Raport strategic PLANUL DE ACŢIUNE U N PENTRU ENERGIA …

94
SÎNMIHAIU ROMÂN Raport strategic PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ SÎNMIHAIU ROMÂN COMUNĂ SUSTENABILĂ ÎN ANUL 2020 2013 2020 www.eumayors.eu www.conurbant.eu IEE/10/380/SI2.589427

Transcript of Raport strategic PLANUL DE ACŢIUNE U N PENTRU ENERGIA …

[Type text]

SÎN

MIH

AIU

RO

N

Raport strategic PLANUL DE ACŢIUNE

PENTRU ENERGIA DURABILĂ

SÎNMIHAIU ROMÂN COMUNĂ SUSTENABILĂ

ÎN ANUL 2020

2013 — 2020

www.eumayors.eu

www.conurbant.eu

IEE/10/380/SI2.589427

2

Primăria Comunei Sînmihaiu Român Viorel BARA – Primar Colectiv de elaborare: Domnul Adrian - Vasile ENGELMANN – Viceprimarul Comunei Sînmihaiu Român

Doamna Mirela - Camelia LAŢA – Responsabil de mediu

Iudit BERE – SEMEREDI – Responsabil Proiect CONURBANT Daniel – Marius CORAŞ – Responsabil tehnic Cristian – Gabriel CĂRĂBAŞ – Responsabil tehnic Dumitru PETRIA – Responsabil tehnic

din partea colectivului de implementare al Proiectului CONURBANT “An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors” – IEE/10/380/SI 2.589427, co-finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Intelligent Energy Europe Cu suportul tehnic de specialitate oferit de: DENKSTATT ROMÂNIA Timişoara Gabriela FISTIŞ – Managing Director

3

CUPRINS 1. INTRODUCERE 1.1. Convenţia Primarilor şi Proiectul Conurbant 1.2. Convenţia Primarilor şi Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă 2. SCURTĂ PREZENTARE A COMUNEI SÎNMIHAIU ROMÂN 3. VIZIUNEA LOCALĂ 3.1. Viziune asupra schimbărilor climatice 3.2. Viziunea asupra dezvoltării sustenabile 4. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ 4.1. Scopul dezvoltării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă 4.2. Obiectivele Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă 4.3. Implicarea comunităţii 5. INVENTARUL DE REFERINŢĂ A EMISIILOR 5.1. Anul de referinţă pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor 5.2. Realizarea Inventarului de Referinţă al Emisiilor 5.3. Evaluarea sectorială 5.3.1. Sectorul REZIDENŢIAL 5.3.2. Sectorul TRANSPORT 5.3.3. Sectorul ENERGIE 5.3.4. Sectorul INSTITUŢIONAL 5.3.5. Sectorul DEŞEURI 5.3.6. Sectorul SPAŢII VERZI şi AGRICULTURĂ 5.3.7. Sectorul APĂ 5.3.8. Sectorul INDUSTRIAL şi ECONOMIA LOCALĂ 5.4. Consumurile energetice ale Comunei Sînmihaiu Român 5.5. Emisiile de carbon ale Comunei Sînmihaiu Român 6. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ AL COMUNEI SÎNMIHAIU ROMÂN 6.1. Viziunea pe termen lung 6.2. Obiective 6.3. Ţinte şi acţiuni propuse 6.3.1. Clădiri rezidenţiale 6.3.2. Clădirile aparţinând comunei 6.3.3. Clădiri, echipamente şi facilităţi 6.3.4. Eficienţa energetică în clădiri şi echipamente 6.3.5. Iluminatul public 6.3.6. Sursele de energie regenerabilă 6.3.7. Transportul public, privat şi comercial 6.3.8. Flota auto a Comunei Sînmihaiu Român 6.3.9. Producţia locală de energie 6.4. Aspecte organizaţionale şi financiare 6.5. Implicarea părţilor interesate şi a cetăţenilor 6.6. Susţinerea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă 6.7. Bugetul estimat pentru implementarea PAED şi surse de finanţare 6.8. Planul de acţiune 7. MONITORIZARE ŞI RAPORTARE 8. CONCLUZII 9. BIBLIOGRAFIE

4

COMUNA SÎNMIHAIU ROMÂN

5

Viorel BARA PRIMARUL COMUNEI SÎNMIHAIU

ROMÂN, JUDEŢUL TIMIŞ

Dezvoltarea sustenabilă, eficienţa energetică, utilizarea surselor de energie regenerabilă şi creşterea atractivităţii Comunei Sînmihaiu Român pentru cetăţenii ei sunt declarate obiective prioritare. Este timpul să acţionăm cu fermitate şi hotărâre pentru siguranţa, eficienţa energetică şi o dezvoltare durabilă a comunei noastre.

Semnarea Convenţiei Primarilor şi dezvoltarea unui Plan de Acţiune pentru Energia Durabilă constituie o provocare şi o şansă pentru o abordare strategică, menită să completeze planurile locale de dezvoltare economică, socială şi de mediu a oraşului.

Schimbările climatice (seceta, inundaţiile) sunt reale, sunt create de om, de activitatea acestuia şi afectează viaţa de zi cu zi a comunei noastre, iar din această cauză suntem direct interesaţi în a crea un mediu sănătos pentru locuitorii actuali dar şi pentru urmaşii acestora. Felul în care intervenim în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, cum acţionăm în atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice ne defineşte, plasându-ne în rândul cetăţenilor europeni informaţi, responsabili şi activi.

Obiectivele, ţintele şi măsurile propuse, în scopul diminuării cu 20% a emisiilor de CO2 pînă în anul 2020 la nivelul Comunei Sînmihaiu Român stabilite în Planul de acţiune pentru Energia Durabilă vor necesita un efort susţinut al autorităţii publice locale şi o implicare deosebită a întregii comunităţi.

Prezentul raport a fost elaborat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, în strânsă colaborare cu Municipiul Timişoara, prin Proiectul "An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors", acronim CONURBANT, cod IEE/10/380/SI2.589427, finanţat prin Programul Intelligent Energy Europe.

Aduc mulţumiri echipei care a elaborat PAED-ul şi sper într-o colaborare a grupului de lucru şi a părţilor interesate în realizarea unui viitor, mai curat, mai verde şi sustenabil pentru comuna Sînmihaiu Român şi Judeţul Timiş.

6

1. INTRODUCERE

1.1. Convenţia Primarilor (Covenant of Mayors) şi Proiectul CONURBANT

După adoptarea în 2008 a pachetului legislativ al Uniunii Europene privind clima şi

energia, Comisia Europeană a lansat Convenţia Primarilor pentru a susţine şi sprijini

eforturile depuse de autorităţile locale în punerea în aplicare a politicilor privind energia

durabilă. În aplicarea acestor politici, un rol esenţial le revine autorităţilor publice locale

care, deţin un rol crucial în atenuarea efectelor schimbărilor climatice, cu atât mai mult

cu cât 80% din consumul de energie şi emisiile de CO2 sunt asociate cu activităţile

urbane.

Convenţia Primarilor reprezintă principala mişcare europeană în care sunt implicate

autorităţile locale şi regionale, care se angajează în mod voluntar pentru creşterea

eficienţei energetice şi utilizarea surselor de energie regenerabilă în teritoriile lor

administrative. Prin angajamentul lor, semnatarii Convenţiei îşi propun atingerea şi

depăşirea obiectivului Uniunii Europene de reducere cu 20% a emisiilor de CO2 până în

2020.

Convenţia Primarilor este o construcţie unică, ce mobilizează actori locali şi regionali în

jurul îndeplinirii obiectivelor UE. În acest sens, Convenţia Primarilor a fost descrisă de

instituţiile europene ca fiind un model excepţional de guvernanţă pe mai multe niveluri.

Angajamentul politic asumat prin semnarea Convenţiei Primarilor se transpune în măsuri

şi proiecte concrete. Semnatarii Convenţiei se angajează să elaboreze un inventar de

referinţă al emisiilor şi să transmită un plan de acţiune privind energia durabilă, care să

descrie acţiunile cheie pe care aceştia planifică să le implementeze.

Dacă la o primă analiză sunt relevate economiile de energie, rezultatele acţiunilor

semnatarilor Convenţiei Primarilor sunt multiple, constând în crearea de locuri de muncă

calificate, atractive şi stabile, un mediu înconjurător şi o calitate a vieţii mai ridicate,

competitivitate economică crescută şi independenţă energetică mai mare. Experienţa

acumulată în această perioadă, baza de date cuprinzând bunele practici la nivelul

întregii Europe şi rezultatele obţinute de semnatari, constituie o sursă reală de inspiraţie.

Comuna Sînmihaiu Român este semnatară a Convenţiei Primarilor din anul 2011, fiind

invitată de Municipiul Timişoara să adere la această mişcare, în cadrul Proiectului "An

inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in

participating to the CovenANT of Mayors", acronim CONURBANT, cod proiect

IEE/10/380/SI2.589427, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Intelligent

Energy Europe.

Semnarea Convenţiei Primarilor a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Local a

Comunei Sînmihaiu Român nr. 145/02.11.2011. Constrângerile financiare, de resurse

umane insuficiente şi gradul de încărcare a personalului din cadrul Primăriei a condus

7

la neîndeplinirea obligaţiei de finalizare a PAED, Comuna Sînmihaiu Român primind o

prelungire cu 8 luni pentru depunerea planului.

Prin această adeziune, Comuna Sînmihaiu Român se situează printre cele peste 4.500

de semnatare ale Convenţiei Primarilor, cetăţenii urbei situându-se printre cei peste

166,805,701 cetăţeni care sunt angrenaţi în dezvoltarea unei comunităţi sustenabile.

Proiectul CONURBANT, având ca lider de proiect Municipalitatea din Vicenza (Italia)

reuneşte municipalităţi şi companii de consultanţă din 7 ţări europene: Bulgaria, Cipru,

Croaţia, Italia, Lituania, România şi Spania.

Proiectul are ca scop acordarea de sprijin oraşelor mari şi de mărime mijlocie precum

şi comunităţilor locale mai mici din jurul acestora şi întărirea capacităţii prin intermediul

Convenţiei Primarilor, utilizând un mod de abordare de la egal la egal – „peer-to-peer”,

suport şi instruire între oraşele mai puţin experimentate şi municipiile mai experimentate.

În cadrul acestui Proiectului CONURBANT, echipa de implementare a proiectului a

derulat împreună cu cele 16 semnatare ale Convenţiei Primarilor activităţi de instruire,

de evaluare a status-ului energetic al comunei, au realizat Inventarul de Referinţă al

Emisiilor, au organizat forumuri de energie, grupuri şi întâlniri de lucru, susţinând

activităţile proiectului.

Conurbaţia Timişoara, care cuprinde Municipiul Timişoara, Oraşul Jimbolia şi Comunele

Bucovăţ, Cărpiniş, Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Moşniţa Nouă,

8

Orţişoara, Peciu Nou, Pişchia, Remetea Mare, Sânandrei, Sânmihaiu Român şi Şag, în

calitate de semnatare ale Convenţiei Primarilor îşi definesc astfel, obiectivele şi ţintele

de dezvoltare sustenabilă a localităţilor şi îşi definesc planul de acţiune care să conducă

la îndeplinirea obligaţiilor astfel asumate.

Localităţile Conurbaţiei Timişoara – Judeţul Timiş

9

FORMULARUL DE ADEZIUNE AL COMUNEI SÎNMIHAIU ROMÂN LA CONVENŢIA PRIMARILOR

10

1.3.Convenţia Primarilor şi Planul de

Acţiune pentru Energia Sustenabilă

„Pactul primarilor este un instrument-cheie al politicii energetice a UE. Oraşele şi regiunile au capacitatea de a acţiona în cele mai relevante sectoare ale cererii de energie. Dacă majoritatea regiunilor şi oraşelor europene au aderat la Pactul Primarilor, mai mult de jumătate din munca pentru atingerea ţintei de 20% ar fi făcută!”

Günther OETTINGER

Comisar European pentru Energie

Uniunea Europeană este angrenată în lupta împotriva schimbărilor climatice, acesta fiind un obiectiv prioritar al UE.

Autorităţile locale - oraşele şi aglomerările urbane deţin un rol esenţial în atenuarea schimbărilor climatice, dat fiind faptul că acestea consumă trei sferturi din energia produsă în Uniunea Europeană şi sunt responsabile pentru un procent similar din emisiile de CO2. De asemenea, autorităţile locale sunt organizaţiile care au capacitatea şi posibilitatea de a schimba comportamentul cetăţenilor şi a aborda chestiunile legate de climă şi energie în mod exhaustiv, mai ales prin concilierea intereselor publice şi private şi prin integrarea chestiunilor privind energia durabilă în obiectivele globale de dezvoltare locală.

Aderarea la Convenţia Primarilor reprezintă o oportunitate pentru autorităţile locale de a-şi consolida eforturile de reducere a CO2 depuse în teritoriul lor, de a beneficia de sprijin şi recunoaştere europeană şi de a face schimb de experienţă cu omologii europeni.

Domeniul de acţiune al Convenţiei Primarilor se extinde dincolo de o simplă declaraţie de intenţii. Într-adevăr, pentru a atinge ţintele ambiţioase de reducere a CO2 pe care le-au stabilit, semnatarii Convenţiei Primarilor se angajează să urmeze o serie de paşi, să desfăşoare o serie de acţiuni şi activităţi şi să accepte să întocmească rapoarte şi să fie monitorizaţi în privinţa acţiunilor pe care le pun în practică. Într-un cadru de timp predefinit, aceştia se angajează oficial: să dezvolte structuri administrative adecvate, inclusiv să aloce resurse umane

suficiente în vederea punerii în practică a acţiunilor necesare; să elaboreze un Inventar de referinţă al emisiilor IRE (Baseline Emission

Inventory - BEI); să transmită un Plan de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED) în

maximum un an de la aderarea oficială la iniţiativa Convenţia Primarilor, care să includă măsuri concrete menite să conducă la reducerea cu cel puţin 20% a emisiilor de CO2 până în 2020;

11

să transmită un raport de implementare cel puţin o dată la doi ani după transmiterea planului lor de acţiune privind energia durabilă, pentru evaluare, monitorizare şi verificare. Pentru a îndeplini nevoia esenţială de a mobiliza părţile interesate la nivel local în elaborarea planurilor de acţiune privind energia durabilă, semnatarii Convenţiei Primarilor se angajează:

să împărtăşească experienţele şi know-how-ul cu alte autorităţi locale; să organizeze Zile locale ale energiei, în scopul sensibilizării cetăţenilor în

privinţa dezvoltării durabile şi a eficienţei energetice; să participe sau să contribuie la ceremonia anuală, la atelierele de lucru şi la

întâlnirile grupurilor de discuţii ale Convenţiei Primarilor; să transmită mai departe mesajul Convenţiei în forurile corespunzătoare şi, în

special, să îi încurajeze pe ceilalţi primari să adere la Convenţie; Pentru a atinge şi depăşi obiectivele ambiţioase ale Uniunii Europene privind energia şi clima, semnatarii Convenţiei primarilor se angajează să elaboreze un Plan de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED) în maximum un an de la aderarea la iniţiativă. Acest plan de acţiune, aprobat de Consiliul local, descrie activităţile şi măsurile prevăzute de semnatari în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate, precum şi calendarele şi responsabilităţile atribuite.

Semnatarii Convenţiei Primarilor nu deţin întotdeauna instrumentele, cunoştinţele şi resursele adecvate pentru a elabora Inventarul de referinţă al emisiilor şi planul aferent de acţiuni privind energia durabilă sau pentru a finanţa acţiunile prevăzute. Astfel, municipalităţile şi oraşele mai mari joacă un rol esenţial în acordarea de sprijin semnatarilor, astfel încât aceştia să îşi poată onora angajamentele.

Suporterii Convenţiei sunt reţele europene, naţionale şi regionale şi asociaţiile de autorităţi locale) care comunică, acordă sprijin şi stabilesc conexiuni pentru a promova iniţiativa Convenţia Primarilor şi a sprijini angajamentele asumate de semnatarii acesteia. În România, Suporterii Convenţiei Primarilor sunt: —Asociaţia „ORAŞE ENERGIE ROMÂNIA”; —Asociaţia Municipiilor din România;

Municipiul Timişoara în calitate de partener al Proiectului CONURBANT, care a asigurat sprijinul tehnic pentru semnarea Convenţiei Primarilor şi pentru dezvoltarea Planurilor de Acţiune pentru Energia Durabilă la nivelul Conurbaţiei Timişoara, fiind membră a celor două organizaţii suport a Convenţiei Primarilor a beneficiat şi de susţinerea specialiştilor din cele două organizaţii, în scopul elaborării unui Plan de Acţiune pentru Energia Durabilă cât mai performant, adaptat cerinţelor localităţilor şi cadrului general regional şi naţional.

În activitatea de dezvoltare a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă, Municipiul Timişoara în calitate de partener al Proiectului CONURBANT, co-finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Intelligent Energy Europe a conlucrat cu Asociaţia „ORAŞE ENERGIE ROMÂNIA” în vederea dezvoltării iniţiativei „Convenţia Primarilor” în România, OER fiind parte din consorţiul proiectului IEE „NET-COM” - Activităţi în reţea pentru Convenţia Primarilor, alături de alţi 11 parteneri europeni. În cadrul

12

acestui proiect, pentru a crea şi disemina o viziune comună şi pentru a dezvolta priorităţi comune de acţiune în ceea ce priveşte descentralizarea energetică şi coeziunea teritorială, Municipiul Timişoara şi Comuna Sînmihaiu Român au participat la activităţile lansate în cadrul „Platformei Naţionale de Dialog a Convenţiei Primarilor din România”.

13

2. SCURTĂ PREZENTARE A COMUNEI SÎNMIHAIU ROMÂN

AŞEZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ

Sînmihaiu Român (germană Rumanisch-Sankt-Michael, maghiară Begaszentmihali,

alternativ Olahszentmihali) este o comună în judeţul Timiş, Banat, România.

Comuna Sînmihaiu Român este aşezată în câmpia Timişului, în centrul judeţului Timiş,

pe malurile Canalului Bega, cu altitudini de aproximativ 95 m, centrul de comună aflându-

se la o distanţă de 12 km faţă de municipiul Timişoara.

HARTA JUDEŢULUI TIMIŞ CU LOCALIZAREA COMUNEI SÎNMIHAIU ROMÂN

14

Comuna de astăzi este alcătuită din trei sate: Sînmihaiu Român centrul comunal,

Utvin şi Sînmihaiu German, sate aparţinătoare comunei.

Localitatea Utvin este situată la o distanţă de 3,2 km faţă de reşedinţă, iar Sînmihaiu

German la o distanţă de 4,9 km.

Teritoriul comunei este traversat de apele canalului Bega, perimetrul localităţii Sînmihaiu

Român fiind aşezat pe c ele două maluri, iar localitatea Utvin pe malul stâng al râului.

Faţă de principalul centru administrativ al judeţului Timişoara, comuna Sânmihaiu

Român se află în nord-estul acestuia, pe coordonatele geografice de 45°42' latitudine

nordică şi 21°05' longitudine estică. Comuna se învecinează la nord cu Timişoara prin

cartierele Freidorf şi Ronaţ, la nord – vest cu Săcălaz, la sud - vest cu Cenei, la sud –

est cu Peciu Nou, iar la est cu Şag.

Prin sudul comunei Sînmihaiu Român trece şi calea ferată Timişoara-Cruceni la

aproximativ 50 metri de localitatea Utvin, 1000 m de localitatea Sînmihaiu Roman, iar

localitatea Sînmihaiu German nu are cale ferată.

Suprafaţa comunei depăşeşte 75 km2.

15

Teritoriul Comunei Sînmihaiu Român face parte din Câmpia de Vest a României,

extremitatea estică a Câmpiei Tisei, fiind compartimentul estic al marii Depresiuni

Panonice.

Evolutia ei paleogeografică, cât şi diferenţierile de peisaj ce apar de la nord către

sud, determină delimitarea ei in mai multe subunităţi. Perimetul studiat se încadrează

din acest punct de vedere în campia Timişului.

Câmpia Timişului este în cea mai mare parte a ei, o câmpie recentă, de inundaţie,

drenată de Bega, Timiş şi de toţi afluenţii şi braţele acestora.

Divagarea cursurilor de apă au dat câmpiei până la începutul sec. al-XIX-lea

caracterul unei zone mlaştinoase, care a luat înfăţişarea actuală numai în urma

16

lucrărilor hidroameliorative. Astfel, întinsul şes aluvial al Timişului, după evoluţia lui

recentă şi după transformările suferite în urma lucrărilor de asanare se poate împărţi

în trei sectoare :

• Şesul asanat al Begheiului

• Şesul asanat al Bârzavei

• Şesul de ostroave al Timişului

Comuna Sînmihaiu Român se încadrează în cea mai mare parte în şesul de ostroave

al Timişului şi parţial în şesul asanat al Begheiului.

Acest sector se prezintă ca o câmpie aluvială de subsidenţă fluvio-lacustră, cu albii

suspendate deasupra câmpului (înaltate prin aluviunile bogate cărate de râuri şi

pâraie), iar între ele terenuri joase, mlăştinoase cu nivelul apei freatice aproape de

suprafaţă.

Altitudinea este cuprinsă între 84-90 m, cu o înclinare foarte slabă, panta generală

fiind mai mică de 17°, ceea ce explică meandrele râurilor din trecut (în prezent

regularizate şi îndiguite).

Specificul acestui sector de câmpie joasă, macroscopic, este monotonia, în realitate

este o complexitate morfometrică, stratigrafică, hidrogeologică şi pedologică

deosebită.

Microrelieful acestei câmpii prezintă mai ales forme negative reprezentate prin

microdepresiuni (inchise sau deschise), de forma alungită.

DATE DEMOGRAFICE

În urma Recensământului populaţiei din anul 2002, au rezultat următoarele date statistice:

populaţia totală a comunei a fost de 4.130 persoane, din care 1.367 români, 132 maghiari,

66 germani, 40 romi şi 4 ucrainieni, iar ca număr, Sinmihaiu Român avea 1.788 locuitori,

Sinmihaiu German avea 733 locuitori.

17

Clădirile din comună, conform acestui recensământ au fost în număr de 1.278, din care: la

Sinmihaiu Român, 571 la Sinmihaiu German 207 şi de 500 la Utvin.

ANUL Numărul populaţiei

2002 4.130

2008 4.827

2009 5.165

2010 5.416

2011 5.882

2012 6.065

2013 6.331

Datele privind populaţia stabilă a Comunei Sînmihaiu Român în perioada 2008 – 2013 au fost furnizate de către Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Regională de Statistică Timiş.

Evoluţia populaţiei Comunei Sînmihaiu Român între anii 2008-2013

Numărul gospodăriilor a fost de 1.285, s-au înregistrat un număr de 7 clădiri nelocuite.

Recensământul general agricol a avut loc între 1 Decembrie 2002 şi 31 ianuarie 2003,

înregistrându-se 7.526 ha reprezentând suprafaţa comunei, din care 6.841 ha teren

agricol împărţite astfel: 5.335 ha teren arabil, 1.137 ha păşuni, 362 ha fâneţe, 3 ha viţă de

vie, 4 ha livezi.

Terenurile neagricole sunt în suprafaţă totală de 685 ha, din care 10 ha păduri şi terenuri

forestiere, 225 ha terenuri cu ape şi terenuri cu ape şi stuf, 175 ha terenuri ocupate cu căi

de comunicaţie şi căi ferate, 208 ha ocupate cu construcţii şi curţi şi 67 ha degradate şi

neproductive.

Proprietatea privată (persoane fizice şi juridice) asupra pământului este de 7.186 ha, iar în

proprietatea publică a comunei 340 ha.

Cele mai recente date statistice le avem în urma Recensământului populaţiei şi clădirilor

efectuat în anul 2011, după cum urmează:

Populaţia totală a comunei a fost de 5.596 persoane, din care 2.467 persoane în

localitatea Sînmihaiu Român, 828 persoane în localitatea Sînmihaiu German şi de 2.301

în localitatea Utvin. Numărul clădirilor a fost de din care 945 în Sinmihaiu Român, 288 în

Sînmihaiu German şi de 697 în Utvin.

Numărul gospodăriilor a fost de 1784, aflându-se 849 în Sînmihaiu Român 263 în

Sînmihaiu German şi de 672 în Utvin.

18

Din datele statistice locale, în anul 2012 comuna Sînmihaiu Român avea o populaţie

totală de 5.274 de locuitori, cu un număr de 2.274 gospodării şi un număr de 2.274

locuinţe, 4 grădiniţe şi 3 şcoli primare şi gimnaziale.

CĂILE DE COMUNICAŢIE

Comuna Sînmihaiu Român are legătură rutieră cu Timişoara prin DJ 591 şi acces la

reţeaua de cale ferată pe ruta 926 Timişoara – Cruceni, având 2 halte (Utvin şi

Sînmihaiu Român). De asemenea comuna Sînmihaiu Român are legătură rutieră şi cu

comuna Cenei prin DJ 591.

Drumul comunal – DC 212 Sînmihaiu Român – Săcălaz, pe lungimea de 800 ml, care

străbate intravilanul localităţii Sînmihaiu Român, a fost modernizat (asfaltare) în anul

2010.

Menţionăm că, la nivelul comunei Sînmihaiu Român a fost întocmit proiectul

“Modernizare străzi în comuna Sînmihaiu Român – satele Utvin şi Sînmihaiu Român”

prin care se propune asfaltarea a 11,2 km străzi.

Până în anul 2008, în comuna Sînmihaiu Român doar 7 străzi au fost asfaltate.

Începând cu anul 2009, primarul comunei a demarat o campanie de modernizare a

drumurilor din intravilan, ajungându-se în prezent ca, în localitatea Sînmihaiu Român,

dintr-un număr total de 62 străzi, 4 să fie asfaltate, în localitatea Sînmihaiu German,

dintr-un număr de 17 străzi, 2 sunt asfaltate, iar în localitatea Utvin, dintr-un număr de

37 străzi, 1 sunt asfaltate. Pe total comună sunt 116 străzi, din care asfaltate 7 străzi şi

neasfaltate 109 străzi.

Căi de comunicaţii – Sursa: Google Maps

19

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

Localitatea

Utvin (m)

Localitatea

Sinmihaiu

German (m)

Localitatea

Sinmihaiu

Roman (m)

Total

comuna

Sinmihaiu

Roman (m)

Drumuri asfaltate

Strazi neasfaltate

Total lungime strazi

Situaţia străzilor în anul 2012

Conform graficului prezentat mai sus, în comuna Sînmihaiu Român lungimea totală a

străzilor este de 55.700 m, din care în localitatea Sînmihaiu Român 29.400 m, în

localitatea Sînmihaiu German 7.300 m, iar în localitatea Utvin 19.300 m. Din totalul

lungimii străzilor, 5.500 m reprezintă străzi asfaltate, adică 9,87 % (2500 m în Sînmihaiu

Român sau 8,5% din lungimea străzilor din localitate, 1500 m în Sînmihaiu German sau

20,5% din lungimea străzilor din localitate şi 1500 m în localitatea Utvin sau 7,9 % din

lungimea străzilor).

DEZVOLTAREA ŞI PLANIFICAREA URBANĂ

Conform datelor statistice locale, situaţia terenurilor din comuna Sînmihaiu Român se

prezintă astfel:

Suprafaţa terenuri extravilan: 6.841 ha, din care 5.335 ha terenuri arabile, 1.137 ha

păşuni, 362 ha fâneţe, 3ha vii, 4 ha livezi.

Suprafaţa terenuri intravilan: - 564,54 ha

Situaţia pe proprietăţi: 3.282 – proprietari din care 3.207 persoane fizice şi 75 persoane

juridice.

SUPRAFAŢA TOTALĂ A TERITORIULUI ADMINISTRATIV: 7.546 ha

Strategia de dezvoltare locală la nivelul comunei a fost întocmită în anul 2007 pentru

perioada 2007-2013, pentru o perioadă de 7 ani şi urmăreşte dezvoltarea durabilă prin

valorificarea potenţialului local, fiind un instrument de planificare a obiectivelor care

reflectă nevoile actuale ale comunităţii şi atingerea acestora în viitor.

La întocmirea Strategiei de dezvoltare locală a comunei Sînmihaiu Român s-au avut în

vedere şase domenii prioritare, care sunt cuprinse în priorităţile operaţionale ale Planului

Naţional de Dezvoltare 2007-2013, împărţite fiecare în categorii după cum urmează:

20

DOMENII CATEGORII

1. Agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală

Agricultura

Producţia vegetală

Pomicultura

Zootehnia

Viticultura

2. Infrastructură şi Mediu

Infrastructura de transport

Infrastructura de utilităţi

Sanatate

Mediu

3. Economic

Economic

Comerţ şi servicii

Servicii publice

4. Turism Turism

5. Educaţie şi cultură Învăţământ

Cultura

6. Resurse Umane

Populaţia

Piaţa muncii

Servicii sociale

Principalele obiective ale dezvoltării durabile ale comunei Sânmihaiu Român constau în:

1. Dezvoltarea infrastructurii de bază a comunei; 2. Protecţia mediului; 3. Întărirea coeziunii sociale şi reducerea sărăciei; 4. Regenerarea rurală, pornindu-se de la următoarele premise:

-îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei comunei; -ridicarea standardului calitativ al designului comunei, al construcţiilor, serviciilor şi al imaginii în general; -oferirea de oportunităţi pentru intervenţia sectorului privat în operaţiunile comunei, fie sub forma investiţiilor directe în proiecte izolate, fie sub forma parteneriatelor sau consultărilor permanente între parteneri; -adaptarea la schimbările climatice care au loc în comună.

PLANUL URBANISTIC

Elaborarea Planului Urbanistic General al Comunei Sînmihaiu Român a fost aprobată

prin Hotarârea Consiliului Local nr. 93/06.06.2007, iar prin Hotărârea Consiliului Local

nr.102/01.04.2009 s-a acordat avizul de principiu pentru Planul Urbanistic General al

comunei Sînmihaiu Român. Acest plan urbanistic se raporta la suprafaţa de 564,54 ha

intravilan a comunei Sînmihaiu Român pentru anul 2007.

Conform legislaţiei în vigoare, P.U.G.-ul Comunei Sînmihaiu Român este în curs de

actualizare, urmând ca la actualizarea lui, în anul 2015, aceste să includă toate studiile

urbanistice întocmite de persoane fizice sau juridice, precum şi planuri de amenajare a

teritoriului întocmite de către Consiliul Judeţean Timiş.

Deşi realizarea prevederilor PUG-urilor sunt în mare măsură realizabile, în funcţie de

dezvoltarea economică a comunei, în mod etapizat comuna doreşte realizarea

21

infrastructurii edilitare în toată comuna prin finalizarea extinderilor de reţele apă – canal,

precum şi asfaltarea străzilor existente şi amenajarea zonelor verzi, astfel încât să se

atingă nişte parametri de confort ambiental conform normativelor europene în domeniu.

PUZ CARACTER DIRECTOR – CONSILIUL JUDEŢEAN TIMIŞ

STRUCTURA AUTORITĂŢII PUBLICE LOCALE

Primăria Comunei Sînmihaiu Român o constituie aparatul de specialitate al Primarului,

condus de Domnul Viorel BARA.

Structura Organigramei şi a Statului de Funcţii a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului

Local nr. 45/06.04 2012, având în componenţă 9 funcţii publice din care 1 de conducere şi

8 de execuţie. Funcţiile contractuale de conducere sunt în număr de 0, iar cele de

execuţie 10. Numărul total de funcţii de demnitate publică 2, iar numărul total de funcţii în

instituţie este de 19.

22

STRUCTURA CONSILIULUI LOCAL SÎNMIHAIU ROMÂN, este prezentată în

continuare, după cum urmează:

Numele şi prenumele Apartenenţa politică

BUIBAS Dorin PSD

CHEVEREŞAN Cosmina - Rodica PSD

COJOCARU Petru - Cristian PSD

CORNEA Gheorghe PSD

ENGELMANN Adrian - Vasile PNL

GROHOTEAN Ioan - Mihai PNL

IUGA Claudiu Viorel PRM

LINKAI Dorin PP-DD

MATIS Teodor PNL

MARCUTI Viorel PSD

PRODAN Petru PDL

SUCILEA Marius - Daniel PSD

TOC Georgeta PSD

VLADULESCU Ilie PNL

VUICI Constantina PP-DD

3. VIZIUNEA LOCALĂ

VIZIUNEA administraţiei publice a Comunei Sînmihaiu Român vizează “Dezvoltarea

durabilă a Comunei Sînmihaiu Român, astfel încât să se asigure tranziţia către

următorul deceniu cu emisii de carbon reduse cu 20%, un exemplu pentru

comunităţile mai mici din vestul României şi judeţul Timiş”.

Această viziune, din perspective Planului de Acţiune pentru Energii Durabile devine o

MISIUNE, care presupune o abordare multisectorială, orientată spre eficienţă

energetică la nivelul comunei, în sectoarele în care autoritatea publică locală are

autoritate sau influenţă, cât şi spre utilizarea surselor de energie regenerabilă

disponibile la nivel local.

OBIECTIVELE STRATEGICE ALE AUTORITĂŢII PUBLICE LOCALE SÎNMIHAIU

ROMÂN SUNT:

Dezvoltarea unei strategii locale care să promoveze măsuri de reducere a

emisiilor de GES printr-o planificare la nivel de sector, care să consducă la reducerea

emisiilor, pregătirea profesională în domeniu şi promovarea şi finanţarea unor

proiecte în domeniul energiei durabile;

Îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor publice şi din sectorul terţiar şi

rezidenţial şi utilizarea energiei din surse regenerabile;

Transport public şi privat durabil;

23

Promovarea mobilităţii şi încurajarea transportului nemotorizat;

Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi;

Management durabil al deşeurilor pe raza Comunei Sînmihaiu Român;

Adaptarea la efectele schimbările climatice la nivelul Comunei Sînmihaiu Român;

Programe de educare şi constientizare a populaţiei în spiritul dezvoltării

sustenabile;

Industrie cu emisii reduse de gaze cu efect de seră la teritoriul administrativ al

Comunei Sînmihaiu Român;

Agricultură ecologică, sustenabilă în Comuna Sînmihaiu Român;

Intenţia autorităţii locale vizează următoarele OBIECTIVE SPECIFICE:

Eficienţa energetică în clădirile public şi private prin încurajarea dezvoltării de

proiecte ce vizează casele „verzi” pasive şi/sau active;

Încurajarea consumatorilor pentru achiziţionarea de echipamente electrice şi

electrocasnice cu eficienţă energetică crescută;

Generarea de energie din surse cu emisii de carbon scăzute;

Utilizarea surselor de energie regenerabilă şi asigurarea utilizării energiei în

proporţie crescândă din astfel de surse;

Susţinerea sectorului rezidenţial prin diseminarea informaţiilor, metodelor,

tehnologiilor disponibile pe piaţă, a celor mai bune practici, în vederea implementării

de investiţii în domeniul eficienţei energetice şi utilizării surselor de energie

regenerabilă, inclusiv asupra oportunităţilor de finanţare a proiectelor în sectorul

rezidenţial;

Asigurarea unui cadrul reglementativ local în vederea încurajării iniţiativelor de

eficienţă energetică;

Planificare şi dezvoltare urbană sustenabilă;

Încurajarea achiziţiilor publice verzi cu analizarea cicluluid e viaţă al produsului;

Prevenirea producerii deşeurilor şi reducerea cantităţilor de deşeuri organice

depozitate - minimizare, reducere, reutilizara şi reciclare;

Creşterea gradului de conştientizare şi resposabilizare a cetăţenilor,

reprezentanţilor companiilor şi industriei cu privire la respectarea legislaţiei de mediu;

Stimularea generării de noi locuri de muncă „verzi”, sprijinirea investiţiilor, industriei

şi serviciilor cu emisii reduse de carbon sau care utilizează tehnologie avansate, cu

emisii reduse;

Implementarea de măsuri pentru mobilitatea urbană;

Realizarea unui parteneriat cu părţile interesate şi societatea civilă, în vederea

tranziţiei către o economie, industrie şi un mod de locuire cu emisii cât mai reduse şi

derularea în comun a unor campanii;

Educaţia ecologică a tinerei generaţii;

Pregătirea pentru efectele schimbărilor climatice;

24

Asigurarea alocării resurselor financiare, materiale şi umane pentru îndeplinirea

acţiunilor prioritare de eficienţă energetică;

Monitorizarea şi controlul implementării acţiunilor vizate de eficientizare energetică;

3.1. VIZIUNEA ASUPRA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

Încălzirea globală este un fenomen cu caracter global, acceptat în unanimitate de

comunitatea ştiinţifică internaţională, fiind analizat pe parcursul unor lungi perioade,

rezultatele şi datele astfel colectate constituind un suport în punerea în evidenţă a

fenomenului schimbărilor climatice. Modelele climatice globale au făcut posibilă punerea

în evidenţă a faptului că principalii factori determinanţi ai acestui fenomen sunt atât cei

naturali (variaţii ale radiaţiei solare, activitatea vulcanică) cât şi cei antropogeni (datoraţi

activităţilor umane).

Explicaţia schimbărilor observate în ceea ce priveşte temperatura medie globală în

ultimii 150 de ani este pusă pe seama efectului cumulat al celor doi factori: naturali şi

antropogeni. Rezultatul constă în creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră în

atmosferă, în mod special a dioxidului de carbon, cauza principală a încălzirii pronunţate

din ultimii 50 de ani ai secolului XX, 0.13ºC, de aproximativ 2 ori valoarea din ultimii 100

de ani, aşa cum este prezentat în AR4 al IPCC ( sursa: http://www.ipcc.ch).

Temperatura medie globală a aerului a crescut cu aproximativ 0,74ºC în ultimii 100 de

ani (1906 -2005) comparativ cu 0.6ºC în perioada 1901-2000. 11 din ultimii 12 ani au

fost cei mai calzi din şirul de date înregistrate după anul 1850.

Clima Europei s-a încălzit cu aproximativ un grad C în ultimii 100 ani, fiind mai ridicată

decât media globală, iar cantităţile de precipitaţii au crescut considerabil în partea de

nord a Europei, în detrimentul zonei de sud a continentului, unde perioadele de secetă

au devenit din ce în ce mai frecvente.

La nivelul continentului, dar şi a ţării şi regiunii noastre, s-au înregistrat temperaturi

extreme, manifestate prin valuri de caniculă (exemplu, vara anilor 2003 şi 2007). Aceste

valuri de caniculă conexate cu creşterea incidenţei a unor fenomene meteorologice

extreme au condus la concluzia prezenţei fără de tăgadă că, acestea sunt o consecinţă

a efectelor schimbărilor climatice. Analizele statistice, realizate de specialişti au arătat

faptul că riscul apariţiei unor astfel de fenomene meteorologice extreme, periculoase

este din ce în ce mai crescută, fiind datorate efectelor schimbărilor climatice.

Scenariile climatice realizate cu diferite modele climatice globale au realizat o prognoză,

care indică o creştere a temperaturii medii globale pană la sfârşitul secolului XXI (2090-

2099) faţă de perioada 1980-1990 între 1.8oC şi 4.0oC, în funcţie de scenariul privind

emisiile de gaze cu efect seră considerat.

Sistemului climatic manifestă o inerţie specifică, astfel încălzirea globală va continua să

evolueze chiar dacă se aplică la nivel global măsuri de reducere a emisiilor, însă

creşterea temperaturii va fi influenţată în mod esenţial de nivelul de reducere aplicat.

25

Perioada următoare este foarte probabil ca precipitaţiile să devină mai abundente la

latitudini înalte şi ca acestea să se diminueze în cea mai mare parte a regiunilor

subtropicale. Configuraţia acestor schimbări este similară cu cea observată în cursul

secolului XX. Este “foarte probabil” ca tendinţa de creştere a valorilor temperaturilor

maxime extreme şi de creştere a frecvenţei valurilor de căldură să continue.

Clima României este influenţată de poziţia pe glob (străbătută de paralela de 45° lat.N),

precum şi de poziţia sa geografică pe continent. Aceste particularităţi conferă climei din

România un caracter temperat continental.

În ceea ce priveşte temperatura aerului, comparativ cu creşterea temperaturii medii

anuale globale de 0,6oC pentru perioada anilor 1901-2000, în România, media anuală a

înregistrat o creştere de doar 0,3oC. Pentru perioada anilor 1901-2006 creşterea a fost

de 0,5oC faţă de 0,74oC la nivel global (1906-2005).

BUCURESTI

BRASOV

CONSTANTA

SULINA

CALARASI

IASI

BISTRITA

OCNA SUGATAG

BAIA MARE

SIBIU

DROBETA

TURNU SEVERIN

TIMISOARA

ROMAN

TARGU JIU

M O L D A V I A N R E P U B L I C

Tendinţa temperaturii medii anuale în România (°C) pe perioada 1901-2000 Sursa: Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC)

Din punct de vedere pluviometric, pe perioada 1901-2000, la cele 14 staţii cu şiruri lungi

de observaţie, s-a evidenţiat o tendinţă generală de scădere a cantităţilor anuale de

precipitaţii. De asemenea datele au relevat o intensificare a fenomenului de secetă în

sudul ţării după anul 1960. În concordanţă cu acest rezultat s-a identificat o creştere a

duratei maxime a intervalelor fără precipitaţii în sud-vest (iarna) şi vest (vara). Pe lângă

fenomenele de aridizare a zonei de sud a ţări, în anumite regiuni s-a înregistrat în

perioada 1946-1999 o creştere a frecvenţei anuale a zilelor foarte ploioase (cele mai

mari 12% cantităţi zilnice) şi extrem de ploioase (cele mai mari 4% cantităţi zilnice). De

asemenea, în perioada 2000-2007, la nivelul ţării s-au înregistrat două evenimente

pluviometrice extreme opuse (seceta din anii 2000 şi 2007 şi inundaţiile din 2005). În

anul 2007 a fost înregistrat un eveniment termic extrem, iarna 2006-2007 fiind de

26

asemenea neobişnuit de caldă (cea mai caldă iarnă de când există măsurători

observaţionale în România), când, abateri pronunţate ale temperaturii maxime/minime

faţă de regimul mediu multianual au persistat pe perioade lungi de timp.

Media pe ţară a temperaturii din timpul iernii (14 staţii) pe perioada 1901-2007

Sursa: Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC)

Toate aceste rezultate confirmă una dintre concluziile AR4 al IPCC, conform căreia s-a

evidenţiat o creştere a frecvenţei şi intensităţii fenomenelor meteorologice extreme ca

urmare a intensificării fenomenului de încălzire globală.

Analiza altor fenomene, cum ar fi cele din sezonul rece, relevă faptul că asistăm la o

creştere semnificativă a frecvenţei anuale a zilelor cu brumă, scădere a numărului de

zile cu strat de zăpadă a avut, şi o tendinţa de încălzire din timpul iernii. Toate aceste

fenomene au repercusiuni semnificative asupra agriculturii, economiei şi nu în ultimul

rând asupra stării de sănătate a populaţiei.

Schimbările în regimul climatic din România se încadrează în contextul global, acela de

creştere a temperaturii în timpul verii. După estimările prezentate în AR4 al IPCC, în

România se aşteaptă o creştere a temperaturii medii anuale faţă de perioada 1980-

1990, după cum urmează:

între 0,5°C şi 1,5°C pentru perioada 2020-2029;

între 2,0°C şi 5,0°C pentru 2090-2099, în funcţie de scenariu (ex. între 2,0°C şi

2,5°C în cazul scenariului care prevede cea mai scăzută creştere a temperaturii medii

globale şi între 4.0°C şi 5.0°C în cazul scenariului cu cea mai pronunţată creştere a

temperaturii).

Din punct de vedere pluviometric, modelele climatice prognozează pentru perioada

2090-2099 secete pronunţate în timpul verii în zona României, în special în sud şi sud-

est.

Clima este o sinteză a vremii pe o perioadă mare de timp şi pentru un anumit spaţiu

geografic şi poate fi definitǎ prin distribuţii ale probabilităţilor asociate fenomenelor de

vreme specifice acelui spaţiu geografic. Calcularea probabilităţii de apariţie a unor valori

ai parametrilor ce descriu fenomenele meteorologice, şi realizarea unor statistici, se face

pe baza unor şiruri de observaţii cât mai îndelungate şi de o perioadă de referinţǎ.

Organizaţia Mondialǎ a Meteorologiei recomandǎ calcularea normalelor climatice pe

intervalul de referinţǎ 1961-1990, însă în practicǎ sunt folosite şi alte intervale. Stabilirea

27

perioadei de 30 de ani ca perioadă climatică de referinţǎ este în mare măsură

convenţională, dar adoptarea ei a ţinut cont de faptul că mediile lunare, calculate pentru

variabilele meteorologice pe aceasta perioadă, au o stabilitate suficientă, inclusiv în

cazul zonelor temperate.

Studiile cercetǎtorilor români au contribuit la rafinarea unor metodologii de proiecţie

regionalǎ a semnalului încǎlzirii globale. Au fost folosite metode de modelare statisticǎ

aplicate rezultatelor modelelor climatice globale dar şi realizarea de experimente

numerice cu modele climatice regionale şi analiza rezultatelor acestora împreunǎ cu

datele observate pentru a evidenţia mecanisme prin care factorii locali contribuie la

modificările climatice.

Raportarea la normalele standard a valorilor diverşilor parametri meteorologici pune în

evidenţă variabilitatea climaticǎ prin fluctuaţiile acestora situate de-o parte sau alta a

mediilor calculate pe perioada de referinţǎ. Cauzele variabilităţii climatice sunt multiple,

dar în esenţă ele sunt legate de o distribuţie neuniformǎ a energiei atât la scară mare

cât şi la scară regionalǎ şi localǎ.

Ciclul sezonier al temperaturilor corespunzǎtoare intervalelor

1961-1990 (albastru), 2001-2030 (roşu), 2031-2060

(portocaliu) şi 2061-2090 (verde) în cazul mediei pentru

teritoriul României (în ºC),

Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie

28

Ciclul sezonier al precipitaţiilor pentru corespunzǎtoare intervalelor 1961-1990 (albastru), 2001-2030 (roşu), 2031-2060 (portocaliu) şi 2061-2090 (verde) în cazul mediei lunare, mediatǎ pentru teritoriul României, a ratei zilnice a cantitatii de precipitatii (în mm),

Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie

Schimbarea în cantitatea anualǎ de precipitaţii estimatǎ pentru 2001-2030 (în %) (interval de referinta – 1961-1990). S-au folosit rezultatele unui ansamblu de 11 experimente climatice cu modele regionale realizate in proiectul FP6 ENSEMBLE

Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie

29

3.2. Viziunea asupra dezvoltării sustenabile

Planul de Acţiune privind Energia Durabilă a Comunei Sînmihaiu Român îşi propune

o viziune focalizată pe atingerea unor obiective pe termen lung, care transced

actualele orizonturi şi cicluri electorale, fiind în perfectă consonanţă cu criteriile şi

principiile de sustenabilitate stipulate de Directivele Europene, Strategiile şi Planurile

de dezvoltare sustenabilă a României şi tendinţelor care se conturează la nivel

mondial.

Aceast plan are menirea de a orienta şi promova o viziune realistă şi responsabilă

asupra perspectivelor de dezvoltare în planlocal:

O strategie locală de dezvoltare durabilă care stabileşte obiectivele pe termen

mediu şi lung;

Un Plan de acţiune cu priorităţi şi paşi de urmat pe termen scurt şi mediu

pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei, conţinând o evaluare a costurilor,

identificarea surselor de finanţare şi a modalităţilor de accesare a acestora;

Un portofoliu de proiecte considerate de întreaga comunitate drept priorităţi

pentru asigurarea dezvoltării durabile a Comunei Sînmihaiu Român, a Zonei

Metropolitane Timişoara şi a Judeţului Timiş;

4. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGII DURABILE

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă este documentul de planificare strategică

care indică modul în care Comuna Sînmihaiu Român, în calitate de semnatară a

Convenţiei Primarilor îşi va respecta angajamentul asumat, până în anul 2020 şi

dincolo de anul 2020, până în anul 2030.

PAED cuprinde astfel o serie de măsuri concrete de reducere a emisiilor de CO2 pe

teritoriul administrativ al Comunei Sînmihaiu Român, calendarul şi responsabilităţile

de aducere la îndeplinire, bazate pe Inventarul de Referinţă al Emisiilor elaborat.

4.1. Scopul dezvoltării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă

Comuna Sînmihaiu Român a beneficiat în ultimii ani de rezultate în implementarea

unor proiecte de modernizare, reabilitare şi extindere reţele. Şi în prezent sunt în

derulare proiecte, altele sunt în curs de pregătire ori preconizate. Oportunităţile de

asumare a unui plan de reducere a emisiilor pe teritoriul administrativ al Comunei

Sînmihaiu Român există în fiecare din proiectele iniţiate şi dezvoltate la nivelul

comunei Sînmihaiu Român. Considerăm că, oportunităţile legate de luarea în

considerare a aspectelor legate de eficienţa energetică, utilizarea surselor de energie

din surse regenerabile şi reducerea emisiilor de GES nu trebuiesc neglijate.

Dezvoltarea PAED pentru Comuna Sînmihaiu Român, este considerată esenţială,

având menirea de a constitui un document cheie în dezvoltarea sustenabilă a

comunei şi atingerea ţintei de reducere a emisiilor de CO2.

30

4.2. Obiectivul Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă, va implica atât sectorul public cu

vizare a măsurilor menite să reducă emisiile de CO2 care cad în competenţa

autorităţii locale cât şi cel privat, prin măsuri de reducere a consumului de energie

de către consumatorii finali. Aceste măsuri vizează teritoriul administrativ al

Comunei Sînmihaiu Român. Planul de Acţiune privind Energia Durabilă va

acoperi domenii ca: energia, clădirile şi echipamentele municipale, planificarea

urbană, managementul deşeurilor, transporturile şi mobilitatea, achiziţiile publice,

educaţia, spaţiile verzi şi mediul urban, precum şi întreaga comunitate a urbei şi

locuitorii ei.

Comuna Sînmihaiu Român are astfel posibilitatea să stabilească şi ţinta de

reducere a emisiilor de CO2 , în sensul stabilirii unei ţinte de „reducere absolută”

sau „reducere per cap de locuitor”.

PAED va reprezenta un important instrument pentru administraţia publică locală,

stabilind măsurile şi acţiunile la nivelul fiecărui sector, cu stabilirea de termene

clare de implementare, definirea măsurilor şi setarea priorităţilor ţinând cont de

criteriile economice, de protecţia mediului, tehnice şi organizatorice, astfel încât

să se poată cuantifica exact importanţa, aplicabilitatea pe termen scurt (1-3 ani),

mediu (3-5 ani) şi lung (5-7 ani) cu beneficiile aduse din punct de vedere al

mediului prin aportul în reducerea cantităţii de CO2 la nivel de sector şi mai apoi

la nivel de municipalitate (ca ţintă globală).

La stabilirea măsurilor şi acţiunilor în vederea atingerii obiectivelor globale

de scădere a cantităţii de CO2 la nivel local, s-a ţinut cont de priorităţile astfel

stabilite, prin alocarea unui termen rezonabil de implementare, corelate cu

situaţia economică actuală şi nu va contura sarcini excesive autorităţii locale.

Aceste măsuri sunt în perfectă corelaţie cu prevederile Pachetului legislativ

„Energie – Schimbări Climatice” care prevede :

— reducerea, până în anul 2020, cu cel puţin 20% a emisiilor de gaze cu efect de

seră (GES);

— creşterea, în acelaşi interval de timp, cu 20% a ponderii energiilor regenerabile

în totalul consumului energetic;

— creşterea eficienţei energetice cu 20%.

Numeroase din posibilităţile disponibile de reducere a cantităţii de CO2 sunt de

fapt oportunităţi de zi cu zi, care pot genera beneficii sociale şi de mediu multiple.

În general aceste măsuri vizează fiecare cetăţean în parte, de la elevi,

adolescenţi şi adulţi. Măsurile simple, care pot începe cu educaţia ecologică la

nivelul unităţilor şcolare şi la autoeducaţia pentru segmentul adult, generează

implicit reduceri ale consumurilor la nivel de familie, gospodărie, instituţie,

companie şi în final la scăderea cantităţii CO2 la nivelul localităţii, unele măsuri

neavând nevoie de alocări financiare.

31

Cele mai multe soluţii de reducere a cantităţii de CO2 pe teritoriul administrativ al

localităţii vizează:

- Eficienţă energetică prin folosirea cu eficienţă maximă a resurselor energetice şi

a energiei de orice fel;

- Promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;

- Asigurarea mobilităţii în localitate şi a conexiunii cu localităţile din yonă şi cu

Municipiul Timişoara;

- Reducerea emisiilor de dioxid de carbon generate de autoturismele vechi şi

promovarea achiziţionării unor autovehicule cu consum redus de combustibil;

- Îmbunătăţirea tehnologiilor utilizate/adoptarea de tehnologii „verzi”, nepoluante;;

- Achiziţii publice verzi (Green Public Procurement);

- Amenajare şi îmbunătăţirea spaţiilor verzi;

- Management al deşeurilor durabil;

- Reducerea consumului de apă pentru uz casnic şi instituţional;

- Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei privind schimbările climatice,

asupra măsurilor de combatere şi adaptare la efectele acestora;

- Accesarea de fonduri pentru mediu, prin diversele instrumente de finanţare

disponibile la nivel naţional, fonduri ale Uniunii Europene, în special pentru proiecte

care vizează domeniul eficienţei energetice, producerii şi utilizării energiei din surse

regenerabile, transportului durabil şi mobilitate;

Beneficiile dezvoltării şi implementării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă

sunt multiple. Pentru că este un document strategic, toate acţiunile şi măsurile sale

converg către o reducere a emisiilor de CO2, la o dezvoltare durabilă a localităţii, cu

beneficiile de mediu, sociale şi economice corespunzătoare.

4.3. Implicarea comunităţii

Implicarea comunităţii este esenţială în dezvoltarea şi implementarea unor programe

şi Planuri locale. Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Comunei Sînmihaiu

Român a fost dezvoltat în strânsă legătură cu comunitatea locală. Forumurile locale

pentru energie, grupurile de lucru şi dezbaterile publice, au constituit o excelentă

oportunitate de implicare a comunităţii în programele de interes public local.

Susţinerea comunităţii, a actorilor locali şi a tuturor părţilor interesate este indisolubil

legată de implementarea cu succes al Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă a

Comunei Sînmihaiu Român.

În vederea asigurării transparenţei actului decizional, sunt folosite mijloace de

informare/comunicare şi consultare a populaţiei.

Informarea societăţii civile se realizează atât prin modalităţi de comunicare directă,

cât şi prin instrumente de comunicare mediată.

Pe parcursul elaborării PAED au fost organizate întâlniri publice în cadrul primăriei la

care au participat reprezentanţi din domeniul social, protecţia mediului, mediul de

afaceri, social, cultural, etc. Unele dintre aceste întâlniri au avut rol de consultare. În

32

cadrul lor, cei interesaţi şi-au putut exprima părerea, de a formula sugestii privind

identificarea priorităţilor de dezvoltare durabilă a Comunei Sînmihaiu Român pe

termen mediu şi lung.

Comunicarea mediată s-a realizat prin promovarea activităţilor din etapele

premergătoare şi de elaborare a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă:

organizarea de conferinţe de presă, comunicate de presă, anunţuri şi informări.

Identificarea principalelor probleme, nevoi şi oportunităţi de la nivelul Comunei

Sînmihaiu Român s-a realizat printr-o consultare prealabilă, prin dezbatere publică,

organizată în data de 15.07.2013.

Pentru informare şi promovarea viitoarelor măsuri şi acţiuni incluse în PAED se

vor folosi diverse intrumente de comunicare:

emiterea de comunicate de presă, anunţuri privind lansarea şi derularea

proiectelor;

emiterea la finalizarea acţiunilor a unor informări asupra rezultatelor

implementării, după evaluarea minuţioasă a acestora;

organizarea de conferinţe de presă;

interviuri şi emisiuni în mass-media locală (radio, televiziune);

articole referitoare la PAED Sînmihaiu Român în presa scrisă;

În acest mod, prin participarea directă a locuitorilor Comunei Sînmihaiu Român la

procesul de elaborare şi implementare a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă,

prin informarea şi consultarea continuă a acestora, cetăţenii vor fi angajaţi direct în

procesul de shimbare, vor accepta costurile acestei schimbări, iar coeziunea socială

astfel creată va asigura succesul implementării.

33

34

5. INVENTARUL DE REFERINŢĂ AL EMISIILOR

Orice autoritate publică locală ar trebui să

adopte metodologii riguroase de

management al Inventarului de Emisii,

pornind de la analiza iniţială a emisiilor de

gaze cu efect de seră (GES), elaborând

Planul de Acţiune privind Energia Durabilă -

strategia de dezvoltare şi instrumentul de

implementare a măsurilor de reducere a

emisiilor şi încheind cu stabilirea metodelor

de monitorizare şi raportare.

Inventarul de emisii de GES trebuie să

cuprindă două componente majore: emisiile

rezultate din activitatea operaţională a

autorităţii publice locale şi emisiile produse

de comunitate, graniţa considerată pentru

acest demers fiind cea administrativ-

teritorială.

Analiza emisiilor la nivelul comunităţii

presupune existenţa unor provocări

semnificative. Autorităţile publice locale sunt

responsabile pentru administraţia la nivel

local şi, pentru acest motiv, nu pot accesa

sursele de informaţii naţionale pentru pregătirea Inventarelor Naţionale în scopul

raportării acestora către UNFCCC. După înţelegerea fenomenului schimbărilor

climatice şi cauzelor acestuia, este necesară identificarea activităţilor din

responsabilitatea autorităţii publice locale şi comunităţii care constituie surse ale

emisiilor de gaze cu efect de seră.

Din experienţa acumulată în cadrul Proiectului CONURBANT, un pas esenţial în

constituie CREAREA UNEI STRUCTURI ADMINISTRATIVE, o echipă formate din

persoane competente, motivate, sub conducerea unei persoane din vârful

managementului organizaţiei – Primarul Comunei, care să coordoneze, organizeze şi

să motiveze întreaga echipă şi să coaguleze grupul de părţi interesate.

În cadrul Primăriei Comunei Sînmihaiu Român, numărul redus de personal a

presupus implicarea a cel puţin 5 angajaţi – funcţionari publici şi funcţii de demnitate

publică. Cunoştinţele acestora în domeniul administraţiei şi sesiunile de instruire

centralizată în cadrul Proiectului CONURBANT, forumurile pentru energie şi grupurile

de lucru au condus la înţelegerea paşilor care trebuiesc parcurşi, metodologia de

lucru, actele şi datele care trebuiesc analizate, extrase şi compilate pentru

promovarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă.

35

În cadrul Primăriei Comunei Sînmihaiu

Român, etapele parcurse în cadrul

Proiectului CONURBANT pentru dezvoltarea

şi implementarea Planului de Acţiune pentru

Energia Durabilă s-a realizat în 4 paşi,

urmând ca pasul 5 să îl constituie procesul

de implementare al PAED propriu – zis.

Etapele au fost parcurse pas cu pas. Echipa

Primăriei Comunei Sînmihaiu Român,

constituită prin Dispoziţia Primarului, sub

coordonarea echipei de implementare a

Proiectului CONURBANT, a participat la

sesiuni de instruire şi formare la care s-au

prezentat în mod concret modul de

elaborare al unui inventar de emisii, entităţile

care deţin datele şi informaţiile şi modul de

colectare al acestora. S-au prezentat bunele

practici în domeniul eficienţei energetice,

utilizării surselor de energie regererabilă şi

modalităţile aflate la îndemâna primăriilor în

ceea ce priveşte reducerea consumurilor

energetice şi producerea de energie din

surse de energie regenerabilă.

Primăria Comunei Sînmihaiu Român a fost

îndrumată în analiza amprentei de carbon, la

estimarea diferenţei dintre costuri şi

beneficiile stării actuale şi a scenariilor de

reducere a emisiilor de CO2, pentru a

identifica oportunităţile de îmbunătăţire a

managementului emisiilor şi de atenuare a

efectelor schimbărilor climatice.

Implicarea factorilor interesaţi a fost

esenţială pentru cunoaşterea de către

aceştia a tuturor aspectelor teoretice şi

practice. Comunicarea internă şi externă cu echipa Proiectului CONURBANT a fost

esenţială.

Stabilirea situaţiei în care se afla Comuna Sînmihaiu Român la momentul întocmirii

Inventarului de Referinţă al Emisiilor a constituit un punct crucial în cunoaşterea

exactă a status-ului, al nivelurilor şi tendinţelor consumurilor şi formularea unor

obiective şi ţinte pe termen scurt şi mediu. S-au analizat cauzele generatoare de

emisii CO2 la nivel local, angajamentele în care comunitatea este deja angrenată,

36

tendinţele emisiilor şi impactul financiar al consumului de energie şi al emisiilor de

carbon, modalităţi de finanţare a proiectelor şi desigur, viziunea şi obiectivele

administraţiei publice locale pe termen lung.

S-au realizat la nivel local previziuni ale emisiilor, bazate pe tendinţele de dezvoltare,

situaţia demografică actuală, liniile directoare ale PUG şi ale planurilor de urbanism,

care susţin dezvoltarea locală.

Luând în considerare o serie de aspecte legate de aceste previziuni, în care

consumurile şi emisiile de CO2 aferente vor prezenta în viitor tendinţe ascendente,

prognozate la 2-3%/an, s-a procedat la estimarea aspectelor financiare pe care

PAED le-ar presupune, costurile de conformare şi beneficiul de imagine al comunei în

dezvoltarea unui angajament de reducere al emisiilor de CO2 la nivel local.

Astfel, s-a concuzionat că orice an care se încheie fără luarea unor măsuri concrete

de reducere a emisiilor va conduce la costuri suplimentare pe termen lung.

Inventarul este realizat prin compilarea datelor referitoare la consumul de energie şi

la managementul deşeurilor şi utilizând factorii de emisie corespunzători. Fiecare

dintre cele două tipuri de analize este divizat în sectoare care corespund standardelor

internaţionale referitoare la clasificarea emisiilor de GES şi care reflectă activităţile

autorităţii publice locale şi ale comunităţii locale. Un inventar complet al emisiilor

necesită urmărirea cu acurateţe a locaţiilor (generatoare de emisii GES), a gradului

de control asupra tipurilor de emisii precum şi soliditatea şi complexitatea

metodologică a surselor de date. Administraţia locală trebuie să facă eforturi pentru

identificarea unor indicatori pentru fiecare sector, astfel încât să poată oferi o imagine

a rezultatelor. Includerea indicatorilor specifici fiecărui sector permite compararea

nivelurilor de emisii pe baza intensităţii energetice a fiecărei activităţi prin generarea

unor rapoarte sistematice comparative de către administratorii programului

La calculul emisiilor de GES şi al reducerilor de emisii, acestea sunt convertite în tone

dioxid de carbon, în aşa fel încât să se calculeze un singur indicator.

Au fost analizate gazele cu efect de seră cu Potenţialui lor de Încălzire globală (PIG)

diferite, evidenţiate în cel de-al doilea Raport IPCC (organism de lucru al UNFCCC).

Cele mai frecvent utilizate PIG sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Gazul Potenţial de Încălzire Globală (PIG)

CO2 1

CH4 21

N2O 310

37

5.1. Anul de referinţă pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor (Baseline

Emmision Inventory)

Anul de referinţă pentru UNFCCC şi pentru Protocolul de la Kyoto este anul 1990.

Totuşi, practic este imposibil să se colecteze datele provenind din anul 1990.

Inventarul de emisii trebuie să includă toate emisiile generate pe parcursul unui an

calendaristic.

Înaintea începerii colectării datelor, s-a examinat aria resurselor de date disponibile

şi s-a selectat anul pentru care există înregistrări fidele şi suficient de detaliate pentru

a construi un inventar. Pentru Comuna Sînmihaiu Român s-a preferat ca anul de

referinţă să fie situat cu câţiva ani în trecut, pentru a putea beneficia de reducerile de

emisii generate, prin cuantificarea măsurilor recent adoptate.

Astfel, anul de referinţă luat în calcul este anul 2008.

Având în vedere că priorităţile unui sistem de management al GES sunt de ordin

practic, s-a considerat că este mai important ca anul de referinţă să fie documentat la

un nivel de detaliere ridicat decât să se realizeze un Inventar de Referinţă al Emisiilor

(Baseline Emission Inventory) pentru un an de referinţă obligatoriu.

Deşi unele practici recomandă să se aleagă un an ce poate fi considerat

reprezentativ din punct de vedere al nivelului de emisii, pentru o perioadă mai mare.

Totuşi, consumul de energie într-un an în care s-au înregistrat temperaturi ridicate

sau foarte scăzute ar putea să difere mult de cel al unui an mediu, datorită utilizării

pe perioade mai mari a sistemelor de încălzire.

Decizia în alegerea anului 2008 ca an de referinţă este justificată şi de buna

cunoaştere a variaţiilor climatice locale care asigură în cazul de faţă un an de

referinţă reprezentativ.

5.2. Realizarea Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE la nivelul Comunei

Sînmihaiu Român

Inventarul de Referinţă al Emisiilor întocmit la nivelul Comunei Sînmihaiu Român,

constituie baza pe care s-a fundamentat Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a

Comunei Sînmihaiu Român - pentru atingerea obiectivelor stabilite de UE - de

reducere cu cel puţin 20% a emisiilor de CO2 până în anul 2020, prin aplicarea

măsurilor planului de acţiune care intră în competenţa şi domeniile de activitate ale

autorităţii locale.

Convenţia Primarilor pune la dispoziţie un formular standard de examinare şi

centralizare a emisiilor de energie şi a emisiilor asociate, cu o preocupare deosebită

asupra emisiilor care rezultă din utilizarea combustibililor fosili decât de celelalte

gaze cu efect de seră enumerate mai sus.

În acest Inventar de Referinţă al Emisiilor sunt evaluate consumurile de energie şi

emisiile de CO2 ale diferitelor sectoare şi pe teritoriul administrativ al Comunei

Sînmihaiu Român, factorii care influenţează consumul de energie, impactul asociat

cu consumul de energie, eforturile realizate deja de către comunitate până în

38

prezent, barierele care trebuiesc depăşite şi gradul de conştientizare al actorilor

locali în ceea ce priveşte consumul de energie.

Pentru realizarea Inventarului Emisiilor s-au aplicat normele metodologice şi ghidul

stabilit de Oficiul Convenţiei Primarilor, disponibil pe www.eumayors.eu.

Astfel, a fost aleasă utilizarea FACTORILOR STANDARD DE EMISII ÎN

CONFORMITATE CU PRINCIPIILE IPCC şi unitatea de raportare a emisiilor:

EMISII DE CO2, iar consumurile finale de energie analizate în următoarele domenii:

- clădirile municipale, echipamente/facilităţi

- locuinţe (sectorul rezidenţial)

- iluminatul public orăşenesc;

- transportul municipal (flotă proprie)

- transportul privat şi comercial;

- deşeurile;

Deşi s-au centralizat şi consumurile energetice din industrie, sectorul industrial nu

este o ţintă a acţiunilor Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă (PAED) al

Comunei Sînmihaiu Român autoritatea publică locală neavând posibilitatea

influenţării directe, semnificative a acestui sector.

De asemenea, Comunei Sînmihaiu Român nu îi sunt aplicabile emisiile de CO2

datorate generării de electricitate şi producţiei centralizate de căldură/răcire, acestea

nefiind dezvoltate în prezent.

În elaborarea IRE nu a fost luat în considerare transportul feroviar.

Colectarea datelor a avut ca punct de pornire baza de date existentă la nivelul

Primăriei Comunei Sînmihaiu Român: baza de date fiscală, de urbanism şi

amenajare a teritoriului, infrastructura locală.

De asemenea, consumurile aferente energiei electrice utilizate in iluminatul public au

fost disponibile din evidenţele primăriei.

Pentru compilarea datelor privind consumurilor energetice (electricitate, gaze

naturale, apă, deşeuri) s-au solicitat datele de la companiile furnizoare de utilităţi şi

servicii:

39

- Societetea „ENEL DISTRIBUŢUIE BANAT” S.A. – compania furnizoare a energiei

electrice şi furnizoare a serviciului de iluminat public;

- „E-ON Gaz” – compania furnizoare a gazului metan;

- S.C. „RETIM ECOLOGIC SERVICE” S.A. Timişoara – operatorul serviciului public

de servicii de salubrizare;

Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, demers statistic de importanţă

strategică pentru România, desfăşurat în perioada 20-31 Octombrie 2011, prin

rezultatele parţiale furnizate a relevat o serie de aspecte legate de comunele

României.

A rezultat indubitabil faptul că, preocupările actuale ale demografiei se orientează tot

mai mult spre cunoaşterea, descrierea şi analiza evoluţiei familiilor şi a gospodăriilor,

ca formă esenţială a modului de convieţuire umană, suport informaţional statistic

esenţial pentru construirea politicilor de dezvoltare economică şi socială a ţării.

Prin strategia elaborată cu privire la Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor s-a

extins fondul de date şi informaţii care să caracterizeze evoluţia în timp a familiilor,

respectiv a gospodăriilor – componentele de bază ale convieţuirii umane.

Aceste date obţinute vor contribui la descrierea în viitor a tendinţelor principale ale

evoluţiei familiilor şi gospodăriilor, din care să se desprindă prin studiu aspecte

privind:

fenomenul de îmbătrânire a populaţei;

creşterea gospodăriilor de persoane singure sau a familiilor monoparentale;

evaluarea numărului şi structurii generaţiilor care convieţuiesc în cadrul

familiei;

structura familiilor după numărul de copii şi cel al copiilor întreţinuţi;

componenţa familiilor după relaţiile de rudenie sau parentale;

statutul femeilor în cadrul familiei;

fenomenul migraţiei, în special al migraţiei temporare, la muncă în străinătate

şi altele.

În perspectiva următorilor ani, se preconizează o dezvoltare umană durabilă în care

trebuie subliat rolul pe care familia îl are şi îl va avea în evoluţia societăţii.

Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, a asigurat informaţii

pertinente şi detaliate, care să poată fi utilizate în lucrări şi cercetări asupra unor

aspecte prioritare ale dezvoltării durabile, cum sunt cele privind dezvoltarea reţelei

aşezărilor umane şi ale amenajării teritoriului (inclusiv a studiilor de urbanism), cele

ale aspectelor calităţii vieţii legate de condiţiile de locuit (inclusiv ale utilizării fondului

unităţilor de locuit), privind fundamentarea dezvoltării construcţiilor de locuinţe şi a

dotărilor edilitare necesare, cele legate de mediul ambiant.

În vederea completitudinii şi corectitudinii datelor privind consumurile energetice,

baza de date a fost completată de către funcţionarii Primăriei Comunei Sînmihaiu

Român. Metodologia utilizată a fost aceea a chestionării directe a cetăţenilor.

Această metodă a fost aplicată pentru evaluarea consumurilor energetice în

40

gospodăriile populaţiei care utilizează lemnul în vederea producerii de căldură pe

timp de iarnă şi a consumului de gaze lichefiate (Buthan Gaz) pentru prepararea

hranei la bucătărie. Estimarea şi calculele realizate în calculul consumurilor

determinate de utilizarea combustibililor fosili s-a realizat de către personal

experimentat, bun cunoscător a situaţiei locale, pentru ca datele să aibă un grad de

acurateţe ridicat.

Aceeaşi metodă a fost aplicată şi consumurilor de energie din utilizarea

combustibililor pentru transport. Companiile care comercializează produse petroliere

(motorină, benzină, GPL) nu pun la dispoziţia autorităţii publice sau a terţelor părţi

interesate date cu privire la vânzări, cantităţi, tipuri de combustibili, datele fiind

considerate confidenţiale, având caracter comercial.

Dacă obţinerea datelor privitoare la consumul de energie electrică şi gaze naturale,

defalcat pentru consumatori casnici şi sectorul industrial, a fost relativ facilă, o

perioadă deosebit de lungă a fost acordată obţinerii şi centralizării datelor cu privire

la cantităţile de lemn, buthan gaz şi combustibil.

Astfel, pentru monitorizarea consumurilor, în scopul implementării măsurilor şi

acţiunilor PAED, se va realiza o bază de date electronică, actualizată permanent.

Acesta va constitui instrumentul de bază în faza de monitorizare a implementării

PAED.

Datele de consum specifice (pe locuinţe, pe mp. de clădire) au fost procesate, şi

verificate calitativ prin verificări de documente cu furnizorii de servicii şi utilităţi

publice, analizate, interpretate şi comparate cu date similare de la nivelul Conurbaţiei

Timişoara şi cu cele regionale şi naţionale, fiind astfel elaborate concluzii privind

zonele principale de intervenţie din planul de acţiuni.

41

În cazul sectoarelor în care s-au înregistrat consumuri energetice ridicate, s-a

încercat interpretarea datelor şi înţelegerea acestora din perspectiva

comportamentului populaţiei, intensificării unor activităţi, starea echipamentelor

electrice, electronice şi electrocasnice, lipsei unor alternative privitoare la transportul

public/privat, a mobilităţii, etc.

Subliniem încă o dată faptul că, în compilarea Inventarului de emisii problemele

deosebite au fost înregistrate în colectarea unor date de consumuri în domeniul

clădirilor din sectorul terţiar, precum şi în domeniul transportului privat şi comercial.

Experienţa Municipiului Timişoara în elaborarea Strategiei privind schimbările

climatice şi a Planului de Acţiune privind combaterea, atenuarea şi adaptarea la

efectele schimbărilor climatice au fost împărtăşite tuturor localităţilor Conurbaţiei

Timişoara, alături de experienţa altor municipii experimentate din cadrul consorţiului

Proiectului CONURBANT. Astfel s-au analizat unele măsuri ale Municipiului

Timişoara şi efectele acestora după 2 ani de implementare.

42

5.3 . EVALUAREA SECTORIALĂ

5.3.1. SECTORUL REZIDENŢIAL

La nivelul comunei Sînmihaiu Român numărul clădirilor a fost de 1.930. Numărul

gospodăriilor a fost de 1.940.

Încălzirea acestor locuinţe se realizează în proporţie de 72% cu lemn, 27% cu gaze

naturale şi 1% cu alţi combustibili. În ultimii 10 ani, 20% din populaţia Comunei

Sînmihaiu Român a optat pentru centrale termice pe gaz sau pe lemn, provenit din

exploataţii nesustenabile.

Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 oferă date importante cu

privire la tipologia locuinţelor.

Din datele parţiale furnizate de Institutul Naţional de Statistică rezultă următoarele

date:

5.3.2. SECTORUL TRANSPORT

Comuna Sînmihaiu Român are legatura rutieră cu Timişoara prin DJ 591 si acces la

reţeaua de cale ferată pe ruta 926 Timişoara – Cruceni, având 2 halte (Utvin şi

Sînmihaiu Român).

Drumul comunal – DC 212 Sînmihaiu Român - Săcălaz pe lungimea de 800 ml care

străbate intravilanul localităţii Sînmihaiu Român a fost modernizat (asfaltare) în anul

2010.

Datele statistice Valoare

Numărul de locuinţe convenţionale: 1.940

Alimentarea cu apă în locuinţă:

Număr: 1.473

% faţă de total: 75,9

Instalaţia de canalizare în locuinţe:

(locuinţe are au instalaţie de canalizare

la o reţea publică, la un sistem propriu

sau altă situaţia)

Număr: 1.473

% faţă de total: 75,9

Instalaţia electrică: Număr: 1.896

% faţă de total: 97,7

Încălzire centrală:

(centrală termică proprie)

Număr: 975

% faţă de total: 50,3

Bucătărie în locuinţă: Număr: 1.793

% faţă de total: 90,9

Baia în locuinţă: Număr: 1.417

% faţă de total: 73,0

43

De asemenea la nivelul comunei Sînmihaiu Român a fost intocmit Proiectul

“Modernizare străzi în comuna Sînmihaiu Român - satele Utvin şi Sînmihaiu Român”

prin care se propune asfaltarea a 11,2 km străzi.

Până în anul 2008, în comuna Sînmihaiu Român doar 7 străzi au fost asfaltate.

Începând cu anul 2009, primarul comunei a demarat o campanie de modernizare a

drumurilor din intravilan, ajungându-se în prezent ca, în localitatea Sînmihaiu Român,

dintr-un număr total de 62 străzi, 4 să fie asfaltate, în localitatea Sînmihaiu German,

dintr-un număr de 17 străzi, 2 sunt asfaltate, iar în localitatea Utvin, dintr-un număr

de 37 străzi, 1 sunt asfaltate. Pe total comună sunt 116 străzi, din care asfaltate 7

străzi şi neasfaltate 109 străzi.

O viitoare provocare în acest domeniu o reprezintă modernizarea tuturor străzilor,

asigurarea unor piste de biciclete pentru susţinerea circulaţiei nemotorizate şi

asigurarea siguranţei traficului auto şi velo pe drumurile comunale. Modernizarea

tuturor drumurilor va contribui indiscutabil la creşterea calităţii factorului de mediu

aer, prin reducerea pulberilor în suspensie şi sedimentabile în aer.

Realizarea în viitor a extinderii liniilor de transport în comun de la Regiei Autonome

de Transport Timişoara către Comuna Sînmihaiu Român, printr-un transport

sustenabil, va asigura o bună conexiune prin intermediul transportului public spre şi

44

dinspre municipiul Timişoara, va contribui la reducerea transportului cu autoturismele

private şi utilizarea unui mijloc de transport public atractiv, cu emisii scăzute de CO2.

5.3.3.SECTORUL ENERGIE

Iluminatul public al comunei este realizat de către S.C. „ENEL DISTRIBUŢIE

BANAT” S.A. pe tot traseul străzilor din intravilan (55,7 km), excepţie făcând zonele

din PUZ - urile noi create, acestea urmând a fi alimentate cu energie electrică în

viitorul apropiat. Conform datelor din arhiva Primăriei Comunei Sînmihaiu Român, în

anul de referinţă 2008 consumul de energie electrică pentru domeniul public a fost

de 61 MWh.

Posibilitatea de a reduce consumurile de energie la nivelul sectorului public va fi

surprinsă în studii pilot, având în vedere tehnologia de ultimă oră apărută pe piaţa de

energie. Astfel, în perioada imediat următoare, pe lângă anveloparea construcţiilor,

sediul Primăriei Comunei Sînmihaiu Român va beneficia de un sistem de

management integrat a consumurilor de energie prin instalarea unor panouri

fotovoltaice şi corpuri de iluminat cu tehnologie LED, plus o automatizare a

consumului de gaze naturale diferenţiat pe ciclul zi-noapte, zile lucrătoare - zile

nelucrătoare. Se aşteaptă o astfel o reducere a consumului cu 25%. Pe de altă parte

se are în vedere un proiect de iluminat stradal prin tehnologie LED combinată cu

tehnologie fotovoltaică într-un parc public. Astfel de proiecte de investiţii pot fi

realizate însă doar prin Contracte de Performanţă Energetică, prin Companii pentru

Servicii Energetice (tip ESCO), autoritatea publică locală neavând posibilitatea

susţinerii financiare a unor asemenea proiecte.

5.3.4. SECTORUL INSTITUŢIONAL

CLĂDIRILE APARŢINÂND AUTORITĂŢII PUBLICE LOCALE:

SEDIUL PRIMĂRIEI COMUNEI SÎNMIHAIU ROMÂN, cu o suprafaţă construită

desfăşurată de 550 m2 se află in localitatea Sînmihaiu Român nr.1, fiind reprezentată

de un corp de clădire, cu regim de înălţime P. Numărul total de birouri este de 12,

încălzirea acestora realizându-se prin intermediul unei centrale cu combustibil solid.

Sistemul de climatizare este reprezentat de 11 unităţi individuale de răcire.

CĂMINUL CULTURAL SÎNMIHAIU ROMÂN situat în localitatea Sînmihaiu Român

nr.1, cu o suprafaţă construită desfăşurată de 552,8m2, pe un regim de înălţime P+E,

are ca surse de încălzire centrala cu combustibil sold şi energie electrică pentru

sistemul de climatizare 1 unitate.

CĂMINUL CULTURAL UTVIN situat in localitatea Utvin nr. 468, cu o suprafaţă

construită desfaşurată de 188 m2, pe un regim de înălţime P, are ca surse de

încălzire centrală cu combustibil solid. Nu are sistem de răcire.

45

ŞCOLI ŞI INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT

ŞCOALA GIMNAZIALĂ SÎNMIHAIU ROMÂN, cu un regim de înălţime P, situată in

localitatea Sînmihaiu Român nr.85, este alcătuită dintr-un 1 corp de clădire, cu o

suprafaţă de 622 m2, gazduieşte 10 săli de clasă, şi 1 laborator cu o suprafaţă totală

de 50 m2. Sistemul de încălzire pentru corpul principal este deservit de centrala

termică alimentată cu combustibil solid. Nu are sistem de răcire.

ŞCOALA PRIMARĂ SÎNMIHAIU GERMAN, cu un regim de înălţime P, situată

localitatea Sînmihaiu German nr.158, este alcătuită din 2 săli de clasă, având o

suprafaţă totală de 100 m2. Sistemul de încălzire este alcătuit din centrală termică

alimentată cu combustibil solid.

ŞCOALA GIMNAZIALĂ UTVIN, cu un regim de înălţime P, este alcătuită dintr-un 1

corp de clădire, este situată în localitatea Utvin nr. 175, cu o suprafaţa construită de

665 m2, şi găzduieşte un număr de 6 săli de clasă. Sistemul de încălzire este de tip

centrală termică, pe gaz metan. Nu are sistem de răcire.

GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL nr.1 SÎNMIHAIU ROMÂN situată în

localitatea Sînmihaiu Român nr.85, cu un regim de înălţime, P este alcătuită din 2

săli de clasă având o suprafaţă totală de 100 m2. Sistemul de încălzire este cu

combustibil solid în sobe de teracotă.

GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL nr.2 SÎNMIHAIU ROMÂN din localitatea

Sînmihaiu Român nr. 291, cu un regim de înălţime P este alcătuită din 2 săli de clasă

având o suprafaţă totală de 243 m2. Sistemul de încălzire este cu combustibil solid în

sobe de teracotă.

GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL SÎNMIHAIU GERMAN este situată în

localitatea Sînmihaiu German nr.158 cu un regim de inaltime de P, este alcătuită din

3 clase.

46

GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL UTVIN este situata in localitatea Utvin nr. 93,

cu un regim de înălţime P, este alcătuită din 2 săli de clasă, având o suprafaţă de 60

m2. Sistemul de încălzire este cu centrală termică cu gaz metan. Nu are sistem de

răcire.

Toate instituţiile prezentate mai sus sunt racordate la sistemele publice de alimentare

cu apă, cu excepţia celor din localitatea Sînmihaiu Român.

În ceea ce priveşte dinamica elevilor, datele disponibile arată că, în anul şcolar

2004/2005 erau 490 de elevi la şcoala generală, iar în anul şcolar 2012/2013

numărul acestora este de 556, atât în ciclul primar cât şi în cel gimnazial. Se poate

observa o creştere a numărului de elevi, direct proporţional cu creşterea numărului

de locuitori.

5.3.5. SECTORUL DEŞEURI

Comuna Sînmihaiu Român a concesionat serviciul de salubritate către S.C. „RETIM

ECOLOGIC SERVICE” S.A., cu delegarea gestiunii pentru colectarea, transportul şi

neutralizarea deşeurilor menajere de la populaţie şi de la agenţii economici de pe

raza comunei.

De asemenea, se realizează colectarea selectivă a deşeurilor în instituţiile publice

(hârtie, plastic, sticlă), conform Legii nr.132/2010, privind colectarea selectivă a

deşeurilor în instituţiile publice, contract încheiat cu S.C. „RETIM ECOLOGIC

SERVICE” S.A.

Primăria Comunei Sînmihaiu Român a încheiat contract cu S.C. „Vielle-2005” S.R.L.,

pentru colectarea selectivă a deşeurilor din ambalaje de la populaţie (carton, PET-

uri, plastic, doze de aluminiu, alte deşeuri din ambalaje) în acest scop urmând a fi

amplasate un număr de 20 containere din plasă pe raza comunei, în prezent

existând un număr de 12 containere.

De asemenea, în comuna Sînmihaiu Român s-au derulat campanii de colectare a

deşeurilor electrice, electronice şi electrocasnice, începând cu anul 2009.

Pentru a creşte gradul de colectare selectivă, la nivelul comunei s-au pus în aplicare

prevederile Legii nr.132/2010, la nivelul tuturor instituţiilor de pe teritoriul

administrativ al comunei.

Pentru colectarea deşeurilor din construcţii, au fost amplasate în comuna Sînmihaiu

Român, în colaborare cu S.C. RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A., un număr de 5

containere cu capacitatea de 7 mc. fiecare.

Din datele pe care le deţinem, în anul 2011 a fost colectată o cantitate de 778,28 t

deşeuri menajere. Au fost colectate şi 0,3 t deşeuri electronice.

5.3.6. SECTORUL SPAŢII VERZI şi AGRICULTURĂ

Din punct de vedere fitogeografic, perimetrul cercetat aparţine Provinciei

geobotanice central-europene, fiind puternic influenţat de vecinătatea Provinciei

geobotanice sud-europene.

Vegetaţia caracteristică este cea a silvostepei.

47

Vegetaţia naturală a fost în cea mai mare parte schimbată în urma acţiunii omului,

fiind înlocuită cu cultura plantelor (mai ales cerealiere). Intervenţia omului asupra

vegetaţiei a fost hotărâtoare.

Esenţele care predomină sunt: Quercus robur, Ulmus glabra, Frasinus excelsior,

Acer campestris, Pirus piraster, Malus silvestris.

Subarboretul din pădure este reprezentat mai ales prin: Crataegus monogyna,

Cornus sanguineus, Corylus avellana, Cornus mas, Rhamnus frangula, Prunus

spinosa, Cornus sanguineus, Evonymus verucosa, Lygustrum vulgare. Frecvent se

întâlnesc şi speciile de plante agăţătoare Hedera helix şi climatis vitalba.

În lungul cursului de apă (Bega) zăvoaiele se ţin lanţ, împodobind malurile şi luncile

umede ale acestora cu verdele lor întotdeauna proaspăt, plăcut ochiului. Speciile

dominante sunt sălciile (Salix alba, Salix fragolis-salcia frageda), cu trunchi tot atât de

gros ca şi prima, însă cu spicele fragede, care se rup la îndoire cu mare uşurinţă de

la subţioara ramurilor mai batrâne. În prundişuri, izolat, apare şi răchita roşie {Salix

purpureea), măceşul (Rosa canina) şi salcâmul (Robinia pseudacacia).

Agricultura comunei Sînmihaiu Român este în totalitate privată. Terenurile agricole

sunt grupate în asociaţii agricole mari sau în asociaţii particulare mai mici.

Asocierea proprietarilor de terenuri permite aplicarea unei agriculturi moderne, cu

rezultate de producţie bune. În zonă se cultivă cu precădere cerealele păioase (grâu,

orz, orzoaică, triticale, etc.,), plante tennice (soia, floarea soarelui, rapiţă, etc.) şi

legume.

În agricultura comunei Sînmihaiu Român îşi desfăşoară activitatea următoarele

societăţi: S.C. „Agromec” S.A., S.C. „Agrotrifan” S.R.L., S.C. „Gal Ferm” S.R.L.,

P.F.A. „Konya Andrei”, etc.

SPAŢIILE VERZI

Populaţia comunei Sînmihaiu Român conform recensământului din anul 2002 era de

4.130 persoane;

48

Spaţii verzi intravilan existente conform P.U.G. în anul 2008 era de 86 ha, constituite

din zonele verzi amenajate (parcuri) şi de cele situate în aliniamentele stradale din

localitate.

Conform O.U.G. nr. 114/17.10.2007, aceste suprafeţe nu asigură necesarul de 26

mp/locuitor preconizat pt anul 2013.

Diferenţa de până la 137,1 ha zone verzi, preconizate a fi asigurate în intervalul 2010

– 2013, va fi asigurată din cele 51,1 ha teren arabil din intravilan, odată cu finalizarea

studiilor de urbanism aflate în lucru, cel târziu până la finele anului 2013.

5.3.7. SECTORUL APĂ

ALIMENTAREA CU APĂ ŞI REŢEAUA DE CANALIZARE

În comuna Sînmihaiu Român reţeaua de apă are o lungime totală de 5,5 km (2,5 km

în localitatea Utvin şi 3 km în localitatea Sănmihaiu Român), aducţiunea se

realizează prin intermediul a 2 foraje de adâncime cu staţii hidrofor.

Comuna Sînmihaiu Român este asociată în Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Apă – Canal Timiş, gestiunea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare

fiind preluată de către operatorul regional S.C. AQUATIM S.A. începând cu data de

01.02.2010.

Nu există reţea de canalizare în comuna Sînmihaiu Român.

Ştrandul termal - Comuna Sînmihaiu Român

5.3.8. SECTORUL INDUSTRIE şi ECONOMIE LOCALĂ

În comuna Sînmihaiu Român sectoarele principale de activitate ale agenţilor

economici sunt: agricultura, industria materialelor de construcţii, industria alimentară

şi serviciile.

49

Industria materialelor de construcţii: S.C. „Gabbro” S.R.L., S.C. „Matis Termopane”

S.R.L., S.C. „Primart” S.R.L., S.C. „M&B” S.R.L.

Industria alimentară: S.C. „Antarctica” S.A., S.C. „Biscotto” S.R.L.

Servicii: (magazin alimentar, mixt, materiale de construcţii) – S.C. „Branska Prod”

S.R.L., S.C. „Dulomela” S.R.L., S.C. „Cheve-Cari” S.R.L., S.C. „Gimvladin” S.R.L.,

S.C. „Enidon” S.R.L.

Totalul de energie electrică consumată de către agenţii economici, pe raza teritorială

a comunei Sînmihaiu Român, în anul de referinţă 2008, a fost de 1.947.455,40

kWh/an. Cu toate acestea, datorită faptului că influenţa autorităţii publice locale în

sectorul economic şi industrial este limitat, acest sector nu a fost luat în analiza şi

abordarea Planului de Acţiune pentru Energii Durabile.

5.4.CONSUMURILE ENERGETICE ALE COMUNEI SÎNMIHAIU ROMÂN

Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory)

În realizarea Inventarului de Rererinţă al Emisiilor s-au utilizat factori de emisie

”standard”, în conformitate cu principiile Comitetului Interguvernamental pentru

Schimbările Climatice IPCC5 (Intergovernmental Panel on Climate Change – care

acopera toate emisiile de CO2 generate ca urmare a consumului de energie pe

teritoriul Comunei Sînmihaiu Român, fie acestea directe sau indirecte. Factorii de

emisie standard se bazează pe conţinutul de carbon al fiecărui combustibil, la fel ca

în cazul inventarelor naţionale de emisii de gaze cu efect de seră GES elaborate in

contextul protocolului de la Kyoto. CO2 este considerat cel mai important gaz cu efect

de seră, iar calcularea emisiilor de CH4 nu este necesară.

Calculul emisiilor de CO2 de pe teritoriul administrativ al Comunei Sînmihaiu Român

s-a efectuat prin înmulţirea cantităţii de energie consumată în fiecare sector de

activitate (cantitate exprimată în MWh) cu factorii de emisie corespunzători. Pentru

emisiile directe s-au transformat în unităţi de energie cantităţile de combustibil

consumate.

Tabel de echivalare a combustibililor în energie (MWh) şi apoi din energie de fiecare

tip (exprimată în MWh) în emisii de tone CO2.

Tip de combustibil Factor de emisie tip standard

[tCO2/MWh]

Benzină pentru motoare 0,249

Gazolină/Diesel 0,267

Gaz natural 0,202

Deşeuri municipale 0,330

Lemn 0-0,403

Ulei rezidual din combustibil 0,279

Cărbune brun 0,364

50

Pentru electricitate, în compilarea Inventarului de Referinţă a Emisiilor nu s-a utilizat Factorul de emisie naţional.

Electricitate Factor de emisie standard naţional

[tCO2/MWh]

ROMÂNIA 0,583

Factorul de conversie pentru compilarea IRE a fost Eticheta pentru energie electrică a S.C. „ENEL ENERGIE” S.A. pentru anul 2008, adică 0,5325 tCO2/MWh, după cum urmează:

Procesul de colectare a datelor a vizat în principal elaborarea unui formular de

colectare de date, care pe parcurs a fost completată prin recepţionarea datelor de la

diferiţii actori locali/judeţeni ori naţionali – furnizori de servicii publice şi utilităţi:

S.C. „E-ON GAZ”S.A., „ENEL DISTRIBUŢIE” S.A., S.C. „RETIM ECOLOGIC

SERVICE” S.A., Institutul Naţional de Statistică – Direcţia Regională de Statistică

Timiş.

O sursă importantă de date şi informaţii a constituit-o Primăria Comunei Sînmihaiu

Român care, prin serviciile de specialitate au completat datele corespunzătoare

anului de referinţă 2008 cu informaţii privitoare la locuire, consumuri energetice,

transport public şi comercial, agricultură şi spaţii verzi.

Formularul de colectare de date realizată pentru compilarea IRE va fi utilizat în viitor

pentru a asigura constanţa de-a lungul anilor în ceea ce priveşte metodologia de

colectare a datelor.

51

Exemple de fişe de colectare de date: ex. Sectorul deşeuri, rezidenţial, instituţional şi

industrial utilizate în colectarea de date pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor

52

Fişa de colectare a datelor pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor a vizat

următoarele sectoare:

-Sectorul energie – consumul de energie pentru clădirile, echipamentele şi instalaţiile

municipale, iluminat public;

-Sectorul instituţional – definirea acestuia şi identificarea tuturor clădirilor şi

instalaţiilor deţinute de Comuna Sînmihaiu Român;

-Sectorul transport privat şi comercial, inclusiv flota auto a municipalităţii;

-Sectorul rezidenţial;

-Sectorul apă;

-Sectorul deşeuri;

-Sectorul agricultură şi spaţii verzi;

Sectorul industrial nu a fost inclus, dat fiind faptul că, autoritatea publică locală are

puţine pârghii de a influenţa acest sector.

De asemenea consumurile energetice pentru sectorul terţiar nu au putut fi

extrase distinct.

Datele prelucrate au fost integrate în cuprinsul formularului pus la Dispoziţie de platforma

www.eumayors.eu, după cum urmează:

-Clădiri, echipamente/instalaţii municipale. Nu s-au putut separa datele energetice

privind clădirile, echipamentele/instalaţii terţiare (ne-municipale);

- Clădiri rezidenţiale:

- Iluminat public;

Toate aceste sectoare acoperă clădirile, echipamentele şi instalaţiile consumatoare de

energie pe teritoriul administrativ al Comunei Sînmihaiu Român,

Deosebit de aceste sectoare s-au integrat şi datele cu privire la deşeurile comunale;

Datele colectate au fost verificate de către echipa de implementare a Proiectului

CONURBANT, prin solicitarea datelor de la funizorii de energie, servicii publice şi utilităţi,

în vederea comparării unor eventuale discrepanţe.

Comuna Sînmihaiu Român fiind o comunitate medie, peste 1.000 de gospodării, s-au

colectat date şi pe baza unui chestionar cu întrebări, acestea constituind o sursă

importantă de date şi informaţii privitoare la configurarea Inventarului de Referenţă al

Emisiilor.

53

S-a urmărit dispunerea clădirilor faţă de Sud, dacă locuinţele au fost izolate termic sau nu,

dacă există montate panouri solare pentru prepararea apei calde menajere ori panouri

fotovoltaice pentru producerea energiei electrice pentru consumul individual, precum şi

întrebări despre sistemul de climatizare, obiceiuri de transport/mobilitate.

S-au solicitat şi date orientative cu privire la structura gospodăriei, organizarea familiei,

veniturile, echipamentele din gospodărie şi cu privire la monitorizarea consumurilor

energetice şi al interesului pentru reducerea emisiilor de CO2. Aceste întrebări au fost o

resursă importantă în evaluarea gradului în care, populaţia - sectorul rezidenţial poate să

contribuie la reducerea emisiilor de CO2 pe teritoriul administrativ, numeroase măsuri

depinzând de nivelul veniturilor unei familii şi a cheltuielilor acestea, în special în condiţiile

constrângerilor economice datorate crizei economice.

În consemnarea datelor, operaţiune extrem de dificilă, cetăţenii au fost asiguraţi cu privire

la confidenţialitatea datelor şi informaţiilor.

54

Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory)

Consumul de energie funcţie de utilizatori:

Nr. crt.

Utilizator

Consum final de energie (MWh)

1 Clădiri, echipamente, instalaţii municipale 83

2 Clădiri, echipamente şi instalaţii terţiare (nemunicipale) 0

3 Clădiri rezidenţiale 21.247

4 Iluminatul public municipal 61

5 Parcul auto municipal 0

6 Transportul privat şi comercial 9.361

TOTAL 30.752

Câteva consideraţii se impun din analiza acestor date şi graficului:

consumul energetic cu cea mai ridicată pondere se înregistrează în

domeniul clădirilor rezidenţiale şi anume peste 69,1%;

sectorul de transport privat şi comercial prezintă un consum de aproximativ

30,4% din totalul consumurilor inventariate;

55

Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory)

Consumul de energie funcţie de sursă:

Nr. crt.

Categoria Consum final

de energie (MWh)

1 Electricitate 2.060

2 Gaz natural 922

3 Buthan gaz 1.343

4 Motorină 5.069

5 Benzină 4.292

6 Biomasă 17.066

TOTAL 30.752

Câteva consideraţii se impun din analiza datelor energetice şi graficului:

lemnul este principala sursă de energie, 55,5%, fiind utilizat în principal

pentru încălzirea spaţiilor de locuit, urmat de gazul natural, de aprox. 20%;

consumul de energie electrică reprezintă aproximativ 6,7% din consumul

energetic total.

56

Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor (Baseline Emission Inventory)

Emisii CO2 funcţie de utilizatori:

Nr. crt.

Utilizator

Consum final de energie (tCO2)

1 Clădiri, echipamente, instalaţii municipale 36

2 Clădiri, echipamente şi instalaţii terţiare (nemunicipale) 0

3 Clădiri rezidenţiale 8.398

4 Iluminatul public municipal 32

5 Parcul auto municipal 0

6 Transportul privat şi comercial 2.422

7 Deşeuri municipale 436

TOTAL 11.324

57

Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor (Baseline Emission Inventory)

Emisii CO2 funcţie de sursă:

Nr. crt.

Categoria Consum final de energie (t CO2)

1 Electricitate 1.097

2 Gaz natural 186

3 Buthan gaz 305

4 Motorină 1.353

5 Benzină 1.069

6 Biomasă 6.878

TOTAL 10.888

58

La calculul emisiilor s-au utilizat şi instrumente de calcul, de ex. pentru Buthan Gaz

Estimările privind consumurile energetice arată că în viitor, consumul de energie va

creşte, ca urmare a achiziţionării de produse electrocasnice noi, de autoturisme, în

special second-hand şi a instalării de unităţi de răcire (aer condiţionat) în sectorul

rezidenţial.

La nivel local nu se produce centralizat energie termică/răcire prin climatizare.

De asemenea, Comuna Sînmihaiu Român nu dispune de unităţi/staţii locale de

producere/generare a energiei electrice.

5.5. Emisiile de carbon ale Comunei Sînmihaiu Român

La nivelul anului 2008, populaţia comunei a fost de 4.827 locuitori.

Evoluţia populaţiei Comunei Sînmihaiu Român, potrivit Institutului Naţional de

Statistică - Direcţia Regională de Statistică Timiş, în perioada 2008 – 2012 a

înregistrat o tendinţă crescătoare, estimându-se că în anul 2020 aceasta va fi de

aproximativ 7.000 locuitori.

Astfel, emisiile de CO2 la nivelul Comunei Sînmihaiu Român sunt de 11.324

tone, ceea ce reprezintă 2,346 tone emisii CO2 pe cap de locuitor.

Potrivit angajamentelor asumate prin semnarea Convenţiei Primarilor, Planul de

Acţiune pentru Energia Durabilă pentru Comuna Sînmihaiu Român trebuie să ia în

considerare măsuri şi acţiuni capabile să asigure o reducere cu cel puţin 20% a

emisiilor de CO2 până în anul 2020 raportat la anul de referinţă 2008, astfel încât, la

nivelul Comunei Sînmihaiu Român să se înregistreze la nivelul anului 2020 emisii

totale de CO2 de 9.059 tone, respectiv 1,877 tone CO2 pe cap de locuitor.

59

6. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ A COMUNEI

SÎNMIHAIU ROMÂN

Prin măsuri de eficientizare a energiei şi investiţii în producţia şi utilizarea surselor de

energie regenerabilă, Comuna Sînmihaiu Român, ca semnatară a Convenţiei

Primarilor se angajează să reducă emisiile de CO2 pe teritoriul administrativ al

comunei, cu cel puţin 20% până în 2020.

Din punct de vedere al etapelor parcurse pentru elaborarea PAED, după etapa

de stabilire a unui nivel de referinţă pentru consumul de energie şi emisiile de

CO2 corespunzătoare, s-au urmărit următoarele etape:

—Definirea ţintelor globale şi sectoriale de reducere a emisiilor de CO2, în

termeni măsurabili;

—Pregătirea Planului de Acţiuni pentru Energia Durabilă axat pe termen lung,

în colaborare cu cetăţenii şi organismele direct interesate, în decurs de un an

de la semnarea Convenţiei;

Pe lângă aceste etape, s-au luat în considerare aspectele legate de implementarea

Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă care va presupune:

—Prezentarea unui Raport de implementare aprobat de Consiliul Local, cel puţin o

dată la doi ani de la data aprobării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă în

scopul evaluării, monitorizării şi verificării;

De asemenea, s-a luat în calcul faptul că, pe lângă contribuţia la Strategia Locală de

Energie şi Mediu, Convenţia Primarilor oferă autorităţilor publice locale posibilitatea:

—Angajării în scopul atingerii unor obiective precise în teritoriul administrativ;

—Oferirea unei dimensiuni europene pentru strategia locală,

—Să îşi unească forţele cu omologi europeni, de exemplu pentru a obţine un acord

internaţional privind schimbările climatic;

Misiunea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă a Comunei Sînmihaiu

Român este direcţionată către dezvoltarea durabilă, în scopul creşterii calităţii

vieţii cetăţenilor la standarde europene, într-un mediu prosper, participativ şi

sănătos.

Direcţiile dezvoltării strategice sustenabile a Comunei Sînmihaiu Român sunt:

- Crearea unui habitat care să asigure calitatea vieţii prin dezvoltarea unui

ecosistem sănătos şi a unor facilităţi la standarde europene;

Obiectivele specifice ale acestui domeniu sunt:

- Asigurarea calităţii mediului înconjurător la nivelul standardelor europene, în

vederea reducerii poluării atmosferice, solului, realizarea de studii asupra zonelor

poluate;

60

- Modernizarea şi extinderea infrastructurii edilitare, de comunicaţie şi energetice,

extinderea sistemului de drumuri, alimentare cu apă şi canalizare, crearea unor

infrastructuri de agrement;

- Dezvoltarea economică a Comunei Sînmihaiu Român, în scopul realizării unui

sistem integrat de valorificare a resurselor locale şi regionale într-un mediu

economic competitiv şi prosper;

- Asigurarea unui mediu comunitar inclusiv şi participativ pentru un trai decent

şi sănătos tuturor categoriilor sociale;

- Dezvoltarea Comunei Sînmihaiu Român, ca un centru social, cultural, de

învăţământ şi educaţie, aliniat la standardele europene, capabil să asigure

integrarea economică, socială şi culturală;

- Dezvoltarea unui mediu cultural diversificat şi modern, valorificând tradiţia,

caracterul multicultural şi etnic ale comunei, racordat la circuitele culturale

regionale, naţionale şi internaţionale.

Trebuie subliniat faptul că, direcţiile şi obiectivele de dezvoltare sustenabilă a

Comunei Sînmihaiu Român, se integrează perfect în spiritul Planului de Acţiune

pentru Energii Durabile, care reuşeşte să dea coerenţă şi consistenţă acţiunilor în

domeniul energiei şi protecţiei mediului ale autorităţii publice locale.

De asemenea, demersurile Primăriei Comunei Sînmihaiu Român se integrează în

demersul Agenţiei pentru Managementul Energiei Timiş, organism care în anul 2013

a demarat activităţile pentru realizarea Masterplanului Energetic al Judeţului Timiş.

Asociaţia pentru Managementul Energiei Timiş (AMET) este persoană juridică de

drept privat, fără scop patrimonial, de interes local, autonomă şi apolitică, care s-a

format în urma asocierii membrilor fondatori (Consiliul Judeţean Timiş, Municipiul

Timişoara, Compania Locală de Termoficare „COLTERM” S.A., Federaţia Asociaţiilor

de Locatari Timişoara, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş şi

Universitatea Politehnica din Timişoara) şi in baza Contractului de finanţare

IEE/08/Agencies/430/SI2.529244, încheiat între EACI (Agenţia Executivă pentru

Competitivitate şi Inovare a Comisiei Europene) şi Consiliul Judeţean Timiş.

Scopul Asociaţiei pentru Managementul Energiei Timiş AMET este:

-Promovarea conceptului de energie durabilă şi a principiilor de management al

energiei la nivelul autorităţilor locale, instituţiilor de învăţământ, sănătate, agenţilor

economici etc.;

-Promovarea în plan local, regional şi naţional a acquis-ului comunitar al politicii

energetice europene;

-Încurajarea pătrunderii pe piaţa locală a tehnologiilor regenerabile şi a tehnologiilor

de eficientizare energetică;

-Schimbarea mentalităţii şi comportamentului utilizatorilor de energie;

-Promovarea la nivel local, regional, naţional, european şi internaţional a intereselor

locale şi atragerea de finanţatori pentru programele şi proiectele locale de dezvoltare

61

economică şi socială specifice domeniului energiei, protejării mediului, precum şi

altor domenii în legătură cu acestea;

-Promovarea mecanismelor de finanţare existente (programe naţionale, FREE,

BERD, etc.).

Atingerea obiectivelor şi ţintelor incluse în prezentul Plan de Acţiune pentru Energia

Durabilă este strâns legată şi de suportul pe care AMET îl poate acorda Comunei

Sînmihaiu Român în găsirea celor mai bune soluţii, a colaborării între cele două

entităţi juridice şi de găsire a surselor de finanţare pentru implementarea de proiecte

în domeniu energiei.

6.1.VIZIUNEA ŞI STRATEGIA PE TERMEN LUNG ÎN DOMENIUL ENERGIEI A

COMUNEI SÎNMIHAIU ROMÂN

Asigurarea siguranţei energetice a Comunei Sînmihaiu Român, atât pentru

sectorului public, în scopul bunei funcţionări a instituţiilor publice, cât şi în

sectorul rezidenţial pentru asigurarea unui mod de viaţă civilizat, la standarde

înalte pentru toţi cetăţenii, prin promovarea eficienţei energetice, utilizarea

energiei din surse de regenerabilă, astfel încât Sînmihaiu Român să devină

un exemplu al dezvoltării sustenabile.

6.2.OBIECTIVE

Obiectivul general de reducere a emisiilor de CO2 anunţat de Comuna

Sînmihaiu Român este de 20% până în 2020, raportat la cantitatea de emisii

de CO2 evaluată pentru anul de referinţă 2008.

În conformitate cu analiza realizată prin inventarul consumurilor energetice şi a

emisiilor din anul de referinţă pentru atingerea ţintei de reducere propusă pentru anul

2020, sunt necesare pachete de acţiuni în toate sectoarele considerate relevante, în

care autoritatea publică locală poate inverveni şi influenţa în mod semnificativ

consumurile energetice.

6. 3. ŢINTE ŞI ACŢIUNI PROPUSE:

A. SECTORUL CLĂDIRILOR ŞI ECHIPAMENTELOR, DIN ZONA PUBLICĂ ŞI

PRIVATĂ A COMUNEI SÎNMIHAIU ROMÂN

Atât din analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor, cât şi din analiza comparativă

evaluărilor naţionale şi europene, sectorul clădirilor, echipamentelor şi facilităţilor

asociate acestora au ponderea cea mai mare în volumul consumurilor şi emisiilor

eferente.

62

Astfel, în acest sector există şi cel mai ridicat potenţial de reducere a consumurilor de

energie. Posibilităţile sunt multiple, însă în elaborarea acţiunilor care să fie incluse în

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă trebuie incluse acele măsuri care conduc la

o cât mai mare reducere de consumuri, prin realizarea de investiţii cu implicaţii

financiare cât mai reduse şi cu efecte pe termen lung.

Cu toată că autoritatea locală a identificat acţiuni în domeniul eficienţei energetice şi a

utilizării surselor de energie regenerabilă, unele nu pot fi implementate datorită

costurilor foarte ridicate. Astfel de acţiuni pot fi realizate doar cu accesarea de fonduri

nerambursabile sau prin Contracte de Performanţă Energetică cu companii de servicii

energetice (ESCO).

Directiva Europeană 31/2010 privind performanţa energetică a clădirilor, Planul de

acţiune pentru eficienţă energetică, stabilesc niveluri ridicate de performanţă energetic

aplicabile clădirilor publice, fiind instituite măsuri ferme de reducere a consumurilor

specifice de energie, care să conducă până în anul 2020 la atingerea ţintei de reducere

cu 20% a consumului final de energie.

La fel ca în toate oraşele României, şi Comuna Sînmihaiu Român se confruntă cu un

nivel destul de ridicat al consumurilor specifice de energie în clădiri, datorate în special

vechimii acestora şi materialelor de construcţie utilizate, dar şi de dificultatea de a

accesa fondurile necesare pentru lucrări de creştere a performanţei energetice a

clădirilor.

Clădirile publice pot fi însă foarte diferite prin gama de servicii pe care le oferă, mărime,

formă, materiale din care sunt construite, vechime diferită. Toate acestea influenţează

în mod diferit consumul de energie şi posibilităţile de economisire a energiei. Totuşi,

există anumite lucruri comune: consumul uneori excesiv de energie, determinate în

special de pierderi. Aceste pierderi se înregistrează în domenii cum ar fi: iluminatul,

încălzirea, sistemul de ventilaţie,condiţionarea aerului, echipamentele de birou.

Standardele de consum petru clădirile comunei pot oferi indicii pentru orice tip de

clădire, în evaluarea performanţei reale, prin comparaţii ale consumurilor anuale ale

energie exprimate în KWh/mp/an. Realizarea unui benchmarking este un instrument de

poziţionare al clădirii în comparaţie cu altele dar şi un stimulent important de acţiune. De

aceea certificarea energetică a clădirilor este esenţială.

Soluţiile cele mai la îndemâna comunei sunt cele în care sunt implicaţi angajaţii.

Economiile administraţiei publice pot surveni fără a implica cheltuieli suplimentare ci

doar urmărirea unor oportunităţi. Angajaţii trebuie să cunoască faptul că, managementul

responsabil şi o atitudine corectă aduce cu sine beneficii, cum ar fi:

Sănătate şi condiţii de muncă mai bune;

Reduceri de costuri;

Beneficii pentru mediu;

O imagine bună a primăriei, care devine astfel un model pentru cetăţeni;

Soluţiile sunt:

Responsabilizarea şi angajarea personalului – de la top management până la ultima

linie a angajaţilor, atitudine ce poate fi susţinută de primar în calitate de om politic şi

63

conducător al instituţiei. Implicarea angajaţilor se realizează prin conştientizarea cu

privire la risipa şi economia de energie, despre

modul de utilizare al echipamentelor de birou sau din

dotare, prin încurajaerea revizuirii practicilor de lucru.

Reamintirea avantajelor pentru îmbunătăţirea

condiţiilor de muncă şi a principiilor de management

al energiei pot aduce rezultate importante.

Verificările administrative pe parcursul zilei prin

notare şi implementarea oricărei măsuri pentru

evitarea unor costuri va conduce la o cunoaştere a

modului şi locului unde energia este risipită şi poate

fi economisită.

Monitorizarea consumurilor de energie, în ritm lunar, conduce la cunoaşterea

consumului de energie şi al rezultatelor măsurilor implementate.

Echipamentele de birou, în special cele IT din administraţia locală contribuie la factura

de eregie a Comunei Sînmihaiu Român.

Regulile cele mai simple propuse de administraţie sunt:

Oprirea şi scoaterea din priză a echipamentele neutilizate – conduce la

reducerea consumului de energie, a căldurii degajate de echipament, extinderea

duratei de viaţă a echipamentului şi a costurilor de răcire;

Folosirea echipamentului potrivit pentru orice sarcină;

Reducerea încălzirii spaţiilor şi programarea termostatelor ambientale;

Întreţinerea echipamentelor pentru a obţine performanţele optime în funcţionare,

inclusiv cele energetice;

Creşterea nivelului de conştientizare al angajaţilor – de cunoaştere a politicii de

dezactivare a echipamentelor şi a informaţiilor cu privire la costurile şi beneficiile

de mediu determinate de aceste practici;

Aprovizionarea funcţie de necesitate, cu o bună estimare a necesarului,

corespunzătoare nevoilor actuale şi celor previzionate pentru viitor;

SECTORUL REZIDENŢIAL - Sectorul rezidenţial oferă cele mai mari posibilităţi de

reducere a consumurilor, şi cele mai variate oportunităţi de eficientizare energetică.

În prezent, numărul de locuinţe construite în comuna Sînmihaiu Român este de 1.930.

Referitor la dinamica numărului de locuinţe construite, se observă o creştere a

numărului de case construite în perioada 2002 - 2008. Tipul de locuinţe: case de locuit,

cu regim de înălţime parter şi parter şi mansardă, dominant parter şi mansardă.

2002 - 14 case

2003 - 16 case

2004 - 26 case

2005 - 47 case

2006 -141 case

2007 -196 case

2008 -205 case

64

2009 - 92 case

2010 -130 case

2011 - 89 case

Pentru clădirile publice se vor promova investiţii şi lucrări dedicate reabilitării

termice, modernizării instalaţiilor de producere a căldurii şi de instalare a unor

sisteme de automatizare a echipamentelor de utilizare energie electrică/termică.

Pentru clădirile noi, se vor aplica reglementările legale astfel încât, toate clădirile noi

să fie proiectate şi executate cu performanţe energetice superioare.

Locuinţele individuale vor putea beneficia de oportunităţile oferite de Programul

naţional ”Casa Verde”, prin finanţarea asigurată din Fondul de Mediu, în condiţiile

reluării acestei finanţări. Proiectele vor viza introducerea sistemelor de încălzire din

surse regenerabile şi se vor propune facilităţi fiscale, constând în scutirea la plata

impozitului pentru clădire pentru proprietarii care realizează lucrări de reabilitare

termică şi eficientizare energetică.

Primăria Comunei Sînmihaiu Român îşi doreşte să promoveze proiecte care să

promoveze producerea energiei electrice din surse regenerabile solare, fotovoltaice

atât pentru aplicaţii publice cât şi pentru mici proiecte demonstrative, menite să

stimuleze aplicarea lor pe scară largă de către populaţie.

Pentru locuinţele care nu sunt încălzite cu centrale

termice moderne, va fi promovată producerea de energie

termică prin arderea biomasei din agricultură pentru

alimentarea cu energie a locuinţelor de tip familial –

case unifamiliale

ILUMINATUL PUBLIC Modernizarea iluminatului public şi

aducerea lui la parametrii adecvaţi este primul deziderat al

autorităţii publice locale, urmând a fi promovate măsurile de

eficientizare a consumurilor.

Asigurarea şi întreţinerea sistemului public de iluminat este

responsabilitatea autorităţii publice locale, fiind un domeniu important în privinţa

consumului de energie. Totuşi, în Comuna Sînmihaiu Român consumul alocat

iluminatului public nu are o pondere impoartantă, în principal datorită insuficientei

dezvoltări a acestui sistem. Dezvoltarea viitoare a acestui sector, prin noile reţele care

urmează a fi dezvoltate trenbuie să vizize elegerea unor echipamente şi surse de

lumină eficiente energetic, de preferinţă LED, astfel încât să fie satisfăcute atât cerinţele

de lumină dar şi consumurile aferente. De asemenea, instalarea unor celule fotovoltaice

la semnele de circulaţie sau zonele mai puţin circulate ori izolate se vor lua în

considerare.

Trebuie menţionat faptul că, începând cu anul 2010 s-a procedat la înlocuirea lămpilor

cu incandescenţă deteriorate şi la suplimentarea numărului de lămpi pentru iluminat

public cu lămpi economice: bec economic spiralat 55W, bec economic spiralat 23 W,

bec halogen liniar 120 W, bec economic 33 W, bec vapori sodiu.

65

Tip de lampă Întrebuinţări Opţiunea pentru

eficienţă energetică

Beneficii ale economisirii de

energie

Becuri Tugsten

Iluminat general şi iluminat pentru anumite scopuri. Folosit de regulă în gospodărie.

Înlocuire cu becuri economice.

Reducere de 75% plus durata de viaţă mult mai mare.

Neoane fluorescente de 38 mm (T12)

Iluminat general folosit de regulă în clădirile publice, adăposturi, centre comunitare şi bliblioteci.

Înlocuire cu neoane fluorescente cu trifosfor de 26 mm (T8), cu putere echivalentă dar consum mai mic

Reducere de 8% plus durata de viaţă mai mare.

Lămpi cu filament de putere mare, sau lămpi Tungsten cu halogen folosite în iluminat de mare capacitate

Folosite pentru a ilumina zonele exterioare, faţadele clădirilor sau monumentele

Înlocuire cu metal halide sau becuri economice de putere mare.

Reducere de 65%-75% plus durată de viaţă mai mare.

Reflectoare cu filament sau de capacitate crescută

Folosit pentru iluminarea punctuală sau a unor zone care au nevoie de lumină mai puternică sau de evidenţiere mai clară a culorilor. Sunt frecvent folosite în zone de recepţie, spaţii publice şi muzee.

Înlocuire cu becuri cu halogen şi tungsten, de voltaj redus sau cu metal halide.

Reducere cu 30% - 80% pentru performanţă de iluminare echivalentă.

Echipamente cu lămpi fluorescente de 40W şi 125W

Iluminatul general folosit de regulă în clădirile publice, adăposturi, centre comunitare, biblioteci.

Înlocuire cu sisteme eficiente folosind reflectoare sau elemente prismatice, dotate cu echipament electronic de frecvenţă înaltă sau cu pierderi reduse.

30%-40% economie şi o calitate superioară. Echipamentele electronice de mare frecvenţă elimină neclaritatea, intermitenţa şi efectul stroboscopic.

Sisteme fluorescente cu difuzori opaci sau sisteme de control prismatic care pierd din culoare

Iluminatul general în clădirile vechi care ar necesita recondiţionări, cum ar fi: birouri administrative, primărie, biblioteci, etc.

Nici o reducere a consumului de energie dar creşterea puterii luminii cu 30% până la 60%. Îmbunătăţeşte iluminatul şi mediul de lucru.

Opţiuni de iluminare pentru eficienţă energetică

Sursa: „AUTORITĂŢI LOCALE – Cum să economisism energia în clădirile publice?” – publicaţie tradusă de Asociaţia ALMA-RO în cadrul Proiectului „Building bridges between ccivil society and decision makers for a post-Kyoto agreement”, finanţat de Ambasada Britanică la Bucureşti (Saving energy in local authority builidings” – www.carbontrust.co.uk

66

SECTORUL de acţiune

Acţiuni şi măsuri cheie

CLĂDIRI, ECHIPAMENTE ŞI INSTALAŢII :

Clădiri, echipamente şi instalaţii municipale

A.1. Realizarea auditurilor energetice pentru clădirile publice deţinute de autoritatea publică locală şi etichetarea lor energetică.

A.2. Realizarea documentaţiilor tehnico-economice în vederea realizării de proiecte de reabilitare termică şi eficienţă energetică în clădirile publice, inclusiv prin utilizarea surselor de energie regenerabilă şi a sistemelor inteligente de monitorizare a consumurilor (smart-mettering)

A.3. Depunerea de aplicaţii pe Programul naţional de creştere a eficienţei energetice şi a utilizării RES în sectorul public, pentru clădirile publice

A.4. Implementarea unui sistem de monitorizare a consumurilor de energie (management energetic) la clădirile proprii.

A.5. Reabilitarea termică şi eficienţă energetică în clădirile publice

A.6. Instalare de colectori solari pentru producerea apei calde menajere la clădirile publice

A.7. Modernizarea instalaţiilor de iluminat interior utilizând echipamente eficiente energetic la clădirile unităţilor de învăţământ din comună.

A.8. Instalarea a două centrale pe peleţi/biomasă în clădiri publice

A.9. Utilizarea biomasei din surse sustenabile produsă local (plantaţie de salcie/plop energetic) pentru încălzirea unor clădiri publice

Clădiri, echipamente/ instalaţii terţiare

A.10. Reabilitarea termică şi eficientizarea energetică a 5 clădiri din sectorul terţiar – birouri, sedii de firmă, grădiniţe şi instituţii sanitare

A.11. Reabilitarea termică a clădirilor private într-o proporţie de 10%/an

Sectorul Rezidenţial

A.12. Promovarea instalării termostatelor în clădirile rezidenţiale care utilizează gazul natural ca sursă de încălzire

A.13. Promovarea posibilităţii de aplicare la Programul Naţional „CASA VERDE” pentru locuinţe şi la alte programe naţionale care au ca obiectiv utilizarea surselor de energie regenerabilă, prin suport informaţional şi tehnic

A.14. Promovarea modernizării sistemelor de încălzire individuală a locuinţelor, prin înlocuirea sobelor clasice pe centrale cu biomasă, eficiente energetic

A.15. Promovarea instalării a cel puţin 1 colector solar pentru încălzirea apei calde pe clădirile rezidenţiale, cu un ritm de 10%/an raportat la totalul gospodăriilor cu acoperişuri orientate spre sud.

A.16. Modernizarea sistemelor de încălzire individuală a locuinţelor, prin înlocuirea sobelor clasice pe centrale cu biomasă, eficiente energetic, pentru 2% din totalul clădirilor încălzite cu lemne/an

A.17. Promovarea unui instrument de automonitorizare a consumurilor de energie în locuinţe

Iluminatul public municipal

A.18. Realizarea unui audit energetic al sistemului de iluminat public

A.19. Instalarea unor sisteme de iluminat independente energetic (cu panouri fotovoltaice) în anumite zone rezidenţiale

A.20. Montarea unor senzori de prezenţă pe unităţile de iluminat public stradal, în zonele mai puţin circulate de pe străzile periferice ale comunei

A.21. Reabilitarea şi modernizarea iluminatului public comunal, în zona centrală şi pe arterele principale ale comunei, prin înlocuirea anual a 10% din corpurile de iluminat existente cu unele eficiente energetic (LED)

67

B. TRANSPORTUL LOCAL

Sursa: www.shutterstock.com

SECTORUL de acţiune

Acţiuni şi măsuri cheie

TRANSPORT:

Parcul comunal Şi transportul public

B.1. Stimularea utilizării bicicletelor prin achiziţia unui număr de 10 biciclete, câte 2 biciclete anual, pentru funcţionarii publici din cadrul Primăriei Comunei Sînmihaiu Român şi a agenţilor de poliţie locală cu dispozitiv de contorizare/înregistrare a distanţelor parcurse

B.2. Reducerea emisiilor din transportul privat cu 1% faţă de anul 2008, prin promovarea mersului pe bicicleta/mersului pe jos

B.3. Restricţionarea vitezei pe arterele de circulaţie pe care nu se pot realiza piste de biciclete şi realizarea de zone cu restricţie de viteză de 30 km/h în vederea asigurării siguranţei în trafic

B.4. Realizarea unui studiu de trafic, în vederea cunoaşterii exacte a datelor de trafic şi a necesităţii de transport suburban a pupulaţiei şi a conexiunii cu celelalte localităţi ale comunei şi municipiul Timişoara

Transportul privat şi comercial

B.5. Promovarea utilizării în comun a autoturismelor de către mai multe persoane – sistem car-sharing

B.6. Promovarea achiziţionării unor mijloace de transport noi, cu consum de combustibil şi emisii reduse

Acţiunile şi măsurile care vor fi luate de administraţia Comunei Sînmihaiu Român

sunt astfel concepute pentru ca administraţia locală să fie un fie un exemplu pentru

utilizarea eficientă a parcului auto propriu, de utilizarea a bicicletelor în activitatea

curentă a instituţiei (în deplasările pe teren) şi în utilizarea unor autovehicule cu

emisii reduse.

Transformarea Comunei Sînmihaiu Român într-o comună circulată preponderant cu

bicicleta, o va aduce mai aproape de comunele europene, în care circulaţia cu

bicicleta este un mod de viaţă util, sănătos şi un concept de dezvoltare durabilă.

68

Promovarea mersului pe jos, este de natură să reducă noxele, zgomotul şi să

asigure o calitate a factorilor de mediu urban ridicată, prin localităţi mai liniştit, cu aer

mai curat şi atractiv locuitorilor.

Lucrările la infrastructură rutieră finanţate de la bugetul de stat, bugetul local dar şi

din fonduri structurale europene, vor fluidiza traficul auto în perioadele de vârf de

trafic. Aceste lucrări de modernizare şi investiţiile în infrastructura rutieră vor aduce

îmbunătăţirea semnificativă a sistemului rutier actual şi a calităţii aerului în comună.

Cu toate că tradiţional, locuitorii Comunei Sînmihaiu Român utilizează în mod

frecvent transportul velo, se vor promova, în special în rândul tinerei generaţii

modalitatea de transport actuale: mersul pe bicicletă şi mersul pe jos.

Pe străzile unde realizarea de piste de biciclete nu se justifică, se vor impune

restricţii de viteză pentru circulaţia autoturismelor, în vederea asigurării siguranţei

participanţilor la trafic.

Modalităţi de influenţare a conducătorilor auto cu privire la conceptul ECO DRIVING – material de informare şi conştientizare realizat de Municipiul Timişoara în cadrul ZILELOR ENERGIEI TIMIŞOARA 2013

69

C. PRODUCŢIA LOCALĂ DE ELECTRICITATE ŞI ÎNCĂLZIREA:

Harta solară a României Sursa: www.minind.ro - “Studiu privind evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în romania (solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locaţii pentru dezvoltarea investiţiilor în producerea de energie electrică neconvenţională

SECTORUL de acţiune

Acţiuni şi măsuri cheie

PRODUCŢIA LOCALĂ DE ELECTRICITATE:

Fotovoltatică

C.1. Promovarea unui parteneriat public - privat (PPP) pentru realizarea unui parc fotovoltaic (min 3MWp, cu 5% participare Consiliul Local)

C.2. Asigurarea iluminatului public al unor spaţii publice prin unităţi de iluminat public alimentate de la panouri fotovoltaice

C.3. Promovarea instalaţiilor de panouri fotovoltaice în sectorul rezidenţial şi sectorul public, într-un procent de 2% pe an, cu o medie de 3KW

ÎNCĂLZIREA:

Asigurarea biomasei din surse sustenabile

C.4. Crearea unui centru de furnizare a biomasei necesare producţiei de căldură în sectorul rezidenţial, în special la case, biomasă provenită din exploatările forestiere sustenabile, controlate, sau asigurarea unei liste cu furnizori de biomasă, material lemnos propice utilizării acestuia în centrale termice individuale, furnizori care livrează/distribuie lemne pentru foc din surse sigure de exploatare forestieră sustenabilă

70

Sursele de energie regenerabilă sunt:

Energia solară;

Energia eoliană;

Energia derivată din biomasă: bioetanol, biodiesel, biogaz;

Energia apei;

Energia geotermală:

În cadrul prezentului Plan de Acţiune pentru Energia Durabilă sunt luate în considerare

sursele de energie regenerabilă solară şi biomasa. Potenţialul de energie eoliană la

nivel local este redus, iar cea a apei nu este posibilă. Costurile ridicate ale exploatării

energiei geotermale nu o recomandă în acest moment ca abordare în acest moment,

urmând ca în viitor să fie analizate şi măsuri cu luarea în considerare a acestei resurse.

Energia solară reprezintă una dintre potenţialele viitoare surse de energie, care

urmează să fie folosită pentru înlocuirea surselor

convenţionale de energie, cum ar fi: cărbune,

petrol, gaze naturale. Energia solară va constitui o

alternativă atractivă la utilizarea surselor de

energie convenţionale, mai ales pe timpul verii.

Avantajul major este acela de a nu produce

poluarea mediului înconjurător, fiind o sursă de

energie curată, verde. Un alt avantaj al energiei

solare este faptul că sursa de energie pe care se bazează este gratuită. Dintre toate

sursele de energie care intră în categoria surse ecologice şi regenerabile, cum ar fi

energia eoliană, energia geotermală, sistemele bazate pe energia solară se remarcă

prin instalaţiile simple şi cu costuri reduse ale acestora la nivelul unor temperaturi în jur

de 100 °C, temperatură folosită pentru încălzirea apei cu peste 40 de grade peste

temperatura mediului ambiant, instalaţii folosite la încălzirea apei menajere sau a

clădirilor. De aceea, este deosebit de atractivă ideea utilizării energiei solare în scopul

încălzirii locuinţelor şi, în viitor, acesta va fi unul dintre cele mai atractive domenii de

aplicaţie a energiei solare la nivel local.

Judeţul Timiş se găseşte într-o zonă geografică cu acoperire solară bună, cu un flux

anual de energie solară cuprins între 1.000 şi 1.300 kWh/mp/an, din care se pot capta

între 600 şi 800 kWh/mp/an. Radiaţia medie zilnică poate să fie de 5 ori mai intensă

vara decât iarna. Deşi iarna, radiaţia medie zilnică este mult redusă, în decursul unei

zile de iarnă cu cer senin, se pot capta 4 – 5 kWh/mp/zi.

Energia generată solară îşi poate găsi aplicaţii în vederea:

- Preparării apei calde menajere (acm);

- Încălzirii spaţiilor de locuit, birourilor, spaţiilor publice;

- Iluminatul casnic, de la alimentarea unor aparate casnice mici consumatoare de

energie electrică şi până la independenţă energetică;

- Iluminatul public stradal în anumite zone, iluminatul unor curţi, grădinii, parcuri şi

scuaruri;

71

Premisele în vederea utilizării energiei solare, în special pentru prepararea apei calde

de consum sunt deosebit de atractive şi avantajoase. Un sistem corect dimensionat

poate să acopere aproximativ 50% din necesarul anual de apă caldă de consum (prin

rata de acoperire solară), vara acoperirea fiind de cele mai multe ori de 100%.

Sistemele solare termice moderne pot fi încadrate fără dificultate în instalaţiile din cadrul

construcţiilor şi au o durată de viaţă estimată de peste 20-25 de ani, fiind astfel ideale

pentru integrarea lor în tehnica modernă de încălzire.

Pe lângă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, utlizarea surselor de energie

regenerală RES contribuie la:

Creşterea durateide viaţă a rezervelor actuale de combustibili fosili;

Asigurarea energiei din surse curate, regenerabile;

Locuri de muncă noi,aferente procesului de instalare, operare,mentenanţă a

instalaţiilor:

Diversificarea sursei de energie;

Cu toate că Primăria Comunei Sînmihaiu Român îşi doreşte realizarea unui parc

fotovoltaic, resursele financiare nu îi permit acest lucru. La nivel local realizarea unui

parc solar este posibilă doar prin investiţie privată, pe terenuri aparţinând persoanelor

fizice. Sprijinirea unei astfel de investiţii este binevenită.

Primăria Comunei Sînmihaiu Român nu exclude însă ca anumite facilităţi ale comunei,

cum ar fi panouri fotovoltaice pentru iluminatul public al unor parcuri, scuaruri, locuri

publice mai puţin centrale, inclusiv prin instalarea unor senzori de prezenţă.

Primăria Comunei va face demersuri ca viitoarele clădiri, clădiri noi să fie prevăzute

încă din faza de proiectare cu tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile:

panouri fotovoltaice şi panouri solare pentru apă caldă menajeră. De asemenea, în

cazul reabilitării unei clădiri vechi se va analiza integrarea unor astfel de sisteme în

structura clădirilor.

Sistemenele Fotovoltaice atât cele on-grid, cu conectare la reţea, cât şi cele off-grid

reprezintă soluţii viabile, în vederea asigurării independenţei energetice. Primăria

Comunei Sînmihaiu Român, printr-un parteneriat cu societăţi de consultanţă şi prin

capacitarea companiilor specializate în domeniu vor putea facilita şi sprijini montarea în

sectorul rezidenţial a unor astfel de sisteme fotovoltaice de diferite puteri. Sprijinul ar

putea consta în informarea, punerea la dispoziţie a informaţiilor, datelor şi avantajelor

unor astfel de investiţii şi facilitarea pentru livrarea, instalarea, punerea în funcţiune,

întocmirea documentaţiilor pentru obţinerea avizului tehnic de racordare de la compania

de furnizare a energiei electrice.

Componentele unui sistem fotovoltaic on grid constă în:

- Grupul de panouri fotovoltaice;

- Invertor;

- Sistem de montaj;

- Accesorii (cabluri, conecotri, tablou electric);

72

- Sistem de monitorizare locală prin internet;

În general, datele tehnice ale unei aplicaţii pentru sistem fotovoltaic potrivite pentru o

casă cu consum mediu lunar de 300 kWh pe lună, sunt:

- Tensiune nominală la ieşire invertor 230Vca;

- Putere invertor: 3 KW, 230 Vca;

- Energia produsă medie pe zi: 10kWh;

- Energia produsă medie pe an: 3.600 KWh – 3,6 MWh;

- Panouri fotovoltaice – 245 – 250 Wp;

Avantajele sistemului constau în eliminarea până la 100% a facturii de energie electrică,

posibilitatea de amplasare pe orice tip de acoperiş sal la sol, mentenaţă scăzută, costrui

de întreţinere şi de exploatare reduse şi durata de viaţă mare, peste 25 de ani a

sistemului.

Sistemele pot fi realizate în diferite variante de puteri, de la 1KW până la 100 KW.

Clădirile pasive sunt capabile să se lipsească de sistemele de încălzire convenţionale,

ceea ce nu presupune lipsa totală a încălzirii, multe din casele pasive incluzând un

sistem care să furnizeze energia necesară încălzirii. Necesarul de energie termică al

unei astfel de clădiri trebuie să fie de maximum 15 kWh/mp/an, spre deosebire de 250–

400 kWh/mp/an pentru o clădire obişnuită. Casa pasivă are un grad ridicat de izolare

termică şi un număr redus la minim de punţi termice şi infiltraţii scăzute şi utilizează

resursele solare şi recuperarea căldurii pentru a îndeplini aceste nivele de conservare a

energiei.

În planificarea clădirilor, regulamentele de urbanism trebuiesc să includă cerinţe de

măsuri „pasive”, în vederea minimizării cantităţii de energie necesară punerii în funcţiune

şi exploatării unei clădiri:

Încălzirea „pasivă”, prin utilizarea sursei solare şi al potenţialului său de încălzire.

Designul corespunzător al unei clădiri va permite captarea căldurii pe timp de

iarnă şi va minimiza supraîncălzirea pe timp de vară, reducând necesarul de

încălzire, respectiv de răcire.

Ventilaţia „pasivă” se realizează tot printr-un design atent planificat,determinat de

flotabilitatea naturală a aerului cald din interior şi de mişcarea aerului din exterior,

pentru a menţine fluxul de aer proaspăt în clădire, fără a fi necesară intervenţia

echipamentelor de ventilaţie ori de condiţionare a aerului.

Lumina naturală se poate utiliza printr-o planificare a folosirii luminii naturale, prin

umbrare, jaluzele, optimizarea prin luarea în considerare a direcţiei în care

ferestrele sunt aşezate.

Cele mai la îndemână măsuri care se pot propune prin regulamentele de

urbanism şi documentele de autorizare a unei construcţii noi, pe care Primăria

Comunei Sînmihaiu Român le va lua în considerare sunt:

Bilanţul energetic al construcţiilor noi şi monitorizarea post implementare;

Panourile fotovoltaice pe acoperişul clădirilor amplasate spre Sud şi cu o bună

expunere solară;

73

Colectoare solare pentru prepararea apei calde menajere şi ca aport pentru

încălzirea locuinţei;

Pompe de căldură pentru încălzirea interioarelor;

Încălzirea cu biomasă, bazată pe tehnologii combinate, de înaltă performanţă

energetică;

Energia derivată din biomasă – Biomasa este reprezentată de componentele organice

care s-au format prin fotosinteză, utilizând energia solară, precum şi fixarea azotului şi a

CO2. De aceea, biomasa este considerată un acumulator de energie.

Având convingerea că achiziţiile publice şi private în materie de lemn trebuie să

respecte standardele europene de achiziţie a lemnului în mod corect, printr-o exploatare

durabilă a pădurilor, pentru creşterea suprafeţelor forestiere de pădure exploatate de o

manieră sustenabilă şi încurajarea accesului pe piaţă al produselor din lemn obţinut prin

exploatarea sustenabilă a pădurilor, Primăria Comunei Sînmihaiu Român propune o

nouă abordare în ceea ce priveşte utilizarea lemnului pentru încălzirea, în special, a

clădirilor rezidenţiale. Pentru Comuna Sînmihaiu Român, un obiectiv important este

crearea unui centru de furnizare a biomasei necesare producţiei de căldură în sectorul

rezidenţial, în special la case, biomasă provenită din exploatările forestiere realizate de

o manieră sustenabilă, controlată.

O alternativă la această măsură o constituie realizarea unei baze de date şi a unei liste

cu furnizori de biomasă, material lemnos propice utilizării acestuia în centrale termice

individuale, cu furnizori care livrează ori distribuie lemne pentru foc din surse sigure de

exploatare forestieră de manieră sustenabilă.

D. PLANIFICAREA TERITORIULUI

SECTORUL de acţiune

Acţiuni şi măsuri cheie

PLANIFICAREA TERITORIULUI:

Planificarea urbană

strategică şi Planificarea

transporturilor şi a mobilităţii

D.1. Includerea în Planul Urbanistic General şi Regulamentele locale de urbanism a aspectelor legate de eficienţa energetică, utilizarea surselor de energie regenerabilă şi dezvoltare spaţială sustenabilă

D.2. Abordarea planificării urbane strategice prin abordarea aspectelor legate de atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice, pentru asigurarea unui grad ridicat de pregătire a teritoriului şi infrastructurii publice pentru riscurile climatice

D.3. Creşterea atractivităţii teritoriale comunale şi a funcţionalităţii domeniului public

Standarde pentru

renovări și noi

construcții

D.4. Emitere Autorizaţiilor de construire numai după întocmirea şi depunerea de către beneficiar a documentaţiei de execuţie a clădirilor noi, care au calculată prin proiect performanţa energetic, conform Legii nr. 372/2005

D.5. Emiterea certificatelor de performanţă energetică pentru imobilele supuse vânzării/cumpărării/închirierii, conform prevederilor Legii nr.372/2005

Spaţii verzi

D.6. Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi, destinate recreaţiei

D.7. Plantarea pe domeniul public al comunei a unui număr de cel puţin 50 de arbori anual, din specii de arbori rezistenţi la secetă şi stress termic

74

Măsurile de planificare urbană vor contribui la precizarea dezvoltării spaţiale viitoare a

comunei Sînmihaiu Român în scopul asigurării unei optime distribuţii a categoriilor de

suprafeţe: zone rezidenţiale, zone comercial/administrative, infrastructură, spaţii verzi;

aceasta va avea impact direct la reducerea poluării cu emisii şi particule în suspensie

ori sedimentabile.

În planificarea urbană şi utilizarea terenurilor se va urmări planificarea dezvoltării

spaţiale a teritoriului cu conservarea şi extinderea spaţiilor

urbane verzi.

Se va acorda o atenţie deosebită spaţiilor verzi în vederea

asigurării cadrului necesar conservării şi protecţiei

biodiversităţii zonei. Spaţiile verzi vor fi astfel concepute

încât să asigurarea culoare de circulaţie pentru speciile de

animale şi păsări specifice zonei, dinspre oraş spre exterior

şi viceversa.

Starea de sănătate a unei localităţi este indisolubil legată de prezenţa biodiversităţii –

floră şi faună. Studiul acestuia, evaluarea status-ului acestui sunt importante, fiind de

natură să semnaleze orice modificare în repartiţia teritorială, lanţurile trofice create,

autoritatea publică locală putând lua măsuri pe cale de consecinţă, cu sprijinul

asociaţiilor, ONG-urilor şi instituţiilor de învăţământ specializate.

În gestionarea corectă a spaţiilor verzi, ca şi în agricultură, se vor combate speciile

invazive, alergene sau care afectează sănătatea populaţiei.

În dezvoltarea viitorului plan urbanistic general vor fi promovate criterii clare de protejare

a mediului, precum şi reglementări de sustenabilitate energetică, de protecţie şi

conservare a biodiversităţii.

E. ACHIZIŢII PUBLICE DE PRODUSE ŞI SERVICII:

SECTORUL de acţiune

Acţiuni şi măsuri cheie

ACHIZIŢII PUBLICE DE PRODUSE ŞI SERVICII:

Cerinţele şi standardele de eficiență energetică în achiziţii publice

E.1. Achiziţia de echipamente IT, electronice şi electrice cu clasă de eficienţă energetică ridicată şi înlocuirea cu o rată de 10% pe an a celor vechi

E.2. Achiziţia a cel puţin 25% a hârtiei de scris utilizată achiziţională din bugetul local, din hârtie reciclată, etapizat până în anul 2020

E.3. Includerea în caietele de sarcini pentru achiziţia publică a unor servicii, lucrări a unor cerinţe/criterii verzi, privitoare la utilaje, echipamente, economia de energie, modul de gestiune, transport şi neutralizare a deşeurilor, protecţia mediului

Servicii de consultanţă

E.4. Achiziţia serviciilor de consultanţă specializate pentru asigurarea celor mai bune soluţii tehnice pentru implementarea unor măsuri de eficienţă energetică, utilizare a surselor de energie regenerabile – proiectare şi execuţie;

75

În ceea ce priveşte achiziţiile publice de servicii şi produse, autoritatea publică

locală intenţionează să introducă cerinţe de achiziţii publice ”verzi” (GPP – Green Public

Procurement) pentru cel puţin 25% din produsele şi serviciile achiziţionate.

Lucrările publice vor fi achiziţionate prin caiete de sarcini cu prevederi privind clare

soluţii neagresive în raport cu mediul (cum ar fi managementul deşeurilor rezultate din

lucrări, transportul de materiale, consumurile energetice).

Achiziţia publică a serviciilor de utilitate publică, dar şi a unor servicii şi lucrări se vor

realiza doar cu includerea unor cerinţe de respectarea a prevederilor privind protecţia

mediului, gestiune corectă a deşeurilor, eficienţă energetică.

Luarea în considerare a factorilor de mediu atunci când se cumpără produsele

(exemplu: produse de curăţenie şi întreţinere) este extrem de important. Achiziţiile verzi

oferă pe lângă un exemplu de urmat pentru ceilalţi consumatori şi un sprijin pentru

dezvoltarea pieţelor produselor şi serviciilor „prietenoase cu mediul”.

Politica de achiziţii publice verzi poate ţine cont de:

Produse ce pot fi reciclate sau refolosite (parţial sau integral) ori care au încorporate

deja materiale reciclate;

Achiziţia de produse luând în considerare costurile pe întreaga durată de viaţă a

echipamentului, atât pentru energie cât şi pe cele de operare;

Acordarea priorităţii furnizorilor care s-au angajat ca prin acţiunile lor să

îmbunătăţească mediul şi sunt certificaţi ai unor sisteme de management de mediu

(exemplu ISO 14001, EMAS);

Luarea în considerare a etichetei ecologice în achiziţionarea de produse şi servicii;

F. COMUNICAREA, EDUCAŢIA ŞI LUCRUL CU CETĂŢENII ŞI PĂRŢILE

INTERESATE

SECTORUL de acţiune

Acţiuni şi măsuri cheie

COMUNICAREA, EDUCAŢIA ŞI LUCRUL CU CETĂŢENII ŞI PĂRŢILE INTERESATE

Servicii de consultanţă

F.1. Achiziţia serviciilor de consultanţă specializate pentru asigurarea celor mai bune soluţii tehnice pentru implementarea unor măsuri de eficienţă energetică, utilizare a surselor de energie regenerabile – proiectare şi execuţie;

Sensibilizar

e şi networking la nivel local

F.2. Organizarea anuală a Zilei Energiei în comuna Sînmihaiu Român, ca eveniment circumscris European Sustainable Energy Week

F.3. Constituirea Forumului Local pentru Energie - ca organism consultativ pentru implementarea Planului de Acţiune pentru Energii Durabile şi organizarea anuală a cel puţin două întâlniri de lucru, pentru discutarea aspectelor legate de implementarea PAED

F.4. Conştienizarea cetăţenilor cu privire la oportunităţile de reducere a consumurilor de energie, utilizând cele mai bune practici şi tehnologii disponibile pe piaţă

F.5. Organizarea unei campanii de conştientizare a cetăţenilor cu privire la tratarea deşeurilor biodegradabile prin compostare în gospodării

76

Formare profesională şi educare

F.6. Instruirea unui manager energetic în cadrul Primăriei Comunei Sînmihaiu Român, responsabil cu monitorizarea consumurilor energetice la nivelul comunei F.7. Organizarea la fiecare doi ani a unui Training pentru eficienţă energetic în clădiri

F.8. Promovarea în instituţiile de învăţământ şcolar şi gimnazial a unui Program de educaţie ecologică

F.9. Organizarea unui concurs/competiţii şcolare pe teme de responsabilitate faţă de mediu, focusate pe reducerea consumului de energie, eficienţă energetică şi surse de energie regenerabilă

Comunicarea cu cetăţenii, educaţia, conştientizarea

Organizarea Zilei Energiei în Comuna Sînmihaiu Român este una din obligaţiile

asumate de autoritatea publică locală prin semnarea “Convenţiei Primarilor”.

Evenimentul va fi organizat anual, ca un eveniment organizat în cadrul European

Sustainable Energy Week - EUSEW. Acest eveniment va fi organizat în mod atractiv,

fiind o oportunitate pentru manifestări publice, cu participarea largă a comunităţii.

Formele de manifestare pot fi variate: work-shop-uri, acţiuni ecologice, concursuri

tematice, prezentări sau lansări de proiecte locale în domeniul energiei, ori de

prezentare a rezultatelor acestora, expoziţii şi spectacole.

Toate aceste manifestări vin să releve populaţiei cele mai importante probleme, soluţii

şi rezultate aflate în strânsă conexiune cu mediul comunei Sînmihaiu Român şi cu

utilizarea durabilă a energiei.

Activităţile educaţionale, de informare şi conştientizare sunt prognozate a se realizeze

împreună cu unităţile de învăţământ din Sînmihaiu Român. În aceste activităţi vor fi

angrenaţi şi reprezentanţii Consiliului Local Sînmihaiu Român. Aceste activităţi

educaţionale vor asigura cadrul pentru conştientizarea unor largi categorii de public:

elevi, tineri, adulţi şi segmentul în vârstă al populaţiei, în probleme legate de economia

de energie, protejarea mediului înconjurător, managementul corect al deşeurilor şi

asupra modului de achiziţie corectă a aparaturii electrice, electronice din aplicaţii

casnice sau publice.

Promovarea de concursuri şi competiţii şcolare, dedicate ciclului primar, gimnazial sau

liceal vor face posibilă implicarea directă a copiilor participanţi în domenii în care pot ei

interveni facil: gospodărirea corectă a deşeurilor, modalitatea de economisire a energiei

în şcoală şi acasă. Vor fi utilizate material didactice concepute la nivelul fiecărei şcoli,

cu sprijinul primăriei.

Educaţia ecologică în şcoli este cea mai bună metodă de schimbare în atitudine,

obiceiuri şi acţiune a segmentului adult, resprezentat de părinţi.

77

Ciclul comunicării

Modalităţi de comunicare cu cetăţenii propus de Municipiul Timişoara – pentru CONURBAŢIA TIMIŞOARA în cadrul ZILELOR ENERGIEI TIMIŞOARA 2013

78

G. GESTIUNEA DEŞEURILOR

SECTORUL de acţiune

Acţiuni şi măsuri cheie

GESTIUNEA DEŞEURILOR

Gestiunea deşeurilor

G.1. Creşterea gradului de reciclare a deşeurilor comunale cu 5% pe an

G.2. Reducerea cu 10% a cantităţii de deşeuri supuse depozitării finale

G.3. Organizarea unui număr de 2 campanii anuale de colectare a deşeurilor electrice, electronice şi electrocasnice DEE G.4. Promovarea anual a colectării selective a deşeurilor biodegradabile din gospodării şi a transformării în compost, prin procedura de compostare aerobă în compostiere, în gospodăriile populaţiei G.5. Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei în ceea ce priveşte gestionarea corectă a deşeurilor şi colectarea selectivă, prin realizarea unei activităţi anuale de conştientizare la nivelul populaţiei

Gestionarea deşeurilor este unul din sectoarele asupra cărora autoritatea publică locală

poate interveni în mod direct, prin crearea cadrului reglementativ local privind

gestionarea serviciului public de gestiune a deşeurilor cât şi prin posibilităţile de

corectare a unor conduite necorespunzătoare, prin măsuri coercitive.

Direcţiile spre care se focusează autoritatea publică locală în prezentul Plan de Acţiune

pentru Energia Durabilă sunt:

- creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor;

- reducerea cantităţilor de deşeuri supuse depozitării finale;

- o gestiune corectă a fracţiei biodegradabile în aplicaţii gospodăreşti, prin compostare;

- colectarea DEEE şi a deşeurilor periculoase (baterii, acumulatori, corpuri de lumină);

- conştientizare şi responsponsabilizarea cetăţenilor, beneficiari ai serviciului de

salubrizare locală;

79

ORA PĂMÂNTULUI 2013 SĂRBĂTORITĂ LA TIMIŞOARA ŞI CONURBAŢIA TIMIŞOARA – exemplu de comunicare şi conştientizare a cetăţenilor sub sloganul WWF „Fiecare dintre noi are puterea de a schimba lumea în care trăim”

80

Strategia de comunicare a Comunei Sînmihaiu Român urmează a fi construită în

jurul celor 5 elemente majore:

- Grupul ţintă – va fi bine definit, întreaga construcţie a comunicării urmând să fie

edificată pe structura grupului ţintă – Populaţia ca şi consummator, funcţie de vârstă,

cunoştinţe, aşteptări, comportament, obiceiuri, dorinţă de schimbare şi acceptare a unor

măsuri;

- Ţinta - Aşteptările pe care autoritatea publică le are, în rol de comunicator, faţă de

grupul ţintă, va lua în considerare ceea membrii grupului ţintă ar trebuie să simtă, să

cunoască, să facă în legătură cu subiectul dezbătut, comunicat sau problema supusă

sensibilizării.

- Mesajul – trebuie să fie explicit, abordat în mod deschis, uşor de înţeles, astfel încât

grupul ţintă selectat să recepţioneze, înţeleagă şi să se conformeze conduitei aşteptate;

- Organizarea trebuie să revină persoanelor, organizaţiilor şi grupurilor de acţiune cele

mai potrivite, pentru ca mesajul să fie credibil şi acceptat. Primăria Comunei Sînmihaiu

Român va asigura o planificare, o repartizare a sarcinilor şi va aloca resurse financiare

corespunzătoare, în vederea atingerii ţintelor stabilite.

- Mijloacele – cele mai bune sunt relevate după evaluarea grupului ţintă şi a ţintei.

Mijloacele media, deşi au o bună penetrare a informaţiei vor fi înlocuite ori de câte ori

există posibilitatea comunicării directe, nemijlocite cu cetăţenii.

Consumului de energie şi emisiile de CO2 cele mai mari revin sectorului privat,

consumurile, respectiv emisiile fiind asociate locuinţelor şi locuirii. Creşterea gradului de

conştientizare şi responsabilizare a cetăţenilor în vederea implicării active, susţinute în

demersul de economisire a energiei trebuie să fie susţinută permanent de autoritatea

publică locală, prin acţiuni specifice: informare, comunicare, educaţie, implicare în

acţiuni locale, etc.

Pentru gestionarea corectă a problemelor energetice la nivelul unei clădiri, publice sau

din sectorul terţiar, ori private (asociaţii de proprietari, companii), instruirea

responsabililor/agenţilor energetici care se ocupă de înregistrarea consumurilor şi de

constatarea şi soluţionarea diferitelor aspecte în funcţionarea unor instalaţii,

echipamente utilizate în exploatarea imobilelor, este extrem de importantă. Acest

transfer de cunoştinţe se poate realiza fie prin schimburi de experienţă/vizite de lucru,

fie prin cursuri de instruire cu specialişti în domeniul managementului energiei.

81

F.ALTE SECTOARE INCLUSE ÎN PLANUL DE ACŢIUNE PRIVIND ENERGIA DURABILĂ A COMUNEI SÎNMIHAIU ROMÂN: AGRICULTURA

SECTORUL de acţiune

Acţiuni şi măsuri cheie

AGRICULTURA:

Promovarea agriculturii durabile

H.1. Stimularea realizării unor culturi energetice cu Salcie energetică (Salix viminalis), etapizat cu 1 ha/an, inclusiv a unor perdele forestiere sau a unor plantaţii de protecţie a drumurilor comunale şi a unor drumuri de exploatare;

Un alt sector considerat important pentru dezvoltarea durabilă a comunei este

agricultura Direcţiile în care autoritatea publică locală va acţiona promovarea culturilor

de salcie energetică.

Cultură de salcie energetică (Salix viminalis)

Sursa: S.C. „REBINA AGRAR” S.R.L. Ghilad, Judeţul Timiş,

Catalog „Salcia Energetică” www.rebina.ro şi www.salix-viminalis.ro

Salcia energetică (Salix viminalis) este o specie arbustivă ce creşte sub formă de tufă

a cărei lujeri lungi şi erecţi ating o înălţime de cca 4-8 m, functie de cât de rar sau des se

recoltează. Actualmente, în judeţul Timiş se află în cultură hibrizi a acestei specii,

aclimatizaţi condiţiilor pedo-climatice ale României şi în special zonei de Vest.

Salcia energetică este o specie forestieră cu ciclu de rotaţie scurt şi regenerare

vegetativă, o plantă lemnoasă sub formă de tufă, cu o creștere rapidă (de până la 3-3,5

cm/zi în perioada de creştere activă) şi o mare putere de regenerare, putând produce

începând cu anul II-III de la plantare în medie 30 tone de biomasă anual/hectar.

Salcia energetică se poate utiliza drept biocombustibil cu o mare putere calorică (~4900

Kcal/kg ~ 18-20 MJ/kg ~ 5,5 KW). De asemenea se poate utiliza în industria lemnului şi

82

hârtiei, în industria farmaceutică, pentru constituirea unor perdele de protecție, atât a

culturilor cât şi a căilor de comunicație, la ameliorarea terenurilor degradate, etc. Din

biomasă se pot obține brichete şi peleţi.

Salcia energetică are capacitatea de a valorifica bine terenurile improprii altor culturi – în

primul rând terenuri cu exces de umiditate, dar şi terenuri degradate şi poluate. Cultura

se poate exploata cca. 25 de ani. Pentru această cultură sunt recomandate terenuri

plane, cu aport freatic, cu pH cuprins între 5,5 - 7,5.

Edificarea unei plantaţii vizează o succesiune de operaţiuni agricole. Terenul se

pregăteşte din toamnă şi se plantează toamna târziu ori primăvara devreme, în martie-

aprilie. Pregătirea terenului se realizează ca pentru orice altă cultură agricolă (erbicidare

totală, scarificare sau minim o arătură la adâncimea de 30 cm, fertilizare de bază,

discuit, frezat, marcare/trasare a rândurilor în teren pentru plantare manuală).

Începând cu anul II-III, în funcție de tehnologia aplicată, se trece la recoltarea culturii

sub formă de lujeri sau de aşchii, utilizând combine autopropulsate sau tractate.

Recoltarea se face în perioada de repaus vegetativ, după căderea frunzelor, din

noiembrie până în maxim luna martie.

Cooperarea cu Asociaţia Cultivatorilor de Salcie Energetică din România, cu

producătorii de butaşi de salcie energetică din Judeţul Timiş şi cu specialiştii din cadrul

Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara, va

contribui la cultivarea cu succes a plantelor energetice pe teritoriul administrativ al

comunei, pe terenuri private sau de-a lungul căilor de comunicaţie, drumuri de

exploatare şi de, de ce nu, în scopul împrejmuirii terenurilor şi delimitării parcelelor.

Beneficiile pentru biodiversitate sunt inestimabile, transformarea unor terenuri în

plantaţii arbustive, contribuind la protecţia şi conservarea biodiversităţii – cu precădere

faună. O astfel de plantaţie poate asigura pe lângă loc de cuibărit pentru păsări şi un

spaţiu propice pentru unele specii de animale mici.

7. COMBATEREA ŞI ADAPTAREA LA EFECTELE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

În procesul de combatere a schimbărilor climatice, o ameninţare cu potenţial ireversibil

pentru societate şi planetă, adoptarea măsurilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu

efect de seră, cu respectarea obiectivelor şi principiilor Convenţiei – cadru a Naţiunilor

Unite privind Schimbările Climatice şi a protocolului de la Kyoto şi, la nivel local,

implementarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă, costituie o componentă a

politicii de mediu în domeniu schimbărilor climatice.

Întrucât reducerea emisiilor de GES într-un orizont de timp apropiat nu implică o

atenuare a fenomenului de încălzire globală, adaptarea la efectele schimbărilor climatice

reprezintă un demers obligatori pentru autorităţile publice locale:

Adaptarea este abilitatea sistemelor naturale şi antropice, de a răspunde efectelor

schimbărilor climatice, incluzând variabilitatea climatică şi fevenimente meteorologice

extreme, pentru a reduce potenţialele pagube, a beneficia de oportunităţi sau a

reacxţiona adecvat la consecinţele schimbărilor climatice, având în vedere faptrul că,

83

societatea şi ecosistemele resimt efectul individual şi cumulat al tuturor acestor

componente.

Adaptarea poate fi anticipativă şi reactivă, privată şi publică, autonomă sau programată.

Adaptarea la efectele climatice este un proces complex, de durată, care depind de

expunerea, vulnerabilitatea fizică, gradul de dezvoltare socio-economică, capacitatea

naturală şi umană de adaptare, servicii de sănătate şi mecanismele de monitorizare a

dezastrelor.

Adaptarea implică măsuri şi la nivel local. Capacitatea de adaptare a comunei depinde

de instrumentele, resursele şi structura instituţională dedicată aspectelor legate de

adaptarea la efectele schimbărilor climatice şi de identificarea vulnerabilităţii comunei şi

aplicarea măsurilor de adaptare corespunzătoare.

Schimbările climatice regionale şi cele locale vor influenţţa ecosistemele, aşezările

omeneşti şi întreaga infrastructură. Modificările de temparatură şi ale precipitaţiilor vor

contribui la evenimente meteorologice extreme tot mai frecvente, cum ar fi valurile de

căldură, secetă, precipitaţii abundente, furtuni, cu riscuri mari pentru pagube asociate. În

acest context, adaptarea adaptarea la efectele schimbărilor climatice va constitui un

element important al politicii locale, care va fi corelată cu politicile şi măsurile de

adaptare la efectele climatice naţionale.

În adaptarea la efectele schimbărilor climatice, abordarea şi rezolvarea multisectorială,

interconectată a unor probleme sau oportunităţi legate de schimbările climatice,

managementul apei, investiţiile în mediul natural, dezvoltarea unor activităţi recreative

este superioară abordării separate şi neconcordant.

Abordarea în acest domeniu trebuie să fie rapidă, întârzierile putând conduce la

reducerea oportunităţilor pentru soluţii viabile. Cooperarea cu ONG-uri, cu comunitatea

ştiinţifică şi mediul de afaceri este importantă, pentru a asigura expertiza, resursele şi

cunoştinţele în vederea difuzării şi implementării bunelor practici în sectoarele

considerate prioritare.

Potrivit Strategiei Naţionale a României privind schimbările climatice 2013-2020,

autoritatea publică locală este responsabilă de rezultatele măsurilor de diminuare a

efectelor schimbărilor climatice în fiecare sector cu referire la protecţia împotriva

inundaţiilor, calitatea vieţii, vitalitatea economică şi ecologică, vulnerabilitatea reţeleor de

transport şi energie, şi alte asemenea şi au datoria de a analiza şi implementa propriile

măsuri, acţiuni şi soluţii de diminuare a impactului efectelor schimbărilor climatice.

În acest scop, cooperarea instituţională este esenţială.

84

Graficul de cooperare instituţională

Sursa: Strategia Naţională a României privind schimbările climatice 2013-2020

Din cele 13 sectoare prioritare stabilite de Strategia Naţională a României privind

schimbările climatice 2013-2020, care încurajează luarea deciziilor la nivel local, în

acest moment au fost identificate la nivel local următoarele aspecte, care trebuiesc

analizate în vederea abordării celor mai bune măsuri de adaptare la efectele

schimbărilor climatice:

Identificarea principalelor amenintări rezultând din schimbările climatice, a zonelor

vulnerabile şi a factorilor care pot influenţa adaptarea la efectele schimbărilor

climatice;

Crearea hărţilor de risc şi prioritizarea măsurilor de adaptare la efectele

schimbărilor climatice;

Identificarea principalelor oportunităţi;

Identificarea barierelor instituţionale, politice, efinanciare, tehnice/ştiinţifice şi

analiza posibilităţilor de surmontare a acetora prin colaborare instituţională

eficientă;

Identificarea instituţiilor cu care primăria comunei trebuie să colaboreze,

identificarea rolului, responsabilităţilor şi concretizarea acestora în documente

de acţiune privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice, fixarea de

termene şi alocări bugetare nefesare;

85

Urmărirea îndeplinirii obligaţiei legale privind asigurarea obligatorie a locuinţelor

împotriva unor dezastre naturale de către populaţie şi agenţii economici;

Promovarea de noi standarde pentru locuinţele existente şi viitoare, în vederea

corespunderii cu viitoarele condiţii climatice şi evenimente meteorologice

extreme;

Promovarea criteriilor de eficienţă energetică (în principal sisteme de încălzire şi

răcire mai eficiente) în clădirile noi, dar şi în cele existente prin reabilitări, pentru

asigurarea confortului locuitorilor pe parcursul întregului an;

Mai multe spaţii verzi care să asigure un grad de umbrire mai ridicat în perioada

de vară;

Combaterea speciilor de plante invazive şi a celor alergene din spaţiile publice şi

private de pe teritoriul comunei şi asigurarea unui cadru reglementativ local în

acest sens;

Intensificarea procesului de împădurire, cu specii de arbori corespunzătoare

condiţiilor pedo-climatice locale;

Management al terenurilor orientat către natură;

Infrastructură adaptată noilor condiţii climatice – infrastructură durabilă, din

materiale rezistente la fluctuaţiile de temperatură;

Promovarea bicicletei ca vehicul multifuncţional şi ecologic de transport, uşor

adaptabil infrastructurii existente, prin reorganizarea spaţiului urban;

Protecţia apei şi asigurarea rezervelor de apă strategice pentru comună (pe timp

de secetă), inclusiv promovarea colectării şi utilizării apei din precipitaţii;

Utilizarea mai eficientă a apei şi conservarea apei, precum şi utilizarea în anumite

aplicaţii a apelor de calitate inferioară;

Menţinerea diversităţii genetice şi a speciilor în cadrul ecosistemului comunei,

prin reducerea presiunilor exercitate asupra acestora;

Aplicarea măsurilor prevăzute în „Studiul de specialitate pentru evaluarea

biotopurilor urbane şi a Planului strategic pentru protejarea şi conservarea

biodiversităţii” elaborat de Municipiul Timişoara în cadrul Proiectului

"Biodiversitatea şi protecţia naturii - o abordare responsabilă a problemelor de

mediu a două oraşe înfrăţite", acronim BIOTOWNS, cod proiect

HURO/0901/128/1.3.4.

Prevenirea inundaţiilor prin reabilitarea digurilor şi a sistemelor de protecţie a

râurilor;

Promovarea ghidurilor de bune practici pentru agricultură;

Protejarea zonelor umede, a canalului Bega în vederea diminuării efectelor

negative generate de excesul de apă sau de lipsa acesteia;

Încurajarea asigurărilor pentru culturi şi ferme;

Dezvoltarea infrastructurii şi tehnologiei pentru intervenţia rapidă în combaterea

locală a fenomenelor meteorologice extreme pentru protecţia culturilor şi

comunităţii locale;

86

Cooperarea cu instituţiile de învăţămând şi instituţiile de specialitate în vederea

combaterii vulnerabilităţilor existente şi modificării structurii culturilor, pentru

dezvoltarea unei agriculturi cât mai puţin expusă la schimbările climatice;

Promovarea schimburilor de experienţă (perioade optime de desfăşurare a unor

lucrări agricole, adoptarea de soluţii tehnice noi, alegerea unor culturi şi soiuri mai

bine adaptate, cu rezistenţă la oli, dăunători şi la noile condiţii climatice,

adaptarea culturilor prin utilizarea diversităţii genetice existente şi a noilor

oportunităţi oferite de bio-tehnologie, management bun al solurilor,

managementul peisajului, etc);

Consultanţă agricolă şi promovarea informaţiilor pentru managementul

exploataţiilor agricole;

Prevenirea degradării terenurilor şi reabilitarea suprafeţelor degradate;

Activităţi de conştientizare – activităţi educaţionale în scopul conştientizării

publice cu privire la efectele schimbărilor climatice, pentru formarea de cetăţeni

capabili să deţină capacitatea şi cunoştinţele necesare promovării unui spirit

responsabil în ceea ce priveşte adaptarea la efectele schimbărilor climatice;

Promovarea politicilor publice privitoare la adaptarea la efectele schimbărilor

climatice, şi a acţiunilor acesteia, pentru pentru schimbarea atitudinii şi

comportamentului generaţiei viitoare;

6.4. ASPECTE ORGANIZATORICE ŞI FINANCIARE

La nivelul Comunei Sînmihaiu Român s-a creat o structură de implementare şi

monitorizare a implementării Planului Local de Acţiune pentru Energii Durabile.

Structura de monitorizare va avea în componenţă atât angajaţi ai Primăriei cât şi

persoane cu funcţii de demnitate publică şi consilieri locali.

Echipa de Implementare a PAED este formată din:

BARA Viorel – Primar, coordonator al Echipei de Implementare PAED;

ENGELMANN Adrian - Vasile – Viceprimar, asistent al coordonatorului Echipei de

Implementare PAED;

LAŢA Mirela - Camelia – Responsabil de mediu, membru al Echipei de

Implementare PAED;

SUCILEA Daniel - Marius – Consilier local, responsabil tehnic, membru al Echipei

de Implementare PAED;

CHEVERESAN Cosmina - Rodica – Consilier local, responsabil tehnic, membru al

Echipei de Implementare PAED;

Pe lângă această structură, se va crea Forumul local de energie al Comunei

Sînmihaiu Român, cu rol consultativ, care va avea menirea să analizeze, evalueze şi

să contribuie prin idei, soluţii şi expertiză la implementarea PAED.

87

Grupurile de lucru stabilite pe parcursul întâlnirilor de lucru avute cu echipa Proiectului

CONURBANT s-a considerat benefică, în acest moment crearea a trei mari grupuri de

lucru:

- Grupul de lucru pentru sectorul clădiri publice, terţiare şi rezidenţiale;

- Grupul de lucru pentru sectorul energie

- Grupul de lucru pentru sectorul transport;

- Grupul de lucru pentru sectorul spaţii verzi, agricultură şi biodiversitate;

6.7. BUGETUL ESTIMAT PENTRU IMPLEMENTAREA PAED ŞI SURSE DE

FINANŢARE

Conform datelor privitoare la structura bugetelor anuale ale comunei, se poate observa

o creştere a veniturilor (taxe, impozite etc), putându-se implementa astfel numeroase

proiecte de mediu şi de dezvoltare durabilă, cum ar fi:

Achiziţionarea a peste 1.000 de arbori şi arbuşti, care vor fi fost distribuiţi

populaţiei în vederea plantării lor pe domeniul public;

Înfiinţarea de noi spaţii verzi în comună (parcuri, zone de promenadă, etc);

Realizarea reţelei de canalizare în localitatea Sînmihaiu Român;

Stimularea folosirii mijloacelor de transport în comun, diminuându-se astfel

gradul de utilizare a mijloacelor proprii, prin acordare de facilităţi fiscale unor anumite

categorii sociale;

Modernizarea drumurilor şi străzilor comunale prin asfaltarea acestora, scăzând

gradul de poluare cu particulele angrenate prin praf;

O analiză a evoluţiei sumelor bugetului local al Comunei Sînmihaiu Român pe ultimii 10

ani relevă un trend ascendent.

Bugetul alocat protecţiei mediului şi dezvoltării durabile pe anul 2012 deşi insuficient

pentru punerea în practică a tuturor obiectivelor de investiţii ale comunei, dovedeşte

totuşi prin realizările conducerii primăriei angajamentul în transformarea arealului

construit într-un spaţiu curat şi sănătos, prin măsuri durabile, cu efect vizibil pe termen

mediu şi lung.

Estimarea preliminară a costurilor indică faptul că, pentru implementarea tuturor

măsurilor prevăzute în PAED, este necesară alocarea în total a sumei de aproximativ

2.300.000 EURO, care se vor asigura de la bugetul local precum şi prin aporturile

bugetelor private ale societăţilor comerciale, a cetăţenilor cât şi prin proiecte cu

finanţare naţională, europeană ori Parteneriate Publice – Private (PPP). Se analizează

în viitor abordarea Contractelor de Performanţă Energetică (EPC) cu Companii pentru

Servicii Energetice (ESCO).

Un rol esenţial îl va avea în implementarea PAED populaţia comunei, prin investiţiile,

îmbunătăţirile aduse locuinţelor şi facilităţilor acestora, schimbarea mentalităţii şi

responsabilizarea privind impoartanţa eficienţei energetice şi utilizării cumpătate a

resurselor epuizabile. O mare pondere a surselor de finanţare a măsurilor PAED, în

special în domeniul rezidenţial şi al surselor de energie regenerabilă cade în sarcina

88

acestora, autorităţii publice locale revenindu-i rolul de model, suport şi de promovare a

celor mai bune practici în domeniu.

Bugetul este posibil să fie insuficient, motiv pentru care primăria comunei, prin

conducerea ei, va trebui să formuleze priorităţi, să împartă activităţile pe etape, pentru a

eşalona costurile pe o perioadă mai lungă de timp, să identifice surse alternative de

finanţare şi să coopereze cu alţi actori locali, regional şi naţionali.

7. MONITORIZARE ŞI RAPORTARE

Monitorizarea constantă este foarte importantă pentru asigurarea implementării

eficiente a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă.

Monitorizarea progresului oferă autorităţii publice locale şi implicit comunităţii

posibilitatea de a măsura eficienţa activităţii sale de a gestiona emisiile de gaze cu

efect de seră. Procesul oferă, de asemenea, posibilitatea de a evidenţia realizările,

de a evalua procesele de învăţare şi de a oferi noi direcţii de acţiune.

Pentru a asigura acurateţea procesului de monitorizare, se consideră important ca

analizele realizate în fiecare an să fie comparabile. S-a stabilit astfel că, În cazul în

care administraţia publică locală a închis una dintre activităţi, acest fapt trebuie

precizat în raport, în aşa fel încât orice creştere sau descreştere a emisiilor ca

urmare a unei astfel de situaţii să nu conducă spre o interpretare greşită.

Procesul de monitorizare va urmări obţinerea de răspunsuri la următoarele întrebări:

— Ce acţiuni de politică planificate au fost realizate?

— Ce acţiuni de politică planificate nu au fost realizate?

— Implementarea PAED se desfăşoară conform programării (starea lucrărilor privind

măsurile de implementare şi respectiv rezultatele)?

— Resursele investite (şi dacă disponibilitatea resurselor este necesară pentru

actualizarea periodică a PAED şi pentru identificarea necesităţilor în viitor) au fost

suficiente?

Rezultatele activităţilor vor fi evaluate în privinţa:

rezultatelor pozitive;

rezultatelor negative;

eficienţa investiţiilor.

Obiectivele şi rezultatele cuantificate (mai ales din punct de vedere economic)

reprezintă o cerinţă prealabilă pentru evaluarea eficienţei monitorizării şi aceasta va fi

realizată prin stabilirea unor indicatori specifici.

Monitorizarea stadiului de implementare al PAED va da posibilitatea evaluării

periodice a eficienţei măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice

adoptate urmate de continuarea, amendarea sau promovarea unor noi măsuri. PAED

este un document care va fi supus actualizărilor periodice, în funcţie de dezvoltarea

economică a ţării şi a evoluţiei scenariilor climatice.

89

Convenţia Primarilor are ca cerinţe transmiterea şi înregistrarea unui Inventar de Monitorizare a Emisiilor, un Raport de Implementare şi un Raport al Acţiunilor implementate. Aceste furnizează următoarele informaţii:

Inventarul de Monitorizare a Emisiilor

Va conţine o raportare a emisiilor de CO2

similară cu Inventarul de Referinţă al Emisiilor

elaborate cu ocazia dezvoltării PAED

Se realizează cel puţin la 4 ani de la

înregistrarea PAED.

Raportul de Implementare

Va conţine informaţii cuantificate cu privire la măsurile implementate şi impactul lor asupra consumului de energie şi asupra emisiilor de CO2. De asemenea, raportul va cuprinde o analiză a procesului de implementare a PAED, incluzând acţiuni corective şi preventive, dacă acestea sunt necesare.

Se realizează cel puţin la 2 ani de la înregistrarea PAED.

Raportul Acţiunilor implementate

Raportul va conţine informaţii calitative asupra implementării PAED. Acesta include o analiză a acţiunilor corective şi măsurile preventive implementate.

Monitorizarea implementării măsurilor cuprinse în Planul de Acţiune privind

Energia Durabilă constituie sarcina Echipei de Management a PAED.

Această echipă are o structură suplă, dinamică, fiind formată de persoane cu funcţii

de demnitate publică şi personal tehnic din cadrul Primăriei Comunei Sînmihaiu

Român. De asemenea, vor fi incluşi în echipă membrii ai Consiliului Local al

Comunei Sînmihaiu Român, desemnaţi prin Hotărârea Consiliului Local.

În vederea implementării, monitorizării şi evaluării gradului de implementare a

măsurilor şi acţiunilor Planului de Acţiune privind Energiile Durabile, prin Dispoziţie a

Primarului Comunei Sînmihaiu Român se va aproba o Procedură de lucru, specifică

activităţii de „Implementare, monitorizare şi evaluarea măsurilor şi acţiunilor incluse

în Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Comunei Sînmihaiu Român”.

Din partea Primăriei Comunei Sînmihaiu Român, sunt membri în Echipa de

Management a PAED:

Domnul Viorel BARA - Primarul Comunei Sînmihaiu Român;

Domnul Adrian - Vasile ENGELMANN – Viceprimarul comunei Sînmihaiu Român;

Doamna Mirela - Camelia LAŢA – Responsabil de mediu;

90

Programul de monitorizare a implementării PAED la nivelul Comunei Sînmihaiu Român

şi de Raportare a rezultatelor

2013

Aprobarea PAED şi Înregistrarea Planului de

Acţiune pentru Energii Durabile al Comunei

Sînmihaiu Român pe portalul oficial al Convenţiei

Primarilor www.eumayors.eu

Septembrie 2013

2015 Elaborarea Raportul de Implementare al PAED 2 ani de la înregistrarea PAED

Septembrie 2015

2017 Elaborarea Raportul de Implementare al PAED şi

Realizarea Inventarului de Monitorizare a Emisiilor

4 ani de la înregistrarea PAED

Septembrie 2017

2019 Elaborarea Raportul de Implementare al PAED

6 ani de la înregistrarea PAED

Septembrie 2019

2020 Elaborarea Raportul de Implementare al PAED şi

Realizarea Inventarului de Monitorizare a Emisiilor

7 ani de la înregistrarea PAED

Septembrie 2020

Raport final pentru reducerea cu 20% a emisiilor de CO2

ECHIPELE DE PROIECTE:

Fiecare acţiune din Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă va avea un responsabil şi

în funcţie de gradul de complexitate va avea desemnată o echipă de implementare.

Această structură va raporta echipei de management a PAED toate aspectele legate de

stadiul de progres tehnic şi financiar al implementării măsurii din PAED.

91

FIŞĂ DE MONITORIZARE

A IMPLEMENTĂRII MĂSURILOR ŞI ACŢIUNILOR INCLUSE ÎN PAED

Măsura Descrierea acţiunilor şi activităţilor

implementate

Se înscrie măsura din PAED

Se vor descrie toate proiectele implementate, în curs de implementare şi a celor planificate în scopul asigurării măsurii, cu indicarea stadiului de implementare: Implementat În curs de implementare (finalizare aaaa) Planificat (perioada aaaa-aaaa)

Responsabil Data demarării - Data finalizării:

Numele, prenumele, compartimentul şi funcţia

zz/ll/aaaa – zz/ll/aaaa Se vor înscrie şi termenele intermediare, dacă este cazul.

Resursele financiare alocate:

0.000.000,00 mii lei/ 0,00 EURO

Sursa de finanţare: (indicarea surselor de finanţare. Pentru proiectele cu finanţare nerambursabilă se vor indica proiectele şi valoare finanţării, pe surse de finanţare)

Resursele umane alocate: Se va prezenta echipa, grupul de lucru, componenţa, specializarea membrilor echipei, coordonatorul

Indicatori şi date:

Indicatori, cerinţe de raportare, metode de obţinere a datelor, sursa de date.

Se vor detalia cu suficiente date.

Rezultate obţinute/prognozate:

Se vor prezenta rezultatele obţinute şi rezultatele prognozate pentru măsurile aflate în implementare sau a măsurilor aflate în faza de pregătire/planificare.

Observaţii:

Dificultăţi, lecţii învăţate, recomandări în vederea setării viitoarelor ţinte/acţiuni

92

8. CONCLUZII

Acţiunile prezentate în cadrul Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă au fost

identificate după analiza rezultatelor din evaluarea Inventarului de Referinţă a

emisiilor IRE, care cuprinde consumurile energetic şi de resurse, pentru anul de

referinţă 2008, a forumurilor pentru energie şi a grupurilor de lucru pentru

dezvoltarea PAED.

Străduinţa de a acoperi sectoarele cele mai relevante, care cad în competenţa şi aria

de influenţă a autorităţii publice locale a Comunei Sînmihaiu Român, atât în ceea ce

priveşte consumurile cât şi emisiile, precum şi estimarea rezultatelor care pot fi

înregistrate ca urmare a implementării lor, sunt de natură să conducă la economiile

de energie preconizate şi, pe cale de consecinţă, la reducerea emisiilor de CO2 cu

cel puţin 20% până în anul 2020 în Comuna Sînmihaiu Român.

Conştienţi că, în situaţia actuală economică, implementarea PAED şi punerea lui în

operă va ridica numeroase probleme legate de identificarea atât de soluţii tehnice cât

mai ales de resurse financiare pentru asigurarea accesului la un nivel de finanţare

necesar, considerăm că susţinerea angajamentului politic asupra implementării

PAED este esenţial.

Se impune în acest sens un angajament administrativ serioas în ceea ce priveşte

monitorizarea continuă a implementarii acţiunilor PAED şi a rezultatelor obţinute în

procesul de implementarte, şi periodic – la 2 ani – realizarea unei evaluări şi

trimiterea unui raport de implementare la Comisia Europeană – la Oficiul Convenţiei

Primarilor. Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă este un document suplu,

flexibil. Evaluarea periodică va trebui să ducă la regândirea unor acţiuni, însă nu se

va exclude posibilitatea ca pe parcurs, unele măsuri şi acţiuni să nu mai fie actuale/

necesare sau fezabile.

Angajamentul asumat trebuie să rămână neschimbat, în vederea îndeplinirii

angajamentului asumat, acela de reducere a emisiilor cu cel puţin 20% până în anul

2020, de atingere a unor performanţe locale privitor la măsurile de eficienţă

energetic şi utilizarea energiei din surse regenerabilă, în vederea asigurării

dezvoltării sustenabile a Comunei Sînmihaiu Român, a judeţului Timiş şi a întregii

regiuni.

93

9. BIBLIOGRAFIE

Ghidul „Cum să pregăteşti un PAED – Plan de Acţiune privind Energia

Durabilă” – ediţia în limba română, realizată de Asociaţia OER, disponibilă pe:

http://www.covenantofmazors.eu/IMG/pdf//SEAPGuidebook_ro.pdf

„Studiu privind eficienţa utilizării soluţiilor de energie alternativă”

elaborată de Camera de Comerţ, industrie şi Agricultură Timiş în cadrul

Proiectului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România 2007-2013 –

www.greenpower.store.ro;

„Mobilizarea tuturor actorilor pentru atingerea obiectivelor 3x20”

publicaţie elaborată în cadrul Proiectului NET-COM – „ NETworking the

Covenant of Mayors”- elaborat de Asociaţia OER;

Strategia naţională a României privind Schimbările Climatice 2013- 2020,

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice;

Strategia Energetică a României pentru Perioada 2007-2020, aprobată

prin H.G. nr.10069/2007;

Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC);

„Planificare energetică municipală” – Ghid pentru factorii de decizie şi

experţii municipali – Metodologie Cadru Comună – publicaţie elaborată

în limba română, dezvoltat de EnEffect în cadrul Proiectului MODEL –

„Managementul Domeniilor Energetice în cadrul Autorităţilor Locale,

finanţat de Comisia Europeană prin Programul Intelligent Ebergz Europe;

„AUTORITĂŢI LOCALE – Cum să economisism energia în clădirile

publice?” – publicaţie tradusă de Asociaţia ALMA-RO în cadrul Proiectului

„Building bridges between ccivil society and decision makers for a post-Kyoto

agreement”, finanţat de Ambasada Britanică la Bucureşti (Saving energy in

local authority builidings” – www.carbontrust.co.uk;

„Introducere în managementul emisiilpor de carbon pentru autorităţile

publice”, publicaţie tradusă de Fundaţia TERRA Mileniul III, în cadrul

Proiectului „Building bridges between ccivil society and decision makers for a

post-Kyoto agreement”, implementat de Asociaţia ALMA-RO, finanţat de

Ambasada Britanică la Bucureşti (Saving energy in local authority builidings” –

www.carbontrust.co.uk

PAGINI WEB:

Pagina oficială a Convenţiei Primarilor - http://www.eumayors.eu

Pagina Oficială a Proiectului CONURBANT - http://www.conurbant.eu

94

Comisia Europeană – Direcţia Generală Mediu

http://ec.europa.eu/environment/index_en.htm

European Commission Climate Action site - http://ec.europa.eu/climateaction/

European Environment Agency - www.eea.europa.eu/themes/climate

United Nations Framework Convention on Climate Change and Kyoto Protocol

www.unfccc.int/

Intergovernmental Panel on Climate Change - www.ipcc.ch/

United Nations Environment Programme - www.unep.org/themes/climatechange/

WWF - http://panda.org/about_wwf/what_we_do/climate_change/index.cfm

Greenpeace - www.greenpeace.org/international/campaigns/climate-change

http://www.euractiv.com/en/climate-change/mayors-commit-exceeding-eu-climate-

goals/article-179356

Administraţia Naţională de Meteorologie - http://www.meteoromania.ro