UNIVERSITATEA ACADEMIEI DE TIINE A MOLDOVEICATEDRA LIMBI SI LITERATURI

REFERATINTERFERINE LINGVISTICE I CULTURALE N SPAIUL PRUTO-NISTREAN

Tema: "Influenta limbii engleze asupra limbii romane"

Autor: Coordonator:.

Chiinu, 2015When we speak about the structure of some language we can tell that between different components of this structure exist some differences. Though morphology is the most constant and systematic part of the language. Thats why it occupies the important place in the base of classification of languages. During the transformation of Latin language into Romanian languages there were some changes of the vocabulary. Romanian language has many words borrowed from English. The domains affected much are : sports terminology (basket, game, start, etc.), economics terminology (market, management, etc.), art and culture (happy-end, weekend, etc.).The borrowings from English penetrated more or less not only in some domains but in all the spheres: social, economic, scientific and cultural.Cnd vorbim de structura unei limbi i de felul n care ea este transmis altei limbi, trebuie s precizm c ntre diversele compartimente ale acestei structuri exist deosebiri: n timp ce morfologia este partea cea mai stabil i cea mai sistematic a limbii (din aceast cauz ea st la baza clasi crii limbilor), vocabularul este partea cea mai puin sistematic i cea mai mobil, pentru c apar mereu noiuni noi, care trebuie denumite, paralel cu pierderea interesului pentru noiuni nvechite, ale cror nume ies treptat din uz.n trecerea de la latin la limbile romanice au avut loc o serie de transformri ale vocabularului, ale cror urmri se regsesc n toate limbile romanice. A. Ernout constat n latina vulgar o tendin spre simplicare, soldat cu dispariia arhaismelor i a anomaliilor n favoarea formelor regulate, adesea de origine familiar i popular. Se constat, de asemenea, o tendin de reducere a dubletelor sinonimice i de tergere a nuanelor de sens. Rezultatul acestei situaii a fost srcirea vocabularului, ajungndu-se ca ecare limb romanic s moteneasc din latin cam acelai numr de cuvinte (peste 2 000). Dintre acestea, aproximativ 500 s-au transmis tuturor limbilor romanice.Limba romna provine din limba latina vulgara (vorbita). Ea este rezultatul procesului de romanizare care a avut loc in spatiul carpato-danubiano-balcanic, al carui centru a fost Dacia Romana. Spre deosebire de alte limbi romanice, ca franceza sau italiana, pe teritoriul national al Romniei limba vorbita este foarte unitara, diferentele intre dialecte fiind nesemnificative, si de aceea nu exista bariere pentru intelegerea intre vorbitori. Limba romna difera de celelalte limbi romanice datorita influentelor timpurii la care a fost supusa: substratul traco-dacic (influenta limbii populatiei locale asupra limbii latine in timpul procesului de romanizare) si cel slav (influenta exercitata de limba populatiei slave care s-a asezat la nord de Dunare dupa secolul al VI-lea si care a fost asimilata de populatia romanica locala). Luand nastere si dezvoltandu-se intr-un spatiu izolat de alte teritorii romanice, limba romna a pastrat specificul latin in aspectele decisive ale limbii - gramatica, fonetica, vocabular.n istoria scris a unei limbi, cuvintele au o via a lor, cu perioade de nflorire i stadii de regres pn la uitare, n funcie de diveri factori lingvistici i extralingvistici, manifestai n cadrul istoriei vocabularului de la primele atestri documentare ale elementelor acestuia.Astfel, fiind rezultatul unei evoluii istorice de lung durat, vocabularul oricrui limbi moderne se prezint astzi ca o totalitate de elemente foarte diferite ca origine i ca vechime.n ultimele decenii i, n special, n ultimii ani se observ mprumutarea n mas a unui mare numr de anglicisme i americanisme n majoritatea limbilor europene, printre care i limba romn. nc din secolul al XIX-lea, romna a nceput s mprumute o serie de neologisme englezeti.Limba romn dispune de un numr impresionant de cuvinte mprumutate din englez. Numrul lor este n continu cretere, o mare parte dintre ele aparinnd fondului lexical internaional. Domeniile care au fost afectate cel mai mult de influena anglicismelor sunt:Terminologia sportiv basket, footbal, game, ring, scor, sportman, start, suporter, tennis, volleyi multe altele.Terminologia economicmarketing, management, lider, cheque(cec) etc.Terminologia tehnico-tiinifictest, xerox, behaviorism, brainstormingetc.Arte i culturhappy-end, wekendetc.Mod, divertisment, buturibar, whisky, picnicetc.Termeni din domeniul nvmntului i cercetrii curriculum, grant, master, etc.Foarte multe alte anglicisme i americanisme nu snt nc nserate n dicionarele romneti recente, ns ele se ntlnesc n stilul publicistic i cel tiinific, care au fost i vor rmne ntotdeauna cele mai bogate n neologisme. Graie mprumuturilor neologice, limba romn a dobndit prestigiul unei limbi europene de cultur i de civilizaie, care este capabil s exprime absolut orice, ncepnd cu cele mai abstracte idei filozofice i terminnd cu ultimele cuceriri n domeniul tehnicii i al tiinei.Este foarte bine tiut faptul c limba este n continua schimbare, schimbare apruta n primul rand datorit dezvoltrii tehnologice i economice. Fiecare epoca a avut neologismele sale: slavonisme (cuvinte intrate in limba in special prin traducerile de carti bisericesti), grecisme, turcisme (in perioada fanariota), ungurisme (mai ales in perioada stapanirii austro-ungare in Transilvania), frantuzisme (mai ales n epoca moderna), anglicisme si americanisme mai recent.Luand drept exempluinfluenta limbii engleze, primul fapt demn de menionat este c vorbim de un fenomen internaional (nu numai european, ci i mondial). mprumutul masiv de termeni anglo-americani s-a manifestat dup al doilea razboi mondial n majoritatea limbilor europene i nu numai.Vorbim de un fenomen explicabil mai ales prin progresul anumitor domenii ale tehnicii. Trebuie subliniat faptul ca aceste imprumuturi si influente sunt necesare, chiar pozitive, atata timp cat nu devin exagerate.Imprumutul de termeni anglo-americani reprezinta un fenomen desfasurat in limba noastra mai ales in ultimele decenii. E o patrundere masiva, care continua sa creasca intr-un ritm accelerat, dar care isi gaseste motivatia in necesitatea de a desemna anumite realitati extralingvistice. Aceste realitati au uneori nevoie de termeni neechivoci (in special termeni tehnici ce necesita precizie) pentru a fi desemnate. Un rol foarte important n difuzarea inovaiilor lexicale l are presa, care, pe lnga faptul c este considerat a patra putere n stat, este i un important factor cultural-educativ. Prin larga sa audien, prin autoritatea pe care o impune, presa scris i audio-vizuala ia parte la educarea lingvistica a publicului, dar si la diversificarea si difuzarea inovatiilor lexicale. Aspectele influenei engleze n limba romn poate fi abordata din perspectiva normativa: pe de o parte norma socio-culturala, iar pe de alta parte norma lingvistica.Norma socio-culturala reglementeaza motivatia si functia imprumutului in raport cu specificul unui anumit stil sau registru al limbii. Conform celor doua categorii stabilite de Sextil Puscariu, anglicanismele care apar in presa actuala se pot incadra in: necesare sau de lux.Imprumuturile necesare sunt acele cuvinte, sintagme sau unitati frazeologice care nu au un corespondent in limba romana sau care prezinta unele avantaje in raport cu termenul autohton. In acest sens, anglicismele necesare au avantajul preciziei, al brevilocventei si nu in ultimul rand al circulatiei internationale. Ele sunt motivate de noutatea referentului. n acelasi timp, lum n calcul si o motivare denotativa si, chiar una conotativa (stilistica), in anumite situatii, chiar daca mai putine la numar. Anglicismele denotative nu au, in general, echivalente in limba roman, intrucat denumesc realitati aparute recent in diferite domenii ale culturii materiale si spirituale.O consecin a ptrunderii masive a cuvintelor din engleza ar putea fi subminarea caracterului flexionar al limbii romne prin creterea numrului adjectivelor invariabile i tergerea granielor dintre prile de vorbire.Acceptarea limbii engleze atunci, cnd este vorba de denumirea structurilor organizatorice ale ntreprinderilor este un domeniu unde globalizarea se manifest ntr-o manier vizibil n spaiul economic romnesc. Analiznd situaia din publicitatea romneasc, constatm c globalizarea lingvistic nu este un fenomen intern al limbii, ci este rezultatul unei atitudini lingvistice deliberate, determinat strict de interese economice. Majoritatea analitilor afirm c publicitatea se face n limba englez numai atunci, cnd interesul economic o cere; n momentul n care interesul economic cere exprimarea n limba romn, engleza va fi complet ignorat; de exemplu, nici o ofert de vnzare a unui produs pe piaa romneasc nu se face n limba englez. Dac este s vorbim de penetrarea termenilor englezi n limba romn, atunci putem spune c aceasta a nceput dup 1989 i a fost determinat de o serie de aspecte economice rezultate din liberalizarea schimburilor economice, deci a fost determinat de acelai fenomen al globalizrii lingvistice. n ultimii 10 ani, se atest, n sfera produciei i a comerului, un numr impuntor de firme strine n spaiul nostru geografic. Publicitatea pe care i-o fac acestea n procesul de angajare a personalului se efectueaz fr rezerve n limba englez. Aadar, de multe ori, ofertele de serviciu se fac n limba englez.n domeniul economic, limba romn se dovedete a fi sufocat de anglicisme. Practic, cea mai mare parte a termenilor folosii de economiti sunt n limba englez. Dei unii termeni economici pot fi tradui sau au un corespondent n limba romn, cei din domeniu opereaz adesea tot cu termeni englezeti. Unii dintre acetea pot fi tradui printr-un singur cuvnt, alii prin mai multe.Ca urmare, putem meniona c mprumuturile englezeti au penetrat nu doar un domeniu aparte, ci au ptruns n toate sferele: social, economic, tiinific, cultural, mai mult sau mai puin. Din perspectiva ortoepiei i ortografiei, multe dintre anglicisme sunt preluate fr s sufere un proces de adaptare la sistemul limbii noastre, cu excepia unora.

2