RAZBOIUL INFORMATIONAL

8/7/2019 RAZBOIUL INFORMATIONAL

1/75

RAZBOIUL INFORMATIONALCAZUL SERVICIILOR SPECIALE


2/75

1.Razboiul mediaticmondial

2.Serviciile speciale sidezinformarea


3/75

1. RAZBOIUL MONDIAL MEDIATIC

Realitatea imediata este mediat

Reflectia este mai importanta decat realul Televiziunea creaza cea mai important mediere Efectul de real dramatizarea stirilor 40% din populatia europeana nu asculta radio si

nu citeste decat ca divertisment Televiziunea unica sursa Televiziunuile dependente de publicitate,

inclusiv cea de stat Razboiul mondial mediatic continuu


4/75

Lupta pentru influentarea opiniei si lupta cuopinia dominant

Etica si caritatea sunt masti pentru interese dure RSI responsabitatea sociala aintreprinderii o

dimensiune de brand Dupa 11 septembrie: razboiul este peste tot si

nicairi. Inamicul este difuz Hidra terorismului ca metafora Imaginea de marca este mai importanta decat

produsul in sine


5/75

Media majoritara aduce informatie minoritara Totul porneste de la aceleasi motoare de cautaresi agentii

Ce stim despre Islam?

Forta cliseelor Realitatea ascuns: Informatia nu exista,

informatia este fabricata Barometrul european de media: 11 tari Ponderea informatiei nationale peste 50%TF1 55%, Spania 54%, Polonia 63%, Italia 70%,

Rusia RTR Planeta 51%


6/75

Motto:

n orice conflict, sepoate spune acum,

exist trei pri: A, B iTV.


7/75

Controlarea informaiilor sociale isecuritatea naional Explozia mediatic negestionat reduce puterea de rezisten

naional, poate s afecteze voina naiunilor de a rmne ele nsele.

Informaiile sociale introduse cu scopuri agresive n structurilemediatice, prin frecvena lor i amploarea folosirii, pot s devinoperaii mediatice dac sunt riguros organizate i conduse n raportcu anumite obiective strategice

Structurile mediatice, dirijate de centrele de putere care legestioneaz, pot s limiteze libertatea de aciune a decidenilorpolitici, ca i a celor militari, s fac dificil realizarea surprinderii,s compromit securitatea statelor, s fie utilizate ca mijloace deculegerea de informaii, de manipulare, de dezinformare i depropagand .


8/75

Tehnici audiovizuale 1.Sublinierea pluralismului parerilor ntr-o dezbatere. Cei mai

multi moderatori tin sa-i aiba n jurul unei mese pentru a induce n telespectator ideea de egalitate a opiniilor exprimate

pe exponentii diferitelor pozitii. Cu ct numarul celor prezenti este mai mare cu att este mai usor de indus ideea de obiectivitate a ntregului, de oferire a posibilitatii de a alege ntre diversele opinii exprimate. Inducerea unei astfel de idei face mult mai usoara misiunea celui care doreste sa manipuleze. Odata inoculata ideea de arena deschisa oricaror confruntari din care telespectatorul este liber sa ia doar adevarul, tehnicile de

manipulare pot fi folosite de cel mai iscusit.

Oamenii politici buni vor accepta cu mai mare placere o confruntare cu un adversar dect prezenta singur n fata realizatorului (considerat de telespectatori a priori, mai obiectiv dect invitatul sau). ntr-o confruntare cu un adversar considerat la fel de obiectiv sau de subiectiv ca si el, si poate folosi capacitatile de manipulare.


9/75

Mutarea centrului de greutate.

Centrul de greutate se deplaseaza de pe subiect peobiectivitatea dezbaterii lui.De multe ori se foloseste

opozitia marunta, pe elemente de amanunt,nesemnificativ, pentru a se abate atentia de laadevaratele contradictii.De exemplu, o discutie despreprogramul impus Romniei de FMI se va purta despre(sau va aluneca invariabil spre) dezbaterea normalitatiiacceptarii de catre guvernul romn a unui program

strain si mult mai putin despre justetea sau eficacitateamasurilor cuprinse n acel program.Discutiile desprecalitatea manualelor alternative erau deviate (n specialde aparatorii lor) spre utilitatea lor n principu, tarm pecare se simteau mult mai siguri.


10/75

Exacerbarea rolului garantilorsociali. Invitarea n platou a unui politician, specialist ntr-

un anumit domeniu. Accentul pus pe calitatea lui de

profesionist duce la diminuarea perceptiei lui ca ompolitic si, implicit, implicat subiectiv n subiectul pe carel dezbate.Folosirea unor analisti politici (titulaturaextrem de generoasa si care ascunde de multe oricapacitati care n-au legatura cu analiza) cu orientari

politice cunoscute (sau chiar fosti oameni politici) siaccentuarea calitatii lor de analisti si mai putin (saudeloc) pe cea de politician duce la crearea senzatiei de

obiectivitate si , astfel, adevarurile rostite de un analist(nu comentator !) sunt mult mai usor acceptate.


11/75

Realizatorul este ntotdeauna aliatultelespectatorului. Rareori duritatea unui moderator are drept scop

principal determinarea invitatului de a spune

adevarul, chiar daca incomod.De cele mai multe ori,duritatea (agresivitatea) moderatorului aredrept scop esential convingereatelespectatorilor ca el este neutru si obiectiv,singurul lui scop fiind lamurirea lor. Rareori

telespectatorii observa ca o ntrebare dura sidirecta este destinata ridicarii mingii la fileu.Surprinsi, de multe ori, ei nsisi de agresivitateantrebarii, telespectatorii au tendinta de a consideraraspunsul dat ca adevarat, n lipsa oricarei portite descapare si nu ca pe o folosire inteligenta aelementelor ntrebarii (anticipate sau


12/75

Transferul de specializare invitarea unor personalitati pentru a dezbate subiecte din domenii cu care nu sunt familiari (sau cu care nu sunt perceputi a avea vreo legatura). Telespectatorul va privi cu interes, amuzat sau nu, cu simpatie sau nu, afirmarea conceptiilor invitatului despre subiectul abordat si va da o mai mica atentie replicilor colaterale, ironiilor ndreptate spre adversarii acestuia din alt domeniu, aluziilor si analogiilor. Considerate a avea importanta minima n contextul abordarii subiectului (cine se uita la o emisiune cu vnatori se asteapta sa se vorbeasca de vnatoare si are - atentia concentrata n special asupra elementelor din mesaje care au

legatura directa cu subiectul care-l intereseaza) elementele colaterale patrund mult mai usor n subconstientul telespectatorului dect daca ar fi fost lansate ntr-o altfel de emisiune.De ex. ironiile politice ale lui Adrian Nastase intercalate n cadrul unor dezbateri pe marginea vnatorii vor fi mult mai usor acceptate de un vnator, chiar daca, n mod obisnuit, acestuia nu-i plac glumele lui si-l considera un arogant.


13/75

Exista o metoda de disimulare a manipularii extrem depericuloasa folosirea unor tehnici de manipulare vizibile

pentru a ascunde o manipulare mult mai subtila. ngeneral, aceasta tehnica este folosita de cei care nu-si potcamufla (sau n-au facut-o pna n acel moment) opiniile.Folosirea exagerata a argumentelor n favoarea saudefavoarea unei pozitii duce la respingerea sauacceptarea acelei pozitii n mod instinctual. ntr-o astfel

de luare de pozitie, orice propozitie care ar devia putinde la linia cunoscuta de telespectatori ar fi receptata deacestia ca o dovada de bun simt si de trezire larealitate. Chiar daca modificarea va fi numai n forma,telespectatorii o vor considera extrem de importanta si ovor accepta ca adevarata.


14/75

Servicii secrete si mass media

SURSE.Cel mai direct i mai simplu este s se ofere

informaii jurnalitilorde ncredere, n afaracadrului oficial. Vedem rezultatele acestorinformri cu regularitate n pres fcndu-se referirela surse de spionaj. Astfel de surse sunt omniprezente

n presa britanic. De obicei aceast metod esteevitat deoarece serviciile secrete nu-i pot permitepierderea contactelor cu presa care ar puteasurveni n urma furnizarii unor informaii false.


15/75

O momeal picant

este aruncat unui jurnalist de ctre un ofiter al serviciilor secrete,ntr-o manier obijnuit dar cu precizarea c este un zvon sauprovine dintr-o surs nedemn de crezare. Cu ct informaia esteprezentat ca fiind foarte posibil neadevrat, cu att legtura dintreofier i omul su din pres nu este prejudiciat. Dar ofierul sentoarce acas mulumit, tiind c orice jurnalist cu reputaie vacuta s obin confirmarea informaiei. Nu este neobinuit pentrumedia i serviciile secrete s foloseasc aceleai surse i, frecvent,un jurnalist poate cuta verificarea informaiei la o surs care este

verificat deja de serviciile secrete. Ct vreme presa i folosetesursele n mod pasiv pentru a afla informaii, serviciile secrete vorpersuada aceleai surse i agenii, n limbajul lor, s acioneze pentruele. l vor convinge pe agent s-i dea o informaie greit care vaconfirma zvonul lansat cu cteva zile mai devreme.


16/75

Dup ce informaia s-a confirmat, aparent, chiar i celmai sceptic i mai imparial ziarist va accepte direciatrasat la nceput de ofierul de informaii , aa ctirea va sfri n pres. Aceast tehnic i variaiunimai complicate sunt utilizate cu regularitate de MI 5si MI 6 pentru a planta articole. Programul BBC

Panorama a fost n mod regulat victima unor astfelde operaiuni. Bineneles aceast tactic esteutilizat, ntr-o variant sau alta, de orice companiede relaii publice.


17/75

Recrutarea

Dar exist a treia metod care n mod clar

ncalc periculos teritoriul moralitii. Serviciilesecrete sunt ntodeauna gata s recruteze oamenicuinfluen n media. n acest fel, o informaie poatefi utilizat activ prin intrmediul unui ofiter de

informaii mai bine dect diluat de aprecierea unuiziarist. Agentul poate fi folosit pentru a influena punctul de vedere al colegilor si sau pentru a fi a

doua surs pentru ali jurnaliti.


18/75

DEZINFORMAREASI SERVICIILESPECIALE Este o arma in razboiul psihologic Dezinformarea alterarea obiectivitatii unei informatii pentru a

actiona asupra comportamentului unei populatii Ca tehnica de influentare aparea doar odata cu explozia comunicarii

si mediei Sun Tzi vorbea acum 5 milenii de agenti secreti Serviciile speciale ca si elemente a comunittii de informatii au in

sarcina lor atat o dimensiune de cautare de informarmatii necesaremanagementului unor situatii dar si o sarcina activa de actiune cu

ajutorul informatiei, in tarile democratice, evident c in cadreleoferite de constituie si legile speciale Serviciile speciale au aparut relartiv tarziu si poate si ca o consecinta

a complexitatii si bombardamentului de informatii Marea Britanie 1909, Ceka 1917,


19/75

Cadru deontologic precizat

Din pcate, guvernele si guvernantii stau departede serviciile secrete pentru a putea sa nege, s sedisculpe

Speificitatea serviciilor speciale rezida totusi din

clandestinitatea lor Nu pot beneficia direct de eficacitatea unor

actiuni mediatice, a uynor campanii directe dePR sau comunicare

Trei tipuri de secret: 1. in jurul structurilor 2. in jurul personalului 3. in jurul operatiunilor


20/75

Frustrarea: trebuie sa ramn in umbr cnd ausuccese.Nu se pot motiva prin valorificareasucceselor

S. Speciale au dezvoltat un concept de esec sau

reusita care le este propriu. Unele operatiuni potfi considerate un fiasco de opinia public dar elesa-i fi realizat scopul

Avantajele actiunilor serviciilor speciale:

Actiunile lor prelungesc diplomatia Un stat vorbeste prin diplomatie si actioneaz prin

bratul serviciilor speciale


21/75

Obiective

Obiectivele statelor sunt aceleasi: prezerva puterea.Slabirea adversarilor si apararea sau mrirea sferei

de influenta Trei ci: 1. prima se fondeaza pe superioritaea economica,

sociala sau politic, 2. Profita de pe urma reputatiei (inertie de influenta)

3. Se bazeaza pe o imagine, incearca sa para ceea ce nueste

Primele doua sunt greu de manevrat, a treia este ceacare se poate folosi cu profesionalism


22/75

Dezinformarea este una din elementeleimportante ale castigarii de influenta

CIA site : Patriotism. Freedom. Love of Nation Luptatorii din serviciile specuale sunt convinsi

ca lupta nu impotriva unui inamic, ci in primulrand pentru apararea unoir valori Se fac filme cu aceste valorui si cu sacrificiile

pentru valori pentru a se atrage cei mai buni

candidati, o adevarata elita Programe de publicitate interesante Este si o metoda de intimidare a altor tarui sau

servicii


23/75

Serviciile speciale se si legitimeaza prin aceasta

SIRPA (serviciul de informare si PR al armateifranceze )a comandat un studiu privind tehnicile dedezinformare

Urmatoarele tipuri de actiuni au fost inventariate:

1.Dezinformarea aplicata structurilor speciale Pentru a rmane ermetice Piste false Dezinformarea privind propriile capacitati

Ex. Rusii dupa razboiul II, au creat mitul forteiArmatei rosui si au dus la crearea NATO in 1949

1961 / Anatoly Golitsyn : psihoza infuiltrarii tuturoradministratiilor occidentale cu agenti KGB


24/75

Simularea slabiciunii Estului pentru a adormi

occidentul 2.Dezinformarea asupra inamicului

A.Prezentarea capacitatilor inamicul de o manieradeformata.De regula mai puternicdecat este inrealitatea

Dick Cheney , 1990. Irakul poseda a patra armatadin lume ca forta, apoi ca poseda arme dedistrugere in masa

B. Prezentarea inamicului ca slab C. Prezentarea inamicului ca si criminal


25/75

Serviciile speciale si dezinformarea :doi termeni indisociabili (Sophie Merveilleux de Vignaux).Desinformation

et services speciaux 2007

Indisociabile in timp: 1917 CEKA a avut primulbirou de dezinformare

Vizite in URSS, fermele model, intreprinderilespeciale

KGB: vorbeste despre KKK CIA trimite arrtisti hegri in Europa si promoveazaartisti de culoare in lume

Razboiul rece Dup 11 septembrie 2001 o noua era


26/75

Nu doar KGB sau CIA

Ex Mossad, Institutul pentru Spionaj i Operaiuni Speciale din Israelare responsabilitatea pentru spionajul uman, aciuni acoperite i

contraterorism. Se concentreaz n principal asupra rilor iorganizaiilor arabe din toat lumea. Mossad este, de asemenea,responsabil pentru mutarea clandestin a refugiailor evrei din Siria,Iran i Etiopia. Agenii Mossad sunt activi n fostele ri comuniste,n Vest i la ONU.

Mossad are cartierul general n Tel Aviv. La sfritul anilor 80personalul Mossad a fost estimat ca fiind ntre 1500 i 2000 depersoane, alte estimri mai recente fiind de 1200 persoane.Identitatea directorului Mossad a fost, n mod tradiional, secret destat, sau cel puin nu foarte mediatizat, pn n Martie 1996Guvernul Israelian a anunat numirea generalului-maior DannyYatom ca nlocuitor al directorului Mossad, Shabtai Shavit, care ademisionat la nceputul lui 1996. Danny Yatom (1996-1998) a fosturmat de Ephraim Halevy (1998-2002). n septembrie 2002, MeirDagan a fost desemnat ca noul director Mossad.


27/75

Cunoscut anterior ca Institutul Central pentruCoordonare i Institutul Central pentru Spionaj iSecuritate, Mossad a fost format pe 1 Aprilie 1951.Mossad a fost fondat de Primul Ministru de atunci,

David Ben Gurion, care a dat ca principal directivMossad-ului: Pentru statul nostru care nc de lanceputul su a fost asediat de inamicii si, Spionajul

constituie prima linie de aprare trebuie s

nvm bine cum s recunoatem ce se petrece njurul nostru.


28/75

Mossad este format din opt departamente. Pn acum nu sunt aflatenc toate detaliile organizrii sale interne dar aceasta este doar oproblem de scurt timp.

Departmentul de Colectare de Informaii este cel mai mare, curesponsibiliti pentru activiti de spionaj, cu birouri n strintatecu acoperire att diplomatic ct i neoficial. Departamentul constdintr-un numr de birouri ce sunt responsabile fiecare de regiunigeografice specifice, conducnd ofieri de caz aflai n staii dintoat lumea, i ageni pe care i controleaz. ncepnd cu anul 2000,Mossad-ul a derulat o campanie de publicitate de promovare arecrutrii de ofieri de colectare de Informaii.

Departmentul de Aciune Politic i Legtur ndeplineteactiviti politice i de legtur cu serviciile strine de spionaj i cunaiunile cu care Israelul nu are relaii diplomatice normale. n

staiile mai mari, cum ar fi Parisul, Mossad-ul are, de obicei, subacoperirea ambasadei, doi controlori regionali: unul care sdeserveasc Departmentul de Colectare de Informaii iar cellaltDepartmentul de Aciune Politic i Legtur.


29/75

Divizia de Operaiuni Speciale, cunoscut sub numele de Metsada,

ndeplinete aciuni de asasinat extrem de sensibile, sabotaje, proiecteparamilitare i de rzboi psihologic. Departmentul LAP (Lohamah Psichologit) este responsabil de operaiuni

de rzboi psihologic, de propagand i nelare - diversiune. Departmentul de Cercetare este responsabil de producerea de informaii,

inclusiv rapoarte cu situaia zilnic, rapoarte sptmnale i rapoarte lunaredetaliate. Departmentul este organizat n 15 sectoare organizate geograficsau birouri, respectiv pentru SUA, Canada i Europa de Vest, AmericaLatin, fosta Uniune Sovietic, China, Africa, Maghreb-ul (Maroc, Algeria,Tunisia), Libia, Irak, Iordania, Siria, Arabia Saudit, Emiratele Arabe Unitei Iran. Un birou nuclear se concentreaz asupra problemelor referitoarela armament special.

Departmentul de Tehnologie este responsabil de dezvoltarea tehnologiilor

avansate pentru sprijinul operaiunilor Mossad. n Aprilie 2001, Mossad-ula publicat n presa din Israel un anun de cerere de ajutor cutndingineri electroniti i specialiti n informatic pentru unitatea tehnologicdin Mossad.


30/75

Mossad : actiunea cargoului Karine, 3 ian 2002 50 de tone de armament iranian Stiri in media despre intelegeri palestiniano-

iraniene pentru arme Un jurnalist independent iranian spune ca sunt

armele ptr Hezbollah Lloyd s List . Este cargo irakian NU stim inca adevarul!


31/75

Studiu de caz Greenpeace blocheaza realimentarea navelor japoneze de vanatoare a

balenelor

Greenpeace a anuntat ca a impiedicat navele japoneze sa se realimenteze, la 11 zile dupa cele-a intrerupt vanatoarea de balene din Oceanul Sudic, informeaza Earth Times.

SakyoNoda, reprezentant Greenpeace, a trimis un mesaj radio in japoneza, spaniola siengleza navei japoneze OrientalBluebird, prin care ii spunea sa paraseasca imediat apeleAntarcticii.

"Prezenta voastra aici nu este dorita si este o amenintare pentru mediul salbatic alAntarcticii care a fost declarat arie marina unica si rezervatie naturala de OrganizatiaMaritima Internationala, dedicata pacii si stiintei si protejata de Protocolul de Mediu alTratatului Antarctic", se arata in mesaj.

Greenpeace a adaugat ca OrientalBluebird nu se afla pe lista celor sase nave autorizate deguvernul japonez pentru vanatoarea de balene. Flota japoneza se afla in apele Oceanului Sudic cu intentia de a ucide 935 de balene minke

si 50 de balene fin aflate deja pe cale de disparitie. Japonia isi justifica vanatoare prinprogramele de cercetare.

Noua Zeelanda si Australia, care conduc protestele internationale impotriva vanatoriijaponeze, sustin ca nu este decat o operatiune comerciala sub acoperire, contraramoratoriului international al balenelor.


32/75

De ce SS si D sunt indisociabile?

Trebuie sa raspund unor actiuni de dezinformare Paradoxal: uneori aceast lucru poate avea ca efect

chiar apropierea natiunilor Franta DSGE (SDECE) nascut in 1945 nu a fost

recunoscut ca institutie decat in 1982 Opacitatea nu mai se aplica existentei serviciilor

speciale ci activitatii lor D. este inevitabil si datorit peponderentei

factorului uman in activitatea serviciilort speciale Factorul tehnic nu poate inlocui resursa umana


33/75

Folosirea unor organizatii ca paravaneste o practic curenta

Infiltrarea asociatiilor civile Cazul OZNurilor miercuri, 16 aprilie 2008 nca de la nceputul anilor cincizeci, oficialitatile americane au

fost hotarate sa controleze asociatiile civile, neguvernamentale, care investigau fenomeneleOZN. Intr-un document declasificat la sfarsitul anilor optzeci, privind recomandarile asanumitului grup Robertson, organizat de CIA si Air Force la Washington n 1953, scrie:

Comisia a luat cunostinta de existenta unor grupuri precum Civilian Flying SaucerInvestigators din Los Angeles si Aerial Phenomena Research Organization (Wisconsin).S-a convenit ca astfel de organizatii trebuie supravegheate din cauza influentei importanteasupra gandirii maselor n cazul n care vor apare observatii extinse.Trebuie avute nvedere aparenta iresponsabilitatea unor astfel de grupuri, ca si posibila lor utilizare pentruscopuri subversive.

O metoda de control a fost infiltrarea asociatiilor pentru studiul OZN-urilor cu fosti agentide securitate si militari iesiti la pensie, santajarea unor persoane care au reusit sa-si creezeo anumita credibilitate n mediul investigatorilor OZN si folosirea unor organizatii

paravan pentru a finanta proiecte ambigue.De pilda oameni de stiinta credibili dar faracoloana vertebrala primeau sponsorizari generoase pentru a deturna cercetarile n cazurisensibile, sau a ajunge la concluzii prestabilite, convenabile guvernului.Aceste sponsorizarincepeau de regula n momentul n care cel n cauza dobandea o influenta importanta sauocupa o pozitie de conducere n interiorul organizatiei.


34/75

La sfarsitul anilor cincizeci, cele mai importante organizatiicivile pentru studiul fenomenului OZN erau APRO (condus desotii Coral si Jim Lorenzen) si NICAP (National InvestigationsCommittee on Aerial Phenomena). Acesta din urma a fostnfiintat la nceputul anului 1956 si legalizat la 24 octombrie,n acelasi an.Director a fost ales maiorul Daniel E. Keyhoe. Ela adunat, n scurt timp, un consiliu de administratieimpresionant, din care faceau parte contraamiralul RoscoeHillenkoetter, fost director al CIA, J.B.Hartranft, presedinteleasociatiei proprietarilor si pilotilor de avioane, WilbertB.Smith, inginerul canadian din ministerul transporturilor sialtii.

Actiunile asociatiei au fost discret cenzurate. Astfel, n 22ianuarie 1958, televiziunea CBS a realizat o emisiune despre

problema OZN, invitandu-l si pe Daniel Keyhoe.Dar acestuia is-a rezervat doar un timp extrem de redus, i s-a cerut sa-siprezinte, din timp, punctele de vedere, n scris, iar nainte deemisiune i-au fost sterse din text o serie de afirmatii maindraznete. Chiar si asa, Keyhoe spera sa prezinte documentecare aratau ca, n mediile oficiale, era acceptata ipoteza ca

OZN-urile erau nave spatiale.Nu a reusit, deoareceinterventiile sale au fost sabotate pe parcursul emisiunii.


35/75

n disperare de cauza, Keyhoe s-a decis sa se abata de latextul aprobat, spunand si acum voi spune ceva care nua mai fost dezvaluit... n ultimele sase luni am muncitmpreuna cu o comisie din Congres care investigheazamotivele pastrarii secretului oficial asupra OZN-urilor.n acest moment emisiunea a fost ntrerupta. Keyhoeintentionase sa continue spunand Daca toate dovezile

pe care le-am dat acestei comisii vor fi facute publice, seva dovedi ca OZN-urile sunt masini reale, sub comandainteligenta. Conducerea canalului de televiziune s-ascuzat spunand ca s-a conformat standardelor desecuritate, care l obligau sa nu se abata de la textul scrisaprobat.

De asemenea, mai tarziu, cand anumite documente auputut deveni publice, s-a aflat ca mai multi ufologicunoscuti aveau dosare la FBI, unul dintre acestia fiindRichard Hall, fost membru n conducerea NICAP siulterior sef al Fondului pentru cercetari OZN (FUFOR),una dintre principalele organizatii din Statele Unite,

dedicate acestui domeniu.


36/75

Studiu de caz 2 Operatiuni rusesti, sub paravanul unei asociatii culturale

Fii primul care comenteaza pe articolul Operatiuni rusesti, sub paravanul unei asociatiiculturale

Averea lui DIP - Operatiuni fictive de un milion de dolari Chestorul CamereiDeputatilor,Miron Ignat, a fost contactat pentru construirea unei federatii a rusilor,

in Romania, in schimbul unor sume de bani ce ar fi venit de la viitori investitori rusi Asociatia culturala "Comunitatea rusa din Romania" a fost infiintata la 11 decembrie 2005, cu mare

discretie.Fondatori sunt doua persoane ce "opereaza" sub cetatenie moldoveneasca.

La nici o luna de la infiintare, presedinta asociatiei a incercat racolarea deputatuluiMiron Ignat,reprezentant al comunitatii lipovenilor in Parlamentul Romaniei si chestor al CamereiDeputatilor.Femeia s-a prezentat sub nume fals, "Saita", fiind insotitade un translator, care se afla in Romania, totsub cetatenie moldoveneasca.Propunerea a constat in infiintarea unei federatiia rusilor in Romania, cufinantarea investitorilor de la rasarit."Asociatia culturala" detine 50% dintr-o companie ruso-moldoveneasca, in Romania, cu sediul fictiv.De asemenea, si sediul asociatiei pare a fi tot unul fictiv: laadresa declarata functioneaza o societatede brokeraj.

"Saita" merge direct la tinta , dar rateaza

Reprezentantii fantomaticei organizatii culturale a rusilor din Romania au incercat, anul trecut, sarealizeze o "federatie" cu organizatia rusilor lipoveni, prin intermediul presedintelui acesteia, deputatul

Miron Ignat. Parlamentarul isi aminteste ca a fost contactat, din senin, fara nicio recomandare, de catre odoamna care nu vorbea romana si care i-a spus ca ii reprezinta pe "investitorii rusi".

"Organizatia noastra, a rusilor lipoveni, a fost infiintata in 1990, imediat dupa Revolutie. Editam carti,ziare, organizam diverse manifestari culturale specifice obiceiurilor traditionale etniei noastre. Suntemrecunoscuti international, uitati (n.r. ne arata o poza cu Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei sicu Vladimir Putin). Suntem o minoritate istorica, traim aici de trei sute de ani, avem sprijin si din parteastatului, in administratie, la Ministerul invata-mantului.


37/75

Pe mine m-au contactat la inceputul anului 2006.M-a sunat o doamna ca ar vrea sa neintalnim.Ne-am intalnit.Doamna respectiva, inalta, in varsta de aproximativ40 de ani, nu

stia romaneste.A spus ca se numeste Saita.Nu ii mai retin numele.

Era impreuna cu un barbat tanar, pana in 30 de ani, care vorbea cu un accent moldovenescfoarte puternic.M-a intrebat cum functioneaza organizatia noastra. I-am zis: 'Foarte bine.inre gistrati la judeca-torie, recunoscuti de guvern, de autoritati, suntem membru inConsiliulNational al Minorita-tilorNationale.Totul in regula.>>

M-a mai intrebat cate organizatii ale rusilor functioneaza aici, in Romania. I-am spus casuntem noi si inca una, 'RuskiDom>>, care s-a asociat cu noi. Atunci, doamna respectiva

mi-a spus ca mai exista una - Asociatia Culturala a Rusilor din Romania, ca ea estepresedinta si ca s-au inregistrat de curand. Atunci mi-a propus sa facem o federatie, faptcare m-a pus pe ganduri. I-am cerut sa spuna mai concret ce vrea - eu reprezentam mii deoameni, noi suntem recunoscuti de Mitropolie, am intrebat-o ce hram poarta.

Mi-a raspuns ca ar reprezenta investitorii rusi care urmeaza sa vina in Romania, la care amintrebat-o din nou: 'Foarte bine, pe noi ne bucura sa vina investitorii rusi si sa creeze locuride munca, dar cine sunteti la ora actuala?>>Mi-a zis ca o sa imi spuna altadata", ne-adeclarat deputatulMiron Ignat. Parlamentarul ne-a mai spus ca aceeasi misterioasa

doamna "Saita", insotita de barbatul cu accent moldovenesc, a mai fost o singura data la ointrunire a rusilor lipoveni in Bucuresti, a stat aproximativ doua ore, dupa care a plecat sinu l-a mai contactat. I-a lasat numarul de mobil al avocatului care le-a infiintat asociatia."L-am sunat de peste 50 de ori, dar nu a raspuns niciodata", mai spune chestorul CamereiDeputatilor.

Operatiuni rusesti, sub paravanul unei asociatii culturale" integral in Adevarul


38/75

Agentia RENDOM GROUP a avut legaturi cuCIA si a supervizat comunicarea americana intimpul conflicteloir din Panama, Afganistan siIrak

Scandalul armelor de distrugere in masairakiene


39/75

Trei actori.serviciile speciale, media si

opinia public Fluxul de informatii intre servicii si opinia

public Destul de rar serviciile se adreseaz direct opiniei

publice Mai ales in cadrul controlului parlamentar 2006 Porter Goss director CIA a scris un articol inNewYorkTimes (10 februarie) despre importantasecretului si clandestinitatii in lupta antiterorista

Unele servicii au siteuri de internet bogate (CIA,de ex) dar sunt susceptibile de partialitate


40/75

Fluxul dintre servicii si media

kGB si acuzele pt L Humanite, AFP, Le Monde Colaborarea cu jurnalisti sub acoperire Cazul jurnalistilor acuzati de colaborare cu vechea

securitate

Indicii ca multe informatii provin de la serviciilespeciale Agenti de influenta jurnalsti Scurgeri de informatii controlate Corespondentii speciali sau cei de razboi sunt

finantati si sprijiniti de serviciile secrete Cazul Judith Miller (New YorkTimes) Libia si

armele de distrugere in mas Instrumentalizarea media este un fapt cotidian


41/75

Fluxul dintre media si opinie Media este prima tinta pentru dezinformare Media este vulnerabil datorita vitezei, cautarii de

senzational, Competitia media cu serviciile secrete Relatie de denigrare si suspiciune

Operele artistice si mesajele serviciilor: Opinia este manipulata si dezinformat si prin

opere de art

Temele de roman au activitatea de intellingencesau spionaj ca tentatie Film francez 2003 Agentii secreti Studiu de caz : Munich


42/75

Munich Autorul palestinian al atacului terorist de la jocurile olimpice din Munchen din 1972, incare 11 atleti israelieni si-au pierdut viata, a afirmat ca regizorul Steven Spielberg ar fitrebuit sa il consulte in legatura cu noul film, pentru a fi sigur ca povestea este relatatacorect.

Haaretz, dupa Reuters PRINTR-O IRONIE a sortii demna de romanele lui John le Carre, parerea lui

MohammadDaoud este similara cu cea a veteranilor Mossad, care pun sub semnulintrebarii veridicitatea surselor folosite pentru filmul Munchen(Munich), un thriller carereflecta masacrul si asasinatele care au urmat, comise drept razbunare de catre israelieni.

Nu stiu nimic despre acest film, a afirmat Daoud pentru Reuters prin telefon dintr-olocatie secreta din OrientulMijlociu. Daca cineva chiar vrea sa spuna adevarul despre ce s-a intamplat, ar trebui sa vorbeasca cu persoanele implicate, care cunosc adevarul.Daca as fifost contactat, as fi spus adevarul.

Ca factor de decizie al lui Septembrie Negru, o grupare disidenta a Organizatiei pentru

Eliberarea Palestinei (OEP),Daoud a trimis teroristi pentru a rapi atleti israelieni careparticipau la Jocurile Olimpice din 1972.Doi ostatici au fost ucisi in raid si alti noua intimpul misiunii de salvare incercate de politia germana.


43/75

Daoud considera ca Israelul si Germania de Vest suntresponsabile pentru pierderile de vieti omenesti.

Israelul s-a razbunat prin asasinate, atentate cu bomba si operatiuni decomando, ucigind cel putini 10 membri ai OEP si fortandu-i pe ceilalti sa seascunda.

Daoud, care in 1981 a supravietuit unui atac in Polonia, atac pe care OEP ilatribuie Mossad-ului, afirma ca Israelul a tintit cu buna stiinta oameninevinovati si sperat ca si acest lucru va fi evidentiat in film. Ei s-aurazbunat pe niste oameni care nu au avut nici o legatura cu atacul de laMunchen, persoane care doar erau active din punct de vedere politic sauaveau legaturi cu OEP, a spus el. Daca un film nu arata acest lucru, el estenedrept din punct de vedere al adevarului si al istoriei.

Spielberg a promis ca Munich va reflecta pozitia ambelor parti. Vazand replica Israelului fata de atacul de la Munchen prin ochii celor

trimisi sa razbune acea tragedie adauga o dimensiune umana unui episod

groaznic la care ne gandim de obicei doar in termeni politici sau militari, aspus Spielberg intr-o declaratie. O actrita israeliana distribuita in film a confirmat relatarile din presa

potrivit carora filmul se bazeaza, cel putin partial, pe cartea Razbunare(Vengeance), o lucrare foarte criticata despre campania israeliana derepresalii.

Sunt surprins ca un regizor ca el a ales, dintre toate sursele, sa se bazeze

tocmai pe aceasta carte, a declarat fostul sef al Mossad Zvi Zamir pentruHaaretz. Pozitia fostului spion este impartasita si de Daoud: Am citit


44/75

SUA- alta realitate

Spygame 2003. control al scenariul si ideolor debaza

Recrutul , 2003/ Al Pacino .Distrugerea ideii ca

CIA a fost slaba la 11 septembrie Legatura stransa dintre Hollywood si CIA.

Oficialii americani vad multe filme inainte de ase lansa pentru aviz


45/75

Studiu de caz: Hollywod si CIA Inca de la inceputurile agentiei, unul dintre cele mai mari succese ale CIA a constat increarea de ziare , de posturi de radio , de companii aeriene si de tot felul de societati

economice pe care le-au finantat si care puteau fi folosite in operatiunile agentiei.

Una dintre cele mai cunoscute incercari de a raspandi ideologia sovietica pe teritoriuldusmanului a avut loc la sfarsitul lunii matie a anului 194, in orasul New York. KGB,profitand de influenta pe care o exercitau intelectualii comunisti si de stanga in Statele

UNite ,a pus in miscare un macocongres intitulat ,,Conferinta Culturala si Stiintifica pentruPaceaMondiala''. Scriitori, oameni de stiinta si oameni de litere sovietici s-au aflat peacelasi afis cu colegii de stanga americana.KGB-ul spera ca acest congres sa fie sprijinulnecesar patrunderii ideologiei comuniste in America de Nord . Imediat, CIA a pus umarulla treaba, recrutand cativa dintre scriitorii participanti , precum Andre Malraux sau viitoriicastigatori ai premiuluiNobel,Bertrand Russel si Albert Schweitzer , care au inceput saspioneze si sa intercepteze corespondenta intelectualilor

Dupa cateva luni , datorita succesului sau operativ in ,,contrainformatii'' , CIA a hotarat sacontinue atacarea ideologiei comuniste ,de aceasta data sprijinind operele si cartile fostilorcomunisti , dezamagiti de scandalurile care manjeau idealurile revolutiei sovietice. CIA aoraganizat o costisitoare campanie publicitara pentru ca acesti intelectuali sa fie cunoscutide atunci grupul de stanga necmunist.

Doi dintre stategii participanti la aceasta campanie erau Arthur Koestler, consilier pentrucampaniile de propaganda ale Foreign Office-ului britanic si WilliamDonovan, director alserviciului secret american in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial si unul dintre

artizanii fondarii CIA.


46/75


47/75

Mult mai pragmatica si mai putin inclinata sa cada prada unor asemenea temeri paranoice,agentia de spionaj din Statele Unite a vazut ca si elita politica sovietica dipretuia artamoderna,calificand-o drept ,, exemplu decadent de arta capitalista'', astfel ca a decis sa

profite de situatie.Fostul agent al CIA, Donald Jameson explica in felul urmator motivulpentru care serviciul secret sprijinea arta moderna: ,,ne-am dat seama ca era genul de artacare avea cel mai putin de a face cu realismul socialist si facea ca acesta sa sa para si maiafectat ,mai rigid si mai limitat decat era in realitate...Moscova din acele zile se manifetamai violent atunci cand denunta orice lucru cae nu se adapta schmelor sale rigide.Astfel,seputea deduce pe buna dreptate ca tot ceea ce ei criticau cu atata ciuda si violenta merita safie sprijint sub o forma sau alta.Desigur, lucruri de acest fel se puteau face doar prinintermediul oraganizatiilor sau actiunilor CIA ,dar indirect de departe...In plus, nu trebuiasi nici nu se putea sa avem o relatie mai apropiata pentru ca majoritatea eau oameni carenu respectau prea mult guvernul,si cu siguranta niciunul nu respecta CIA.Daca trebuie safolosim persoane care se considerau intr-o forma sau alta mai apropiate deMoscova decatde Washington poate ca era mai bine''. In acest sop CIA s-a folosit de cel mai prestigiosmuzeu de arta moderna din lume , MoMA-Muzeul de Arta Moderna din New York.MoMAera condus de catre Nelson Rockefeller,membru al familie de magnati care s-a aflat infruntea serviciului secret al Statelor Unite in timpul celui de-al Doilea RazboiMondial. Iarconsiliul de administratie al muzeului era impanzit de fosti agenti ai serviciilor secrete.,,Fost'' este un fel de a spune , pentru ca in lumea mica a spionajului toti stiu ca cine a fostodata agent nu abandoneaza niciodata aceasta meserie, continuand de-a lungul vietii sa seocupe de sarcini ale ,,serviciului'' ori de cate ori i se cere.

Asa cum era de asteptat,MoMA si Congresul pentru Libertate Culturala, cunoscut dreptministerul culturii al CIA, au ridicat arta abstracta la cel mai inalt nivel in lumea culturii.Timp de zeci de ani ei au sponsorizat tineri artisti, au organizat expozitii, au editat carti sireviste despre ,,noua arta'', au obtinut un sprijin enorm din partea guvernului si a marilorinstitutiii media etc. Ce-i drept ei faceau acest lucru subliniind mereu ca acest gen de arta senastea doar din libertate,lucru care nu s-ar fi putut intampla niciodata in tarile comuniste.


48/75

Cand s-a descoperit ca CIA avea rolul de a propaga recunoastereaartei moderne, mai multipictori si scluptori s-au sinucis, neputand suporta faptul ca mai multi ani lucrasera pentru

cea mai detestata organizatie din lume.Bineinteles ca si Hollywood a primit o atentie deosebita din partea serviciilor de spionajamericane. In anul 1955 s-a desfasurat reuniunea sefilor Consiliului StatuluiMajor pentrupunerea in miscare a operatiunii,,Militant Liberty''. Scopul acestui plan era acela de aexplica marelui public , prin intermediul peliculelor de la Hollywood, adevaratele conditiide opresiune care existau in comunism precum si princiipile nobile pe baza carorafunctiona sistemul ,,lumii libere''. In 1956, mai multi inalti functionari ai StatuluiMajor auavut numeroase intalniri cu producatori ,regizori si actori precum John Wayne, JohnFord,

Merian Cooper, Ward Bond etc., pentru a pune in miscare operatiunea depropaganda.Renumitul reizor John Ford fusese in timpul celui de-al Doilea RazboiMondial responsabil cu imaginea in cadrul OSS,agentia de spionaj care precedaseinfiintarea CIA.De asemenea el elaborase mai multe documente secrete destinate unormembri marcanti ai guvernului. In anul 1946, Ford si-a creat propriul studio de productie:Argosy Picture , ai carei actionari erau aproape toti fosti agenti ai OSS. Cooper, ascociat allui Ford, si de asemenea ,fost agent al OSS,a fost responsabil de exemplu de , de creareculului Fred Astaire si Ginger Rogers.

Din intalnirile strategilor StatuluiMajor cu unii dintre cei mai importanti membri ai mariicapitale a cinematografiei au luat fiinta filme cu tenta clara de propaganda , precum Cortinade Fier,Intalnire la ora unsprezece, Invazia hotilor de cadavre,Misiune la Moscova etc.,precum si o intreaga serie de westernuri cu John Wayne in rol de protagonist , filme careaveau drept scop sa scoata in evidenta marile valori americane.


49/75

La randul sau , CIA avea si ea mai multi agenti la Hollywood .Dintre acestia cel maiimportant era Carleton Aslop, membru al Grupului de Operatiuni Psihologice al agentiei sicare opera sub acoperirea de producator de cinema. Aslop nu se multumea doar sa

informeze CIA despre veleitatile comuniste ale unora dintre colegii lui , ci facea tot posibilulpentru a elimina din filmele produse laHollywood orice scena si orice personaj contrareintereselor americane. Intr-unul dintre rapoartele lui Aslop trimis catre CIA si declasificatdeja,se poate citi : ,,Am reusit sa elimin personaje americane betive, de obicei aflate inroluri importante, chiar daca nu sunt protagonisti, din urmatoarele pelicule:MareleHudini:reporterul american betiv,eliminat definitiv,posibil sa fie nevoie sa adaugatielemente noi pentru a compensa aceasta lipsa . Legenda incasilor: eliminate partile dinscenariu in care personajele beau in exces..''

HowardHunt , unul dintre marii agenti CIA implicat in tot felul de operatiuni murdaretimp de treizeci de ani -asasinarea lui Kennedy, Watergate, Golful Porcilor...- l-a insarcinatpersonal pe Aslop sa calatoreasca in Anglia pentru a obtine din partea vaduvei lui GeorgeOrwell acceptul de a turna un film de desene animate bazat pe romanul lui OrwellFermaanimalelor .Dupa cum scrie Hunt in memoriile sale ,, aceasta vizita se afla la originea filmede desene animate Ferma animalelor ,pe care CIA l-a fianantat si apoi l-a distibuit in toatalumea '' CIA a facut posibila si producerea la Hollywood a filmului 1984 ,pelicula cu impactbazata pe alta opera a lui Orwell , care denunta, perversitatea regimurilor totalitariste,atatde dreapta, cat si de stanga, dar pe care strategii CIA au folosit-o ca arma de ropaganda

impotriva comunismului .Mai mult , in anii '50, NATO utiliza in cominicatele sale publicetocmai termenii pe care-i folosea Orwell in romanul lui.De aceea putem spune ca atatromanul ,cat si ecranizarea sa, au oferit Occidentului unul dintre cele mai mari mituri alesale din timpul Razboiului Rece.

Ar fi multe de povestit despre operatiunile CIA in lumea culturii si a spectacolului,precum si despre infiltarea unor agenti din PEN Club, prestigioasa asociatieinternationala a scriitorilor, sau despre eforturile depuse pentru a nu fi acordat premiulNobel pentru Literatura unor scriitori de stanga ,insa cred ca cele expuse aici arata clar

ce influenta enorma exercita agentia de spionaj americana in toate domaniile cuputiinta...La toate acestea se adauga o multime de lucruri pe care nu le stim inca''


50/75

Studiu de cazOperatiunea Greenpeace

In Franta trei cazuri au bulversat societatea: Afacerea Dreyfus (1894), Ben Barka 1965 siRainbow Warrior (1985)

gravul incident de acum 21 de ani, din noaptea de 9 spre 10 iulie 1985, cand agenti ai

serviciilor secrete franceze au aruncat in aer vasul Rainbow Warrior, ancorat in portulAuckland, pentru a impiedica protestele organizatiei ecologiste Greenpeace impotrivatestelor nucleare efectuate de Franta in Pacific. Explozia a provocat scufundarea vasului simoartea unui fotograf aflat la bord.

Doi agenti francezi, comandantul Alain Mafart si capitanul Dominique Prieur (cunoscuti ca"falsii soti Turenge", identitate pe care si-o luasera in operatiune), au fost arestati sicondamnati in Noua Zeelanda la zece ani de inchisoare, dar dupa doar un an de detentie aufost transferati la baza militara franceza de pe atolulHao. Acestea au fost insa singurelearestari si condamnari, iar ancheta privind acest caz a fost inchisa de autoritatile dinNoua

Zeelanda in 1991, in urma unei intelegeri incheiate cu guvernul francez, prin careNouaZeelanda obtinea acces garantat pentru exporturile sale de carne si de produse lactate pepiata Uniunii Europene. In plus, Franta a platit si o compensatie de 7 milioane de dolaricatreNoua Zeelanda si de 8 milioane de dolari catre Greenpeace.

In 1991, un suspect in cazul Rainbow Warrior a fost arestat in Elvetia, dar autoritatile de laWellington au refuzat sa ceara extradarea lui, respectand acordul cu Franta, care le cerea sanu mai continue investigatiile.


51/75

Tehnici de dezinformare din acest caz

Dezinformarea prin izolarea contextuala a faptelorDezinformarea prin izolarea contextuala a faptelor Experientele nucleare freanceze ocolite din relatari Faptele prezentate separat, fara context SUA vroia sa-si mentina superioritatea si fata de aliati Franta vroia sa intre in Pacificul de Sud Noua Zelanda si atitudinea antinucleara Ostilitate la prezenrta franceza in Pacific 1972 si 1973 primele confruntari dintre Greenpeace si francezi;

Vase mai mici si marina

Vasule era echipat cu camere de luat vederi si aparaturasofisticata Francezii nu vroiau sa-si strice relatiile cu proprii ecologisti,

incercau sa evite confruntarile Lupta Noii Caledonie ptr independenta Franta nu prea avea de ales


52/75

2.Dezinformarea prin inveresarea rolurilorDezinformarea prin inveresarea rolurilor Greenpeace se coporrta ca o tara Franta are dreptate sa faca ce vrea pe un teritoriu

suveran

Greenpeace prin presedintelke ei vrea sa tratezedirect cu Mitterand Estre refuzat si presa face un adevarat scandal Alterarea reeprelor si in versarea rolurilor

Greenpeace pusa pe picior de egalitate cu o tarasuverana


53/75

3.Dezinformarea prin omisiune Multe informatii omise S-a spus ca Franta a fost imprudenta si a murit un

om A fost o actiune clandestina a carei pregatire in

medie dureaza 6 luni, nu a fost improvizatie 4.Dezinformarea prin eroare

Presa a considerat ca ar fi posibilitatea unuiadevarat Watergate frabcez si a inceput saconstruiascax - identitatea fotografului mortx Gresit orasulx Au scris despre militari dintr-un batalion francez

remarcat in Alageria


54/75

5.Dezinformarea prin denigrare si atacuriDezinformarea prin denigrare si atacuri

personalepersonale. Sotii Turenge teroristi diabolici,pregatiti sa arunce in aer tot Pacificul 6.Dezinformarea prin discreditare

Accentul pe incapacitatea serviciilor secrete franceze Au fost erori structurale si erori conjuncturale Structurare: antrenament dar lipsa de exercitiu Conjuncturale: au incalcat trei reguli de baza 1.Echipe diferite pentru faze diferite ale operatiuniiEchipe diferite pentru faze diferite ale operatiunii 2. achizitii de materiale facute de aceleasi echipe sub2. achizitii de materiale facute de aceleasi echipe sub

aceleasi identitatiaceleasi identitati 3. Erau prea multi agenti francezi la locul exploziei3. Erau prea multi agenti francezi la locul exploziei

(asta a indicat Franta ca autoare) iar aparatul de(asta a indicat Franta ca autoare) iar aparatul derespirat sub apa era de fabricatie francezrespirat sub apa era de fabricatie francez


55/75

si alte erori:dorinta de a nu face victime

Mentalitatea neozeelandezilor (spionarea strazii siportului)Dar operatiunea a fost pregatita bine doar ca au aparutfactori imprevizibili

Ex.Fotograful s-a intors pe vas dupa prima explozie

Pregatirea a fost buna: Au infiltrat pe cineva pe vas DSGE a fost criticat ca si-a abandonat 2 oameni, dar in

raelitatea erau in jur de 20 de agenti Amiralul Lacoste nu a vrut sa dezvaluie nici un nume si-a

luat intreaga responsabilitate DSGE a ramas ca singura responsabila si a supoirtat

criticile Multi politicieni au cerut sa se termine cu Serviciile speciale POLITICUL A RAMAS NEIMPLICAT


56/75

6.Dezinformarea prin supozitii.7.Dezinformarea prin exagerare: eelmentele de proces8Dezxinformarea prin imagine: imagini releveante9.Dezinformarea in faza judiciara: spectacol total dar

francezii recunosc 2 din cinci capete de acuzare sidentinart se da intr-o or: 10 ani de detentie

10.Dezinformarea prin cuvinte.Mitologizarea

Greenpeace si ironizarea Frantei, David si Goliat,RobinHood, cavalerul medieval etc11.Dezinformarea prin simboluri si repetitia lor:

a fost scufundat un simbol, Nu putem scufundacurcubeele, au construit un Rainbow Warrior II, Fiulfotografului ucis a devenit purtator de cuvantGreenpeace, Lupta impotriva puterilor atomice,asocierea cu Hiroshima,

12.Dezinformarea prin alte mijloace de comunicare:DSGE a intrat in silencio stampa,Greenpeace a mers insens invers. A facut bine DSGE?


57/75

13. dezinformarea si sindromul persecutiei 14.Deplasarea centrului dezbaterii: de la politic

spre tehnic, apoi spre moral Fara presa si dezinformare nu ar fi fost afacerea

Greenpeace Toate informatiile pe axa: ingerul ecologist si

demonul capitalist Cum judecam actiunea in general? A fost o

misiune indeplinita, vasul s-a scufundat

in 4 minute!

Principala lectie: SCOPULSCUZAMIJLOACELE!


58/75

problemele de deontologie? Paradox: afacerea Greenpeace a avut probleme

datorita incercarii de a nu faca victime umane Relativitatea raportarii la valori diferite Etica conflictului


59/75

concept

Dup Vladimir Volkoff, autorul unui Tratat dedezinformare, dezinformarea este tehnica ce permitefurnizarea de informaii generale eronate unor teri,

determinndu-i s comit acte colective sau s

difuzeze judeci dorite de dezinformatori.


60/75

Anexa conceptuala si tehnica


61/75

Cum se practic dezinformarea Exist numeroase moduri de a trata o informaie, n aa fel nct ea s devin apt pentru o aciune

de dezinformare:

Negarea faptelor (Nu este adevrat c X i-a furat banii lui Y).

Inversarea faptelor (Nu X i-a furat banii lui Y, ci dimpotriv, Y i-a furat banii luiX).

Amestecul dintre adevr i minciun (Este adevrat c X i-a luat banii lui Y, dar asta dincauza faptului c Y i datora lui X acei bani, pe care refuz s-i mai dea napoi).

Modificarea motivului (Motivul pentru care banii lui Y au fost gsii la X nu este furtul,ci faptul c X i-a gsit pe o alee n faa casei lui Y).

Estomparea (Se face prea mult glgie pentru o sum att de mic; alii fur miliarde inu pesc nimic!).

Generalizarea (Toat lumea fur n Romnia; cum de l-ai gsit tocmai pe X apispitor?).

Utilizarea prilor inegale (n cazul mediatizrii furtului, se va acorda un spaiu restrnsfaptului n sine, iar evidenierea calitilor morale i ale faptelor bune ale lui Y va ocupa unspaiu mult mai mare).


62/75


63/75

minciuna prin omisiune, in special aceea care

neglijeaza de a prezenta informatia in intregulcontextul ei; valorificarea accesoriilor, a faptului intamplator in

detrimentul esentialului, estompat in mod savant;

amestecarea faptelor, a opiniilor sau persoanelorechivalente, care intr-o anumita varianta pot ficondamnate cu usurinta folosind o ilustrareadecvata, chiar daca este abuziva;

reminiscenta falsa sau comparatii nejustificate;


64/75

minciuna, inecata intr-un noian de informatii, existand

posibilitatea de a fi regasita ulterior pentru a servi dreptpunct de referinta; citate aproximative sau trunchiate; afirmatii facute pe un ton: - angelic

- dezinvolt;- indignat.

exagerarea apocaliptica a unui fapt accesoriu si faraimportanta in numele unor principii morale; slabirea adversarului printr-o prezentare sarcastica sau

persiflatoare; etichetarea interlocutorului, atribuindu-i o pretinsa

apartenenta la un anumit sistem de idei ce poate fi respins

mai usor decat discutarea in detaliu a argumentelorveritabile prezentate; forma superioara a minciunii ramane spunerea adevarului,

lasandu-se sa se inteleaga ca este o minciuna sau negareaunei afirmatii in asa fel incat interlocutorul sa creada caeste aprobata.


65/75

Tehnici de dezinformare cotidiene Negarea faptelor - daca publicul nu are nici o cale de a-si confirma ce s-a intamplat in

realitate, se pot pur si simplu nega faptele. Inversarea faptelor - sustinerea cu tarie a unui fapt care nu s-a petrecut, ireal. Amestecul intre adevar si minciuna, cu diverse titluri pornind de la ideea ca publicul este

mai mult sau mai putin informat se incearca sa se minta in proportie de 100%. Modificarea motivului schimbarea pozitiei, dupa cum bate vantul". Modificarea circumstantelor se face prin modificarea proportiilor in fortele prezente Estomparea suprainformarea cu rol de a capta interesul publicului. Camuflajul forma superioara a estomparii, se prezinta in detaliu cele afirmate. Interpretarea fara a fi negate, modificate, estompate sau camuflate, faptele se pot

prezenta si comenta intr-un mod favorabil sau nefavorabil. Generalizarea

Ilustrarea se pleaca de la particular la general, dar si invers. (Inversarea) Parti egale aceasta inegalitatea ajunge uneori pana la proportia de 100%,

deci se schimba total raportul de forte.


66/75

remedii Concretizand se pot da cateva sfaturi cateva sfaturi candidatilor la

dezinformare" stiind ca vulnerabilitatea unei tinte este in functie depersonalitatea individului amenintat, de situatia sa socio-profesionala(inspecial cand apartine mediilor de influenta sau este o autoritate in materiedecizionala): sa nu te lasi sufocat de informatie; formularea de principii si opinii doar asupra subiectelor la care se poate avea

acces la mai multe surse de informare; practica spiritului de contradictie; refuzarea autocenzurilor; examinarea: sursei; continutului informatiei; momentul si/sau contextului in care a fost lansata;

confruntarea cu realitatea; comunicarea (sa fie) suportiva: ataca problema si nu persoana; fi descriptiv si nu evaluativ; fi specific, concret si nu general, global; valideaza interlocutorul; asigura continuitatea procesului de comunicare; asuma-ti raspunderea;


67/75

Atacul psihologic


68/75

Directiile de actiune in atactul psihologic (parte

esentiala a razboiului economic), care vizeazaschimbarea mentalitatilor, aspiratiilor, ideilor,teoriilor, comportamentelor, moravurilor etc.(elemente de psihologie nationala). Sunt folosite

metode de manipulare foarte greu de depistat,bazate pe exploatarea instinctelor primare (dehrana, de aparare, de reproducere) si ainclinatiilor primitive din om :


69/75

.1. inoculareainocularea sisi dezvoltareadezvoltarea spirituluispiritului

consumatoristconsumatorist, in dauna spiritului de economie, prinreclama manipulatorie, trezirea instinctelor acaparatorii,exploatarea orgoliului, usurintei (nechibzuintei),superficialitatii, naivitatii si altor trasaturi negative depersonalitate.Fiecare om are un complex de nevoi care-iasigura o viata normala. Agresorul economic isi propune insa

sa dezvolte in omul-tinta (fiecare natiune) si in natiunea-tintanevoi si cerinte artificiale, sa-i smulga ultimul banut dinbuzunar sau din banca, pentru a-l aduce in starea de falit,dependent de imprumuturi pe care tot el, manipulatorul, leofera. Astfel ca daca individul (natiunea) tinta nu rezistatentatiilor abil construite, va ajunge sclav economic. Ce

observam in Romania la ora actuala? Multe persoane se vaietaca o duc prost cu banii dar consuma bunuri scumpe, deimport, la care ar putea renunta fara a suferi nimic (tigari,alcool, dulciuri etc.)


70/75


71/75

b.Mistica, sub diferitele ei forme si manifestari

(oficiala si neoficiala, "zeiasca" sau "demonica", maiveche sau mai noua etc.).In aceasta actiuneinvadatorii economici conteaza pe cateva elementereale, cum ar fi : tendinta celor slabi de a se refugiain mistica, la primul contact cu greutatile vietii saucu fenomene necunoscute; fascinatia pentru mister;inclinatia spre credinta in supranatural; sperantasalvarii prin interventia miraculoasa a divinitatii;reminescente psihice primitive (teama necunoscut

sau de zei, de fenomene inexplicabile, tendinta de afabula mistic dincolo de realitatea demonstratastiintific, speranta de a rezolva pe cale mistica,usoara, fenomene rezolvabile pe cale naturala etc.)


72/75

c. preocupari dezumanizante de tipul aberatiilor

sexuale, pronografiei, violentei, traiului in joculhazardului (la intamplare, fara planuri de viitor),necinstei, consumulu de droguri, alcoolismului.Pentru impunerea acestora se folosesc din plin massmedia, agitatori, agenti, comisari etc. Propagandapentru imbolnavirea ce acesti "virusi sociali" se facedeja direct, prin organisme specializate, ascunse sublozinci umanitare.d. o alta directie catre care invadatorii economici

incearca sa ne abata atentia este : senzationalul (ocategorie aparte constituind-o fenomeneleparanormale).


73/75

3.crearea si impunerea in constiinta (si

inconstientuk) natiunii-tinta a unor false valoriumane si tehnice, in scopul inlocuirii valoriloradevarate si traditionale (nationale).4.orbirea, surzirea, distrugerea psiritualasau fizica a liderilor leguitori-politicihotarati sa lupte pentru inflorireaeconomica a natiunii lor. In ce constaorbirea si surzirea unui lider legiuitor-politic? Indoparea acestuia cu informatii false

cu privire la domeniul pe care trebuie sa-lconduca, la economie, in primul rand.


74/75

5.afectarea relatiilor economice ale tarii

respective cu alte state ori cu firme economice dindiferite zone ale lumii. Pentru a atinge acest obiectivsunt folosite masuri complexe:a.ideologizarea economica, prin care esti facutsa crezi ca poti face afaceri bune numai cu o anumita

tabara dominata de o anumita ideologie.Desigur,invadatorii economici fac afaceri cu toata lumea,indiferent de ideologie, religie etc. In razboiuleconomic planetar nu exista alta ideologie decat aavantajului economic.b.Promovarea amatorismului in randulliderilor economici.c.Denigrarea produselor si serviciilorproprii, prin mijloace de lupta psihologica :propaganda neagra, zvonuri, bancuri, stiri false saudenigratoare in mass media etc.


75/75

6.Spionajul economic7. confruntarea economica planetara moderna adeterminat aparitia unor noi forme de lupta economica :a.lupta pentru impunerea standardelor pentruanumite categorii de produse.Fiecare creator siproducator este interesat sa acapareze intreaga piatamondiala, sa elimine toti concurentii, prin obtinereastandardizarii produsului sau (cazul luptei dintresistemele de televiziune PAL si SECAM; lupta pe piatainformaticii dintre Microsoft si alte companii de sistemede operare).b.Devalorizarea fortata a valutelor nationale,

prin speculatii financiar-bancare (cazul lirei englezestidevalorizata de miliardarul George SOROS).c.Crearea dependentei printr-un produs livratfoarte ieftin, dar al carui pret creste pe masura cepopulatia din tara-piata devine dependenta de el.

RAZBOIUL INFORMATIONAL

Documents

Transcript of RAZBOIUL INFORMATIONAL