Recenzie

Termenul bore-out provine din limba engleză, din bore, care înseamnă plictiseală. A te plictisi la serviciu nu este o plăcere pentru toată lumea. Ni se întâmplă tuturor să avem zile în care ne uităm din cinci în cinci minute la ceas, să navigăm pe internet fără un scop precis sau să uităm să ne întorcem de la cafea. Dar sunt oameni cărora li se întâmplă asta în fiecare zi şi cărora nu le face plăcere să fie plătiţi degeaba. Plictiseala la birou este un subiect tabu. Mulţi se plictisesc teribil, puţini recunosc. Mai ales în zilele noastre, când piaţa muncii este atât de dificilă. Ca şi burn-out-ul, boala suprasolicitării, bore-out-ul duce la epuizare şi depresie.  Studii recente în domeniul psihologiei organizaţionale relevă că nu doar suprasolicitarea - sindromul burnout ci şi subsolicitarea la locul de muncă poate fi o sursă de stres şi epuizare- boreout (i.e., plictiseala la locul de muncă).

Prin acest articol autoar ea ne-am propus să clarificăm unele aspecte legate de manifestarea, cauzele şi factorii declanşatori ai sindromului boreout, precum şi modalităţile de soluţionare a acestuia, identificând câteva direcţii de cercetare a acestui fenomen în contextul academic şi organizaţional. Cuvintele-cheie: boreout, burnout, demotivare, plictiseală la locul de muncă.

Articolul a fost publicat în revista Universității de Stat din Moldova, Seria „Științe ale educației”,2014, nr. 5(75) de d-na Natalia Cojocaru.

Titlul articolului are un carcater informativ ce accentuează din start despre ce se va relata și este în concordanță cu conținutul acestuia. Tema articolului este un subiect mai puţin discutat în literatura de specialitate autohtonă, dar care este dicutat mai larg, conform studiilor în țările europene. Tema abordata este prezentă aproximativ în fiece organizație, dar este mai puțin discutată. Boreout este o stare pe care o trăiesc angajaţii care au prea puţine sarcini la locul de muncă (dimensiunea cantitativă) sau sarcini lipsite de provocări (dimensiunea calitativă) şi, în consecinţă, au parte de o stimulare motivaţională şi cognitivă foarte joasă şi stres minim.

Lucrarea este structurata în trei părți cu un conținut informativ destul de larg și exemple concrete. Introducerea lucrării relatează definiția de boreout și burnout. Fenomenul boreout este privit din două perspective 1- cea a studenţilor demotivaţi şi 2- cea a angajaţilor demotivaţi.

Prima este faptul că foarte mulţi tineri aleg facultăţi la modă, pe parcurs ajung să se demotiveze de studiile universitare nu fiindcă acestea nu ar fi de calitate, ci fiindcă au făcut o alegere necorespunzătoare intereselor lor și ulterior, ajung să practice o profesie care nu le este pe plac şi care la fel îi demotivează. Se produce un cerc vicios al demotivării, o situaţie tipică pentru apariţia sindromului boreout sau a stării de plictiseală la locul de muncă. Cea de a doua este apariţia plictiselii şi a demotivării la locul de muncă.

A doua parte a lucrării relatează cauzele și manifestările fenomenului boreout din prisma mai multor cercetători cum ar fi Fisher Rothlin,Werder,Bernstein etc. ceea ce conferă o încredere cititorului ca tema abordată este relatată în mai multe articole si cărți internationale. Astfel fenomenul Boreout devine un fenomen pentru cercetare și o problema globală în secolul nostru.A treia parte relateză foarte succint despre strategiile de ajustare a plictiselii la locul de muncă.

Structurarea logică , formularea adecvată a ipotezelor, fundamentarea teoretică bazată pe realizări științifice moderne și detalierea suficientă a cercetarii bazate pe concluzii și interpretări îi conferă lucrării originalitate . Lucrarea deține un grad înalt de noutate prin literatura autohtona ce provoaca interes la citit. Stilul de exprimare a autoarei este clar, concis pe alocuri științific, deoarece utilizeză o gamă larga de neologisme. Se respectă ortografia și punctuația ceea ce conferă lucrarii o structură clară, expresivă. Articolul este util pentru un eșantion larg de oameni din diverse domenii economic,politic,social,cultural, fiindca fenomenul “boreout “este întilnit în diverse organizații, iar stategiile de combatere a lui trebuie aplicate corect.

Autorului i-aș recomnada :

să utilizeze mai multe opinii,cercetări cu date concrete a mai multor autori din diverse tări pentru a face o diferențiere cum se manifestă fenomenului Boreout în diferite societăți europene în cadrul organizațiilor ;

să aducă mai multe strategii de combatere a boreoutului ; să propună strategii de motivare angajaților ;

Autoarea utilizeaza o gama largă și variată de bibliografie toate fiind de ordin internațional.

Odata plictiseala instalata, ne afecteaza perceptia asupra locului de munca, asupra carierei noastre si a vietii ca imagine de ansamblu. Devenim mai putin fericiti, de cele mai multe ori la nivel inconstient, si ne pierdem entuziasmul pentru cariera noastra – motivatia si determinarea pe care le-am simtit la inceput.

"Priveste lumea in fiecare zi ca si cum ai vedea-o pentru intaia oara" (Oscar si Tanti Roz - E. E. Schmitt)

Mihaela Bagrii –Grupa VI Psihologia comunicării și resurselor umane