1

RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA 1.2

“Dezvoltarea unui model de analiză a datelor şi corelarea cu monitorizarea şi predicţia stării de oboseală mentală”

CUPRINS

Capitolul 1 CE ESTE OBOSEALA ? 2

1.1 FIZIOPATOLOGIA OBOSELII ..................................................................................................... 2

1.2 DEFINIREA CONCEPTULUI DE OBOSEALA MENTALA ............................................................ 3

1.2.1 SIMPTOME .......................................................................................................................... 3

CAPITOLUL 2 EVALUAREA SI MASURAREA STARII DE OBOSEALA .............................................. 6

2.1 MASURAREA STARII DE OBOSEALA ................................................................................................. 6

2.2 ELECTROENCEFALOGRAFIA SI OBOSEALA MENTALA ......................................................................... 7

CAPITOLUL 3 FUSURILE DE SOMN ................................................................................................. 10

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................... 11

2

Capitolul 1 CE ESTE OBOSEALA ?

Oboseala este starea de slăbiciune generală datorată unui efort fizic sau intelectual intens.(1)

Oboseala mai poate fi definita ca si dificultate in initiere si mentinerea activitatilor voluntare. Avand in

vedere ca este un fenomen fiziologic, poate fi declansat fie de solicitari excesive ale organismului uman

fie de solicitari moderate care survin pe o perioada mai lunga de timp. Starile de oboseala acuta sunt

remisibile dupa o perioada de odihna, pentru refacerea fortelor organismului.

Pe langa oboseala acuta, exista definit si conceptul de oboseala cronica, cauzat de acumularea

oboselii acute. Sa nu uitam ca oboseala poate fi si semn al diverselor afectiuni neurologice (scleroza

multipla, miastenia gravis, post stroke) sau generale (afectiuni cardiace, pulmonare, anemii, afectiuni

hepatice etc)(2)

Mecanismele reparatorii si compensatorii existente in cazul oboselii acute nu mai functioneaza

in cazul celei cronice, existand si implicatii la nivelul sistemului nervos autonom (Key Mizumo and all)

(3). Oboseala poate fi de doua tipuri –fizica si mentala .

1.1 FIZIOPATOLOGIA OBOSELII

Oboseala ca si semn de afectiune neurologica se poate datora atat afectarii periferice cat si celei

tip central. Date neuropatologice demonstreaza oboseala de tip central ca si consecinta a lipsei de

integrare a impulsurilor din sistemul limbic la nivelul ganglionilor bazali, deregland astfel functionarea

normala a circuitului striato-talamo-fronto-cortical. (Chaudhuri)(4)

3

1.2 DEFINIREA CONCEPTULUI DE OBOSEALA MENTALA

Conceptul de oboseala mentala, introdus de Grandjean in 1981, reflecta o stare psihica si nu in

ultimul rand biologica cauzata de o perioada prelungita de activitate psihica solicitanta.(5). Oboseala

mentala este descrisa ca fiind o senzatie subiectiva de oboseala si lipsa de energie .

Impactul oboselii mentale asupra performantelor psihice este bine cunoscut, desi se pare ca are

impact si asupra celor fizice. Oboseala mentala a fost investigata ca si efect asupra performantelor

cognitive si mai putin asupra celor fizice la anumite categorii ca de exemplu soferii.

Oboseala mentala este direct relationata cu hiperstimularea simpatetica, lucru demonstrate

prin numeroase studii. Un studiu relativ recent publicat in 2011 a demonstrat ca nu numai scaderea

activitatii parasimpatetice este incriminata in oboseala mentala ca urmare a asa numitei incarcari

psihice, cat si hiperstimularea simpatetica. (6)

Un alt studiu a demonstrat ca scaderea activitatii parasimpatetice si cresterea celei simpatetice

sunt caracteristice atat oboselii fizice cat si a celei mentale.(7)

1.2.1 SIMPTOME In mod obisnuit, simptomele sunt declarate de pacient ca avand durata de minim o luna. O scala

eficienta pentru masurarea oboselii mentale este MFS (Mental Fatigue scale). Se considera oboseala

mentala ca fiind definită daca suma itemilor din aceasta scala este de minim 10.5 puncte. (8)

Tipic, simptomele cele mai frecvente sunt:

1. O scadere a parametrilor mentali dupa activitate intensa intelectuala;

2. Timp de recuperare prelungit, disproportionat cu nivelul de activitate;

3. Atentie afectata;

4. Nivel de concentrare scazut;

5. Variatii diurne, cu agravarea simptomelor in cursul dupa amiezii sau de la o zi la alta;

6. Simptome asociate (unul sau mai multe):

Tulburari de dispozitie, iritabilitate si intoleranta la stress;

Tulburari de memorie;

4

Tulburari de somn;

Intoleranta la lumina sau zgomote;

Cefalee.

a. Tulburarile de concentrare

Concentrarea si atentia sunt functii importante pentru performantele intelectuale.

Concentrarea este afectata de zgomot si permite focusarea pe diverse aspecte concomitent, fara a

pierde obiectivul principal. Daca atentia este afectata, pacientul va fi pus in dificultate in ceea ce

priveste recunoasterea si urmarirea evenimentelor inconjuratoare. Persoanele cu deficit de atentie nu

pot participa la conversatii simple, nu pot urmari programe TV sau citi ziarul. Cu cat exista mai multe

detalii, pacientul nu va putea sa mentina atentia asupra succesiunii evenimentelor din jurul sau.

b. Incetinirea in gandire si procesarea informatiilor

Gandirea incetinita este un simptom frecvent la subiectii cu oboseala mentala . Citirea unui text

poate fi incetinita, de exemplu. In societatea de azi, o multitudine de informatii sunt necesare a fi

procesate simultan. Traficul este intens, aglomeratia urbana atinge cote alarmante. In timpul

serviciului, mai ales cei din infrastructurile critice necesita performante adecvate, rapide si eficiente.

Multi-taskingul sau necesitatea de a performa mai multe activitati in acelasi timp sunt extrem de des

intalnite.

c. Tulburari de memorie

Subiectii cu oboseala mentala se confrunta cu tulburari de memorie, desi de cele mai multe ori

aceasta perceptie provine din alterarea de atentie si concentrare. De remarcat ca sentimente intense

precum fericirea sau furia sunt mai usor de memorat, in timp ce informatii primare ca de exemplu

sunete sunt extrem de usor de uitat.

d. Labilitatea emotionala si iritabiltatea

5

Persoanele suferind de oboseala mentala se plang adeseori de labilitate emotionala, plans facil

si iritabilitate. Incidente minore pot cauza raspunsuri disproportionate, inclusiv iritabilitate marcata si

furie. Aceste simptome sunt evidente si pentru subiect si pentru persoanele din jur.

e. Tulburari de somn

Durata de somn nocturna este raportata ca fiind crescuta la acest tip de subiecti, la fel si

necesitatea de a dormi ziua. Alte tipuri de tulburari de somn includ insomnia de trezire. Somnul poate

fi imbunatatit atat prin masuri de igiena corespunzatoare, cat si prin cresterea duratei de somn .

6

Capitolul 2 EVALUAREA SI MASURAREA STARII DE OBOSEALA

Oboseala, ca si simptom atat al omului sanatos cat si cu diverse afectiuni este de cele mai multe

ori nespecific. Starea de oboseala prelungita va avea drept consecinte proasta functionare a

organismului sanatos. In anii 90, odata cu elaborarea conceptului de oboseala cronica si de burn out

syndrome, au inceput incercarile de a cuantifica starea de oboseala. Se pot folosi mai multe scale. Una

dintre acestea este scala de oboseala sau fatigue assessment scale.

Ashberg a demonstrat aspectul multimodal si a subliniat lipsa de energie ca factor general,

incluzand epuizarea fizica, disconfortul fizic, scaderea motivatiei si somnolenta.(9)(10)

2.1 Masurarea starii de oboseala

Masurarea oboselii se face in trei forme:

oboseala raportata de subiect (subiectiva);

oboseala perceputa si raportata ca urmare a efectuarii unui test de performanta;

obosela obiectivata prin deteriorarea performantei.

O definitie pertinenta a oboselii este cea formulata de ICAO (International Civil Aviation

Organisation): o stare fiziologica de reducerere a capacitattilor mentale si/sau fizice ca rezultat al

privarii de somn sau stare de veghe prelungita sau activitate prelungita mentala sau fizica.

Nu avem posibilitatea unei simple masurari a acestei stari si nici cuantificarea ei printr-un singur

item. Din punct de vedere subiectiv putem evalua pacientul cu ajutorul diverselor scale de oboseala

(scala de fatigabilitate visual analogicala sau Mental fatigue scale (MFS)).

Din punct de vedere obiectiv, putem efectua masuratori electroencefalografice sau

polisomnografice, sau diverse teste de performanta cognitive de la cele mai simple la cele mai

complexe.

7

2.2 Electroencefalografia si oboseala mentala

Numeroase eforturi s-au facut in ceea ce priveste masurarea obiectiva a oboselii.

Electroencefalografia ar putea fi cea mai predictiva si cea mai fiziologica si reprezinta o metoda

neinvaziva de explorare a potentialelor electrice din creier.(11)

Electroencefalograma se efectueaza cu electrozi situati la nivelul scalpului. Acesti electrozi fiind

situati la distanta de scoarta cerebrala nu inregistreaza de fapt activitatea unui singur neuron ci

conlucrarea a milioane de neuroni aflati sub electrodul respectiv. Astfel, o inregistrare

electroencefalografica va inscrie suma vectoriala a microcampurilor electrice generate de neuronii

individuali. La nivelul scoartei cerebrale numai neuronii piramidali sunt orientate cu dendritele

perpendicular la nivelul cortexului si cu axonii in interior si vor contribui astfel la formarea undelor

electroencefalografice. Potentialele de actiune de scurta durata cauzeaza astfel un transfer mic

postsinaptic, iar electroencefalograma ilustreaza de fapt suma potentialelor sinaptice din celulele

piramidale activate sincron.

Frecventa potentialelor inregistrate pe scalpul subiectilor umani variaza intre 1 si 50 Hz iar

amplitudinea este intre 10 si 200 microvolti. Traseul normal este complet neregulat.

Desi caracteristicile de frecventa si amplitudine ale electroencefalogramei sunt extrem de

complexe, putem distinge cateva ritmuri esentiale:

a. Ritmul beta – este ritmul cu frecventa cea mai mare dintre toate ritmurile cerebrale.

Frecventa este intre 13 si 27Hz. Amplitudinea se remarca ca fiind scazuta – intre 5 si 10

microvolti. Acest tip de ritm se inregistreaza de obicei in ariile frontale sau in timpul

unor activitati mentale sustinute si in alte arii cerebrale.

b. Ritmul alfa – se intalneste cu predominenta in regiunile posterioare, in ariile occipitale si

parietale, este reactiv la deschiderea ochilor si uneori in modulat in fusuri. Frecventa

este in acest tip de ritm intre 8 si 13 HZ, iar amplitudinea este intre 20 si 100 microvolti.

Este asociat cu starea de veghe relaxata.

c. Ritmul teta are frecventa de 4-7 Hz si amplitudinea intre 30 si 70 microvolti. Se

inregistreaza in zona temporala si frontal. Este ritmul dominant la copii intre 2 si 5 ani.

Se intalneste la subiectii normali de varsta adulta in primele faze ale somnului.

8

d. Ritmul delta are frecventa cea mai lenta (intre 0,5 si 4 Hz). Amplitudinea este intre 50 si

200 microvolti. Se intalneste in mod fiziologic numai la copii intre 2 si 3 ani sau la adultii

sanatosi in fazele de somn profund.

Electroencefalografia se utilizeaza frecvent in urmatoarele situatii ca si investigatie

neurofiziologica:

1. Studiul starii de constienta – in timpul activitatii cerebrale normale, exista relatii intre zonele

corticale, acestea par sa comunice intre ele. Apare astfel un asincronism intre ritmurile alfa si beta,

absolut necesare pentru pastrarea starii de constienta. Daca apar ritmuri lente din tipul teta si delta,

starea de constienta se poate pierde.

2. Studiul somnului –exista doua feluri de somn:

Somnul cu unde lente, clasic, non-REM, cu 4 stadii caracterizate de scaderea progresiva a

frecventei undelor cerebrale si cresterea amplitudinii corelate cu adancimea somnului.

Predomina activitatea parasimpatetica.

Somnul paradoxal sau somnul REM – Rapid Eye Movement, somnul cu miscari rapide ale globilor

oculari. Apare o activitate dezorganizata a undelor cerebrale cu frecventa mare si voltaj scazut.

Predomina activitatea simpatetica, tonusul muscular este scazut cu exceptia musculaturii

oculare si a celei respiratorii. Acum apar visele.

3. Epilepsia –pentru diagnostic si monitorizare

4. Declararea mortii cerebrale .

FAZELE NON REM ALE SOMNULUI

Patru stadii sunt descrise in timpul somnului non-REM .

A. Stadiul 1 este o stare de somn usoara, trezirea este usoara si prin stimuli auditivi sau tactili.

Practic aceasta este faza de atipire sau presomn. Pe electroencefalograma se pot vedea miscari

lente ale globilor ocular, aplatizarea ritmului alfa si aparitia unor unde ascutite in zona vertexului

(de multe ori confundate cu manifestari electrice ale epilepsiei –complexele varf unda). Multi

9

subiecti au senzatia de cadere sau tresariri. Durata acestei stari este de 5 % din durata totala a

somnului.

B. Stadiul 2 al somnului este stadiul in care apar bufee de unde rapide asa numitele fusuri de somn

(sleep spindles) si complexe K (o unda ampla bifazica, de durata mare). Acest tip de somn se

succede in cicluri de 10-20 minute.

C. Stadiile 3 si 4 sunt stadiile cele mai profunde ale somnului, caracterizate electroencefalografic

prin unde lente. Durata acestui tip de somn este variabila in functie de varsta.

10

Capitolul 3 Fusurile de somn

Fusurile de somn reprezinta activitate electrica paroxistica vizibila pe electroencefalograma in

timpul somnului usor. Sunt formate din unde electrice de 12-14 Hz si dureaza cel putin 0,5 secunde.

Originea acestor fusuri de somn se pare ca se afla la nivelul nucleului reticulat talamic. Fusurile de somn

mai sunt numite si sigma waves sau ritm sigma.(12)

Impreuna cu varfurile de somn K, fusurile de somn reprezinta debutul stadiului 2 al somnului

dar au fost implicate si in alte conditii patologice. Pacientii cu schizofrenie nu au aspect normal al

somnului si nici fusuri de somn in inregistrarile electroencefalografice. Epilepsiile si autismul au

demonstrate o frecventa anormala a fusurilor de somn. Fusurile de somn au fost asociate relative

recent cu capacitatea de a memora, actionand ca un fenomen de refresh pentru memorie.(13)

Rolul exact al fusurilor de somn ramane neclar. Se pare ca au rol in consolidarea memoriei,

dezvoltarea cortexului, trezirea regulata, mentinerea deconectarii fata de exterior prin asa numita

poarta talamica (14). Alterararea aparitiei fusurilor de somn a fost descrisa si la pacientii cu medicatie

antidepresiva, implicand mecanisme talamo-corticale.(15)

11

BIBLIOGRAFIE 1. https://dexonline.ro/definitie/oboseal%C4%83

2. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15043967/

3. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3113724/

4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11054483

5. http://jap.physiology.org/content/106/3/857.short

6. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3113724/

7. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22032726

8. http://mf.gu.se/english/about-mental-fatigue/common-symptoms

9. https://pure.uvt.nl/portal/files/510406/psychometric.pdf

10. http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0197457217301301

11. http://www.fizioms.ro/edu/lp/data/Electroencefalografia.pdf

12. De Gennaro, L.; Ferrara, M. (2003). Sleep spindles: an overview. Sleep medicine reviews, 7(5),

423–440

13. https://www.psychologytoday.com/blog/sleepless-in-america/201104/sleep-spindles

14. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3270580/

15. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25271676

12