Raport Privind Practica

63
Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultatea Ştiinţe Economice Catedra „Contabilitate şi Informatică Economică” RAPORT privind efectuarea practicii de specialitate la (SRL „Trimetrica”IM) Prenumele, numele studentului :Cocota Nicoleta Grupa CON1203 Conducător ştiinţific Prenumele, numele: Malai Ela

description

practica

Transcript of Raport Privind Practica

Page 1: Raport Privind Practica

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Catedra „Contabilitate şi Informatică Economică”

RAPORT

privind efectuarea practicii de specialitate la

(SRL „Trimetrica”IM)

Prenumele, numele studentului :Cocota Nicoleta

Grupa CON1203

Conducător ştiinţific

Prenumele, numele: Malai Ela

Chişinău 2015

Page 2: Raport Privind Practica

CUPRINS

Pag.

Introducere..............

.............................................................................................................3

1.Organizarea contabilităţii în cadrul entităţii............................................................. ...4

2. Contabilitatea imobilizarilor necorporale.................……….......................................5

3. Contabilitatea imobilizarilor corporale................………............................................6

4. Contabilitatea leasingului………..…….....….............................................................8

5. Contabilitatea materialelor şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată.................9

6. Contabilitatea investiţiilor.........................................................................................10

7. Documentarea, calculul şi contabilitatea salariului...................................................12

8. Contabilitatea producţiei în curs de execuţie şi a producţiei finite...........................13

9. Contabilitatea mărfurilor ……..……........................................................................15

10. Contabilitatea creantelor…...………............….......................................................16

11. Contabilitatea mijloacelor băneşti şi a investiţiilor pe termen scurt …......….........18

12. Contabilitatea capitalului propriu............................................................................22

13. Contabilitatea datoriilor..........................................................................................24

14. Contabilitatea costurilor, cheltuililor si veniturilor.................................................28

15. Calculatia costurilor de productie...........................................................................30

16. Structura si modul de intocmire a asituatiilor financiare........................................34

Încheiere.............................................................................................................................37

Anexe

2

Page 3: Raport Privind Practica

Întroducere

“Întreprinderea mixtă Trimetrica SRL” este persoană juridică şi îşi desfăşoară activitatea în

conformitate cu legislaţia în vigoare, politica de contabilitate şi statutul întreprinderii cu toate

modificările anexate (Anexa 1.3 şi 1.4).

Organele de conducere a societăţii sunt: adunarea generală aasociaților și director general.

Î.M “Trimetrica” SRL a fost creată la 5 aprilie 2004

Informaţii generale:

Denumirea organizaţiei economice:

Adresa: mun. Cișinău, str. Mesager 11

Forma organizatorico – juridică: Societate cu răspundere limitată

Forma de proprietate: privată

Activitatea principală: Distribuirea oficiala a produselor companiei ESRI din Canada,

precum si oferirea diferitor servicii din domeniul IT.

Codul fiscal:1004601001823

Director: Hristev Eugeniu

Această întreprindere este una din cele mai cunoscute din domeniul sau de activitate colaborând

si oferind servicii celor mai importate institutii de stat cum ar fi de exemplu Parlamentul, Ministerul

mediului, Ministerul Sănătății, si celor mai influiente companii de pe piața naționala ca de exemplu

Orange Moldova. Ea a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat.

“Trimetrica”SRL dispune de un capital statutar in sumă de 5400 lei..

Serviciile oferite de întreprindere sunt de o calitate înaltă, datorită faptului că controlul serviciilor la

întreprindere este efectuat la toate etapele procesului, începând cu controlul de intrare a produselor

destinate spre distribuire şi până la controlul prestarii serviciilor clientului cerinţelor documentaţiei

tehnico-ştiinţifice.

Adunarea Generală a Asociaților este organul suprem de conducere a societăţii, se convoacă nu

mai devreme de o lună şi nu mai târziu de două luni de la data primirii de către organul financiar

raional a dării de seamă anuale a societăţii.

3

Page 4: Raport Privind Practica

1.Organizarea contabilităţii în cadrul entităţii

Politica de contabilitate a SRL. “Trimetrica” este elaborată conform:

- Legea contabilităţii nr. 113-XVI  din  27.04.2007,intrată în vigoare le 10.01.08;

- Standardelor naţionale de contabilitate intarite prin ordinul Ministerului de Finanţe a RM nr. 174

din 25 decembrie 1997;

- Planul de conturi

[Capitolul II completat prin Ordinul Min.Fin. nr.26 din 04.03.2015, în vigoare 13.03.2015]

[Capitolul II completat prin Ordinul Min.Fin. nr.188 din 30.12.2014, în vigoare 01.01.2015]

Principalele tipuri de activitate desfăşurată de S.A.“Agrovin Bulboaca”:

1. Distribuirea Sistemelor Informațional Geografice, produse de ESRI, Canada;

2. Prestarea servicilor în domeniul IT, inclusiv GIS

3. Oferire de support infomațional în domeniul sau de activitate cum ar fi training-urile.

Evidenţa contabilă la SRL “Trimetrica” este efectuată de către serviciul contabilitate, fiind o

structură de sinestătătoare a întreprinderii. Contabilul-şef al SRL.“Trimetrica”, Dumbrava Anatolie,

asigură controlul şi înregistrarea în conturile contabile a tuturor operaţiunilor economice efectuate;

asigură oferirea informaţiei operative şi alcătuirea rapoartelor financiare în termenii stabiliţi; poartă

răspundere pentru respectarea principiilor metodologice de organizare a evidenţei contabile.

Politica de contabilitate este o parte foarte importantă a organizării întreprinderii, de aceea la

fondarea entității, indiferent de tipul de proprietate, apartenenţa ramurală şi forma juridică, se

întocmeşte politica de contabilitate. Ea este revizuită, şi se aprobă în fiecare an. La

SRL“Trimetrica” in ultimii ani nu prea au fost schimbari in politica de contabilitate.

La SRL.“Trimetrica” responsabilitatea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii o poartă

conducătorul societăţii, el are responsabilitatea de a crea condiţii optime pentru a se ţine corect

contabilitatea, pentru întocmirea şi prezentarea la timp a rapoartelor,.

Înregistrarea documentelor ce atestă desfăşurarea operaţiunilor economice şi contabilizarea

corespunzătoare a sumelor indicate în aceste documente are loc doar în secţia de contabilitate.

În cadrul SRL “Trimetrica” evidenţa contabilă se duce automatizat . Întreprinderea dispune de

mijloace tehnice pentru prelucrarea informaţiei contabile ceea ce este foarte uşor pentru entitate.

4

Page 5: Raport Privind Practica

2.Contabilitatea imobilizarilor necorporale

Activele nemateriale cuprind cele mai puţin diverse elemente patrimoniale care au o perioadă de

utilizare mai mare de un an.

Activele nemateriale sunt recunoscute în baza a 3 criterii:

1. Obiectul este identificabil şi controlabil de entitate

2. Este probabil că entitatea va obţine beneficii economice viitoare din

utilizarea obiectului,

3. Costul de intrare a obiectului poate fi evaluat în mod credibil.

Momentul recunoaşterii pentru activele nemateriale cumpărate îl constituie data procurării.

Evaluarea iniţială a activelor nemateriale de la data procurării este efectuată în conformitate cu SNC

“IMOBILIZĂRI NECORPORALE ŞI CORPORALE”

În baza politicii de contabilitate a SRL “Trimetrica” imobilizarile necorporale, se reflectă în

contabilitatea financiară la valoarea de intrare care cuprinde valoarea de procurare a lor plus

posibilele cheltuieli de instalare. Evaluarea ulterioară a activelor nemateriale existente la

întreprindere se efectuează prin metoda recomandată de SNC “IMOBILIZĂRI NECORPORALE ŞI

CORPORALE”, astfel imobilizările necorporale după recunoaşterea iniţială imobilizările se

evaluează la valoarea contabilă (la cost). Amortizarea se calculează lunar pentru fiecare obiect de

evidenţă amortizabil pornind de la valoarea amortizabilă a obiectului şi durata de utilizare a

acestuia. Valoarea amortizabilă se ajustează cu mărimea pierderii recunoscute sau reluate din

depreciere conform SNC "Deprecierea activelor". La finele anului 2014 întreprinderea dispunea de

imobilizări necorporale nete în sumă de 73 934 lei (bil.con.).

Evidenţa sintetică se ţine în formă automatizată în Jurnal-order cu totalul cumulativ pe

subconturi, evidenţa analitică se ţine pe fiecare tip de activ nematerial şi se prezintă sub formă de

tabel „Borderoul de evidenţă a rulajelor”.

Activele nemateriale care sunt la entitate majoritatea sunt achiziţionate. Astfel un exemplu este

procurarea unui Windows ,durata de funcţionare utilă a căruia este 3 ani.

Imobilazrea necorporala respectivă a fost înregistrată la intrări prin formula:

Debit contul 112.5 „Programe informatice” - 3600,00lei

Credit contul 521.1 „Datorii comerciale în ţară” – 3600,00 lei.

Datoria faţă de furnizor a fost achitată din contul curent şi s-a întocmit prin formula contabilă:

Debit contul 521.1 „Datorii comerciale în ţară” - 3600,00lei

Credit contul 242„Cont cuent in valuta nationala ” - 3600,00 lei

5

Page 6: Raport Privind Practica

La SRL“Trimetrica” amortizarea activelor nemateriale se ţine la contul 113.5 „Amortizarea

programelor informatice” şi ca la imobilizări necorporale, evidenţa se duce pe conturi sintetice şi pe

analitice. Metoda de calcul a uzurii este metoda liniară.

Amortizarea anuală = valoarea de intrare / durata de funcţionare utilă

Pentru calcularea uzurii putem folosi exemplu anterior, adică dreptului de utilizare a unei

instrucţiuni tehnologice. Valoarea iniţială a activului este 3600.00 lei, termenul de utilizare este de 3

ani, de aici putem spune că lunar întreprinderea casează 100 lei din activul nematerial.

Amortizarea anuală a activului nematerial = 3600.00/3=1200 lei

Amortizarea lunară = 1200.00/12= 100 lei

Norma de amortizare = 100 % / 3ani (DFU) = 33,33 %

Amortizarea anuală = valoarea de intrare * norma de amortizare=3600 x 33.33%=1200

Formula contabilă este:

Debit contul 713,2„Cheltuieli privind amortizarea, întreţinerea şi reparaţia activelor imobilizate

cu destinaţie administrativă” - 100,00lei

Credit contul 113.5 „Amortizarea programelor informatice” - 100,00 lei

Decontarea amortizării imobilizarilor necorporale ieşite:

Debit contul 113.5 „Amortizarea imobilizarilor necorporale” –100,00lei

Credit contul 112.5 „Programe informatice” - 100,00lei

Activele nemateriale sunt scoase din evidenţa contabilă numai după ce le expiră termenul de

utilizare prin actul de casare a imobilizarilor necorporale (Anexa 1). La ieşirea lor din gestiune se

întocmeşte Actul de casare a imobilizarilor necorporale.

Borderoul de calcul al amortizării imobilizarilor necorporale se întocmeşte pe fiecare imobilizare

necorporala separat. În el se înscrie: denumirea activului, data punerii în exloatare, valoarea de

bilanţ, uzura la începutul lunii, formula contabilă, uzura calculată pe lună, valoarea probabilă

rămasă, semnătura contabilului.

În Registrul contabil se reflectă suma amortizării calculate, se întocmeşte pe fiecare instrucţiune

separat şi conţine: soldul la începutul perioadei, soldul la sfîrşitul perioadei, rulajul debitor, rulajul

creditor şi semnătura contabilului şef.

3.Contabilitatea imobilizarilor corporale

Imobilizarile corporale reprezintă activele care îmbracă o formă fizică naturală, pot fi utilizate

de întreprindere pe o perioadă mai mare de un an.

La SRL “Trimetrica” imobilizările se grupează în:

Active materiale pe termen lung (121, 122, 123, 125) – 2 011 291,00 lei

6

Page 7: Raport Privind Practica

Evaluarea iniţială a imobilizarilor corporale se face în momentul recunoaşterii elementelor

respective drept imobilizari la valoarea de intrare.

Calea de intrare imobilizarilor corporale la întreprindere este doar procurarea contra mijloacelor

băneşti. Astfel un exemplu este procurarea unui note book HP ProBook 450 G1 Intel, care este

tinut la evidenta prin „Fisa de evidenta a mijloacelor fixe” Anexa 2

Mijlocul fix respectiv a fost înregistrat la intrări prin formula:

Debit contul 123.3 „Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie” - 8792,91 lei

Debit contul 534.4” Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” – 1758,58 lei.

Credit contul 521.1 „Datorii comerciale în ţară”– 10551,50 lei

Uzura mijloacelor fixe se calculează prin metoda liniară, luându-se ca bază durata de

funcţionare utilă a acestora. Constatarea activului drept element a activelor materiale pe termen lung

are loc în cazul când poate funcţiona la întreprindere mai mult de un an, se află în posesia

întreprinderii pentru a fi utilizat în activitatea sa.

La momentul dării în exploatare se întocmeşte procesul verbal de primire-predare a mijlocului

fix (Anexa 3) şi se întocmeşte formula contabilă:

Debit contul 123 „Mijloace fixe”

Credit contul 521.1 Datorii comerciale în ţară

Uzura la SRL.“Trimetrica” se calculeaza după metoda liniară, ţinând cont de valoarea probabilă

rămasă, care este stabilită de întreprindere conform prevederilor din Politica de contabilitate.

Conform acestui calcul suma uzurii calculate a mijloacelor fixe se repartizează şi se include în

consumuri.

Evidenţa analitică a uzurii mijloacelor fixe se ţine pe feluri de obiecte, iar pentru evidenţa

sintetică este destinat contul de pasiv 124 „Uzura mijloacelor fixe”. În credit acestui cont se

reflectă sumele uzurii mijloacelor fixe calculate, iar in debit casarea sumei uzurii calculate a

mijloacelor fixe. Soldul creditor reprezintă suma uzurii calculate a mijloacelor fixe existente la

întreprindere la finele perioadei de gestiune.

Evidenţa sintetică a uzurii se efectuează de către contabil automatizat unde este reflectată suma

uzurii calculată lunar şi repartizarea ei la consumuri în funcţie de destinaţia acestora. La

întreprindere se utilizează „Borderoul de calcul a uzurii”, amortizarea se calculează automat

conform programei, pentru fiecare obiect în parte.

Exemplu: se calculează amortizarea mijlocului fix „Notebook HP” care a fost procurat la data de

28.05.08 valoarea de intrare 6583,33 lei, durata de funcţionare utilă 5 ani, lunar întreprinderea

casează 109,72 lei

Formula contabilă este:

Debit contul 123.3 ,, Datorii comerciale în ţară” – 109,72

7

Page 8: Raport Privind Practica

Credit contul 124.3 „Amortizarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor de transmisie” –109,72 lei

(Anexa 4)

Ieşirea mijloacelor fixe în cazul uzurii depline se perfectează cu actul de lichidare a mijloacului

fix, care este semnat de comisia mumită de conducător (Anexa 5).

În baza actului de lichidare a mijloacelor fixe se întocmesc următoarele formule contabile:

Exemplu:

1. Reflectăm decontarea uzurii:

Debit contul 124.3 „Uzura maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor de transmisie” –3787.90 lei

Credit contul 123.3 „Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie”– 3787.90 lei

2. Reflectăm decontarea valorii de bilanţ:

Debit contul 721.2 „Valoarea contabilă şi cheltuielile aferente imobilizărilor corporale ieşite” –

12.10 lei

Credit contul 123.3 „Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie” – 12.10 lei

Existenţa mijloacelor fixe se poate uşor de determinat cu ajutorul inventarierii.

Inventarierea este un ansamblu de operaţii prin care se constată existenţa integrităţii

patrimoniului întreprinderii la data la care se execută inventarierea.

Comisia de inventariere a întocmit Lista de inventariere a mijloacelor fixe, care trebuie să

conţină informaţie privind obiectele de inventar ce vor fi supuse inventarierii. După efectuarea

inventarierii rezultatele acestuia se înscriu în „Procesul verbal al şedinţei comisiei de inventariere” .

Evidenţa analitică şi sintetică se face pe fiecare secţie şi pentru fiecare mijloc fix în parte .

Reparaţia mijloacelor fixe se face cu scopul menţinerii lor în stare normală de funcţionare,

majorării capacităţii de producţie a mijloacelor fixe, majorării duratei de funcţionare utilă.

4. Contabilitatea leasingului

Conform SNC Contractul de leasing este contract potrivit căruia locatorul cedează locatarului,

contra unei plăţi sau serii de plăţi, dreptul de utilizare a activului pentru o perioadă convenită de

timp. În sensul prezentului standard noţiunea de leasing cuprinde de asemenea arenda, locaţiunea

(închirierea).

În data de 29 septembrie 2014 a fost semnat contractul de locaţiune numărul 629/9-14 pe o

durată de 1 an şi o suprafaţă de 94,67 metri pătraţi, între SRL“Trimetrica” şi S.C.

PROEUROCONSULT .conform căreia plata pentru arenda încăperii alcătuieşte 13,20 EUR

inclusiv TVA pentru 1 m.p.lei lunar (Anexa 6).

8

Page 9: Raport Privind Practica

5.Contabilitatea materialelor şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată

Materialele -pot fi divizate în materii prime şi materiale consumabile.

Materiile prime sunt bunurile care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul

finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată.

Materialele consumabile sunt acele categorii de bunuri de natura activelor curente (materiale

auxiliare, combustibil, ambalaje, piese de schimb, materiale de construcţie, seminţe, furaje, alte

materiale consumabile) care participă direct la procesul de producţie.

În programul de achiziţionare, întreprinderea încheie comenzi cu diferiţi furnizori în baza cărora

sunt încheiate contracte economice. În cazul executării contractului de achiziţionare , întreprinderea

cumpărătoare primeţte de la furnizor factura de expediţie sau factura fiscală. Recepţia cantitativă la

depozit se efectuează de către magaziner , iar rezultatele se înregistrează în bonul de primire sau

nota de intrare, iar recepţia calitativă se efectuează de un specialist şi se reflectă în Certificatul de

calitate (buletin de analiză). În cazul achiziţionării materialelor prin intermediul delegatului al

întreorinderii, acestuia i se eliberează o delegaţie, care urmează a fi înmînată furnizorului la

preluarea bunurilor. Documentul de bază la ieşirea materialelor în procesul de producţie sunt

înregistrate în Bonul de consum sau fişa limită de consum.

La contabilitatea sintetică a materialelor, entitatea ,,Trimetrica” SRL contabilizează cu ajutorul

contului 211,,Materiale’’, în cadrul căruia sunt deschise următoarele subconturi: 211.1,,Materii

prime și materiale de bază”; 211.1,,Materiale auxiliare”; 211.3,,Piese de schimb”;

211.4,,Conbustibil”; 211.5,,Ambalaje”; 211.6,,Anveloape și acumulatoare procurate separat de

mijloacele de transport’; 211.7,,Materiale cu destinație agricolă’; 211.8,,Materiale transmise

temporar terților”; 211.9,,Alte materiale’’

Contul 211 se foloseşte pentru evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materii prime şi

materiale care participă direct la fabricarea produselor, prestarea serviciilor şi se regăsesc partial sau

integral în produsul finit. Se debitează cu valoarea de intrare a materialelor de procurare prin

creditul conturilor care indică sursa de provinienţă şi se creditează cu valoarea materialelor ieşite

din stoc.

La entitatea ,,Trimetrica” SRL în urma procurării materialelor, conform cartelei contului

211.1 a fost înregistrată următoarea formulă :

Debit contul 211.1

Credit contul 521.1,,Datorii comerciale în țară”

Obiectele de mică valoare şi scurtă durată sunt bunurile cu o valoare nu mai mare decât limita

stabilită pentru a fi considerate ca mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu sau cu o durată

de utilizare mai mică de un an, indiferent de valoarea acestora, precum şi bunurile asimilate

acestora (echipamentul de protecţie, echipamente şi dispozitivele de uz general şi special,

9

Page 10: Raport Privind Practica

îmbrăcămintea de protecţie şi alte obiecte similare). În componenţa obiectelor de mică valoare şi

scurtă durată sunt incluse şi construcţiile speciale provizorii (neprevăzute în lista de titluri).

Pentru evidenţa OMVSD este destinat contul 213,,OMVSD’’. În Debit se reflectă valoarea intrată

a OMVSD, iar în Credit - ieşirea OMVSD. Soldul final este debitor şi reprezintă valoarea OMVSD

la sfîrşitul perioadei de gestiune.

Darea in exploatare a OMVSD se realizeaza prin formula:

Dt 213.1 Ct 213.2, si se intocmeste fisa numita „Darea in expoatare a OMVSD” (Anexa 8)

În planul de conturi sunt prevăzute pentru contul 213 următoarele subconturi:

213.1,,OMVSD în stoc’’; 213.2,,OMVSD în exploatare’’; 213.3,,Construcţii și dispozitive

provizorii’’; 213.4,,OMVSD transmise temporar terților”.

În cursul perioadei de gestiune OMVSD se înregistrează în contabilitate în baza facturilor

fiscale, facturilor de expediţie, actelor de achiziţie, bonurilor de intrare.

La ,,Trimetrica” SRL în urma procurării rechizitelor de birou, conform cartelei contului

213.1 a fost înregistrată următoarea formulă :

Debit contul 213.1

Credit contul 521.1,,Datorii comerciale în țară’’

Pentru OMVSD cu o valoare unitară mai mare de 1000 lei, se calculează uzura. Aceasta se

reflectă în contabilitate cu ajutorul contului 214,,Uzura OMVSD’’. În credit acestui cont se reflectă

calcularea uzurii, iar în debit- decontarea uzurii calculate aferentă OMVSD. Soldul contului este

creditor şi reprezintă suma uzurii calculate la finele perioadei de gestiune şi se scade la calcularea

valorii OMVSD care se reflectă în capitolul 2 ,,Active curente’’ din BILANŢUL CONTABIL.

6.Contabilitatea investiţiilor

Investiţia este un activ deţinut de întreprinderea investitoare în scopul ameliorării situaţiei sale

financiare prin majorarea capitalului propriu, obţinerea veniturilor (dobânzilor, dividendelor etc.) şi

altor profituri.

În funcţie de conţinutul economic, investiţiile se grupează în:

a) cote de participaţie;

b) titluri de valoare;

c) proprietate investiţională;

d) alte investiţii financiare.

În funcţie de termenul presupus de deţinere, investiţiile se grupează în:

10

Page 11: Raport Privind Practica

a) investiţii pe termen lung;

b) investiţii pe termen scurt.

Investiţiile pe termen lung sunt investiţiile, pe care întreprinderea are intenţia să le deţină mai mult

de un an.

Investiţiile pe termen scurt cuprind investiţiile pe care întreprinderea are intenţia să le deţină , să le

vândă sau să le achite în curs de un an.

Pentru evidenţa sintetică a investiţiilor pe termen lung în Planul de conturi sunt prevăzute

următoarele conturi:

141 „Investiţii financiare pe termen lung în părţi neafiliate”,

142 „Investiţii financiare pe termen lung în părţi afiliate”,

Evaluarea şi contabilizarea investiţiilor depinde de modul de procurare a acestora:

contra mijloace băneşti;

în contul emiterii de către investitor a acţiunilor sale sau a altor titluri de valoare;

pe calea schimbului cu alte active.

Investiţiile pe termen lung se reflectă în bilanţ în baza uneia din următoarele metode de evaluare:

la valoarea de intrare;

la valoarea reevaluată;

la valoarea cea mai mică dintre valoarea de intrare şi valoarea de piaţă (numai pentru

titlurile de valoare corporative de piaţă).

Metoda preponderentă de evaluare a investiţiilor pe termen lung constituie evaluarea lor la valoarea

de intrare. Aceasta rămîne constantă pe toată durata de deţinere a investiţiilor. Excepţie fac doar

obligaţiunile procurate la preţul diferit de cel nominal în cazul cînd diferenţa se amortizează.

Valoarea reevaluată a investiţiilor pe termen lung se determină ca rezultat al evaluării acestora la

valoarea benală. Întreprinderea determină autonom frecvenţa şi modul de efectuare a reevaluării

investiţiilor pe termen lung.

La ieşirea titlurilor de valoare se întocmeşte un bon de ieşire în care se reflectă denumirea lor,

emitentul, cumpărătorul, cantitatea, preţul, valoarea nominală etc. Rambursarea depozitului se

înregistrează în baza dispoziţiei de plată a băncii în care se indică suma acestuia.

Ieşirea investiţiilor pe termen lung se înregistrează în cazurile:

rambursării titlurilor de valoare;

vânzării investiţiilor;

schimbului lor cu alte active.

Particularităţile evidenţei investiţiilor în întreprinderile asociate

11

Page 12: Raport Privind Practica

În conformitate cu SNC ,,Investiţii imobiliare” se consideră investiţii în întreprinderi asociate

atunci când investitorul deţine de la 20% la 50 % din capitalul statutar al altei întreprinderi. În acest

caz investitorul exercită o influenţă notabilă asupra întreprinderii investite care se manifestă în:

participarea la procesul de elaborare a politicii financiare şi de producţie;

efectuarea operaţiunilor materiale dintre investitor şi întreprinderea asociată;

schimbul personalului de conducere;

furnizarea unor informaţii tehnice esenţiale.

La evaluarea investiţiilor în întreprinderile asociate poate fi folosită una din următoarele metode:

Metoda repartizării proporţionale prevede următoarele condiţii:

a) trebuie cunoscută cota investitorului în capitalul statutar al întreprinderii investite;

b) la intrare investiţiile se evaluează la valoarea de intrare;

c) la sfârşitul perioadei de gestiune întreprinderea asociată înregistrează rezultatul net financiar

(profit sau pierderi);

d) investitorul înscrie cota rezultatului financiar la majorarea sau micşorarea valorii

investiţiilor şi simultan la profit sau pierderi;

Metoda valorii se aplică în cazul când investiţiile sunt procurate exclusiv în scopul

comercializării în viitorul apropiat sau întreprinderea asociată funcţionează în condiţiile unor

restricţii durabile pe termen îndelungat, care reduc esenţial capacitatea acesteia de a transfera

mijloace investitorului. Esenţa acestei metode constă în faptul că investitorul reflectă investiţiile în

întreprinderea asociată la valoarea de intrare care ulterior nu se modifică. Veniturile din investiţii

(dividendele) sunt reflectate în situațiile financiare numai în mărimea cotei în profitul întreprinderii

asociate.

Întreprinderea dată nu dispune de investiţii.

Contabilizarea investitiilor depinde de modul de procurare: procurarea contra mijloacelor

banesti, procurarea in contul emiterii de catre investitor a actiunilor sale proprii, procurarea prin

schimb cu alte active.

7. Documentarea şi calculul şi contabilitatea salariului

Angajarea noilor muncitori la ,,Trimetrica” SRL are loc conform Codului Muncii, în baza

unei Cereri care stă la baza întocmirii unui Ordin de angajare ( Anexa 9), concedierea lucrătorilor

are loc în baza Cererii de eliberare si ordinului de încetare a contractului de muncă. De fapt orice

mişcare a personalului este aprobată prin ordine ale conducătorului. În cazul aprobării , între

întreprindere şi noul angajat se încheie un Contract individual de muncă, în care sunt menţionate

drepturile şi obligaţiile părţilor. De către serviciul cadre se iniţiază pe fiecare angajat o anchetă

numită Fişa personală de evidenţă a cadrelor. Înainte de a intra nemijlocit la lucru, angajatul de

12

Page 13: Raport Privind Practica

asemenea completează o Cerere privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reţinut din salariu

(Anexa 10), în baza căreia contabilui întreprinderii micşorează venitul impozabil al angajatului.

Calculul salariului are loc de obicei la începutul lunii următoare. Faptul că salariul muncitorilor se

calculează în regie, adică în dependenţă de timpul lucrat, face ca documentul de bază pentru

calculul salariului să fie tabelul de evidenţă a folosirii timpului de muncă (Anexa 11). În el se

duce evidenţa timpului lucrat atît în zile de muncă cît ţi în zile de odihnă, informţia fiind totalizată

în zile şi ore. În baza lui se calculează salariul fiecărui angajat în lista de calcul a salariului, se

însumează şi taxa de luru în noapte, în zilele de odihnă şi se obţine total calculat.

În scopul impozitării, ,,Trimetrica ” SRL întocmeşte Fişa personală de evidenţă a veniturilor

sub formă de salariu şi alte plăşt efectuate de către patron în folosul angajatului . Metoda este de a

calcula cumulativ de la începutul anului venitul precum şi impozitul, scutirile angajatului. În baza

acestui document, fiecărui angajat i se expediază prin poştă o scrisoare informativă în care este

menţionat atît venitul total calculat cît şi salariul reţinut. În scopul evidenţei soldurilor salariilor

calculate pe secţii, pe fiecare angajat, se calculează rulajele în Borderoul salariului calculat(Anexa

12).

Calculul buletinelor medicale se face în baza ultimelor trei luni în care angajatul nu a absentat.

Media aritmetică a acestor salarii va reprezenta un salariu mediu lunar, înmulţit cu un coeficient

obţinem suma corectată a buletinului lunar, împărţită la 31 zile va reprezenta suma ăndreptată

pentru fiecare zi.

Anual întreprinderea ,,Trimetrica” SRL prezintă o Notă de informare ( Anexa 13) privind

salariul şi alte plăşi efectuate de patron în folosul angajaţilor, şi privind impozitul pe venit reţinut

din aceste plaţi. În ceea ce priveşte asigurările medicale, trimestrial se prezintă Raportul privind

calcularea şi transferarea primelor de asigurare obligatorii de asistenţă medicală (Anexa 14),

mai are loc şi întocmirea registrului de evidenţă a retribuţilor .Plătitorii la bugetul asigurărilor

sociale de stat sunt obligaţi să przinte declaraţii privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de

asigurări sociale de stat obligatorii Forma 4-BASS (Anexa 15) trimestrial, pînă la data de 15 a lunii

imediat următoare trimestrului de gestiune.

8.Contabilitatea producţiei în curs de execuţie şi a producţiei finite

Producţia în curs de execuţie reprezintă produsele care se găsesc în faze intermediare de

prelucrare sau executare, nefiind încă nici produse finite, nici semifabricate, precum şi produse

necompletate în întregime.

Contabilitatea producţiei în curs de execuţie se realizează cu ajutorul contului 215 „Producţia în

curs de execuţie”. Se debitează cu suma produselor şi serviciilor în curs de execuţie la finele

perioadei de gestiune şi se creditează cu decontarea valorii de bilanţ a producţiei în curs de execuţie

la începutul perioadei de gestiune. În cadrul contului 215 „Producţia în curs de execuţie” pot fi

13

Page 14: Raport Privind Practica

deschise următoarele subconturi: 215.1 „Produse în curs de execuţie” şi 215.2 „Servicii în curs de

execuţie”; 215.3,,Lucrări în curs de execuție”.

La sfîrşitul perioadei de gestiune se stabileşte costul efectiv al producției în curs de execuție

care se înregistrează în baza cartelei contului 215 ,,Produse în curs de execuție’’. La entitate nu a

fost înregistrată producţie în curs de execuţie.

Debit contul 215 ,,Produse în curs de execuție’’

Credit contul 811 ,,Activități de bază ’’

La începutul perioadei următoare se scoate din evidența financiară producția în curs de

execuție prin formula:

Debit contul 811 ,, Activități de bază ’’

Credit contul 215,,Produse în curs de execuție’’

Produsele – reprezintă o parte componentă a stocurilor de mărfuri şi materiale fabricate la

întreprindere şi destinate vînzării sau consumului intern. Ele includ: produsele finite;

semifabricatele din producţie proprie; produsele secdundare.

Pentru generalizarea informţiei privind existenţa şi mişcarea produselor, este destinat contul de

active 216,,Produse”. În debitul contului 216 se reflectă costul efectiv al produselor finite,

semifabricatelor şi produselor secundare fabricate de întreprindere în cursul perioadei de gestiune,

iar în creditul contului - decontarea costului efectiv al acestora în cazul vînzării sau utilizării în alte

scopuri. Soldul contului 216 este debitor şi reprezintă costul efectiv al stocurilor de produse la finele

perioadei de gestiune.

Intrarea produselor are loc în urma:

- primirii din secţiile activităţilor de bază şi auxiliare, precum şi după prelucrarea la alte unităţi;

- altor operaţiuni (decontarea consumutilor aferente creării obictelor de imobilizări necorporale şi

mijloace fixe; mojorarea costului efectiv al produselor fabricate în anii precedenţi).

Intrarea produselor fabricate se reflectă în contabilitate prin formulele contabile:

Debit contul 216 “Produse” – la cost efectiv a produselor totale

Credit contul 811 “Activităţi de bază” – la costul efectiv al produselor fabricate în producţia de-

Ieşirea produselor are loc în urma:

- vînzării(Anexa16);

Debit contul 711,,Costul vînzărilor”– la cost efectiv a produselor totale

Credit contul 216.1 “Produse finite” – la costul efectiv al produselor

La întreprindere nu a fost inregistrate produse în perioada anului 2013.

La sfârşitul perioadei de gestiune după perfectarea Cărţii mari datele din registrele folosite se

trec în Bilanţul contabil.

14

Page 15: Raport Privind Practica

Producţia în curs de execuţie, semifabricatele şi produsele finite, precum şi alte bunuri fabricate de

întreprindere sunt evaluate la costul efectiv.

9.Contabilitatea mărfurilor

Mărfurile cuprind bunurile achiziţionate în vederea revânzării în aceeaşi stare, precum şi

clădiri, terenuri, alte bunuri neutilizate conform destinaţiei directe şi predestinate vînzării directe şi

predestinate vînzării altor persoane.

Pentru evidenţa mărfurilor sunt destinate următoarele conturi: 217 „Mărfuri”, 831 „Adaos comercial”

şi 833 „Returnarea şi reducerea preţurilor la bunurile vândute”.

Contul 217 „Mărfuri” se utilizează pentru evidenţa existenţei şi mişcării mărfurilor. Este un

cont cu funcţie contabilă de activ şi se debitează cu valoarea de intrare a mărfurilor: achiziţionate cu

plată de la furnizori, la preţul de achiziţie fără TVA; cu cheltuielile aferente procurării materialelor;

aduse ca aport în natură la capitalul statutar; primite ca donaţie sau cu titlu gratuit; constatate ca

plusuri la inventariere; cu adaosul comercial aferent mărfurilor intrate, cuprins în preţul de vânzare,

dacă evidenţa mărfurilor intrate se ţine la preţul de vânzare; cu valoarea mărfurilor returnate la

preţuri de utilizare posibilă.

Creditul acestui cont reflectă valoarea de bilanţ a mărfurilor ieşite din gestiune prin diverse căi: prin

vânzare; ca lipsuri constatate cu ocazia inventarierii şi perisabilităţi; suma adaosului comercial

aferent mărfurilor vândute, în cazul când evidenţa se ţine la preţul de vânzare cu amănuntul;

pierderi din calamităţi; diferenţa dintre costul efectiv şi valoarea realizabilă netă. Soldul contului

217 „Mărfuri” este debitor şi reprezintă valoarea de bilanţ a mărfurilor existente în stoc la finele

perioadei de gestiune.

Intrarea mărfurilor la întreprindere are loc în urma:

- primirii de la alte întreprinderi şi persoane (cumpărarea, primirea ca aport la capital statutar

al întreprinderii; primirea cu titlul gratuit; schimbul cu alte active; returnare de la

cumpărători);

- altor operaţiuni (ajustarea valorii mărfurilor intrate în anii precedenţi; înregistrarea plusurilor

constatate în urma inventarierii).

Înregistrarea la intrări a mărfurilor se efectuează în baza documentelor primare (facturi fiscale,

facturi de expediţie, act de achiziţie), reflectarea în contabilitate a mărfurilor fără documente

justificative nu se admite.

Ieşirea mărfurilor la întreprindere are loc în urma:

- vînzării către alte întreprinderi reflectată la întreprinderea ,,Trimetrica” SRL în analiza

contului 711„Costul vînzării”;

Debit contul 711.3 „Costul serviciilor prestate „

Credit contul 217,,Mărfuri’’.

15

Page 16: Raport Privind Practica

- altor operaţiuni.

Indiferent de metoda acceptată de evaluare curentă a mărfurilor, acestea se reflectă în raportele

financiare la suma cea mai mică dintre valoarea de intrare şi valoarea realizabilă netă.

Cheltuielile aferente păstrării, vînzării şi altor ieşiri de mărfuri se contabilizează în componenţa

cheltuielilor de ditribuție- în contul 712 şi nu se efectuează valoarea de intrare a mărfurilor.

La sfârşitul perioadei de gestiune (lunii) pentru generalizarea informaţiei privind mişcarea şi

existenţa mărfurilor se întocmeşte registrul pentru contul 217 „Mărfuri”.

11. Contabilitatea creanţelor

Creanţele reprezintă drepturi juridice ale întreprinderii ca creditor de a primi la scadenţa

stabilită de contractele întocmite, cambiile primite sau de alte documente o sumă de bani, bunuri

materiale ori alte valori de la persoane juridice sau fizice numite debitori.

Creanţele comerciale reprezintă acea parte a creanţelor care apare în cazul când momentul

transmiterii către cumpărători a drepturilor de proprietate asupra produselor, mărfurilor şi altor

active livrate, precum şi cel al prestării de servicii nu coincide cu momentul achitării acestora.

Livrarea produselor (mărfurilor) şi prestarea serviciilor, în urma cărora apar creanţele

comerciale, se efectuează în baza următoarelor documente primare:

factura fiscală; factura de expediţie;

procesul-verbal de primire-predare a serviciilor;

dispoziţia de plată etc.

Conturile de evidanţă a creanţelor comerciale: 221 „Creanţe comerciale”, 222 „Corecţii privind

creanțele compromise”, 223 „Creanţe ale parților afeliate”, 224 „Avansuri acordate curente”.

Conturile de activ 221 „Creanţe comerciale” şi 223 „Creanţe ale părților afeliate” sunt destinate

pentru înregistrarea valorii contractuale (de piaţă) a produselor (mărfurilor) livrate şi serviciilor

prestate, inclusiv TVA. În debitul conturilor nominalizate se reflectă formarea creanţelor pe termen

scurt aferente facturilor comerciale, iar în credit – achitarea lor. Soldurile acestor conturi sunt

debitoare şi reprezintă sumele creanţelor pe termen scurt ale părţilor nelegate şi legate la finele

perioadei de gestiune.

Achitarea la vînzarea, mărfurilor se efectuează fie prin transfer în baza „ordinului de

plată” de la bancă, fie prin achitarea în numerar în casierie reflectate în julnalul order a contului

221 .

Debit contul 221. „Creanţe comerciale”

Credit contul 611 „Venituri din vînzări”

Evidenţa creanţelor comerciale la entitate se ţine pe debitori şi pe termenul de achitarea

acestora, astfel la expirarea termenului de achitare, acestea se casează trecându-se la cheltuieli

comerciale prin formula contabilă:

16

Page 17: Raport Privind Practica

Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuție”

Credit contul 221 „Creanţe comerciale”

La acordarea avansurilor pe un termen nu mai mare de un an în contul procurărilor ulterioare

a activelor (serviciilor) se utilizează contul de activ 224 „Avansuri acordate curente”. În debitul

lui se reflectă sumele avansurilor pe termen scurt acordate, iar în credit – sumele avansurilor

utilizate pentru stingerea datoriilor faţă de furnizori sau antreprenori. Soldul acestui cont este

debitor şi reprezintă avansurile acordate, însă neutilzate la finele perioadei de gestiune.

Respectarea principiului prudenţei necesită formarea la întreprindere a rezervelor pentru datorii

dubioase. În astfel de cazuri se utilizează contul 222 „Corecţii privind creanțele compromise”

destinat generalizării informaţiei privind existenţa, formarea şi utilizarea rezervelor pentru datoriile

dubioase aferente procurărilor de către cumpărători a bunurilor materiale cu plată ulterioară (în

rate). Contul 222 „Corecții privind creanțele compromise” cu funcţia de cont de pasiv este

contrar în raport cu contul 221 „Creanţe comerciale”. În creditul acestui cont se reflectă

constituirea rezervelor pentru datoriile dubioase la sumele prognozate în baza calculelor şi analizei

respective, iar în debit – utilizarea rezervelor la decontarea sumelor creanţelor compromise. Soldul

contului este creditor şi reprezintă suma rezervelor neutilizată la finele perioadei de gestiune.

Soldurile tuturor conturilor de creanţe cu sold debitor se reflectă în subcapitolul 2.2 din Bilanţul

contabil în mod obişnuit, iar ale contului 222 „Corecții privind creanțele compromise” – cu

semnul “minus”, adică în paranteze. În afară de aceasta, cheltuielile aferente datoriilor dubioase se

reflectă în Raportul privind rezultatele financiare în componenţa cheltuielilor comerciale.

Raporturile întreprinderii cu bugetul au un caracter multiplu şi divers, de aceea decontările cu

bugetul se reflectă în conturi distincte privind datoriile şi creanţele.

Creanţele bugetului faţă de întreprindere apar ca urmare a diferenţelor dintre sumele calculate şi

achitate la buget ale impozitelor şi taxelor, a căror mod de administrare şi de contabilizare are un

aspect complex.

Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt privind decontările cu bugetul se ţine pe feluri

de impozite şi plăţi, pe termene de recuperare a acestora din buget. Pentru generalizarea informaţiei

privind existenţa, înregistrarea şi achitarea creanţelor aferente decontărilor cu bugetul cuvenite

întreprinderii din buget, conform legislaţiei în vigoare, este destinat contul de activ 225 „Creanțe

ale bugetului”. În debitul acestui cont se înregistrează avansurile vărsate la buget privind

impozitele stabilite de legislaţie (cu excepţia TVA), sumele plătite în plus la buget, precum şi

diferenţele dintre sumele taxei pe valoarea adăugată plătită sau de plătit şi primită sau de primit, iar

în credit – sumele trecute în cont pentru stingerea datoriilor aferente decontărilor cu bugetul

efectuate în perioadele de gestiune curente sau ulterioare, precum şi plăţile în plus recuperate din

17

Page 18: Raport Privind Practica

buget. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă datoriile bugetului de stat faţă de întreprindere la

finele perioadei de gestiune.

Creanţele personalului reprezintă datorii ale angajaţilor faţă de întreprindere şi apar în urma:

acordării avansurilor spre decontare (titularilor de avans); procurării de către angajaţi a mărfurilor

cu achitarea în rate; recuperării de către gestionari a daunei materiale cauzate; altor datorii (privind

pensiile alimentare şi alte titluri executorii, privind plăţile efectuate în folosul angajaţilor pentru

serviciile comunale etc.).Creanţele personalului se înregistrează în contabilitate în baza

următoarelor documente primare: dispoziţia de plată; lista (statul) de plată; documentele cu titluri

executorii; lista de inventariere a creanţelor şi datoriilor; decizia privind recuperarea daunelor

materiale cauzate; angajamentul de plată.

Evidenţa analitică a creanţelor personalului se ţine pe fiecare debitor, pe tipuri de creanţe, pe

termene de apariţie şi de achitare a acestora.Pentru evidenţa sintetică a creanţelor pe termen scurt

ale personalului se utilizează contul de activ 226 „Creanțe ale personalului”. În debitul contului 226

se reflectă apariţia creanţelor ale personalului, iar în credit – achitarea acestora. Soldul contului este

debitor şi reprezintă creanţele personalului faţă de întreprindere la finele perioadei de gestiune.

Creanţele privind veniturile calculate reprezintă sume datorate întreprinderii aferente veniturilor

care sunt determinate în baza contractelor încheiate sau legislaţiei în vigoare. Veniturile calculate ale

întreprinderii cuprind: veniturile privind arenda; veniturile privind dobânzile şi redevenţele

calculate; veniturile privind dividendele calculate; alte venituri.

Evidenţa analitică a creanţelor privind veniturile calculate se ţine pe tipuri de venituri

înregistrate, pe debitori şi perioade de încasare a acestor creanţe.

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa, înregistrarea şi achitarea creanţelor curente

privind veniturile calculate este destinat contul de activ 231 „Creanţe privind veniturile din

utilizarea de către terți a activelor entității”. În debitul acestui cont se reflectă înregistrarea

creanţelor privind veniturile calculate, iar în credit – achitarea acestora. Soldul este debitor şi

reprezintă suma creanţelor pe termen scurt aferente veniturilor calculate la finele perioadei de

gestiune. În cadrul contului 231 „Creanţe privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor

entității” pot fi deschise următoarele subconturi: 231.1 „Creanţe privind leasingul”, 231.2

„Creanţe privind dobânzile şi redevenţele calculate”, 231.3 „Creanţe privind dividendele

calculate”, 231.4 „Alte creanţe privind venituri”

12.Contabilitatea mijloacelor băneşti şi a investiţiilor pe termen scurt

Evidenţa mijloacelor băneşti în casierie

Pentru păstrarea numeralului precum şi pentru efectuarea decontărilor în numerar la

întreprindere, este creată caseria.

18

Page 19: Raport Privind Practica

Modul de efectuare a operaţiunilor în casierie este stabilit prin Normele pentru efectuarea

operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova aprobate prin Hotărârea

Guvernului Republicii Moldova nr.764 din 25.11.1992, cu modificările şi completările ulterioare (în

continuare – Norme). În casierie se permite păstrarea mijloacelor băneşti pentru scopuri

gospodăreşti, delegarea salariaţilor în scopuri de serviciu etc. în limita stabilită de către banca

comercială la care întreprinderea are cont bancar. Casierul primeşte numerarul în casierie din contul

bancar în baza cecului bancar, întocmit de către contabilul-şef sau altă persoană numită de acesta. În

cec se indică denumirea emitentului, numele şi prenumele mandatarului, suma solicitată în cifre şi

în litere.

La intrarea mijloacelor băneşti în casierie din contul bancar şi în alte cazuri se întocmeşte

dispoziţia de încasare semnată de contabilul-şef sau altă persoană împuternicită. Chitanţa la

dispoziţia de încasare semnată de contabilul-şef şi casier şi certificată prin ştampila casierului

serveşte drept confirmare a primirii numerarului.

La eliberarea numerarului din casierie se întocmeşte dispoziţia de plată semnată de către

conducătorul şi contabilul-şef al întreprinderii sau de alte persoane împuternicite. Numerarul din

casierie se ridică pentru achitarea salariilor şi indemnizaţiilor, acordarea avansurilor spre decontare

titularilor de avans etc.

Evidenţa operaţiunilor privind existenţa şi fluxurile mijloacelor băneşti în casieria întreprinderii se

ţine în contul de activ 241 „Casa”. În debitul acestui cont se reflectă toate încasările de mijloace

băneşti, iar în credit – plăţile în numerar. Soldul contului este debitor şi reflectă suma numerarului

existent în casieria întreprinderii la finele perioadei de gestiune.

În cadrul contului 241 „Casa” pot fi deschise următoarele subconturi:241.1 „Casa în

monedă naţională” , 241.2 „Casa în valută străină”; 241.3,,Numerar în caserie legat”.

1.Încasarea mijloacelor băneşti de la cumpărători şi clienţi pentru bunurile vîndute şi serviciile

prestate:

Debit contul 241 „Casa”

Credit contul 221 ,,Creanţe comerciale”

2. Încasarea mijloacelor băneşti din împrumut în casierie:

Debit contul 241 ”Casa,,

Credit contul 512 “Împrumuturi pe termen scurt,,

3. Achitarea datoriilor faţă de angajaţi:

Debit contul 531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Credit 241 „Casa”

19

Page 20: Raport Privind Practica

Contabilitatea mijloacelor băneşti în conturile curente în valută naţională

Pentru păstrarea mijloacelor băneşti libere, efectuarea plăţilor şi încasărilor întreprinderile

deschid conturi curente la băncile comerciale, prin care sunt efectuate operaţiuni de decontare.

Conform legislaţiei în vigoare, fiecare agent economic poate deschide mai multe conturi curente în

valută naţională în diferite bănci. Tranzacţiile privind încasările şi plăţile în conturile curente se

efectuează de către bancă conform documentelor bancare tipizate care trebuie certificate prin

semnăturile persoanelor indicate în fişa cu specimenele de semnături şi amprenta ştampilei şi

anume:

ordinul de plată, reprezentând un ordin de a transfera beneficiarului o anumită sumă de

bani, utilizată pentru stingerea datoriilor financiare şi comerciale ale întreprinderii (Anexa);

dispoziţia de plată trezorerială întocmită la achitarea datoriilor privind impozitele, taxele şi

alte plăţi la bugetul de stat;

acreditivul deschis în baza unei cereri de acreditiv, reprezentând obligaţia unei bănci de a

plăti beneficiarului o sumă determinată pentru marfa livrată sau serviciile prestate în

termenul stabilit, la prezentarea documentelor ce confirmă expedierea mărfii sau prestarea

serviciilor;

delegaţie, prin care emitentul cecului dă ordin băncii de a plăti o sumă determinată de bani

la prezentarea unui cec de către beneficiarul de cec;

Întreprinderea primeşte de la bancă periodic, de obicei, după fiecare tranzacţie bancară, extrase de

cont (Anexa) cu anexarea la ele a documentelor. Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa

şi mişcarea mijloacelor băneşti în valută naţională, înregistrate în contul curent al întreprinderii la

bancă, este destinat contul de activ 242 „Cont curent în monedă națională”. În debitul acestui cont

se reflectă încasarea mijloacelor băneşti în valută naţională, iar în credit – utilizarea mijloacelor

băneşti. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă suma mijloacelor băneşti în contul curent la

finele perioadei de gestiune. Pe anul 2014 au avut loc mai multe operaţiuni din contul curent

al ,,Trimetrica’’ SRL (Anexa).

1.Încasarea mijloacelor băneşti de la cumpărători şi clienţi pentru bunurile vîndute şi

serviciile prestate:

Debit contul 242 ,,Cont curent în monedă naţională’’

Credit contul 221 ,,Creanţe comerciale”

2. Încasarea mijloacelor băneşti din contul curent în valută naţională în casierie:

Debit contul 225 ”Creanţe ale bugetului,,

Credit contul 242 “Cont curent în monedă naţională,,

3. Achitarea datoriilor faţă de alte întreprinderi şi persoane privind facturile comerciale :

Debit contul 521 “Datorii comerciale curente”

20

Page 21: Raport Privind Practica

Credit contul 242 “Cont curent în monedă naţională”

4. Achitarea datoriilor faţă de organele de asigurări sociale şi de asistenţă medical:

Debit contul 533 “Datorii privind asigurările sociale ți medicale”

Credit contul 242 “Cont curent în monedă naţional,,

5. Achitarea cheltuielilor generale si administrative:

Debit contul 713 “Cheltuieli administrative”

Credit contul 242 “Cont curent în monedă naţională”

6. Achitarea impozitului pe venit

Debit contul 534”Datorii față de buget”

Credit contul 242 “Cont curent în monedă naţională”

Mijloacele băneşti din conturile curente în valută naţională se utilizează pentru achitarea

datoriilor faţă de furnizori, antreprenori, bănci, buget, organele de asigurări socialeşi de asistenţă

medicală, personal şi alţi creditori; pentru deschiderea conturilor de depozitşi speciale la bănci;

pentru eliberarea numerarului din casierie şi efectuarea altor operaţiuni.

Operaţiunile economice privind mişcarea mijloacelor băneşti pe contul curent se reflectă

înregistrul contului 242 ,,Cont curent în monedă naţională’’ .

La sfîrşitul perioadei de gestiunedatele din acest registru se utilizează la întocmirea

Raportului privind fluxul de numerar.

La deschiderea contului în valută străină, de regulă, între întreprindere şi instituţia bancară

se încheie un contract de deservire în care se stipulează nomenclatorul serviciilor prestatede bancă,

comisioanele, drepturile şi obligaţiile părţilor etc.

Contabilitatea mijloacelor băneşti în conturile valutare

Actualmente este în creştere numărul întreprinderilor rezidente care desfăşoară activitate

economică externă şi, ca urmare, efectuează diverse operaţiuni în valută străină. Efectuarea

operaţiunilor în valută străină necesită folosirea de către întreprinderi a documentelor prevăzute în

Nomenclatorul tipurilor de documente de decontare şi contabile utilizate la efectuarea operaţiunilor

bancare aprobat prin Hotărârea Băncii Naţionale a Moldovei .

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în valută străină

este destinat contul de activ 243 „Cont curent în valută străină”. În debitul acestui cont se

înregistrează încasarea mijloacelor băneşti în valută străină, iar în credit – utilizarea lor. Soldul

contului este debitor şi reflectă suma mijloacelor băneşti în valută străină la finele perioadei de

gestiune.

21

Page 22: Raport Privind Practica

În cadrul contului 243 „Cont curent în valută străină” pot fi deschise următoarele subconturi:

243.1 „Numerar la conturi în ţară”; 243.2 „Numerar la conturi în străinătate”; 243.3 „Numerar la

conturi legat”

În afară de conturile curente şi valutare, întreprinderile pot deschide la bancă şi alte conturi

speciale destinate efectuării unor operaţiuni de decontare specifice. În aceste conturi se ţine evidenţa

mijloacelor băneşti atât în valută naţională, cât şi în valută străină alocate în acreditive, carnete de

cecuri cu limită de sumă, carduri bancare.

Modul de efectuare a decontărilor pe conturile speciale la bănci este reglementat de Regulamentul

privind decontările fără numerar în Republica Moldova nr.25/11-02 din 12.07.1996 şi

Regulamentul privind organizarea de către bănci a plăţilor cu carduri pe teritoriul Republicii

Moldova nr.58/11-02 din 22.05.1997, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în acreditive, în

carnete de cecuri cu limită de sumă, mijloacelor pe carduri bancare este destinat contul de activ 244

„Alte conturi bancare”. În debitul acestui cont se reflectă încasarea mijloacelor băneşti în conturile

speciale în bănci, iar în credit – utilizarea mijloacelor băneşti. Soldul este debitor şi reprezintă suma

mijloacelor băneşti neutilizate, înregistrate în acreditive, carnete de cecuri cu limită de sumă şi

carduri bancare la sfârşitul perioadei de gestiune.

Contabilitatea transferurilor în expediţie şi a documentelor băneşti

Depunerea numerarului la bancă în afara programului operativ, dar până la finele programului

de lucru sau în casele de încasări serale poate avea loc prin transmiterea nemijlocită a acestuia la

casieriile băncii sau prin genţi sigilate. Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi

mişcarea mijloacelor băneşti în expediţie, adică a sumelor băneşti depuse în casieriile băncii sau

oficiilor poştale, transmise încasatorilor cu scopul înregistrării ulterioare în contul curent sau în alt

cont bancar, este destinat contul de activ 245 „Transferuri de numerar în expediţie”. În debitul

acestui cont se reflectă suma mijloacelor băneşti în expediţie, iar în credit – înregistrarea

mijloacelor băneşti în conturile bancare. Soldul este debitor şi reprezintă existenţa mijloacelor

băneşti în expediţie la sfârşitul perioadei de gestiune destinate înregistrării în conturile bancare.

12. Contabilitatea capitalului propriu

Capitalul propriu reprezintă o totalitate de surse proprii de finanţare a activităţii economico-

financiare a întreprinderii şi poate fi determinat ca mărimea rămasă în activele întreprinderii după

scăderea datoriilor. În componenţa capitalului propriu se evidenţiază:

1. Capitalul statutar (social).

2. Capitalul suplimentar.

3. Rezervele.

4. Profitul nerepartizat.

22

Page 23: Raport Privind Practica

5. Capitalul secundar.

Capitalul statutar (social) reprezintă valoarea aporturilor proprietarilor întreprinderii

(acţionarilor, asociaţilor) la patrimoniul acesteia depuse în contul achitării acţiunilor (cotelor,

părţilor sociale) pentru asigurarea activităţii statutare a întreprinderii.

Modul de formare a capitalului statutar şi mărimea minimă a acestuia sunt reglementate de

actele legislative ale Republicii Moldova, precum şi actele de constituire a întreprinderii (contractul

de constituire şi statutul). Formarea capitalului statutar al întreprinderii se reflectă în contabilitate

după înregistrarea de stat a întreprinderii în baza următoarelor documente justificative:

contractul de constituire;

statutul întreprinderii;

certificatul de înregistrare a întreprinderii;

extrasul din registrul deţinătorilor hârtiilor de valoare;

factura de expediţie sau factura fiscală (în cazul depunerii mărfurilor şi materialelor) etc.

Evidenţa analitică a capitalului statutar se ţine pe proprietari (participanţi, membri, asociaţi,

acţionari etc.) ai întreprinderii, fie persoane fizice sau juridice. Pentru evidenţa sintetică a

capitalului statutar este destinat contul de pasiv 311 „Capital social”.

La depunerea capitalului social în contul curent al entităţii reflectată în carte la contului 311

„Capital social”

Debit contul 242 “Cont curent în monedă naţională”

Credit contul 311 “Capitalul social”

Capitalul suplimentar, după provenienţa sa, este legat de formarea şi modificarea capitalului

statutar. Capitalul suplimentar se formează la efectuarea multiplelor operaţiuni economice cum

sunt, de exemplu:

achitarea cotelor din capitalul statutar al întreprinderii la valoarea ce diferă de cea

nominală;

revânzarea cotelor dobândite (răscumpărate) anterior la un preţ ce diferă de valoarea

nominală;

achitarea capitalului nevărsat în valută străină etc.

Pentru generalizarea informaţiei privind capitalul suplimentar este destinat contul de pasiv 312 „Capital

suplimentar”. Soldul acestui cont poate fi creditor – se înregistrează în Bilanţul contabil şi Situația

modificărilor capitalului propriu cu cifre obişnuite (fără paranteze) sau debitor – se reflectă în

rapoartele financiare menţionate cu cifre negative (în paranteze).

În procesul desfăşurării activităţii economice a întreprinderii apar situaţii în care societatea pe

acţiuni dobândeşte (răscumpără, procură) acţiunile proprii plasate anterior, iar societatea cu

răspundere limitată – părţile sociale de la asociaţii săi. În asemenea cazuri la întreprindere se

23

Page 24: Raport Privind Practica

formează capital retras care reprezintă valoarea acţiunilor proprii dobândite de la acţionari, precum

şi valoarea părţilor sociale, dobândite de la asociaţii săi.

Operaţiunile economice, în urma cărora la întreprindere se formează capital retras, se efectuează în

diverse scopuri. Astfel, dobândirea acţiunilor proprii poate fi efectuată în vederea:

- micşorării capitalului statutar prin intermediul anulării acţiunilor retrase;

- revânzării ulterioare a acţiunilor la un preţ mai mare;

- majorării normei profitului la o acţiune şi a creşterii (stabilizării) cursului acţiunilor, etc.

Evidenţa analitică a capitalului retras se ţine pe fiecare pachet, tip, clasă de acţiuni (parte socială)

dobândit de la acţionari (asociaţi).Pentru evidenţa sintetică a acţiunilor (părţilor sociale) dobândite

de la acţionari (asociaţi) este destinat contul de activ 315 „Capital retras”. În debitul acestui cont se

înregistrează valoarea acţiunilor (părţilor sociale) retrase, iar în credit – valoarea acţiunilor (părţilor

sociale) anulate şi revândute. Soldul acestui cont este debitor şi se reflectă în rapoartele financiare

(Bilanţul contabil şi Situația modificărilor capitalului propriu) cu cifre negative (în paranteze).

13.Contabilitatea datoriilor

Datoriile reprezintă angajamente de plată ale întreprinderii faţă de furnizori pentru bunurile

procurate şi serviciile prestate, faţă de personalul angajat privind retribuirea muncii, faţă de stat

privind plata impozitelor şi taxelor, faţă de alte persoane juridice şi fizice.

Datoriile financiare includ datoriile legate de angajarea capitalului atras. Capitalul atras îl

constituie creditele bancare şi împrumuturile în valută naţională şi străină primite de către

întreprindere de la alte persoane fizice şi juridice, pe un termen stabilit şi pentru o anumită plată.

Datoriile financiare cuprind:

creditele, inclusiv overdrafturile.

împrumuturile.

În funcţie de termenul rambursării, creditele bancare şi împrumuturile pot fi:

pe termen scurt, al căror termen de achitare nu depăşeşte 12 luni calendaristice, fiind o

sursă de formare a mijloacelor circulante;

pe termen lung, cu durata de achitare mai mare de 12 luni calendaristice, primite în scopul

efectuării investiţiilor capitale şi financiare pe termen lung, procurării de mijloace fixe,

echipamente, utilaje, noi tehnologii, achiziţii de întreprinderi.

Pentru evidenţa creditelor bancare pe termen scurt şi lung sunt destinate respectiv conturile:

511 „Credite bancare pe termen scurt”, 512 „Împrumuturi pe termen scurt” . Datele

despre creditele bancare sunt expuse în cartela contului 511 care genereaza urmatoarele

formulele contabile:

Debit contul 242 „Conturi curente în monedă nationala”

Credit contul 511”Credite bancare pe termen scurt ”

24

Page 25: Raport Privind Practica

411 „Credite bancare pe termen lung” , 412 „Împrumuturi pe termen lung” genereaza

urmatoarele formulele contabile:

Debit contul 243 „Conturi curente in valuta straina”

Credit contul 411”Credite bancare pe termen lung”

412 „Imprumuturi pe termen lung”.

Pentru evidenţa împrumuturilor pe termen scurt şi lung sunt destinate respectiv conturile:

512 „Împrumuturi pe termen scurt”

412 „Împrumuturi pe termen lung”.

Aceste conturi sunt conturi de pasiv. În creditul lor se reflectă sumele creditelor bancare şi

împrumuturilor pe termen scurt şi lung primite, iar în debit – suma creditelor şi împrumuturilor

rambursate.

Soldul este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii aferente creditelor bancare şi

împrumuturilor pe termen scurt şi lung nerambursate la finele perioadei de gestiune.

Datoriile comerciale cuprind angajamentele de plată ale întreprinderii faţă de furnizori,

antreprenori şi alţi creditori pentru activele procurate, avansurile primite şi serviciile de care

întreprinderea a beneficiat.

Decontările privind achitarea datoriilor faţă de furnizori, de regulă, se efectuează prin virament, dar

sunt posibile şi decontări în numerar cu respectarea limitei stabilite prin Legea cu privire la

antreprenoriat şi întreprinderi nr.845-XII din 03.01.1992, cu modificările şi completările ulterioare.

Decontările prin virament se efectuează conform Regulamentului privind decontările fără numerar

în Republica Moldova nr.25/11-02 din 12.07.1996, cu modificările şi completările ulterioare (în

continuare – Regulament) aprobat prin hotărârea Consiliului de Administraţie al B.N.M. În

Republica Moldova conform regulamentului,formele de bază ale decontăriloe prin virament se

bazează pe: ordinul de plată, cererea de plată, acreditivul, cecul, dispoziţia-incosso.

Evidenţa analitică a datoriilor comerciale se ţine pe fiecare furnizor, antreprenor, creditor, pe

termene de apariţie şi de stingere a datoriilor.

Pentru evidenţa sintetică a datoriilor comerciale şi a avansurilor primite pe termen scurt,

întreprinderea ,,Trimetrica’’ SRL operează cu următoarele conturi de pasiv: 521 „Datorii

comerciale curente”, 522 „Datorii curente față de părțile afeliate”, 523 „Avansuri primite

curente”. În creditul acestor conturi se înregistrează creşterea datoriilor comerciale şi încasarea

avansurilor de la cumpărători (creşterea datoriei faţă de aceştia), iar în debit – achitarea datoriilor şi

utilizarea avansurilor (stingerea creanţelor comerciale). Soldul conturilor nominalizate este creditor

şi reprezintă datoriile comerciale ale întreprinderii la o anumită dată, fiind reflectat în capitolul V

din Bilanţul contabil, posturile căruia coincid cu denumirile conturilor specificate.

25

Page 26: Raport Privind Practica

La procurarea mijloacelor economice de la furnizori la ,,Trimetrica” SRL s-au întocmit

următoarele formule contabile :

1.Procurarea mijloacelor fixe:

Debit contul 123 „Mijloace fixe”

Credit contul 521„Datorii comerciale”

2.Procurarea materialelor

Debit contul 211 „Materiale”

Credit contul 521„Datorii comerciale”

3.Achitarea datorii faţă de furnizori

Debit contul 521„Datorii comerciale”

Credit contul 242 „Conturi curente în monedă naţională”

Contabilitatea datoriilor calculate

a) Contabilitatea datoriilor faţă de personal privind retribuirea muncii

Datoriile faţă de personal privind retribuirea muncii se concretizează în drepturile angajaţilor

aferente muncii prestate care se stabilesc prin negocieri colective sau individuale între persoane

fizice şi întreprindere şi sunt în raport direct cu cererea şi oferta forţei de muncă pe piaţa muncii,

cantitatea şi calitatea muncii, rezultatele şi condiţiile funcţionării întreprinderii.

Munca este retribuită pe unitate de timp, în acord sau conform altor sisteme de retribuire.

Pentru generalizarea informaţiei privind decontările cu personalul entitatii aferente retribuţiilor

şi sumelor depuse este destinat contul de pasiv 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea

muncii”. În creditul acestui cont se reflectă retribuţiile calculate, iar în debit – sumele achitate şi

reţinute. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii faţă de personal

privind retribuirea muncii la finele perioadei de gestiune .

Atunci când salariile calculate reprezintă cheltuieli ale perioadei se reflectă formula

contabilă:

1. Salariul secţiei comerciale

Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuție”

Credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

2. Salariul secţiei administrative

Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”

Credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

În scopul păstrării calităţii şi cantităţii în timp şi spaţiu a factorilor de producţie, garantării unei

continuităţi a activităţii economice, întreprinderile asigură bunurile, personalul şi răspunderea civilă

contra unor riscuri şi situaţii de incertitudine excepţionale.

26

Page 27: Raport Privind Practica

În conformitate cu Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489-XIV din

08.07.1999, cu modificările şi completările ulterioare, asigurările sociale reprezintă un sistem de

protecţie socială a persoanelor asigurate, constând în acordarea de indemnizaţii, ajutoare, pensii,

prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă şi alte prestaţii

prevăzute de legislaţie.Toţi agenţii economici, indiferent de formele de proprietate şi gospodărire,

inclusiv persoanele fizice, fondul pentru ajutorul de şomaj, persoanele cu contract individual, depun

contribuţii la asigurările sociale de stat. Pentru evidenţa sintetică a defalcărilor şi decontărilor

aferente contribuţiilor la asigurările sociale în Fondul asigurărilor sociale, datoriilor privind

asigurarea medicală, asigurarea bunurilor şi personalului întreprinderii este destinat contul de pasiv

533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”. În creditul acestui cont se reflectă datoriile

calculate privind asigurările, iar în debit – mijloacele achitate, virate şi cheltuite. Soldul acestui cont

este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii privind primele de asigurare la finele perioadei de

gestiune.

Conform cartelei contului se inregistreaza urmatoare formula contabila

Achitarea datoriilor privind asigurarile din cont curent:

Debit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și mediacale”

Credit contul 242”Cont curent in moneda nationala”

c) Contabilitatea datoriilor privind decontările cu bugetul

Relaţiile agenţilor economici cu bugetul de stat se concretizează în procesele de calculare,

achitare şi declarare a impozitelor şi taxelor. Sistemul fiscal al Republicii Moldova cuprinde o

totalitate de impozite şi taxe divizate în:

generale de stat;

locale.

Pentru generalizarea informaţiei privind datoriile faţă de buget aferente impozitelor, taxelor şi

sancţiunilor economice este destinat contul de pasiv 534 „Datori față de buget bugetul”. În creditul

acestui cont se reflectă datoriile calculate faţă de buget privind impozitele şi taxele, iar în debit –

plăţile virate efectiv sau trecute în cont. Soldul este creditor şi reprezintă suma datoriilor

întreprinderii privind plăţile datorate bugetului la sfârşitul perioadei de gestiune. Pentru vizualizarea

informaţiei privind decontările cu bugetul se anexează analiza contului 534 „Datorii față de bugetul”.

Relaţiile întreprinderii cu fondatorii şi alţi participanţi în capitalul statutar pot avea un

caracter diferit, reprezentând creanţe sau datorii.

Evidenţa analitică a datoriilor faţă de fondatori şi alţi participanţi se ţine pe fiecare fondator

(participant) şi pe feluri de datorii. Datoriile faţă de fondatorii întreprinderii şi alţi participanţi se

înregistrează în contul de pasiv 536 „Datorii faţă de proprietari”. În creditul acestui cont se reflectă

dividendele calculate, veniturile şi alte plăţi, iar în debit – achitarea sau restituirea lor. Soldul

27

Page 28: Raport Privind Practica

acestui cont este creditor şi reprezintă sumele datoriilor faţă de fondatori la finele perioadei de

gestiune.

14. Contabilitatea costurilor, cheltuielilor şi a veniturilor

Costurile reprezintă resursele întreprinderii utilizate pentru fabricarea produselor şi prestarea

serviciilor în scopul obţinerii venitului. Acestea sunt legate nemijlocit de procesul de producţie

(prestări servicii), îşi găsesc întruchipare materială în stocurile produselor şi producţiei (serviciilor)

în curs de execuţie. La finele fiecărei perioade de gestiune costurile se reflectă în Bilanţul contabil

ca active şi nu se iau în calcul la determinarea rezultatului financiar al întreprinderii. Costurile

incluse în costul producţiei (serviciilor) cuprind următoarele articole:

Costurile de materiale cuprind costul materialelor, carburanţilor şi lubrifianţilor consumaţi, pieselor

de schimb utilizate în procesul de producţie (prestări servicii).

Consumurile privind retribuirea muncii includ salariile de bază şi suplimentare ale muncitorilor

încadraţi în procesul de producţie (prestări servicii), premiile, adaosurile, contribuţiile la asigurările

sociale, calculate în baza salariilor personalului care participă la procesul de producţie.

Consumurile indirecte de producţie sunt legate de deservirea şi gestiunea subdiviziunilor (constante

şi variabile).

Evidenţa analitică a consumurilor se ţine pe tipuri de produse, servicii, locuri de efectuare, articole

de calculaţie. Pentru evidenţa sintetică sunt destinate conturile din grupa 81 „Conturi ale

consumurilor de producţie”:

811 „Activităţi de bază”

812 „Activităţi auxiliare”,

821 ,,Costurile indirecte de producţie”.

Particularitatea conturilor specificate constă în faptul că la finele fiecărei perioade de gestiune

acestea se închid prin conturile contabilităţii financiare şi nu au sold.

Contul 811 „Activităţi de bază” este destinat generalizării informaţiei privind consumurile

producţiei de bază, adică a fabricării produselor (prestării serviciilor) care a constituit scopul creării

întreprinderii date, este un cont de calculaţie. În cursul perioadei de gestiune, în debitul acestui cont

se reflectă consumurile materiale, consumurile privind retribuirea muncii, consumurile indirecte de

producţie, precum şi valoarea de bilanţ a produselor rebutate, returnate pentru remediere în secţiile

producţiei de bază. În creditul contului 811 „Activităţi de bază” se reflectă: costul efectiv al

produselor fabricate şi serviciilor prestate; costul efectiv al rebutului definitiv constatat în secţiile

producţiei de bază; costul reziduurilor şi deşeurilor metalice înregistrate la valoarea realizabilă netă,

precum şi al materialelor fabricate în secţiile întreprinderii. La finele fiecărei perioade de gestiune

28

Page 29: Raport Privind Practica

contul 811 „Activităţi de bază” se închide. În acest caz soldul producţiei în curs de execuţie se trece

în contul 215 „Producţia în curs de execuţie”.

Contul 812 „Activităţi auxiliare” se foloseşte pentru generalizarea informaţiei privind consumurile

subdiviziunilor care sunt auxiliare (secundare) pentru producţia sau activitatea de bază a

întreprinderii.

Contul 821 ,,Coturile indirecte de producţie” este destinat contabilizării consumurilor aferente

deservirii şi gestiunii subdiviziunilor de producţie ale întreprinderii. Acesta este un cont de colectare-

repartizare. În cursul perioadei de gestiune, în debitul acestui cont se acumulează consumurile

aferente articolelor stabilite de fiecare întreprindere, pornind de la cerinţele SNC ,,Cheltuieli”

Cheltuielile reprezintă diminuările de avantaje economice care apar în procesul desfăşurării

activităţii economico-financiare a întreprinderii. Spre deosebire de consumuri, cheltuielile nu se

includ în costul produselor fabricate (serviciilor prestate), ci se reflectă în Raportul privind situațiile

financiare şi se scad din venituri la determinarea profitului (pierderii) net al perioadei de gestiune.

Cheltuielile se efectuează la întreprinderile care desfăşoară toate tipurile de activităţi. În funcţie de

direcţiile efectuării, acestea se subdivizează în trei grupe:

1. Cheltuielile activităţii operaţionale cuprind:

Costul vânzărilor reprezintă o parte din consumurile aferente produselor, mărfurilor vândute şi

serviciilor prestate 711 “Costul vânzărilor”. Conform Bilantului Contabil la entitatea Trimetrica

SRL costul vanzarilor pentru anul 2014 a constituit 1 607 748 (Anexa)

Cheltuielile de distribuție sunt cheltuielile aferente desfacerii produselor, mărfurilor şi prestărilor de

servicii 712 “Cheltuieli de distribuție”

Cheltuielile administrative cuprind cheltuielile privind deservirea şi gestiunea întreprinderii în

ansamblu 713 “Cheltuieli administrative”. Pentru anul 2014 aceste cheltuieli au avut o valoare de

565 461 lei (Anexa ).

Alte cheltuieli din activitatea operaţionale cuprind cheltuielile care nu pot fi raportate nici la

cheltuieli de distribuție şi nici la cele administrative 714 “Alte cheltuieli din activitatea

operaţionale” au constituit în perioada de gestiune 188 490 lei.

2. Cheltuielile ale altor activităţii cuprind cheltuielile suportate de întreprindere la desfăşurarea

altor feluri de activităţi. Acestea cuprind:

a) cheltuielile cu active imobilizate 721 “Cheltuieli cu active imobilizate”;

b) cheltuielile financiare722 “Cheltuieli financiare” ;

c) cheltueli excepţionale 723 “Cheltueli excepţionale” .

3.Cheltuieli privind impozitul pe venit.

29

Page 30: Raport Privind Practica

Veniturile reprezintă afluxuri globale de avantaje economice obţinute de întreprindere în cursul

perioadei de gestiune, sub formă de majorare a activelor sau de micşorare a datoriilor, care conduc

la creşterea capitalului propriu, cu excepţia sporurilor pe seama aporturilor proprietarilor

întreprinderii.Veniturile se înregistrează în baza documentelor primare cum ar fi facturile de livrare

a marfurilor. În funcţie de natura activităţilor care le generează, veniturile pot fi clasificate în două

grupe:

1.Veniturile din activitatea operaţională se subdivizează în două grupe:

a) venituri din vânzări , suma cărora în anul 2014 constitue 2 536 017 lei.

b) alte venituri din activitatea operaţională, în anul 2014 nu a fost depistate la întreprindere.

Pentru evidenţa sintetică a acestor venituri sunt destinate conturile de pasiv 611 „Venituri din

vânzări” şi 612 „Alte venituri din activitatea operaţională”. În creditul acestor conturi se

înregistrează în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului sumele

veniturilor constatate în conformitate cu prevederile S.N.C. corespunzătoare, iar în debit – trecerea

la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate în contul de evidenţă a rezultatelor financiare.La

finele fiecărei perioade de gestiune rulajele creditoare cu total cumulativ de la începutul anului ale

conturilor 611 şi 612 se reflectă pe rândurile corespunzătoare ale Raportului privind situațiile

financiare.

2.Veniturile din alte activităși se subdivizează în trei grupe:

a) venituri din operațiuni cu active imobilizatev(contul 621);

b) venituri financiare (contul 622); ;

c) venituri excepţionale (contul 623);.

După închiderea conturilor de evidenţă a cheltuielilor şi veniturilor în contul 351 „Rezultat

financiar total” se determină profitul (pierderea) net al întreprinderii obţinut în cursul anului de

gestiune, care se reflectă în conturi .

15. Calculaţia costurilor de producţie

Obiectul de evidenţă a consumurilor reprezintă orice domeniu sau segment de

activitate a întreprinderii pentru care e necesar să se cunoască mărimea consumurilor

suportate în cursul unei perioade de gestiune, ex: secţia de bază, secţia auxiliară.

Obiect de calculaţie- o lucracre, un produs în baza căruia se grupează consumurile pentru a

determina costul efectiv al acestora.

Calculaţia reprezintă un ansamblu de operaţiuni economice şi matematice utilizate pentru a

determina costurile.

Se deosebesc următoarele etape:

30

Page 31: Raport Privind Practica

- documentarea şi înregistrarea consumurilor în conturi de consumuri directe şi indirecte;

- repartizarea consumurilor activităţii auxiliare în componenţa activităţii de bază;

- evaluarea deşeurilor şi scăderea lor din valoarea consumurilor materiale;

- repartizarea consumurilor indirecte de producţie pe obiecte de evidenţă;

- calculul costurilor rebuturilor şi scăderea lor din valoarea totală a consumurilor de

materiale ;

- determinarea soldului final a producţiei în curs de execuţie şi scăderea din totalul

consumurilor colectate.

Pentru calculaţia costurilor se folosesc mai multe metode:

metoda pe comenzi;

metoda pe faze.

Contul 811 „Activităţi de bază” este destinat generalizării informaţiei privind consumurile

producţiei de bază, adică a fabricării produselor (prestării serviciilor) care a constituit scopul creării

întreprinderii date. În special, acest cont se utilizează pentru contabilitatea consumurilor

întreprinderilor:

industriale şi agricole privind fabricarea produselor;

de construcţie, geologice şi de proiectări-explorări privind executarea lucrărilor de

construcţii-montaj, de prospecţiuni geologice şi de proiectare-explorare;

de transport şi telecomunicaţii privind prestarea serviciilor de către aceştia;

alimentaţiei publice privind fabricarea producţiei proprii (referitor la materii prime şi

materiale);

de întreţinere şi reparaţie a drumurilor.

Contul 811 „Activităţi de bază” este un cont de calculaţie. În cursul perioadei de gestiune, în

debitul acestui cont se reflectă consumurile materiale, consumurile privind retribuirea muncii,

consumurile indirecte de producţie, precum şi valoarea de bilanţ a produselor rebutate, returnate

pentru remediere în secţiile producţiei de bază, într-un caz conventional se întocmesc formulele

contabile :

Debit contul 811 „Activităţi de bază”

Credit contul 211 „Materiale”

La suma contribuţiilor la asigurări sociale şi medicale

Debit contul 811 „Activităţi de bază”

Credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”

În creditul contului 811 „Activităţi de bază” se reflectă:

31

Page 32: Raport Privind Practica

Costul efectiv al produselor fabricate şi serviciilor prestate:

Debit contul 216 „Produse”

Credit contul 811 „Activităţi de bază”

La finele fiecărei perioade de gestiune contul 811 „Activităţi de bază” se închide. În acest

caz soldul producţiei în curs de execuţie se trece în contul 215 „Producţia în curs de execuţie” prin

formula contabilă:

Debit contul 215 „Producţia în curs de execuţie”

Credit contul 811 „Activităţi de bază”

La începutul perioadei de gestiune următoare soldul producţiei în curs de execuţie se

restabileşte în contul 811 printr-o înregistrare inversă:

Debit contul 811 „Activităţi de bază”

Credit contul 215 „Producţia în curs de execuţie”.

Contul 812 „Activităţi auxiliare” se foloseşte pentru generalizarea informaţiei privind

consumurile subdiviziunilor care sunt auxiliare (secundare) pentru producţia sau activitatea de bază

a întreprinderii. În special, acest cont se utilizează pentru contabilizarea consumurilor producţiilor

care asigură:

deservirea sau aprovizionarea întreprinderii cu diverse feluri de energie (energie electrică şi

termică, abur, gaze, apă etc.);

producţia ambalajelor pentru împachetarea produselor;

aprovizionarea şi păstrarea ambalajelor de sticlă pentru ambalarea produselor;

deservirea de transport;

exploatarea parcului de maşini şi tractoare la întreprinderile agricole;

exploatarea maşinilor şi mecanismelor de construcţie;

reparaţia mijloacelor fixe;

fabricarea instrumentelor, dispozitivelor speciale, echipamentelor speciale, matriţelor,

pieselor de schimb;

fabricarea pieselor de construcţie sau îmbogăţirea materialelor de construcţie (în special, la

întreprinderile de construcţie);

extracţia pietrei, prundişului, nisipului şi altor materiale nemetalifere;

prelucrarea şi tăierea lemnului;

murarea, uscarea şi conservarea produselor agricole (în special, în alimentaţia publică, la

întreprinderile agricole şi comerciale) etc.

Contul 821 ,,Costuri indirecte de producţie” este destinat contabilizării consumurilor aferente

deservirii şi gestiunii subdiviziunilor de producţie ale întreprinderii. Acesta este un cont de colectare-

32

Page 33: Raport Privind Practica

repartizare. În cursul perioadei de gestiune, în debitul acestui cont se acumulează consumurile

aferente articolelor stabilite de fiecare întreprindere, pornind de la cerinţele SNC ,,Cheltuieli”.

În acest caz se întocmesc următoarele formule contabile:

1. Calcularea retribuirii muncii şi contribuţiilor la asigurările sociale pentru personalul

administrativ-de conducere şi de deservire al subdiviziunilor de producţie:

Debit contul 821 ,,Costuri indirecte de producţie”

Credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”.

2. Calcularea amortizării imobilizărilor necorporale, uzurii mijloacelor fixe cu destinaţie

productivă şi epuizării resurselor naturale:

Debit contul 821 ,,Costuri indirecte de producţie”

Credit contul 113 „Amortizarea imobilizărilor necorporale”

Credit contul 124 „Amortizarea mijloacelor fixe”

Credit contul 126 „Amortizarea și deprecierea resurselor minerale”.

3. Reflectarea consumurilor pentru reparaţia şi întreţinerea mijloacelor fixe în stare de lucru:

a) a materialelor utilizate:

Debit contul 821 ,,Costuri indirecte de producţie”

Credit contul 211 „Materiale”;

b) a remuneraţiilor calculate muncitorilor auxiliari şi contribuţiilor pentru asigurările sociale:

Debit contul 821 ,,Costuri indirecte de producţie”

Credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”.

La finele fiecărei perioade de gestiune consumurile acumulate în debitul contului

821 ,,Costuri indirecte de producţie” se repartizează şi se includ în costul produselor şi serviciilor

activităţilor de bază şi auxiliare, al altor active sau se trec la cheltuielile perioadei. Repartizarea

consumurilor indirecte se reflectă prin formula contabilă:

Debit contul 811 „Activităţi de bază”

Debit contul 812 „Activităţi auxiliare”

Debit contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operaţională”

Credit contul 821,,Costuri indirecte de producţie”.

Evidenţa costurilor şi cheltuielilor întreprinderii constituie unul dintre cele mai importante şi

dificile sectoare de contabilitate ale întreprinderii. În cadrul acestui sector se formează atât

indicatorii contabilităţii de gestiune (suma totală a consumurilor de producţie, costul produselor

33

Page 34: Raport Privind Practica

fabricate, rentabilitatea producţiei etc.), cât şi ai contabilităţii financiare (costul mărfurilor,

produselor vândute, serviciilor prestate, mărimea cheltuielilor perioadei etc.). În exactitatea şi

oportunitatea calculului acestor indicatori sunt cointeresaţi atât utilizatorii interni ai informaţiei

contabile, cât şi cei externi.

Componenţa consumurilor şi cheltuielilor, modul de evaluare şi de constatare a acestora sunt

determinate de prevederile Bazelor conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare

şi SNC ,,Cheltuieli”.

16. Structura şi modul de întocmire a situațiile financiare

Siruațiile financiare(Anexa) reprezintă un sistem reglementat de indicatori financiari

generalizatori care caracterizează situaţia patrimonială şi financiară a entitatii şi rezultatele

activităţii economice a acesteia obţinute în cursul perioadei de gestiune respective. Ele se întocmesc

conform formularelor-tip aprobate de Ministerul Finanţelor, se prezintă în termenele prevăzute de

legislaţia RM, cuprind: Bilanţul contabil (formularul nr.1);Situațiile financiare; Situația

modificărilor capitalului propriu (formularul nr.3);Situația fluxurilor de numerar (formularul

nr.4);nota explicativă şi anexele respective.

Întreprinderile completează toate compartimentele fiecărui formular al rapoartelor şi anexelor la

acestea. Rapoartele se prezintă trimestrial şi cuprinde informaţia privind capacitatea întreprinderii

de a plăti dividende şi dobînzi şi a achita datoriile în termenele stabilite. Conducerea întreprinderii

poartă răspundere integrală pentru pregătirea şi prezentarea rapoartelor financiare. Întocmirea

raportului financiar anual la întreprinderea cuprinde următoarele etape:

1.Lucrări premergătoare

Pentru întocmirea rapoartelor financiare la întreprindere se desfpşoară o activitate amplă de

pregătire cu scopul de a verifica oportunitatea şi obiectivitatea datelor cace vor fi incluse în

rapoartele financiare. Procesul de prelucrare a datelor contabile în vederea întocmirii rapoartelor

financiare cuprinde, în general, următoarele etape:

Analiza operaţiunilor economice şi verificarea (în baza documentelor primare) corectitudinii şi

obiectivităţii înregistrării acestora în conturile contabilităţii analitice.

Verificarea corespunderii datelor contabilităţii analitice cu rulajele şi soldurile conturilor

contabilităţii sintetice.

Inventarierea generală a patrimoniului şi reflectarea rezultatelor acesteia în contabilitate.

Închiderea la finele anului de gestiune a conturilor de evidenţă a veniturilor şi cheltuielilor şi

determinarea rezultatelor financiare.

34

Page 35: Raport Privind Practica

Închiderea registrelor contabile pentru ultima lună a perioadei de gestiune, completarea Cărţii

mari (Anexa) şi întocmirea Balanţei de verificare.

1. Bilanţul contabil- este un raport privind situaţia patrimonială şi financiară a întreprinderii

la data de raportare. El se întocmeşte potrivit unui formular unic aprobat e Ministerul

Finanţelor al RM. În bilanţul contabil se compară perioada de gestiune curentă cu cea

precedentă. Posturile bilanţiere sunt grupate după destinaţie. Compensările reciproce între

posturile de activ şi de pasiv ale bilanţului nu se admit. Posturile înscrise în bilanţ trebuie să

corespundă datelor înregistrate în contabilitate, puse de acord cu situaţia reală de la inventar.

Evaluarea în bilanţ a elementelor patrimoniale se efectuează în conformitate cu prevederile

S.N.C. Conform Standardelor Naţionale de Contabilitate, Bilanţul contabil cuprinde trei

elemente principale legate nemijlocit de evaluarea situaţiei patrimoniale şi financiare a

întreprinderii, şi anume:

1) active;

2) capital propriu;

3) datorii.

Ecuaţia generală a Bilanţului contabil este:

activ – datorii = capital propriu;

activ = capital propriu + datorii.

La Bilanţul contabil întreprinderea prezintă anexe care specifică fiecare post de bilanţ. Una din

cerinţele cele mai importante constă în prezentarea situaţiei financiare a întreprinderii obiective şi

exacte care poate fi utilizată de toţi utilizatorii de informaţie.

2.Situațile financiare se consideră ca una dintre cele mai importante şi esenţiale părţi a rapoartelor

financiare care prezintă un interes primordial atât pentru conducerea întreprinderii, cât şi pentru alţi

utilizatori de informaţii.

Dacă în Bilanţul contabil se reflectă situaţia financiară a întreprinderii la un anumit moment de

timp, în Raportul privind rezultatele financiare se generalizează operaţiunile economice efectuate

într-un interval de timp concret, numit perioadă de gestiune.

În prezent Raportul privind rezultatele financiare se întocmeşte trimestrial cu total cumulativ

de la începutul anului de gestiune. În conformitate cu SNC ,,Prezentarea situaţiilor financiare”,

Raportul privind rezultatele financiare cuprinde 15 indicatori care reflectă veniturile, cheltuielile şi

profiturile (pierderile) realizate în cursul perioadei curente de gestiune şi perioadei corespunzătoare

a anului precedent. Primii opt indicatori componenţi ai raportului nominalizat caracterizează

veniturile, cheltuielile şi rezultatele din activitatea operaţională a întreprinderii, determinată de

statutul acesteia care reprezintă, în fond, o activitate curentă ce se reînnoieşte continuu.

35

Page 36: Raport Privind Practica

Tehnica de întocmire a Raportului privind rezultatele financiare constă în completarea

fiecărui rând în baza rulajelor aferente conturilor de venituri şi cheltuieli din clasele 6 şi 7 ale Planului

de conturi contabile. În procesul completării raportului nominalizat, rezultatele financiare pozitive

(profiturile) se înregistrează cu cifre obişnuite, fără paranteze, iar cele negative (pierderile) – în

paranteze.

3.Situația fluxurilor de numeral-este unul dintre formularele principale ale rapartelor financiare,

în care se reflectă toate modificările intervenite în resursele financiare ale întreprinderii, din punctul

de vedere al încasării şi plăţii mijloacelor băneşti în cursul perioadei de gestiune respective.

Obiectivul întocmirii Raportului privind fluxul de numerar constă în dezvăluirea informaţiei

suplimentare despre modificările intervenite în resursele financiare ale întreprinderii din punctul de

vedere al încasării şi plăţii mijloacelor băneşti. În Raportul privind fluxul de numerar se reflectă

fluxurile de numerar şi creşterea acestora din diferite tipuri de activităţi (operaţională, de investiţii,

financiară), precum şi în legătură cu decontările aferente dobânzilor, dividendelor şi impozitelor.

Aceste date nu le furnizează nici Bilanţul contabil, nici Raportul privind rezultatele financiare.

Modul de întocmire şi prezentare a Raportului privind fluxul de numerar de către agenţii economici din

Republica Moldova este reglementat de prevederile SNC ,,Prezentarea situaţiilor financiare” şi

comentariile privind aplicarea acestora.

În prezent toţi agenţii economici din Republica Moldova care utilizează sistemul contabil complet

întocmesc şi prezintă utilizatorilor Raportul privind fluxul de numerar trimestrial, cu total cumulativ de la

începutul anului de gestiune.Informaţia conţinută în raportul specificat permite a aprecia capacitatea

întreprinderii de a atrage şi a utiliza mijloacele băneşti şi de a determina necesităţile acesteia în

resurse băneşti pe o perioadă determinată.

Conform prevederilor S.N.C., toţi agenţii economici din Republica Moldova întocmesc Raportul

privind fluxul de numerar prin metoda directă, în baza datelor din registrele contabile la conturile

de evidenţă a mijloacelor băneşti (grupa 24) şi documentele primare cu total cumulativ de la

începutul anului de gestiune (în scopul verificării se recomandă să se utilizeze metoda indirectă).

Fluxul mijloacelor băneşti se generalizează în raport pe trei capitole de bază care corespund

activităţilor desfăşurate de întreprindere:

operaţională (de bază) pentru care este creată întreprinderea şi care în majoritatea cazurilor

generează venituri de bază;

de investiţii care include procurarea şi vânzarea imobilizărilor necorporale, materiale şi

financiare pe termen lung, acordarea împrumuturilor;

financiară care este menită să asigure cu resurse financiare necesare cele două tipuri

precedente de activităţi.

36

Page 37: Raport Privind Practica

4.Situația modificărilor capitalului propriu constituie o parte componentă a raportului financiar

anual. Evidenţierea indicatorilor privind fluxul capitalului propriu într-un formular separat este

legată de importanţa acestei informaţii pentru diferiţi utilizatori şi, în special, pentru proprietarii

întreprinderii.

Drepturile proprietarilor întreprinderii sunt multiple şi diverse, însă pentru contabilitate şi

pentru întocmirea rapoartelor financiare un interes mai mare prezintă drepturile care vizează

repartizarea activelor (în special, în cazul lichidării), precum şi drepturile de proprietate asupra

întreprinderii în funcţiune, în cazul vânzării, întocmirii documentelor pentru gaj etc. Una dintre cele

mai importante sarcini ale Situația modificărilor capitalului propriu o constituie prezentarea acestor

drepturi.

Încheiere

La moment pentru specialiştii în domeniul financiar-contabil nu mai este suficient să cunoască

în detaliu tehnica contabilă, modalităţile de efectuare a controlului sau auditului, reglementările

legislative sau să deţină cunoştinţe necesar efectuării analizei economico-financiare, ci trebuie să

dispună de cunoştinţe din ce în ce mai detaliate cu privire la utilizarea tehnologiilor informaţionale

şi de comunicaţii, a avantajelor strategice pe care le poate obţine o firmă prin implementarea lor, a

modului în care aceste avantaje se pot transforma în profit pentru organizaţie.

Contabilitatea s-a transformat într-o artă de a asigura succesul unei firme numai dacă ştie să

utilizeze mijloacele pentru obţinerea şi manipularea informaţiilor, prin care orice unitate

patrimonială poate să producă maximum de profit cu minim efort.

După efectuării practicii la ,,APL GRUP” SRL am observat că la întreprinderea dată

departamentul contabilitate este format din persoane cu un grad înalt de calificare şi majoritatea din

ei au cel putin 3 ani de practică în domeniul dat. Angajaţii sunt responsabili şi dotaţi cu spirit de

colectivism, astfel tot lucrul se efectuează la termen şi în echipă. Documentele contabile sunt

întocmite conform regulamentelor şi în termenele stabilite.

Ca să-și desfăşoare activitatea întreprinderea are angajaţi lucrători calificaţi, cu studii medii

speciale sau superioare.

Programul de lucru al contabililor este între 8 00 şi 18 00 cu pauza de masă între 13 00 şi 14 00.

Aceasta le permite să-şi repartizeze timpul de lucru şi programul zilei cât mai bine, pentru a-şi

îndeplini toate funcţiile care le are.

Multumea funcţionarilor contabilităţii, în contabilitate mereu este ordine în toate: documentele

contabile sunt cusute în mape, pe fiecare fel de acte în parte, pe feluri de conturi bancare, agenţi

economici, etc. Prelucrarea şi verificarea veridicităţii îndeplinirii şi completării tuturor rechizitelor

documentelor contabile se face la timp cu corectarea erorilor depistate în termene cât mai restrânse.

37

Page 38: Raport Privind Practica

Toți angajații din contabilitate au anumite funcţii, pe care trebuie să le respecte şi să le

îndeplinească oprtun şi cu stricteţe. Astfel, cel mai mare volum de muncă revine contabilului-şef

adjunct şi contabilului.

Întreprinderea colaborează cu agenţi economici din toată RM .

Eu am facut cunoştinţă cu tipurile de documente contabile şi circulaţia acestora. Ele sunt foarte

importante pentru securitatea integrităţii parimoniului. Prin analiza documentelor se poate urmări

activitatea economico-financiară a întreprinderii în cele mai mici detalii.

Bibliografie

Acte legislative şi normative

1. Legii contabilităţii nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007

2. SNC ,,Imobilizări necorporale şi corporale ”.

3. Codul fiscal al Republicii Moldova şi legile pentru punerea în aplicare a titlurilor acestuia.

Revista „Contabilitate şi audit”, 2002, nr.8.

4. Acte normative cu privire la reforma contabilităţii. Vol.I–III. Chişinău, Moldpres, (vol.I–II),

(vol.III).

Manuale, monografii, cărţi, broşuri

1. Contabilitate managerială. Colectiv de autori: coordonator A.Nederiţa. Chişinău, ACAP, 2000.

2. Bojian O. Contabilitate generală. Bucureşti, Eficient, 1998.

3. Tabară N. Contabilitate naţională. Ediţia a III-a. Iaşi, Tipo Moldova, 2001.

4. Needles B. E., Anderson H.R., Caldwell J.C. Principiile de bază ale contabilităţii. Ediţia a V-a.

Chişinău, ARC, 2000.

5. Feleagă N., Ionaşcu I. Tratat de contabilitate financiară. Vol.I–II. Bucureşti, Economica

6. Feleagă N. Sisteme contabile comparate. Ediţia a II-a, Vol.I–III. Bucureşti, Economica, 1999

(vol.I), 2000 (vol.II, III).

38

Page 39: Raport Privind Practica

ANEXE

39

Page 40: Raport Privind Practica

40