Reabilitarea Carierei de Calcar Bistrita

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

EVALUAREA INTEGRATĂ A STĂRII MEDIULUI

Strategii de reabilitare a exploatărilor din mediul carstic

Aprilie 2012

Dintre activităţile industriale care afectează într-o măsură destul de însemnată

geomorfologia şi peisajul natural, pe primul loc se situează carierele, indiferent care este scopul

activităţii lor (extragerea materialelor de construcţie, cărbune sau minereuri feroase şi neferoase).

De multe ori zăcămintele destinate exploatării se găsesc la adâncimi ce variază de la câţiva metri

până la zeci de metri, iar pentru a se ajunge la ele este nevoie de descopertarea stratelor

neproductive de deasupra. Exploatarea lor implică dislocarea unor mase miniere uriaşe, excavări

până la adâncimi de câteva sute de metrii, uneori, depuneri impresionante de steril în halde.

Toate acestea generează modificări semnificativ în dinamica peisajului.

1. Poziţia geografică

Cariera de calcar Bistrița se află situată în partea de Nord-Vest a județului Vâlcea având

coordonatele: 45°11'39"N şi 24°3'17"E, iar ca limite mai importante putem preciza: la Nord,

Nord-Est și Nord –Vest, cariera este delimitată de Parcul National Buila-Vânturarița, în partea de

sud este delimitată de satul Bistrița, în vest de Cheile Bistritei, iar în Est este delimitată de satul

Pietreni.

Zăcământul de calcar Bistriţa se află în Muntele Arnota (1184 m), masivul sud-vestic al

crestei Buila-Vânturariţa, situat între râurile Bistriţa şi Costeşti.

2. Istoricul carierei de calcar Bistriţa

Aceasta a fost deschisă în 1960, din 1965 fiind preluată de către actuala Societate Națională

a Sării SALROM S.A. - Sucursala Exploatarea Minieră Rm. Vâlcea. Actualul perimetru a fost

instituit în 1974. Aceasta, în suprafață de 1,161 km², a fost încredințat titularului spre exploatare

ultima dată în 1999, în conformitate cu prevederile Legii Minelor, de către Agenția Națională

pentru Resurse Minerale: Licența nr. 633/1999, aprobată prin HG nr. 652/2000. Actuala licență

de exploatare este valabilă 20 ani, adică până în 2020.

Odată cu amplasarea Uzinei de Produse Sodice Govora, s-a deschis în anul 1960, în

masivul Arnota, pe teritoriul comunei Costești, judetul Vâlcea, cariera Bistrița, de unde se

extrage și se prepară calcarul folosit în industria chimică, pentru nevoi locale și calcarul filer,

calcarul șistificat, furajer, mozaic de calcar, calcar pentru mixturi asfaltice.

3. Descrierea carierei Bistriţa

Perimetrul actual al exploatării este de 1, 161 km² cu o extindere în adâncime de 200 m,

exploatarea în carieră s-a realizat pe 8 trepte a câte 30 m înălțime cu taluz de lucru de 75˚, fiind

situate între cotele +732 și +977, active fiind cele de 3 inferioare, restul fiind inactive sau încă

nedeschise. În urma exploatării pe o perioadă de aproximativ 50 ani a rezultat o haldă de steril

reprezentată de circa 30 000 000 t, aceasta reprezintă doar 40% din materialul exploatat

aproximându-se că materialul total exploatat ajunge la 75 000 000 t calcar. Halda de steril a fost

încadrată în clasa de risc ”halde cu deplasări ce pot fi limitate prin amenajări”, reprezentând

zona cu cea mai mare instabilitate din zona exploatării, datorită mobilității materialului

depozitat. Una dintre cele mai mari alunecări de teren a avut loc în 1978, când în urma

declanşării alunecării a fost necesară devierea și regularizarea râului Costești, acesta a fost deviat

în albia pârâului Morilor, însă datorită debitului ridicat procesele de eroziune au fost mult mai

intense, aducând asfel modificări accentuate în peisaj. În prezent exploatarea nu poate fi extinsă

datorită existenței pilierului de siguranță în jurul mănăstirii Arnota pe o rază de 650 m, iar în

zona de est și nord est exploatarea nu poate fi extinsă datorită constituției reliefului reprezentat

prin Cheile Costeștului, zona de sud nu corespunde datorită calității inferioare a zăcământului.

Singura zonă unde exploatarea poate fii extinsă este zona de nord și nord vest însă acest lucru

presupune lucrări suplimentare pentru accesarea zăcământului datorită extinderii pe verticală a

rezervelor posibil exploatabile. Extinderea exploatării în această zonă implică și dezvoltarea

infrastucturii, fapt ce va conduce la scoaterea unor noi areale din regim natural. Principalii

beneficiari ai materialelor exploatate în cariera Bistrița sunt Oltchim Râmnicu Vâlcea și Uzina de

Sare Govora, exploatarea rezervelor în prezent ce corespunde calitativ permit desfășurarea

activității pe o perioadă de 3-4 ani, producția pe zi ajungând la 3000 t pe zi. O posibilă extindere

a exploatării ar aduce modificări și mai importante în peisaj, pe lângă dezvoltarea carierei la

altitudinea de 1053 m și dezvoltarea infrastructurii, apare și problema potențialului de risc

deoarece zona unde se află exploatarea este puternic tectonizată, cu un sistem de falii de sprijin

asociate faliei principale de pe Valea Costești. Înclinarea planelor de falie sunt de aproximativ

70˚, fapt ce va conduce la prăbușiri,în special înspre Cheile Costeștului.

Până în prezent au fost exploatate aproximativ 75 mil. tone calcar.

Cariera de calcar cuprinde o incintă administrativă şi una de prelucrare a calcarului

compusă din:

Dotări socio-administrative ( birouri, vestiare )

Instalaţie de sortare-concasare

Spaţii de depozitare sorturi-agregate prelucrate şi cântar basculă

Alimentare cu energie electrică

Alimentare cu apă industrială

Gospodărie de combustibil şi lubrifianţi

Racord la incinta din drumul de exploatare

Halda de steril

Descrierea fluxului tehnologic:

Lucrări de amenajare drum acces

Lucrări de deschidere-pregătire

Exploatarea propriu-zisă a calcarului

Haldarea materialului steril

Transport de la locul de exploatare la instalaţia de prelucrare

Prelucrare calcar industrial (concasare-sortare)

Depozit şi încărcare calcar concasat în mijloacele de transport

Transport şi valorificare calcar prelucrat

Lucrări de refacere a mediului

Tehnici de exploatare a zăcămintelui:

Forare găuri prin împuşcare

Încărcare cu exploziv a găurilor forate

Puşcare şi derocare prin explozie a masivului

Selecţionarea,încărcarea cu excavatoare

Transport la instalaţia de prelucrare

Spargerea blocurilor supragabarite în frontul carierei

4. Extinderea carierei de calcar Bistriţa

Propunere tehnică de dezvoltare a carierei

În cadrul planului de dezvoltare al carierei se urmăreşte deschiderea a 5 trepte superioare

(05, 04, 03, 02, 01 de sus în jos) având o înălţime de 30 m fiecare, însă lucrările nu vor începe

decât în momentul în care vor realiza drumul de access pre treapta superioară (05).

Deschiderea noilor trepte ar fi suficiente pentru exploatare încă 30-40 de ani oferind

posibilitatea exploatării şi a rezervelor neaccesibile din treptele inferioare până în prezent, ca

apoi aceasta să fie închisă şi reabilitată.

Există 7 foraje efectuate în 1993, din care 3 au fost realizate chiar la limita perimetrului

de exploatare (F2, F3, F4). Din acestea au fost prelevate probe petrologice şi chimice şi s-au pus

în evidență rezerve de calcar pe toată lungimea forajelor, până la o adâncime de 200 m.

Lucrările de deschidere a treptelor superioare vor fi realizate eşalonat, în 7 ani, urmând ca

după finalizarea acestora, producția să fie preluată integral de treptele superioare nou deschise şi

presupun până la începerea efectivă a exploatării, următoarele etape:

- lucrări de îmbunătățire a actualului drum principal de acces spre treptele actuale (1,585

km): lărgirea la 5 m, construire de parapeți, podețe, platforme de încrucisare din 200 în 200 m;

- construcție drumuri de acces spre treptele 04, 03 şi 02, 01 până la altitudinea de 1053 m, în

lungime totală de 2,93 km;

- lucrări de decopertare (5.000 m²): 61.000 m³/1.000.000 t (35 m³/1000 t în primii 5 ani şi 4,2

m³/1000 t după);

- construire/montare incintă tehnologică (2450 m²) cu stație de clasare/sfărâmare pe treapta

02, până la care materialul excavat va fi transportat cu autocamioane de pe treptele superioare;

- construire facilități pentru 30 muncitori pe treapta 02: grup social, birouri, vestiare, sală de

mese;

- montare alte facilități; rețea de curent electric, rețea apă etc.

- montare sistem de transport steril: 2 benzi transportoare Flexopipe tubulare (280 m lungime

şi înclinație medie de 34°) de la noua stație de sortare la cele actuale. Drumul de acces va fi

construit în afara zonei de exploatare, declivitatea depăşind cu 9%.

Soluția aleasă pentru transport este cea mai bună variantă acceptabilă din punct de vedere

tehnic şi economic, reducând cheltuielile de transport astfel încât să fie acoperite cheltuielile cu

investiția, cu un minim de profit. Transportul în carieră afectează prețul de cost în proporție de

40- 50%, iar personalul implicat în acest proces reprezintă 35% din total. Prin retehnologizare

(stație de sortare nouă, sistem de transport, autocamioane noi) se apreciază că procentul de

recuperare a materialului extras se va ridica la 65%.

Coeficientul cantitativ al transformării rezervei geologice în rezervă economică este de

0,88. Coeficientul calitativ este 1.

În ceea ce priveşte exploatarea, aceasta va fi esalonată pe noile trepte astfel:

- anul I: deschidere front lucru treapta 05;

- anul III: deschidere front lucru treapta 04;

- anul VII: deschidere front lucru treapta 03;

- anul XIV: deschidere front lucru treapta 02;

5. Fezabilitatea dezvoltării carierei în contextul dezvoltării durabile

În urma evaluării analizei financiare acesta este unul fără profit, ci doar de recuperare a

cheltuielilor, în condiţiile retehnologizării şi menţinerii producţiei la valoarea şi parametrii

calitativi actuali.

Proprietatea terenului pentru exploatare şi dreptul de servitute pentru acces

Conform articolelor 6-8 din Legea Minelor nr. 85/2003, titularul licenţei de exploatare

trebuie să facă dovada proprietăţii asupra terenului pentru exploatare şi a instituirii dreptului de

servitute pentru acces.

În documentaţia studiată se face referire la:

- Transmitere definitivă a unei suprafeţe de 9998,2 m² din fond forestier administrat de O.S.

Romani – necesară efectuării lucrărilor din treapta 02

- Contract de Concesiune pe 49 ani cu Primăria Costeşti din 2003, pentru o suprafaţă de

119.592,1 m² pt. drumuri de acces.

În continuare trebuie făcute demersurile pentru transmiterea definitivă a terenurilor

pentru efectuarea lucrărilor în treptele 03, 04 si 05. Terenul este proprietate a Primăriei Costeşti

(izlaz) şi a Mănăstirii Arnota (fond forestier).

De asemenea trebuie făcute demersurile pentru schimbarea categoriei de folosinţă a

terenurilor prin Hotărâre a Guvernului.

6. Impactul socio-economic al dezvoltării/închiderii obiectivului

În prezent în carieră lucrează 220 angajaţi, activitatea după investiţie nepresupunând

suplimentare sau reducere a personalului.

Până în prezent nu a fost realizat vreun Studiu de evaluare a impactului social şi un plan

de atenuare a impactului social, întocmite conform prevederilor Art. 20 din Legea Minelor nr.

85/2003, din care să reiasă efectele sociale ale închiderii carierei. Nici studii privind impactul

social asupra economiei judeţului Vâlcea nu a fost realizat.

După închiderea carierei aceasta va fi supusă unor lucrări de refacere a mediului, cu

implicaţii financiare şi umane importante, şi se va urmări dezvoltarea zonei din punct de vedere

turistic, dar şi cu un potenţial antropic ridicat.

Va rămâne funcţională doar o mică parte a facilităţilor existente de exploatare şi transport

a materialului din haldă, utilizabil pentru lucrări de construcţii (în special pentru infrastructura

rutieră).

Cantitatea şi calitatea mare a acestui material (30.000.000 t piatră spartă şi sortată < 4

cm) va asigura implicarea unei părţi a personalului angajat la ora actuală în carieră pentru o

perioadă îndelungată.

6. Potențialul de risc

Extinderea exploatării în carieră reprezintă un potenţial risc datorită faptului că atât zona

în care la ora actuală se realizează exploatarea, cât şi zona vizată de extindere se află într-o

regiune puternic tectonizată, cu un sistem de falii de sprijin asociate faliei principale de pe Valea

Costeşti.

Acestea sunt însoţite de zone de milonitizare importante, cu extinderi de la 2 la 30 m

lăţime, care pe lângă problemele de stabilitate pot induce şi probleme în ceea ce priveste calitatea

şi cantitatea utilului exploatat.

Înclinările planelor de falie sunt de cca. 70º, ceea ce va duce la prăbuşiri importante, în

special înspre Cheile Costeşti, cum de altfel s-au mai şi produs în trecut. Acestea vor duce la

blocarea albiei râului cu rocă prăbusită, materialul silicios antrenat de apele pluviale putând duce

chiar la blocarea totală a cursului râului şi chiar la activarea unor planuri de alunecare mai

profunde, care să cuprindă atât masa rocilor carbonatice, cât şi pe cea a rocilor sedimentare

(nisipuri, argile, marne) peste care stă halda de steril.

Acest depozit este localizat aproape de carieră şi este afectat de alunecări superficiale.

Locuitorii se află chiar în apropierea zonei de exploatare, Bistriţa(aproape 500 m) şi Pietreni

(aprox. 600 m), sunt afectaţi parţial de alunecări, emisii ale poluanţilor, vibraţii şi zgomote.

Mănăstirea Arnota şi Schitul 44 chiar dacă sunt aflaţi în preajma pilonului de protecţie a carierei

sunt afectaţi de vibraţii şi zgomote.

Peisajul actual al carierei generează un impact vizual care induce o evidentă

discontinuitate în sudul zonei tampon din cadrul parcului naţional.

În ceea ce priveşte riscurile naturale ale exploatării sunt legate de procesele

geomorfologice( prăbuşiri, alunecări, balotaj, şanţuri, ravene), fenomene meteorologice (secete,

ploi torenţiale, furtuni, ceaţă, grindini şi îngheţ), exploatarea terenului şi degradarea solului.

MUNTEAN L. et al./ProEnvironment 3 (2010) 367 - 374 -372.

În plus, problemele tectonice pot reactiva şi cauza mari prăbuşiri şi alunecări în sudul şi

estul zonei.Astfel a fost realizată o analiză asupra impactului natural asupra zonei de sud a

PNBV. Această evaluare este bazată pe estimarea indicelui de calitate a mediului depinzând de

scara ponderării. Pentru fiecare factor de mediu (apă, aer, sol, vegetaţie, faună, vegetaţie şi

aşezări umane), am calculat un indice de calitate (QI).

Corelarea între însemnările evaluării, nivelul de impact efectele de mediu:

10 Mediu neafectat

Mediul este afectat de limitele legale

9 Nivelul de impact 1

Efecte positive majore

Mediul este afectat de limitele legale permise


Efecte medii pozitive

Mediul este afectat de limitele legale permise


Efecte pozitive scăzute

Mediul este afectat mai mult decât limitele legale permise


Efecte negative



Efecte negative



Efecte negative

Mediu degradat


Efecte periculoase de lungă durată

Mediu degradat


Efecte medii periculoase

Mediu degradat


Efecte periculoase de scurtă durată

Indicatorul de calitate a apei (QI - WATER)

Apele uzate nu sunt colectate de către o statie de epurare, iar râul Costeşti este afectat

de poluanţii care se revarsă ape industriale de la depozit. Impactul apelor uzate şi a apei de ploaie

poluată este relativ moderată astfel încât îi dăm o notă de evaluare 8.

Indicatorul de calitate a aerului (QI - AIR)

La nivelul carierei de calcar, calitatea aerului este influenţată de transporturile grele.

Pentru indicele de calitate a aerului se dă o notă de evaluare 8.

Indicele de calitate a solului, vegetaţiei şi faunei (QI - S, V, F)

În uma evaluării nota este 8.

Indicele de caliatate a aşezărilor umane (QI - HS)

Nota în urma evaluării este 9.

Aceste note permit clasificarea cu limitele permise stabilite de regulamentul legislaţiei în

vigoare.

A mai fost calculat indicele global al poluării (GPI) bazat pe analiza efectelor de mediu.

În cazul în care GPI-1 nu există poluare şi dacă GPI >1 înseamnă că există schimbări privind

calitatea mediului.

În ceea ce priveşte pentru cariera de calcar Bistriţa , relaţia dintre notele date pentru

factorii de mediu este reprezentată de forma geometrică a cărei suprafaţă este de 151.5. Acesta

este calculat astfel:

GPI = Si/Sr

GPI = 200/151.5 = 1.32

Fig. 1 Indicii de calitate

Indicele global al poluării are o valoare de 1.32 ceea ce semnifică faptul că activitatea de

exploatare va afecta mediul în limite acceptabile în zona tampon de sud a parcului.

8. Repere legislative

● Legea numarul 85 din 18 martie 2003 (Legea minelor), modificată de Legea nr.

237/2004

● Ordinul numarul 101 din 26 mai 2004 privind aprobarea modelului-cadru al procesului

verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor în domeniul efectuării de activităţi miniere.

● Ordinul numarul 197 din 13 noiembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice

●Resurse Minerale nr. 94/2009

Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, abrogată de Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2005

privind protecţia mediului.

Hotărârea de Guvern nr. 856/2008, reglementează gestionarea deşeurilor rezultate din

activitatea de prospecţiune, explorare, extracţie din subteran sau de exploatare a carierelor,

tratare şi stocare a resurselor minerale, denumite deşeuri extractive.

9. Obiectivele generale ale Exploatării Miniere Râmnicu Vâlcea sunt:

1.întretinerea corespunzătoare a saleductelor, conductelor si capetelor de sonda în scopul

reducerii impactului asupra solului, subsolului și apelor;

2.îmbunatățirea calității aerului prin reducerea eliminărilor de gaze și pulberi în

suspensie;

3.asigurarea stabilității solului;

4.gestionarea şi valorificarea optimă a deșeurilor;

5.obținerea și menținerea certificării de conformitate a sistemului de management de

mediu, integrarea acestuia cu sistemul de management al calității și cu sistemul de

management al siguranței alimentare și imbunătațirea continuă a funcționării sistemului

de management integrat calitate-mediu-HACCP.

Pentru realizarea practică a politicii prezentate, conducerea Sucursala Exploatarea

Minieră Râmnicu Vâlcea va aloca resursele financiare, umane și materiale necesare.

10. Impactul asupra mediului

Principala problemă care se află în discuţie este reprezentată de suprapunerea

perimetrului parcului cu cel al exploatării, conform HG nr. 652/2000 prin care s-a aprobat licenţa

de exploatare.

Parcul Naţional Buila-Vânturariţa, situat pe teritoriul administrativ al localităţilor

Olăneşti, Bărbăteşti şi Costeşti a fost înfiinţat prin HG nr. 2151/2004. Parcul este administrat

începând din noiembrie 2005 de către R.N.P. Romsilva în parteneriat cu Asociaţia Kogayon

(Organizaţie nonguvernamentală din Costeşti) şi are o structură proprie de administrare, cu

sediul în Horezu, înfiinţată în ianuarie 2006.

În urma solicitărilor, Consiliul Stiinţific al Parcului Naţional Buila-Vânturariţa a dat aviz

favorabil pentru includerea zonei de suprapunere a celor două perimetre (cca. 16 ha), în zona de

dezvoltare durabilă a parcului, pentru a se permite desfăsurarea lucrărilor miniere în perimetrul

de exploatare aprobat prin licenţa de exploatare, deşi lucrările miniere vor aduce atingere

ireversibilă Parcului Naţional Buila-Vânturariţa prin afectarea integrităţii peisagistice, geologice,

carstului, florei şi faunei din zona vizată şi din vecinătatea acesteia.

Deşi suprafaţa suprapusă a fost trecută în zona de dezvoltare durabilă a parcului,

exploatarea contravine Art. 11 alin. (1) din Legea Minelor nr. 85/2003. Conform aceluiaşi articol

11 alin (2) exploatarea în ariile protejate constituie o excepţie care se stabileşte „prin Hotărâre a

Guvernului, cu avizul autorităţilor competente în domeniu şi cu stabilirea de despăgubiri şi alte

măsuri compensatorii”.

Administraţia parcului a informat autoritatea responsabilă în domeniul ariilor protejate

(Ministerul Mediului) despre problema existentă. Consiliul Stiinţific şi administraţia parcului nu

au competenţe legale privind modificarea limitelor parcului stabilite prin HG nr. 2151/2004 şi ale

sitului parte integrantă a Reţelei Ecologice Europene Natura 2000 stabilite prin HG nr.

1284/2007 şi Ordinul MMDD nr. 1964/2007.

Impactul vizual al exploatării miniere este foarte puternic, cariera fiind vizibilă de pe

toate căile de comunicaţie din zonă. Acesta se va accentua prin continuarea exploatării, în special

prin extinderea treptelor de exploatare cu încă 150 m, până la altitudinea de 1053 m. Practic,

antevârful Muntelui Arnota, cel vizibil celor care se apropie de zonă va dispărea, fiind înlocuit de

treptele de exploatare ale carierei.

De asemenea, o dată cu acesta, vor dispărea şi peisajele seminaturale cu păduri şi pajişti

montane, acestea fiind înlocuite de peisajul industrial prin lucrări specific miniere (decopertări şi

excavaţii pe o suprafaţă ce va afecta cca. 10 ha) şi lucrări de amenajare căi de acces şi facilităţi

industriale ce vor afecta alte 13 ha.

Efectele asupra peisajului se vor răsfrânge şi asupra zonei adiacente, în special asupra

Cheilor Costeşti, unde se va produce cu siguranţă prăbuşirea unor cantităţi importante de

material, aşa cum s-a întâmplat în mai multe rânduri în trecut, transformând peisajul natural şi

sălbatic al cheilor în peisaj cu aspect minier, având ca rezultat conuri de dejecţie de material

prăbuşit, colmatarea cheilor şi blocare a cursului de apă.

Având în vedere datele expuse mai sus putem preciza faptul că singura modalitate legală

de a continua exploatarea în perimetrul unde este propusă zona de extindere a carierei, este

schimbarea limitelor parcului şi a sitului Natura 2000, care se poate realiza prin Hotărâri de

Guvern (pentru parc şi sit de importanţă avifaunistică) şi Ordin al Ministrului (pentru sit de

importanţă comunitară).

Consiliul Ştiinţific şi Administraţia parcului nu au competenţe legale pentru schimbarea

limitelor parcului.

Surse tehnologice cu impact:

Excavatoare

Buldozere

Autobasculante

Staţie de prelucrare

11. Strategia de reabilitare ecologică și funcțională

Principalele caracteristici ale zonelor degradate prin activitatea minieră sunt:

- inversiunile spectaculoase de relief, în care arealele proeminente sunt nivelate sau chiar lasă

locul unor cavităţi subtopografice sau subterane de origine antropică.

- modelarea profilului versanţilor prin adăugarea sau eliminarea unor elemente de versant

(funcţie de activitatea antropică desfăsurată).

- „parazitare antropică” a morfologiei iniţiale prin tehnostructuri de factură minieră (haldă de

versant, carieră de versant etc.).

- superioritatea modelării antropice atât ca intensitate cât şi din punct de vedere al vitezei de

manifestare, fapt evidenţiat în special prin exprimarea morfodinamică a arealelor cu exploatări

miniere.

- instaurarea unor relaţii conflictuale între componentele naturale ale sistemului geomorfologic şi

activitatea antropică (poluări, schimbări peisagistice, modificări litologice, degradări pedo-

vegetale si hidroatmosferice etc.).

Ca urmarea a faptului că materialul steril nu are o utilitate practică imediată este necesară

depunerea lui (temporară sau definitivă) în structuri antropice acumulative de diferite forme şi

dimensiuni, numite halde de steril. Reintegrarea funcţională a tehnostructurilor miniere

supratopografice de tipul haldelor de steril (managementul post-exploatare) presupune

transformarea lor (areale degradate cu peisaj dezolant şi neeficiente din punct de vedere

economic) în areale agreabile şi utile sub aspect economic. Realizarea acestui deziderat

presupune acordarea unei mari atenţii trăsăturilor caracteristice ale teritoriului ce urmează a fi

amenajat (specificitatea locală), toate arealele afectate trebuind introduse într-un proiect regional

de reabilitare funcţională.

Prima etapă este de factură inginerească (reabilitarea tehnică) şi are o importanţă majoră

pentru arealul amenajat, ca urmare a faptului că este suportul pe care se construiesc pasii etapelor

următoare. În cadrul acestei etape se urmăreste corectarea morfologică, morfometrică şi

stabilizarea structurii haldei de steril.

Reabilitarea (reamenajarea) ecologică (biologică) reprezintă acţiunea de reconstruire a

capacităţii utile (productive) a solurilor antropice (fertilizarea printr-o serie de măsuri specifice),

cu scopul valorificării agricole sau silvice. Reabilitarea ecologică este alcătuită din două

subetape importante: ameliorarea calităţii protisolurilor (refertilizarea) şi cultivarea cu plante de

bază. Pentru efectuarea corectă a refertilizării terenurilor de pe haldă executantul trebuie să

parcurgă o serie de paşi metodologici şi procedurali: efectuarea unor studii de laborator pentru o

ameliorare corectă a solurilor de pe halde (analize fizico-mecanice, analize de granulometrice,

analiza pH-ului, permeabilitate, conţinut de minerale etc.), analizarea modului de optimizare

condiţiilor tehnice de recuperare a solurilor antropice, realizarea unor experienţe de laborator

pentru alegerea soiului de plante cu randamente bune (vase prototip cu vegetaţie de diverse

specii de plante folosindu-se materialul din haldă ameliorat şi neameliorat asupra cărora se fac o

serie de observaţii fenologice: data răsăritului plantelor, numărul de plante mature, lungimea

plantelor la maturitate, întârzierile în coacere, atacul diferitelor boli etc.), efectuarea unor

experimentări de câmp pentru a pune în evidentă dacă materialul din haldă se pretează la tipul de

redare în circuitul agricol sau forestier sugerat de lucrările de laborator etc. A doua subetapă

etapă a reabilitării ecologice corespunde acţiunii de cultivare cu plante de bază (plante superioare

ce dau producţii normale, specifice condiţiilor pedoclimatice din arealul cultivat).

Reintegrarea funcţională reprezintă complexul măsurilor şi acţiunilor realizate în scopul

transformării suprafeţelor degradate în spaţii utile din punct de vedere economic (zone

productive), a căror eficienţă să fie comparabilă cu performanţele obţinute înaintea deschiderii

lucrărilor miniere. Astfel, ultima fază a procesului de amenajare a haldelor este de factură

managerială, asigurând metodologia şi implementarea soluţiilor optime pentru obţinerea

succesului economic al proiectului de reabilitare (profit, aspect estetic plăcut etc.).

Bibliografie

1. [1] Appleton M.R., 2006, Protected Area Management Planning in Romania, A Manual and

Toolkit, Flora and Fauna International

2. DARDAC Mirela (2005) – Efectul detonărilor din Cariera Bistriţa asupra construcţiilor, tema

de cercetare, Facultatea de Geologie şi Geofizică, Universitatea Bucureşti

3. DUMITRU, M., (2005), Reconstrucţie ecologică. Elemente tehnologice, metode si practici de

recultivare si depoluare, Editura EUROBIT, Timisoara, 249 p.

4. DUMITRU, M., POPESCU, I., BLAGA GH., DUMITRU, ELISABETA, (1999), Recultivarea

terenurilor degradate de exploatările din bazinul carbonifer Oltenia, Casa de editură

“Transilvania Press”, Cluj-Napoca, 298 pp.;

5. FODOR, D. (1995, 1996), Exploatarea zăcămintelor de minerale si roci utile prin lucrări la

zi, vol. I si II, Edit.Tehnică, Bucuresti.

6. Geodiversity, Anuarul Institutului Geologic al României, Vol 74, Bucuresti

7. HAFF, P., K., (2001), Beogeomorfology, Prediction, and the Anthropic Landscape, Duke,

University.

8. Memoriu Tehnic pentru emiterea Acordului de Mediu: Deschiderea pentru exploatarea a

treptelor superioare ale carierei (2005) - S.C. MINESA (Cluj Napoca) – Institutul de Cercetări si

Proiectări Miniere S.A.

9. NASTEA ST., DUMITRU M., BLAGA GH., OLARU V., POPESCU I., (1987), Elemente

tehnologice privind recultivarea tehnico - minieră a terenurilor degradate prin exploatări

miniere la zi, Stiinţa solului, nr. 2, 1987, pag. 53–62.

10. [4] Ploaie Gh., D. Turnock, 2002, Public perception of environment in the mountains of

Vâlcea County, GeoJournal 54, Kluwer Academic Publishers, Netherlands

11. Proiect Tehnic privind deschiderea drumului de acces spre treptelor superioare ale carierei

(2003) – S.C. PROMINCO INVEST S.A. (Cluj Napoca) – Autorizaţie de Construire nr.

4/24.01.2006, emisă de CJ Vâlcea

12. Proiect Tehnic privind deschiderea drumului de acces spre treptelor superioare ale carierei

(2003) – S.C. PROMINCO INVEST S.A. (Cluj Napoca) – Autorizaţie de Construire nr.

4/24.01.2006, emisă de CJ Vâlcea

13. Raport Geologic (1993) – anexe grafice – Intreprinderea Minieră Rm. Vâlcea: 2 hărţi, 2

profile, 7 foraje

14. Raport privind situaţia extinderii Carierei de Calcar Bistriţa în perimetrul Parcului Naţional

Buila-Vânturariţa, întocmit Florin Stoican

15. Studiu de Fezabilitate: Plan de Dezvoltare a Exploatării (1998) – SEM Rm. Vâlcea

16. Studiu de Fezabilitate privind exploatarea treptelor superioare ale carierei – Vol II

(2005) – S.C. PROMINCO INVEST S.A. (Cluj Napoca)

17. Studiu de Fezabilitate: Menţinerea capacităţii de Producţie, inclusiv deschiderea

treptelor superioare ale carierei – Analiza financiară, de risc si senzitivitate (2006) – S.C.

PROMINCO INVEST S.A. (Cluj Napoca)

18. Studiu de Evaluare a Factorilor de Risc pentru Cariera Bistriţa – Vol I (2005) –S.C.

MINESA (Cluj Napoca) – Institutul de Cercetări si Proiectări Miniere S.A.

19. SAXENA, N.C., SINGH, G., GHOSH, R. (2002), Environmental Management in Mining

Areas. Scientific Publishers(India), Jodhpur.

20. [6] Stoican Fl., 2006, Research for the Development Knowledge on Buila-Vânturariţa

National Park

21. WANG, Y., DAWSON, R., HAN, D., PENG, J., LIU, Z., DING, Y., (2001), Landscape

ecological planningand design of degraded mining land, Land degradation and development, Nr.

12, pp. 449-459.

22. [7] ***, 2010, http://www.iucn.org

Reabilitarea Carierei de Calcar Bistrita

Documents

Transcript of Reabilitarea Carierei de Calcar Bistrita