icircn aceste condiţii Mai mult decacirct atacirct existau deschideri icircn două puncte la lacul vechi
cacirct şi la cel nou ce permiteau scurgeri nemonitorizate de cianură icircn mod regulat icircn mediul
ambiant Icircn acelaşi timp Aurul icircşi desfăşura activitatea icircn conformitate cu avizele de funcţionare
guvernamentale Conform legii romacircne fabrica şi lacurile categorizate ca avicircnd risc normal nu
necesitau planuri in caz de urgenţă sau monitorizarea pentru detectarea situaţiilor primejdioase
Planuri icircn caz de accident existau dar nu erau icircndeajuns de eficiente Atacirct compania cacirct şi
autorităţile locale au avut planuri şi iniţiative inadecvate ca răspuns pentru situaţiile de urgenţă
luacircnd icircn considerare cantităţile mari de materiale cu potenţial de risc utilizate icircn apropierea
populaţiei şi a sistemului fluvial
b) Răspunsul autorităţilor
Icircn Romacircnia aproape zece ore s-au pierdut icircntre momentul icircn care Agenţia pentru
Protecţia Mediului Baia Mare a primit notificarea scurgerii de la Aurul şi momentul icircn care
Agenţia Romacircnă a Apelor a fost informată Drept rezultat rezidenţii locali din zonele de lacircngă
scurgere nu au fost informaţi icircn cel mai scurt timp posibil Odată ce Agenţia Romacircnă a Apelor a
fost informată organizaţiile locale pentru protecţia mediului şi a apelor au verificat imediat
7
informaţia despre fisurare şi despre scurgere pentru a determina nivelul poluării şi au ordonat
societăţii Aurul SA să-şi icircnceteze activitatea şi să astupe spărtura De asemenea au informat
Agenţia de Protecţie a Mediului şi a Apelor de la Nyiregyhaza (Ungaria) despre accident şi au
alertat autorităţile locale din aval despre scurgere şi despre pericolele icircn utilizarea apelor racircurilor
pentru activităţi cum ar fi băutul apei Centrul principal de alertă (PIAC) din Romacircnia a notificat
centrul principal de alertă din Ungaria pe 31 ianuarie la ora 2054 De asemenea centrul a
informat autorităţile din Bulgaria Moldova Ucraina şi Iugoslavia icircn concordanţă cu legislaţia
internaţională centrele PIAC trebuie informate de icircndată ce o creştere a substanţelor dăunătoare
are loc icircn bazinul Dunării Sistemul de avertizare a răspuns adecvat situaţiei Autorităţile ungare
au confirmat că au fost icircn mod continuu informate de către partea romicircnă asupra desfăşurării
evenimentelor şi asupra nivelelor de poluare Aceasta le-a permis să alerteze toate autorităţile
locale şi regionale la momentul oportun pentru ca acestea să ia măsurile necesare pentru
minimizarea impactului scurgerii Măsurile luate de către partea maghiară au inclus avertismente
către public operaţiuni la iazuri şi lacuri pentru protejarea afluenţilor şi a faunei icircnchiderea
temporară a barajului de la Kiskore (situat pe Tisa superioară) pentru creşterea nivelului apei
şi nchiderea temporară a preluărilor de apă din Tisa pentru oraşul Szolnok Barajul a fost
redeschis icircn momentul icircn care apa contaminată a sosit pentru a realiza trecerea rapidă a apei
contaminate şi prevenirea contaminării lacului şi a cursurilor de apă secundare
Pe 3 februarie Iugoslavia a primit din partea Ungariei o informare oficială cu privire la
scurgere Cooperarea cu Ungaria a continuat să fie bună icircn timpul scurgerii Monitorizarea
iugoslavă a scurgerii a icircnceput pe 10 februarie icircn acelaşi timp cu lansarea de către autorităţile
iugoslave a rugăminţii către companiile de apă de a informa toţi consumatorii şi de a opri
funcacircionarea punctelor de furnizare a apei Porţile hidraulice au icircmpiedicat ca scurgerea de
cianură să afecteze canalele şi cursurile de apă secundare de-a lungul Dunării A fost făcut public
un anunţ cu privire la interzicerea pescuitului şi a comerţului cu peşte şi au fost luate măsuri
preventive pentru protejarea sănătăţii publice incluzacircnd icircnchiderea alimentării cu apă a
Belgradului Schimburile de informaţii şi măsurile luate de către autorităţile romacircne ungare şi
iugoslave incluzacircnd icircnchiderea temporară a barajului de pe Tisa au redus impactul dăunător al
scurgerii
8
c) Consecinşele accidentului şi impactul asupra factorilor de mediu
Icircn urma accidentului s-au icircnregistrat efecte catastrofale asupra poluării factorilor de
mediu cu cianuri şi metale grele cele două substanţe avacircnd repercusiuni asupra faunei acvatice şi
poluării apei potabile
Metodele folosite pentru analiza cianurii şi a metalelor grele icircn cele trei ţări au produs
rezultate comparabile icircn concordanţă cu standardele internaţionale Diferenţe au apărut icircntre
oameni de ştiinţă romacircni şi ungari dar acestea pot fi explicate de locul şi momentul efectuării
testelor Mai mult decacirct atacirct un test independent a fost realizat de către Naţiunile Unite la trei
săptămacircni după ce valul de substanţe nocive a trecut şi deci nu poate valida nici unul dintre
rezultatele obţinute de experţii romacircni unguri sau iugoslavi la trecerea valului
Apa de suprafaţă
Icircn general datele arată concentraţiile de cianură şi metale
grele scăzacircnd rapid pe măsură ce distanţa de la deversare creşte Icircn
ceea ce priveşte cianura efecte acute au apărut pe porţiuni lungi
ale albiilor racircurilor pacircnă icircn punctul unde Tisa şi Dunărea se
icircntacirclnesc Planctonul din apă (plante şi animale) a fost complet
omoracirct la momentul trecerii valului de cianură iar peştii au murit icircn
timpul sau icircn perioada imediat următoare valului de cianură La
puţină vreme după ce valul de cianură a trecut planctonul şi
micro-organismele acvatice s-au refăcut relativ rapid (icircn cacircteva
zile) datorită apei neafectate de poluare venind din amonte Drept
rezultat organismele ce populează macirclul din albia racircului Tisa icircn porţiunile dintre Tisa de jos şi
Tisa de mijloc icircn Ungaria şi Iugoslavia nu au fost pe deplin exterminate de către scurgerea de
cianură şi refacerea este posibilă Cu toate acestea situaţia icircn nordul racircului Tisa este complexă
Unele arii străbătute de racircul Tisa erau afectate ecologic din perioadele anterioare de poluarea
cronică (de exemplu cu metale grele) şi de construcţiile de iazuri
Nivelele de siguranţă icircn ceea ce priveşte poluarea au fost de multe ori depăşite Icircn regiune
se află o aglomerare de uzine industriale şi de iazuri pentru deşeuri prost gestionate şi icircntreţinute
conţinacircnd cianură şisau metale grele multe dintre ele avacircnd scurgeri continue Poluarea cronică
este de asemenea ridicată datorită agriculturii şi a deşeurilor Poluarea apelor de suprafaţă a
apelor subterane şi a solului este foarte probabil de a reapărea De exemplu icircn Romacircnia testele
9
Naţiunilor Unite pe parcursul racircului Săsar cunoscut sub numele de oraşul morţii arată o
concentraţie a cianurii de aproape 88 de ori nivelul permis icircn Romacircnia Informaţiile anterioare
arătau concentraţii de arsenic şi plumb icircn racircurile Săsar Lăpuş Someş şi Tisa la nivele icircntre 100
şi 1000 de ori peste concentraţiile acceptabile Nivelele de cadmiu icircn racircurile Săsar şi Lăpuş erau
de asemenea foarte ridicate Icircn Ungaria concentraţiile de plumb cupru mangan şi fier au fost
foarte ridicate icircn cacircteva puncte de-a lungul racircurilor Tisa şi Mures Pe racircul Mures ce nu a fost
afectat de scurgere concentraţia de plumb a fost găsită de patru ori mai ridicată decacirct nivelul
acceptabil Icircn Iugoslavia pe porţiunea dinaintea intersecţiei Tisei cu Dunărea nivelul
concentraţiei de plumb a fost găsit foarte ridicat Nivelul manganului şi cel al fierului pe anumite
părţi ale Tisei au fost puţin ridicate de asemenea nivelul zincului icircn anumite părţi ale Dunării Icircn
Delta Dunării icircnainte şi după valul de cianură concentraţia de fier a fost deasupra nivelului de
siguranţă aşa cum a fost şi nivelul plumbului icircn timpul trecerii valului Concentraţiile celorlalte
metale grele s-au menţinut la un nivel acceptabil
10
1 30 ianuarie ndash scurgerea de ceanură are loc icircn localitatea Baia Mare Romacircnia
2 1 februarie ndash valul de cianură ajunge la graniţa romacircno ndash ungară
3 5 februarie ndash cianura este găsită icircn teste efectuate la Tiszaloumlk
4 9 februarie ndash valul ajunge la Szolnok
5 11 februarie ndash valul trece graniţa ungaro ndash iugoslavă
6 13 februarie ndash valul ajunge la Belgrad Iugoslavia
7 15 februarie ndash valul ajunge la graniţa romacircnă la Ram
8 17 februarie ndash cianura apare icircn teste la Porţile de Fier Romacircnia
9 25-28 februarie ndash valul ajunge icircn Delta Dunării
Sedimentele
Icircn comparaţie cu apele de la suprafaţa solului datele arată un impact mai redus asupra
ecosistemului datorat poluării sedimentelor Scurgerea a dus la creşterea drastică a contaminării
cu metale grele (icircn special cupru plumb şi zinc) a sedimentelor icircn imediata apropiere a barajului
rupt Totuşi contaminarea drastică cu metale a scăzut rapid odată cu creşterea distanţei de la
sursă Aşadar efectele toxice asupra ecosistemului acvatic nu s-au mutat pe o distanţă
semnificativ de lungă icircn aval Icircn acelaşi timp icircn multe zone icircn aval au fost descoperite
concentraţii de metale grele icircn sedimente incluzacircnd afluenţi care nu au fost afectaţi de către
scurgere Aceasta este icircn special adevărat pentru zona Baia Mare dar şi pentru zone icircn aval din
Ungaria Aceste puncte fierbinţi au fost probabil cauzate de activităţi industriale de deversări ale
unor deşeuri icircn trecut sau de activităţi specifice agriculturii pe perioade lungi de timp Rezultatul
este că din cauza calităţii sedimentelor efecte negative pot apărea icircn orice moment asupra
ecosistemului acvatic De exemplu concentraţiile de metale grele din racircul Lăpuş şi din zona
deversării de cianură sunt foarte ridicate Concentraţiile de plumb zinc şi cadmiu icircn amonte şi icircn
aval de Baia Mare sunt la un nivel unde efecte toxice pot apărea asupra organismelor ce trăiesc
icircn noroiul din albie Concentraţiile de zinc şi arsenic din albie au fost ridicate icircn anumite secţiuni
de-a lungul racircului Tisa
11
Apa potabilă
Icircn Romacircnia icircn satul Bozacircnta Mare de lacircngă uzina Aurul se găsesc facircntacircni private cu apă
la suprafaţă ce sunt legate de racircu Ca atare ele sunt foarte vulnerabile icircn special la poluarea din
lacul societăţii Aurul care se află icircn aria de acoperire a pacircnzei freatice a facircntacircnilor Facircntacircnile au
fost afectate de către deversarea de cianură nivelul acestei substanţe fiind pe data de 10 februarie
de aproape 80 de ori peste nivelul acceptabil Pacircnă pe data de 26 februarie concentraţiile de
cianură au scăzut sub nivelul de alarmă dar concentraţiile cadmiului manganului şi fierului erau
mai ridicate decacirct nivelele admise de către prevederile romacircneşti De asemenea misiunea a
relevat poluarea continuă datorată deşeurilor manajere şi a utilizării excesive a icircngrăşămintelor icircn
agricultură Icircn aval de localitatea Bozacircnta Mare de-a lungul racircului Someş apa potabilă nu apare
a fi ameninţată Totuşi cele mai multe dintre facircntacircni sunt la suprafaţă şi sunt vulnerabile la
poluarea de la sol Ca atare icircn Romacircnia riscurile imediate pentru sănătatea oamenilor ca urmare
a scurgerii par a fi minime deşi sunt posibile efecte cronice asupra sănătăţii datorită poluării cu
metale grele De asemenea este de menţionat absenţa monitorizării facircntacircnilor private icircn Bozacircnta
Mare sau a cursurilor de apă de la suprafaţă icircn aval de Bozacircnta Mare cu excepţia oraşului Satu
Mare Icircn Ungaria nu există efecte pe termen lung ale acestui accident minier asupra sănătăţii
consumatorilor prin intermediul apei potabile Nici cianura şi nici metalele grele nu au fost găsite
icircn facircntacircnile de adacircncime din Ungaria facircntacircni ce sunt bine protejate de poluarea de suprafaţă şi
unde este puţin probabilă o legătură icircntre racircul Tisa şi apa din subteran Sistemul de furnizare al
apei potabile din Ungaria nu a fost pus icircn pericol de poluarea cu cianură Staţia de tratare a apei
de la Szolnok a fost oprită icircn timpul trecerii valului de cianură deşi apa tratată icircn timpul
accidentului a arătat concentraţii de cianură mai reduse decacirct standardul ungar Staţia din
Szolnok are un program adecvat de monitorizare a apei icircn scopul protecţiei consumatorilor
Icircn Iugoslavia sistemul de furnizare a apei potabile din Becej şi două surse private de apă
potabilă ce au fost examinate nu au fost afectate de către scurgerea de cianură Vulnerabilitatea
facircntacircnilor adacircnci este redusă deoarece este puţin probabil să existe o legătură icircntre racircul Tisa şi
apa de adacircncime Aceste facircntacircni sunt de obicei nemonitorizate iar alţi furnizori de apă potabilă şi
facircntacircni private de-a lungul racircului Tisa nu au fost vizitaţi
12
d) Concluzii şi măsuri pentru diminuarea efectelor unei catastrofe
asemănatoare
Există o nevoie sporită de informaţii obiective şi corecte icircn special din partea
autorităţilor locale şi din partea media Scurgerea produsă şi misiunea icircn regiune au arătat nivelul
redus de cunoştinţe al publicului cu privire la substanţele chimice toxice şi cu privire la riscurile
viitoare datorate industriei miniere şi industriilor conexe Icircn acelaşi timp populaţia din zona Baia
Mare este pe deplin conştientă că solul şi apa de la suprafaţă au mai fost poluate icircnainte şi că
reţeaua de conducte ce transportă deşeuri s-a fisurat icircn mai multe ocazii deversacircnd apă
conţinacircnd cianură icircn afara ariei geografice a zonelor industriale
Comunicarea icircntre autorităţile locale ONG-uri şi public in ceea ce priveşte planurile icircn
caz de urgenţă şi măsurile de prevenire a accidentelor este redusă Canalele de comunicare
trebuie icircmbunătăţite şi ONG-urile şi alte grupuri de interes trebuie să contribuie la informarea
populaţiei
Efectele pe termen lung ale activităţilor miniere asupra sănătăţii publice icircn special
datorate cianurii si metalelor grele sunt o preocupare majoră icircn special icircn localităţile Bozacircnta
Mare şi Baia Mare deoarece pe parcursul verii sunt icircnregistrate probleme datorate prafului
La Aurul SA trebuie realizată o estimare completă a riscurilor pentru a creşte siguranţa
operaţiilor de lucru Un plan de urgenţă pentru un sistem icircmbunătăţit trebuie realizat şi făcut
cunoscut lucrătorilor şi factorilor de decizie locali Responsabilităţile organizaţionale in ceea ce
priveşte viitoare ruperi ale barajelor trebuie făcute clare Trebuiesc stabilite sisteme rapide de
alarmare icircn special pentru oraşul Baia Mare
O analiză ulterioară a concentraţiilor de metale grele icircn sedimentele racircurilor şi icircn special
la Aurul SA este agreată de toate cele trei ţări pentru a realiza o analiză corespunzătoare a
riscurilor pe termen lung ale scurgerii şi ale poluării cronice Calitatea sedimentelor a fost deja
găsită drept periculoasă pentru multe ecosisteme acvatice locale
Icircmbunătăţirile trebuie să includă realizarea de autoritţăile locale a unor studii de
planificare şi dezvoltare a unor noi surse de apă potabilă (icircn Baia Mare şi de-a lungul racircului
Someş) şi sisteme noi de monitorizare pentru apa de la suprafaţa solului şi facircntacircni particulare
Trebuie realizat un inventar al tuturor surselor private de apă (din Romacircnia Ungaria Iugoslavia)
şi un inventar al zonelor poluate care primejduiesc apa din subteran de la suprafaţă şi apa
potabilă (icircntregul bazin al racircului) Este necesară constituirea de surse de apă potabilă pentru
13
cazurile de urgenţă efectuarea unui studiu asupra sănătţăii populaţiei icircn zonele afectate şi un
proces de monitorizare a bolilor cauzate de poluarea apei Nu icircn ultimul racircnd sistemele de
alimentare cu apă potabilă pentru gospodăriile private din judeţul Maramureş trebuie schimbate
cu sisteme publice de furnizare a apei icircnsoţite de sisteme de tratare a deşeurilor
Monitorizarea internaţională a efectelor pe termen lung a deversării de cianură asupra
biodiversităţii icircn special păsări mamifere şi vegetaţia acvatică este icircncurajată
Este necesară realizarea un studiu asupra activităţilor şi asupra managementului riscului
pentru toate exploatările miniere şi industriile conexe din oraşul Baia Mare şi din tot judeţul
Maramureş Lacurile conţinacircnd deşeuri toxice sau alte lichide nocive trebuie să posede sisteme
de drenaj pentru prevenirea supraacircncărcării şi a ruperii barajelor Fabricile ce utilizează cianură
trebuie să acorde atenţie specială pregătirilor pentru situaţii de urgenţă comunicaţiilor publice şi
monitorizării speciale şi inspecţiei de către autorităţi
Implicaţiile pe termen lung ale scurgerii şi a altor activităţi poluante icircn regiune trebuie să
fie estimate Activitatea industrială icircn acest judeţ poate crea probleme de mediu icircn aval icircn
sectoarele de activitate dependente de mediu pentru pescuit turism agricultură şi alte activităţi
economice Mulţi muncitori şi firme din regiune sunt icircngrijoraţi de pierderea pieţelor ca urmare
a pierderii imaginii produselor icircn urma scurgerii (de exemplu frica consumatorilor de produse
contaminate)
Există o nevoie susţinută pentru o politică managerială completă pe termen lung icircn
domeniul mediului şi de o politică de dezvoltare economică pentru judeţul Maramureş şi toată
aria de curgere a racircului Tisa Această politică trebuie să aibă icircn vedere mineritul
şi industriile adiacente alte activităţi economice dezvoltarea economică inter-regională
biodiversitatea nevoile sociale şi icircmbunătăţirea cooperării si suportului internaţional
14
4 CELE MAI BUNE TEHNICI EXISTENTE PENTRU MANAGEMENTUL STERILELOR SI SEDIMENTELOR MINIERE IN ACTIVITATILE MINERE
Punctul de pornire a acestei lucrări (BAT) şi dezvoltarea concretă a acestui document este
reprezentat de Comunicatul din partea Comisiei Europene COM(2000) 664 ce se referă la
ldquoModul de lucru icircn siguranţa icircn activităţile miniererdquo Acest comunicat a apărut ca un răspuns la
alunecările de teren provocate de steril icircn Aznalcollar (Spania) şi icircn Baia Mare şi a propus
crearea unui plan de recuperare a zonelor respective care includea elaborarea unui Document de
Referinţă BAT bazat pe un schimb de informaţii dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi
industria minieră Acest document este rezultatul acestui schimb de informaţii A fost creat ca
urmare a unei iniţiative a Comisiei şi ca un document anticipativ a Directivei propuse de
administrare a deşeurilor provenite de la industriile extractive
Accidentele mai sus menţionate au atras atenţia publicului referitor la administrarea
iazurilor de decantare şi a barajelor miniere Totuşi nu trebuie uitat ca alunecările de teren
provocate de haldele de steril şi piatră reziduală pot de asemenea provoca distrugeri mari
mediului icircnconjurător Dimensiunile oricărui tip de organizare a sterilului pot fi enorme Barajele
pot icircnalte de zeci de metri haldele pot fi chiar mai mari de 100 m şi lungi de cacircţiva kilometrii
conţinacircnd posibil sute de milioane de metri cubi de steril şi piatră reziduală
Pentru funcţionarea bună a unui iaz de decantare şi icircnlăturarea apei libere din bazin au
fost propuse următoarele
Functionarea barajului
bull sa se monitorizeze stabilitatea dupa cum va fi explicat in continuare
bull sa fie prevazute variante de golire a bazinului in cazul aparitiei unor probleme
bull sa fie prevazute alte instalatii de descarcare posibil intr-un alt baraj
bull sa fie prevazute instalatii secundare de decantare sisau barje cu pompe pregatite in caz
de urgente daca nivelul apei libere din bazin atinge inaltimea de garda minima prestabilita
bull sa se masoare miscarile de teren cu instrumente adecvate pentru adancime si sa se
cunoasca conditiile de presiune a fluidelor din pori
bull sa se realizeze un drenaj corespunzator
bull sa se pastreze documentari referitoare la proiectare si constructie si orice
actualizarimodificari in proiectareconstructie
15
bull sa se ofere o pregatire corespunzatoare pentru personal
Inlaturarea apei libere din bazin
bull sa se foloseasca un canal deversor in sol pentru santierul de avale si in afara santierului
un bazin
bull sa se foloseasca un turn de decatare
1048707 in cazul unei clime reci cu o balanta pozitiva al apei
1048707 pentru bazinele ingradite
bull sa se foloseasca un put de decantare
1048707 in cazul unei clime calde cu o balanta negativa a apei
1048707 pentru bazinele cu sectiune patrata
1048707 daca este mentinut o inaltime de garda
Pentru diminuarea accidentelor BAT propune următoarele
bull realizarea planurilor de urgenţă
bull evaluarea şi urmărirea incidentele
bull monitorizarea conductelelor
Icircn plus faţă de măsurile generice pentru toate exploatările care folosesc filtrarea aurului
folosind cianuri BAT este pentru a
bull reduce folosirea CN aplicacircnd
1048707 strategii operaţionale pentru a minimiza adausul de cianuri
1048707 controlul automat al cianurilor
1048707 dacă este aplicabil pretratarea cu peroxizi
bull a distruge rămăşiţele de CN liber icircnainte de a descărca icircn bazin
bull a aplica următoarele măsuri de siguranţă
1048707 determinarea mărimii circuitului de distrugere a cianurilor la o capacitate de
două ori mai mare decacirct cerinţele propriu-zise
1048707 instalarea un sistem de backup pentru surplusurile de oxid de calciu
1048707 instalarea de generatoare de curent de back-up
16
BIBLIOGRAFIE
1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile
pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile
Miniere 552 p
2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj
ndash Napoca 236 p
3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH
Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p
4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13
5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental
Impacts 2nd Edition Ed Sringer
6 httpwwwmonbiotcom
7 httpwwwgraiulro
8 httpwwwinfonewsro
9 httpwwwenvironmental-expertcom
10 httpbooksgooglero
11 httpwwwbristolbayalliancecom
12 httpgreenhorizonrecorg
13 httpwwwce-revieworg
14 httpwwwgridano
15 httpnewsbbccouk
16 httpwwwmin-engcom
17 httpwwwwaternunccom
17
Toţi aceşti factori sunt unici icircn efectuarea unui răspuns adecvat icircn situaţii de urgenţă şi adesea
sunt ignoraţi de planurile de urgenţă
2 Baia Mare oraş cu poluare istorică
Baia Mare este cunoscută ca fiind una dintre cele mai poluate zone din Romacircnia sub
aspectul poluării aerului a apei şi a solului icircn special cu metale grele Poluarea provine icircn urma
desfăşurării activităţilor miniere din acest perimetru Industria minieră a favorizat dezvoltarea
economică a oraşului Baia Mare dar a intervenit icircn degradarea calităţii mediului icircnconjurător
Zona Baia Mare este una cu tradiţie istorică icircn minerit profitacircnd de subsolul bogat icircn minereuri
de plumb cupru zinc aur şi argint Activitatea minieră din zona Baia Mare are un impact
semnificativ asupra apelor de suprafaţă degradacircndu-le sub aspect calitativ
Prezentul resimte poluarea istorică a industriei miniere factorii de mediu fiind influenţaţi
negativ sub aspect calitativ Apele de suprafaţă din acest perimetru au un puternic caracter acid
concentraţii ridicate de metale cianuri iar parametrii electrochimici suferă modificări calitative
importante
Industria minieră prezintă un pericol şi datorită accidentelor tehnice produse care au un
impact catastrofal nu doar prin degradarea factorilor de mediu dar şi prin pierderea de vieţi
omeneşti şi distrugeri materiale Deşi se utilizează o tehnologie performantă şi măsurile de
protecţie au devenit foarte stricte asistăm la creşterea numărului de accidente Astfel industria
minieră nu beneficiază de o imagine pozitivă dar putem asista la schimbarea percepţiei prin
luarea unor măsuri impactul asupra mediului să fie supravegheat şi controlabil implementarea
sistemelor de management al mediului implementarea sistemelor de management al riscului
Activitatea minieră este generatoare de impacturi negative asupra componentelor
mediului pe toată durata de desfăşurare şi icircn toate fazele explorare exploatare preparare şi
depozitarea sterilului şi sedimentelor
Sterilul trebuie să beneficieze de un management avansat pentru a minimiza impactul
negativ asupra medului ambiant Toate cele trei moduri de depozitare a sterilului (iaz de
decantare haldă de steril şi depozitare subacvatică) au efecte negative asupra componentelor
mediului prin degradarea reliefului a peisajului a calităţii apelor aerului şi solului afectacircnd icircn
acelaşi timp şi ecosistemele acvatice şi terestre Construcţiile iazurilor de decantare şi a haldelor
4
de steril afectează estetica peisajului prin impactul vizual negativ şi afectează relieful prin
instabilitatea mecanică datorită unghiurilor de taluz Atmosfera este afectată prin producerea
fenomenelor de deflaţie care angrenează particule materiale toxice Fenomenele de ravenare şi
şiroire de pe taluzurile haldelor şi a iazurilor provoacă distrugerea vegetaţiei şi a migrării
deşeurilor miniere Depozitarea subacvatică este mai rar icircntacirclnită tocmai din cauza faptului că
efectele pe termen scurt şi lung sunt prea puţin studiate sau necunoscute icircndeajuns
Cianura este folosită icircn industria minieră a metalelor preţioase icircn special icircn extragerea
aurului Icircn minerit cianura se foloseşte de aproximativ 30 de ani la scară largă ca agent de
obţinere a aurului si argintului Cu ajutorul cianurii 97 din cantitatea de aur poate fi extrasă din
rocile care conţin acest metal După ce aurul este extras soluţia contaminată nu numai cu
cianură ci şi cu o cantitate mare de metale grele este depozitata icircn iazuri de steril Aceste
reziduri rezultate icircn urma activităţilor de extragere a aurului reprezintă o ameninţare serioasă la
adresa sănătăţii oamenilor şi a mediului şi nu trebuie eliberate icircn mediu De cele mai multe ori
tehnica cianuraţiei este utilizată icircn mod iresponsabil ceea ce cauzează deversări cu efecte
devastatoare asupra mediului icircnconjurător şi a sănătăţii umane Mai mult cianura reacţionează cu
alte elemente şi se descompune icircn sute de compuşi ce conţin cianuri icircn diverse concentraţii Icircn
ciuda riscurilor ce le implica aceşti compuşi operatorii minieri nu sunt obligaţi să monitorizeze
sau să raporteze starea sau prezenţa acestor substanţe chimice icircn mediu Studiile arată ca aceşti
compuşi se depun icircn ţesuturile plantelor si peştilor si persistă icircn mediul icircnconjurător pentru un
timp icircndelungat (wwwfaracianuraro)
Problemele de mediu grave au icircnceput să apară icircnsă măsurile luate au fost prea puţine şi
ineficiente pentru soluţionarea lor Accidentul ecologic de la iazul de decantare a sterilului
AURUL Baia Mare din 30 ianuarie 2000 a avut un impact mediatic mare demonstracircnd din nou
faptul că fenomenele meteorologice deosebite coroborate cu greşeli de proiectare şi exploatare
pot crea poluări accidentale cu impact regional sau chiar transfrontarier
5
3 Accidentul de la bdquoAurulrdquo Baia Mare
Icircn data de 30 ianuarie la ora 2200 a avut loc fisurarea barajului ce icircnconjura lacul de
deşeuri de la una dintre subunităţile aparţinacircnd societăţii Aurul SA din Baia Mare din nord ndash
vestul Romacircniei Rezultatul a fost o deversare de aproximativ 100000 metri cubi de lichid şi
deşeuri conţinacircnd icircntre 50 si 100 de tone de cianură precum şi metale grele incluzacircnd cupru
Fisurarea a fost probabil cauzată de o combinaţie icircntre greşeli de proiectare ale
instalaţiilor folosite de Aurul condiţii neşteptate de operare şi vremea rea Scurgerea
contaminată a călătorit prin racircurile Săsar Lăpuş Someş Tisa şi Dunăre icircnainte de a ajunge la
Marea Neagră patru săptămacircni mai tacircrziu Aproape 2000 de kilometri de pe parcursul Dunării
sau ai afluenţilor săi au fost afectaaţi de către scurgere Surse romacircneşti au declarat că icircn
Romacircnia scurgerea a cauzat icircntreruperi ale furnizării de apă potabilă icircn 24 de oraşe şi costuri
pentru uzinele de purificare şi pentru alte industrii datorită icircntreruperii proceselor de producţie
Romacircnia a declarat cantitatea de peşte mort icircn apele de pe teritoriul său ca fiind foarte mică
Ungaria a estimat cantitatea de peşte mort icircn această ţară la 1240 tone Autorităţile iugoslave au
raportat mari cantităţi de peşte mort icircn parcursul iugoslav al racircului Tisa şi un volum
nesemnificativ de peşte mort icircn Dunăre
Aurul SA a fost o societate pe acţiuni deţinută de către Esmeralda Exploration Limited
din Australia şi Remin Romania Pe parcursul a şapte ani Aurul SA a obţinut pentru uzina sa
din Baia Mare toate autorizările de mediu cerute de către legislaţia romacircnă icircnainte de icircnceperea
activităţii icircn mai 1999 A fost exprimată speranţa că iniţiativa de la Aurul SA va satisface atacirct
autorităţile romacircne cacirct şi investitorii australieni Aurul va obţine profituri din operaţiile miniere
iar autorităţile locale vor beneficia de managementul de la Aurul si de eliminarea iazurilor
contaminate care blocau dezvoltarea oraşului Baia Mare Procesele şi tehnologiile folosite la
uzina din Baia Mare pentru recuperarea metalelor preţioase erau complet noi pentru Romacircnia
fiind de aşteptat să fie cele mai moderne sigure şi eficiente din regiune şi să aducă o
icircmbunătăţire importantă din punct de vedere al protecţiei mediului Uzina din Baia Mare a fost
proiectată să proceseze 25 milioane tone de deşeuri pe an pentru recuperarea a aproximativ 16
tone de aur şi 9 tone de argint pe an Proiectul trebuia să dureze icircntre10 şi 12 ani deşi această
perioadă ar fi putut fi prelungită datorită contractelor icircncheiate cu societăţi romacircneşti Deşeurile
provenind din exploatări miniere anterioare şi depozitate lacircngă Baia Mare conţineau cantităţi
6
mici de metale preţioase icircn special aur şi argint Procesul tehnologic de la Aurul SA a folosit
concentraţii icircnalte de cianură pentru a separa metalele preţioase din deşeuri Icircn acest proces
deşeurile au fost transportate la o distanţă de 65 kilometrii depărtare de Baia Mare la un nou
bazin icircn apropierea localităţii Bozacircnta Mare Operaţiunea a fost
proiectată astfel icircncacirct deşeurile să nu fie răspacircndite in mediul icircnconjurător La puţină vreme după
icircnceperea activităţii icircn 1999 au fost icircnregistrate icircn sistemul de conducte al societăţii Aurul SA
două scurgeri
a) Cauzele accidentului
Spărtura icircn barajul de la Aurul a fost cauzată de ploi puternice şi de zăpada care s-a topit
rapid ceea ce a făcut ca nivelul apei in lac să crească Creşterea apei a fost mai rapidă decacirct
creşterea barajului care era prevăzut să se ridice treptat prin creşterea volumului de deşeuri
Noul sistem de retenţie a eşuat icircn aceste circumstanţe iar aceasta era de prevăzut Nu existau
planuri pentru a face faţă unor astfel de creşteri ale nivelului apei sau pentru redirecţionarea
surplusului de apă O operaţie complet icircnchisă cu nici un fel de scurgeri icircn mediul ambiant nu era
posibilă icircn aceste condiţii Mai mult decacirct atacirct existau deschideri icircn două puncte la lacul vechi
cacirct şi la cel nou ce permiteau scurgeri nemonitorizate de cianură icircn mod regulat icircn mediul
ambiant Icircn acelaşi timp Aurul icircşi desfăşura activitatea icircn conformitate cu avizele de funcţionare
guvernamentale Conform legii romacircne fabrica şi lacurile categorizate ca avicircnd risc normal nu
necesitau planuri in caz de urgenţă sau monitorizarea pentru detectarea situaţiilor primejdioase
Planuri icircn caz de accident existau dar nu erau icircndeajuns de eficiente Atacirct compania cacirct şi
autorităţile locale au avut planuri şi iniţiative inadecvate ca răspuns pentru situaţiile de urgenţă
luacircnd icircn considerare cantităţile mari de materiale cu potenţial de risc utilizate icircn apropierea
populaţiei şi a sistemului fluvial
b) Răspunsul autorităţilor
Icircn Romacircnia aproape zece ore s-au pierdut icircntre momentul icircn care Agenţia pentru
Protecţia Mediului Baia Mare a primit notificarea scurgerii de la Aurul şi momentul icircn care
Agenţia Romacircnă a Apelor a fost informată Drept rezultat rezidenţii locali din zonele de lacircngă
scurgere nu au fost informaţi icircn cel mai scurt timp posibil Odată ce Agenţia Romacircnă a Apelor a
fost informată organizaţiile locale pentru protecţia mediului şi a apelor au verificat imediat
7
informaţia despre fisurare şi despre scurgere pentru a determina nivelul poluării şi au ordonat
societăţii Aurul SA să-şi icircnceteze activitatea şi să astupe spărtura De asemenea au informat
Agenţia de Protecţie a Mediului şi a Apelor de la Nyiregyhaza (Ungaria) despre accident şi au
alertat autorităţile locale din aval despre scurgere şi despre pericolele icircn utilizarea apelor racircurilor
pentru activităţi cum ar fi băutul apei Centrul principal de alertă (PIAC) din Romacircnia a notificat
centrul principal de alertă din Ungaria pe 31 ianuarie la ora 2054 De asemenea centrul a
informat autorităţile din Bulgaria Moldova Ucraina şi Iugoslavia icircn concordanţă cu legislaţia
internaţională centrele PIAC trebuie informate de icircndată ce o creştere a substanţelor dăunătoare
are loc icircn bazinul Dunării Sistemul de avertizare a răspuns adecvat situaţiei Autorităţile ungare
au confirmat că au fost icircn mod continuu informate de către partea romicircnă asupra desfăşurării
evenimentelor şi asupra nivelelor de poluare Aceasta le-a permis să alerteze toate autorităţile
locale şi regionale la momentul oportun pentru ca acestea să ia măsurile necesare pentru
minimizarea impactului scurgerii Măsurile luate de către partea maghiară au inclus avertismente
către public operaţiuni la iazuri şi lacuri pentru protejarea afluenţilor şi a faunei icircnchiderea
temporară a barajului de la Kiskore (situat pe Tisa superioară) pentru creşterea nivelului apei
şi nchiderea temporară a preluărilor de apă din Tisa pentru oraşul Szolnok Barajul a fost
redeschis icircn momentul icircn care apa contaminată a sosit pentru a realiza trecerea rapidă a apei
contaminate şi prevenirea contaminării lacului şi a cursurilor de apă secundare
Pe 3 februarie Iugoslavia a primit din partea Ungariei o informare oficială cu privire la
scurgere Cooperarea cu Ungaria a continuat să fie bună icircn timpul scurgerii Monitorizarea
iugoslavă a scurgerii a icircnceput pe 10 februarie icircn acelaşi timp cu lansarea de către autorităţile
iugoslave a rugăminţii către companiile de apă de a informa toţi consumatorii şi de a opri
funcacircionarea punctelor de furnizare a apei Porţile hidraulice au icircmpiedicat ca scurgerea de
cianură să afecteze canalele şi cursurile de apă secundare de-a lungul Dunării A fost făcut public
un anunţ cu privire la interzicerea pescuitului şi a comerţului cu peşte şi au fost luate măsuri
preventive pentru protejarea sănătăţii publice incluzacircnd icircnchiderea alimentării cu apă a
Belgradului Schimburile de informaţii şi măsurile luate de către autorităţile romacircne ungare şi
iugoslave incluzacircnd icircnchiderea temporară a barajului de pe Tisa au redus impactul dăunător al
scurgerii
8
c) Consecinşele accidentului şi impactul asupra factorilor de mediu
Icircn urma accidentului s-au icircnregistrat efecte catastrofale asupra poluării factorilor de
mediu cu cianuri şi metale grele cele două substanţe avacircnd repercusiuni asupra faunei acvatice şi
poluării apei potabile
Metodele folosite pentru analiza cianurii şi a metalelor grele icircn cele trei ţări au produs
rezultate comparabile icircn concordanţă cu standardele internaţionale Diferenţe au apărut icircntre
oameni de ştiinţă romacircni şi ungari dar acestea pot fi explicate de locul şi momentul efectuării
testelor Mai mult decacirct atacirct un test independent a fost realizat de către Naţiunile Unite la trei
săptămacircni după ce valul de substanţe nocive a trecut şi deci nu poate valida nici unul dintre
rezultatele obţinute de experţii romacircni unguri sau iugoslavi la trecerea valului
Apa de suprafaţă
Icircn general datele arată concentraţiile de cianură şi metale
grele scăzacircnd rapid pe măsură ce distanţa de la deversare creşte Icircn
ceea ce priveşte cianura efecte acute au apărut pe porţiuni lungi
ale albiilor racircurilor pacircnă icircn punctul unde Tisa şi Dunărea se
icircntacirclnesc Planctonul din apă (plante şi animale) a fost complet
omoracirct la momentul trecerii valului de cianură iar peştii au murit icircn
timpul sau icircn perioada imediat următoare valului de cianură La
puţină vreme după ce valul de cianură a trecut planctonul şi
micro-organismele acvatice s-au refăcut relativ rapid (icircn cacircteva
zile) datorită apei neafectate de poluare venind din amonte Drept
rezultat organismele ce populează macirclul din albia racircului Tisa icircn porţiunile dintre Tisa de jos şi
Tisa de mijloc icircn Ungaria şi Iugoslavia nu au fost pe deplin exterminate de către scurgerea de
cianură şi refacerea este posibilă Cu toate acestea situaţia icircn nordul racircului Tisa este complexă
Unele arii străbătute de racircul Tisa erau afectate ecologic din perioadele anterioare de poluarea
cronică (de exemplu cu metale grele) şi de construcţiile de iazuri
Nivelele de siguranţă icircn ceea ce priveşte poluarea au fost de multe ori depăşite Icircn regiune
se află o aglomerare de uzine industriale şi de iazuri pentru deşeuri prost gestionate şi icircntreţinute
conţinacircnd cianură şisau metale grele multe dintre ele avacircnd scurgeri continue Poluarea cronică
este de asemenea ridicată datorită agriculturii şi a deşeurilor Poluarea apelor de suprafaţă a
apelor subterane şi a solului este foarte probabil de a reapărea De exemplu icircn Romacircnia testele
9
Naţiunilor Unite pe parcursul racircului Săsar cunoscut sub numele de oraşul morţii arată o
concentraţie a cianurii de aproape 88 de ori nivelul permis icircn Romacircnia Informaţiile anterioare
arătau concentraţii de arsenic şi plumb icircn racircurile Săsar Lăpuş Someş şi Tisa la nivele icircntre 100
şi 1000 de ori peste concentraţiile acceptabile Nivelele de cadmiu icircn racircurile Săsar şi Lăpuş erau
de asemenea foarte ridicate Icircn Ungaria concentraţiile de plumb cupru mangan şi fier au fost
foarte ridicate icircn cacircteva puncte de-a lungul racircurilor Tisa şi Mures Pe racircul Mures ce nu a fost
afectat de scurgere concentraţia de plumb a fost găsită de patru ori mai ridicată decacirct nivelul
acceptabil Icircn Iugoslavia pe porţiunea dinaintea intersecţiei Tisei cu Dunărea nivelul
concentraţiei de plumb a fost găsit foarte ridicat Nivelul manganului şi cel al fierului pe anumite
părţi ale Tisei au fost puţin ridicate de asemenea nivelul zincului icircn anumite părţi ale Dunării Icircn
Delta Dunării icircnainte şi după valul de cianură concentraţia de fier a fost deasupra nivelului de
siguranţă aşa cum a fost şi nivelul plumbului icircn timpul trecerii valului Concentraţiile celorlalte
metale grele s-au menţinut la un nivel acceptabil
10
1 30 ianuarie ndash scurgerea de ceanură are loc icircn localitatea Baia Mare Romacircnia
2 1 februarie ndash valul de cianură ajunge la graniţa romacircno ndash ungară
3 5 februarie ndash cianura este găsită icircn teste efectuate la Tiszaloumlk
4 9 februarie ndash valul ajunge la Szolnok
5 11 februarie ndash valul trece graniţa ungaro ndash iugoslavă
6 13 februarie ndash valul ajunge la Belgrad Iugoslavia
7 15 februarie ndash valul ajunge la graniţa romacircnă la Ram
8 17 februarie ndash cianura apare icircn teste la Porţile de Fier Romacircnia
9 25-28 februarie ndash valul ajunge icircn Delta Dunării
Sedimentele
Icircn comparaţie cu apele de la suprafaţa solului datele arată un impact mai redus asupra
ecosistemului datorat poluării sedimentelor Scurgerea a dus la creşterea drastică a contaminării
cu metale grele (icircn special cupru plumb şi zinc) a sedimentelor icircn imediata apropiere a barajului
rupt Totuşi contaminarea drastică cu metale a scăzut rapid odată cu creşterea distanţei de la
sursă Aşadar efectele toxice asupra ecosistemului acvatic nu s-au mutat pe o distanţă
semnificativ de lungă icircn aval Icircn acelaşi timp icircn multe zone icircn aval au fost descoperite
concentraţii de metale grele icircn sedimente incluzacircnd afluenţi care nu au fost afectaţi de către
scurgere Aceasta este icircn special adevărat pentru zona Baia Mare dar şi pentru zone icircn aval din
Ungaria Aceste puncte fierbinţi au fost probabil cauzate de activităţi industriale de deversări ale
unor deşeuri icircn trecut sau de activităţi specifice agriculturii pe perioade lungi de timp Rezultatul
este că din cauza calităţii sedimentelor efecte negative pot apărea icircn orice moment asupra
ecosistemului acvatic De exemplu concentraţiile de metale grele din racircul Lăpuş şi din zona
deversării de cianură sunt foarte ridicate Concentraţiile de plumb zinc şi cadmiu icircn amonte şi icircn
aval de Baia Mare sunt la un nivel unde efecte toxice pot apărea asupra organismelor ce trăiesc
icircn noroiul din albie Concentraţiile de zinc şi arsenic din albie au fost ridicate icircn anumite secţiuni
de-a lungul racircului Tisa
11
Apa potabilă
Icircn Romacircnia icircn satul Bozacircnta Mare de lacircngă uzina Aurul se găsesc facircntacircni private cu apă
la suprafaţă ce sunt legate de racircu Ca atare ele sunt foarte vulnerabile icircn special la poluarea din
lacul societăţii Aurul care se află icircn aria de acoperire a pacircnzei freatice a facircntacircnilor Facircntacircnile au
fost afectate de către deversarea de cianură nivelul acestei substanţe fiind pe data de 10 februarie
de aproape 80 de ori peste nivelul acceptabil Pacircnă pe data de 26 februarie concentraţiile de
cianură au scăzut sub nivelul de alarmă dar concentraţiile cadmiului manganului şi fierului erau
mai ridicate decacirct nivelele admise de către prevederile romacircneşti De asemenea misiunea a
relevat poluarea continuă datorată deşeurilor manajere şi a utilizării excesive a icircngrăşămintelor icircn
agricultură Icircn aval de localitatea Bozacircnta Mare de-a lungul racircului Someş apa potabilă nu apare
a fi ameninţată Totuşi cele mai multe dintre facircntacircni sunt la suprafaţă şi sunt vulnerabile la
poluarea de la sol Ca atare icircn Romacircnia riscurile imediate pentru sănătatea oamenilor ca urmare
a scurgerii par a fi minime deşi sunt posibile efecte cronice asupra sănătăţii datorită poluării cu
metale grele De asemenea este de menţionat absenţa monitorizării facircntacircnilor private icircn Bozacircnta
Mare sau a cursurilor de apă de la suprafaţă icircn aval de Bozacircnta Mare cu excepţia oraşului Satu
Mare Icircn Ungaria nu există efecte pe termen lung ale acestui accident minier asupra sănătăţii
consumatorilor prin intermediul apei potabile Nici cianura şi nici metalele grele nu au fost găsite
icircn facircntacircnile de adacircncime din Ungaria facircntacircni ce sunt bine protejate de poluarea de suprafaţă şi
unde este puţin probabilă o legătură icircntre racircul Tisa şi apa din subteran Sistemul de furnizare al
apei potabile din Ungaria nu a fost pus icircn pericol de poluarea cu cianură Staţia de tratare a apei
de la Szolnok a fost oprită icircn timpul trecerii valului de cianură deşi apa tratată icircn timpul
accidentului a arătat concentraţii de cianură mai reduse decacirct standardul ungar Staţia din
Szolnok are un program adecvat de monitorizare a apei icircn scopul protecţiei consumatorilor
Icircn Iugoslavia sistemul de furnizare a apei potabile din Becej şi două surse private de apă
potabilă ce au fost examinate nu au fost afectate de către scurgerea de cianură Vulnerabilitatea
facircntacircnilor adacircnci este redusă deoarece este puţin probabil să existe o legătură icircntre racircul Tisa şi
apa de adacircncime Aceste facircntacircni sunt de obicei nemonitorizate iar alţi furnizori de apă potabilă şi
facircntacircni private de-a lungul racircului Tisa nu au fost vizitaţi
12
d) Concluzii şi măsuri pentru diminuarea efectelor unei catastrofe
asemănatoare
Există o nevoie sporită de informaţii obiective şi corecte icircn special din partea
autorităţilor locale şi din partea media Scurgerea produsă şi misiunea icircn regiune au arătat nivelul
redus de cunoştinţe al publicului cu privire la substanţele chimice toxice şi cu privire la riscurile
viitoare datorate industriei miniere şi industriilor conexe Icircn acelaşi timp populaţia din zona Baia
Mare este pe deplin conştientă că solul şi apa de la suprafaţă au mai fost poluate icircnainte şi că
reţeaua de conducte ce transportă deşeuri s-a fisurat icircn mai multe ocazii deversacircnd apă
conţinacircnd cianură icircn afara ariei geografice a zonelor industriale
Comunicarea icircntre autorităţile locale ONG-uri şi public in ceea ce priveşte planurile icircn
caz de urgenţă şi măsurile de prevenire a accidentelor este redusă Canalele de comunicare
trebuie icircmbunătăţite şi ONG-urile şi alte grupuri de interes trebuie să contribuie la informarea
populaţiei
Efectele pe termen lung ale activităţilor miniere asupra sănătăţii publice icircn special
datorate cianurii si metalelor grele sunt o preocupare majoră icircn special icircn localităţile Bozacircnta
Mare şi Baia Mare deoarece pe parcursul verii sunt icircnregistrate probleme datorate prafului
La Aurul SA trebuie realizată o estimare completă a riscurilor pentru a creşte siguranţa
operaţiilor de lucru Un plan de urgenţă pentru un sistem icircmbunătăţit trebuie realizat şi făcut
cunoscut lucrătorilor şi factorilor de decizie locali Responsabilităţile organizaţionale in ceea ce
priveşte viitoare ruperi ale barajelor trebuie făcute clare Trebuiesc stabilite sisteme rapide de
alarmare icircn special pentru oraşul Baia Mare
O analiză ulterioară a concentraţiilor de metale grele icircn sedimentele racircurilor şi icircn special
la Aurul SA este agreată de toate cele trei ţări pentru a realiza o analiză corespunzătoare a
riscurilor pe termen lung ale scurgerii şi ale poluării cronice Calitatea sedimentelor a fost deja
găsită drept periculoasă pentru multe ecosisteme acvatice locale
Icircmbunătăţirile trebuie să includă realizarea de autoritţăile locale a unor studii de
planificare şi dezvoltare a unor noi surse de apă potabilă (icircn Baia Mare şi de-a lungul racircului
Someş) şi sisteme noi de monitorizare pentru apa de la suprafaţa solului şi facircntacircni particulare
Trebuie realizat un inventar al tuturor surselor private de apă (din Romacircnia Ungaria Iugoslavia)
şi un inventar al zonelor poluate care primejduiesc apa din subteran de la suprafaţă şi apa
potabilă (icircntregul bazin al racircului) Este necesară constituirea de surse de apă potabilă pentru
13
cazurile de urgenţă efectuarea unui studiu asupra sănătţăii populaţiei icircn zonele afectate şi un
proces de monitorizare a bolilor cauzate de poluarea apei Nu icircn ultimul racircnd sistemele de
alimentare cu apă potabilă pentru gospodăriile private din judeţul Maramureş trebuie schimbate
cu sisteme publice de furnizare a apei icircnsoţite de sisteme de tratare a deşeurilor
Monitorizarea internaţională a efectelor pe termen lung a deversării de cianură asupra
biodiversităţii icircn special păsări mamifere şi vegetaţia acvatică este icircncurajată
Este necesară realizarea un studiu asupra activităţilor şi asupra managementului riscului
pentru toate exploatările miniere şi industriile conexe din oraşul Baia Mare şi din tot judeţul
Maramureş Lacurile conţinacircnd deşeuri toxice sau alte lichide nocive trebuie să posede sisteme
de drenaj pentru prevenirea supraacircncărcării şi a ruperii barajelor Fabricile ce utilizează cianură
trebuie să acorde atenţie specială pregătirilor pentru situaţii de urgenţă comunicaţiilor publice şi
monitorizării speciale şi inspecţiei de către autorităţi
Implicaţiile pe termen lung ale scurgerii şi a altor activităţi poluante icircn regiune trebuie să
fie estimate Activitatea industrială icircn acest judeţ poate crea probleme de mediu icircn aval icircn
sectoarele de activitate dependente de mediu pentru pescuit turism agricultură şi alte activităţi
economice Mulţi muncitori şi firme din regiune sunt icircngrijoraţi de pierderea pieţelor ca urmare
a pierderii imaginii produselor icircn urma scurgerii (de exemplu frica consumatorilor de produse
contaminate)
Există o nevoie susţinută pentru o politică managerială completă pe termen lung icircn
domeniul mediului şi de o politică de dezvoltare economică pentru judeţul Maramureş şi toată
aria de curgere a racircului Tisa Această politică trebuie să aibă icircn vedere mineritul
şi industriile adiacente alte activităţi economice dezvoltarea economică inter-regională
biodiversitatea nevoile sociale şi icircmbunătăţirea cooperării si suportului internaţional
14
4 CELE MAI BUNE TEHNICI EXISTENTE PENTRU MANAGEMENTUL STERILELOR SI SEDIMENTELOR MINIERE IN ACTIVITATILE MINERE
Punctul de pornire a acestei lucrări (BAT) şi dezvoltarea concretă a acestui document este
reprezentat de Comunicatul din partea Comisiei Europene COM(2000) 664 ce se referă la
ldquoModul de lucru icircn siguranţa icircn activităţile miniererdquo Acest comunicat a apărut ca un răspuns la
alunecările de teren provocate de steril icircn Aznalcollar (Spania) şi icircn Baia Mare şi a propus
crearea unui plan de recuperare a zonelor respective care includea elaborarea unui Document de
Referinţă BAT bazat pe un schimb de informaţii dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi
industria minieră Acest document este rezultatul acestui schimb de informaţii A fost creat ca
urmare a unei iniţiative a Comisiei şi ca un document anticipativ a Directivei propuse de
administrare a deşeurilor provenite de la industriile extractive
Accidentele mai sus menţionate au atras atenţia publicului referitor la administrarea
iazurilor de decantare şi a barajelor miniere Totuşi nu trebuie uitat ca alunecările de teren
provocate de haldele de steril şi piatră reziduală pot de asemenea provoca distrugeri mari
mediului icircnconjurător Dimensiunile oricărui tip de organizare a sterilului pot fi enorme Barajele
pot icircnalte de zeci de metri haldele pot fi chiar mai mari de 100 m şi lungi de cacircţiva kilometrii
conţinacircnd posibil sute de milioane de metri cubi de steril şi piatră reziduală
Pentru funcţionarea bună a unui iaz de decantare şi icircnlăturarea apei libere din bazin au
fost propuse următoarele
Functionarea barajului
bull sa se monitorizeze stabilitatea dupa cum va fi explicat in continuare
bull sa fie prevazute variante de golire a bazinului in cazul aparitiei unor probleme
bull sa fie prevazute alte instalatii de descarcare posibil intr-un alt baraj
bull sa fie prevazute instalatii secundare de decantare sisau barje cu pompe pregatite in caz
de urgente daca nivelul apei libere din bazin atinge inaltimea de garda minima prestabilita
bull sa se masoare miscarile de teren cu instrumente adecvate pentru adancime si sa se
cunoasca conditiile de presiune a fluidelor din pori
bull sa se realizeze un drenaj corespunzator
bull sa se pastreze documentari referitoare la proiectare si constructie si orice
actualizarimodificari in proiectareconstructie
15
bull sa se ofere o pregatire corespunzatoare pentru personal
Inlaturarea apei libere din bazin
bull sa se foloseasca un canal deversor in sol pentru santierul de avale si in afara santierului
un bazin
bull sa se foloseasca un turn de decatare
1048707 in cazul unei clime reci cu o balanta pozitiva al apei
1048707 pentru bazinele ingradite
bull sa se foloseasca un put de decantare
1048707 in cazul unei clime calde cu o balanta negativa a apei
1048707 pentru bazinele cu sectiune patrata
1048707 daca este mentinut o inaltime de garda
Pentru diminuarea accidentelor BAT propune următoarele
bull realizarea planurilor de urgenţă
bull evaluarea şi urmărirea incidentele
bull monitorizarea conductelelor
Icircn plus faţă de măsurile generice pentru toate exploatările care folosesc filtrarea aurului
folosind cianuri BAT este pentru a
bull reduce folosirea CN aplicacircnd
1048707 strategii operaţionale pentru a minimiza adausul de cianuri
1048707 controlul automat al cianurilor
1048707 dacă este aplicabil pretratarea cu peroxizi
bull a distruge rămăşiţele de CN liber icircnainte de a descărca icircn bazin
bull a aplica următoarele măsuri de siguranţă
1048707 determinarea mărimii circuitului de distrugere a cianurilor la o capacitate de
două ori mai mare decacirct cerinţele propriu-zise
1048707 instalarea un sistem de backup pentru surplusurile de oxid de calciu
1048707 instalarea de generatoare de curent de back-up
16
BIBLIOGRAFIE
1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile
pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile
Miniere 552 p
2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj
ndash Napoca 236 p
3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH
Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p
4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13
5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental
Impacts 2nd Edition Ed Sringer
6 httpwwwmonbiotcom
7 httpwwwgraiulro
8 httpwwwinfonewsro
9 httpwwwenvironmental-expertcom
10 httpbooksgooglero
11 httpwwwbristolbayalliancecom
12 httpgreenhorizonrecorg
13 httpwwwce-revieworg
14 httpwwwgridano
15 httpnewsbbccouk
16 httpwwwmin-engcom
17 httpwwwwaternunccom
17
de steril afectează estetica peisajului prin impactul vizual negativ şi afectează relieful prin
instabilitatea mecanică datorită unghiurilor de taluz Atmosfera este afectată prin producerea
fenomenelor de deflaţie care angrenează particule materiale toxice Fenomenele de ravenare şi
şiroire de pe taluzurile haldelor şi a iazurilor provoacă distrugerea vegetaţiei şi a migrării
deşeurilor miniere Depozitarea subacvatică este mai rar icircntacirclnită tocmai din cauza faptului că
efectele pe termen scurt şi lung sunt prea puţin studiate sau necunoscute icircndeajuns
Cianura este folosită icircn industria minieră a metalelor preţioase icircn special icircn extragerea
aurului Icircn minerit cianura se foloseşte de aproximativ 30 de ani la scară largă ca agent de
obţinere a aurului si argintului Cu ajutorul cianurii 97 din cantitatea de aur poate fi extrasă din
rocile care conţin acest metal După ce aurul este extras soluţia contaminată nu numai cu
cianură ci şi cu o cantitate mare de metale grele este depozitata icircn iazuri de steril Aceste
reziduri rezultate icircn urma activităţilor de extragere a aurului reprezintă o ameninţare serioasă la
adresa sănătăţii oamenilor şi a mediului şi nu trebuie eliberate icircn mediu De cele mai multe ori
tehnica cianuraţiei este utilizată icircn mod iresponsabil ceea ce cauzează deversări cu efecte
devastatoare asupra mediului icircnconjurător şi a sănătăţii umane Mai mult cianura reacţionează cu
alte elemente şi se descompune icircn sute de compuşi ce conţin cianuri icircn diverse concentraţii Icircn
ciuda riscurilor ce le implica aceşti compuşi operatorii minieri nu sunt obligaţi să monitorizeze
sau să raporteze starea sau prezenţa acestor substanţe chimice icircn mediu Studiile arată ca aceşti
compuşi se depun icircn ţesuturile plantelor si peştilor si persistă icircn mediul icircnconjurător pentru un
timp icircndelungat (wwwfaracianuraro)
Problemele de mediu grave au icircnceput să apară icircnsă măsurile luate au fost prea puţine şi
ineficiente pentru soluţionarea lor Accidentul ecologic de la iazul de decantare a sterilului
AURUL Baia Mare din 30 ianuarie 2000 a avut un impact mediatic mare demonstracircnd din nou
faptul că fenomenele meteorologice deosebite coroborate cu greşeli de proiectare şi exploatare
pot crea poluări accidentale cu impact regional sau chiar transfrontarier
5
3 Accidentul de la bdquoAurulrdquo Baia Mare
Icircn data de 30 ianuarie la ora 2200 a avut loc fisurarea barajului ce icircnconjura lacul de
deşeuri de la una dintre subunităţile aparţinacircnd societăţii Aurul SA din Baia Mare din nord ndash
vestul Romacircniei Rezultatul a fost o deversare de aproximativ 100000 metri cubi de lichid şi
deşeuri conţinacircnd icircntre 50 si 100 de tone de cianură precum şi metale grele incluzacircnd cupru
Fisurarea a fost probabil cauzată de o combinaţie icircntre greşeli de proiectare ale
instalaţiilor folosite de Aurul condiţii neşteptate de operare şi vremea rea Scurgerea
contaminată a călătorit prin racircurile Săsar Lăpuş Someş Tisa şi Dunăre icircnainte de a ajunge la
Marea Neagră patru săptămacircni mai tacircrziu Aproape 2000 de kilometri de pe parcursul Dunării
sau ai afluenţilor săi au fost afectaaţi de către scurgere Surse romacircneşti au declarat că icircn
Romacircnia scurgerea a cauzat icircntreruperi ale furnizării de apă potabilă icircn 24 de oraşe şi costuri
pentru uzinele de purificare şi pentru alte industrii datorită icircntreruperii proceselor de producţie
Romacircnia a declarat cantitatea de peşte mort icircn apele de pe teritoriul său ca fiind foarte mică
Ungaria a estimat cantitatea de peşte mort icircn această ţară la 1240 tone Autorităţile iugoslave au
raportat mari cantităţi de peşte mort icircn parcursul iugoslav al racircului Tisa şi un volum
nesemnificativ de peşte mort icircn Dunăre
Aurul SA a fost o societate pe acţiuni deţinută de către Esmeralda Exploration Limited
din Australia şi Remin Romania Pe parcursul a şapte ani Aurul SA a obţinut pentru uzina sa
din Baia Mare toate autorizările de mediu cerute de către legislaţia romacircnă icircnainte de icircnceperea
activităţii icircn mai 1999 A fost exprimată speranţa că iniţiativa de la Aurul SA va satisface atacirct
autorităţile romacircne cacirct şi investitorii australieni Aurul va obţine profituri din operaţiile miniere
iar autorităţile locale vor beneficia de managementul de la Aurul si de eliminarea iazurilor
contaminate care blocau dezvoltarea oraşului Baia Mare Procesele şi tehnologiile folosite la
uzina din Baia Mare pentru recuperarea metalelor preţioase erau complet noi pentru Romacircnia
fiind de aşteptat să fie cele mai moderne sigure şi eficiente din regiune şi să aducă o
icircmbunătăţire importantă din punct de vedere al protecţiei mediului Uzina din Baia Mare a fost
proiectată să proceseze 25 milioane tone de deşeuri pe an pentru recuperarea a aproximativ 16
tone de aur şi 9 tone de argint pe an Proiectul trebuia să dureze icircntre10 şi 12 ani deşi această
perioadă ar fi putut fi prelungită datorită contractelor icircncheiate cu societăţi romacircneşti Deşeurile
provenind din exploatări miniere anterioare şi depozitate lacircngă Baia Mare conţineau cantităţi
6
mici de metale preţioase icircn special aur şi argint Procesul tehnologic de la Aurul SA a folosit
concentraţii icircnalte de cianură pentru a separa metalele preţioase din deşeuri Icircn acest proces
deşeurile au fost transportate la o distanţă de 65 kilometrii depărtare de Baia Mare la un nou
bazin icircn apropierea localităţii Bozacircnta Mare Operaţiunea a fost
proiectată astfel icircncacirct deşeurile să nu fie răspacircndite in mediul icircnconjurător La puţină vreme după
icircnceperea activităţii icircn 1999 au fost icircnregistrate icircn sistemul de conducte al societăţii Aurul SA
două scurgeri
a) Cauzele accidentului
Spărtura icircn barajul de la Aurul a fost cauzată de ploi puternice şi de zăpada care s-a topit
rapid ceea ce a făcut ca nivelul apei in lac să crească Creşterea apei a fost mai rapidă decacirct
creşterea barajului care era prevăzut să se ridice treptat prin creşterea volumului de deşeuri
Noul sistem de retenţie a eşuat icircn aceste circumstanţe iar aceasta era de prevăzut Nu existau
planuri pentru a face faţă unor astfel de creşteri ale nivelului apei sau pentru redirecţionarea
surplusului de apă O operaţie complet icircnchisă cu nici un fel de scurgeri icircn mediul ambiant nu era
posibilă icircn aceste condiţii Mai mult decacirct atacirct existau deschideri icircn două puncte la lacul vechi
cacirct şi la cel nou ce permiteau scurgeri nemonitorizate de cianură icircn mod regulat icircn mediul
ambiant Icircn acelaşi timp Aurul icircşi desfăşura activitatea icircn conformitate cu avizele de funcţionare
guvernamentale Conform legii romacircne fabrica şi lacurile categorizate ca avicircnd risc normal nu
necesitau planuri in caz de urgenţă sau monitorizarea pentru detectarea situaţiilor primejdioase
Planuri icircn caz de accident existau dar nu erau icircndeajuns de eficiente Atacirct compania cacirct şi
autorităţile locale au avut planuri şi iniţiative inadecvate ca răspuns pentru situaţiile de urgenţă
luacircnd icircn considerare cantităţile mari de materiale cu potenţial de risc utilizate icircn apropierea
populaţiei şi a sistemului fluvial
b) Răspunsul autorităţilor
Icircn Romacircnia aproape zece ore s-au pierdut icircntre momentul icircn care Agenţia pentru
Protecţia Mediului Baia Mare a primit notificarea scurgerii de la Aurul şi momentul icircn care
Agenţia Romacircnă a Apelor a fost informată Drept rezultat rezidenţii locali din zonele de lacircngă
scurgere nu au fost informaţi icircn cel mai scurt timp posibil Odată ce Agenţia Romacircnă a Apelor a
fost informată organizaţiile locale pentru protecţia mediului şi a apelor au verificat imediat
7
informaţia despre fisurare şi despre scurgere pentru a determina nivelul poluării şi au ordonat
societăţii Aurul SA să-şi icircnceteze activitatea şi să astupe spărtura De asemenea au informat
Agenţia de Protecţie a Mediului şi a Apelor de la Nyiregyhaza (Ungaria) despre accident şi au
alertat autorităţile locale din aval despre scurgere şi despre pericolele icircn utilizarea apelor racircurilor
pentru activităţi cum ar fi băutul apei Centrul principal de alertă (PIAC) din Romacircnia a notificat
centrul principal de alertă din Ungaria pe 31 ianuarie la ora 2054 De asemenea centrul a
informat autorităţile din Bulgaria Moldova Ucraina şi Iugoslavia icircn concordanţă cu legislaţia
internaţională centrele PIAC trebuie informate de icircndată ce o creştere a substanţelor dăunătoare
are loc icircn bazinul Dunării Sistemul de avertizare a răspuns adecvat situaţiei Autorităţile ungare
au confirmat că au fost icircn mod continuu informate de către partea romicircnă asupra desfăşurării
evenimentelor şi asupra nivelelor de poluare Aceasta le-a permis să alerteze toate autorităţile
locale şi regionale la momentul oportun pentru ca acestea să ia măsurile necesare pentru
minimizarea impactului scurgerii Măsurile luate de către partea maghiară au inclus avertismente
către public operaţiuni la iazuri şi lacuri pentru protejarea afluenţilor şi a faunei icircnchiderea
temporară a barajului de la Kiskore (situat pe Tisa superioară) pentru creşterea nivelului apei
şi nchiderea temporară a preluărilor de apă din Tisa pentru oraşul Szolnok Barajul a fost
redeschis icircn momentul icircn care apa contaminată a sosit pentru a realiza trecerea rapidă a apei
contaminate şi prevenirea contaminării lacului şi a cursurilor de apă secundare
Pe 3 februarie Iugoslavia a primit din partea Ungariei o informare oficială cu privire la
scurgere Cooperarea cu Ungaria a continuat să fie bună icircn timpul scurgerii Monitorizarea
iugoslavă a scurgerii a icircnceput pe 10 februarie icircn acelaşi timp cu lansarea de către autorităţile
iugoslave a rugăminţii către companiile de apă de a informa toţi consumatorii şi de a opri
funcacircionarea punctelor de furnizare a apei Porţile hidraulice au icircmpiedicat ca scurgerea de
cianură să afecteze canalele şi cursurile de apă secundare de-a lungul Dunării A fost făcut public
un anunţ cu privire la interzicerea pescuitului şi a comerţului cu peşte şi au fost luate măsuri
preventive pentru protejarea sănătăţii publice incluzacircnd icircnchiderea alimentării cu apă a
Belgradului Schimburile de informaţii şi măsurile luate de către autorităţile romacircne ungare şi
iugoslave incluzacircnd icircnchiderea temporară a barajului de pe Tisa au redus impactul dăunător al
scurgerii
8
c) Consecinşele accidentului şi impactul asupra factorilor de mediu
Icircn urma accidentului s-au icircnregistrat efecte catastrofale asupra poluării factorilor de
mediu cu cianuri şi metale grele cele două substanţe avacircnd repercusiuni asupra faunei acvatice şi
poluării apei potabile
Metodele folosite pentru analiza cianurii şi a metalelor grele icircn cele trei ţări au produs
rezultate comparabile icircn concordanţă cu standardele internaţionale Diferenţe au apărut icircntre
oameni de ştiinţă romacircni şi ungari dar acestea pot fi explicate de locul şi momentul efectuării
testelor Mai mult decacirct atacirct un test independent a fost realizat de către Naţiunile Unite la trei
săptămacircni după ce valul de substanţe nocive a trecut şi deci nu poate valida nici unul dintre
rezultatele obţinute de experţii romacircni unguri sau iugoslavi la trecerea valului
Apa de suprafaţă
Icircn general datele arată concentraţiile de cianură şi metale
grele scăzacircnd rapid pe măsură ce distanţa de la deversare creşte Icircn
ceea ce priveşte cianura efecte acute au apărut pe porţiuni lungi
ale albiilor racircurilor pacircnă icircn punctul unde Tisa şi Dunărea se
icircntacirclnesc Planctonul din apă (plante şi animale) a fost complet
omoracirct la momentul trecerii valului de cianură iar peştii au murit icircn
timpul sau icircn perioada imediat următoare valului de cianură La
puţină vreme după ce valul de cianură a trecut planctonul şi
micro-organismele acvatice s-au refăcut relativ rapid (icircn cacircteva
zile) datorită apei neafectate de poluare venind din amonte Drept
rezultat organismele ce populează macirclul din albia racircului Tisa icircn porţiunile dintre Tisa de jos şi
Tisa de mijloc icircn Ungaria şi Iugoslavia nu au fost pe deplin exterminate de către scurgerea de
cianură şi refacerea este posibilă Cu toate acestea situaţia icircn nordul racircului Tisa este complexă
Unele arii străbătute de racircul Tisa erau afectate ecologic din perioadele anterioare de poluarea
cronică (de exemplu cu metale grele) şi de construcţiile de iazuri
Nivelele de siguranţă icircn ceea ce priveşte poluarea au fost de multe ori depăşite Icircn regiune
se află o aglomerare de uzine industriale şi de iazuri pentru deşeuri prost gestionate şi icircntreţinute
conţinacircnd cianură şisau metale grele multe dintre ele avacircnd scurgeri continue Poluarea cronică
este de asemenea ridicată datorită agriculturii şi a deşeurilor Poluarea apelor de suprafaţă a
apelor subterane şi a solului este foarte probabil de a reapărea De exemplu icircn Romacircnia testele
9
Naţiunilor Unite pe parcursul racircului Săsar cunoscut sub numele de oraşul morţii arată o
concentraţie a cianurii de aproape 88 de ori nivelul permis icircn Romacircnia Informaţiile anterioare
arătau concentraţii de arsenic şi plumb icircn racircurile Săsar Lăpuş Someş şi Tisa la nivele icircntre 100
şi 1000 de ori peste concentraţiile acceptabile Nivelele de cadmiu icircn racircurile Săsar şi Lăpuş erau
de asemenea foarte ridicate Icircn Ungaria concentraţiile de plumb cupru mangan şi fier au fost
foarte ridicate icircn cacircteva puncte de-a lungul racircurilor Tisa şi Mures Pe racircul Mures ce nu a fost
afectat de scurgere concentraţia de plumb a fost găsită de patru ori mai ridicată decacirct nivelul
acceptabil Icircn Iugoslavia pe porţiunea dinaintea intersecţiei Tisei cu Dunărea nivelul
concentraţiei de plumb a fost găsit foarte ridicat Nivelul manganului şi cel al fierului pe anumite
părţi ale Tisei au fost puţin ridicate de asemenea nivelul zincului icircn anumite părţi ale Dunării Icircn
Delta Dunării icircnainte şi după valul de cianură concentraţia de fier a fost deasupra nivelului de
siguranţă aşa cum a fost şi nivelul plumbului icircn timpul trecerii valului Concentraţiile celorlalte
metale grele s-au menţinut la un nivel acceptabil
10
1 30 ianuarie ndash scurgerea de ceanură are loc icircn localitatea Baia Mare Romacircnia
2 1 februarie ndash valul de cianură ajunge la graniţa romacircno ndash ungară
3 5 februarie ndash cianura este găsită icircn teste efectuate la Tiszaloumlk
4 9 februarie ndash valul ajunge la Szolnok
5 11 februarie ndash valul trece graniţa ungaro ndash iugoslavă
6 13 februarie ndash valul ajunge la Belgrad Iugoslavia
7 15 februarie ndash valul ajunge la graniţa romacircnă la Ram
8 17 februarie ndash cianura apare icircn teste la Porţile de Fier Romacircnia
9 25-28 februarie ndash valul ajunge icircn Delta Dunării
Sedimentele
Icircn comparaţie cu apele de la suprafaţa solului datele arată un impact mai redus asupra
ecosistemului datorat poluării sedimentelor Scurgerea a dus la creşterea drastică a contaminării
cu metale grele (icircn special cupru plumb şi zinc) a sedimentelor icircn imediata apropiere a barajului
rupt Totuşi contaminarea drastică cu metale a scăzut rapid odată cu creşterea distanţei de la
sursă Aşadar efectele toxice asupra ecosistemului acvatic nu s-au mutat pe o distanţă
semnificativ de lungă icircn aval Icircn acelaşi timp icircn multe zone icircn aval au fost descoperite
concentraţii de metale grele icircn sedimente incluzacircnd afluenţi care nu au fost afectaţi de către
scurgere Aceasta este icircn special adevărat pentru zona Baia Mare dar şi pentru zone icircn aval din
Ungaria Aceste puncte fierbinţi au fost probabil cauzate de activităţi industriale de deversări ale
unor deşeuri icircn trecut sau de activităţi specifice agriculturii pe perioade lungi de timp Rezultatul
este că din cauza calităţii sedimentelor efecte negative pot apărea icircn orice moment asupra
ecosistemului acvatic De exemplu concentraţiile de metale grele din racircul Lăpuş şi din zona
deversării de cianură sunt foarte ridicate Concentraţiile de plumb zinc şi cadmiu icircn amonte şi icircn
aval de Baia Mare sunt la un nivel unde efecte toxice pot apărea asupra organismelor ce trăiesc
icircn noroiul din albie Concentraţiile de zinc şi arsenic din albie au fost ridicate icircn anumite secţiuni
de-a lungul racircului Tisa
11
Apa potabilă
Icircn Romacircnia icircn satul Bozacircnta Mare de lacircngă uzina Aurul se găsesc facircntacircni private cu apă
la suprafaţă ce sunt legate de racircu Ca atare ele sunt foarte vulnerabile icircn special la poluarea din
lacul societăţii Aurul care se află icircn aria de acoperire a pacircnzei freatice a facircntacircnilor Facircntacircnile au
fost afectate de către deversarea de cianură nivelul acestei substanţe fiind pe data de 10 februarie
de aproape 80 de ori peste nivelul acceptabil Pacircnă pe data de 26 februarie concentraţiile de
cianură au scăzut sub nivelul de alarmă dar concentraţiile cadmiului manganului şi fierului erau
mai ridicate decacirct nivelele admise de către prevederile romacircneşti De asemenea misiunea a
relevat poluarea continuă datorată deşeurilor manajere şi a utilizării excesive a icircngrăşămintelor icircn
agricultură Icircn aval de localitatea Bozacircnta Mare de-a lungul racircului Someş apa potabilă nu apare
a fi ameninţată Totuşi cele mai multe dintre facircntacircni sunt la suprafaţă şi sunt vulnerabile la
poluarea de la sol Ca atare icircn Romacircnia riscurile imediate pentru sănătatea oamenilor ca urmare
a scurgerii par a fi minime deşi sunt posibile efecte cronice asupra sănătăţii datorită poluării cu
metale grele De asemenea este de menţionat absenţa monitorizării facircntacircnilor private icircn Bozacircnta
Mare sau a cursurilor de apă de la suprafaţă icircn aval de Bozacircnta Mare cu excepţia oraşului Satu
Mare Icircn Ungaria nu există efecte pe termen lung ale acestui accident minier asupra sănătăţii
consumatorilor prin intermediul apei potabile Nici cianura şi nici metalele grele nu au fost găsite
icircn facircntacircnile de adacircncime din Ungaria facircntacircni ce sunt bine protejate de poluarea de suprafaţă şi
unde este puţin probabilă o legătură icircntre racircul Tisa şi apa din subteran Sistemul de furnizare al
apei potabile din Ungaria nu a fost pus icircn pericol de poluarea cu cianură Staţia de tratare a apei
de la Szolnok a fost oprită icircn timpul trecerii valului de cianură deşi apa tratată icircn timpul
accidentului a arătat concentraţii de cianură mai reduse decacirct standardul ungar Staţia din
Szolnok are un program adecvat de monitorizare a apei icircn scopul protecţiei consumatorilor
Icircn Iugoslavia sistemul de furnizare a apei potabile din Becej şi două surse private de apă
potabilă ce au fost examinate nu au fost afectate de către scurgerea de cianură Vulnerabilitatea
facircntacircnilor adacircnci este redusă deoarece este puţin probabil să existe o legătură icircntre racircul Tisa şi
apa de adacircncime Aceste facircntacircni sunt de obicei nemonitorizate iar alţi furnizori de apă potabilă şi
facircntacircni private de-a lungul racircului Tisa nu au fost vizitaţi
12
d) Concluzii şi măsuri pentru diminuarea efectelor unei catastrofe
asemănatoare
Există o nevoie sporită de informaţii obiective şi corecte icircn special din partea
autorităţilor locale şi din partea media Scurgerea produsă şi misiunea icircn regiune au arătat nivelul
redus de cunoştinţe al publicului cu privire la substanţele chimice toxice şi cu privire la riscurile
viitoare datorate industriei miniere şi industriilor conexe Icircn acelaşi timp populaţia din zona Baia
Mare este pe deplin conştientă că solul şi apa de la suprafaţă au mai fost poluate icircnainte şi că
reţeaua de conducte ce transportă deşeuri s-a fisurat icircn mai multe ocazii deversacircnd apă
conţinacircnd cianură icircn afara ariei geografice a zonelor industriale
Comunicarea icircntre autorităţile locale ONG-uri şi public in ceea ce priveşte planurile icircn
caz de urgenţă şi măsurile de prevenire a accidentelor este redusă Canalele de comunicare
trebuie icircmbunătăţite şi ONG-urile şi alte grupuri de interes trebuie să contribuie la informarea
populaţiei
Efectele pe termen lung ale activităţilor miniere asupra sănătăţii publice icircn special
datorate cianurii si metalelor grele sunt o preocupare majoră icircn special icircn localităţile Bozacircnta
Mare şi Baia Mare deoarece pe parcursul verii sunt icircnregistrate probleme datorate prafului
La Aurul SA trebuie realizată o estimare completă a riscurilor pentru a creşte siguranţa
operaţiilor de lucru Un plan de urgenţă pentru un sistem icircmbunătăţit trebuie realizat şi făcut
cunoscut lucrătorilor şi factorilor de decizie locali Responsabilităţile organizaţionale in ceea ce
priveşte viitoare ruperi ale barajelor trebuie făcute clare Trebuiesc stabilite sisteme rapide de
alarmare icircn special pentru oraşul Baia Mare
O analiză ulterioară a concentraţiilor de metale grele icircn sedimentele racircurilor şi icircn special
la Aurul SA este agreată de toate cele trei ţări pentru a realiza o analiză corespunzătoare a
riscurilor pe termen lung ale scurgerii şi ale poluării cronice Calitatea sedimentelor a fost deja
găsită drept periculoasă pentru multe ecosisteme acvatice locale
Icircmbunătăţirile trebuie să includă realizarea de autoritţăile locale a unor studii de
planificare şi dezvoltare a unor noi surse de apă potabilă (icircn Baia Mare şi de-a lungul racircului
Someş) şi sisteme noi de monitorizare pentru apa de la suprafaţa solului şi facircntacircni particulare
Trebuie realizat un inventar al tuturor surselor private de apă (din Romacircnia Ungaria Iugoslavia)
şi un inventar al zonelor poluate care primejduiesc apa din subteran de la suprafaţă şi apa
potabilă (icircntregul bazin al racircului) Este necesară constituirea de surse de apă potabilă pentru
13
cazurile de urgenţă efectuarea unui studiu asupra sănătţăii populaţiei icircn zonele afectate şi un
proces de monitorizare a bolilor cauzate de poluarea apei Nu icircn ultimul racircnd sistemele de
alimentare cu apă potabilă pentru gospodăriile private din judeţul Maramureş trebuie schimbate
cu sisteme publice de furnizare a apei icircnsoţite de sisteme de tratare a deşeurilor
Monitorizarea internaţională a efectelor pe termen lung a deversării de cianură asupra
biodiversităţii icircn special păsări mamifere şi vegetaţia acvatică este icircncurajată
Este necesară realizarea un studiu asupra activităţilor şi asupra managementului riscului
pentru toate exploatările miniere şi industriile conexe din oraşul Baia Mare şi din tot judeţul
Maramureş Lacurile conţinacircnd deşeuri toxice sau alte lichide nocive trebuie să posede sisteme
de drenaj pentru prevenirea supraacircncărcării şi a ruperii barajelor Fabricile ce utilizează cianură
trebuie să acorde atenţie specială pregătirilor pentru situaţii de urgenţă comunicaţiilor publice şi
monitorizării speciale şi inspecţiei de către autorităţi
Implicaţiile pe termen lung ale scurgerii şi a altor activităţi poluante icircn regiune trebuie să
fie estimate Activitatea industrială icircn acest judeţ poate crea probleme de mediu icircn aval icircn
sectoarele de activitate dependente de mediu pentru pescuit turism agricultură şi alte activităţi
economice Mulţi muncitori şi firme din regiune sunt icircngrijoraţi de pierderea pieţelor ca urmare
a pierderii imaginii produselor icircn urma scurgerii (de exemplu frica consumatorilor de produse
contaminate)
Există o nevoie susţinută pentru o politică managerială completă pe termen lung icircn
domeniul mediului şi de o politică de dezvoltare economică pentru judeţul Maramureş şi toată
aria de curgere a racircului Tisa Această politică trebuie să aibă icircn vedere mineritul
şi industriile adiacente alte activităţi economice dezvoltarea economică inter-regională
biodiversitatea nevoile sociale şi icircmbunătăţirea cooperării si suportului internaţional
14
4 CELE MAI BUNE TEHNICI EXISTENTE PENTRU MANAGEMENTUL STERILELOR SI SEDIMENTELOR MINIERE IN ACTIVITATILE MINERE
Punctul de pornire a acestei lucrări (BAT) şi dezvoltarea concretă a acestui document este
reprezentat de Comunicatul din partea Comisiei Europene COM(2000) 664 ce se referă la
ldquoModul de lucru icircn siguranţa icircn activităţile miniererdquo Acest comunicat a apărut ca un răspuns la
alunecările de teren provocate de steril icircn Aznalcollar (Spania) şi icircn Baia Mare şi a propus
crearea unui plan de recuperare a zonelor respective care includea elaborarea unui Document de
Referinţă BAT bazat pe un schimb de informaţii dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi
industria minieră Acest document este rezultatul acestui schimb de informaţii A fost creat ca
urmare a unei iniţiative a Comisiei şi ca un document anticipativ a Directivei propuse de
administrare a deşeurilor provenite de la industriile extractive
Accidentele mai sus menţionate au atras atenţia publicului referitor la administrarea
iazurilor de decantare şi a barajelor miniere Totuşi nu trebuie uitat ca alunecările de teren
provocate de haldele de steril şi piatră reziduală pot de asemenea provoca distrugeri mari
mediului icircnconjurător Dimensiunile oricărui tip de organizare a sterilului pot fi enorme Barajele
pot icircnalte de zeci de metri haldele pot fi chiar mai mari de 100 m şi lungi de cacircţiva kilometrii
conţinacircnd posibil sute de milioane de metri cubi de steril şi piatră reziduală
Pentru funcţionarea bună a unui iaz de decantare şi icircnlăturarea apei libere din bazin au
fost propuse următoarele
Functionarea barajului
bull sa se monitorizeze stabilitatea dupa cum va fi explicat in continuare
bull sa fie prevazute variante de golire a bazinului in cazul aparitiei unor probleme
bull sa fie prevazute alte instalatii de descarcare posibil intr-un alt baraj
bull sa fie prevazute instalatii secundare de decantare sisau barje cu pompe pregatite in caz
de urgente daca nivelul apei libere din bazin atinge inaltimea de garda minima prestabilita
bull sa se masoare miscarile de teren cu instrumente adecvate pentru adancime si sa se
cunoasca conditiile de presiune a fluidelor din pori
bull sa se realizeze un drenaj corespunzator
bull sa se pastreze documentari referitoare la proiectare si constructie si orice
actualizarimodificari in proiectareconstructie
15
bull sa se ofere o pregatire corespunzatoare pentru personal
Inlaturarea apei libere din bazin
bull sa se foloseasca un canal deversor in sol pentru santierul de avale si in afara santierului
un bazin
bull sa se foloseasca un turn de decatare
1048707 in cazul unei clime reci cu o balanta pozitiva al apei
1048707 pentru bazinele ingradite
bull sa se foloseasca un put de decantare
1048707 in cazul unei clime calde cu o balanta negativa a apei
1048707 pentru bazinele cu sectiune patrata
1048707 daca este mentinut o inaltime de garda
Pentru diminuarea accidentelor BAT propune următoarele
bull realizarea planurilor de urgenţă
bull evaluarea şi urmărirea incidentele
bull monitorizarea conductelelor
Icircn plus faţă de măsurile generice pentru toate exploatările care folosesc filtrarea aurului
folosind cianuri BAT este pentru a
bull reduce folosirea CN aplicacircnd
1048707 strategii operaţionale pentru a minimiza adausul de cianuri
1048707 controlul automat al cianurilor
1048707 dacă este aplicabil pretratarea cu peroxizi
bull a distruge rămăşiţele de CN liber icircnainte de a descărca icircn bazin
bull a aplica următoarele măsuri de siguranţă
1048707 determinarea mărimii circuitului de distrugere a cianurilor la o capacitate de
două ori mai mare decacirct cerinţele propriu-zise
1048707 instalarea un sistem de backup pentru surplusurile de oxid de calciu
1048707 instalarea de generatoare de curent de back-up
16
BIBLIOGRAFIE
1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile
pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile
Miniere 552 p
2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj
ndash Napoca 236 p
3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH
Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p
4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13
5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental
Impacts 2nd Edition Ed Sringer
6 httpwwwmonbiotcom
7 httpwwwgraiulro
8 httpwwwinfonewsro
9 httpwwwenvironmental-expertcom
10 httpbooksgooglero
11 httpwwwbristolbayalliancecom
12 httpgreenhorizonrecorg
13 httpwwwce-revieworg
14 httpwwwgridano
15 httpnewsbbccouk
16 httpwwwmin-engcom
17 httpwwwwaternunccom
17
3 Accidentul de la bdquoAurulrdquo Baia Mare
Icircn data de 30 ianuarie la ora 2200 a avut loc fisurarea barajului ce icircnconjura lacul de
deşeuri de la una dintre subunităţile aparţinacircnd societăţii Aurul SA din Baia Mare din nord ndash
vestul Romacircniei Rezultatul a fost o deversare de aproximativ 100000 metri cubi de lichid şi
deşeuri conţinacircnd icircntre 50 si 100 de tone de cianură precum şi metale grele incluzacircnd cupru
Fisurarea a fost probabil cauzată de o combinaţie icircntre greşeli de proiectare ale
instalaţiilor folosite de Aurul condiţii neşteptate de operare şi vremea rea Scurgerea
contaminată a călătorit prin racircurile Săsar Lăpuş Someş Tisa şi Dunăre icircnainte de a ajunge la
Marea Neagră patru săptămacircni mai tacircrziu Aproape 2000 de kilometri de pe parcursul Dunării
sau ai afluenţilor săi au fost afectaaţi de către scurgere Surse romacircneşti au declarat că icircn
Romacircnia scurgerea a cauzat icircntreruperi ale furnizării de apă potabilă icircn 24 de oraşe şi costuri
pentru uzinele de purificare şi pentru alte industrii datorită icircntreruperii proceselor de producţie
Romacircnia a declarat cantitatea de peşte mort icircn apele de pe teritoriul său ca fiind foarte mică
Ungaria a estimat cantitatea de peşte mort icircn această ţară la 1240 tone Autorităţile iugoslave au
raportat mari cantităţi de peşte mort icircn parcursul iugoslav al racircului Tisa şi un volum
nesemnificativ de peşte mort icircn Dunăre
Aurul SA a fost o societate pe acţiuni deţinută de către Esmeralda Exploration Limited
din Australia şi Remin Romania Pe parcursul a şapte ani Aurul SA a obţinut pentru uzina sa
din Baia Mare toate autorizările de mediu cerute de către legislaţia romacircnă icircnainte de icircnceperea
activităţii icircn mai 1999 A fost exprimată speranţa că iniţiativa de la Aurul SA va satisface atacirct
autorităţile romacircne cacirct şi investitorii australieni Aurul va obţine profituri din operaţiile miniere
iar autorităţile locale vor beneficia de managementul de la Aurul si de eliminarea iazurilor
contaminate care blocau dezvoltarea oraşului Baia Mare Procesele şi tehnologiile folosite la
uzina din Baia Mare pentru recuperarea metalelor preţioase erau complet noi pentru Romacircnia
fiind de aşteptat să fie cele mai moderne sigure şi eficiente din regiune şi să aducă o
icircmbunătăţire importantă din punct de vedere al protecţiei mediului Uzina din Baia Mare a fost
proiectată să proceseze 25 milioane tone de deşeuri pe an pentru recuperarea a aproximativ 16
tone de aur şi 9 tone de argint pe an Proiectul trebuia să dureze icircntre10 şi 12 ani deşi această
perioadă ar fi putut fi prelungită datorită contractelor icircncheiate cu societăţi romacircneşti Deşeurile
provenind din exploatări miniere anterioare şi depozitate lacircngă Baia Mare conţineau cantităţi
6
mici de metale preţioase icircn special aur şi argint Procesul tehnologic de la Aurul SA a folosit
concentraţii icircnalte de cianură pentru a separa metalele preţioase din deşeuri Icircn acest proces
deşeurile au fost transportate la o distanţă de 65 kilometrii depărtare de Baia Mare la un nou
bazin icircn apropierea localităţii Bozacircnta Mare Operaţiunea a fost
proiectată astfel icircncacirct deşeurile să nu fie răspacircndite in mediul icircnconjurător La puţină vreme după
icircnceperea activităţii icircn 1999 au fost icircnregistrate icircn sistemul de conducte al societăţii Aurul SA
două scurgeri
a) Cauzele accidentului
Spărtura icircn barajul de la Aurul a fost cauzată de ploi puternice şi de zăpada care s-a topit
rapid ceea ce a făcut ca nivelul apei in lac să crească Creşterea apei a fost mai rapidă decacirct
creşterea barajului care era prevăzut să se ridice treptat prin creşterea volumului de deşeuri
Noul sistem de retenţie a eşuat icircn aceste circumstanţe iar aceasta era de prevăzut Nu existau
planuri pentru a face faţă unor astfel de creşteri ale nivelului apei sau pentru redirecţionarea
surplusului de apă O operaţie complet icircnchisă cu nici un fel de scurgeri icircn mediul ambiant nu era
posibilă icircn aceste condiţii Mai mult decacirct atacirct existau deschideri icircn două puncte la lacul vechi
cacirct şi la cel nou ce permiteau scurgeri nemonitorizate de cianură icircn mod regulat icircn mediul
ambiant Icircn acelaşi timp Aurul icircşi desfăşura activitatea icircn conformitate cu avizele de funcţionare
guvernamentale Conform legii romacircne fabrica şi lacurile categorizate ca avicircnd risc normal nu
necesitau planuri in caz de urgenţă sau monitorizarea pentru detectarea situaţiilor primejdioase
Planuri icircn caz de accident existau dar nu erau icircndeajuns de eficiente Atacirct compania cacirct şi
autorităţile locale au avut planuri şi iniţiative inadecvate ca răspuns pentru situaţiile de urgenţă
luacircnd icircn considerare cantităţile mari de materiale cu potenţial de risc utilizate icircn apropierea
populaţiei şi a sistemului fluvial
b) Răspunsul autorităţilor
Icircn Romacircnia aproape zece ore s-au pierdut icircntre momentul icircn care Agenţia pentru
Protecţia Mediului Baia Mare a primit notificarea scurgerii de la Aurul şi momentul icircn care
Agenţia Romacircnă a Apelor a fost informată Drept rezultat rezidenţii locali din zonele de lacircngă
scurgere nu au fost informaţi icircn cel mai scurt timp posibil Odată ce Agenţia Romacircnă a Apelor a
fost informată organizaţiile locale pentru protecţia mediului şi a apelor au verificat imediat
7
informaţia despre fisurare şi despre scurgere pentru a determina nivelul poluării şi au ordonat
societăţii Aurul SA să-şi icircnceteze activitatea şi să astupe spărtura De asemenea au informat
Agenţia de Protecţie a Mediului şi a Apelor de la Nyiregyhaza (Ungaria) despre accident şi au
alertat autorităţile locale din aval despre scurgere şi despre pericolele icircn utilizarea apelor racircurilor
pentru activităţi cum ar fi băutul apei Centrul principal de alertă (PIAC) din Romacircnia a notificat
centrul principal de alertă din Ungaria pe 31 ianuarie la ora 2054 De asemenea centrul a
informat autorităţile din Bulgaria Moldova Ucraina şi Iugoslavia icircn concordanţă cu legislaţia
internaţională centrele PIAC trebuie informate de icircndată ce o creştere a substanţelor dăunătoare
are loc icircn bazinul Dunării Sistemul de avertizare a răspuns adecvat situaţiei Autorităţile ungare
au confirmat că au fost icircn mod continuu informate de către partea romicircnă asupra desfăşurării
evenimentelor şi asupra nivelelor de poluare Aceasta le-a permis să alerteze toate autorităţile
locale şi regionale la momentul oportun pentru ca acestea să ia măsurile necesare pentru
minimizarea impactului scurgerii Măsurile luate de către partea maghiară au inclus avertismente
către public operaţiuni la iazuri şi lacuri pentru protejarea afluenţilor şi a faunei icircnchiderea
temporară a barajului de la Kiskore (situat pe Tisa superioară) pentru creşterea nivelului apei
şi nchiderea temporară a preluărilor de apă din Tisa pentru oraşul Szolnok Barajul a fost
redeschis icircn momentul icircn care apa contaminată a sosit pentru a realiza trecerea rapidă a apei
contaminate şi prevenirea contaminării lacului şi a cursurilor de apă secundare
Pe 3 februarie Iugoslavia a primit din partea Ungariei o informare oficială cu privire la
scurgere Cooperarea cu Ungaria a continuat să fie bună icircn timpul scurgerii Monitorizarea
iugoslavă a scurgerii a icircnceput pe 10 februarie icircn acelaşi timp cu lansarea de către autorităţile
iugoslave a rugăminţii către companiile de apă de a informa toţi consumatorii şi de a opri
funcacircionarea punctelor de furnizare a apei Porţile hidraulice au icircmpiedicat ca scurgerea de
cianură să afecteze canalele şi cursurile de apă secundare de-a lungul Dunării A fost făcut public
un anunţ cu privire la interzicerea pescuitului şi a comerţului cu peşte şi au fost luate măsuri
preventive pentru protejarea sănătăţii publice incluzacircnd icircnchiderea alimentării cu apă a
Belgradului Schimburile de informaţii şi măsurile luate de către autorităţile romacircne ungare şi
iugoslave incluzacircnd icircnchiderea temporară a barajului de pe Tisa au redus impactul dăunător al
scurgerii
8
c) Consecinşele accidentului şi impactul asupra factorilor de mediu
Icircn urma accidentului s-au icircnregistrat efecte catastrofale asupra poluării factorilor de
mediu cu cianuri şi metale grele cele două substanţe avacircnd repercusiuni asupra faunei acvatice şi
poluării apei potabile
Metodele folosite pentru analiza cianurii şi a metalelor grele icircn cele trei ţări au produs
rezultate comparabile icircn concordanţă cu standardele internaţionale Diferenţe au apărut icircntre
oameni de ştiinţă romacircni şi ungari dar acestea pot fi explicate de locul şi momentul efectuării
testelor Mai mult decacirct atacirct un test independent a fost realizat de către Naţiunile Unite la trei
săptămacircni după ce valul de substanţe nocive a trecut şi deci nu poate valida nici unul dintre
rezultatele obţinute de experţii romacircni unguri sau iugoslavi la trecerea valului
Apa de suprafaţă
Icircn general datele arată concentraţiile de cianură şi metale
grele scăzacircnd rapid pe măsură ce distanţa de la deversare creşte Icircn
ceea ce priveşte cianura efecte acute au apărut pe porţiuni lungi
ale albiilor racircurilor pacircnă icircn punctul unde Tisa şi Dunărea se
icircntacirclnesc Planctonul din apă (plante şi animale) a fost complet
omoracirct la momentul trecerii valului de cianură iar peştii au murit icircn
timpul sau icircn perioada imediat următoare valului de cianură La
puţină vreme după ce valul de cianură a trecut planctonul şi
micro-organismele acvatice s-au refăcut relativ rapid (icircn cacircteva
zile) datorită apei neafectate de poluare venind din amonte Drept
rezultat organismele ce populează macirclul din albia racircului Tisa icircn porţiunile dintre Tisa de jos şi
Tisa de mijloc icircn Ungaria şi Iugoslavia nu au fost pe deplin exterminate de către scurgerea de
cianură şi refacerea este posibilă Cu toate acestea situaţia icircn nordul racircului Tisa este complexă
Unele arii străbătute de racircul Tisa erau afectate ecologic din perioadele anterioare de poluarea
cronică (de exemplu cu metale grele) şi de construcţiile de iazuri
Nivelele de siguranţă icircn ceea ce priveşte poluarea au fost de multe ori depăşite Icircn regiune
se află o aglomerare de uzine industriale şi de iazuri pentru deşeuri prost gestionate şi icircntreţinute
conţinacircnd cianură şisau metale grele multe dintre ele avacircnd scurgeri continue Poluarea cronică
este de asemenea ridicată datorită agriculturii şi a deşeurilor Poluarea apelor de suprafaţă a
apelor subterane şi a solului este foarte probabil de a reapărea De exemplu icircn Romacircnia testele
9
Naţiunilor Unite pe parcursul racircului Săsar cunoscut sub numele de oraşul morţii arată o
concentraţie a cianurii de aproape 88 de ori nivelul permis icircn Romacircnia Informaţiile anterioare
arătau concentraţii de arsenic şi plumb icircn racircurile Săsar Lăpuş Someş şi Tisa la nivele icircntre 100
şi 1000 de ori peste concentraţiile acceptabile Nivelele de cadmiu icircn racircurile Săsar şi Lăpuş erau
de asemenea foarte ridicate Icircn Ungaria concentraţiile de plumb cupru mangan şi fier au fost
foarte ridicate icircn cacircteva puncte de-a lungul racircurilor Tisa şi Mures Pe racircul Mures ce nu a fost
afectat de scurgere concentraţia de plumb a fost găsită de patru ori mai ridicată decacirct nivelul
acceptabil Icircn Iugoslavia pe porţiunea dinaintea intersecţiei Tisei cu Dunărea nivelul
concentraţiei de plumb a fost găsit foarte ridicat Nivelul manganului şi cel al fierului pe anumite
părţi ale Tisei au fost puţin ridicate de asemenea nivelul zincului icircn anumite părţi ale Dunării Icircn
Delta Dunării icircnainte şi după valul de cianură concentraţia de fier a fost deasupra nivelului de
siguranţă aşa cum a fost şi nivelul plumbului icircn timpul trecerii valului Concentraţiile celorlalte
metale grele s-au menţinut la un nivel acceptabil
10
1 30 ianuarie ndash scurgerea de ceanură are loc icircn localitatea Baia Mare Romacircnia
2 1 februarie ndash valul de cianură ajunge la graniţa romacircno ndash ungară
3 5 februarie ndash cianura este găsită icircn teste efectuate la Tiszaloumlk
4 9 februarie ndash valul ajunge la Szolnok
5 11 februarie ndash valul trece graniţa ungaro ndash iugoslavă
6 13 februarie ndash valul ajunge la Belgrad Iugoslavia
7 15 februarie ndash valul ajunge la graniţa romacircnă la Ram
8 17 februarie ndash cianura apare icircn teste la Porţile de Fier Romacircnia
9 25-28 februarie ndash valul ajunge icircn Delta Dunării
Sedimentele
Icircn comparaţie cu apele de la suprafaţa solului datele arată un impact mai redus asupra
ecosistemului datorat poluării sedimentelor Scurgerea a dus la creşterea drastică a contaminării
cu metale grele (icircn special cupru plumb şi zinc) a sedimentelor icircn imediata apropiere a barajului
rupt Totuşi contaminarea drastică cu metale a scăzut rapid odată cu creşterea distanţei de la
sursă Aşadar efectele toxice asupra ecosistemului acvatic nu s-au mutat pe o distanţă
semnificativ de lungă icircn aval Icircn acelaşi timp icircn multe zone icircn aval au fost descoperite
concentraţii de metale grele icircn sedimente incluzacircnd afluenţi care nu au fost afectaţi de către
scurgere Aceasta este icircn special adevărat pentru zona Baia Mare dar şi pentru zone icircn aval din
Ungaria Aceste puncte fierbinţi au fost probabil cauzate de activităţi industriale de deversări ale
unor deşeuri icircn trecut sau de activităţi specifice agriculturii pe perioade lungi de timp Rezultatul
este că din cauza calităţii sedimentelor efecte negative pot apărea icircn orice moment asupra
ecosistemului acvatic De exemplu concentraţiile de metale grele din racircul Lăpuş şi din zona
deversării de cianură sunt foarte ridicate Concentraţiile de plumb zinc şi cadmiu icircn amonte şi icircn
aval de Baia Mare sunt la un nivel unde efecte toxice pot apărea asupra organismelor ce trăiesc
icircn noroiul din albie Concentraţiile de zinc şi arsenic din albie au fost ridicate icircn anumite secţiuni
de-a lungul racircului Tisa
11
Apa potabilă
Icircn Romacircnia icircn satul Bozacircnta Mare de lacircngă uzina Aurul se găsesc facircntacircni private cu apă
la suprafaţă ce sunt legate de racircu Ca atare ele sunt foarte vulnerabile icircn special la poluarea din
lacul societăţii Aurul care se află icircn aria de acoperire a pacircnzei freatice a facircntacircnilor Facircntacircnile au
fost afectate de către deversarea de cianură nivelul acestei substanţe fiind pe data de 10 februarie
de aproape 80 de ori peste nivelul acceptabil Pacircnă pe data de 26 februarie concentraţiile de
cianură au scăzut sub nivelul de alarmă dar concentraţiile cadmiului manganului şi fierului erau
mai ridicate decacirct nivelele admise de către prevederile romacircneşti De asemenea misiunea a
relevat poluarea continuă datorată deşeurilor manajere şi a utilizării excesive a icircngrăşămintelor icircn
agricultură Icircn aval de localitatea Bozacircnta Mare de-a lungul racircului Someş apa potabilă nu apare
a fi ameninţată Totuşi cele mai multe dintre facircntacircni sunt la suprafaţă şi sunt vulnerabile la
poluarea de la sol Ca atare icircn Romacircnia riscurile imediate pentru sănătatea oamenilor ca urmare
a scurgerii par a fi minime deşi sunt posibile efecte cronice asupra sănătăţii datorită poluării cu
metale grele De asemenea este de menţionat absenţa monitorizării facircntacircnilor private icircn Bozacircnta
Mare sau a cursurilor de apă de la suprafaţă icircn aval de Bozacircnta Mare cu excepţia oraşului Satu
Mare Icircn Ungaria nu există efecte pe termen lung ale acestui accident minier asupra sănătăţii
consumatorilor prin intermediul apei potabile Nici cianura şi nici metalele grele nu au fost găsite
icircn facircntacircnile de adacircncime din Ungaria facircntacircni ce sunt bine protejate de poluarea de suprafaţă şi
unde este puţin probabilă o legătură icircntre racircul Tisa şi apa din subteran Sistemul de furnizare al
apei potabile din Ungaria nu a fost pus icircn pericol de poluarea cu cianură Staţia de tratare a apei
de la Szolnok a fost oprită icircn timpul trecerii valului de cianură deşi apa tratată icircn timpul
accidentului a arătat concentraţii de cianură mai reduse decacirct standardul ungar Staţia din
Szolnok are un program adecvat de monitorizare a apei icircn scopul protecţiei consumatorilor
Icircn Iugoslavia sistemul de furnizare a apei potabile din Becej şi două surse private de apă
potabilă ce au fost examinate nu au fost afectate de către scurgerea de cianură Vulnerabilitatea
facircntacircnilor adacircnci este redusă deoarece este puţin probabil să existe o legătură icircntre racircul Tisa şi
apa de adacircncime Aceste facircntacircni sunt de obicei nemonitorizate iar alţi furnizori de apă potabilă şi
facircntacircni private de-a lungul racircului Tisa nu au fost vizitaţi
12
d) Concluzii şi măsuri pentru diminuarea efectelor unei catastrofe
asemănatoare
Există o nevoie sporită de informaţii obiective şi corecte icircn special din partea
autorităţilor locale şi din partea media Scurgerea produsă şi misiunea icircn regiune au arătat nivelul
redus de cunoştinţe al publicului cu privire la substanţele chimice toxice şi cu privire la riscurile
viitoare datorate industriei miniere şi industriilor conexe Icircn acelaşi timp populaţia din zona Baia
Mare este pe deplin conştientă că solul şi apa de la suprafaţă au mai fost poluate icircnainte şi că
reţeaua de conducte ce transportă deşeuri s-a fisurat icircn mai multe ocazii deversacircnd apă
conţinacircnd cianură icircn afara ariei geografice a zonelor industriale
Comunicarea icircntre autorităţile locale ONG-uri şi public in ceea ce priveşte planurile icircn
caz de urgenţă şi măsurile de prevenire a accidentelor este redusă Canalele de comunicare
trebuie icircmbunătăţite şi ONG-urile şi alte grupuri de interes trebuie să contribuie la informarea
populaţiei
Efectele pe termen lung ale activităţilor miniere asupra sănătăţii publice icircn special
datorate cianurii si metalelor grele sunt o preocupare majoră icircn special icircn localităţile Bozacircnta
Mare şi Baia Mare deoarece pe parcursul verii sunt icircnregistrate probleme datorate prafului
La Aurul SA trebuie realizată o estimare completă a riscurilor pentru a creşte siguranţa
operaţiilor de lucru Un plan de urgenţă pentru un sistem icircmbunătăţit trebuie realizat şi făcut
cunoscut lucrătorilor şi factorilor de decizie locali Responsabilităţile organizaţionale in ceea ce
priveşte viitoare ruperi ale barajelor trebuie făcute clare Trebuiesc stabilite sisteme rapide de
alarmare icircn special pentru oraşul Baia Mare
O analiză ulterioară a concentraţiilor de metale grele icircn sedimentele racircurilor şi icircn special
la Aurul SA este agreată de toate cele trei ţări pentru a realiza o analiză corespunzătoare a
riscurilor pe termen lung ale scurgerii şi ale poluării cronice Calitatea sedimentelor a fost deja
găsită drept periculoasă pentru multe ecosisteme acvatice locale
Icircmbunătăţirile trebuie să includă realizarea de autoritţăile locale a unor studii de
planificare şi dezvoltare a unor noi surse de apă potabilă (icircn Baia Mare şi de-a lungul racircului
Someş) şi sisteme noi de monitorizare pentru apa de la suprafaţa solului şi facircntacircni particulare
Trebuie realizat un inventar al tuturor surselor private de apă (din Romacircnia Ungaria Iugoslavia)
şi un inventar al zonelor poluate care primejduiesc apa din subteran de la suprafaţă şi apa
potabilă (icircntregul bazin al racircului) Este necesară constituirea de surse de apă potabilă pentru
13
cazurile de urgenţă efectuarea unui studiu asupra sănătţăii populaţiei icircn zonele afectate şi un
proces de monitorizare a bolilor cauzate de poluarea apei Nu icircn ultimul racircnd sistemele de
alimentare cu apă potabilă pentru gospodăriile private din judeţul Maramureş trebuie schimbate
cu sisteme publice de furnizare a apei icircnsoţite de sisteme de tratare a deşeurilor
Monitorizarea internaţională a efectelor pe termen lung a deversării de cianură asupra
biodiversităţii icircn special păsări mamifere şi vegetaţia acvatică este icircncurajată
Este necesară realizarea un studiu asupra activităţilor şi asupra managementului riscului
pentru toate exploatările miniere şi industriile conexe din oraşul Baia Mare şi din tot judeţul
Maramureş Lacurile conţinacircnd deşeuri toxice sau alte lichide nocive trebuie să posede sisteme
de drenaj pentru prevenirea supraacircncărcării şi a ruperii barajelor Fabricile ce utilizează cianură
trebuie să acorde atenţie specială pregătirilor pentru situaţii de urgenţă comunicaţiilor publice şi
monitorizării speciale şi inspecţiei de către autorităţi
Implicaţiile pe termen lung ale scurgerii şi a altor activităţi poluante icircn regiune trebuie să
fie estimate Activitatea industrială icircn acest judeţ poate crea probleme de mediu icircn aval icircn
sectoarele de activitate dependente de mediu pentru pescuit turism agricultură şi alte activităţi
economice Mulţi muncitori şi firme din regiune sunt icircngrijoraţi de pierderea pieţelor ca urmare
a pierderii imaginii produselor icircn urma scurgerii (de exemplu frica consumatorilor de produse
contaminate)
Există o nevoie susţinută pentru o politică managerială completă pe termen lung icircn
domeniul mediului şi de o politică de dezvoltare economică pentru judeţul Maramureş şi toată
aria de curgere a racircului Tisa Această politică trebuie să aibă icircn vedere mineritul
şi industriile adiacente alte activităţi economice dezvoltarea economică inter-regională
biodiversitatea nevoile sociale şi icircmbunătăţirea cooperării si suportului internaţional
14
4 CELE MAI BUNE TEHNICI EXISTENTE PENTRU MANAGEMENTUL STERILELOR SI SEDIMENTELOR MINIERE IN ACTIVITATILE MINERE
Punctul de pornire a acestei lucrări (BAT) şi dezvoltarea concretă a acestui document este
reprezentat de Comunicatul din partea Comisiei Europene COM(2000) 664 ce se referă la
ldquoModul de lucru icircn siguranţa icircn activităţile miniererdquo Acest comunicat a apărut ca un răspuns la
alunecările de teren provocate de steril icircn Aznalcollar (Spania) şi icircn Baia Mare şi a propus
crearea unui plan de recuperare a zonelor respective care includea elaborarea unui Document de
Referinţă BAT bazat pe un schimb de informaţii dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi
industria minieră Acest document este rezultatul acestui schimb de informaţii A fost creat ca
urmare a unei iniţiative a Comisiei şi ca un document anticipativ a Directivei propuse de
administrare a deşeurilor provenite de la industriile extractive
Accidentele mai sus menţionate au atras atenţia publicului referitor la administrarea
iazurilor de decantare şi a barajelor miniere Totuşi nu trebuie uitat ca alunecările de teren
provocate de haldele de steril şi piatră reziduală pot de asemenea provoca distrugeri mari
mediului icircnconjurător Dimensiunile oricărui tip de organizare a sterilului pot fi enorme Barajele
pot icircnalte de zeci de metri haldele pot fi chiar mai mari de 100 m şi lungi de cacircţiva kilometrii
conţinacircnd posibil sute de milioane de metri cubi de steril şi piatră reziduală
Pentru funcţionarea bună a unui iaz de decantare şi icircnlăturarea apei libere din bazin au
fost propuse următoarele
Functionarea barajului
bull sa se monitorizeze stabilitatea dupa cum va fi explicat in continuare
bull sa fie prevazute variante de golire a bazinului in cazul aparitiei unor probleme
bull sa fie prevazute alte instalatii de descarcare posibil intr-un alt baraj
bull sa fie prevazute instalatii secundare de decantare sisau barje cu pompe pregatite in caz
de urgente daca nivelul apei libere din bazin atinge inaltimea de garda minima prestabilita
bull sa se masoare miscarile de teren cu instrumente adecvate pentru adancime si sa se
cunoasca conditiile de presiune a fluidelor din pori
bull sa se realizeze un drenaj corespunzator
bull sa se pastreze documentari referitoare la proiectare si constructie si orice
actualizarimodificari in proiectareconstructie
15
bull sa se ofere o pregatire corespunzatoare pentru personal
Inlaturarea apei libere din bazin
bull sa se foloseasca un canal deversor in sol pentru santierul de avale si in afara santierului
un bazin
bull sa se foloseasca un turn de decatare
1048707 in cazul unei clime reci cu o balanta pozitiva al apei
1048707 pentru bazinele ingradite
bull sa se foloseasca un put de decantare
1048707 in cazul unei clime calde cu o balanta negativa a apei
1048707 pentru bazinele cu sectiune patrata
1048707 daca este mentinut o inaltime de garda
Pentru diminuarea accidentelor BAT propune următoarele
bull realizarea planurilor de urgenţă
bull evaluarea şi urmărirea incidentele
bull monitorizarea conductelelor
Icircn plus faţă de măsurile generice pentru toate exploatările care folosesc filtrarea aurului
folosind cianuri BAT este pentru a
bull reduce folosirea CN aplicacircnd
1048707 strategii operaţionale pentru a minimiza adausul de cianuri
1048707 controlul automat al cianurilor
1048707 dacă este aplicabil pretratarea cu peroxizi
bull a distruge rămăşiţele de CN liber icircnainte de a descărca icircn bazin
bull a aplica următoarele măsuri de siguranţă
1048707 determinarea mărimii circuitului de distrugere a cianurilor la o capacitate de
două ori mai mare decacirct cerinţele propriu-zise
1048707 instalarea un sistem de backup pentru surplusurile de oxid de calciu
1048707 instalarea de generatoare de curent de back-up
16
BIBLIOGRAFIE
1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile
pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile
Miniere 552 p
2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj
ndash Napoca 236 p
3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH
Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p
4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13
5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental
Impacts 2nd Edition Ed Sringer
6 httpwwwmonbiotcom
7 httpwwwgraiulro
8 httpwwwinfonewsro
9 httpwwwenvironmental-expertcom
10 httpbooksgooglero
11 httpwwwbristolbayalliancecom
12 httpgreenhorizonrecorg
13 httpwwwce-revieworg
14 httpwwwgridano
15 httpnewsbbccouk
16 httpwwwmin-engcom
17 httpwwwwaternunccom
17
mici de metale preţioase icircn special aur şi argint Procesul tehnologic de la Aurul SA a folosit
concentraţii icircnalte de cianură pentru a separa metalele preţioase din deşeuri Icircn acest proces
deşeurile au fost transportate la o distanţă de 65 kilometrii depărtare de Baia Mare la un nou
bazin icircn apropierea localităţii Bozacircnta Mare Operaţiunea a fost
proiectată astfel icircncacirct deşeurile să nu fie răspacircndite in mediul icircnconjurător La puţină vreme după
icircnceperea activităţii icircn 1999 au fost icircnregistrate icircn sistemul de conducte al societăţii Aurul SA
două scurgeri
a) Cauzele accidentului
Spărtura icircn barajul de la Aurul a fost cauzată de ploi puternice şi de zăpada care s-a topit
rapid ceea ce a făcut ca nivelul apei in lac să crească Creşterea apei a fost mai rapidă decacirct
creşterea barajului care era prevăzut să se ridice treptat prin creşterea volumului de deşeuri
Noul sistem de retenţie a eşuat icircn aceste circumstanţe iar aceasta era de prevăzut Nu existau
planuri pentru a face faţă unor astfel de creşteri ale nivelului apei sau pentru redirecţionarea
surplusului de apă O operaţie complet icircnchisă cu nici un fel de scurgeri icircn mediul ambiant nu era
posibilă icircn aceste condiţii Mai mult decacirct atacirct existau deschideri icircn două puncte la lacul vechi
cacirct şi la cel nou ce permiteau scurgeri nemonitorizate de cianură icircn mod regulat icircn mediul
ambiant Icircn acelaşi timp Aurul icircşi desfăşura activitatea icircn conformitate cu avizele de funcţionare
guvernamentale Conform legii romacircne fabrica şi lacurile categorizate ca avicircnd risc normal nu
necesitau planuri in caz de urgenţă sau monitorizarea pentru detectarea situaţiilor primejdioase
Planuri icircn caz de accident existau dar nu erau icircndeajuns de eficiente Atacirct compania cacirct şi
autorităţile locale au avut planuri şi iniţiative inadecvate ca răspuns pentru situaţiile de urgenţă
luacircnd icircn considerare cantităţile mari de materiale cu potenţial de risc utilizate icircn apropierea
populaţiei şi a sistemului fluvial
b) Răspunsul autorităţilor
Icircn Romacircnia aproape zece ore s-au pierdut icircntre momentul icircn care Agenţia pentru
Protecţia Mediului Baia Mare a primit notificarea scurgerii de la Aurul şi momentul icircn care
Agenţia Romacircnă a Apelor a fost informată Drept rezultat rezidenţii locali din zonele de lacircngă
scurgere nu au fost informaţi icircn cel mai scurt timp posibil Odată ce Agenţia Romacircnă a Apelor a
fost informată organizaţiile locale pentru protecţia mediului şi a apelor au verificat imediat
7
informaţia despre fisurare şi despre scurgere pentru a determina nivelul poluării şi au ordonat
societăţii Aurul SA să-şi icircnceteze activitatea şi să astupe spărtura De asemenea au informat
Agenţia de Protecţie a Mediului şi a Apelor de la Nyiregyhaza (Ungaria) despre accident şi au
alertat autorităţile locale din aval despre scurgere şi despre pericolele icircn utilizarea apelor racircurilor
pentru activităţi cum ar fi băutul apei Centrul principal de alertă (PIAC) din Romacircnia a notificat
centrul principal de alertă din Ungaria pe 31 ianuarie la ora 2054 De asemenea centrul a
informat autorităţile din Bulgaria Moldova Ucraina şi Iugoslavia icircn concordanţă cu legislaţia
internaţională centrele PIAC trebuie informate de icircndată ce o creştere a substanţelor dăunătoare
are loc icircn bazinul Dunării Sistemul de avertizare a răspuns adecvat situaţiei Autorităţile ungare
au confirmat că au fost icircn mod continuu informate de către partea romicircnă asupra desfăşurării
evenimentelor şi asupra nivelelor de poluare Aceasta le-a permis să alerteze toate autorităţile
locale şi regionale la momentul oportun pentru ca acestea să ia măsurile necesare pentru
minimizarea impactului scurgerii Măsurile luate de către partea maghiară au inclus avertismente
către public operaţiuni la iazuri şi lacuri pentru protejarea afluenţilor şi a faunei icircnchiderea
temporară a barajului de la Kiskore (situat pe Tisa superioară) pentru creşterea nivelului apei
şi nchiderea temporară a preluărilor de apă din Tisa pentru oraşul Szolnok Barajul a fost
redeschis icircn momentul icircn care apa contaminată a sosit pentru a realiza trecerea rapidă a apei
contaminate şi prevenirea contaminării lacului şi a cursurilor de apă secundare
Pe 3 februarie Iugoslavia a primit din partea Ungariei o informare oficială cu privire la
scurgere Cooperarea cu Ungaria a continuat să fie bună icircn timpul scurgerii Monitorizarea
iugoslavă a scurgerii a icircnceput pe 10 februarie icircn acelaşi timp cu lansarea de către autorităţile
iugoslave a rugăminţii către companiile de apă de a informa toţi consumatorii şi de a opri
funcacircionarea punctelor de furnizare a apei Porţile hidraulice au icircmpiedicat ca scurgerea de
cianură să afecteze canalele şi cursurile de apă secundare de-a lungul Dunării A fost făcut public
un anunţ cu privire la interzicerea pescuitului şi a comerţului cu peşte şi au fost luate măsuri
preventive pentru protejarea sănătăţii publice incluzacircnd icircnchiderea alimentării cu apă a
Belgradului Schimburile de informaţii şi măsurile luate de către autorităţile romacircne ungare şi
iugoslave incluzacircnd icircnchiderea temporară a barajului de pe Tisa au redus impactul dăunător al
scurgerii
8
c) Consecinşele accidentului şi impactul asupra factorilor de mediu
Icircn urma accidentului s-au icircnregistrat efecte catastrofale asupra poluării factorilor de
mediu cu cianuri şi metale grele cele două substanţe avacircnd repercusiuni asupra faunei acvatice şi
poluării apei potabile
Metodele folosite pentru analiza cianurii şi a metalelor grele icircn cele trei ţări au produs
rezultate comparabile icircn concordanţă cu standardele internaţionale Diferenţe au apărut icircntre
oameni de ştiinţă romacircni şi ungari dar acestea pot fi explicate de locul şi momentul efectuării
testelor Mai mult decacirct atacirct un test independent a fost realizat de către Naţiunile Unite la trei
săptămacircni după ce valul de substanţe nocive a trecut şi deci nu poate valida nici unul dintre
rezultatele obţinute de experţii romacircni unguri sau iugoslavi la trecerea valului
Apa de suprafaţă
Icircn general datele arată concentraţiile de cianură şi metale
grele scăzacircnd rapid pe măsură ce distanţa de la deversare creşte Icircn
ceea ce priveşte cianura efecte acute au apărut pe porţiuni lungi
ale albiilor racircurilor pacircnă icircn punctul unde Tisa şi Dunărea se
icircntacirclnesc Planctonul din apă (plante şi animale) a fost complet
omoracirct la momentul trecerii valului de cianură iar peştii au murit icircn
timpul sau icircn perioada imediat următoare valului de cianură La
puţină vreme după ce valul de cianură a trecut planctonul şi
micro-organismele acvatice s-au refăcut relativ rapid (icircn cacircteva
zile) datorită apei neafectate de poluare venind din amonte Drept
rezultat organismele ce populează macirclul din albia racircului Tisa icircn porţiunile dintre Tisa de jos şi
Tisa de mijloc icircn Ungaria şi Iugoslavia nu au fost pe deplin exterminate de către scurgerea de
cianură şi refacerea este posibilă Cu toate acestea situaţia icircn nordul racircului Tisa este complexă
Unele arii străbătute de racircul Tisa erau afectate ecologic din perioadele anterioare de poluarea
cronică (de exemplu cu metale grele) şi de construcţiile de iazuri
Nivelele de siguranţă icircn ceea ce priveşte poluarea au fost de multe ori depăşite Icircn regiune
se află o aglomerare de uzine industriale şi de iazuri pentru deşeuri prost gestionate şi icircntreţinute
conţinacircnd cianură şisau metale grele multe dintre ele avacircnd scurgeri continue Poluarea cronică
este de asemenea ridicată datorită agriculturii şi a deşeurilor Poluarea apelor de suprafaţă a
apelor subterane şi a solului este foarte probabil de a reapărea De exemplu icircn Romacircnia testele
9
Naţiunilor Unite pe parcursul racircului Săsar cunoscut sub numele de oraşul morţii arată o
concentraţie a cianurii de aproape 88 de ori nivelul permis icircn Romacircnia Informaţiile anterioare
arătau concentraţii de arsenic şi plumb icircn racircurile Săsar Lăpuş Someş şi Tisa la nivele icircntre 100
şi 1000 de ori peste concentraţiile acceptabile Nivelele de cadmiu icircn racircurile Săsar şi Lăpuş erau
de asemenea foarte ridicate Icircn Ungaria concentraţiile de plumb cupru mangan şi fier au fost
foarte ridicate icircn cacircteva puncte de-a lungul racircurilor Tisa şi Mures Pe racircul Mures ce nu a fost
afectat de scurgere concentraţia de plumb a fost găsită de patru ori mai ridicată decacirct nivelul
acceptabil Icircn Iugoslavia pe porţiunea dinaintea intersecţiei Tisei cu Dunărea nivelul
concentraţiei de plumb a fost găsit foarte ridicat Nivelul manganului şi cel al fierului pe anumite
părţi ale Tisei au fost puţin ridicate de asemenea nivelul zincului icircn anumite părţi ale Dunării Icircn
Delta Dunării icircnainte şi după valul de cianură concentraţia de fier a fost deasupra nivelului de
siguranţă aşa cum a fost şi nivelul plumbului icircn timpul trecerii valului Concentraţiile celorlalte
metale grele s-au menţinut la un nivel acceptabil
10
1 30 ianuarie ndash scurgerea de ceanură are loc icircn localitatea Baia Mare Romacircnia
2 1 februarie ndash valul de cianură ajunge la graniţa romacircno ndash ungară
3 5 februarie ndash cianura este găsită icircn teste efectuate la Tiszaloumlk
4 9 februarie ndash valul ajunge la Szolnok
5 11 februarie ndash valul trece graniţa ungaro ndash iugoslavă
6 13 februarie ndash valul ajunge la Belgrad Iugoslavia
7 15 februarie ndash valul ajunge la graniţa romacircnă la Ram
8 17 februarie ndash cianura apare icircn teste la Porţile de Fier Romacircnia
9 25-28 februarie ndash valul ajunge icircn Delta Dunării
Sedimentele
Icircn comparaţie cu apele de la suprafaţa solului datele arată un impact mai redus asupra
ecosistemului datorat poluării sedimentelor Scurgerea a dus la creşterea drastică a contaminării
cu metale grele (icircn special cupru plumb şi zinc) a sedimentelor icircn imediata apropiere a barajului
rupt Totuşi contaminarea drastică cu metale a scăzut rapid odată cu creşterea distanţei de la
sursă Aşadar efectele toxice asupra ecosistemului acvatic nu s-au mutat pe o distanţă
semnificativ de lungă icircn aval Icircn acelaşi timp icircn multe zone icircn aval au fost descoperite
concentraţii de metale grele icircn sedimente incluzacircnd afluenţi care nu au fost afectaţi de către
scurgere Aceasta este icircn special adevărat pentru zona Baia Mare dar şi pentru zone icircn aval din
Ungaria Aceste puncte fierbinţi au fost probabil cauzate de activităţi industriale de deversări ale
unor deşeuri icircn trecut sau de activităţi specifice agriculturii pe perioade lungi de timp Rezultatul
este că din cauza calităţii sedimentelor efecte negative pot apărea icircn orice moment asupra
ecosistemului acvatic De exemplu concentraţiile de metale grele din racircul Lăpuş şi din zona
deversării de cianură sunt foarte ridicate Concentraţiile de plumb zinc şi cadmiu icircn amonte şi icircn
aval de Baia Mare sunt la un nivel unde efecte toxice pot apărea asupra organismelor ce trăiesc
icircn noroiul din albie Concentraţiile de zinc şi arsenic din albie au fost ridicate icircn anumite secţiuni
de-a lungul racircului Tisa
11
Apa potabilă
Icircn Romacircnia icircn satul Bozacircnta Mare de lacircngă uzina Aurul se găsesc facircntacircni private cu apă
la suprafaţă ce sunt legate de racircu Ca atare ele sunt foarte vulnerabile icircn special la poluarea din
lacul societăţii Aurul care se află icircn aria de acoperire a pacircnzei freatice a facircntacircnilor Facircntacircnile au
fost afectate de către deversarea de cianură nivelul acestei substanţe fiind pe data de 10 februarie
de aproape 80 de ori peste nivelul acceptabil Pacircnă pe data de 26 februarie concentraţiile de
cianură au scăzut sub nivelul de alarmă dar concentraţiile cadmiului manganului şi fierului erau
mai ridicate decacirct nivelele admise de către prevederile romacircneşti De asemenea misiunea a
relevat poluarea continuă datorată deşeurilor manajere şi a utilizării excesive a icircngrăşămintelor icircn
agricultură Icircn aval de localitatea Bozacircnta Mare de-a lungul racircului Someş apa potabilă nu apare
a fi ameninţată Totuşi cele mai multe dintre facircntacircni sunt la suprafaţă şi sunt vulnerabile la
poluarea de la sol Ca atare icircn Romacircnia riscurile imediate pentru sănătatea oamenilor ca urmare
a scurgerii par a fi minime deşi sunt posibile efecte cronice asupra sănătăţii datorită poluării cu
metale grele De asemenea este de menţionat absenţa monitorizării facircntacircnilor private icircn Bozacircnta
Mare sau a cursurilor de apă de la suprafaţă icircn aval de Bozacircnta Mare cu excepţia oraşului Satu
Mare Icircn Ungaria nu există efecte pe termen lung ale acestui accident minier asupra sănătăţii
consumatorilor prin intermediul apei potabile Nici cianura şi nici metalele grele nu au fost găsite
icircn facircntacircnile de adacircncime din Ungaria facircntacircni ce sunt bine protejate de poluarea de suprafaţă şi
unde este puţin probabilă o legătură icircntre racircul Tisa şi apa din subteran Sistemul de furnizare al
apei potabile din Ungaria nu a fost pus icircn pericol de poluarea cu cianură Staţia de tratare a apei
de la Szolnok a fost oprită icircn timpul trecerii valului de cianură deşi apa tratată icircn timpul
accidentului a arătat concentraţii de cianură mai reduse decacirct standardul ungar Staţia din
Szolnok are un program adecvat de monitorizare a apei icircn scopul protecţiei consumatorilor
Icircn Iugoslavia sistemul de furnizare a apei potabile din Becej şi două surse private de apă
potabilă ce au fost examinate nu au fost afectate de către scurgerea de cianură Vulnerabilitatea
facircntacircnilor adacircnci este redusă deoarece este puţin probabil să existe o legătură icircntre racircul Tisa şi
apa de adacircncime Aceste facircntacircni sunt de obicei nemonitorizate iar alţi furnizori de apă potabilă şi
facircntacircni private de-a lungul racircului Tisa nu au fost vizitaţi
12
d) Concluzii şi măsuri pentru diminuarea efectelor unei catastrofe
asemănatoare
Există o nevoie sporită de informaţii obiective şi corecte icircn special din partea
autorităţilor locale şi din partea media Scurgerea produsă şi misiunea icircn regiune au arătat nivelul
redus de cunoştinţe al publicului cu privire la substanţele chimice toxice şi cu privire la riscurile
viitoare datorate industriei miniere şi industriilor conexe Icircn acelaşi timp populaţia din zona Baia
Mare este pe deplin conştientă că solul şi apa de la suprafaţă au mai fost poluate icircnainte şi că
reţeaua de conducte ce transportă deşeuri s-a fisurat icircn mai multe ocazii deversacircnd apă
conţinacircnd cianură icircn afara ariei geografice a zonelor industriale
Comunicarea icircntre autorităţile locale ONG-uri şi public in ceea ce priveşte planurile icircn
caz de urgenţă şi măsurile de prevenire a accidentelor este redusă Canalele de comunicare
trebuie icircmbunătăţite şi ONG-urile şi alte grupuri de interes trebuie să contribuie la informarea
populaţiei
Efectele pe termen lung ale activităţilor miniere asupra sănătăţii publice icircn special
datorate cianurii si metalelor grele sunt o preocupare majoră icircn special icircn localităţile Bozacircnta
Mare şi Baia Mare deoarece pe parcursul verii sunt icircnregistrate probleme datorate prafului
La Aurul SA trebuie realizată o estimare completă a riscurilor pentru a creşte siguranţa
operaţiilor de lucru Un plan de urgenţă pentru un sistem icircmbunătăţit trebuie realizat şi făcut
cunoscut lucrătorilor şi factorilor de decizie locali Responsabilităţile organizaţionale in ceea ce
priveşte viitoare ruperi ale barajelor trebuie făcute clare Trebuiesc stabilite sisteme rapide de
alarmare icircn special pentru oraşul Baia Mare
O analiză ulterioară a concentraţiilor de metale grele icircn sedimentele racircurilor şi icircn special
la Aurul SA este agreată de toate cele trei ţări pentru a realiza o analiză corespunzătoare a
riscurilor pe termen lung ale scurgerii şi ale poluării cronice Calitatea sedimentelor a fost deja
găsită drept periculoasă pentru multe ecosisteme acvatice locale
Icircmbunătăţirile trebuie să includă realizarea de autoritţăile locale a unor studii de
planificare şi dezvoltare a unor noi surse de apă potabilă (icircn Baia Mare şi de-a lungul racircului
Someş) şi sisteme noi de monitorizare pentru apa de la suprafaţa solului şi facircntacircni particulare
Trebuie realizat un inventar al tuturor surselor private de apă (din Romacircnia Ungaria Iugoslavia)
şi un inventar al zonelor poluate care primejduiesc apa din subteran de la suprafaţă şi apa
potabilă (icircntregul bazin al racircului) Este necesară constituirea de surse de apă potabilă pentru
13
cazurile de urgenţă efectuarea unui studiu asupra sănătţăii populaţiei icircn zonele afectate şi un
proces de monitorizare a bolilor cauzate de poluarea apei Nu icircn ultimul racircnd sistemele de
alimentare cu apă potabilă pentru gospodăriile private din judeţul Maramureş trebuie schimbate
cu sisteme publice de furnizare a apei icircnsoţite de sisteme de tratare a deşeurilor
Monitorizarea internaţională a efectelor pe termen lung a deversării de cianură asupra
biodiversităţii icircn special păsări mamifere şi vegetaţia acvatică este icircncurajată
Este necesară realizarea un studiu asupra activităţilor şi asupra managementului riscului
pentru toate exploatările miniere şi industriile conexe din oraşul Baia Mare şi din tot judeţul
Maramureş Lacurile conţinacircnd deşeuri toxice sau alte lichide nocive trebuie să posede sisteme
de drenaj pentru prevenirea supraacircncărcării şi a ruperii barajelor Fabricile ce utilizează cianură
trebuie să acorde atenţie specială pregătirilor pentru situaţii de urgenţă comunicaţiilor publice şi
monitorizării speciale şi inspecţiei de către autorităţi
Implicaţiile pe termen lung ale scurgerii şi a altor activităţi poluante icircn regiune trebuie să
fie estimate Activitatea industrială icircn acest judeţ poate crea probleme de mediu icircn aval icircn
sectoarele de activitate dependente de mediu pentru pescuit turism agricultură şi alte activităţi
economice Mulţi muncitori şi firme din regiune sunt icircngrijoraţi de pierderea pieţelor ca urmare
a pierderii imaginii produselor icircn urma scurgerii (de exemplu frica consumatorilor de produse
contaminate)
Există o nevoie susţinută pentru o politică managerială completă pe termen lung icircn
domeniul mediului şi de o politică de dezvoltare economică pentru judeţul Maramureş şi toată
aria de curgere a racircului Tisa Această politică trebuie să aibă icircn vedere mineritul
şi industriile adiacente alte activităţi economice dezvoltarea economică inter-regională
biodiversitatea nevoile sociale şi icircmbunătăţirea cooperării si suportului internaţional
14
4 CELE MAI BUNE TEHNICI EXISTENTE PENTRU MANAGEMENTUL STERILELOR SI SEDIMENTELOR MINIERE IN ACTIVITATILE MINERE
Punctul de pornire a acestei lucrări (BAT) şi dezvoltarea concretă a acestui document este
reprezentat de Comunicatul din partea Comisiei Europene COM(2000) 664 ce se referă la
ldquoModul de lucru icircn siguranţa icircn activităţile miniererdquo Acest comunicat a apărut ca un răspuns la
alunecările de teren provocate de steril icircn Aznalcollar (Spania) şi icircn Baia Mare şi a propus
crearea unui plan de recuperare a zonelor respective care includea elaborarea unui Document de
Referinţă BAT bazat pe un schimb de informaţii dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi
industria minieră Acest document este rezultatul acestui schimb de informaţii A fost creat ca
urmare a unei iniţiative a Comisiei şi ca un document anticipativ a Directivei propuse de
administrare a deşeurilor provenite de la industriile extractive
Accidentele mai sus menţionate au atras atenţia publicului referitor la administrarea
iazurilor de decantare şi a barajelor miniere Totuşi nu trebuie uitat ca alunecările de teren
provocate de haldele de steril şi piatră reziduală pot de asemenea provoca distrugeri mari
mediului icircnconjurător Dimensiunile oricărui tip de organizare a sterilului pot fi enorme Barajele
pot icircnalte de zeci de metri haldele pot fi chiar mai mari de 100 m şi lungi de cacircţiva kilometrii
conţinacircnd posibil sute de milioane de metri cubi de steril şi piatră reziduală
Pentru funcţionarea bună a unui iaz de decantare şi icircnlăturarea apei libere din bazin au
fost propuse următoarele
Functionarea barajului
bull sa se monitorizeze stabilitatea dupa cum va fi explicat in continuare
bull sa fie prevazute variante de golire a bazinului in cazul aparitiei unor probleme
bull sa fie prevazute alte instalatii de descarcare posibil intr-un alt baraj
bull sa fie prevazute instalatii secundare de decantare sisau barje cu pompe pregatite in caz
de urgente daca nivelul apei libere din bazin atinge inaltimea de garda minima prestabilita
bull sa se masoare miscarile de teren cu instrumente adecvate pentru adancime si sa se
cunoasca conditiile de presiune a fluidelor din pori
bull sa se realizeze un drenaj corespunzator
bull sa se pastreze documentari referitoare la proiectare si constructie si orice
actualizarimodificari in proiectareconstructie
15
bull sa se ofere o pregatire corespunzatoare pentru personal
Inlaturarea apei libere din bazin
bull sa se foloseasca un canal deversor in sol pentru santierul de avale si in afara santierului
un bazin
bull sa se foloseasca un turn de decatare
1048707 in cazul unei clime reci cu o balanta pozitiva al apei
1048707 pentru bazinele ingradite
bull sa se foloseasca un put de decantare
1048707 in cazul unei clime calde cu o balanta negativa a apei
1048707 pentru bazinele cu sectiune patrata
1048707 daca este mentinut o inaltime de garda
Pentru diminuarea accidentelor BAT propune următoarele
bull realizarea planurilor de urgenţă
bull evaluarea şi urmărirea incidentele
bull monitorizarea conductelelor
Icircn plus faţă de măsurile generice pentru toate exploatările care folosesc filtrarea aurului
folosind cianuri BAT este pentru a
bull reduce folosirea CN aplicacircnd
1048707 strategii operaţionale pentru a minimiza adausul de cianuri
1048707 controlul automat al cianurilor
1048707 dacă este aplicabil pretratarea cu peroxizi
bull a distruge rămăşiţele de CN liber icircnainte de a descărca icircn bazin
bull a aplica următoarele măsuri de siguranţă
1048707 determinarea mărimii circuitului de distrugere a cianurilor la o capacitate de
două ori mai mare decacirct cerinţele propriu-zise
1048707 instalarea un sistem de backup pentru surplusurile de oxid de calciu
1048707 instalarea de generatoare de curent de back-up
16
BIBLIOGRAFIE
1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile
pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile
Miniere 552 p
2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj
ndash Napoca 236 p
3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH
Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p
4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13
5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental
Impacts 2nd Edition Ed Sringer
6 httpwwwmonbiotcom
7 httpwwwgraiulro
8 httpwwwinfonewsro
9 httpwwwenvironmental-expertcom
10 httpbooksgooglero
11 httpwwwbristolbayalliancecom
12 httpgreenhorizonrecorg
13 httpwwwce-revieworg
14 httpwwwgridano
15 httpnewsbbccouk
16 httpwwwmin-engcom
17 httpwwwwaternunccom
17
informaţia despre fisurare şi despre scurgere pentru a determina nivelul poluării şi au ordonat
societăţii Aurul SA să-şi icircnceteze activitatea şi să astupe spărtura De asemenea au informat
Agenţia de Protecţie a Mediului şi a Apelor de la Nyiregyhaza (Ungaria) despre accident şi au
alertat autorităţile locale din aval despre scurgere şi despre pericolele icircn utilizarea apelor racircurilor
pentru activităţi cum ar fi băutul apei Centrul principal de alertă (PIAC) din Romacircnia a notificat
centrul principal de alertă din Ungaria pe 31 ianuarie la ora 2054 De asemenea centrul a
informat autorităţile din Bulgaria Moldova Ucraina şi Iugoslavia icircn concordanţă cu legislaţia
internaţională centrele PIAC trebuie informate de icircndată ce o creştere a substanţelor dăunătoare
are loc icircn bazinul Dunării Sistemul de avertizare a răspuns adecvat situaţiei Autorităţile ungare
au confirmat că au fost icircn mod continuu informate de către partea romicircnă asupra desfăşurării
evenimentelor şi asupra nivelelor de poluare Aceasta le-a permis să alerteze toate autorităţile
locale şi regionale la momentul oportun pentru ca acestea să ia măsurile necesare pentru
minimizarea impactului scurgerii Măsurile luate de către partea maghiară au inclus avertismente
către public operaţiuni la iazuri şi lacuri pentru protejarea afluenţilor şi a faunei icircnchiderea
temporară a barajului de la Kiskore (situat pe Tisa superioară) pentru creşterea nivelului apei
şi nchiderea temporară a preluărilor de apă din Tisa pentru oraşul Szolnok Barajul a fost
redeschis icircn momentul icircn care apa contaminată a sosit pentru a realiza trecerea rapidă a apei
contaminate şi prevenirea contaminării lacului şi a cursurilor de apă secundare
Pe 3 februarie Iugoslavia a primit din partea Ungariei o informare oficială cu privire la
scurgere Cooperarea cu Ungaria a continuat să fie bună icircn timpul scurgerii Monitorizarea
iugoslavă a scurgerii a icircnceput pe 10 februarie icircn acelaşi timp cu lansarea de către autorităţile
iugoslave a rugăminţii către companiile de apă de a informa toţi consumatorii şi de a opri
funcacircionarea punctelor de furnizare a apei Porţile hidraulice au icircmpiedicat ca scurgerea de
cianură să afecteze canalele şi cursurile de apă secundare de-a lungul Dunării A fost făcut public
un anunţ cu privire la interzicerea pescuitului şi a comerţului cu peşte şi au fost luate măsuri
preventive pentru protejarea sănătăţii publice incluzacircnd icircnchiderea alimentării cu apă a
Belgradului Schimburile de informaţii şi măsurile luate de către autorităţile romacircne ungare şi
iugoslave incluzacircnd icircnchiderea temporară a barajului de pe Tisa au redus impactul dăunător al
scurgerii
8
c) Consecinşele accidentului şi impactul asupra factorilor de mediu
Icircn urma accidentului s-au icircnregistrat efecte catastrofale asupra poluării factorilor de
mediu cu cianuri şi metale grele cele două substanţe avacircnd repercusiuni asupra faunei acvatice şi
poluării apei potabile
Metodele folosite pentru analiza cianurii şi a metalelor grele icircn cele trei ţări au produs
rezultate comparabile icircn concordanţă cu standardele internaţionale Diferenţe au apărut icircntre
oameni de ştiinţă romacircni şi ungari dar acestea pot fi explicate de locul şi momentul efectuării
testelor Mai mult decacirct atacirct un test independent a fost realizat de către Naţiunile Unite la trei
săptămacircni după ce valul de substanţe nocive a trecut şi deci nu poate valida nici unul dintre
rezultatele obţinute de experţii romacircni unguri sau iugoslavi la trecerea valului
Apa de suprafaţă
Icircn general datele arată concentraţiile de cianură şi metale
grele scăzacircnd rapid pe măsură ce distanţa de la deversare creşte Icircn
ceea ce priveşte cianura efecte acute au apărut pe porţiuni lungi
ale albiilor racircurilor pacircnă icircn punctul unde Tisa şi Dunărea se
icircntacirclnesc Planctonul din apă (plante şi animale) a fost complet
omoracirct la momentul trecerii valului de cianură iar peştii au murit icircn
timpul sau icircn perioada imediat următoare valului de cianură La
puţină vreme după ce valul de cianură a trecut planctonul şi
micro-organismele acvatice s-au refăcut relativ rapid (icircn cacircteva
zile) datorită apei neafectate de poluare venind din amonte Drept
rezultat organismele ce populează macirclul din albia racircului Tisa icircn porţiunile dintre Tisa de jos şi
Tisa de mijloc icircn Ungaria şi Iugoslavia nu au fost pe deplin exterminate de către scurgerea de
cianură şi refacerea este posibilă Cu toate acestea situaţia icircn nordul racircului Tisa este complexă
Unele arii străbătute de racircul Tisa erau afectate ecologic din perioadele anterioare de poluarea
cronică (de exemplu cu metale grele) şi de construcţiile de iazuri
Nivelele de siguranţă icircn ceea ce priveşte poluarea au fost de multe ori depăşite Icircn regiune
se află o aglomerare de uzine industriale şi de iazuri pentru deşeuri prost gestionate şi icircntreţinute
conţinacircnd cianură şisau metale grele multe dintre ele avacircnd scurgeri continue Poluarea cronică
este de asemenea ridicată datorită agriculturii şi a deşeurilor Poluarea apelor de suprafaţă a
apelor subterane şi a solului este foarte probabil de a reapărea De exemplu icircn Romacircnia testele
9
Naţiunilor Unite pe parcursul racircului Săsar cunoscut sub numele de oraşul morţii arată o
concentraţie a cianurii de aproape 88 de ori nivelul permis icircn Romacircnia Informaţiile anterioare
arătau concentraţii de arsenic şi plumb icircn racircurile Săsar Lăpuş Someş şi Tisa la nivele icircntre 100
şi 1000 de ori peste concentraţiile acceptabile Nivelele de cadmiu icircn racircurile Săsar şi Lăpuş erau
de asemenea foarte ridicate Icircn Ungaria concentraţiile de plumb cupru mangan şi fier au fost
foarte ridicate icircn cacircteva puncte de-a lungul racircurilor Tisa şi Mures Pe racircul Mures ce nu a fost
afectat de scurgere concentraţia de plumb a fost găsită de patru ori mai ridicată decacirct nivelul
acceptabil Icircn Iugoslavia pe porţiunea dinaintea intersecţiei Tisei cu Dunărea nivelul
concentraţiei de plumb a fost găsit foarte ridicat Nivelul manganului şi cel al fierului pe anumite
părţi ale Tisei au fost puţin ridicate de asemenea nivelul zincului icircn anumite părţi ale Dunării Icircn
Delta Dunării icircnainte şi după valul de cianură concentraţia de fier a fost deasupra nivelului de
siguranţă aşa cum a fost şi nivelul plumbului icircn timpul trecerii valului Concentraţiile celorlalte
metale grele s-au menţinut la un nivel acceptabil
10
1 30 ianuarie ndash scurgerea de ceanură are loc icircn localitatea Baia Mare Romacircnia
2 1 februarie ndash valul de cianură ajunge la graniţa romacircno ndash ungară
3 5 februarie ndash cianura este găsită icircn teste efectuate la Tiszaloumlk
4 9 februarie ndash valul ajunge la Szolnok
5 11 februarie ndash valul trece graniţa ungaro ndash iugoslavă
6 13 februarie ndash valul ajunge la Belgrad Iugoslavia
7 15 februarie ndash valul ajunge la graniţa romacircnă la Ram
8 17 februarie ndash cianura apare icircn teste la Porţile de Fier Romacircnia
9 25-28 februarie ndash valul ajunge icircn Delta Dunării
Sedimentele
Icircn comparaţie cu apele de la suprafaţa solului datele arată un impact mai redus asupra
ecosistemului datorat poluării sedimentelor Scurgerea a dus la creşterea drastică a contaminării
cu metale grele (icircn special cupru plumb şi zinc) a sedimentelor icircn imediata apropiere a barajului
rupt Totuşi contaminarea drastică cu metale a scăzut rapid odată cu creşterea distanţei de la
sursă Aşadar efectele toxice asupra ecosistemului acvatic nu s-au mutat pe o distanţă
semnificativ de lungă icircn aval Icircn acelaşi timp icircn multe zone icircn aval au fost descoperite
concentraţii de metale grele icircn sedimente incluzacircnd afluenţi care nu au fost afectaţi de către
scurgere Aceasta este icircn special adevărat pentru zona Baia Mare dar şi pentru zone icircn aval din
Ungaria Aceste puncte fierbinţi au fost probabil cauzate de activităţi industriale de deversări ale
unor deşeuri icircn trecut sau de activităţi specifice agriculturii pe perioade lungi de timp Rezultatul
este că din cauza calităţii sedimentelor efecte negative pot apărea icircn orice moment asupra
ecosistemului acvatic De exemplu concentraţiile de metale grele din racircul Lăpuş şi din zona
deversării de cianură sunt foarte ridicate Concentraţiile de plumb zinc şi cadmiu icircn amonte şi icircn
aval de Baia Mare sunt la un nivel unde efecte toxice pot apărea asupra organismelor ce trăiesc
icircn noroiul din albie Concentraţiile de zinc şi arsenic din albie au fost ridicate icircn anumite secţiuni
de-a lungul racircului Tisa
11
Apa potabilă
Icircn Romacircnia icircn satul Bozacircnta Mare de lacircngă uzina Aurul se găsesc facircntacircni private cu apă
la suprafaţă ce sunt legate de racircu Ca atare ele sunt foarte vulnerabile icircn special la poluarea din
lacul societăţii Aurul care se află icircn aria de acoperire a pacircnzei freatice a facircntacircnilor Facircntacircnile au
fost afectate de către deversarea de cianură nivelul acestei substanţe fiind pe data de 10 februarie
de aproape 80 de ori peste nivelul acceptabil Pacircnă pe data de 26 februarie concentraţiile de
cianură au scăzut sub nivelul de alarmă dar concentraţiile cadmiului manganului şi fierului erau
mai ridicate decacirct nivelele admise de către prevederile romacircneşti De asemenea misiunea a
relevat poluarea continuă datorată deşeurilor manajere şi a utilizării excesive a icircngrăşămintelor icircn
agricultură Icircn aval de localitatea Bozacircnta Mare de-a lungul racircului Someş apa potabilă nu apare
a fi ameninţată Totuşi cele mai multe dintre facircntacircni sunt la suprafaţă şi sunt vulnerabile la
poluarea de la sol Ca atare icircn Romacircnia riscurile imediate pentru sănătatea oamenilor ca urmare
a scurgerii par a fi minime deşi sunt posibile efecte cronice asupra sănătăţii datorită poluării cu
metale grele De asemenea este de menţionat absenţa monitorizării facircntacircnilor private icircn Bozacircnta
Mare sau a cursurilor de apă de la suprafaţă icircn aval de Bozacircnta Mare cu excepţia oraşului Satu
Mare Icircn Ungaria nu există efecte pe termen lung ale acestui accident minier asupra sănătăţii
consumatorilor prin intermediul apei potabile Nici cianura şi nici metalele grele nu au fost găsite
icircn facircntacircnile de adacircncime din Ungaria facircntacircni ce sunt bine protejate de poluarea de suprafaţă şi
unde este puţin probabilă o legătură icircntre racircul Tisa şi apa din subteran Sistemul de furnizare al
apei potabile din Ungaria nu a fost pus icircn pericol de poluarea cu cianură Staţia de tratare a apei
de la Szolnok a fost oprită icircn timpul trecerii valului de cianură deşi apa tratată icircn timpul
accidentului a arătat concentraţii de cianură mai reduse decacirct standardul ungar Staţia din
Szolnok are un program adecvat de monitorizare a apei icircn scopul protecţiei consumatorilor
Icircn Iugoslavia sistemul de furnizare a apei potabile din Becej şi două surse private de apă
potabilă ce au fost examinate nu au fost afectate de către scurgerea de cianură Vulnerabilitatea
facircntacircnilor adacircnci este redusă deoarece este puţin probabil să existe o legătură icircntre racircul Tisa şi
apa de adacircncime Aceste facircntacircni sunt de obicei nemonitorizate iar alţi furnizori de apă potabilă şi
facircntacircni private de-a lungul racircului Tisa nu au fost vizitaţi
12
d) Concluzii şi măsuri pentru diminuarea efectelor unei catastrofe
asemănatoare
Există o nevoie sporită de informaţii obiective şi corecte icircn special din partea
autorităţilor locale şi din partea media Scurgerea produsă şi misiunea icircn regiune au arătat nivelul
redus de cunoştinţe al publicului cu privire la substanţele chimice toxice şi cu privire la riscurile
viitoare datorate industriei miniere şi industriilor conexe Icircn acelaşi timp populaţia din zona Baia
Mare este pe deplin conştientă că solul şi apa de la suprafaţă au mai fost poluate icircnainte şi că
reţeaua de conducte ce transportă deşeuri s-a fisurat icircn mai multe ocazii deversacircnd apă
conţinacircnd cianură icircn afara ariei geografice a zonelor industriale
Comunicarea icircntre autorităţile locale ONG-uri şi public in ceea ce priveşte planurile icircn
caz de urgenţă şi măsurile de prevenire a accidentelor este redusă Canalele de comunicare
trebuie icircmbunătăţite şi ONG-urile şi alte grupuri de interes trebuie să contribuie la informarea
populaţiei
Efectele pe termen lung ale activităţilor miniere asupra sănătăţii publice icircn special
datorate cianurii si metalelor grele sunt o preocupare majoră icircn special icircn localităţile Bozacircnta
Mare şi Baia Mare deoarece pe parcursul verii sunt icircnregistrate probleme datorate prafului
La Aurul SA trebuie realizată o estimare completă a riscurilor pentru a creşte siguranţa
operaţiilor de lucru Un plan de urgenţă pentru un sistem icircmbunătăţit trebuie realizat şi făcut
cunoscut lucrătorilor şi factorilor de decizie locali Responsabilităţile organizaţionale in ceea ce
priveşte viitoare ruperi ale barajelor trebuie făcute clare Trebuiesc stabilite sisteme rapide de
alarmare icircn special pentru oraşul Baia Mare
O analiză ulterioară a concentraţiilor de metale grele icircn sedimentele racircurilor şi icircn special
la Aurul SA este agreată de toate cele trei ţări pentru a realiza o analiză corespunzătoare a
riscurilor pe termen lung ale scurgerii şi ale poluării cronice Calitatea sedimentelor a fost deja
găsită drept periculoasă pentru multe ecosisteme acvatice locale
Icircmbunătăţirile trebuie să includă realizarea de autoritţăile locale a unor studii de
planificare şi dezvoltare a unor noi surse de apă potabilă (icircn Baia Mare şi de-a lungul racircului
Someş) şi sisteme noi de monitorizare pentru apa de la suprafaţa solului şi facircntacircni particulare
Trebuie realizat un inventar al tuturor surselor private de apă (din Romacircnia Ungaria Iugoslavia)
şi un inventar al zonelor poluate care primejduiesc apa din subteran de la suprafaţă şi apa
potabilă (icircntregul bazin al racircului) Este necesară constituirea de surse de apă potabilă pentru
13
cazurile de urgenţă efectuarea unui studiu asupra sănătţăii populaţiei icircn zonele afectate şi un
proces de monitorizare a bolilor cauzate de poluarea apei Nu icircn ultimul racircnd sistemele de
alimentare cu apă potabilă pentru gospodăriile private din judeţul Maramureş trebuie schimbate
cu sisteme publice de furnizare a apei icircnsoţite de sisteme de tratare a deşeurilor
Monitorizarea internaţională a efectelor pe termen lung a deversării de cianură asupra
biodiversităţii icircn special păsări mamifere şi vegetaţia acvatică este icircncurajată
Este necesară realizarea un studiu asupra activităţilor şi asupra managementului riscului
pentru toate exploatările miniere şi industriile conexe din oraşul Baia Mare şi din tot judeţul
Maramureş Lacurile conţinacircnd deşeuri toxice sau alte lichide nocive trebuie să posede sisteme
de drenaj pentru prevenirea supraacircncărcării şi a ruperii barajelor Fabricile ce utilizează cianură
trebuie să acorde atenţie specială pregătirilor pentru situaţii de urgenţă comunicaţiilor publice şi
monitorizării speciale şi inspecţiei de către autorităţi
Implicaţiile pe termen lung ale scurgerii şi a altor activităţi poluante icircn regiune trebuie să
fie estimate Activitatea industrială icircn acest judeţ poate crea probleme de mediu icircn aval icircn
sectoarele de activitate dependente de mediu pentru pescuit turism agricultură şi alte activităţi
economice Mulţi muncitori şi firme din regiune sunt icircngrijoraţi de pierderea pieţelor ca urmare
a pierderii imaginii produselor icircn urma scurgerii (de exemplu frica consumatorilor de produse
contaminate)
Există o nevoie susţinută pentru o politică managerială completă pe termen lung icircn
domeniul mediului şi de o politică de dezvoltare economică pentru judeţul Maramureş şi toată
aria de curgere a racircului Tisa Această politică trebuie să aibă icircn vedere mineritul
şi industriile adiacente alte activităţi economice dezvoltarea economică inter-regională
biodiversitatea nevoile sociale şi icircmbunătăţirea cooperării si suportului internaţional
14
4 CELE MAI BUNE TEHNICI EXISTENTE PENTRU MANAGEMENTUL STERILELOR SI SEDIMENTELOR MINIERE IN ACTIVITATILE MINERE
Punctul de pornire a acestei lucrări (BAT) şi dezvoltarea concretă a acestui document este
reprezentat de Comunicatul din partea Comisiei Europene COM(2000) 664 ce se referă la
ldquoModul de lucru icircn siguranţa icircn activităţile miniererdquo Acest comunicat a apărut ca un răspuns la
alunecările de teren provocate de steril icircn Aznalcollar (Spania) şi icircn Baia Mare şi a propus
crearea unui plan de recuperare a zonelor respective care includea elaborarea unui Document de
Referinţă BAT bazat pe un schimb de informaţii dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi
industria minieră Acest document este rezultatul acestui schimb de informaţii A fost creat ca
urmare a unei iniţiative a Comisiei şi ca un document anticipativ a Directivei propuse de
administrare a deşeurilor provenite de la industriile extractive
Accidentele mai sus menţionate au atras atenţia publicului referitor la administrarea
iazurilor de decantare şi a barajelor miniere Totuşi nu trebuie uitat ca alunecările de teren
provocate de haldele de steril şi piatră reziduală pot de asemenea provoca distrugeri mari
mediului icircnconjurător Dimensiunile oricărui tip de organizare a sterilului pot fi enorme Barajele
pot icircnalte de zeci de metri haldele pot fi chiar mai mari de 100 m şi lungi de cacircţiva kilometrii
conţinacircnd posibil sute de milioane de metri cubi de steril şi piatră reziduală
Pentru funcţionarea bună a unui iaz de decantare şi icircnlăturarea apei libere din bazin au
fost propuse următoarele
Functionarea barajului
bull sa se monitorizeze stabilitatea dupa cum va fi explicat in continuare
bull sa fie prevazute variante de golire a bazinului in cazul aparitiei unor probleme
bull sa fie prevazute alte instalatii de descarcare posibil intr-un alt baraj
bull sa fie prevazute instalatii secundare de decantare sisau barje cu pompe pregatite in caz
de urgente daca nivelul apei libere din bazin atinge inaltimea de garda minima prestabilita
bull sa se masoare miscarile de teren cu instrumente adecvate pentru adancime si sa se
cunoasca conditiile de presiune a fluidelor din pori
bull sa se realizeze un drenaj corespunzator
bull sa se pastreze documentari referitoare la proiectare si constructie si orice
actualizarimodificari in proiectareconstructie
15
bull sa se ofere o pregatire corespunzatoare pentru personal
Inlaturarea apei libere din bazin
bull sa se foloseasca un canal deversor in sol pentru santierul de avale si in afara santierului
un bazin
bull sa se foloseasca un turn de decatare
1048707 in cazul unei clime reci cu o balanta pozitiva al apei
1048707 pentru bazinele ingradite
bull sa se foloseasca un put de decantare
1048707 in cazul unei clime calde cu o balanta negativa a apei
1048707 pentru bazinele cu sectiune patrata
1048707 daca este mentinut o inaltime de garda
Pentru diminuarea accidentelor BAT propune următoarele
bull realizarea planurilor de urgenţă
bull evaluarea şi urmărirea incidentele
bull monitorizarea conductelelor
Icircn plus faţă de măsurile generice pentru toate exploatările care folosesc filtrarea aurului
folosind cianuri BAT este pentru a
bull reduce folosirea CN aplicacircnd
1048707 strategii operaţionale pentru a minimiza adausul de cianuri
1048707 controlul automat al cianurilor
1048707 dacă este aplicabil pretratarea cu peroxizi
bull a distruge rămăşiţele de CN liber icircnainte de a descărca icircn bazin
bull a aplica următoarele măsuri de siguranţă
1048707 determinarea mărimii circuitului de distrugere a cianurilor la o capacitate de
două ori mai mare decacirct cerinţele propriu-zise
1048707 instalarea un sistem de backup pentru surplusurile de oxid de calciu
1048707 instalarea de generatoare de curent de back-up
16
BIBLIOGRAFIE
1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile
pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile
Miniere 552 p
2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj
ndash Napoca 236 p
3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH
Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p
4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13
5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental
Impacts 2nd Edition Ed Sringer
6 httpwwwmonbiotcom
7 httpwwwgraiulro
8 httpwwwinfonewsro
9 httpwwwenvironmental-expertcom
10 httpbooksgooglero
11 httpwwwbristolbayalliancecom
12 httpgreenhorizonrecorg
13 httpwwwce-revieworg
14 httpwwwgridano
15 httpnewsbbccouk
16 httpwwwmin-engcom
17 httpwwwwaternunccom
17
c) Consecinşele accidentului şi impactul asupra factorilor de mediu
Icircn urma accidentului s-au icircnregistrat efecte catastrofale asupra poluării factorilor de
mediu cu cianuri şi metale grele cele două substanţe avacircnd repercusiuni asupra faunei acvatice şi
poluării apei potabile
Metodele folosite pentru analiza cianurii şi a metalelor grele icircn cele trei ţări au produs
rezultate comparabile icircn concordanţă cu standardele internaţionale Diferenţe au apărut icircntre
oameni de ştiinţă romacircni şi ungari dar acestea pot fi explicate de locul şi momentul efectuării
testelor Mai mult decacirct atacirct un test independent a fost realizat de către Naţiunile Unite la trei
săptămacircni după ce valul de substanţe nocive a trecut şi deci nu poate valida nici unul dintre
rezultatele obţinute de experţii romacircni unguri sau iugoslavi la trecerea valului
Apa de suprafaţă
Icircn general datele arată concentraţiile de cianură şi metale
grele scăzacircnd rapid pe măsură ce distanţa de la deversare creşte Icircn
ceea ce priveşte cianura efecte acute au apărut pe porţiuni lungi
ale albiilor racircurilor pacircnă icircn punctul unde Tisa şi Dunărea se
icircntacirclnesc Planctonul din apă (plante şi animale) a fost complet
omoracirct la momentul trecerii valului de cianură iar peştii au murit icircn
timpul sau icircn perioada imediat următoare valului de cianură La
puţină vreme după ce valul de cianură a trecut planctonul şi
micro-organismele acvatice s-au refăcut relativ rapid (icircn cacircteva
zile) datorită apei neafectate de poluare venind din amonte Drept
rezultat organismele ce populează macirclul din albia racircului Tisa icircn porţiunile dintre Tisa de jos şi
Tisa de mijloc icircn Ungaria şi Iugoslavia nu au fost pe deplin exterminate de către scurgerea de
cianură şi refacerea este posibilă Cu toate acestea situaţia icircn nordul racircului Tisa este complexă
Unele arii străbătute de racircul Tisa erau afectate ecologic din perioadele anterioare de poluarea
cronică (de exemplu cu metale grele) şi de construcţiile de iazuri
Nivelele de siguranţă icircn ceea ce priveşte poluarea au fost de multe ori depăşite Icircn regiune
se află o aglomerare de uzine industriale şi de iazuri pentru deşeuri prost gestionate şi icircntreţinute
conţinacircnd cianură şisau metale grele multe dintre ele avacircnd scurgeri continue Poluarea cronică
este de asemenea ridicată datorită agriculturii şi a deşeurilor Poluarea apelor de suprafaţă a
apelor subterane şi a solului este foarte probabil de a reapărea De exemplu icircn Romacircnia testele
9
Naţiunilor Unite pe parcursul racircului Săsar cunoscut sub numele de oraşul morţii arată o
concentraţie a cianurii de aproape 88 de ori nivelul permis icircn Romacircnia Informaţiile anterioare
arătau concentraţii de arsenic şi plumb icircn racircurile Săsar Lăpuş Someş şi Tisa la nivele icircntre 100
şi 1000 de ori peste concentraţiile acceptabile Nivelele de cadmiu icircn racircurile Săsar şi Lăpuş erau
de asemenea foarte ridicate Icircn Ungaria concentraţiile de plumb cupru mangan şi fier au fost
foarte ridicate icircn cacircteva puncte de-a lungul racircurilor Tisa şi Mures Pe racircul Mures ce nu a fost
afectat de scurgere concentraţia de plumb a fost găsită de patru ori mai ridicată decacirct nivelul
acceptabil Icircn Iugoslavia pe porţiunea dinaintea intersecţiei Tisei cu Dunărea nivelul
concentraţiei de plumb a fost găsit foarte ridicat Nivelul manganului şi cel al fierului pe anumite
părţi ale Tisei au fost puţin ridicate de asemenea nivelul zincului icircn anumite părţi ale Dunării Icircn
Delta Dunării icircnainte şi după valul de cianură concentraţia de fier a fost deasupra nivelului de
siguranţă aşa cum a fost şi nivelul plumbului icircn timpul trecerii valului Concentraţiile celorlalte
metale grele s-au menţinut la un nivel acceptabil
10
1 30 ianuarie ndash scurgerea de ceanură are loc icircn localitatea Baia Mare Romacircnia
2 1 februarie ndash valul de cianură ajunge la graniţa romacircno ndash ungară
3 5 februarie ndash cianura este găsită icircn teste efectuate la Tiszaloumlk
4 9 februarie ndash valul ajunge la Szolnok
5 11 februarie ndash valul trece graniţa ungaro ndash iugoslavă
6 13 februarie ndash valul ajunge la Belgrad Iugoslavia
7 15 februarie ndash valul ajunge la graniţa romacircnă la Ram
8 17 februarie ndash cianura apare icircn teste la Porţile de Fier Romacircnia
9 25-28 februarie ndash valul ajunge icircn Delta Dunării
Sedimentele
Icircn comparaţie cu apele de la suprafaţa solului datele arată un impact mai redus asupra
ecosistemului datorat poluării sedimentelor Scurgerea a dus la creşterea drastică a contaminării
cu metale grele (icircn special cupru plumb şi zinc) a sedimentelor icircn imediata apropiere a barajului
rupt Totuşi contaminarea drastică cu metale a scăzut rapid odată cu creşterea distanţei de la
sursă Aşadar efectele toxice asupra ecosistemului acvatic nu s-au mutat pe o distanţă
semnificativ de lungă icircn aval Icircn acelaşi timp icircn multe zone icircn aval au fost descoperite
concentraţii de metale grele icircn sedimente incluzacircnd afluenţi care nu au fost afectaţi de către
scurgere Aceasta este icircn special adevărat pentru zona Baia Mare dar şi pentru zone icircn aval din
Ungaria Aceste puncte fierbinţi au fost probabil cauzate de activităţi industriale de deversări ale
unor deşeuri icircn trecut sau de activităţi specifice agriculturii pe perioade lungi de timp Rezultatul
este că din cauza calităţii sedimentelor efecte negative pot apărea icircn orice moment asupra
ecosistemului acvatic De exemplu concentraţiile de metale grele din racircul Lăpuş şi din zona
deversării de cianură sunt foarte ridicate Concentraţiile de plumb zinc şi cadmiu icircn amonte şi icircn
aval de Baia Mare sunt la un nivel unde efecte toxice pot apărea asupra organismelor ce trăiesc
icircn noroiul din albie Concentraţiile de zinc şi arsenic din albie au fost ridicate icircn anumite secţiuni
de-a lungul racircului Tisa
11
Apa potabilă
Icircn Romacircnia icircn satul Bozacircnta Mare de lacircngă uzina Aurul se găsesc facircntacircni private cu apă
la suprafaţă ce sunt legate de racircu Ca atare ele sunt foarte vulnerabile icircn special la poluarea din
lacul societăţii Aurul care se află icircn aria de acoperire a pacircnzei freatice a facircntacircnilor Facircntacircnile au
fost afectate de către deversarea de cianură nivelul acestei substanţe fiind pe data de 10 februarie
de aproape 80 de ori peste nivelul acceptabil Pacircnă pe data de 26 februarie concentraţiile de
cianură au scăzut sub nivelul de alarmă dar concentraţiile cadmiului manganului şi fierului erau
mai ridicate decacirct nivelele admise de către prevederile romacircneşti De asemenea misiunea a
relevat poluarea continuă datorată deşeurilor manajere şi a utilizării excesive a icircngrăşămintelor icircn
agricultură Icircn aval de localitatea Bozacircnta Mare de-a lungul racircului Someş apa potabilă nu apare
a fi ameninţată Totuşi cele mai multe dintre facircntacircni sunt la suprafaţă şi sunt vulnerabile la
poluarea de la sol Ca atare icircn Romacircnia riscurile imediate pentru sănătatea oamenilor ca urmare
a scurgerii par a fi minime deşi sunt posibile efecte cronice asupra sănătăţii datorită poluării cu
metale grele De asemenea este de menţionat absenţa monitorizării facircntacircnilor private icircn Bozacircnta
Mare sau a cursurilor de apă de la suprafaţă icircn aval de Bozacircnta Mare cu excepţia oraşului Satu
Mare Icircn Ungaria nu există efecte pe termen lung ale acestui accident minier asupra sănătăţii
consumatorilor prin intermediul apei potabile Nici cianura şi nici metalele grele nu au fost găsite
icircn facircntacircnile de adacircncime din Ungaria facircntacircni ce sunt bine protejate de poluarea de suprafaţă şi
unde este puţin probabilă o legătură icircntre racircul Tisa şi apa din subteran Sistemul de furnizare al
apei potabile din Ungaria nu a fost pus icircn pericol de poluarea cu cianură Staţia de tratare a apei
de la Szolnok a fost oprită icircn timpul trecerii valului de cianură deşi apa tratată icircn timpul
accidentului a arătat concentraţii de cianură mai reduse decacirct standardul ungar Staţia din
Szolnok are un program adecvat de monitorizare a apei icircn scopul protecţiei consumatorilor
Icircn Iugoslavia sistemul de furnizare a apei potabile din Becej şi două surse private de apă
potabilă ce au fost examinate nu au fost afectate de către scurgerea de cianură Vulnerabilitatea
facircntacircnilor adacircnci este redusă deoarece este puţin probabil să existe o legătură icircntre racircul Tisa şi
apa de adacircncime Aceste facircntacircni sunt de obicei nemonitorizate iar alţi furnizori de apă potabilă şi
facircntacircni private de-a lungul racircului Tisa nu au fost vizitaţi
12
d) Concluzii şi măsuri pentru diminuarea efectelor unei catastrofe
asemănatoare
Există o nevoie sporită de informaţii obiective şi corecte icircn special din partea
autorităţilor locale şi din partea media Scurgerea produsă şi misiunea icircn regiune au arătat nivelul
redus de cunoştinţe al publicului cu privire la substanţele chimice toxice şi cu privire la riscurile
viitoare datorate industriei miniere şi industriilor conexe Icircn acelaşi timp populaţia din zona Baia
Mare este pe deplin conştientă că solul şi apa de la suprafaţă au mai fost poluate icircnainte şi că
reţeaua de conducte ce transportă deşeuri s-a fisurat icircn mai multe ocazii deversacircnd apă
conţinacircnd cianură icircn afara ariei geografice a zonelor industriale
Comunicarea icircntre autorităţile locale ONG-uri şi public in ceea ce priveşte planurile icircn
caz de urgenţă şi măsurile de prevenire a accidentelor este redusă Canalele de comunicare
trebuie icircmbunătăţite şi ONG-urile şi alte grupuri de interes trebuie să contribuie la informarea
populaţiei
Efectele pe termen lung ale activităţilor miniere asupra sănătăţii publice icircn special
datorate cianurii si metalelor grele sunt o preocupare majoră icircn special icircn localităţile Bozacircnta
Mare şi Baia Mare deoarece pe parcursul verii sunt icircnregistrate probleme datorate prafului
La Aurul SA trebuie realizată o estimare completă a riscurilor pentru a creşte siguranţa
operaţiilor de lucru Un plan de urgenţă pentru un sistem icircmbunătăţit trebuie realizat şi făcut
cunoscut lucrătorilor şi factorilor de decizie locali Responsabilităţile organizaţionale in ceea ce
priveşte viitoare ruperi ale barajelor trebuie făcute clare Trebuiesc stabilite sisteme rapide de
alarmare icircn special pentru oraşul Baia Mare
O analiză ulterioară a concentraţiilor de metale grele icircn sedimentele racircurilor şi icircn special
la Aurul SA este agreată de toate cele trei ţări pentru a realiza o analiză corespunzătoare a
riscurilor pe termen lung ale scurgerii şi ale poluării cronice Calitatea sedimentelor a fost deja
găsită drept periculoasă pentru multe ecosisteme acvatice locale
Icircmbunătăţirile trebuie să includă realizarea de autoritţăile locale a unor studii de
planificare şi dezvoltare a unor noi surse de apă potabilă (icircn Baia Mare şi de-a lungul racircului
Someş) şi sisteme noi de monitorizare pentru apa de la suprafaţa solului şi facircntacircni particulare
Trebuie realizat un inventar al tuturor surselor private de apă (din Romacircnia Ungaria Iugoslavia)
şi un inventar al zonelor poluate care primejduiesc apa din subteran de la suprafaţă şi apa
potabilă (icircntregul bazin al racircului) Este necesară constituirea de surse de apă potabilă pentru
13
cazurile de urgenţă efectuarea unui studiu asupra sănătţăii populaţiei icircn zonele afectate şi un
proces de monitorizare a bolilor cauzate de poluarea apei Nu icircn ultimul racircnd sistemele de
alimentare cu apă potabilă pentru gospodăriile private din judeţul Maramureş trebuie schimbate
cu sisteme publice de furnizare a apei icircnsoţite de sisteme de tratare a deşeurilor
Monitorizarea internaţională a efectelor pe termen lung a deversării de cianură asupra
biodiversităţii icircn special păsări mamifere şi vegetaţia acvatică este icircncurajată
Este necesară realizarea un studiu asupra activităţilor şi asupra managementului riscului
pentru toate exploatările miniere şi industriile conexe din oraşul Baia Mare şi din tot judeţul
Maramureş Lacurile conţinacircnd deşeuri toxice sau alte lichide nocive trebuie să posede sisteme
de drenaj pentru prevenirea supraacircncărcării şi a ruperii barajelor Fabricile ce utilizează cianură
trebuie să acorde atenţie specială pregătirilor pentru situaţii de urgenţă comunicaţiilor publice şi
monitorizării speciale şi inspecţiei de către autorităţi
Implicaţiile pe termen lung ale scurgerii şi a altor activităţi poluante icircn regiune trebuie să
fie estimate Activitatea industrială icircn acest judeţ poate crea probleme de mediu icircn aval icircn
sectoarele de activitate dependente de mediu pentru pescuit turism agricultură şi alte activităţi
economice Mulţi muncitori şi firme din regiune sunt icircngrijoraţi de pierderea pieţelor ca urmare
a pierderii imaginii produselor icircn urma scurgerii (de exemplu frica consumatorilor de produse
contaminate)
Există o nevoie susţinută pentru o politică managerială completă pe termen lung icircn
domeniul mediului şi de o politică de dezvoltare economică pentru judeţul Maramureş şi toată
aria de curgere a racircului Tisa Această politică trebuie să aibă icircn vedere mineritul
şi industriile adiacente alte activităţi economice dezvoltarea economică inter-regională
biodiversitatea nevoile sociale şi icircmbunătăţirea cooperării si suportului internaţional
14
4 CELE MAI BUNE TEHNICI EXISTENTE PENTRU MANAGEMENTUL STERILELOR SI SEDIMENTELOR MINIERE IN ACTIVITATILE MINERE
Punctul de pornire a acestei lucrări (BAT) şi dezvoltarea concretă a acestui document este
reprezentat de Comunicatul din partea Comisiei Europene COM(2000) 664 ce se referă la
ldquoModul de lucru icircn siguranţa icircn activităţile miniererdquo Acest comunicat a apărut ca un răspuns la
alunecările de teren provocate de steril icircn Aznalcollar (Spania) şi icircn Baia Mare şi a propus
crearea unui plan de recuperare a zonelor respective care includea elaborarea unui Document de
Referinţă BAT bazat pe un schimb de informaţii dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi
industria minieră Acest document este rezultatul acestui schimb de informaţii A fost creat ca
urmare a unei iniţiative a Comisiei şi ca un document anticipativ a Directivei propuse de
administrare a deşeurilor provenite de la industriile extractive
Accidentele mai sus menţionate au atras atenţia publicului referitor la administrarea
iazurilor de decantare şi a barajelor miniere Totuşi nu trebuie uitat ca alunecările de teren
provocate de haldele de steril şi piatră reziduală pot de asemenea provoca distrugeri mari
mediului icircnconjurător Dimensiunile oricărui tip de organizare a sterilului pot fi enorme Barajele
pot icircnalte de zeci de metri haldele pot fi chiar mai mari de 100 m şi lungi de cacircţiva kilometrii
conţinacircnd posibil sute de milioane de metri cubi de steril şi piatră reziduală
Pentru funcţionarea bună a unui iaz de decantare şi icircnlăturarea apei libere din bazin au
fost propuse următoarele
Functionarea barajului
bull sa se monitorizeze stabilitatea dupa cum va fi explicat in continuare
bull sa fie prevazute variante de golire a bazinului in cazul aparitiei unor probleme
bull sa fie prevazute alte instalatii de descarcare posibil intr-un alt baraj
bull sa fie prevazute instalatii secundare de decantare sisau barje cu pompe pregatite in caz
de urgente daca nivelul apei libere din bazin atinge inaltimea de garda minima prestabilita
bull sa se masoare miscarile de teren cu instrumente adecvate pentru adancime si sa se
cunoasca conditiile de presiune a fluidelor din pori
bull sa se realizeze un drenaj corespunzator
bull sa se pastreze documentari referitoare la proiectare si constructie si orice
actualizarimodificari in proiectareconstructie
15
bull sa se ofere o pregatire corespunzatoare pentru personal
Inlaturarea apei libere din bazin
bull sa se foloseasca un canal deversor in sol pentru santierul de avale si in afara santierului
un bazin
bull sa se foloseasca un turn de decatare
1048707 in cazul unei clime reci cu o balanta pozitiva al apei
1048707 pentru bazinele ingradite
bull sa se foloseasca un put de decantare
1048707 in cazul unei clime calde cu o balanta negativa a apei
1048707 pentru bazinele cu sectiune patrata
1048707 daca este mentinut o inaltime de garda
Pentru diminuarea accidentelor BAT propune următoarele
bull realizarea planurilor de urgenţă
bull evaluarea şi urmărirea incidentele
bull monitorizarea conductelelor
Icircn plus faţă de măsurile generice pentru toate exploatările care folosesc filtrarea aurului
folosind cianuri BAT este pentru a
bull reduce folosirea CN aplicacircnd
1048707 strategii operaţionale pentru a minimiza adausul de cianuri
1048707 controlul automat al cianurilor
1048707 dacă este aplicabil pretratarea cu peroxizi
bull a distruge rămăşiţele de CN liber icircnainte de a descărca icircn bazin
bull a aplica următoarele măsuri de siguranţă
1048707 determinarea mărimii circuitului de distrugere a cianurilor la o capacitate de
două ori mai mare decacirct cerinţele propriu-zise
1048707 instalarea un sistem de backup pentru surplusurile de oxid de calciu
1048707 instalarea de generatoare de curent de back-up
16
BIBLIOGRAFIE
1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile
pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile
Miniere 552 p
2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj
ndash Napoca 236 p
3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH
Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p
4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13
5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental
Impacts 2nd Edition Ed Sringer
6 httpwwwmonbiotcom
7 httpwwwgraiulro
8 httpwwwinfonewsro
9 httpwwwenvironmental-expertcom
10 httpbooksgooglero
11 httpwwwbristolbayalliancecom
12 httpgreenhorizonrecorg
13 httpwwwce-revieworg
14 httpwwwgridano
15 httpnewsbbccouk
16 httpwwwmin-engcom
17 httpwwwwaternunccom
17
Naţiunilor Unite pe parcursul racircului Săsar cunoscut sub numele de oraşul morţii arată o
concentraţie a cianurii de aproape 88 de ori nivelul permis icircn Romacircnia Informaţiile anterioare
arătau concentraţii de arsenic şi plumb icircn racircurile Săsar Lăpuş Someş şi Tisa la nivele icircntre 100
şi 1000 de ori peste concentraţiile acceptabile Nivelele de cadmiu icircn racircurile Săsar şi Lăpuş erau
de asemenea foarte ridicate Icircn Ungaria concentraţiile de plumb cupru mangan şi fier au fost
foarte ridicate icircn cacircteva puncte de-a lungul racircurilor Tisa şi Mures Pe racircul Mures ce nu a fost
afectat de scurgere concentraţia de plumb a fost găsită de patru ori mai ridicată decacirct nivelul
acceptabil Icircn Iugoslavia pe porţiunea dinaintea intersecţiei Tisei cu Dunărea nivelul
concentraţiei de plumb a fost găsit foarte ridicat Nivelul manganului şi cel al fierului pe anumite
părţi ale Tisei au fost puţin ridicate de asemenea nivelul zincului icircn anumite părţi ale Dunării Icircn
Delta Dunării icircnainte şi după valul de cianură concentraţia de fier a fost deasupra nivelului de
siguranţă aşa cum a fost şi nivelul plumbului icircn timpul trecerii valului Concentraţiile celorlalte
metale grele s-au menţinut la un nivel acceptabil
10
1 30 ianuarie ndash scurgerea de ceanură are loc icircn localitatea Baia Mare Romacircnia
2 1 februarie ndash valul de cianură ajunge la graniţa romacircno ndash ungară
3 5 februarie ndash cianura este găsită icircn teste efectuate la Tiszaloumlk
4 9 februarie ndash valul ajunge la Szolnok
5 11 februarie ndash valul trece graniţa ungaro ndash iugoslavă
6 13 februarie ndash valul ajunge la Belgrad Iugoslavia
7 15 februarie ndash valul ajunge la graniţa romacircnă la Ram
8 17 februarie ndash cianura apare icircn teste la Porţile de Fier Romacircnia
9 25-28 februarie ndash valul ajunge icircn Delta Dunării
Sedimentele
Icircn comparaţie cu apele de la suprafaţa solului datele arată un impact mai redus asupra
ecosistemului datorat poluării sedimentelor Scurgerea a dus la creşterea drastică a contaminării
cu metale grele (icircn special cupru plumb şi zinc) a sedimentelor icircn imediata apropiere a barajului
rupt Totuşi contaminarea drastică cu metale a scăzut rapid odată cu creşterea distanţei de la
sursă Aşadar efectele toxice asupra ecosistemului acvatic nu s-au mutat pe o distanţă
semnificativ de lungă icircn aval Icircn acelaşi timp icircn multe zone icircn aval au fost descoperite
concentraţii de metale grele icircn sedimente incluzacircnd afluenţi care nu au fost afectaţi de către
scurgere Aceasta este icircn special adevărat pentru zona Baia Mare dar şi pentru zone icircn aval din
Ungaria Aceste puncte fierbinţi au fost probabil cauzate de activităţi industriale de deversări ale
unor deşeuri icircn trecut sau de activităţi specifice agriculturii pe perioade lungi de timp Rezultatul
este că din cauza calităţii sedimentelor efecte negative pot apărea icircn orice moment asupra
ecosistemului acvatic De exemplu concentraţiile de metale grele din racircul Lăpuş şi din zona
deversării de cianură sunt foarte ridicate Concentraţiile de plumb zinc şi cadmiu icircn amonte şi icircn
aval de Baia Mare sunt la un nivel unde efecte toxice pot apărea asupra organismelor ce trăiesc
icircn noroiul din albie Concentraţiile de zinc şi arsenic din albie au fost ridicate icircn anumite secţiuni
de-a lungul racircului Tisa
11
Apa potabilă
Icircn Romacircnia icircn satul Bozacircnta Mare de lacircngă uzina Aurul se găsesc facircntacircni private cu apă
la suprafaţă ce sunt legate de racircu Ca atare ele sunt foarte vulnerabile icircn special la poluarea din
lacul societăţii Aurul care se află icircn aria de acoperire a pacircnzei freatice a facircntacircnilor Facircntacircnile au
fost afectate de către deversarea de cianură nivelul acestei substanţe fiind pe data de 10 februarie
de aproape 80 de ori peste nivelul acceptabil Pacircnă pe data de 26 februarie concentraţiile de
cianură au scăzut sub nivelul de alarmă dar concentraţiile cadmiului manganului şi fierului erau
mai ridicate decacirct nivelele admise de către prevederile romacircneşti De asemenea misiunea a
relevat poluarea continuă datorată deşeurilor manajere şi a utilizării excesive a icircngrăşămintelor icircn
agricultură Icircn aval de localitatea Bozacircnta Mare de-a lungul racircului Someş apa potabilă nu apare
a fi ameninţată Totuşi cele mai multe dintre facircntacircni sunt la suprafaţă şi sunt vulnerabile la
poluarea de la sol Ca atare icircn Romacircnia riscurile imediate pentru sănătatea oamenilor ca urmare
a scurgerii par a fi minime deşi sunt posibile efecte cronice asupra sănătăţii datorită poluării cu
metale grele De asemenea este de menţionat absenţa monitorizării facircntacircnilor private icircn Bozacircnta
Mare sau a cursurilor de apă de la suprafaţă icircn aval de Bozacircnta Mare cu excepţia oraşului Satu
Mare Icircn Ungaria nu există efecte pe termen lung ale acestui accident minier asupra sănătăţii
consumatorilor prin intermediul apei potabile Nici cianura şi nici metalele grele nu au fost găsite
icircn facircntacircnile de adacircncime din Ungaria facircntacircni ce sunt bine protejate de poluarea de suprafaţă şi
unde este puţin probabilă o legătură icircntre racircul Tisa şi apa din subteran Sistemul de furnizare al
apei potabile din Ungaria nu a fost pus icircn pericol de poluarea cu cianură Staţia de tratare a apei
de la Szolnok a fost oprită icircn timpul trecerii valului de cianură deşi apa tratată icircn timpul
accidentului a arătat concentraţii de cianură mai reduse decacirct standardul ungar Staţia din
Szolnok are un program adecvat de monitorizare a apei icircn scopul protecţiei consumatorilor
Icircn Iugoslavia sistemul de furnizare a apei potabile din Becej şi două surse private de apă
potabilă ce au fost examinate nu au fost afectate de către scurgerea de cianură Vulnerabilitatea
facircntacircnilor adacircnci este redusă deoarece este puţin probabil să existe o legătură icircntre racircul Tisa şi
apa de adacircncime Aceste facircntacircni sunt de obicei nemonitorizate iar alţi furnizori de apă potabilă şi
facircntacircni private de-a lungul racircului Tisa nu au fost vizitaţi
12
d) Concluzii şi măsuri pentru diminuarea efectelor unei catastrofe
asemănatoare
Există o nevoie sporită de informaţii obiective şi corecte icircn special din partea
autorităţilor locale şi din partea media Scurgerea produsă şi misiunea icircn regiune au arătat nivelul
redus de cunoştinţe al publicului cu privire la substanţele chimice toxice şi cu privire la riscurile
viitoare datorate industriei miniere şi industriilor conexe Icircn acelaşi timp populaţia din zona Baia
Mare este pe deplin conştientă că solul şi apa de la suprafaţă au mai fost poluate icircnainte şi că
reţeaua de conducte ce transportă deşeuri s-a fisurat icircn mai multe ocazii deversacircnd apă
conţinacircnd cianură icircn afara ariei geografice a zonelor industriale
Comunicarea icircntre autorităţile locale ONG-uri şi public in ceea ce priveşte planurile icircn
caz de urgenţă şi măsurile de prevenire a accidentelor este redusă Canalele de comunicare
trebuie icircmbunătăţite şi ONG-urile şi alte grupuri de interes trebuie să contribuie la informarea
populaţiei
Efectele pe termen lung ale activităţilor miniere asupra sănătăţii publice icircn special
datorate cianurii si metalelor grele sunt o preocupare majoră icircn special icircn localităţile Bozacircnta
Mare şi Baia Mare deoarece pe parcursul verii sunt icircnregistrate probleme datorate prafului
La Aurul SA trebuie realizată o estimare completă a riscurilor pentru a creşte siguranţa
operaţiilor de lucru Un plan de urgenţă pentru un sistem icircmbunătăţit trebuie realizat şi făcut
cunoscut lucrătorilor şi factorilor de decizie locali Responsabilităţile organizaţionale in ceea ce
priveşte viitoare ruperi ale barajelor trebuie făcute clare Trebuiesc stabilite sisteme rapide de
alarmare icircn special pentru oraşul Baia Mare
O analiză ulterioară a concentraţiilor de metale grele icircn sedimentele racircurilor şi icircn special
la Aurul SA este agreată de toate cele trei ţări pentru a realiza o analiză corespunzătoare a
riscurilor pe termen lung ale scurgerii şi ale poluării cronice Calitatea sedimentelor a fost deja
găsită drept periculoasă pentru multe ecosisteme acvatice locale
Icircmbunătăţirile trebuie să includă realizarea de autoritţăile locale a unor studii de
planificare şi dezvoltare a unor noi surse de apă potabilă (icircn Baia Mare şi de-a lungul racircului
Someş) şi sisteme noi de monitorizare pentru apa de la suprafaţa solului şi facircntacircni particulare
Trebuie realizat un inventar al tuturor surselor private de apă (din Romacircnia Ungaria Iugoslavia)
şi un inventar al zonelor poluate care primejduiesc apa din subteran de la suprafaţă şi apa
potabilă (icircntregul bazin al racircului) Este necesară constituirea de surse de apă potabilă pentru
13
cazurile de urgenţă efectuarea unui studiu asupra sănătţăii populaţiei icircn zonele afectate şi un
proces de monitorizare a bolilor cauzate de poluarea apei Nu icircn ultimul racircnd sistemele de
alimentare cu apă potabilă pentru gospodăriile private din judeţul Maramureş trebuie schimbate
cu sisteme publice de furnizare a apei icircnsoţite de sisteme de tratare a deşeurilor
Monitorizarea internaţională a efectelor pe termen lung a deversării de cianură asupra
biodiversităţii icircn special păsări mamifere şi vegetaţia acvatică este icircncurajată
Este necesară realizarea un studiu asupra activităţilor şi asupra managementului riscului
pentru toate exploatările miniere şi industriile conexe din oraşul Baia Mare şi din tot judeţul
Maramureş Lacurile conţinacircnd deşeuri toxice sau alte lichide nocive trebuie să posede sisteme
de drenaj pentru prevenirea supraacircncărcării şi a ruperii barajelor Fabricile ce utilizează cianură
trebuie să acorde atenţie specială pregătirilor pentru situaţii de urgenţă comunicaţiilor publice şi
monitorizării speciale şi inspecţiei de către autorităţi
Implicaţiile pe termen lung ale scurgerii şi a altor activităţi poluante icircn regiune trebuie să
fie estimate Activitatea industrială icircn acest judeţ poate crea probleme de mediu icircn aval icircn
sectoarele de activitate dependente de mediu pentru pescuit turism agricultură şi alte activităţi
economice Mulţi muncitori şi firme din regiune sunt icircngrijoraţi de pierderea pieţelor ca urmare
a pierderii imaginii produselor icircn urma scurgerii (de exemplu frica consumatorilor de produse
contaminate)
Există o nevoie susţinută pentru o politică managerială completă pe termen lung icircn
domeniul mediului şi de o politică de dezvoltare economică pentru judeţul Maramureş şi toată
aria de curgere a racircului Tisa Această politică trebuie să aibă icircn vedere mineritul
şi industriile adiacente alte activităţi economice dezvoltarea economică inter-regională
biodiversitatea nevoile sociale şi icircmbunătăţirea cooperării si suportului internaţional
14
4 CELE MAI BUNE TEHNICI EXISTENTE PENTRU MANAGEMENTUL STERILELOR SI SEDIMENTELOR MINIERE IN ACTIVITATILE MINERE
Punctul de pornire a acestei lucrări (BAT) şi dezvoltarea concretă a acestui document este
reprezentat de Comunicatul din partea Comisiei Europene COM(2000) 664 ce se referă la
ldquoModul de lucru icircn siguranţa icircn activităţile miniererdquo Acest comunicat a apărut ca un răspuns la
alunecările de teren provocate de steril icircn Aznalcollar (Spania) şi icircn Baia Mare şi a propus
crearea unui plan de recuperare a zonelor respective care includea elaborarea unui Document de
Referinţă BAT bazat pe un schimb de informaţii dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi
industria minieră Acest document este rezultatul acestui schimb de informaţii A fost creat ca
urmare a unei iniţiative a Comisiei şi ca un document anticipativ a Directivei propuse de
administrare a deşeurilor provenite de la industriile extractive
Accidentele mai sus menţionate au atras atenţia publicului referitor la administrarea
iazurilor de decantare şi a barajelor miniere Totuşi nu trebuie uitat ca alunecările de teren
provocate de haldele de steril şi piatră reziduală pot de asemenea provoca distrugeri mari
mediului icircnconjurător Dimensiunile oricărui tip de organizare a sterilului pot fi enorme Barajele
pot icircnalte de zeci de metri haldele pot fi chiar mai mari de 100 m şi lungi de cacircţiva kilometrii
conţinacircnd posibil sute de milioane de metri cubi de steril şi piatră reziduală
Pentru funcţionarea bună a unui iaz de decantare şi icircnlăturarea apei libere din bazin au
fost propuse următoarele
Functionarea barajului
bull sa se monitorizeze stabilitatea dupa cum va fi explicat in continuare
bull sa fie prevazute variante de golire a bazinului in cazul aparitiei unor probleme
bull sa fie prevazute alte instalatii de descarcare posibil intr-un alt baraj
bull sa fie prevazute instalatii secundare de decantare sisau barje cu pompe pregatite in caz
de urgente daca nivelul apei libere din bazin atinge inaltimea de garda minima prestabilita
bull sa se masoare miscarile de teren cu instrumente adecvate pentru adancime si sa se
cunoasca conditiile de presiune a fluidelor din pori
bull sa se realizeze un drenaj corespunzator
bull sa se pastreze documentari referitoare la proiectare si constructie si orice
actualizarimodificari in proiectareconstructie
15
bull sa se ofere o pregatire corespunzatoare pentru personal
Inlaturarea apei libere din bazin
bull sa se foloseasca un canal deversor in sol pentru santierul de avale si in afara santierului
un bazin
bull sa se foloseasca un turn de decatare
1048707 in cazul unei clime reci cu o balanta pozitiva al apei
1048707 pentru bazinele ingradite
bull sa se foloseasca un put de decantare
1048707 in cazul unei clime calde cu o balanta negativa a apei
1048707 pentru bazinele cu sectiune patrata
1048707 daca este mentinut o inaltime de garda
Pentru diminuarea accidentelor BAT propune următoarele
bull realizarea planurilor de urgenţă
bull evaluarea şi urmărirea incidentele
bull monitorizarea conductelelor
Icircn plus faţă de măsurile generice pentru toate exploatările care folosesc filtrarea aurului
folosind cianuri BAT este pentru a
bull reduce folosirea CN aplicacircnd
1048707 strategii operaţionale pentru a minimiza adausul de cianuri
1048707 controlul automat al cianurilor
1048707 dacă este aplicabil pretratarea cu peroxizi
bull a distruge rămăşiţele de CN liber icircnainte de a descărca icircn bazin
bull a aplica următoarele măsuri de siguranţă
1048707 determinarea mărimii circuitului de distrugere a cianurilor la o capacitate de
două ori mai mare decacirct cerinţele propriu-zise
1048707 instalarea un sistem de backup pentru surplusurile de oxid de calciu
1048707 instalarea de generatoare de curent de back-up
16
BIBLIOGRAFIE
1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile
pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile
Miniere 552 p
2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj
ndash Napoca 236 p
3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH
Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p
4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13
5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental
Impacts 2nd Edition Ed Sringer
6 httpwwwmonbiotcom
7 httpwwwgraiulro
8 httpwwwinfonewsro
9 httpwwwenvironmental-expertcom
10 httpbooksgooglero
11 httpwwwbristolbayalliancecom
12 httpgreenhorizonrecorg
13 httpwwwce-revieworg
14 httpwwwgridano
15 httpnewsbbccouk
16 httpwwwmin-engcom
17 httpwwwwaternunccom
17
1 30 ianuarie ndash scurgerea de ceanură are loc icircn localitatea Baia Mare Romacircnia
2 1 februarie ndash valul de cianură ajunge la graniţa romacircno ndash ungară
3 5 februarie ndash cianura este găsită icircn teste efectuate la Tiszaloumlk
4 9 februarie ndash valul ajunge la Szolnok
5 11 februarie ndash valul trece graniţa ungaro ndash iugoslavă
6 13 februarie ndash valul ajunge la Belgrad Iugoslavia
7 15 februarie ndash valul ajunge la graniţa romacircnă la Ram
8 17 februarie ndash cianura apare icircn teste la Porţile de Fier Romacircnia
9 25-28 februarie ndash valul ajunge icircn Delta Dunării
Sedimentele
Icircn comparaţie cu apele de la suprafaţa solului datele arată un impact mai redus asupra
ecosistemului datorat poluării sedimentelor Scurgerea a dus la creşterea drastică a contaminării
cu metale grele (icircn special cupru plumb şi zinc) a sedimentelor icircn imediata apropiere a barajului
rupt Totuşi contaminarea drastică cu metale a scăzut rapid odată cu creşterea distanţei de la
sursă Aşadar efectele toxice asupra ecosistemului acvatic nu s-au mutat pe o distanţă
semnificativ de lungă icircn aval Icircn acelaşi timp icircn multe zone icircn aval au fost descoperite
concentraţii de metale grele icircn sedimente incluzacircnd afluenţi care nu au fost afectaţi de către
scurgere Aceasta este icircn special adevărat pentru zona Baia Mare dar şi pentru zone icircn aval din
Ungaria Aceste puncte fierbinţi au fost probabil cauzate de activităţi industriale de deversări ale
unor deşeuri icircn trecut sau de activităţi specifice agriculturii pe perioade lungi de timp Rezultatul
este că din cauza calităţii sedimentelor efecte negative pot apărea icircn orice moment asupra
ecosistemului acvatic De exemplu concentraţiile de metale grele din racircul Lăpuş şi din zona
deversării de cianură sunt foarte ridicate Concentraţiile de plumb zinc şi cadmiu icircn amonte şi icircn
aval de Baia Mare sunt la un nivel unde efecte toxice pot apărea asupra organismelor ce trăiesc
icircn noroiul din albie Concentraţiile de zinc şi arsenic din albie au fost ridicate icircn anumite secţiuni
de-a lungul racircului Tisa
11
Apa potabilă
Icircn Romacircnia icircn satul Bozacircnta Mare de lacircngă uzina Aurul se găsesc facircntacircni private cu apă
la suprafaţă ce sunt legate de racircu Ca atare ele sunt foarte vulnerabile icircn special la poluarea din
lacul societăţii Aurul care se află icircn aria de acoperire a pacircnzei freatice a facircntacircnilor Facircntacircnile au
fost afectate de către deversarea de cianură nivelul acestei substanţe fiind pe data de 10 februarie
de aproape 80 de ori peste nivelul acceptabil Pacircnă pe data de 26 februarie concentraţiile de
cianură au scăzut sub nivelul de alarmă dar concentraţiile cadmiului manganului şi fierului erau
mai ridicate decacirct nivelele admise de către prevederile romacircneşti De asemenea misiunea a
relevat poluarea continuă datorată deşeurilor manajere şi a utilizării excesive a icircngrăşămintelor icircn
agricultură Icircn aval de localitatea Bozacircnta Mare de-a lungul racircului Someş apa potabilă nu apare
a fi ameninţată Totuşi cele mai multe dintre facircntacircni sunt la suprafaţă şi sunt vulnerabile la
poluarea de la sol Ca atare icircn Romacircnia riscurile imediate pentru sănătatea oamenilor ca urmare
a scurgerii par a fi minime deşi sunt posibile efecte cronice asupra sănătăţii datorită poluării cu
metale grele De asemenea este de menţionat absenţa monitorizării facircntacircnilor private icircn Bozacircnta
Mare sau a cursurilor de apă de la suprafaţă icircn aval de Bozacircnta Mare cu excepţia oraşului Satu
Mare Icircn Ungaria nu există efecte pe termen lung ale acestui accident minier asupra sănătăţii
consumatorilor prin intermediul apei potabile Nici cianura şi nici metalele grele nu au fost găsite
icircn facircntacircnile de adacircncime din Ungaria facircntacircni ce sunt bine protejate de poluarea de suprafaţă şi
unde este puţin probabilă o legătură icircntre racircul Tisa şi apa din subteran Sistemul de furnizare al
apei potabile din Ungaria nu a fost pus icircn pericol de poluarea cu cianură Staţia de tratare a apei
de la Szolnok a fost oprită icircn timpul trecerii valului de cianură deşi apa tratată icircn timpul
accidentului a arătat concentraţii de cianură mai reduse decacirct standardul ungar Staţia din
Szolnok are un program adecvat de monitorizare a apei icircn scopul protecţiei consumatorilor
Icircn Iugoslavia sistemul de furnizare a apei potabile din Becej şi două surse private de apă
potabilă ce au fost examinate nu au fost afectate de către scurgerea de cianură Vulnerabilitatea
facircntacircnilor adacircnci este redusă deoarece este puţin probabil să existe o legătură icircntre racircul Tisa şi
apa de adacircncime Aceste facircntacircni sunt de obicei nemonitorizate iar alţi furnizori de apă potabilă şi
facircntacircni private de-a lungul racircului Tisa nu au fost vizitaţi
12
d) Concluzii şi măsuri pentru diminuarea efectelor unei catastrofe
asemănatoare
Există o nevoie sporită de informaţii obiective şi corecte icircn special din partea
autorităţilor locale şi din partea media Scurgerea produsă şi misiunea icircn regiune au arătat nivelul
redus de cunoştinţe al publicului cu privire la substanţele chimice toxice şi cu privire la riscurile
viitoare datorate industriei miniere şi industriilor conexe Icircn acelaşi timp populaţia din zona Baia
Mare este pe deplin conştientă că solul şi apa de la suprafaţă au mai fost poluate icircnainte şi că
reţeaua de conducte ce transportă deşeuri s-a fisurat icircn mai multe ocazii deversacircnd apă
conţinacircnd cianură icircn afara ariei geografice a zonelor industriale
Comunicarea icircntre autorităţile locale ONG-uri şi public in ceea ce priveşte planurile icircn
caz de urgenţă şi măsurile de prevenire a accidentelor este redusă Canalele de comunicare
trebuie icircmbunătăţite şi ONG-urile şi alte grupuri de interes trebuie să contribuie la informarea
populaţiei
Efectele pe termen lung ale activităţilor miniere asupra sănătăţii publice icircn special
datorate cianurii si metalelor grele sunt o preocupare majoră icircn special icircn localităţile Bozacircnta
Mare şi Baia Mare deoarece pe parcursul verii sunt icircnregistrate probleme datorate prafului
La Aurul SA trebuie realizată o estimare completă a riscurilor pentru a creşte siguranţa
operaţiilor de lucru Un plan de urgenţă pentru un sistem icircmbunătăţit trebuie realizat şi făcut
cunoscut lucrătorilor şi factorilor de decizie locali Responsabilităţile organizaţionale in ceea ce
priveşte viitoare ruperi ale barajelor trebuie făcute clare Trebuiesc stabilite sisteme rapide de
alarmare icircn special pentru oraşul Baia Mare
O analiză ulterioară a concentraţiilor de metale grele icircn sedimentele racircurilor şi icircn special
la Aurul SA este agreată de toate cele trei ţări pentru a realiza o analiză corespunzătoare a
riscurilor pe termen lung ale scurgerii şi ale poluării cronice Calitatea sedimentelor a fost deja
găsită drept periculoasă pentru multe ecosisteme acvatice locale
Icircmbunătăţirile trebuie să includă realizarea de autoritţăile locale a unor studii de
planificare şi dezvoltare a unor noi surse de apă potabilă (icircn Baia Mare şi de-a lungul racircului
Someş) şi sisteme noi de monitorizare pentru apa de la suprafaţa solului şi facircntacircni particulare
Trebuie realizat un inventar al tuturor surselor private de apă (din Romacircnia Ungaria Iugoslavia)
şi un inventar al zonelor poluate care primejduiesc apa din subteran de la suprafaţă şi apa
potabilă (icircntregul bazin al racircului) Este necesară constituirea de surse de apă potabilă pentru
13
cazurile de urgenţă efectuarea unui studiu asupra sănătţăii populaţiei icircn zonele afectate şi un
proces de monitorizare a bolilor cauzate de poluarea apei Nu icircn ultimul racircnd sistemele de
alimentare cu apă potabilă pentru gospodăriile private din judeţul Maramureş trebuie schimbate
cu sisteme publice de furnizare a apei icircnsoţite de sisteme de tratare a deşeurilor
Monitorizarea internaţională a efectelor pe termen lung a deversării de cianură asupra
biodiversităţii icircn special păsări mamifere şi vegetaţia acvatică este icircncurajată
Este necesară realizarea un studiu asupra activităţilor şi asupra managementului riscului
pentru toate exploatările miniere şi industriile conexe din oraşul Baia Mare şi din tot judeţul
Maramureş Lacurile conţinacircnd deşeuri toxice sau alte lichide nocive trebuie să posede sisteme
de drenaj pentru prevenirea supraacircncărcării şi a ruperii barajelor Fabricile ce utilizează cianură
trebuie să acorde atenţie specială pregătirilor pentru situaţii de urgenţă comunicaţiilor publice şi
monitorizării speciale şi inspecţiei de către autorităţi
Implicaţiile pe termen lung ale scurgerii şi a altor activităţi poluante icircn regiune trebuie să
fie estimate Activitatea industrială icircn acest judeţ poate crea probleme de mediu icircn aval icircn
sectoarele de activitate dependente de mediu pentru pescuit turism agricultură şi alte activităţi
economice Mulţi muncitori şi firme din regiune sunt icircngrijoraţi de pierderea pieţelor ca urmare
a pierderii imaginii produselor icircn urma scurgerii (de exemplu frica consumatorilor de produse
contaminate)
Există o nevoie susţinută pentru o politică managerială completă pe termen lung icircn
domeniul mediului şi de o politică de dezvoltare economică pentru judeţul Maramureş şi toată
aria de curgere a racircului Tisa Această politică trebuie să aibă icircn vedere mineritul
şi industriile adiacente alte activităţi economice dezvoltarea economică inter-regională
biodiversitatea nevoile sociale şi icircmbunătăţirea cooperării si suportului internaţional
14
4 CELE MAI BUNE TEHNICI EXISTENTE PENTRU MANAGEMENTUL STERILELOR SI SEDIMENTELOR MINIERE IN ACTIVITATILE MINERE
Punctul de pornire a acestei lucrări (BAT) şi dezvoltarea concretă a acestui document este
reprezentat de Comunicatul din partea Comisiei Europene COM(2000) 664 ce se referă la
ldquoModul de lucru icircn siguranţa icircn activităţile miniererdquo Acest comunicat a apărut ca un răspuns la
alunecările de teren provocate de steril icircn Aznalcollar (Spania) şi icircn Baia Mare şi a propus
crearea unui plan de recuperare a zonelor respective care includea elaborarea unui Document de
Referinţă BAT bazat pe un schimb de informaţii dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi
industria minieră Acest document este rezultatul acestui schimb de informaţii A fost creat ca
urmare a unei iniţiative a Comisiei şi ca un document anticipativ a Directivei propuse de
administrare a deşeurilor provenite de la industriile extractive
Accidentele mai sus menţionate au atras atenţia publicului referitor la administrarea
iazurilor de decantare şi a barajelor miniere Totuşi nu trebuie uitat ca alunecările de teren
provocate de haldele de steril şi piatră reziduală pot de asemenea provoca distrugeri mari
mediului icircnconjurător Dimensiunile oricărui tip de organizare a sterilului pot fi enorme Barajele
pot icircnalte de zeci de metri haldele pot fi chiar mai mari de 100 m şi lungi de cacircţiva kilometrii
conţinacircnd posibil sute de milioane de metri cubi de steril şi piatră reziduală
Pentru funcţionarea bună a unui iaz de decantare şi icircnlăturarea apei libere din bazin au
fost propuse următoarele
Functionarea barajului
bull sa se monitorizeze stabilitatea dupa cum va fi explicat in continuare
bull sa fie prevazute variante de golire a bazinului in cazul aparitiei unor probleme
bull sa fie prevazute alte instalatii de descarcare posibil intr-un alt baraj
bull sa fie prevazute instalatii secundare de decantare sisau barje cu pompe pregatite in caz
de urgente daca nivelul apei libere din bazin atinge inaltimea de garda minima prestabilita
bull sa se masoare miscarile de teren cu instrumente adecvate pentru adancime si sa se
cunoasca conditiile de presiune a fluidelor din pori
bull sa se realizeze un drenaj corespunzator
bull sa se pastreze documentari referitoare la proiectare si constructie si orice
actualizarimodificari in proiectareconstructie
15
bull sa se ofere o pregatire corespunzatoare pentru personal
Inlaturarea apei libere din bazin
bull sa se foloseasca un canal deversor in sol pentru santierul de avale si in afara santierului
un bazin
bull sa se foloseasca un turn de decatare
1048707 in cazul unei clime reci cu o balanta pozitiva al apei
1048707 pentru bazinele ingradite
bull sa se foloseasca un put de decantare
1048707 in cazul unei clime calde cu o balanta negativa a apei
1048707 pentru bazinele cu sectiune patrata
1048707 daca este mentinut o inaltime de garda
Pentru diminuarea accidentelor BAT propune următoarele
bull realizarea planurilor de urgenţă
bull evaluarea şi urmărirea incidentele
bull monitorizarea conductelelor
Icircn plus faţă de măsurile generice pentru toate exploatările care folosesc filtrarea aurului
folosind cianuri BAT este pentru a
bull reduce folosirea CN aplicacircnd
1048707 strategii operaţionale pentru a minimiza adausul de cianuri
1048707 controlul automat al cianurilor
1048707 dacă este aplicabil pretratarea cu peroxizi
bull a distruge rămăşiţele de CN liber icircnainte de a descărca icircn bazin
bull a aplica următoarele măsuri de siguranţă
1048707 determinarea mărimii circuitului de distrugere a cianurilor la o capacitate de
două ori mai mare decacirct cerinţele propriu-zise
1048707 instalarea un sistem de backup pentru surplusurile de oxid de calciu
1048707 instalarea de generatoare de curent de back-up
16
BIBLIOGRAFIE
1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile
pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile
Miniere 552 p
2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj
ndash Napoca 236 p
3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH
Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p
4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13
5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental
Impacts 2nd Edition Ed Sringer
6 httpwwwmonbiotcom
7 httpwwwgraiulro
8 httpwwwinfonewsro
9 httpwwwenvironmental-expertcom
10 httpbooksgooglero
11 httpwwwbristolbayalliancecom
12 httpgreenhorizonrecorg
13 httpwwwce-revieworg
14 httpwwwgridano
15 httpnewsbbccouk
16 httpwwwmin-engcom
17 httpwwwwaternunccom
17
Apa potabilă
Icircn Romacircnia icircn satul Bozacircnta Mare de lacircngă uzina Aurul se găsesc facircntacircni private cu apă
la suprafaţă ce sunt legate de racircu Ca atare ele sunt foarte vulnerabile icircn special la poluarea din
lacul societăţii Aurul care se află icircn aria de acoperire a pacircnzei freatice a facircntacircnilor Facircntacircnile au
fost afectate de către deversarea de cianură nivelul acestei substanţe fiind pe data de 10 februarie
de aproape 80 de ori peste nivelul acceptabil Pacircnă pe data de 26 februarie concentraţiile de
cianură au scăzut sub nivelul de alarmă dar concentraţiile cadmiului manganului şi fierului erau
mai ridicate decacirct nivelele admise de către prevederile romacircneşti De asemenea misiunea a
relevat poluarea continuă datorată deşeurilor manajere şi a utilizării excesive a icircngrăşămintelor icircn
agricultură Icircn aval de localitatea Bozacircnta Mare de-a lungul racircului Someş apa potabilă nu apare
a fi ameninţată Totuşi cele mai multe dintre facircntacircni sunt la suprafaţă şi sunt vulnerabile la
poluarea de la sol Ca atare icircn Romacircnia riscurile imediate pentru sănătatea oamenilor ca urmare
a scurgerii par a fi minime deşi sunt posibile efecte cronice asupra sănătăţii datorită poluării cu
metale grele De asemenea este de menţionat absenţa monitorizării facircntacircnilor private icircn Bozacircnta
Mare sau a cursurilor de apă de la suprafaţă icircn aval de Bozacircnta Mare cu excepţia oraşului Satu
Mare Icircn Ungaria nu există efecte pe termen lung ale acestui accident minier asupra sănătăţii
consumatorilor prin intermediul apei potabile Nici cianura şi nici metalele grele nu au fost găsite
icircn facircntacircnile de adacircncime din Ungaria facircntacircni ce sunt bine protejate de poluarea de suprafaţă şi
unde este puţin probabilă o legătură icircntre racircul Tisa şi apa din subteran Sistemul de furnizare al
apei potabile din Ungaria nu a fost pus icircn pericol de poluarea cu cianură Staţia de tratare a apei
de la Szolnok a fost oprită icircn timpul trecerii valului de cianură deşi apa tratată icircn timpul
accidentului a arătat concentraţii de cianură mai reduse decacirct standardul ungar Staţia din
Szolnok are un program adecvat de monitorizare a apei icircn scopul protecţiei consumatorilor
Icircn Iugoslavia sistemul de furnizare a apei potabile din Becej şi două surse private de apă
potabilă ce au fost examinate nu au fost afectate de către scurgerea de cianură Vulnerabilitatea
facircntacircnilor adacircnci este redusă deoarece este puţin probabil să existe o legătură icircntre racircul Tisa şi
apa de adacircncime Aceste facircntacircni sunt de obicei nemonitorizate iar alţi furnizori de apă potabilă şi
facircntacircni private de-a lungul racircului Tisa nu au fost vizitaţi
12
d) Concluzii şi măsuri pentru diminuarea efectelor unei catastrofe
asemănatoare
Există o nevoie sporită de informaţii obiective şi corecte icircn special din partea
autorităţilor locale şi din partea media Scurgerea produsă şi misiunea icircn regiune au arătat nivelul
redus de cunoştinţe al publicului cu privire la substanţele chimice toxice şi cu privire la riscurile
viitoare datorate industriei miniere şi industriilor conexe Icircn acelaşi timp populaţia din zona Baia
Mare este pe deplin conştientă că solul şi apa de la suprafaţă au mai fost poluate icircnainte şi că
reţeaua de conducte ce transportă deşeuri s-a fisurat icircn mai multe ocazii deversacircnd apă
conţinacircnd cianură icircn afara ariei geografice a zonelor industriale
Comunicarea icircntre autorităţile locale ONG-uri şi public in ceea ce priveşte planurile icircn
caz de urgenţă şi măsurile de prevenire a accidentelor este redusă Canalele de comunicare
trebuie icircmbunătăţite şi ONG-urile şi alte grupuri de interes trebuie să contribuie la informarea
populaţiei
Efectele pe termen lung ale activităţilor miniere asupra sănătăţii publice icircn special
datorate cianurii si metalelor grele sunt o preocupare majoră icircn special icircn localităţile Bozacircnta
Mare şi Baia Mare deoarece pe parcursul verii sunt icircnregistrate probleme datorate prafului
La Aurul SA trebuie realizată o estimare completă a riscurilor pentru a creşte siguranţa
operaţiilor de lucru Un plan de urgenţă pentru un sistem icircmbunătăţit trebuie realizat şi făcut
cunoscut lucrătorilor şi factorilor de decizie locali Responsabilităţile organizaţionale in ceea ce
priveşte viitoare ruperi ale barajelor trebuie făcute clare Trebuiesc stabilite sisteme rapide de
alarmare icircn special pentru oraşul Baia Mare
O analiză ulterioară a concentraţiilor de metale grele icircn sedimentele racircurilor şi icircn special
la Aurul SA este agreată de toate cele trei ţări pentru a realiza o analiză corespunzătoare a
riscurilor pe termen lung ale scurgerii şi ale poluării cronice Calitatea sedimentelor a fost deja
găsită drept periculoasă pentru multe ecosisteme acvatice locale
Icircmbunătăţirile trebuie să includă realizarea de autoritţăile locale a unor studii de
planificare şi dezvoltare a unor noi surse de apă potabilă (icircn Baia Mare şi de-a lungul racircului
Someş) şi sisteme noi de monitorizare pentru apa de la suprafaţa solului şi facircntacircni particulare
Trebuie realizat un inventar al tuturor surselor private de apă (din Romacircnia Ungaria Iugoslavia)
şi un inventar al zonelor poluate care primejduiesc apa din subteran de la suprafaţă şi apa
potabilă (icircntregul bazin al racircului) Este necesară constituirea de surse de apă potabilă pentru
13
cazurile de urgenţă efectuarea unui studiu asupra sănătţăii populaţiei icircn zonele afectate şi un
proces de monitorizare a bolilor cauzate de poluarea apei Nu icircn ultimul racircnd sistemele de
alimentare cu apă potabilă pentru gospodăriile private din judeţul Maramureş trebuie schimbate
cu sisteme publice de furnizare a apei icircnsoţite de sisteme de tratare a deşeurilor
Monitorizarea internaţională a efectelor pe termen lung a deversării de cianură asupra
biodiversităţii icircn special păsări mamifere şi vegetaţia acvatică este icircncurajată
Este necesară realizarea un studiu asupra activităţilor şi asupra managementului riscului
pentru toate exploatările miniere şi industriile conexe din oraşul Baia Mare şi din tot judeţul
Maramureş Lacurile conţinacircnd deşeuri toxice sau alte lichide nocive trebuie să posede sisteme
de drenaj pentru prevenirea supraacircncărcării şi a ruperii barajelor Fabricile ce utilizează cianură
trebuie să acorde atenţie specială pregătirilor pentru situaţii de urgenţă comunicaţiilor publice şi
monitorizării speciale şi inspecţiei de către autorităţi
Implicaţiile pe termen lung ale scurgerii şi a altor activităţi poluante icircn regiune trebuie să
fie estimate Activitatea industrială icircn acest judeţ poate crea probleme de mediu icircn aval icircn
sectoarele de activitate dependente de mediu pentru pescuit turism agricultură şi alte activităţi
economice Mulţi muncitori şi firme din regiune sunt icircngrijoraţi de pierderea pieţelor ca urmare
a pierderii imaginii produselor icircn urma scurgerii (de exemplu frica consumatorilor de produse
contaminate)
Există o nevoie susţinută pentru o politică managerială completă pe termen lung icircn
domeniul mediului şi de o politică de dezvoltare economică pentru judeţul Maramureş şi toată
aria de curgere a racircului Tisa Această politică trebuie să aibă icircn vedere mineritul
şi industriile adiacente alte activităţi economice dezvoltarea economică inter-regională
biodiversitatea nevoile sociale şi icircmbunătăţirea cooperării si suportului internaţional
14
4 CELE MAI BUNE TEHNICI EXISTENTE PENTRU MANAGEMENTUL STERILELOR SI SEDIMENTELOR MINIERE IN ACTIVITATILE MINERE
Punctul de pornire a acestei lucrări (BAT) şi dezvoltarea concretă a acestui document este
reprezentat de Comunicatul din partea Comisiei Europene COM(2000) 664 ce se referă la
ldquoModul de lucru icircn siguranţa icircn activităţile miniererdquo Acest comunicat a apărut ca un răspuns la
alunecările de teren provocate de steril icircn Aznalcollar (Spania) şi icircn Baia Mare şi a propus
crearea unui plan de recuperare a zonelor respective care includea elaborarea unui Document de
Referinţă BAT bazat pe un schimb de informaţii dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi
industria minieră Acest document este rezultatul acestui schimb de informaţii A fost creat ca
urmare a unei iniţiative a Comisiei şi ca un document anticipativ a Directivei propuse de
administrare a deşeurilor provenite de la industriile extractive
Accidentele mai sus menţionate au atras atenţia publicului referitor la administrarea
iazurilor de decantare şi a barajelor miniere Totuşi nu trebuie uitat ca alunecările de teren
provocate de haldele de steril şi piatră reziduală pot de asemenea provoca distrugeri mari
mediului icircnconjurător Dimensiunile oricărui tip de organizare a sterilului pot fi enorme Barajele
pot icircnalte de zeci de metri haldele pot fi chiar mai mari de 100 m şi lungi de cacircţiva kilometrii
conţinacircnd posibil sute de milioane de metri cubi de steril şi piatră reziduală
Pentru funcţionarea bună a unui iaz de decantare şi icircnlăturarea apei libere din bazin au
fost propuse următoarele
Functionarea barajului
bull sa se monitorizeze stabilitatea dupa cum va fi explicat in continuare
bull sa fie prevazute variante de golire a bazinului in cazul aparitiei unor probleme
bull sa fie prevazute alte instalatii de descarcare posibil intr-un alt baraj
bull sa fie prevazute instalatii secundare de decantare sisau barje cu pompe pregatite in caz
de urgente daca nivelul apei libere din bazin atinge inaltimea de garda minima prestabilita
bull sa se masoare miscarile de teren cu instrumente adecvate pentru adancime si sa se
cunoasca conditiile de presiune a fluidelor din pori
bull sa se realizeze un drenaj corespunzator
bull sa se pastreze documentari referitoare la proiectare si constructie si orice
actualizarimodificari in proiectareconstructie
15
bull sa se ofere o pregatire corespunzatoare pentru personal
Inlaturarea apei libere din bazin
bull sa se foloseasca un canal deversor in sol pentru santierul de avale si in afara santierului
un bazin
bull sa se foloseasca un turn de decatare
1048707 in cazul unei clime reci cu o balanta pozitiva al apei
1048707 pentru bazinele ingradite
bull sa se foloseasca un put de decantare
1048707 in cazul unei clime calde cu o balanta negativa a apei
1048707 pentru bazinele cu sectiune patrata
1048707 daca este mentinut o inaltime de garda
Pentru diminuarea accidentelor BAT propune următoarele
bull realizarea planurilor de urgenţă
bull evaluarea şi urmărirea incidentele
bull monitorizarea conductelelor
Icircn plus faţă de măsurile generice pentru toate exploatările care folosesc filtrarea aurului
folosind cianuri BAT este pentru a
bull reduce folosirea CN aplicacircnd
1048707 strategii operaţionale pentru a minimiza adausul de cianuri
1048707 controlul automat al cianurilor
1048707 dacă este aplicabil pretratarea cu peroxizi
bull a distruge rămăşiţele de CN liber icircnainte de a descărca icircn bazin
bull a aplica următoarele măsuri de siguranţă
1048707 determinarea mărimii circuitului de distrugere a cianurilor la o capacitate de
două ori mai mare decacirct cerinţele propriu-zise
1048707 instalarea un sistem de backup pentru surplusurile de oxid de calciu
1048707 instalarea de generatoare de curent de back-up
16
BIBLIOGRAFIE
1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile
pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile
Miniere 552 p
2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj
ndash Napoca 236 p
3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH
Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p
4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13
5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental
Impacts 2nd Edition Ed Sringer
6 httpwwwmonbiotcom
7 httpwwwgraiulro
8 httpwwwinfonewsro
9 httpwwwenvironmental-expertcom
10 httpbooksgooglero
11 httpwwwbristolbayalliancecom
12 httpgreenhorizonrecorg
13 httpwwwce-revieworg
14 httpwwwgridano
15 httpnewsbbccouk
16 httpwwwmin-engcom
17 httpwwwwaternunccom
17
d) Concluzii şi măsuri pentru diminuarea efectelor unei catastrofe
asemănatoare
Există o nevoie sporită de informaţii obiective şi corecte icircn special din partea
autorităţilor locale şi din partea media Scurgerea produsă şi misiunea icircn regiune au arătat nivelul
redus de cunoştinţe al publicului cu privire la substanţele chimice toxice şi cu privire la riscurile
viitoare datorate industriei miniere şi industriilor conexe Icircn acelaşi timp populaţia din zona Baia
Mare este pe deplin conştientă că solul şi apa de la suprafaţă au mai fost poluate icircnainte şi că
reţeaua de conducte ce transportă deşeuri s-a fisurat icircn mai multe ocazii deversacircnd apă
conţinacircnd cianură icircn afara ariei geografice a zonelor industriale
Comunicarea icircntre autorităţile locale ONG-uri şi public in ceea ce priveşte planurile icircn
caz de urgenţă şi măsurile de prevenire a accidentelor este redusă Canalele de comunicare
trebuie icircmbunătăţite şi ONG-urile şi alte grupuri de interes trebuie să contribuie la informarea
populaţiei
Efectele pe termen lung ale activităţilor miniere asupra sănătăţii publice icircn special
datorate cianurii si metalelor grele sunt o preocupare majoră icircn special icircn localităţile Bozacircnta
Mare şi Baia Mare deoarece pe parcursul verii sunt icircnregistrate probleme datorate prafului
La Aurul SA trebuie realizată o estimare completă a riscurilor pentru a creşte siguranţa
operaţiilor de lucru Un plan de urgenţă pentru un sistem icircmbunătăţit trebuie realizat şi făcut
cunoscut lucrătorilor şi factorilor de decizie locali Responsabilităţile organizaţionale in ceea ce
priveşte viitoare ruperi ale barajelor trebuie făcute clare Trebuiesc stabilite sisteme rapide de
alarmare icircn special pentru oraşul Baia Mare
O analiză ulterioară a concentraţiilor de metale grele icircn sedimentele racircurilor şi icircn special
la Aurul SA este agreată de toate cele trei ţări pentru a realiza o analiză corespunzătoare a
riscurilor pe termen lung ale scurgerii şi ale poluării cronice Calitatea sedimentelor a fost deja
găsită drept periculoasă pentru multe ecosisteme acvatice locale
Icircmbunătăţirile trebuie să includă realizarea de autoritţăile locale a unor studii de
planificare şi dezvoltare a unor noi surse de apă potabilă (icircn Baia Mare şi de-a lungul racircului
Someş) şi sisteme noi de monitorizare pentru apa de la suprafaţa solului şi facircntacircni particulare
Trebuie realizat un inventar al tuturor surselor private de apă (din Romacircnia Ungaria Iugoslavia)
şi un inventar al zonelor poluate care primejduiesc apa din subteran de la suprafaţă şi apa
potabilă (icircntregul bazin al racircului) Este necesară constituirea de surse de apă potabilă pentru
13
cazurile de urgenţă efectuarea unui studiu asupra sănătţăii populaţiei icircn zonele afectate şi un
proces de monitorizare a bolilor cauzate de poluarea apei Nu icircn ultimul racircnd sistemele de
alimentare cu apă potabilă pentru gospodăriile private din judeţul Maramureş trebuie schimbate
cu sisteme publice de furnizare a apei icircnsoţite de sisteme de tratare a deşeurilor
Monitorizarea internaţională a efectelor pe termen lung a deversării de cianură asupra
biodiversităţii icircn special păsări mamifere şi vegetaţia acvatică este icircncurajată
Este necesară realizarea un studiu asupra activităţilor şi asupra managementului riscului
pentru toate exploatările miniere şi industriile conexe din oraşul Baia Mare şi din tot judeţul
Maramureş Lacurile conţinacircnd deşeuri toxice sau alte lichide nocive trebuie să posede sisteme
de drenaj pentru prevenirea supraacircncărcării şi a ruperii barajelor Fabricile ce utilizează cianură
trebuie să acorde atenţie specială pregătirilor pentru situaţii de urgenţă comunicaţiilor publice şi
monitorizării speciale şi inspecţiei de către autorităţi
Implicaţiile pe termen lung ale scurgerii şi a altor activităţi poluante icircn regiune trebuie să
fie estimate Activitatea industrială icircn acest judeţ poate crea probleme de mediu icircn aval icircn
sectoarele de activitate dependente de mediu pentru pescuit turism agricultură şi alte activităţi
economice Mulţi muncitori şi firme din regiune sunt icircngrijoraţi de pierderea pieţelor ca urmare
a pierderii imaginii produselor icircn urma scurgerii (de exemplu frica consumatorilor de produse
contaminate)
Există o nevoie susţinută pentru o politică managerială completă pe termen lung icircn
domeniul mediului şi de o politică de dezvoltare economică pentru judeţul Maramureş şi toată
aria de curgere a racircului Tisa Această politică trebuie să aibă icircn vedere mineritul
şi industriile adiacente alte activităţi economice dezvoltarea economică inter-regională
biodiversitatea nevoile sociale şi icircmbunătăţirea cooperării si suportului internaţional
14
4 CELE MAI BUNE TEHNICI EXISTENTE PENTRU MANAGEMENTUL STERILELOR SI SEDIMENTELOR MINIERE IN ACTIVITATILE MINERE
Punctul de pornire a acestei lucrări (BAT) şi dezvoltarea concretă a acestui document este
reprezentat de Comunicatul din partea Comisiei Europene COM(2000) 664 ce se referă la
ldquoModul de lucru icircn siguranţa icircn activităţile miniererdquo Acest comunicat a apărut ca un răspuns la
alunecările de teren provocate de steril icircn Aznalcollar (Spania) şi icircn Baia Mare şi a propus
crearea unui plan de recuperare a zonelor respective care includea elaborarea unui Document de
Referinţă BAT bazat pe un schimb de informaţii dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi
industria minieră Acest document este rezultatul acestui schimb de informaţii A fost creat ca
urmare a unei iniţiative a Comisiei şi ca un document anticipativ a Directivei propuse de
administrare a deşeurilor provenite de la industriile extractive
Accidentele mai sus menţionate au atras atenţia publicului referitor la administrarea
iazurilor de decantare şi a barajelor miniere Totuşi nu trebuie uitat ca alunecările de teren
provocate de haldele de steril şi piatră reziduală pot de asemenea provoca distrugeri mari
mediului icircnconjurător Dimensiunile oricărui tip de organizare a sterilului pot fi enorme Barajele
pot icircnalte de zeci de metri haldele pot fi chiar mai mari de 100 m şi lungi de cacircţiva kilometrii
conţinacircnd posibil sute de milioane de metri cubi de steril şi piatră reziduală
Pentru funcţionarea bună a unui iaz de decantare şi icircnlăturarea apei libere din bazin au
fost propuse următoarele
Functionarea barajului
bull sa se monitorizeze stabilitatea dupa cum va fi explicat in continuare
bull sa fie prevazute variante de golire a bazinului in cazul aparitiei unor probleme
bull sa fie prevazute alte instalatii de descarcare posibil intr-un alt baraj
bull sa fie prevazute instalatii secundare de decantare sisau barje cu pompe pregatite in caz
de urgente daca nivelul apei libere din bazin atinge inaltimea de garda minima prestabilita
bull sa se masoare miscarile de teren cu instrumente adecvate pentru adancime si sa se
cunoasca conditiile de presiune a fluidelor din pori
bull sa se realizeze un drenaj corespunzator
bull sa se pastreze documentari referitoare la proiectare si constructie si orice
actualizarimodificari in proiectareconstructie
15
bull sa se ofere o pregatire corespunzatoare pentru personal
Inlaturarea apei libere din bazin
bull sa se foloseasca un canal deversor in sol pentru santierul de avale si in afara santierului
un bazin
bull sa se foloseasca un turn de decatare
1048707 in cazul unei clime reci cu o balanta pozitiva al apei
1048707 pentru bazinele ingradite
bull sa se foloseasca un put de decantare
1048707 in cazul unei clime calde cu o balanta negativa a apei
1048707 pentru bazinele cu sectiune patrata
1048707 daca este mentinut o inaltime de garda
Pentru diminuarea accidentelor BAT propune următoarele
bull realizarea planurilor de urgenţă
bull evaluarea şi urmărirea incidentele
bull monitorizarea conductelelor
Icircn plus faţă de măsurile generice pentru toate exploatările care folosesc filtrarea aurului
folosind cianuri BAT este pentru a
bull reduce folosirea CN aplicacircnd
1048707 strategii operaţionale pentru a minimiza adausul de cianuri
1048707 controlul automat al cianurilor
1048707 dacă este aplicabil pretratarea cu peroxizi
bull a distruge rămăşiţele de CN liber icircnainte de a descărca icircn bazin
bull a aplica următoarele măsuri de siguranţă
1048707 determinarea mărimii circuitului de distrugere a cianurilor la o capacitate de
două ori mai mare decacirct cerinţele propriu-zise
1048707 instalarea un sistem de backup pentru surplusurile de oxid de calciu
1048707 instalarea de generatoare de curent de back-up
16
BIBLIOGRAFIE
1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile
pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile
Miniere 552 p
2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj
ndash Napoca 236 p
3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH
Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p
4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13
5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental
Impacts 2nd Edition Ed Sringer
6 httpwwwmonbiotcom
7 httpwwwgraiulro
8 httpwwwinfonewsro
9 httpwwwenvironmental-expertcom
10 httpbooksgooglero
11 httpwwwbristolbayalliancecom
12 httpgreenhorizonrecorg
13 httpwwwce-revieworg
14 httpwwwgridano
15 httpnewsbbccouk
16 httpwwwmin-engcom
17 httpwwwwaternunccom
17
cazurile de urgenţă efectuarea unui studiu asupra sănătţăii populaţiei icircn zonele afectate şi un
proces de monitorizare a bolilor cauzate de poluarea apei Nu icircn ultimul racircnd sistemele de
alimentare cu apă potabilă pentru gospodăriile private din judeţul Maramureş trebuie schimbate
cu sisteme publice de furnizare a apei icircnsoţite de sisteme de tratare a deşeurilor
Monitorizarea internaţională a efectelor pe termen lung a deversării de cianură asupra
biodiversităţii icircn special păsări mamifere şi vegetaţia acvatică este icircncurajată
Este necesară realizarea un studiu asupra activităţilor şi asupra managementului riscului
pentru toate exploatările miniere şi industriile conexe din oraşul Baia Mare şi din tot judeţul
Maramureş Lacurile conţinacircnd deşeuri toxice sau alte lichide nocive trebuie să posede sisteme
de drenaj pentru prevenirea supraacircncărcării şi a ruperii barajelor Fabricile ce utilizează cianură
trebuie să acorde atenţie specială pregătirilor pentru situaţii de urgenţă comunicaţiilor publice şi
monitorizării speciale şi inspecţiei de către autorităţi
Implicaţiile pe termen lung ale scurgerii şi a altor activităţi poluante icircn regiune trebuie să
fie estimate Activitatea industrială icircn acest judeţ poate crea probleme de mediu icircn aval icircn
sectoarele de activitate dependente de mediu pentru pescuit turism agricultură şi alte activităţi
economice Mulţi muncitori şi firme din regiune sunt icircngrijoraţi de pierderea pieţelor ca urmare
a pierderii imaginii produselor icircn urma scurgerii (de exemplu frica consumatorilor de produse
contaminate)
Există o nevoie susţinută pentru o politică managerială completă pe termen lung icircn
domeniul mediului şi de o politică de dezvoltare economică pentru judeţul Maramureş şi toată
aria de curgere a racircului Tisa Această politică trebuie să aibă icircn vedere mineritul
şi industriile adiacente alte activităţi economice dezvoltarea economică inter-regională
biodiversitatea nevoile sociale şi icircmbunătăţirea cooperării si suportului internaţional
14
4 CELE MAI BUNE TEHNICI EXISTENTE PENTRU MANAGEMENTUL STERILELOR SI SEDIMENTELOR MINIERE IN ACTIVITATILE MINERE
Punctul de pornire a acestei lucrări (BAT) şi dezvoltarea concretă a acestui document este
reprezentat de Comunicatul din partea Comisiei Europene COM(2000) 664 ce se referă la
ldquoModul de lucru icircn siguranţa icircn activităţile miniererdquo Acest comunicat a apărut ca un răspuns la
alunecările de teren provocate de steril icircn Aznalcollar (Spania) şi icircn Baia Mare şi a propus
crearea unui plan de recuperare a zonelor respective care includea elaborarea unui Document de
Referinţă BAT bazat pe un schimb de informaţii dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi
industria minieră Acest document este rezultatul acestui schimb de informaţii A fost creat ca
urmare a unei iniţiative a Comisiei şi ca un document anticipativ a Directivei propuse de
administrare a deşeurilor provenite de la industriile extractive
Accidentele mai sus menţionate au atras atenţia publicului referitor la administrarea
iazurilor de decantare şi a barajelor miniere Totuşi nu trebuie uitat ca alunecările de teren
provocate de haldele de steril şi piatră reziduală pot de asemenea provoca distrugeri mari
mediului icircnconjurător Dimensiunile oricărui tip de organizare a sterilului pot fi enorme Barajele
pot icircnalte de zeci de metri haldele pot fi chiar mai mari de 100 m şi lungi de cacircţiva kilometrii
conţinacircnd posibil sute de milioane de metri cubi de steril şi piatră reziduală
Pentru funcţionarea bună a unui iaz de decantare şi icircnlăturarea apei libere din bazin au
fost propuse următoarele
Functionarea barajului
bull sa se monitorizeze stabilitatea dupa cum va fi explicat in continuare
bull sa fie prevazute variante de golire a bazinului in cazul aparitiei unor probleme
bull sa fie prevazute alte instalatii de descarcare posibil intr-un alt baraj
bull sa fie prevazute instalatii secundare de decantare sisau barje cu pompe pregatite in caz
de urgente daca nivelul apei libere din bazin atinge inaltimea de garda minima prestabilita
bull sa se masoare miscarile de teren cu instrumente adecvate pentru adancime si sa se
cunoasca conditiile de presiune a fluidelor din pori
bull sa se realizeze un drenaj corespunzator
bull sa se pastreze documentari referitoare la proiectare si constructie si orice
actualizarimodificari in proiectareconstructie
15
bull sa se ofere o pregatire corespunzatoare pentru personal
Inlaturarea apei libere din bazin
bull sa se foloseasca un canal deversor in sol pentru santierul de avale si in afara santierului
un bazin
bull sa se foloseasca un turn de decatare
1048707 in cazul unei clime reci cu o balanta pozitiva al apei
1048707 pentru bazinele ingradite
bull sa se foloseasca un put de decantare
1048707 in cazul unei clime calde cu o balanta negativa a apei
1048707 pentru bazinele cu sectiune patrata
1048707 daca este mentinut o inaltime de garda
Pentru diminuarea accidentelor BAT propune următoarele
bull realizarea planurilor de urgenţă
bull evaluarea şi urmărirea incidentele
bull monitorizarea conductelelor
Icircn plus faţă de măsurile generice pentru toate exploatările care folosesc filtrarea aurului
folosind cianuri BAT este pentru a
bull reduce folosirea CN aplicacircnd
1048707 strategii operaţionale pentru a minimiza adausul de cianuri
1048707 controlul automat al cianurilor
1048707 dacă este aplicabil pretratarea cu peroxizi
bull a distruge rămăşiţele de CN liber icircnainte de a descărca icircn bazin
bull a aplica următoarele măsuri de siguranţă
1048707 determinarea mărimii circuitului de distrugere a cianurilor la o capacitate de
două ori mai mare decacirct cerinţele propriu-zise
1048707 instalarea un sistem de backup pentru surplusurile de oxid de calciu
1048707 instalarea de generatoare de curent de back-up
16
BIBLIOGRAFIE
1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile
pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile
Miniere 552 p
2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj
ndash Napoca 236 p
3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH
Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p
4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13
5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental
Impacts 2nd Edition Ed Sringer
6 httpwwwmonbiotcom
7 httpwwwgraiulro
8 httpwwwinfonewsro
9 httpwwwenvironmental-expertcom
10 httpbooksgooglero
11 httpwwwbristolbayalliancecom
12 httpgreenhorizonrecorg
13 httpwwwce-revieworg
14 httpwwwgridano
15 httpnewsbbccouk
16 httpwwwmin-engcom
17 httpwwwwaternunccom
17
4 CELE MAI BUNE TEHNICI EXISTENTE PENTRU MANAGEMENTUL STERILELOR SI SEDIMENTELOR MINIERE IN ACTIVITATILE MINERE
Punctul de pornire a acestei lucrări (BAT) şi dezvoltarea concretă a acestui document este
reprezentat de Comunicatul din partea Comisiei Europene COM(2000) 664 ce se referă la
ldquoModul de lucru icircn siguranţa icircn activităţile miniererdquo Acest comunicat a apărut ca un răspuns la
alunecările de teren provocate de steril icircn Aznalcollar (Spania) şi icircn Baia Mare şi a propus
crearea unui plan de recuperare a zonelor respective care includea elaborarea unui Document de
Referinţă BAT bazat pe un schimb de informaţii dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi
industria minieră Acest document este rezultatul acestui schimb de informaţii A fost creat ca
urmare a unei iniţiative a Comisiei şi ca un document anticipativ a Directivei propuse de
administrare a deşeurilor provenite de la industriile extractive
Accidentele mai sus menţionate au atras atenţia publicului referitor la administrarea
iazurilor de decantare şi a barajelor miniere Totuşi nu trebuie uitat ca alunecările de teren
provocate de haldele de steril şi piatră reziduală pot de asemenea provoca distrugeri mari
mediului icircnconjurător Dimensiunile oricărui tip de organizare a sterilului pot fi enorme Barajele
pot icircnalte de zeci de metri haldele pot fi chiar mai mari de 100 m şi lungi de cacircţiva kilometrii
conţinacircnd posibil sute de milioane de metri cubi de steril şi piatră reziduală
Pentru funcţionarea bună a unui iaz de decantare şi icircnlăturarea apei libere din bazin au
fost propuse următoarele
Functionarea barajului
bull sa se monitorizeze stabilitatea dupa cum va fi explicat in continuare
bull sa fie prevazute variante de golire a bazinului in cazul aparitiei unor probleme
bull sa fie prevazute alte instalatii de descarcare posibil intr-un alt baraj
bull sa fie prevazute instalatii secundare de decantare sisau barje cu pompe pregatite in caz
de urgente daca nivelul apei libere din bazin atinge inaltimea de garda minima prestabilita
bull sa se masoare miscarile de teren cu instrumente adecvate pentru adancime si sa se
cunoasca conditiile de presiune a fluidelor din pori
bull sa se realizeze un drenaj corespunzator
bull sa se pastreze documentari referitoare la proiectare si constructie si orice
actualizarimodificari in proiectareconstructie
15
bull sa se ofere o pregatire corespunzatoare pentru personal
Inlaturarea apei libere din bazin
bull sa se foloseasca un canal deversor in sol pentru santierul de avale si in afara santierului
un bazin
bull sa se foloseasca un turn de decatare
1048707 in cazul unei clime reci cu o balanta pozitiva al apei
1048707 pentru bazinele ingradite
bull sa se foloseasca un put de decantare
1048707 in cazul unei clime calde cu o balanta negativa a apei
1048707 pentru bazinele cu sectiune patrata
1048707 daca este mentinut o inaltime de garda
Pentru diminuarea accidentelor BAT propune următoarele
bull realizarea planurilor de urgenţă
bull evaluarea şi urmărirea incidentele
bull monitorizarea conductelelor
Icircn plus faţă de măsurile generice pentru toate exploatările care folosesc filtrarea aurului
folosind cianuri BAT este pentru a
bull reduce folosirea CN aplicacircnd
1048707 strategii operaţionale pentru a minimiza adausul de cianuri
1048707 controlul automat al cianurilor
1048707 dacă este aplicabil pretratarea cu peroxizi
bull a distruge rămăşiţele de CN liber icircnainte de a descărca icircn bazin
bull a aplica următoarele măsuri de siguranţă
1048707 determinarea mărimii circuitului de distrugere a cianurilor la o capacitate de
două ori mai mare decacirct cerinţele propriu-zise
1048707 instalarea un sistem de backup pentru surplusurile de oxid de calciu
1048707 instalarea de generatoare de curent de back-up
16
BIBLIOGRAFIE
1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile
pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile
Miniere 552 p
2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj
ndash Napoca 236 p
3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH
Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p
4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13
5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental
Impacts 2nd Edition Ed Sringer
6 httpwwwmonbiotcom
7 httpwwwgraiulro
8 httpwwwinfonewsro
9 httpwwwenvironmental-expertcom
10 httpbooksgooglero
11 httpwwwbristolbayalliancecom
12 httpgreenhorizonrecorg
13 httpwwwce-revieworg
14 httpwwwgridano
15 httpnewsbbccouk
16 httpwwwmin-engcom
17 httpwwwwaternunccom
17
bull sa se ofere o pregatire corespunzatoare pentru personal
Inlaturarea apei libere din bazin
bull sa se foloseasca un canal deversor in sol pentru santierul de avale si in afara santierului
un bazin
bull sa se foloseasca un turn de decatare
1048707 in cazul unei clime reci cu o balanta pozitiva al apei
1048707 pentru bazinele ingradite
bull sa se foloseasca un put de decantare
1048707 in cazul unei clime calde cu o balanta negativa a apei
1048707 pentru bazinele cu sectiune patrata
1048707 daca este mentinut o inaltime de garda
Pentru diminuarea accidentelor BAT propune următoarele
bull realizarea planurilor de urgenţă
bull evaluarea şi urmărirea incidentele
bull monitorizarea conductelelor
Icircn plus faţă de măsurile generice pentru toate exploatările care folosesc filtrarea aurului
folosind cianuri BAT este pentru a
bull reduce folosirea CN aplicacircnd
1048707 strategii operaţionale pentru a minimiza adausul de cianuri
1048707 controlul automat al cianurilor
1048707 dacă este aplicabil pretratarea cu peroxizi
bull a distruge rămăşiţele de CN liber icircnainte de a descărca icircn bazin
bull a aplica următoarele măsuri de siguranţă
1048707 determinarea mărimii circuitului de distrugere a cianurilor la o capacitate de
două ori mai mare decacirct cerinţele propriu-zise
1048707 instalarea un sistem de backup pentru surplusurile de oxid de calciu
1048707 instalarea de generatoare de curent de back-up
16
BIBLIOGRAFIE
1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile
pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile
Miniere 552 p
2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj
ndash Napoca 236 p
3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH
Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p
4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13
5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental
Impacts 2nd Edition Ed Sringer
6 httpwwwmonbiotcom
7 httpwwwgraiulro
8 httpwwwinfonewsro
9 httpwwwenvironmental-expertcom
10 httpbooksgooglero
11 httpwwwbristolbayalliancecom
12 httpgreenhorizonrecorg
13 httpwwwce-revieworg
14 httpwwwgridano
15 httpnewsbbccouk
16 httpwwwmin-engcom
17 httpwwwwaternunccom
17
BIBLIOGRAFIE
1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile
pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile
Miniere 552 p
2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj
ndash Napoca 236 p
3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH
Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p
4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13
5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental
Impacts 2nd Edition Ed Sringer
6 httpwwwmonbiotcom
7 httpwwwgraiulro
8 httpwwwinfonewsro
9 httpwwwenvironmental-expertcom
10 httpbooksgooglero
11 httpwwwbristolbayalliancecom
12 httpgreenhorizonrecorg
13 httpwwwce-revieworg
14 httpwwwgridano
15 httpnewsbbccouk
16 httpwwwmin-engcom
17 httpwwwwaternunccom
17