Raport Saptamanal Fiscalitate 12 18 Ianuarie 2015
-
Upload
violeta-busuioc -
Category
Documents
-
view
5 -
download
0
description
Transcript of Raport Saptamanal Fiscalitate 12 18 Ianuarie 2015
RAPORT SĂPTĂMÂNAL FISCALITATE,
12 – 18 ianuarie 2015
12 ianuarie 2015, Capital.ro: Culmea taxării: Fiscul calculează contribuţii la
venituri fictive
Chiar dacă au câştigat doar câţiva lei, statul le pretinde celor care au exclusiv venituri
din dobânzi, dividende sau chirii să plătească sute de lei CAS. Zeci de mii de decizii
de impunere au fost răspândite de Fisc în ultimele săptămâni. În unele cazuri,
veniturile nici măcar nu erau reale.
Persoanele care au venituri doar din dobânzi, dividende, chirii, jocuri de noroc, dar şi
din vânzarea rablelor la Remat sau a fierului vechi sunt obligate să achite contribuţia
de sănătate (CAS). Indiferent de cuantumul câştigului, CAS se calculează la o bază
lunară care nu poate fi mai mică decât salariul minim brut pe ţară. De exemplu, pentru
2012, datoria este de 462 lei, pentru că CAS de 5,5% se aplică la salariul minim de la
acea dată, de 700 lei lunar, adică 8.400 lei anual.
Conform legii, persoanele care au venituri din aceste surse trebuie să le declare şi să
plătească pentru ele CAS (dacă veniturile sunt mai mici decât salariul minim brut,
CAS se calculează la nivelul acestuia). În cazul în care nu sunt depuse declaraţii,
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) estimează, din oficiu, veniturile şi
emite decizii de impunere. Reglementările privind plata CAS şi stabilirea din oficiu a
obligaţiilor sunt în vigoare de câţiva ani. Preluarea administrării contribuţiilor de către
ANAF, în 2012, a mărit ritmul de depistare a celor care nu au depus declaraţii.
Analiza superficială a provenienţei banilor a dus la apariţia unor situaţii absurde.
Practica bate teoria
Casnice care au vândut fier vechi de câteva zeci de lei pe lună sau care au primit
alocaţiile copiilor în conturi bancare au fost raportate la Fisc de către plătitorii de
venituri: firme şi bănci. În lipsa unor declaraţii fiscale, dar şi a unei documentări
Pagina 1 din 15
temeinice, ANAF le-a înregistrat ca beneficiari de venituri şi le-a calculat CAkS la
salariul minim. În aceeaşi situaţie sunt şi foarte mulţi acţionari la SIF-uri din
programul de privatizare în masă. Deşi le reveneau dividende de câţiva lei pe care nici
măcar nu le-au încasat, întrucât plăţile nu s-au făcut din cauza costurilor mai mari
decât veniturile, micilor acţionari li s-au imputat datorii de sute de lei. Explicaţia este
că SIF-urile au depus declaraţii la ANAF privind distribuirea dividendelor. Prin
urmare, Fiscul a calculat din oficiu CAS şi a emis decizii de impunere. Cei vizaţi au
fost complet luaţi prin surprindere pentru că nu aveau cunoştinţă de presupusele
venituri.
„Nu cred că putem vorbi la modul generalizat de erori în stabilirea din oficiu a
sumelor datorate, întrucât procedurile sunt automatizate și clar reglementate prin
ordine ANAF. Putem, însă, aprecia că procedura în sine poate conduce la situații
ciudate în practică“, spune Izabela Stoicescu, Tax Senior Consultant TZ&A
Consultanţă Fiscală, considerând firească regula stabilirii din oficiu a obligaţiilor în
situațiile în care contribuabilii se sustrag, cu bună-știință, de la plata impozitelor și
taxelor.
Totuşi, cazurile absurde creează dificultăţi serioase pentru că desfiinţarea deciziei de
impunere este foarte complicată. „În teorie, contribuabilii ar avea la dispoziție
aproximativ două luni și jumătate să depună singuri declarația fiscală referitoare la
sumele datoare, după ce sunt înștiințați de depășirea termenului legal de depunere.
Recomandarea este însă ca depunerea declarației fiscale să fie făcută până la
îndeplinirea termenului legal de plată menționat în decizia de impunere din oficiu, cât
de repede posibil, pentru a nu plăti sume mai mari (conform estimărilor ANAF) pentru
că diferența ar trebui recuperată de la stat dacă sumele datorate sunt în realitate mai
mici sau mult mai mici“, explică Izabela Stoicescu.
Într-un ordin emis chiar în decembrie, ANAF permite desfiinţarea deciziilor de
impunere pentru îndreptarea unor „erori materiale“ sau „a altor situaţii apărute în
practică“. Formulările lasă de înţeles că Fiscul nu a anticipat apariţia acestor situaţiile Pagina 2 din 15
aberante şi încearcă să le remedieze abia acum. Însă, dincolo de aplicarea efectivă a
legislaţiei, rămâne problema de fond: se poate considera că funcţionează principiul
echităţii fiscale, potrivit căruia impunerea se face în funcţie de mărimea veniturilor, de
vreme de ce contribuţiile se calculează la salariul minim şi nu ţine seama de
cuantumul real al veniturilor?
SUNT OBLIGAŢI SĂ PLĂTEASCĂ CAS CEI CARE AU EXCLUSIV VENITURI
DIN:
CEDAREA FOLOSINȚEI BUNURILOR:
chirii
arendă
Premii şi jocuri de noroc
INVESTIȚII:
Dividende
Dobânzi
Transferul titlurilor de valoare, altele decât titluri de participare la fondurile deschise
de investiţii şi părţile sociale
Titluri de participare la fondurile deschise
Câştiguri din transferul drepturilor de proprietate a părţilor sociale
Venituri din vânzare-cumpărare de valută la termen pe bază de contract
Operaţiune de fiducie însemnând remuneraţia avocatului/notarului pentru
administrarea masei patrimoniale
ALTE SURSE:
Prime de asigurare suportate de persoana fizică independentă sau altă entitate fără
relaţie generatoare de venituri
Pagina 3 din 15
Câştiguri de la societăţile de asigurare ca urmare a contractului de asigurare încheiat
cu ocazia tragerilor de amotizare
Diferenţa de preţ pentru bunuri, servicii, alte drepturi ale pensionarilor, foştilor
salariaţi în baza contractelor de muncă sau a legilor speciale
Onorarii din arbitraj comercial
Vânzarea prin centrele de colectare a deşeurilor (metal, sticlă, hârtie) sau a bunurilor
mobile dezmembrate în programe guvernamentale de tipul Rabla
NU SUNT OBLIGAŢI SĂ PLĂTEASCĂ CAS PENTRU VENITURILE DE MAI
SUS (CU EXCEPŢIA CELOR DIN CEDAREA FOLOSINŢEI), CEI CARE OBŢIN
ŞI:
Salarii, venituri asimilate salariilor, pensii, indemnizaţii de şomaj
Întreprinzători titulari ai întreprinderii individuale
Membri ai întreprinderii individuale
PFA cu statut să desfăşoare activitate economică
Profesii libere
Activităţi agricole
Contracte şi convenţii civile, contracte de agent
Activitate de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară
Venituri din asocierea persoanelor fizice cu persoane juridice
CUM DECIDE FISCUL DIN OFICIU?
Codul de procedură fiscală (art 83) stabileşte că, în cazul în care nu sunt depuse
declaraţii fiscale, Fiscul poate stabili din oficiu taxele, impozitele şi contribuţiile prin
estimarea bazei de impunere (art 67). Procedura propriu-zisă este prevăzută prin ordin
ANAF:
Sunt verificate cel puţin patru declaraţii fiscale pentru fiecare taxă, impozit,
contribuţie din ultimele 24 de luni pentru obligaţiile din ultimele 36 de luni.
Dacă nu au fost depuse patru declaraţii sau nu există informaţii se face analiză
documentară.
Pagina 4 din 15
Analiza documentară se face pe baza declaraţiilor fiscale şi informative, fişelor
fiscale, deciziilor de impunere, situaţiilor financiar-contabile şi informaţiilor de la terţi
(firme, bănci).
Se emite comunicarea din oficiu către cei care urmează să fie impuşi din oficiu.
Dacă în 20 de zile de la comunicare, contribuabilii nu depun declaraţii fiscale se
întocmeşte Lista contribuabililor care urmează să fie impuşi din oficiu.
Dacă în 60 de zile, contribuabilul se conformează şi depune declaraţia, decizia de
impunere din oficiu este anulată.
13 ianuarie 2015, postare pe blog, Andreea Paul: Odată cu Pactul pentru
Apărare, să declarăm război evaziunii fiscale! Sănătatea și Educația, și ele
victime ale evazioniștilor, impun acorduri similare
Sursa: http://www.andreeapaul.ro/blog/2015/01/odata-cu-pactul-pentru-aparare-
sa-declaram-razboi-evaziunii-fiscale-sanatatea-si-educatia-si-ele-victime-ale-
evazionistilor-impun-acorduri-similare/
Pactul pentru Apărare, doar primul pas spre finanțarea ”rudelor sărace” ale bugetului –
Educație, Sănătate – prin combaterea fermă a evaziunii fiscale.
Cei 2% din PIB agreați pentru finanțarea Apărarii în perioada 2017-2027 vor trebui
asigurați din combaterea evaziunii fiscale, prin măsuri ferme cu impact pe termen lung
ale Executivului, pentru a nu lua banii de la Educație, Sănătate, Infrastructură sau din
alte investiții.
Cer institutiilor statului să treacă rapid la pasul următor încheierii acestui acord
transpartinic și să elaboreze planul de măsuri și acțiuni pentru diminuarea evaziunii
fiscale, pentru asigurarea finanțării bugetului țării, cu toate obligațiile sale
fundamentale față de cetățeni: securitate și bunăstare. Avem nevoie de un plan de
măsuri și acțiuni pentru ca lupta cu principalul inamic intern al României – evaziunea
fiscală – să ne asigure banii necesari pentru Apărare, în momente tensionate în
regiune.
Pagina 5 din 15
Evaziunea fiscală roade an de an din bunăstarea românilor. Evaziunea fiscală luptă
murdar, cu arme ascunse, încercând să lovească sub centură statul român. Guvernul
Ponta refuză să-și asume o minimală responsabilitate în bătălia cu evaziunea fiscală
vizibilă, estimată la 102 miliarde lei în anul 2013, adică 680 euro pe secundă. E timpul
sa micșorăm această amenințare internă la adresa siguranței naționale, prin măsuri
care ar trebui să ajungă inclusiv până la reintroducerea stimulentelor pentru
funcționarii statului care înregistrează succese în combaterea evaziunii.
Poate următorul pact interpartinic românesc va fi făcut pentru a sprijini proiectele
privind alocarea a 6% din PIB pentru Educație și a încă 6% pentru Sănătate. Avem,
așadar, nevoie de bani pentru proiecte fundamentale pentru națiunea română și pentru
viitorul țării. Să aplicăm ”soluția Pintea” – un personaj istoric mult iubit de oamenii
din părțile Maramureșului. Să luăm de la evazioniștii care exercită presiunea constantă
a corupției asupra Statului și să dăm la ”săracii” bugetului: la Armată – cu probleme
de echipare, sau la sistemul de Învățământ – urban, dar mai ales rural, cu marile lor
probleme financiare, la Sănătate – unde nevoia de dotare si de medicamente, de
resurse umane bine calificate și plătite constituie o urgență națională. Știu ca obositul
Guvern Ponta este incapabil de măsuri radicale necesare. Viitorul Guvern PNL o
poate face.
14 ianuarie 2015, Capital.ro: Ponta: Să facem politici fiscale care să sprijine
scăderea preţului la carburanţi
Premierul Victor Ponta a declarat marţi că guvernul nu are instrumente pentru a
scădea preţul carburanţilor, fiind o piaţă liberă, dar că poate face politici fiscale care să
sprijine această scădere. Preţul fără taxe al benzinei era, la jumătatea lunii decembrie,
de 2,23 lei, în timp ce preţul cu taxe ajungea la 5,298 lei.
Premierul Victor Ponta le-a solicitat săptămâna trecută ministrului Transporturilor şi
ministrului Finanţelor să discute cu reprezentanţii companiilor despre preţul
combustibililor, arătându-se convins că printr-o astfel de discuţie se va putea ajunge la
un preţ corect şi rezonabil. Marţi, el a declarat că nu are instrumente sî coboare preţul, Pagina 6 din 15
fiind o piaţă liberă, dar că guvernul poate face politici fiscale care să sprijine aceastî
scădere.
Cu toate acestea premierul a omis să spună că statul a ajuns să ia din preţul
carburanţilor mai mult decât ia producătorul. Anul trecut, în aprilie, guvernul a
introdus o supraaciză de 7 eurocenţi pe litrul de carbrant şi a stabilit un curs artificial
pentru calculul accizelor de 4,7380 lei/euro pe care l-a menţinut şi în acest an.
Potrivit datelor Oil Bulletin, un litru de benzină fără taxe costa, la jumătatea lunii
decembrie, 2,23 de lei, iar litrul de motorină fără taxe avea un preț de 2,54 de lei.
Totuși, prețul la pompă, adică cel plătit de șoferi când au alimentat la jumătatea lunii
decembrie, a fost de 5,298 lei - în cazul benzinei de 95, iar cel al motorinei de 5,50 de
lei.
Statele membre cu cel mai mic preț al benzinei fără taxe sunt: Suedia (0,47 euro/litru),
Germania (0,48 euro/litru) și Estonia (0,49 euro/litru). Cea mai scumpă benzină fără
taxe se găsește în Malta (0,71 euro/litru) și în Bulgaria (0,61 euro/litru).
Media europeană (UE 28) a benzinei fără taxe este de 0,513 euro/litru, în timp ce
prețul cu taxe este de 1,38 euro/litru. România se află sub media europeană atât în
ceea ce privește prețul fără taxe, cât și la prețul cu taxe incluse. Mai exact, benzină
fără taxe costa la 15 decembrie sub 50 eurocenți (0,49 euro/litru), iar litrul cu taxe
incluse costa 1,18 euro.
15 ianuarie 2015, postare pe facebook: Gabriel Biriș
Sursa: https://www.facebook.com/GabrielBiris?fref=ts
Ia uitati ce ajutor nesperat primim in incercarile noastre de a reforma fiscalitatea si
administrarea fiscala: dna Victoria Nuland vine si ne spune ceea ce unii dintre noi
suntinem de mai bine de un deceniu, Romania are nevoie de un Cod fiscal
FUNCTIONAL!
Pagina 7 din 15
Am inteles de mult ca ce avem acum merge mana in mana cu coruptia, acesta fiind
motivul pentru care am atras atentia inca din 2009 ca ce avem acum ameninta nu
numai bugetul, infrastructura, ci chiar siguranta nationala...
Stimata doamna, va multumesc deci pentru ca ati inclus Codul fiscal in lista de
preocupari ale SUA!
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-19102306-victoria-nuland-coruptia-este-
chestiune-securitate-nationala-pentru-ofera-parghii-pentru-patrunderea-unor-influente-
straine-rauvoitoare-tara-voastra.htm
15 ianuarie 2015, Adevarul.ro: Ce produse şi servicii mai au TVA 9%, pe lângă
pâine şi pachetele turistice: medicamente, proteze, ziare, cărţi şi filme
Medicamentele beneficiază de TVA 9%, ca şi pâinea Guvernul a avizat ieri reducerea
TVA de la 24% la 9% în turism, după ce anterior doar pachetele cu cazare şi mic
dejun beneficiau de acest TVA redus. Acum, excepţia se extinde şi la pachetele all-
inclusive. „Adevărul“ vă prezintă o listă cu alte produse şi servicii care mai au TVA
9%. TVA 9% se mai aplică şi la pâine şi produse de panificaţie, după ce Executivul a
introdus această măsură în anul 2013, în ciuda obiecţiilor Fondului Monetar
Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene (CE). Măsura a dus la ieftinirea produselor
de panificaţie, potrivit Consiliului Concurenţei.
Ministerul Finanţelor estima, într-un studiu lansat în toamna anului trecut, că în
perioada septembrie 2013 - iulie 2014 evaziunea fiscală din domeniul panificaţiei a
scăzut cu 300 de milioane de lei, livrările oficiale de făină şi produse de brutărie au
crescut atât la export, cât şi pe piaţa internă, numărul de locuri de muncă fiscalizate
din acest domeniu a crescut cu 7.000, producţia de făină şi pâine a crescut cu 15,8%,
respectiv 18%, iar preţurile au scăzut cu 10%. Medicamente, ziare şi filme cu TVA
9% De asemenea, TVA 9% se mai aplică la medicamente de uz uman şi veterinar, la
produse ortopedice şi proteze - cu excepţia protezelor dentare, în cazul manualelor
şcolare, cărţilor, ziarelor şi revistelor, dar şi în cazul biletelor la muzee, castele,
monumente istorice, grădini botanice, târguri, expoziţii, cinematografe. La nivelul
medicamentelor, TVA are valoarea de 9% atât pentru produsele cu prescripţie, cât şi Pagina 8 din 15
celor fără. TVA 9%, promis şi pentru legume şi carne Concomitent, Executivul a
anunţat că doreşte să implementeze în acest an o cotă redusă de TVA, de 9%, la mai
multe produse, precum legume şi fructe, dar şi carne şi produse din carne. O altă idee
enunţată în timpul negocierilor din decembrie cu FMI era şi reducerea TVA la
produse bio. În fine, Darius Vâlcov, a afirmat că ar TVA s-ar putea reduce la toate
produsele, cu două sau patru puncte procentuale, însă condiţia este să se colecteze
suplimentar la buget mai mulţi bani. „Dacă după primul trimestru vom vea că avem
încasări suplimentare de 2 miliarde, vom putea undeva, la jumătatea anului, să luăm
măsura de reducere a TVA cu 2%, dacă vom vedea că sunt 4 miliarde, vom putea
merge cu 4%“, a susţinut ministrul Finanţelor. El a avertizat că totul ţine de decizia
politică de la acel moment.
18 ianuarie 2015, capital.ro: Ministerul Finanţelor cere, curat neconstituţional,
să i se achite contribuţii
Anomalia legislativă care impune plata CASS la salariul minim a fost declarată
neconstituţională încă din 2010. Cu toate acestea, a fost preluată în Codul fiscal în
2011 şi, abia acum, guvernul vrea să o corecteze, dar numai în cazul alocaţiilor,
ignorând celelalte venituri. Este o dovadă că legislaţia contribuţiilor de sănătate are
nevoie de modificări substanţiale privind atât impunerea, cât şi beneficiile acordate
La începutul acestui an, zeci de mii de persoane au primit decizii de plată a
contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru venituri obţinute exclusiv
din dobânzi, chirii, dividende sau alte surse. Surpriza a fost imensă, mai ales, că, în
multe cazuri, veniturile nici măcar nu existau, fiind vorba de alocaţii pentru copii
primite în conturi bancare sau dividende distribuite şi neplătite. Fiscul a calculat din
oficiu contribuţiile în funcţie de salariul minim brut, aşa cum prevede Codul fiscal. Au
apărut, astfel, situaţii aberante, iar guvernul a anunţat că legislaţia va fi modificată, dar
numai în cazul copiilor, urmând ca, odată cu rescrierea Codului fiscal din această
primăvară, să aibă loc mai multe rectificări. Cert este că Fiscul nu a făcut acum, decât
să pună în aplicare legislaţia care există de ani de zile şi care a fost introdusă în Codul
Pagina 9 din 15
fiscal în 2011, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 125. La rândul său, această ordonanţă a
preluat reglementările din Legea sănătăţii 95/2006.
În toţi aceşti ani, autorităţile nu au sesizat sau nu au dorit să rezolve aberaţia plăţii
CASS la salariul minim brut indiferent de valoarea veniturilor reale, mai ales că, în
2010, Curtea Constituţională a României a declarat neconstituţională această
prevedere.
Plata CASS neconstituţională, dar aplicată
Decizia CCR nr. 1394 din 26 octombrie 2010, definitivă şi general obligatorie,
stabileşte că „dispoziţiile art. 257 alin. (2) lit. f) teza finală din Legea nr. 95/2006 sunt
neconstituţionale, în măsura în care se interpretează că valoarea contribuţiei minime la
fondul de asigurări sociale de sănătate, datorată de persoanele care realizează venituri
din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din dividende şi dobânzi, venituri din
drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual şi/sau într-o formă de
asociere şi alte venituri care se supun impozitului pe venit, nu poate fi mai mică decât
cuantumul unui salariu de bază minim brut pe ţară, lunar“.
În decizie se arată că „fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci şi proporţională,
rezonabilă, echitabilă şi să nu diferenţieze [...] pe criteriul grupelor sau categoriilor de
cetăţeni. Prin urmare, aşezarea justă a sarcinilor fiscale trebuie să reflecte însuşi
principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, prin impunerea unui tratament identic
pentru situaţii identice şi să ţină cont, în acelaşi timp, de capacitatea contributivă a
contribuabililor, luând în considerare elementele ce caracterizează situaţia individuală
şi sarcinile sociale ale acestora“.
Fără venituri, dar plătitor de CASS
Legislaţia privind CASS trebuie să respecte principiul solidarităţii, după care este
constituit fondul unic de sănătate, dar şi al echităţii fiscale. Totodată, sistemul trebuie Pagina 10 din 15
să ofere contraprestaţii în contul contribuţiei plătite pentru că, în fond, CASS nu este o
taxă şi trebuie să returneze contributorului beneficii.
Aberaţia deciziilor de impunere nu reprezintă, până la urmă, decât un simptom, poate
cel mai grav, al unui sistem suferind care trebuie regândit şi reorganizat. Analizând
actuala legislaţie privind CASS, se pot desprinde mai multe concluzii care probează
disfuncţionalităţi.
„Plata contribuției de sănătate la venitul minim este strâns legată de existența unui
pachet minim de servicii medicale. Practic, în sistemul nostru de asigurări sociale de
sănătate, asigurații beneficiază de același pachet de servicii medicale (pachetul de
bază), indiferent de nivelul contribuției achitate. În opinia mea, aici există inechitatea
și ea subzistă datorită faptului că sistemul nostru de asigurări se bazează pe principiul
solidarității sociale în condițiile în care pachetul de servicii este același pentru toate
categoriile de contribuabili“, explică avocata în drept fiscal Luisiana Dobrinescu.
„Considerăm că discuţia este mai amplă, întrucât ea vizează reformarea sistemului de
asigurări sociale de sănătate, în adevăratul sens al cuvântului, şi nu doar amendarea
sau peticirea lui ori de câte ori apare nevoia de îndreptare a unei anomalii, şi ne
gândim aici la o reformă bazată pe un pact naţional pentru sănătate în acord cu
strategia UE în domeniul sănătăţii“, spune Raluca Bontaș, director Global Employer
Services, Deloitte România.
Conform Legii sănătăţii, toate persoanele, cu excepția celor scutite, cum ar fi copiii de
până în 18 ani, studenții sub 26 de ani, mamele indemnizate sau şomerii, au obligația
să se asigure și să contribuie la sistemul de asigurări publice de sănătate, indiferent
dacă obțin sau nu venituri sau sunt asigurate într-un sistem privat. Persoanele care nu
au asigurare primesc un pachet minimal de servicii gratuit, însă pentru orice alte
servicii suplimentare, din pachetul de bază, trebuie să achite CASS retroactiv. Casa
Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi Fiscul verifică situaţia veniturilor şi,
ulterior, emit decizii de impunere.Pagina 11 din 15
„Furnizorii de servicii sunt obligaţi să comunice CNAS datele de identificare ale
persoanelor care au beneficiat de servicii. CNAS comunică la ANAF, trimestrial, pe
bază de protocol, datele de identificare ale acestor persoane, în vederea impunerii
conform Codului fiscal, în cazul în care se constată existenţa unor venituri asupra
cărora se datorează CASS“, explică Claudia Sofianu, coordonatorul diviziei de
Impozit pe Venit şi Contribuţii Sociale, EY România.
Cele mai multe disfuncţionalităţi apar atunci când pacienţii nu au venituri constante,
cum ar fi salarii sau pensii, ci lucrează în mod independent sau obţin întâmplător
venituri din chirii, dobânzi, dividende sau alte surse. Situaţiile particulare din practică
dovedesc că legislaţia are hibe atât în ceea ce priveşte impunerea, cât şi acordarea
beneficiilor.
De exemplu, o persoană poate avea venituri, temporar, câteva luni pe an, dintr-o chirie
sau dintr-o activitate independentă, cum ar fi o traducere. Automat, va datora CASS
de 5,5% calculată la salariul minim brut, deşi veniturile reale pot fi mult mai mici
decât acesta. Dacă persoana respectivă nu declară venitul şi este impusă din oficiu va
plăti atât CASS, cât şi penalităţile aferente.
Un exemplu este dat de Luciana Rainov, junior associate Biriş Goran: «Dacă o
persoană obține într-un an venituri exclusiv din dobânzi în sumă 2.000 de lei, această
persoană nu va datora o contribuție socială de sănătate de 5,5% calculată asupra sumei
de 2.000 de lei obținută din investiții (i.e. 110 lei), ci va datora o contribuție socială de
sănătate de 5,5% calculată asupra salariului de bază minim brut pe țară (i.e. 5,5% *
975 lei * 12 luni = 643,5 lei). Situația este similară în cazul persoanelor care obțin
venituri exclusiv din cedarea folosinței bunurilor, dacă acest venit este singurul asupra
căruia se calculează contribuția“. În cazul în care trebuie să apeleze la medic, plata nu
va fi suficientă pentru a deveni asigurată.
Pagina 12 din 15
„CNAS nu va elibera adeverința care să ateste calitatea de asigurat (respectiv nu va
introduce datele acestuia ca asigurat în programul informatic pe care furnizorii de
servicii medicale îl pot accesa în funcție de CNP), în lipsa plății contribuțiilor
datorate, a dobânzilor și a penalităților de întârziere“, arată Luisiana Dobrinescu,
precizând că cei care nu au obținut venituri pe întreaga perioadă de prescripție și care
nu au achitat CASS pot beneficia de servicii numai dacă vor achita contribuția minimă
pe ultimele şase luni anterioare solicitării serviciilor.
Plata CASS, alte complicaţii
Nu sunt feriţi de probleme nici cei care au contribuit continuu în ultimii cinci ani. Ei
pot avea surpriza să le fie pusă sub semnul întrebării calitatea de asiguraţi şi chiar să li
se dispună popriri pe conturi pentru aşa-zisa neplată a CASS.
„Una dintre problemele des întâlnite în practică este cea a funcţionarilor publici în
luptă cu Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) al CNAS. Cel din urmă fie nu
funcţionează, fie emite afirmaţii incorecte, fie nu are o bază de date completă etc.
Problemele sistemului sunt încărcarea eronată (şi departe de a fi finalizată) a datelor
disponibile autorităţilor şi lipsa corelării acestuia cu sistemul ANAF care colectează
contribuţiile de asigurări sociale de sănătate. Mai mult decât atât, instituţiile nu iau, de
cele mai multe ori, în considerare datele disponibile în SIUI, revenind astfel la
birocraţia obţinerii unei adeverinţe clasice de asigurat“, explică Monica Țariuc, senior
consultant, Global Employer Services Deloitte România.
Specialiştii consideră că legislaţia trebuie îmbunătăţită. Uniformizarea bazei de
impozitare, astfel încât să nu mai existe inechităţi între diferitele categorii de venituri,
dar şi introducerea unui plafon rezonabil şi echitabil are elimina din distorsiuni. „În
opinia noastră, echitate fiscală nu înseamnă plata contribuțiilor la nivelul întregului
venit, ci la nivelul unui plafon echitabil stabilit. Sistemul de contribuții nu trebuie să
fie un sistem de taxe ci un sistem care implică o contraprestație. Sarcina fiscală trebuie
stabilită echitabil la nivelul contribuțiilor și ținând cont în această formulă de calcul și Pagina 13 din 15
de echitatea socială“, afirmă Luciana Rainov. „Consider că inechitabilă este
modalitatea de stabilire a contribuțiilor sociale (și mai ales exceptarea de la plata
acestora) în funcție de natura venitului obținut (de exemplu venituri din drepturi de
autor, activități independente, chirii). Pentru a evita structurile complet artificiale,
baza de impunere ar trebui uniformizată“, precizează Luisiana Dobrinescu.
Ministerul Finanţelor a anunţat că, în februarie, va prezenta guvernului forma rescrisă
a Codului fiscal pe care o va trimite, ulterior, spre dezbatere, Parlamentului, existând
intenţia ca tot capitolul privitor la contribuţii să fie refăcut.
Cum pot obţine servicii medicale complete neasiguraţii?
Persoanele care vor să beneficieze de întregul pachet de asigurări sociale de sănătate,
dar nu pot dovedi calitatea de asigurat, pot fi în una din următoarele situaţii, explică
Iulia Butnaru, Tax Partner, TaxWise:
-Dacă nu au realizat venituri impozabile în ultimii cinci ani, pot să plătească
contribuţia legală lunară pe ultimele şase luni, calculată la salariul minim brut pe ţară
în vigoare la data plăţii plus majorări de întârziere.
-Dacă au realizat veniturilor impozabile în ultimii cinci ani, pot să plătească CASS
aferente acestor venituri, plus dobânzi şi penalităţi de întârziere.
-Dacă nu au realizat venituri impozabile într-o ultimă perioadă mai mare de şase luni
(e.g. ultimele 10 luni), pot să achite CASS aferente veniturilor obținute, plus dobânzi
şi penalităţi de întârziere şi să completeze cu CASS legală lunară pentru ultimele şase
luni.
-Dacă nu au realizat venituri impozabile într-o ultimă perioadă mai mică de şase luni
(e.g. ultimele două luni), pot să achite CASS aferente veniturilor obţinute în trecut,
plus dobânzi şi penalităţi de întârziere şi să completeze cu contribuţia legală lunară
pentru ultimele două luni.Pagina 14 din 15
18 ianuarie 2015, medifax.ro: Obama propune noi taxe pentru americanii bogaţi,
care ar urma să aducă la buget 320 mld. dolari
Preşedintele Statelor Unite Barack Obama propune noi taxe care îi vizează pe cei mai
bogaţi americani şi care ar urma să genereze venituri bugetare suplimentare de 320 de
miliarde de dolari în următorii zece ani, pentru a limita presiunea fiscală asupra clasei
de mijloc, relatează Bloomberg.
Potrivit propunerilor preşedintelui Obama, profiturile din investiţii ale celor mai
bogaţi 1% dintre americani vor fi limitate în urma noilor taxe, iar transferul de active
către moştenitori va fi mai dificil.
Nivelul minim de taxare al veniturilor din capital şi dividende ar urma să crească la
28% faţă de 23,8% în prezent, în condiţiile în care, la începutul mandatului din 2009,
taxa se situa la 15%.
Obama, care îşi va promova planul în discursul despre starea naţiunii de marţi, vrea să
folosească o parte din banii rezultaţi în urma majorării taxelor pentru extinderea
facilităţilor pentru îngrijirea copiilor şi pentru educaţia superioară.
"Ceea ce vedem aici este o uşurare a regimului fiscal pentru clasa de mijloc, pentru a
putea ataca problema stagnării salariilor clasei de mijloc", a declarat Harry Stein,
director pentru politica fiscală în cadrul Center for American Progress, grup aliniat
Partidului Democrat.
Proiectul lui Obama întâmpină opoziţie din partea Congresului controlat de
republicani şi a lobby-iştilor de la Washington, care au reuşit în trecut să blocheze
unele proiecte ale preşedintelui american, care vizau impozitarea băncilor.
Pagina 15 din 15