BIBLIOTECA DE VULGARISAREa Fundatiei Culturaledin Valenii-de-Munte CUITINTUL" No. 2.

N. IORGA

RAZBOIUL DE INDEPENDENTA

(::ursuri tinute la UniversitatedPopularit din Valenii-de-Munte

I

4

ea./.sr. 'Illififi 4

42/ INt

1_877-8.

BIBLIOTECA DE VULGARISAREa Fundatiei Culturale

CUVINTUL" 4.0 No. 2din Villenii-de-Munte 99

N. IORGA

RAZBOIUL DE INDEPENDENTA

1877-8.IF,Cursuri tinute la UniversitateaPopularit din VAlenii-de-Munte

Iimaisiaraik,

el-ff rA

12r II4'

BIBLIOTECA DE VULGARISAREa Fundatiei Culturale CUViNITUL" din Vglenii-de-Munte

No. 2

N. IORGA

RAZBOIUL DE INDEPENDENTA

I.

Rtiz bond de independentä al Romdniei n'are istoria pe careo merit A.

Acum vre-o patruzeci de ani, un ofiter cu studii superioarein Germania, colonelul Teodor Vdcalrescu, 11 infdtisa introcarld cu caracter pur militar i oarecum oficios. Lucrarea co-lectivä a statului-major a apdrut . putin inainte : de pro-portii restrinse, ea a trecut aproape necunoscutd. Memoriile luiPruncu, ale cdpitanului Crdiniceanu sint de putind intin-dere; resumatul frances al ofiterului Vasiliu (Ndsturel) n'aredecit o valoare tehnicd; notele lui Georgescu-Sergent, apreciatecindva, ca formä literard, sint oarecum pregAtite". Fail aa vorbi de publicatia in fascicule datoriid unui Romin arde-lean, care a publicat-o la Graz. Un C6Ibici-Rivneanu, Buco-vinean, a publicat in Convorbiri literare" schite mai multglurnete, i gluma nu lipseste in ziarul frances al lui I. La-hovary, ie0t de curind.

Dupd acea epoch' numai cArticica populard, dar vddit in-competentd, a lu Co§buc, a inviat amintirea faptului de armedin care plead. ultima perioadd din istoria Statului romin.

Ni lipsesc memorii mai amdnuntite 0 mai ales scrisori.Din fericire avem bogate corespondente de rdzboiu ale ziari§-tilor veniti din toate pdrtile Europei ; adunarea lor e grea

va tinea multd vreme.Comemoratia de cinzeci de ani a dat o foarte bund i cu-

ragioasd expunere militard, a generalului Radu Rosetti, care

1111.

:,-

I

=0-=

s't

N. torga

nu cruta. crificile. Citeva conferinte ale Universitätii populares'au tiparit in volum: cu o adevaratä xaloare numai acelea,privitoare la rdsunetul razboiului in Ardeal 0 Bucovina, aled-lor Sextil Purariu 0 I. Nistor. Cartea mea, ceruta. de Aca-demia Remind, sta sä apara.

Räzboiul pentru independentd nu e incununarea unei lungiserii de sfortäri nationale care sa fi avut in vedere inainte detoate inlaturarea vasalitatii mai. mult nominate fata. de Turcia,

care nu-si avea represintantul la Bucuresti i primia doar,clad voiam, o modesta suma anuala pe care nu consitiam s'onumim tribut, ci suma. conventionald". In general, gindul po-poarelor din Sud-Estul Europei era indreptat care unitateanationala. Pe aceasta o aveau inaintea ochilor la 1804 Sirbiilui Caragheorghe, care se plingea Irnpdratului" din Cons-lantinopol de abusurile dahiilor; la un Imperiu bizantin corn-plect se gindiserd Grecii Inca inainte de 1821, chiar (lack' arfi avut de Imparat pe Stiltanul; Bulgarii au propus Turcilor stifac.a. din Sultanul acesta i un Tar al lor. In ce ne- pri-veste pe noi, Turcia ni era absolut necesara, ea la a carii in-tegritate teritoriala tinea toata Europa, cu Anglia in frunte,pe chid noi puteam fi interesanti doar pentru gurile Dunarii,

ca sprijin contra tendintei rusesti de a ne inghiti.Astfel la 1848 am primit bucurosi pe soldatii turci veniti

totusi sd indbuse o revolutie nationala, indreptata insä con-tra Rusiei; lupta cu pompierii in Dealul Spirei a fost un in-

cident intimplätor; la 1853 sosirea, alaturi de AuStriecii an-tipatici, a Turcilor lui Omer-Pasa ca armata de ocupatie,pazind contra Rusilor izgoniti, a fost privita ca o izbavire.

Dar iata cd indata dupe aceia lucrurile se schimba. Alaturi de

Austria si de Anglia, lurcia a hotarit contra Unirii. Ea milda intrebuintat ambitiile de Domnie separatista ale lui Vogoridi §i

Eliad, cari paradeaza cu fesul pe cap. Trebuie ca amenintdrilelui Napoleon al III-lea sa intervie pentru ca ea sd strice ale-gerile moldovenesti falsificate.

De fapt era o noul lume turceasca. Europenisantii Resid,

Aali i Fuad voiau un Imperiu unitar i centralisat th lo-cul organismului istoric de feluritä alcdtuire. i noi deveniramin aceasta cugetare simple provincii, ceia ce in ruptul capului,

, .

4-

4

Razboiut de Independenta 5

cu absoluta noastra libertate de actiune, nu puteam sä o ad-mitem.

Cuza-Voda, exceptional exemplu de adaptare la situatie, araspins aceste incalcari. In visita la Constantinopol, in ras-punsul la mustrarile din 1865 ale Marelui Vizir, el a opus osuperioarä demnitate aceStor jignitoare pretentii.

Dar, la detronarea lui, noul Domn, adus din Occident, CarolI-iu, a trebuit sä indure umilinti i sa accepte scaderi pe careniciodata nu le va uita. A lost 'primit la Constantinopol cavasal, i onorurile de care s'a impartasit erau numai pentruprintul prusian. I s'a cerul margenirea armatei, interzicereaconventiilor cu strainatalea, a decoratiei proprii, a monedei clackn'ar purta semnul de vasalitate.

Zece ani s'a dat, i de liberali si de conservatori acestia

sprijiniti mai ales pe Austro-Ungaria condusa de ministrulAndrassy--o lupta inviersunatä contra acestei situatii. S'a in-cheiat cu vecinii de peste munti o conventie comerciala proastä,pentru a ni afirma dreptul; s'a renuntat la agitatiile In Ardeal,s'au batut bani de arama in Anglia; s'a vorbit nu °data'de independenta i chiar de regalitate.

Picatura care then sä se reverse nemultamirea a fost Cons-.tilutia de la 1877 a lui Midhat-Pasa, care infälisa o nouä

era in europenisarea Turciei.Francisc-Iosif aparuse la Cattaro cà Imparat al Orientului,

curtenit de vasalii crestini din Balcani. Indata, cu indemnsprijin austriac din Dalinatia,'se revolta Bosnia si Hertegovina

Rusia, rivala in Orient, va raspunde rasculind Bulgaria. CuAndrássy in frunte. Puterile incearca o potolire. Conferintaambasadorilor se adunä la Constantinopol. I se anuntä prinbubuituri de tunuri cd Turcia poseda o Constitutie pentru toti

supusii sai deveniti celateni i cä strainatatea nu mai are de

ce sä se amestece.In Constitutia otomand era, vorba de provincii privilegiate"

si de sefii" lor. Am cerut, indignati, explicatii. Ministrul deExterne al lui Abdul-Hamid a confirmat ca aceasta ne pri-veste i pe noi. Trebui ca Andrássy sa-1 sileasca la o tagaduireingaimata. &area de spirit necesara razboiului indépendenteiera data Insa prin aceasta,

fir

-

i

I.

tt

.

si

6 N. Iorga

Care era atitudinea Rusiei fata de imprejurarile din O-rient?

Con§tienta de ce jertfise de la Petru-cel-Mare la Ecaterina aII-a, de la aceasta la Alexandru I-iu i la Nicolae I-iu, eanu putea pdrasi Balcanul, cu Tarigradul in fund, ambitiiloraustriece, inoite. Acesta era un punct - statornic, neschimbat.Mai curind mergea i la rdzboiu. Dictatorul cel nou al Eu-ropei, Bismark, a fost presimtit in aceasta privinta. Ras-punsul lui sili pe cei doi rivali la o intelegere. Ea s'a in-cheial in 1876 la Reichstadt. Partea falti§d descuraja pe Sirbi§i Muntenegreni, cari, luind parlea conationalilor lor din Bos-nia i Hertegovina, pornisera un razboiu de liberare, ne-norocil pentru militiile entusiaste, dar rdu pregatite, ale prin-tului Milan. Partea secretä cuprinctea un contract de anexari:Austro-Ungariali reserva ocuparea Bosniei i Hertegovineipentru a executa reformele fata de care Turcia insdsi se do-vedise incapabild sau rauvoitoare. Dirt partea ei, Rusia cereainlaturarea ultimei urme a tratului de la Paris din 1856.

0 parte din clausele lui, impuse invinsului, Tarul Nico-lae, fusese desfiintatà de cancelarul Gorceacov in cursulrazboiului franco-german din 1870-1. Rusia declarase cä nuse mai simte indatoritä a se tinea, militdre§te, de-o partela Marea Neagra. Anglia acoperi aceastä infringere a po-liticei sale prin adunarea la Londra a unei conferinte careconsfinti in formele diplomatice cerute, hotärirea luata desingurul Cabinet din Petersburg. Räminea insa schimbarea deteritoriu in Basarabia; cedarea catre Moldova i se cibiecta caacuma nu mai era o Moldova, contopitä la 1859 in noul Slatal Romaniei a celor trei judete din Sud (Cahul, Bolgrad§i Ismail), care ni fuseserd date la Paris (impreund cu in-sa§i delta, ceru1 i capdtata apoi de Turci, ca mai in stares'o apere) pentru ea gurile Dundrii sa nu ramiie in putereaRusiei expulsate din Marea Neagra. Alexandru al II-lea con-sidera ca o sfinta datorie a lui sà facd a disparea i aceastaclansä din ru0nea ultimelor zile ale tatalui sau.

Luind insa Romäniei nevinovate o parte din teritoriul ei,

,

.

-

115.zboiul de Independenp 7

trebuia, in acelasi limp, ca Rusia, care doria sd facä rdzboiul,nu rdzlet si egoist", ci in numele Europei", cu un mandat,formal sau tacit, al acesteia, s aibd putinta de a patrundepe la noi, si nu prin smircurile dobrogene, in ImpdrAtia Mr-ceased. A incheia o invoiald ca de la Stat la Stat, i se "Areainsd imposibil fatä de o formatiune politica vasald. De aceiaIgnatiev, ambasadorul rusesc la Constantinopol, cdruia i s'aatribuit, in chip exagerat, fabricarea räzboiului, incered ne-gocieri cu seful guvernului romin, Ion Bratianu, prin simpliagenti ai lui, aPoi prin secretarul sdu Nelidov. Trebui sd seajungd la o promisiune in ce priveste integritatea teritorialddorita de noi, cari primiseram, din zvon, anume informatiicu privire la intentiile rusesti in "dauna noastrd. Dar Nelidovmärturiseste cinic, in notele sale, cd aceastä indatorire, care,cu mici relusdri de stil, va trece in conventia din April 1877,era conceputä din partea lui ca indatorind numai fa(d deTurci: prietenul, crestinul avea yoie s. facà impotriva prie-lenului, a crestinului ceia ce nu se ingaduia paginului careera sä devie un dusman.

Bratianu merse la. Tarul ..insusi, in Crimeia, pentrusloarce o asigurare. Intilni o diplomatie hotaritil a-si 'Astrapunctul de vedere i dispusä une ori a-1 spune cu sinceritate,cu nerusinare chiar. N'avem raportul visitei la Livadia, darpe altä cale, prin Memoriile regelui Carol, stim cd la r ame-nintarea cd, in mice cas, Rusii vor trece, ministrul romin o-biecta c aceasta ar insemna atunci sa se mearga la libe-rarea erestinilor din Balcani pe trupul singerat al celuid'intdiu popor crestin gasit -in cale.

In Rusia, de allfel, decisiunea de a face rdzboiul nu erallacdWald. Tarul, temperament sentimental, romantic, dispus sprepace, ar fi preferal sa iasa din situatia de la 1856 fard a vdrsasingele ostasilor sal. El stia nepregittirea tehnica a unei mariostiri inarmate in mare parte cu pusti vechi i cu tunuriproaste, i fard generali de mina intaiu, fart o intendentaonesta i activd, laird mijloace de transport, la care abiaz selucra in Basarabia. Altfel voia insd opinia publicd, zilnic in-calzlia. de panslavistii din Moscova ai lui Catcov, altfel Bi-serica i femeile. Altfel aventurierii ca acel general din Tur-chestan, Cernaiev, care comanda la Belgrad o intreaga invasie

. 'I

a

8 N. Iorga

de voluntari i sanitari, ceia ce-i permise ca in ceasurile cele

mai .rele ale infrigurarii 0." ofere lui Milan I-iu o coroanaregard pe care acesta a refusat-o. Mare le Duce Nicolae, fra-tele Tarului, doria neaparat rilzboiul care trebuia sa-1 consa-

cre general, i, daca la Chisinau, nu s'ar fi imbolMivit de ogrea }Joan., hostilitätile ar .fi inceput mai curind poate.

In Romania, Inca, din 18 6 venise la putere Ion .Bratianu,dupa o lunga opositie con lui Lascar Catargiu, infipt laputere, pentru ajutorul ce-1 daduse Domnului in clipa cea maidelicata din stäpinirea lui, la 1870, cind o demonstratie contraGerrnaniei invingatoare, demonstratie tolerata de liberali, pa-

ruse a-1 lovi drept in fatd. Reputatia de revolutionar a se-fului Rosilor, pe lingd care doctrinarul Rosati, setos doarde. libertatea tuturor in Wale domeniile, indeplinia rostul depacific si pasiv sfatuitor, totusi ascultat totdeauna, opri peCarol I-iu sa-i incredinteze, contra dispositiei Puterilor, o si-

tuatie in care putea sa ajule si sä incurce. Se Moored unMinisteriu al generalului Florescu, adeväratul organisator al

armatei, care cazu rapede, apoi urmä al liberalului moldovean,moderal, de pregatire germana, Manolachi Costacht Iepureanu,care, atacat si primejduit, nu voi sä se foloseasca de mijloacelecare i se puneau la dispositie de sus, pentru a resista. Bra-tianu, veni astfel la putere numai cu oamenii sai, la cariadause pentru Ministeriul de Externe, avut cu citeva luniin urmil de Kogalniceanu insusi, pe inofensivul prolesor siveslit orator fall convingeri, care fusese unul din publicistiiharnici ai epocii Unirii, Nicolae Ionescu, rnerubru al frac-tiunii libere !,4 'independente din Iasi.

Guvernul liberal, prigonit, atita vreme, venise ca s'd-si rdsbunecontra unor adversari pe cari-i ura. Se (Miura la iveald toatepacatele regirnului cazut, se executara alegeri de presiune ofi-

ciald pentru Senat si se trimeserd brutal, fard nicio crutare, ,inaintea judecatii oameni ca Lascar Catargiu, generalul Flo-

rescu si talentatul tinär Alexandru Lahovary.In aceaslii atmosfera se alai de trecerea, neasteptatä pentru

o opinie publied pe care nimeni n'o pregatise, a Rusilor; pro-clamatia Marelui Duce, jignitoare pentru guvern, care se plin,gea si de aceia cd actul se indeplinise inainte ca Parlamen-

ra

.

1/4

/

lit'zboiul de Independenta

tul, rapede convocat, sä aprobe conventia, nu dadea decit vagiexplicatii de sentiment. Nu putea sit stie nimeni dacd vom luaparte activd la rdzboiul care, poate ce teribild perspec-tival , era sä se deaf asure pe teritoriul nostru.

Guvernul era preocupat insd de a intdri garantia integri-tdrii teritoriale contra Rusilor oarecinn aliati. De aceia ingrabd fu proclamatä independenta: Statului independent nuse putea rapi ceia ce era posibil Mid de vasalul Sultanului.Cancelariile diplothatice rdspunserd cd vointa unuia singur,care nu era Endear membru al concertului european",. nuajunge pentru a sfasia un contract international ca acela dela Paris. Alergardm atunci la oferte de colaboratie pentru caaliatul sit fie crutat de o despoiere. Kogalniceanu, pe care Dom-

nul 11 impuse, in April, ca ministru de Externe, vorbi lui Igna-

tiev i. lui Gorceacov, Carol I-iu insusi visita la Ploesti pe Ni-colae Nicolaevici, 11 atrase la Bucuresti i cauta asigurdri inconversatii prietenesti; el se adresa, in acel cartier general ru-sesc de la Ploiesti, Tarului chiar, care-i fdcu onoarea presin-[Aril trupelor sale. Toti raspunserd cu un refus: Rusia facerdzboiul singurà i pe sama ei ; Rominii, cari aveau sa seconcentreze in Oltenia, pot aduce numai servicii de pazd laDunare, care nu angajeazd la nimic.

Astfel intrardm in razbolu rand intelegere de-acasa, filth a-

sigui.dri em gall.inceput trebui sit urmam fa1ul, nal mutt; injonctiunea

linperioast a Rusilor de a ne tinea numai a paza Duntriiasteptind retragerea in Oltenia, unde, (1,10 dorinta

no.1,1rii, de a nu ne amesteca, i dupd sfatul inte.,..e4al il lui

Andrássy, ne-am fi mentinut.Dar avintul plin de incredere al Rusilor se opri, in Julie,

la Plevna, in cazanul aparat de redutele lui Osman, in-zeslrate cu o artilerie superioart i aparate de puscasi fanatici.Pe cind Marele Duce inainta dincolo de Balcani, dupa greu-

tatile i macelul din pasul 5ipca, unchiul salt, Nicolae Nico-laevici, era tinut pe loc. Era 'nevoie deci de acea cooperatie

,

si

i.

-

L:

.u..Mcne,

16 N. forgo

pe care asa de brutal o refusase Rusia diplomatica i chiarcea militard.

Inca de la ocuparea Nicopolei, nevoile, neprevazute, alecampaniei cereau ajutorul micii ostiri romanesti, a carii supe-rioritate supt raportul tehnic ca i supt cel moral e constatatade toti tharturii straini, corespondenti ai tuturor marilor ziareeuropene. Cum era vorba de un simplu serviciu de garniso-nare i de pazd a prisonierilor, generalul Manu, cu aulorisa-tia lui Kogalniceanu si a Domnului, refusk, i trebui insistentàpentru ca paza cetatii dunarene sä fie acceptatd.

De-odata vestea nenorocirii de la Plevna amintirea Se-danului era recentä se raspindi. Printr'o telegramd ajunsticelebrd, de si une ori intr'o forma exageratd, care nu e au-tended, Mare le Duce se cerea ajutat, i fàr zahava. Era pen-tru noi prilejul dorit de atita vrerne, dar i momentul de acistiga gdrantiile indispensabile in ce privefte Basarabia-de-jos.

Bratianu insusi merse la cartierul-general al Tarului. Ceiace capata fu insd numai asigurarea ca nu vom avea sit necairn de ceia ce vom face". Domnul el insusi se feri de avorbi, ba chiar de a se amesteca in aceasta gingasa negocialie.El nu mai era, dupa acel strigat de chemare desperata, de-[At seful unei armate, al unei armate crestine, care, si dinpunctul de vedere al primejddlor ce puteau rasari dupa o de-finitivd biruinta turceasca pentru teritoriul nostrunu-si putea refusa concursul. 0 fatalitate mai tare decit toatecalculele ne atrdgea astfel in virtejul ei.

Carol I-iu refush a lucra supt ordinele unui general rus, aleoricdruia. Nu mai era decit o solutie: sit i se dea lui comanda,cea de formd, cea de fapt avind a fi exercitata de un ge-neral rus. i, cind acesta fu marele tehnician rus de la a-sediul Sevastopolului, batrinul Todleben, rolul Domnului rominputea multumeasca mindria de sef al unui Stat i demembru al unei glorioase familii domnitoare, dar nu sa,influenteze operatiile.

Ele se sfirsira abia duph un omoritor asediu odatacu luna lui Novembre. Osman Moored o iesire, care, din causadorintei lui de a scapa i populatia musulmana, desperata,nu reusi. Se indreptd, ranit, spre cea d'inlaiu trupa dus-

si

p-

sa-i

I

RAzbeiul de Independenta 11

mana i IntIlni pe colonelul romin Cerchez; dar acesta n'avucurajul s iea asupra-si situatia, i astfel predarea in toga'forma se tam in lagarul rusesc.

Ce mai raminea de flout? A merge mai &parte peste Bal-cani, cu Rusii ?! Poate ca un sentiment de loialitate s'ar fidesteptat in sufletele acestora. Se preferd o actiune separatä,intre Rusi i Sirbii cari in curind reintrard in actiune ca sänu fie uitati la pace. Incercardm sd ludin Vidinul pe careTurcii Ii putura apara i pe care Austriecii ni-1 refusard ne-ted. Trebui deci sa dam' oarecare stralucire unor, actiuni iso-late ca acelea de la Lom-Palanca, Opanez, Smirdan si maiales Rahova.

Dar pacea se apropia, si se banuia ce voiau Ruii. Inca o-data Domnul nu voi ca partida sa fie pierdutd de dinsul.Ministrii de capetenie tot asa. Maiorul Eraclie Anion, trimespentru a negocia cu cea mai vicleand din diplomatii, se rugasa fie rechemat. La San-Stefano, nu furdm macar mentionatialtiet Omit pentru a ni se _darui independenta, odatA cu a Ser-

biei i Muntenegrului. Dobrogea se da Rusilor ca obiect deschimb pentru ce avea sa ni ieie.

0 imensa protestare zgudui tam, pe cind o noud actiune di-plomatica in Apus, incepea. Camerele, chemate, luara po-

sitie pentru a apara integritatea terii. Gorceacov ne amenintaatunci cu desarmarea, careia-i raspunseram cu un gest de dem-

nitate. Avanposturile celor cloud armate pänd alunci aliate

incepeau a se pipai.Domnul aparu ca un impaciuitor, i Tarul binevoi a fi ama_

bil in formd. Fondul raminea neschimbat. Basarabia i, inschimb, orice.

Decit sa primim, am preferat judecata la Berlin, unde seaduna Congresul de revisiuire a hotaririlor din San-Stefano.Nimeni nu ne-a sustinut. Cu Bosnia si Hertegovina de ad-ministrat", Austro-Ungaria era platita. Franta nu ne inbia. An-glia nu cheltuia pentru noi o vorbä. Italia ne pdrasi si ea. Bis-marck ne trata ca pe niste cersitori inoportuni.

Pdrdsirdm Rusilor Basarabia fdrd a o ceda. Iar Dobrogea oocupam, cu voia Puterilor, ca o pradd de rdzboiu.

Mari mesteri ai formelor, conducdtorii nostri, Inca, odatd,

le salvaserd pe acestea.

'.i!ofir\t`

e

7 .

t

A.:5Y1 haat APi

0

Prqul :- 4 lei.

,

Mezamintul tipografic (Datina Romaneasca), VAlenii-de-Munte.,

r

t

^"..

' :.4t

s-

-