Raport sintetic privind determinarea valorii economice...

http://valueecoserv.cndd.ro

Raport sintetic privind

determinarea valorii economice totale a serviciilor ecosistemice din aria protejată

ROSCI0067 – Deniz Tepe

Autori: Costel NEGREI, Erika MARIN, Mihai ADAMESCU, Magda BUCUR,

Florian NIȚU, Sebastian ȚOC

http://valueecoserv.cndd.ro/

1


Cuprins Introducere ................................................................................................................................................... 3

1. Necesitatea evaluarii serviciilor ecosistemice ...................................................................................... 4

2. Valoarea de utilizare si valoarea de non-utilizare – componente ale valorii serviciilor ecosistemice 6

3. Continutul valorii de utilizare si de non-utilizare a serviciilor ecosistemice ......................................... 8

4. Suportul metodologic si procedural al masurarii valorii ..................................................................... 10

5. Analiza metodelor si tehnicilor de evaluare a serviciilor ecosistemice .............................................. 17

5.1. Metoda pietei de substitutie ...................................................................................................... 17

5.1.1. Tehnica ”preturilor implicite” ............................................................................................. 17

5.1.2. Tehnica “cheltuielilor de protectie” .................................................................................... 19

5.1.3. Tehnica “Costul calatoriei” .................................................................................................. 21

5.2. Metoda “evaluarii contingentate” .............................................................................................. 22

5.3. Metoda bazata pe relatia “doza - raspuns” ................................................................................ 24

5.4. Aspecte teoretice privind masurarea valorii de non-utilizare .................................................... 26

6. Masurarea valorii serviciilor ecosistemice din ariile protejate – pilot ................................................ 27

6.1. Prezentarea metodologiei utilizate ............................................................................................. 27

6.2. Aplicarea metodei Delphi – tehnica compararii pe perechi ....................................................... 28

6.3. Masurarea valorii totale .............................................................................................................. 32

6.3.1. Stabilirea profilului ariei protejate Deniz Tepe ................................................................... 32

6.3.2. Determinarea valorii de piata a serviciilor ecosistemice .................................................... 34

6.3.3. Determinarea surplusului consumatorului aferent serviciilor ecosistemice si a valorii serviciilor ecosistemice ....................................................................................................................... 35

6.3.4. Rezultatele obtinute la nivelul ariei protejate pilot Deniz Tepe ......................................... 36

Concluzii ...................................................................................................................................................... 39

Referinte bibliografice ................................................................................................................................ 39


2


LISTA DE FIGURI Fig. nr. 1 Structura valorii serviciilor ecosistemice ........................................................................................ 7 Fig. nr. 2 Modelul explicativ al perceptiei asupra serviciilor ecosistemice ................................................. 11 Fig. nr. 3 Modelul simplificat de percepere a mediului ............................................................................... 14 Fig. nr. 4 Schema logica de evaluare a serviciilor ecosistemice ................................................................. 15 Fig. nr. 5 Coeficientii de importanta alocati serviciilor ecosistemice in cadrul sit-ului Deniz Tepe ........... 34 Fig. nr. 6 Relatia dintre valoarea de piata si surplusul consumatorului ..................................................... 35 LISTA DE TABELE Tabel 1 Formularul de analiza comparativa a importantei serviciilor/beneficiilor..................................... 28 Tabel 2 Stabilirea frecventei absolute a preferintei fata de beneficiile identificate, Deniz Tepe local ...... 29 Tabel 3 Stabilirea frecventei absolute a preferintei fata de beneficiile identificate, Deniz Tepe regional 30 Tabel 4 Stabilirea frecventei absolute a preferintei fata de beneficiile identificate, nivel national .......... 31 Tabel 5 Stabilirea coeficientilor de importanta a preferintei fata de beneficiile identificate, Sit-ul Deniz Tepe ............................................................................................................................................................ 33 Tabel 6 Detalierea calculului valorii de utilizare a serviciilor ecosistemice - sit-ul Deniz Tepe .................. 36 Tabel 7 Detalierea calculului valorii serviciilor ecosistemice pt sit-ul Deniz Tepe ...................................... 37 Tabel 8 Valoarea totala si valoarea de utilizare pentru sit-ul Deniz Tepe .................................................. 38


3


Introducere

Determinarea serviciilor ecosistemice, in conditii acceptabile de fiabilitate, presupune un efort de definire a acestora, respectiv de stabilire a continutului, astfel incat sa fie posibile compararea cu matricea trebuintelor umane si exprimarea utilitatii/satisfactiei cardinale si/sau ordinale.

Chiar daca exista preocupari si realizari de standardizare ale matricei serviciilor ecosistemice, intelegerea si evaluarea comportamentului utilizatorului/consumatorului trebuie sa aibe ca punct de plecare perceptia individuala si colectiva a relatiei dintre diferitele componente ale mediului natural si trebuintele oamenilor; desigur, pentru comunicarea in plan decizional este nevoie sa se asigure conversia perceptiei individuale si colective a serviciilor ecosistemice intr-un limbaj standardizat.

Sublinierea de mai sus are un rol deosebit, deoarece determinarea valorii serviciilor ecosistemice se bazeaza pe metode si tehnici de relevare/exprimare a preferintelor, ceea ce induce o importanta dimensiune subiectiva ce poate afecta nevoia de obiectivare a actului decizional.

Solutia adoptata pentru determinarea valorii serviciilor ecosistemice reprezinta un mix de metode, tehnici, ipoteze, care ne-a permis sa stabilim profilul ariilor protejate luate spre studiu de caz, dar si tranzitia de la utilitatea ordinara a serviciilor ecosistemice la dimensiunea valorica a acestora; mix-ul este subsumat metodei pietei ipotetice, tehnica bazata pe modelarea alegerii, ca expresie metodologica a teoriei utilitatii intamplatoare.

In acest demers problemele de solutionat au fost:

• agregarea utilitatilor ordinale de la nivel local, cu cele de la nivel regional si national;

• determinarea surplusului utilizatorului, componenta a valorii de utilizare, alaturi de valoarea de piata.

Pentru prima problema am adoptat regula majoritatii absolute, acordand:

• 51% pentru utilitatea locala,

• 34 % pentru utilitatea regionala,

• 15 % pentru utilitatea nationala.


4


Pentru determinarea surplusului utilizatorului, tinand cont de datele si informatiile disponibile, dar si de cerinta identificarii unei metode rapide de evaluare a serviciilor ecosistemice, s-a luat in calcul o familie de functii ale cererii, cu ajutorul carora s-a determinat nivelul mediu al raportului dintre surplusul utilizatorului si valoarea de piata.

Acest raport prezinta rezultatul aferent activitatii Determinarea valorii economice totale a serviciilor ecosistemice din ariile protejate ROSCI0002 – Apuseni, ROSCI0067 – Deniz Tepe, ROSCI0224 – Scrovistea din cadrul proiectului Evaluarea serviciilor ecosistemice ale ariilor protejate in Romania - ValueEcoServ.

1. Necesitatea evaluarii serviciilor ecosistemice

Consideram ca fiind clarificatoare, urmatoarele argumente privind necesitatea evaluarii serviciilor ecosistemice:

1. Reglementarea si organizarea utilizarii serviciilor ecosistemice pe principiul eficientei. Neatribuirea de valori, sau subevaluarea serviciilor ecosistemice atrage o slabire a responsabilitatii (nu numai sociale ci si private) in procesul valorificarii serviciilor ecosistemice, deoarece ponderea acestora in totalul eforturilor utilizatorului va fi subdimensionata (atunci cand un element de cheltuiala are o pondere mica in totalul cheltuielii nu declanseaza interesul pentru rationalizarea consumului acestuia).

De exemplu, limitand valoarea masei lemnoase doar la nivelul cheltuielilor investitionale si de exploatare, fara sa tinem cont de relatia „copac-padure”, vom crea premise penru cresterea presiunii asupra ecosistemului forestier si limitarea posibilitatilor de finantare a procesului de gestionare a padurii.

2. Comparabilitatea efortului cu efectele si identificarea unei solutii satisfacatoare. Pentru diagnosticarea eficientei unui proiect, a unei activitati, trebuie sa luam in calcul costul social, respectiv costul privat majorat cu costurile externe de mediu (externalitati negative de mediu: degradarea calitatii aerului, a apei, a peisajului etc).

Satisfacerea unei asemenea cerinte presupune utilizarea de metode si tehnici adecvate pentru evaluarea serviciilor ecosistemice corespunzatoare. De exemplu, decizia privind sursa de energie pentru functionarea unei pensiuni turistice trebuie sa reflecte avantajele si pagubele de mediu asociate diferitelor surse/tipuri de energie.


5


3. Stabilirea prioritatilor pe baza costului de oportunitate.

Comparativ cu natura nelimitata a trebuintelor umane, resursele disponibile, inclusiv serviciile economice, sunt limitate la scara de timp si spatiu. Decizia de alocare a acestora trebuie sa reflecte oportunitatile sacrificatoare in cazul diferitelor alternative de utilizare a serviciilor ecosistemice. De exemplu, lemnul cazut poate fi luat in calculul cantitatii totale de masa lemnoasa ce urmeaza sa fie prelevata si/sau ca suport/habitat pentru componente ale faunei si florei specifice ecosistemului forestier.

4. Stabilirea impactului net al activitatii economico-sociale asupra mediului natural. Relatia dintre mediul natural ca sistem (generator de servicii ecosistemice) si sistemul socio- economic se caracterizeaza printr-o mare heterogenitate de impacte pozitive si negative; in aceste conditii, decizia de revizuire, modificare a portofoliului activitatilor/ proiectelor, impune printre altele asigurarea aditivitatii impactelor/efectelor, ori exprimarea in unitati monetare este cea mai des utilizata.

5. Integrarea deciziei de mediu in sistemul decizional al dezvoltarii complexelor socio-ecologice. Trecerea de la abordarile de tip sectorial a realitatii la cele de tip holistic nu se poate realiza decat tinand cont de relatiile de feed-back dintre mediul natural ca sistem (generator de servicii ecosistemice) si sistemul socio-economic. In aceste conditii, trebuie puse de acord economiile fizice ale celor doua sisteme cu economiile valorice.

De aceea, evaluarea serviciilor ecosistemice in expresie fizica trebuie dublata de expresia monetara a acestora, ca posibilitate de depasire a problemei heterogenitatii sistemelor implicate. De exemplu, introducerea unei redevente pe resursa piscicola trebuie fundamentata tinand cont de diferitele impacte ale unui asemenea proiect: protejarea resursei, riscurile asupra veniturilor pescarilor si firmelor de pescuit etc. Ignorand integrarea deciziei de mediu (protejarea resursei piscicole), apare riscul substituirii unei probleme de mediu (supraexploatarea resursei piscicole) cu probleme economico-sociale: reducerea numarului locurilor de munca, falimentarea unei firme, afectarea modului de viata a unor colectivitati umane.


6


2. Valoarea de utilizare si valoarea de non-utilizare – componente ale valorii serviciilor ecosistemice

Valoarea de utilizare si de non-utilizare sunt cele doua componente ale valorii serviciilor ecosistemice (Fig nr. 1), cu importanta data de nivelul si intensitatea la care poate fi perceputa ca urmare a cunoasterii formale si informale, diferentiata la scara de spatiu si timp.

Prin urmare, valoarea de utilizare reflecta relatiile directe si indirecte dintre serviciile ecosistemice si diversii utilizatori, relatii care influenteaza in mod semnificativ mecanismul de valorificare a acestora, bazat pe rationamente economico-sociale si ecologice (atunci cand mecanismul obiectiv de valorificare se abate de la astfel de rationamente, este necesara promovarea unor masuri institutionale specifice).

Aparent, valoarea de utilizare nu tine de timp (este exprimata de utilizator “aici si acum”) dar, din perspectiva procesului de cunoastere, ceea ce in prezent reprezinta o parte a valorii de non-utilizare, intr-o perspectiva mai apropriata sau mai indepartata, ar putea deveni valoare de utilizare.

Tinand cont de argumentele in favoarea demersului de evaluare monetara a serviciilor ecosistemice, valoarea de utilizare, in masura in care se va reflecta in indicatorii de performanta a sistemelor socio-economice (componente ale complexelor socio-ecologice), va dinamiza preocuparile pentru valorificarea rationala a mediului natural.

Valoarea serviciilor ecosistemice se calculeaza insumand doua mari componente: valoarea de utilizare si valoarea de non-utilizare. Structura celor doua componente este detaliata in figura urmatoare.


7


Fig. nr. 1 Structura valorii serviciilor ecosistemice

Unde: VSE: valoarea serviciilor ecosistemice VU: valoarea de utilizare VUR: valoare de utilizare reala VUP/VC: valoarea de utilizare potentiala/valoarea de conservare VO/VCO: valoarea optionala/valoarea cvasioptionala VV: valoarea de vecinatate VVS: valoarea de vecinatate spatiala VVT/VT: valoarea de vecinatate temporala/valoarea testamentara VNU: valoarea de non-utilizare VP: valoarea de prezervare VI/VE: valoarea intrinseca/valoarea de existenta


8


3. Continutul valorii de utilizare si de non-utilizare a serviciilor ecosistemice

Prin chiar denumirea sa, valoarea de utilizare reflecta o abordare de tip utilitarist a serviciilor ecosistemice, aspect justificabil atat timp cat acestea nu sunt rezultatul interventiei producatorului uman (nu presupun un consum de munca), ci al fortelor / mecanismelor naturii (sunt bunuri materiale si imateriale libere).

In aceste conditii, mecanismul de relevare a valorii de utilizare a serviciilor ecosistemice are ca principal “actor” utilizatorul/consumatorul; subliniem insa ca orice producator este si consumator, iar acest statut dublu va influenta nivelul si intensitatea perceperii locului si rolului (valorii de utilizare) serviciilor ecosistemice in bunastarea economica/ sociala.

Pe cat de importante devin eforturile teoretico-metodologice, practice, de monetarizare a serviciilor ecosistemice, ca premisa a durabilitatii complexelor socio-ecologice, pe atat de diverse sunt si punctele de vedere asupra taxonomiei valorii serviciilor ecosistemice; chiar punctul de plecare in acest scop este deconcertant, punandu-se problema optiunii intre alternativele:

• valoarea utilizatorului – valoarea non-utilizatorului, • valoarea de utilizare – valoarea de non-utilizare.

Fara a intra in intimitatea acestor dispute stiintifice/filozofice, atribuim urmatorul continut pentru cele doua categorii de valori (Fig. nr. 1):

1. Valoarea de utilizare a serviciilor ecosistemice:

• Valoarea de utilizare reala (V.U.R.): este data de satisfactia pe care o resimte utilizatorul “aici si acum” in conditiile existentei unui serviciu ecosistemic, pentru a carui valorificare isi procura servicii complementare (este dispus sa plateasca in mod efectiv);

• Valoarea de utilizare directa (V.U.D.): se refera la servicii tangibile/accesibile direct (biomasa vegetala, animala, resurse recreative etc.);

• Valoarea de utilizare indirecta (V.U.I.) isi gaseste izvorul intr-o serie de avantaje functionale, respectiv in categoria serviciilor ecosistemice de reglare si control;


9


• Valoarea de utilizare potentiala (V.U.P/V.C.) este atasata acelor servicii ecosistemice identificate/percepute ca atare, dar care nu ofera o satisfactie "aici si acum", fiind vizate ca oportunitati (se manifesta disponibilitatea de a plati, in scopul conservarii) intr-un viitor mai apropiat sau mai indepartat;

• Valoarea optionala/cvasioptionala (V.O./V.C.O.) este valoarea atribuita de un utilizator (Ux) in conditii de aversiune fata de riscul degradarii/disparitiei unui serviciu ecosistemic (V.O.) sau de neutralitate fata de risc (V.C.O.) ca expresie a dorintei de a resimti in viitor propria satisfactie legata de un serviciu ecosistemic sau altul;

• Valoarea de vecinatate (V.V.) este valoarea atribuita de acelasi utilizator (Ux), dar cu dorinta de a rezerva altor utilizatori contemporani (caz in care vorbim de valoarea de vecinatate spatiala – V.V.S. ), sau din generatiile viitoare (caz in care vorbim de valoarea de vecinatate temporala – V.V.T.) satisfactia legata de un serviciu ecosistemic sau altul.

2. Valoarea de non-utilizare a serviciilor ecosistemice:

• valoarea de prezervare: Daca percepem ca un serviciu ecosistemc (SE) nu este util la un moment dat si nici in viitorul predictibil, in raport cu sistemul valorilor socio-culturale si al trebuintelor ce ne modeleaza comportmentul, nu putem fi la fel de siguri ca degradarea sau distrugerea acelui serviciu ecosistemic nu ne va genera o paguba (oamenii stiu mai bine de ce anume au nevoie ca sa isi desfasoare activitatea, sa isi satisfaca cerintele socio-culturale si materiale, decat de ce nu au nevoie in acest scop; experienta indica de ce avem nevoie si nu de ce nu avem nevoie sau ce ne-ar putea dauna).

In consecinta, pe fondul faptului ca stim de ce avem nevoie dar nu si de ce nu avem nevoie, comportamentul este de a da valoare de prezervare serviciilor ecosistemice. Prezervarea este un caz particular al conservarii, in sensul ca atunci cand vulnerabilitatea unui serviciu ecosistemic depaseste un anumit prag (sau cand capacitatea de suport este foarte scazuta) se impune excluderea oricarei activitati care sa implice, intr-un fel sau altul, serviciul ecosistemic.

In cazul analizat, folosim termenul de “prezervare” in sensul de “in afara” oricarei utilitati a serviciilor ecosistemice; subliniem totusi ca valoarea de prezervare pastreaza, indirect, o mica amprenta a rationamentului utilitarist.


10


• Valoarea intrinseca/ valoarea de existenta este valoarea asociata unui serviciu ecosistemic in afara oricarui rationament utilitarist, derivand/ find reflexul unui comportament bazat pe etica ecologica.

Delimitarile privind continutul valorii de utilizare a serviciilor ecosistemice au menirea de a putea intelege mai bine mecanismul de percepere a acestora de catre utilizatori, respectiv de a aprecia fiabilitatea rezultatelor demersului de evaluare.

4. Suportul metodologic si procedural al masurarii valorii

Statutul serviciilor ecosistemice de bunuri (materiale si imateriale) libere confera demersului de masurare a valorii de utilizare a acestora o importanta dimensiune subiectiva, atat timp cat suportul procedural este centrat pe consimtamantul de a plati (C.A.P.) pentru a beneficia de un avantaj de mediu/ a evita o paguba de mediu sau pe consimtamantul de a renunta (C.A.A.) la un avantaj de mediu/suporta o paguba de mediu.

Sustinerea afirmatiei deriva din faptul ca perceptia serviciilor ecosistemice si adoptarea comportamentului de “cumparator” (in cazul C.A.P.) sau de “vanzator” (in cazul C.A.A.) este rezultatul relatiei dintre nivelul, structura si calitatea serviciilor ecosistemice, pe de o parte si sistemul valorilor sociale si trebuintelor umane, pe de alta parte (fig. nr. 2); in timp ce parametrii serviciilor ecosistemice exprima performanta functionarii mediului natural (ca sistem), valorile sociale si trebuintele umane sunt o expresie a nivelului de civilizatie materiala si spiritual, aflat in stransa legatura cu performanta sistemului socio-economic.


11


Fig. nr. 2 Modelul explicativ al perceptiei asupra serviciilor ecosistemice

Structura si functionarea ecosistemelor apartinand

capitalului natural

Structura si functionarea sistemului socio-economic

Performanta mediului natural, ca

sistem

Performanta sistemului socio-

economic

Nivelul, structura, calitatea serviciilor

ecosistemice

Dferentierea modelelor de gestionare o

serviciilor ecosistemice

Sistemul valorilor sociale si al trebuintelor umane

Modelul simplificat de perceptie a mediului/

capitalului natural (Fig.3)

Schema logica de evaluare a serviciilor mediului/

capitalului natural (Fig.4)


12


In acest context, apreciem ca un rol deosebit de important in armonizarea relatiilor dintre nivelul, structura, calitatea serviciilor ecosistemice si sistemul valorilor sociale si al trebuintelor umane il au criteriile de diferentiere a modelelor gestionarii serviciilor/bunurilor furnizate de mediul natural.

Sintetic prezentate, astfel de criterii se refera la:

a) Accesarea serviciilor ecosistemice

Contextul aplicarii criteriului: caracterul regenerabil/neregenerabil al serviciilor ecosistemice, cerintele unei utilizari durabile a acestora,

Elementele definitorii: sistemul organizational de referinta, presiunea exercitata de catre activitatea umana asupra serviciului ecosistemic,

Tipuri de accesare: liber, controlat.

b) Consumarea/utilizarea serviciilor ecosistemice

Contextul aplicarii criteriului: divizibilitatea serviciilor/bunurilor,

Elementele definitorii: pagubele potentiale provocate mediului natural, costul reglementarii consumului,

Tipuri de consum/utilizare: concurential liber exprimat, concurential reglementat.

c) Controlul accesarii si consumarii/utilizarii serviciilor ecosistemice

Contextul aplicarii criteriului: valorizarea parteneriatului dintre utilizatori si structurile cu atributii in gestionarea serviciilor/bunurilor,

Elementele definitorii: costurile monitorizarii/negocierii accesarii si utilizarii serviciilor,

Tipuri de control: bazat pe modelul confruntarii, bazat pe modelul cooperarii.

d) Acoperirea costurilor utilizarii serviciilor

Contextul aplicarii criteriului: durabilitatea economica


13


Elementele definitorii: asigurarea sanatatii publice, echilibrul financiar, eficienta activitatii,

Tipuri de acoperire a costurilor: totala, partiala;

e) Cadrul general de functionare a institutiilor implicate in gestionarea serviciilor

Contextul aplicarii criteriului: descentralizarea deciziilor,

Elementele definitorii: posibilitatile de agregare a utilitatilor, respectiv reflectarea dimensiunii grupurilor de utilizatori si a utilitatilor colective reale, la nivelul subsistemului institutional,

Tipuri de functionare: centralism, autonomie.

f) Etica gestionarii serviciilor

Contextul aplicarii criteriului: durabilitate sociala,

Elementele definitorii: conceptii utilitariste, conceptii deontologice,

Tipuri : deontologica, utilitarista, ecologica.

“Confruntat”, pe de o parte, cu nivelul, structura, calitatea serviciilor ecosistemice, iar pe de alta parte cu sistemul valorilor socio-culturale si al trebuintelor umane, utilizatorul (individul, colectiv) isi cristalizeaza/dobandeste un model de percepere a mediului (Fig. nr. 3), in care intervin trei categorii de variabile:

• Variabile de stare: experienta, caracteristicile individului, caracteristicile grupului, personalitate si eficacitate, teritorialitate si ethnocentrism, identitate, sisteme de valori;

• Variabile de legatura: perceptia senzoriala, categorii si sisteme de gandire, atitudini, comunicare si informare;

• Variabile de iesire: optiunea si comportamentul, formularea politicii si a deciziei, sisteme de utilizare a resurselor de catre om.


14


Fig. nr. 3 Modelul simplificat de percepere a mediului

Fiecare dintre variabilele mentionate se poate exprima printr-o serie de parametri cantitativi si calitativi, care permit diagnosticarea procesului de perceptie a relatiei dintre serviciile ecosistemice si sistemul valorilor si trebuintelor ce jaloneaza comportamentul individual si colectiv al utilizatorilor.

Subliniem ca modelul este de tip “iterativ” si apreciem ca elementul/variabila central/centrala il reprezinta “experienta”, ca rezultanta a cunoasterii formale si informale.

Diagnosticarea perceptiei mediului natural ne va permite sa diferentiem metodele si tehnicile de evaluare a serviciilor ecosistemice, tinand cont si de caracteristicile/utilitatile acestora, precum si sa apreciem fiabilitatea rezultatelor evaluarii serviciilor ecosistemice (Fig. nr. 4).


15


START

Caracterizati Ec

Testati ipotezele aplicand MTEM

Alege metoda/tehnica

Definiti Se

Caracterizati Se

Parametri Se

Caracteristicile Se

Metodele aplicarii MTEM

Studii bazate pe MTEM

Caracteristicile Ec

Randamentul Ec

Preturile Se

Sursplusul consumatorului /producatorului

Calculeaza valoarea totala a Ec/Sit

Calculeaza valoarea de piata

Calculeaza oferta

DA

Calculeaza valoarea totala

NU

Aplica M/T Aplica transferul de informatii

Valoarea totala Valoarea totala

Se comer-cializeaza?

Mai sunt Se de evaluat?

Exista studii asemanatoare?

Fig. nr. 4 Schema logica de evaluare a serviciilor ecosistemice

unde: EC = ecosistem SE = serviciu ecosistemic MTEM = metode si tehnici de evaluare a mediului


16


Trecerea din planul perceptiei serviciilor ecosistemice in planul practicii privind accesarea (directa sau indirecta) acestora are o importanta dimesiune etica.

Modelele de gestionare a serviciilor ecosistemice in faza de proiect sau in derulare au efecte distribute spatial si in timp deosebit de importante. Daca acceptam ideea ca dreptul la un mediu natural “sanatos” echivaleaza, in buna masura, cu dreptul la viata, vom avea perceptia corecta a dimensiunii problemei eticii gestionarii unor asemenea servicii.

Intr-o formulare lapidara, din punctul de vedere al eticii, gestionarea serviciilor ecosistemice poate raspunde unei conceptii utilitariste, bazata pe abordarea descriptiva (neutra) sau analitica (non-neutra) bazata pe o abordare prescriptiva.

Conceptia utilitarista despre etica exclude existenta “valorii in sine” a practicilor umane, importante fiind numai consecintele acestora, legitimitatea sau ilegitimitatea actiunilor find legate de natura pozitiva, respectiv negativa a consecintelor.

Conceptia deontologica, dimpotriva, presupune existenta “valorii in sine” a practicilor umane, valoarea pusa in evidenta de o abordare prescriptiva, care conduce la definirea unor sisteme de principii si standarde etice.

Prin urmare, alternative privind etica modelelor de gestionare a serviciilor ecosistemice consta in asumarea raspunsurilor la urmatoarele intrebari:

• Care este natura consecintelor unui model de gestionare a serviciilor ecosistemice atat pentru utilizatorii actuali cat si pentru cei situati intr-un orizont mare de timp?

• In ce masura, acelasi model de gestionare a serviciilor ecosistemice raspunde unor sisteme de principii si standarde etice?

Din perspectiva consecintelor este usor de intuit ca acestea pot fi identificate, deduse pentru consumatorii actuali si pe termen scurt si mediu, dar sunt dificil de caracterizat pe termen lung, ceea ce, evident, limiteaza considerabil aprecierea eticii modelului de gestionare a serviciilor ecosistemice.

La randul lor, sistemele de principii si standarde etice vor purta amprenta identitatii diferitelor grupuri de utilizatori si, prin urmare, se vor diferentia in spatiu si timp - serviciile ecosistemice tind sa se universalizeze ca reflex al abordarii sistemice.

Aceste doua limite sunt completate de o a treia, comuna, de natura antropocentrica, deoarece ambele conceptii vizeaza, mai mult sau mai putin, bunastarea fiintelor umane ca valoare morala ultima.


17


Depasirea acestor limite sugereaza necesitatea unei conceptii deontologice extinse despre etica, aplicabila tuturor formelor de viata, astfel incat va capata pe langa dimensiunea deontologica si una teleologica si universala.

Dimensiunea teleologica presupune evaluarea practicii umane din punct de vedere al consecintelor asupra integritatii sistemelor ecologice apartinand mediului natural, iar cea universala decurge din valoarea universala a vietii.

O etica deontologica extinsa, pe care putem numi si etica ecologica presupune un asemenea model de gestionare a serviciilor ecosistemice care sa conserve conditiile de exprimare a tuturor formelor de viata.

5. Analiza metodelor si tehnicilor de evaluare a serviciilor ecosistemice

5.1. Metoda pietei de substitutie

5.1.1. Tehnica ”preturilor implicite”

Tehnica ”preturilor implicite” (sau hedoniste) se bazeaza pe ideea ca pretul unui bun reflecta si calitatea mediului in care acesta se situeaza; calitatea mediului apare deci ca un factor independent care influenteaza nivelul pretului.

Piata imobiliara exprima cel mai bine aceasta situatie: atunci cand cumparatorii accepta sistematic sa plateasca preturi mai mari pe terenuri si locuinte amplasate in zone mai putin poluate comparativ cu preturile acelorasi terenuri si locuinte din zonele poluate, isi manifesta de fapt disponibilitatea de a plati pentru o calitate superioara a mediului, ca reflex al valorii pe care o asociaza unui mediu de o anumita calitate.

Tehnica ”preturilor implicite” este aplicabila in anumite cazuri:

• Scaderea calitatii aerului si a apei, • Afectarea caracteristicilor recreative ale unei anumite zone, • Cresterea riscurilor ecologice ca urmare a amplasarii in zona a unei instalatii periculoase,

a manifestarii unor fenomene naturale (inundatii, alunecari de teren etc).


18


Validitatea si fiabilitatea ”preturilor implicite” depind de conditii cum ar fi:

• Piata imobiliara este dinamica, activa, • Calitatea mediului este perceputa de populatie ca un factor important al valorii unei

proprietati, • Deosebirile spatio-temporale privind calitatea mediului sunt evidente, • Piata imobiliara functioneaza relativ liber, iar tranzactiile se realizeaza in conditii de

transparenta.

Pentru aplicarea tehnicii ”preturilor implicite” se parcurg mai multe etape:

• Definirea si masurarea parametrilor mediului: concentratia de CO2, NOX, SO2, particule in suspensie etc.

• Stabilirea functiei ”preturilor implicite” (caracteristicile si facilitatile bunului imobiliar), • Culegerea datelor, • Determinarea, pe baza regresiei multiple, a valorii caracteristicii de mediu, • Stabilirea curbei cererii privind calitatea mediului.

Limitele acestei tehnici se refera la urmatoarele aspecte:

• Piata imobiliara nu este suficient de atractiva, transparenta, si nu asigura fluxul de date, • Presupune culegerea si prelucrarea unui volum mare de date, ceea ce necesita

competente deosebite in domeniul statisticii si econometriei, • Unele caracteristici ale mediului sunt putin sau deloc masurabile, • Perceperea calitatii mediului are o importanta dimensiune subiectiva, • Rezultatele sunt influentate in mare masura de forma functiei si tehnicile de estimare;

calitatea mediului fiind asimilata, in analiza regresionala, ca si valoare reziduala, definirea functiei este determinanta,

• Preturile bunurilor imobiliare pot reflecta anticipatii ale evolutiei pietei, inclusiv modificarile probabile ale calitatii mediului.

Studiu de caz (date ipotetice):

• Localitatea „X”, • Poluantul: sulfati in suspensie a carui concentratie medie a crescut de la 8,5 µ g / m la

9,5 µ g / m, respectiv cu 11,76%, • Numar de locuinte afectate (pentru care a fost depasit pragul de perceptie): 5 x IO4, • valoarea medie a unei locuinte: 2x108 lei,


19


• pretul hedonic (exprimat sub forma de coeficient de elasticitate, respectiv cu cat se diminueaza, procentual, valoarea unei locuinte, ca urmare a cresterii cu 1% a poluarii cu sulfati in suspensie (D)

• D= 5x104 x 2 x 108 x 0,0008 x 11,76=94 x 109 lei

5.1.2. Tehnica “cheltuielilor de protectie”

Tehnica “cheltuielilor de protectie” vizeaza comportamentul individului confruntat cu o forma sau alta de degradare a mediului si care consta in:

• asumarea unor cheltuieli de protectie (cheltuieli preventive) ca reactie la evolutia calitatii mediului: instalarea de filtre si purificatoare de apa, instalarea de climatizoare, etc.,

• achizitionarea unor “substitute de mediu”, cumparand, de exemplu, apa atunci cand cea furnizata prin reteaua de apa potabila are o calitate indoielnica (una din cauze fiind nivelul de poluare al apei supuse tratarii in uzinele de apa),

• optiunea pentru alta zona rezidentiala.

Principalele domenii de aplicare a acestei tehnici sunt:

• poluarea atmosferica, a apei, acustica, • fertilitatea terenurilor sau degradarea acestora, • poluarea si eroziunea marina si costiera • eroziunea solului, alunecarile de teren, inundatiile.

Validitatea si fiabilitatea rezultatelor depind de urmatoarele aspecte:

• locuitorii inteleg riscurile ecologice la care sunt expusi, • asumarea masurilor in scopul protejarii, • efortul pentru reducerea pagubelor este cifrabil.

Aplicarea tehnicii “cheltuielilor de protectie” se realizeaza in trei etape:

• identificarea riscurilor pentru mediu, • delimitarea populatiei supuse riscurilor, • culegerea datelor privind reactia fata de riscurile identificabile (ancheta extinsa, ancheta

prin sondaj, consultarea expertilor).


20


Desi aceasta tehnica este relativ usor de utilizat, subliniem unele limite care decurg, de altfel, din analiza ipotezelor vizand asigurarea validitatii si fiabilitatii sale:

• din motive obiective (lipsa de transparenta in informarea publicului privind calitatea mediului), gradul de cunoastere a riscului de mediu poate fi scazut,

• in eventualitatea cunoasterii amplorii riscului de mediu, reactia indivizilor poate fi afectata de constrangeri ca saracia si imperfectiunile pietei; in aceste conditii nivelul eforturilor asumate pentru protectia fata de riscurile de mediu poate exprima o subevaluare a pagubelor de mediu.

Studiu de caz (date ipotetice)

• localitatea: „X” • poluantul: NOX, SOX, COV, avand ca efect cresterea frecventei bolilor respiratorii, • numarul de familii afectate (pentru care a fost depasit pragul de perceptie): 5x104 • pagubele medii pe familie: • cheltuieli cu mentinerea sau refacerea sanatatii: S • diminuarea veniturilor ca urmare a pierderii temporare sau definitive a capacitatii de

munca: V • suferinta: X • nivelul cheltuielilor pentru climatizare: C • 0; 1 situatia inainte si dupa realizarea climatizarii.

Disponibilitatea la efort, pe fiecare familie, pentru reducerea efectelor poluarii cu NOX, SOX, COV, se va manifesta atat timp cat: C<(S0 +V0) - (S1+Vi)

Nivelul efortului de protectie va creste pana cand:

Suma “C” reprezinta disponibilitatea de a plati pentru a reduce efectele poluarii cu NOX, SOX, COV, si ne ofera un ordin de marime al pagubei de mediu. “Suferinta” poate fi masurata ca valoare reziduala, adica, C<(S0 +V0+X0) - (Si+Vi+Xi), de unde rezulta:

AX> C-(AS+AV) (pentru stabilirea valorilor medii statistice)


21


5.1.3. Tehnica “Costul calatoriei”

“Costul calatoriei” este o tehnica ce are o larga aplicabilitate pentru evaluarea zonelor naturale sau resurselor de mediu a caror pret nu a fost fixat, deoarece disponibilitatea de a plati pentru a vizita (in scopuri recreative, culturale, stiintifice) o asemenea zona poate fi considerata ca expresie a valorii asociate acesteia.

Prin urmare, tehnica bazata pe “costul calatoriei” este operationala in special pentru:

• parcuri pentru petrecerea timpului liber, • rezervatii naturale, parcuri nationale, paduri si zone umede utilizate pentru petrecerea

timpului liber, • baraje, lacuri artificiale, paduri avand si functii recreative, • aprovizionarea cu lemn pentru incalzit.

Ipotezele aplicarii tehnicii “costului calatoriei” sunt urmatoarele:

• zona este accesibila cel putin in anumite perioade, • accesul in zona nu este restrictionat de plata unei taxe (sau nivelul taxei de intrare este

simbolic), • vizitatorii rezerva mult timp sau bani pentru a ajunge in zona recreativa.

Aplicarea acestei tehnici presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

a) delimitarea zonelor de afluire a vizitatorilor,

b) realizarea de sondaje in randul vizitatorilor zonei,

c) estimarea ratei de frecventare,

d) estimarea costului calatoriei,

e) calculul regresiei statistice,

f) stabilirea curbei cererii.

Dificultatile (limitele) utilizarii tehnicii “costul calatoriei” decurg dintr-o serie de aspecte, dintre care:

• parcurgerea traseului catre zona supusa evaluarii vizeaza si alte obiective (turistice), • utilitatea sau dezutilitatea traseului parcurs, • estimarea valorii timpului consacrat vizionarii zonei, • posibilitatile de realizare a sondajului pe baza unui esantion reprezentativ,


22


• dintre multiplele functii ale zonei este vizitata doar functia recreativa, estetica, stiintifica,

• alegerea formei functiei de regresie, • evaluarea modificarilor privind calitatea mediului; tehnica bazata pe “costul calatoriei”

poate permite evaluarea incidentei modificarilor sau propunerilor de modificare a “vocatiei” recreative a zonei asupra ratei de frecventare a acesteia, sau importantei cererii pentru o zona comparativ cu alta care ofera o calitate diferita a mediului. In aceste conditii este necesara masurarea obiectiva a starii mediului, ceea ce poate fi un obiectiv dificil de atins.

5.2. Metoda “evaluarii contingentate”

Metoda “evaluarii contingentate” este o forma de studiu a pietei ipotetice referitoare la modificarea calitatii mediului:

• calitatea aerului si a apei, • exprimarea functiei recreative “costul calatoriei” (pescuit, vanatoare, plimbari etc.), • conservarea unor componente ale patrimoniului natural, • valoarea de optiune si de existenta a biodiversitatii, • riscuri pentru sanatate si viata, • ameliorarea transporturilor etc.

Ipoteze ale aplicarii evaluarii contingentate:

a) modificarea mediului nu are impact direct asupra productiei comercializate,

b) nu este posibila observarea directa a preferintelor indivizilor,

c) esantionul este reprezentativ din punct de vedere al nivelui de informare si interesului pentru problema analizata,

d) exista fonduri, resurse umane si de timp corespunzatoare unui studiu veritabil.

Aplicarea tehnicii “evaluarii contingentate” se realizeaza in urmatoarele etape:

• delimitarea si caracterizarea problemei de mediu,

• stabilirea modului de contactare a subiectilor din esantion (posta, telefon,intrevedere directa),


23


• conceperea chestionarului sub forma unor intrebari directe sau deschise si dihotomice astfel incat:

- sa se ofere informatia minim necesara celui intervievat,

- sa se poata stabili valoarea pe care intervievatul o asociaza modificarii calitatii mediului,

- sa se cunoasca statutul socio-economic al intervievatului.

Analiza datelor pe trei nivele:

- elaborarea unui tablou de distributie a frecventei, relationand nivelul indicat al consimtamantului de a plati (CAP) cu numarul acelora care au indicat nivelul respectiv,

- elaborarea unui tablou cu multiple intrari, pentru a relationa nivelul CAP cu caracteristicile socio-economice ale intervievatilor,

- utilizarea tehnicilor de analiza multicriteriala.

Rezervele fata de utilizarea “evaluarii contingentate” sunt legate de faptul ca se iau in calcul punctele de vedere ale intervievatilor si nu aspecte concrete ale comportamentului acestora, precum si de nivelul de instruire al intervievatilor.

In consecinta, pentru evaluarea serviciilor ecosistemice, am considerat oportuna utilizarea tehnicii bazate pe modelarea alegerii; utilizatorii locali, regionali si nationali au fost solicitati sa isi exprime preferintele pornind de la o lista cat mai completa a serviciilor ecosistemice, exercitiu care a permis stabilirea profilului sitului si ulterior a relatiilor de superioritate/ inferioritate intre diferitele servicii ecosistemice/atribute ale sitului in cauza.

Finalitatea unui asemenea demers il constituie stabilirea coeficientului de importanta a fiecaruia dintre serviciile ecosistemice apartinand profilului sitului, ca suport pentru evaluarea monetara a acestora.

Studiu de caz: Intre 1983-1985 W.Schultz (Bessere Luft, was ist uns wert? Eine Gesll schaftliche Bedartf Analyse auf der Basis Individueller – Bereischaft, Universite technique de Berlin, iulie 1985) a utilizat valoarea contingentata pentru a masura avantajele ameliorarii mediului in Berlinul de Vest, in conditiile in care orasul inregistra tot mai frecvent fenomenul formarii smogului, iar locuitorii foarte bine informati in legatura cu riscurile la care sunt supusi ca urmare a acestui fenomen manifestau o sensibilitate comportamentala deosebita fata de poluarea atmosferica.


24


Esantionul a cuprins 4500 berlinezi, iar intrebarile au vizat:

• aprecierea calitatii aerului, • cunostintele despre poluarea atmosferica si efectele sale generale, • consecintele poluarii atmosferice asupra celor intervievati (sanatate, pagube materiale), • consimtamantul de a plati (CAP).

In legatura cu CAP au fost propuse doua instrumente ipotetice de plata:

• toate costurile sunt suportate de poluatori,

• intervievatii ar putea fi solicitati pentru a contribui la finantarea masurilor de reducere a poluarii atmosferice.

Pentru a acoperi o cat mai mare parte a posibilelor optiuni formulate de intervievati, a fost avuta in vedere o plaja larga de valori a calitatii aerului, exprimata de urmatoarele situatii:

• smog,

• aer urban,

• aer de “vacanta” (pur).

Rezultatele au consemnat o valoare a aerului pur de 4,6 mld DM (APROXIMATIV 1,6x109 dolari) pentru Berlinul de Vest si 138 x 109 (48x109 dolari)pentru RFA, ceea ce reprezinta 7% si respectiv 11% din PIB.

5.3. Metoda bazata pe relatia “doza - raspuns”

Metoda bazata pe relatia “doza - raspuns” estimeaza impactul fizic al modificarii calitatii mediului asupra unui receptor:

• poluarea atmosferica si coroziunea materialelor,

• ploile acide si randamentul terenurilor (agricole, forestiere),

• poluarea apei in zona costiera si sanatatea acelora care se imbaiaza etc.

In mod curent relatia “doza - raspuns” este aplicabila in urmatoarele situatii :

• efectul ploilor acide asupra cresterii, ofilirii sau calitatii culturilor si arborilor, coroziunii si aspectului materialelor si echipamentelor,


25


• pagubele provocate sanatatii umane de catre poluarea atmosferica (particule in suspensie, substante nocive),

• impactul poluarii apei asupra sanatatii umane, • salinizarea terenurilor, • acumularea de metale grele si substante chimice in sol si apa subterana ca urmare a

activitatii miniere.

Ipotezele aplicarii metodei “doza - raspuns”:

• modificarea calitatii mediului determina in mod direct diminuarea (sau cresterea) productiei unui bun comercializat, comercializabil sau pentru care exista un produs de substituire comercializat,

• efectul este evident si poate fi observat sau testat in mod empiric, • piata functioneaza bine, astfel pretul sa reprezinte un bun indicator al valoriieconomice.

Aplicarea relatiei “doza - raspuns” se realizeaza in doua faze:

• determinarea impactului fizic, apeland in acest scop la: o cercetari realizate in laborator sau in teren, o experiente controlate, o tehnici de regresie, o modelarea fenomenelor si proceselor.

• Determinarea valorii monetare a efectului fizic, scop in care se va utiliza mai ales pretul pietei (chiar daca acesta presupune asumarea unor riscuri de deformare a rezultatelor).

Cadrul metodologic de aplicare:

• domeniul: constructii (locuinte, cladiri industriale, poduri etc.), • poluantii: SO2, N2S, NOX, particule, • efectul: coroziune (suprafete de contact si alte suprafete electrice, vopseluri, metale –

otel, zinc etc.), • stabilirea relatiei “doza- raspuns” intre coroziune si concentratia de poluanti, • inventarierea in detaliu a materialelor afectate de nivelul unei parcele - esantion, • extrapolarea rezultatelor inventarierii in intreaga zona vizata.


26


5.4. Aspecte teoretice privind masurarea valorii de non-utilizare

Compatibilizarea trebuintelor tot mai diverse si mai mari ale oamenilor cu raritatea absoluta si relativa tot mai accentuata a serviciilor ecosistemice (chiar si in cazul resurselor regenerabile) implica identificarea unei solutii de compromis, bazata pe principiul rationalitatii, principiu aplicat insa in contextul unei abordari sistemice, holiste.

Din aceasta perspectiva, rationalitatea trebuie sa se manifeste prin adoptarea si asumarea unor comportamente si scopuri care tin cont de starea si dinamica sistemului/ ecosistemului; prin urmare, este nevoie de un demers concertat prin care sa fie evitate atat antropocentrismul cat si ecologismul, menit sa conduca la o solutie satisfacatoare (nu optima).

Pentru aceasta, individul/ grupul uman, utilizatorul/ decidentul trebuie sa aiba abilitati, aptitudini necesare receptarii, acumularii si procesarii datelor si informatiilor la scara de spatiu si timp, privitoare la mecanismele de generare si mentinere a fluxurilor de servicii ecosistemice.

Valorificarea informatiilor prin deciziile individuale si colective ale utilizatorului, decizii reprezentand solutii satisfacatoare, trebuie sa se realizeze pe baze euristice (nu algoritmice) ceea ce, de altfel, corespunde in mai mare masura comportamentului uman, atunci cand acesta are de rezolvat o problema.

In cazul masurarii valorii de non-utilizare a serviciilor ecosistemice, consideram ca sprijin pentru modelul euristic urmatoarele premise:

• VSE = VU + VNU • VU = PP + SC

Unde: VSE = Valoarea totala a serviciului ecosistemului VU = Valoarea de utilizare VNU = Valoarea de non - utilizare PP = Valoarea de piata SC = Surplusul consumatorului • Intre valoare (a unui bun, serviciu) si pret exista o anumita relatie de determinare,

influentare (apreciem ca valoarea nu poate fi doar obiectiva – teoria valorii - munca sau subiectiva – teoria valorii - utilitate, dar aceasta nu justifica eliminarea notiunii de valoare din gandirea economica).

• Pretul ca instrument al economiei de piata are un anumit rol in rationalizarea consumului/ utilizarii bunurilor, serviciilor.


27


Cel putin pe termen lung, marimea pretului are ca element determinat consumul de munca (costul de generare a produsului, serviciului) si/sau utilitatea respectiv valoarea, indiferent de esenta acesteia. Subliniem insa ca apropierea, ca marime, intre pret si valoare este influentata de factori multipli, situatie explicabila daca tinem cont de faptul ca pretul este o forma de obiectivare a valorii, ca reflex al recunoasterii sociale a consumului de munca si/sau utilitatii ce caracterizeaza un bun/serviciu sau altul. In concluzie, consideram ca modificarea marimii valorii (fie aceasta valoare a serviciului ecosistemic) se reflecta si in modificarea pretului.

Continuand analiza relatiilor de cauzalitate, gandirea economica, rationalitatea concluzioneaza caracterul invers proportional al evolutiei pretului si cererii/ consumului asociate unui bun / serviciu, desigur in functie de elasticitatea cererii/consumului in functie de pret.

Tinand cont de aceste doua concluzii, rationamentul ne permite sa constatam urmatoarele aspecte:

• Aditionarea valorii de non-utilizare la valoarea de utilizare conduce la o valoare mai mare a serviciului ecologic, imprimand ”pretului pietii” o tendinta asemanatoare;

• Cresterea pretului pietei va modifica surplusul consumatorului/ utilizatorului rectificandu-l in minus (scade surplusul consumatorului ca urmare a cresterii pretului pietii);

• In masura in care diminuarea surplusului consumatorului/ utilizatorului ca urmare a adaugarii valorii de non-utilizare (VNU) respectiv, cresterea pretului, este acceptata de catre acesta, apreciem ca “diminuarea” ne ofera un ordin de marime al valorii de non-utilizare (VNU).

6. Masurarea valorii serviciilor ecosistemice din ariile protejate – pilot

6.1. Prezentarea metodologiei utilizate

Serviciile identificate – sunt prezentate conform denumirilor acordate de catre participantii la workshopurile locale si regionale. In vederea realizarii agregarii datelor si asigurarii unui limbaj conceptual unitar, serviciile identificate sunt prezente in directa corespondenta cu clasificarea CICES.

Tabelele sunt prezentate si grupate pt aria protejata la nivel local, regional si nivel national.


28


La fiecare nivel se prezinta:

• un tabelul centralizator cu optiunile ordonate descrescator si un punctaj mediu calculat pentru fiecare din beneficiile identificate,

• un tabel ce prezinta optiunile initiale ale participantilor si raspunsurile pe fiecare grup de lucru, fara a fi ordonate dupa importanta perceputa a beneficiilor.

6.2. Aplicarea metodei Delphi – tehnica compararii pe perechi

Etapa 1: Prioritatea acordata fiecarui serviciu ecosistemic (SE) in comparatie cu celelalte servicii ecosistemice.

In cadrul fiecarui grup de lucru, participantii la atelierele de lucru au comparat doua cate doua beneficiile/serviciile furnizate de catre situl Natura 2000 si au ales serviciul considerat mai important.

Formularul de analiza comparativa a importantei serviciilor/beneficiilor, completat individual/ grup de participanti la ateliere prezinta un tabel de forma:

Sit: Deniz Tepe Workshop regional Grup 1

Servicii ecosistemice 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 1 3 1 5 1 7 8 1 1 2

3 2 5 2 7 8 2 2

3

3 3 3 3 3 3 3 4

5 4 7 8 4 4

5

5 7 5 5 5 6

7 8 6 10

7

7 7 7 8

8 8

9

10 10

Tabel 1 Formularul de analiza comparativa a importantei serviciilor/beneficiilor


29


Formularele completate la atelierele de lucru locale si regionale din cele trei situri analizate (Scrovistea, Deniz Tepe si Apuseni) precum si atelierul national (din Bucuresti) sunt prezentate in forma sintetizata in Anexa- Formularul de analiza comparativa a importantei serviciilor/beneficiilor.

Etapa 2: Stabilirea frecventei cu care fiecare SE a fost preferat de catre fiecare expert (grup de experti) celorlaltor SE.

Stabilirea frecventei absolute a preferintei fata de fiecare dintre beneficiile identificate s-a realizat la nivelul fiecarui sit din cele trei analizate (Scrovistea, Deniz Tepe si Apuseni) precum si atelierul national (din Bucuresti).

Situl Deniz Tepe

2.1. Situl Deniz Tepe – nivel local

La nivel local, in aria protejata Deniz Tepe, participantii la atelierul de lucru s-au constituit in doua grupuri, serviciile identificate de acestia si numarul de alegeri/preferinte fiind prezentate in tabelul de mai jos:

Deniz Tepe Local

Nr. crt. Servicii/beneficii Grupa 1

Grupa 2 Total

1 Productie agricola 2 8 10 2 Zona de pasunat 4 7 11 3 Vanatoare 0 1 1 4 Turism/ecoturism 1 6 7 5 Biodiversitate 8 5 13

6 Brandul Deniz Tepe (productie animala) 4 3 7

7 Atragere de fonduri 6 4 10 8 Educatie pentru copii 7 2 9

9 Promovare istorica si culturala a comunitatii 4 0 4

Total 36 36 72

Tabel 2 Stabilirea frecventei absolute a preferintei fata de beneficiile identificate, Deniz Tepe local


30


Conservarea biodiversitatii a fost si in cadrul acestui atelier de lucru varianta preferata de top. Ca o particularitate a acestei arii protejate, apare un serviciu/beneficiu care nu exista in nomenclatorul CICES – si anume atragerea de fonduri (europene si nationale).

2.2. Situl Deniz Tepe – nivel regional

La nivel regional, in aria protejata Deniz Tepe, participantii s-au constituit in sase grupuri de lucru, rezultatele evaluarii fiind centralizate in tabelul 5.

Conservarea biodiversitatii reprezinta si in cadrul acestui grup de lucru beneficiul care a obtinut cel mai mare scor (este perceput ca avand cea mai mare importanta in comparatie cu celelalte beneficii de mediu identificate).

Deniz Tepe - Regional Nr. crt. Servicii/beneficii Grupa 1 Grupa 2 Grupa 3 Grupa 4 Total

1 Educatie si cercetare 5 8 4 4 21

2 Turism/turism stiintific/valoare peisagistica 4 4 4 4 16

3 Conservarea biodiversitatii 9 9 9 4 31 4 Zona de pasunat 3 3 6 0 12 5 Brandul Deniz Tepe 7 0 5 4 16 6 Apicultura 1 2 2 4 9 7 Atragere de fonduri/subventii 8 4 8 8 28

8 Controlul daunatorilor (pasari rapitoare) 6 9 5 4 24

9 Functie de protectie climatica 0 4 2 8 14 10 Plante medicinale 2 2 0 5 9 Total 45 45 45 45 180

Tabel 3 Stabilirea frecventei absolute a preferintei fata de beneficiile identificate, Deniz Tepe regional


31


2.3. Nivel National

Participantii la workshop-ul national din Bucuresti au fost grupati in sase grupuri de lucru, rezultatele obtinute fiind sumarizate in urmatorul tabel:

NATIONAL

Nr. crt.

Servicii/beneficii Grupa

1 Grupa

2 Grupa

3 Grupa

4 Grupa 5 Grupa 6 Total

1 Ameliorare/mentinere stare de sanatate populatie

5 4 4 7 2 4 26

2 Biodiversitate 7 9 9 5 7 9 46 3 Hrana 4 7 6 8 8 0 33 4 Apa 6 7 7 9 6 1 36 5 Cercetare stiintifica 0 0 1 2 1 5 9

6 Siguranta/protectie inundatii/alunecari de teren

5 5 7 6 5 6 34

7 Recreere si Turism 1 2 4 0 1 2 10 8 Reglare resurse apa 8 6 3 4 6 7 34 9 Reglare/purificare aer 7 4 3 3 4 8 29

10 Conservare traditii/ patrimoniu cultural

2 1 0 1 1 3 8

Total 45 45 44 45 41 45 265 Tabel 4 Stabilirea frecventei absolute a preferintei fata de beneficiile identificate, nivel national

Etapa 3: Stabilirea ponderii frecventei (n) cu care a fost preferat fiecare SE de catre fiecare expert (grup de experti) in numarul total al judecatilor de valoare.

O judecata de valoare reprezinta compararea unui SE cu fiecare din celelalte SE pentru a stabili inferioritatea/ superioritatea. Spre exemplu, daca numarul expertilor/ grupurilor de experti este 4 iar numarul de SE este 5, totalul judecatilor de valoare este egal cu 4*5 = 20 iar ponderea este n/20.

Stabilirea ponderilor/ frecventelor relative s-a realizat, de asemenea, la nivelul sitului precum si la nivel national.

Rezultatele sunt prezentate in Anexa - Aplicarea metodei Delphi – tehnica compararii pe perechi pe cele trei arii pilot.


32


Etapa 4: Stabilirea scorului mediu final

La final, se calculeaza o medie aritmetica ponderata a scorurilor obtinute la cele trei nivele: local, regional si national.

Nivelul coeficientilor de importanta utilizati a fost determinat ca medie ponderata, apreciind locul si rolul categoriilor de utilizatori pe baza regulii majoritatii absolute: utilizatori locali 51%, utilizatori regionali 34%, utilizatori nationali 15%.

Valorile calculate sunt prezentate in sectiunea urmatoare.

6.3. Masurarea valorii totale

6.3.1. Stabilirea profilului ariei protejate Deniz Tepe

Profilul ariei protejate este definit pe baza utilitatii cardinale si ordinale a serviciilor ecosistemice.

Utilitatea cardinala a fost evaluata in functie de scorul obtinut de serviciile ecosistemice identificate de utilizatori (locali, regionali, nationali).

Utilitatea ordinala a fost evaluata avand ca punct de plecare tehnica bazata pe modelarea alegerii, tehnica subsumata metodei pietei ipotetice.

Pentru exprimarea utilitatii ordinale s-au utilizat coeficientii de importanta a serviciilor ecosistemice ce definesc profilul ariei protejate, coeficienti obtinuti cu ajutorul tehnicii compararea pe perechi subsumata metodei tip DELPHI.

Nivelul coeficientilor de importanta utilizati a fost determinat ca medie ponderata, apreciind locul si rolul categoriilor de utilizatori pe baza regulii majoritatii absolute: utilizatori locali 51%, utilizatori regionali 34%, utilizatori nationali 15%.

In mod evident pot exista diferente notabile privind perceptia sistemelor ecosistemice insa se considera ca decidentii/utilizatorii nationali si regionali trebuie sa dezvolte programe/proiecte pentru imbunatatirea perceptiei serviciilor ecosistemice de catre utilizatorii locali.


33


Profilul ariei protejate este prezentat in urmatorul tabel:

Serviciul ecosistemic/ Utilitate cardinala, Sit Deniz Tepe

Coeficientii de importanta/ Utilitate ordinala

Local Regional National Valoare medie

ponderata Conservarea biodiversitatii 0,181 0,172 0,174 0,177 Atragere fonduri 0,139 0,156 0,000 0,124 Educatie/ Cercetare 0,125 0,117 0,034 0,109 Hrana animale 0,153 0,067 0,000 0,101 Ecoturism 0,097 0,089 0,038 0,085 Brand 0,097 0,089 0,000 0,080 Cereale 0,139 0,000 0,000 0,071 Controlul daunatorilor 0,000 0,133 0,000 0,045 Reducerea poluarii aerului 0,000 0,078 0,109 0,043 Plante medicinale 0,000 0,050 0,125 0,036 Cultura 0,056 0,000 0,000 0,028 Calitatea apei 0,000 0,000 0,136 0,020 Calitatea apei/ Reglare resurse 0,000 0,000 0,128 0,019 Protectia la inundatii 0,000 0,000 0,128 0,019 Miere 0,000 0,050 0,000 0,017 Sanatate populatie 0,000 0,000 0,098 0,015 Vanat 0,014 0,000 0,000 0,007 Conservare traditii 0,000 0,000 0,030 0,005 Total 1,00 1,00 1,00 1,00

Tabel 5 Stabilirea coeficientilor de importanta a preferintei fata de beneficiile identificate, Sit-ul Deniz Tepe


34


Reprezentarea grafica a coeficientilor de importanta, prezentati in ordine crescatoare a importantei este prezentata in figura urmatoare:

Fig. nr. 5 Coeficientii de importanta alocati serviciilor ecosistemice in cadrul sit-ului Deniz Tepe

6.3.2. Determinarea valorii de piata a serviciilor ecosistemice

Tinand cont de utilitatea ordinala, s-a identificat serviciul ecosistemic reprezentativ din punct de vedere al reflectarii la nivelul pietei si anume, pentru aria protejata Deniz Tepe: hrana animale.

Pretul pentru serviciul ecosistemic “Hrana animale” aferent zonei de pasune din sit-ul Deniz Tepe s-a calculat pe baza valorilor furnizate prin interviu de catre utilizatorii locali ai pasunilor.


35


6.3.3. Determinarea surplusului consumatorului aferent serviciilor ecosistemice si a valorii serviciilor ecosistemice

Pentru masurarea surplusului consumatorului s-a recurs la un calcul matematic in baza reprezentarii grafice a relatiei dintre valoarea de piata si surplusul consumatorului (Fig. nr. 5).

Fig. nr. 6 Relatia dintre valoarea de piata si surplusul consumatorului

Unde: OT = oferta totala

OP = oferta exprimata pe piata PP = pretul pietei VP = valoarea de piata SC = surplusul consumatorului

Valoarea serviciilor ecosistemice se calculeaza prin insumarea pretului pietei cu surplusul consumatorului: VS = PP + SC.

V P


36


6.3.4. Rezultatele obtinute la nivelul ariei protejate pilot Deniz Tepe

Valoarea totala pentru aria pilot s-a obtinut insumand valoarea de utilizare cu valoarea de non-utilizare. Valoarea de utilizare a serviciilor ecosistemice se calculeaza conform metodologiei prezentate anterior.

Tabelul urmator prezinta detalierea calculului valorii serviciilor ecosistemice:

Serviciul ecosistemic/ Utilitate cardinala

Unitatea de masura

Sit Deniz Tepe

1. Oferta totala kg/ha/an 1500 2. Oferta de piata kg/ha/an 1200 3. Pretul pietei Lei/m3 0,1 4. Valoarea de piata Lei/ha/an 120 5. Surplusul consumatorului Lei/ha/an 240 6. Valoarea serviciului “hrana animale”

Lei/ha/an 360

Tabel 6 Detalierea calculului valorii de utilizare a serviciului ecosistemic de referinta - sit-ul Deniz Tepe

Tinand cont de ipotezele formulate, valorile obtinute sunt valori minimale.

Pentru sit-ul Deniz Tepe s-a ales ca serviciu ecosistemic de referinta “Hrana animale”.

La nivelul ariei protejate Deniz Tepe, valoarea de utilizare anuala este de 3564 lei/ha/an, echivalent a 802 Euro/ha (valorile in Euro s-au calculat la cursul mediu anual de schimb BNR aferent anului 2015 de 4,445 RON/EUR).

Tabelul urmator prezinta detalierea calculului valorii de non-utilizare a serviciului ecosistemic de referinta (SER):

Serviciul ecosistemic/ Utilitate cardinala Unitatea de masura Deniz Tepe

1. Serviciul ecosistemic de referinta Hrana animale 2. Pretul pietei (corespunzator valorii de utilizare=VU)

Lei/kg 0,10

3. Pretul pietei corespunzator VU + VNU (VNU=valoarea de non-utilizare) 3.1. pretul pietei + 10% 3.2. pretul pietei + 20% 3.3. pretul pietei + 30%

lei/kg

0,11 0,12 0,13


37


4. Surplusul consumatorului, corespunzator V.U.

Lei/ha/an 240

5. Surplusul consumatorului, corespunzator VU + VNU 5.1. pretul pietei + 10% 5.2. pretul pietei + 20% 5.3. pretul pietei + 30%

Lei/ha/an

288 217 205

6. Valoarea de non-utilizare pt SE de referinta 6.1. Surplus(VU) – Surplus (VU+VNU) (randul 4-randul 5.1) 6.2. Rd 4 – Rd 5.2. 6.3. Rd 4 – Rd 5.3.

Lei/ha/an

12 23 35

7. Valoarea de non-utilizarea serviciilor din portofoliu (vezi Tabelul 8), in functie de modificarea pretului pietei 7.1. pretul pietei + 10% 7.2. pretul pietei + 20% 7.3. pretul pietei + 30%

Lei/ha/an

120 228 350

8. Valoarea minimala a serviciului “Hrana animale”

Lei/ha/an

12,0

9. Valoarea minimala a serviciilor din portofoliu

Lei/ha/an 120

Tabel 7 Detalierea calculului valorii serviciului ecosistemic de referinta pentru sit-ul Deniz Tepe

Tinand cont de ipotezele formulate, valorile obtinute sunt valori minimale.

Pe un astfel de scenariu, pentru Sit-ul Deniz Tepe, apreciem ca valoarea de non-utilizare variaza astfel:

• valoarea de non-utilizare minima este 120 Lei/ha/an,

• valoarea de non-utilizare maxima este 350 Lei/ha/an.


38


Valoarea totala (valoarea de utilizare + valoarea de non-utilizare) pentru fiecare tip de serviciu ecosistemic din cadrul ariei protejate pilot este calculata in tabelul de mai jos:

Serviciul ecosistemic/ Utilitate cardinala, Sit Deniz Tepe

Valoarea de utilizare

Valoarea minimala de non-utilizare

(Lei)

Valoarea totala (Lei)

Conservarea biodiversitatii 630 21,2 651 Atragere fonduri 441 14,8 456 Educatie/ Cercetare 387 13,0 400 Hrana animale 358 12,1 370 Ecoturism 305 10,3 315 Brand 284 9,6 294 Cereale 252 8,5 261 Controlul daunatorilor 162 5,4 167 Reducerea poluarii aerului 153 5,1 158 Plante medicinale 127 4,3 131 Cultura 101 3,4 104 Calitatea apei 73 2,4 75 Calitatea apei/ Reglare resurse 69 2,3 71 Protectia la inundatii 69 2,3 71 Miere 61 2,0 63 Sanatate populatie 52 1,8 54 Vanat 25 0,9 26 Conservare traditii 16 0,5 17 Lei/ha/an 3565 120 3685 Euro/ha/an 802 27 829

Tabel 8 Valoarea serviciilor ecosistemice pentru sit-ul Deniz Tepe

La nivelul ariei protejate Deniz Tepe, valoarea totala anuala este de 3685 lei/ha, echivalent a 829 Euro/ha (valorile in Euro s-au calculat la cursul mediu anual de schimb BNR aferent anului 2015 de 4,445 RON/EUR).


39


Concluzii

In concluzie, tinand cont de tehnica utilizata (Modelarea alegerii) in cadrul Metodei pietei ipotetice, precum si de faptul ca acestea au fost alese pentru a raspunde cerintelor unei metodologii de evaluare rapide, ar putea fi identificate eventualele limite ale relevantei rezultatelor obtinute.

Astfel, aceasta metoda de evaluare rapida se bazeaza pe evaluarea participativa a stakeholderilor de la nivel local, regional si national si, prin urmare, definirea si evaluarea serviciilor ecosistemice au un caracter social si subiectiv, subsumat perceptiei importantei pe care fiecare comunitate locala sau societate in parte o acorda serviciilor ecosistemice la un moment dat. Este evident faptul ca orice modificare a parametrilor economico-sociali va conduce la modificarea coeficientilor de importanta acordati serviciilor ecosistemice si, pe cale de consecinta, a rezultatelor finale ale valorii serviciilor ecosistemice.

Totodata, valorile calculate trebuie privite ca valori minimale, care au avut la baza masurarea fluxurilor de servicii ecosistemice si care au fost calculate pornind de la premisa unei utilizari eficiente, durabile a serviciilor ecosistemelor analizate.

Referinte bibliografice

1. Carmen Lenuta Trica, Negrei Costel, Economia si gestiunea resurselor de apa,Ed. Paralela 45, 2006

2. CICES, 2013. Common International Classification of Ecosystem Services. http://cices.eu 3. Guy Garrod,Kenneth G. Willis, Economic Valuation of the Environment, Edward Elgar

Publishing, 1999 4. Lise Parent, Evaluation environnmentale, tele-universite,1998 5. Machedon, Ion, Silvicultura si dezvoltarea rurala, Editura TRIDONA, Oltenisa, 2003 6. MA, 2005. Ecosystems and Human Well-Being: Biodiversity Synthesis Report.

Millennium Ecosystem Assessment, World Resources Institute, Washington D.C.


http://cices.eu/

40


7. Myrick Freeman, The Measurement of Environmental and Resource Values, Resources for the Future , Washington D.C. 1999

8. Negrei Costel, Economia si politica mediului, Ed. ASE,2004 9. Negrei Costel, Instrumente si metode in managementul mediului, Ed. Economica, 1999 10. Negrei Costel, Operatori, politici, comunicare in managementul mediului, Ed. Pro

Transilvania, 1996 11. Negrei Costel, Palarie Teodora, Evaluarea riscului-suport al managementului

ecosistemelor acvatice, Ed. ASE,2013 12. Stoll, S., Frenzel, M., Burkhard, B., Adamescu, M., Augustaitis, A., Baeßler, C., Bonet, F.J.,

Carranza, M.L., Cazacu, C., Cosor, GL., Díaz-Delgado, R., Grandin, U., Haase, P., Hämäläinen, H., Loke, R., Müller, J., Stanisci, A., Staszewski, T., Müller, F., 2015. Assessment of ecosystem integrity and service gradients across Europe using the LTER Europe network, Ecological Modelling 295: 75-87,

13. TEEB, 2010. The Economics of Ecosystems and Biodiversity: Ecological and economic foundation. Earthscan, Cambridge.

14. EEA 2014 47f0ee5aca2543c7977217cdc13bb949 15. http://eunis.eea.europa.eu/ 16. http://bd.eionet.europa.eu/


http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/data/ds_resolveuid/47f0ee5aca2543c7977217cdc13bb949

http://eunis.eea.europa.eu/

http://bd.eionet.europa.eu/

Raport sintetic privind determinarea valorii economice...

Documents

Transcript of Raport sintetic privind determinarea valorii economice...