Raport faza II - 2009
Transcript of Raport faza II - 2009
1
SECTIUNEA 1
RAPORTUL STIINTIFIC SI TEHNIC (RST)
ETAPA DE EXECUTIE NR. 2 CU TITLUL Elaborarea şi aplicarea tehnologiei inovative de producere şi valorificare a strugurilor de masă conform sistemului EUREPGAP
� RST - Raport stiintific si tehnic in extenso*
� Proces verbal de avizare interna
� Procese verbale de receptie a lucrarilor de la parteneri
� Raport final de activitate (numai pentru etapa finala)
* pentru Programul 4 “Parteneriate in domeniile prioritare” se va utiliza modelul din Anexa 1
Cod: PO-04-Ed3-R1-F5
2
Anexa 1 - RST
CUPRINS:
OBIECTIVELE GENERALE.
OBIECTIVELE ETAPEI.
REZUMATUL ETAPEI
Descrierea ştiinŃifică şi tehnică
ACTIVITATEA II.1. Atestarea asigurării trasabilităŃii si siguranŃei alimentare în
etapa de producere a strugurilor de masa, prin analiza punctelor de control şi a
criteriilor de conformitate specifice.
1.1. Identificarea punctelor critice de control în tehnologia de producere
şi valorificare a strugurilor de masă
1.2. Elaborarea modelului experimental privind tehnologia de producere
şi valorificare a strugurilor de masă conform cerinŃelor sistemului de
calitate EUREPGAP
1.2.1. Necesitatea cultivării şi clasificarea soiurilor pentru struguri
de masă
1.2.2. Fisa tehnologică cadru pentru cultura soiurilor de masă în
sistemul EUREPGAP.
1.2.3. Tehnica recoltării strugurilor de masă conform sistemului
EUREPGAP.
ACTIVITATEA II.2. Atestarea asigurării trasabilităŃii şi siguranŃei alimentare în
etapa de valorificare a strugurilor de masă, prin analiza punctelor de control şi
a criteriilor de conformitate specifice.
2.1. CerinŃele de calitate pentru valorificarea strugurilor de masă
2.2. ParticularităŃile tehnologice în valorificarea strugurilor de masă
2.3. Tehnologie cadru pentru valorificarea în stare proaspătă a
strugurilor de masă conform sistemului EUREPGAP
2.4. Tehnologie cadru pentru păstrarea strugurilor de masă conform
sistemului EUREPGAP
DISEMINAREA REZULTATELOR
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
3
Denumirea etapei: Elaborarea şi aplicarea tehnologiei inovative de producere şi
valorificare a strugurilor de masă conform sistemului EUREPGAP.
Obiectivele generale ale proiectului
• elaborarea studiului documentar privind aplicarea normelor de trasabilitate in
productia viticola prin implementerea sistemului european de calitate
EUREPGAP.
• elaborarea tehnologiei inovative de obtinere si valorificare a strugurilor de
masa prin aplicarea criteriilor de conformitate a sistemului EUREPGAP.
• asigurarea trasabiltatii primare (supplier traceability) la nivelul
producatorului viticol prin aplicarea tehnologiei specifice sistemului de
calitate EUREPGAP in producerea strugurilor de masa.
• asigurarea trasabilitatii la nivelul procesatorului de produs (process
traceability) prin aplicarea sistemului de calitate EUREPGAP in sectorul
recoltarii si valorificarii strugurilor de masa.
• certificarea trasabilitatii si cresterea sigurantei alimentare prin evaluarea
realizarii criteriilor de conformitate EUREPGAP in producerea si valorificarea
strugurilor de masa.
• Diseminarea rezultatelor tehnico-ştiinŃifice obtinute din domeniile specifice
proiectului la nivel naŃional si internaŃional.
Obiectivele etapei:
• Identificarea punctelor critice şi controlul lor în tehnologia de producere şi
valorificare a strugurilor de masă, conform principiilor HACCP.
• Elaborarea modelului experimental privind tehnologia de producere a
strugurilor de masă conform cerinŃelor sistemului de calitate EUREPGAP.
• Elaborarea modelului experimental privind tehnologia de valorificare a
strugurilor de masă conform cerinŃelor sistemului de calitate EUREPGAP.
4
Rezumatul etapei:
Un sistem de asigurare a calitatii elaborat si implementat adecvat este unul din
instrumentele cele mai importante ale managementului adecvat al unei exploataŃii horticole.
Profitabilitatea constanta nu poate fi mentinuta fara un sistem de calitate care va permite
managerului sa înteleaga si sa gestioneze calitatea produselor sale în mod oportun, ceea ce, la
rândul sau, îi va permite sa reactioneze la cererea de pe piata. Acesta este responsabil pentru
organizarea elaborarii si implementarii unui sistem modern, având drept obiectiv controlul calitatii,
ceea ce îi va permite sa înteleaga clar care este calitatea produselor la toate etapele de la
producere pâna la prelucrare, ceea ce, la rândul sau, îi va permite sa întreprinda imediat actiuni
corective si preventive si sa reactioneze prompt la schimbarile permanente de pe piata.
În particular, în ceea ce priveste produsele perisabile, acest sistem trebuie sa functioneze
în permanenta. Rapoartele zilnice documentate privind calitatea trebuie sa fie elaborate si
prezentate managerului exploataŃiei horticole si tuturor lucratorilor implicati direct în producere si
prelucrare. Aceste rapoarte trebuie sa fie pregatite catre finele fiecarei zile de lucru, astfel încât,
managerii sa poata face îmbunatatirile necesare pentru ziua urmatoare. Trebuie sa fie efectuate
inspectii si la diferite etape ale procesului, pentru a garanta întelegerea profunda a problemelor
legate de calitate, de la cultivare, pâna la ambalare si livrare.
Sistemul de certificare a pornit in anul 1997 ca urmare a initiativei marilor retele de
hipermarket-uri, EUREPGAP (Euro-Retailer Produce Working Group). Astazi sunt peste 70000 de
producatori certificati EUREPGAP.
Siguranta alimentara si calitatea produselor agricole sunt conditii esentiale pe care un
producator trebuie sa le ofere consumatorilor. In plus pentru a avea acces la subventii, trebuie
respectate conditii standard de protectie a mediului inconjurator, precum si principiile etice si
sociale.
Certificatul EUREPGAP ofera recunoastere internationala pentru implementarea in ferma a
unui sistem de management al calitatii in productie.
Aceste certificat se ofera in domeniul legumelor si fructelor, in conformitate cu standardul
european EN 45011/ISO 65.
Prin intermediul acestui certificat fermierul garanteaza:
• calitatea productiei agricole;
• protectia mediului inconjurator;
• sanatatea si siguranta lucratorilor agricoli.
Acest certificat nu are caracter obligatoriu.
Obtinerea acestui certificat se face in urma semnarii si punerii in practica a unui protocol
EUREPGAP, cu sectiuni ce trebuie respectate strict, precum:
• managementul solului;
5
• utilizarea de fertilizanti;
• irigarea culturii;
• autenticitatea soiurilor;
• protectia culturilor;
• tratamente postrecolta;
• economia rezidurilor;
• respectarea mediului inconjurator;
Analiza si certificarea EUREPGAP este efectuata de un organism independent, iar dupa
acordarea certificatului, este efectuat anual un audit extern pentru a verifica respectarea acestor
conditii.
Pentru fermieri, avantajele obtinerii certificatului constau in: sporirea sanselor pentru
incheierea contractelor ferme cu magazine si cu procesatori; accesul la tehnologie, obtinerea unor
cresteri de calitate, si optimizarea costurilor pe termen lung. In plus cheltuielile pentru obtinerea
acestui certificat vor fi subventionate 70% de catre stat (OG 123/21.12.2006).
În această etapă de cercetare s-au identificat punctele critice ale tehnologiei de producere
şi valorificare a strugurilor de masă, Ńinând cont de cerinŃele HACCP, apoi s-a elaborat modelul
experimental prin controlul acestor puncte critice şi în final, s-a elaborat caietul de sarcini privind
obŃinerea şi valorificarea strugurilor de masă în conformitate cu cerinŃele sistemului de calitate
EUREPGAP.
6
DESCRIEREA ŞTIINłIFICĂ ŞI TEHNICĂ
privind realizarea activităŃilor etapei a II-a de cercetare
1.1. IDENTIFICAREA PUNCTELOR CRITICE DE CONTROL ÎN TEHNOLOGIA DE PRODUCERE ŞI VALORIFICARE A STRUGURILOR DE MASĂ
Primul principiu HACCP consta în efectuarea analizei riscurilor. Înainte de începerea
procesului, echipa HACCP trebuie sa revada definitiile privind siguranta produselor alimentare.
Pericolele sunt clasificate în trei categorii: biologice, chimice si fizice. O abordare utila
privind analiza riscurilor consta în divizarea analizei în doua activitati – identificarea riscurilor si
analiza riscurilor.
Masuri preventive pot fi metode fizice, chimice sau de alta natura, care pot fi utilizate
pentru a monitoriza pericolele asociate produselor alimentare. Înregistrarea poate fi utilizata
pentru a parcurge sistematic procesul, identificând riscurile care pot aparea la fiecare etapa a
acestui proces si actiunile preventive care pot fi utilizate pentru a preveni, elimina sau pentru a
reduce fiecare risc la un nivel acceptabil. Masurile de control sunt acele actiuni si activitati care pot
fi utilizate pentru prevenirea riscurilor, eliminarea sau reducerea impactului sau frecventei lor la
un nivel acceptabil.
Pentru a controla/monitoriza un anumit risc poate fi nevoie de aplicarea câtorva masuri de
control, totodata câteva riscuri pot fi controlate cu ajutorul unei singure masuri de control.
Masurile de control trebuie sa fie suportate de anumite proceduri si specificatii detailate
pentru a asigura o implementare cât mai eficienta. Acestea trebuie sa respecte normele de igiena
care sunt în vigoare, sau cu cerintele standardele solicitate de catre clienti, conformându-se la
standardul cu cele mai exigente cerinte.
Echipa HACCP trebuie sa documenteze analiza riscurilor si deciziile luate. O modalitate
eficienta pentru documentarea deciziilor în timpul analizei riscurilor este utilizarea unei fise de
analiza a riscurilor. Exista câteva formate pentru astfel de fise privind analiza riscurilor. Esential
este ca toate aceste formate includ obligatoriu etapele procesului/ingredientele, identificarea
riscurilor potentiale, evaluarea riscurilor potentiale, justificarea deciziei, masurile de control ce
trebuie întreprinse, înregistrari recomandate.
O astfel de fişă privind riscurile întâlnite în tehnologia de producere şi valorificare
a strugurilor de masă este prezentată în tabelul următor:
7
FIŞA RISCURILOR SPECIFICE TEHNOLOGIILOR DE PRODUCERE ŞI VALORIFICARE A STRUGURILOR DE MASĂ
Natura riscului Riscul Cauza de contaminare Măsuri preventive
Microbiologică
In mediu exista multe microorganisme – unele sunt total inofensive, altele sunt benefice, sau altele reprezintă cauza alterării strugurilor. Doar un număr foarte mic de microorganisme sunt dăunătoare pentru oameni. Acestea sunt microorganisme patogene si sunt cauza îmbolnăvirilor la oameni. Printre exemple pot fi incluse specii de bacterii, cum ar fi Salmonela si Listeria si viruşi cum ar fi Hepatita A.
Bacteriile patogene, ex. Escherichia coli, Salmonela spp., asociate de obicei cu contaminările fecale de la animalele cu sânge cald; sau altele, ex. Listeria monocytogenes, întâlnita de obicei in sol, apa sau rumegătorul contaminat (când se foloseste gunoi de grajd); Toxine vegetale care apar in mod natural, ex. alcaloizi, cianuri, glicozizi etc.; Ciuperci, ex. ergot din cornul secarei, mycotoxine; ParaziŃi, ex. Cyclospora, Entamoeba, Giardia, Cryptosporidium etc.; Viruşi, ex. hepatita A, virusul Norwalk, Rotavirus
- produsele organice de origine animaliera netratate utilizate pentru fertilizarea si îmbunătăŃirea solului intrând in contact direct cu produsul sau indirect prin sol; - materiile fecale sau resturile de la animalele sălbatice sau domestice, sau apele menajere care contaminează apa utilizata pentru irigare, la aplicarea pesticidelor, la colectare, descărcare, spălare, la proceduri de tratare sanitară; - colectarea produselor care au contact sau cad pe solul contaminat; - spălarea inadecvata a recipienŃilor pentru cules, contaminarea echipamentului de sortare si ambalare cu sol, produse stricate si materii fecale de la rozătoare, pasări si insecte; - stivuirea lăzilor si coşurilor murdare de sol si materii fecal;e deasupra produsului expus si neprotejat; - ambalajele si materialele de ambalare contaminate cu materii fecale de la rozătoare, pasări si insecte; - manipularea produselor de către lucrători infectaŃi din cauza utilizării toaletelor si lavoarelor inadecvate, a practicilor de igiena ineficiente si bolilor (ex. bolilor transmisibile cum ar fi hepatita A); - scurgeri ale apei contaminate din sistemele de răcire cu recirculaŃie in depozitele frigorifice;
- utilizarea terenurilor agricole si apei pentru irigare care nu prezintă pericol microbiologic; - interzicerea utilizării reziduurilor provenite din sedimentarea apelor menajere sau a fertilizaŃilor organici de origine animaliera netrataŃi; - implementarea procedurilor de igiena si instruirea tuturor lucrătorilor cel puŃin o data pe an înainte de a începe sezonul de recoltare - monitorizarea respectării procedurilor de igiena de către toŃi angajaŃii; - asigurarea tuturor angajaŃilor cu toalete si lavoare igienice in raza de 500 metri; - implementarea procedurilor de tratare sanitară si inspectare /monitorizare a tuturor containerelor si instrumentelor pentru colectare, a echipamentelor, transportului, toaletelor, lavoarelor, vestiarelor; ariilor de depozitare a deşeurilor si containerelor pentru deşeuri etc.; - asigurarea ariilor de depozitare închise pentru păstrarea ambalajelor si altor materiale pentru a evita infestarea acestora cu rozătoare si insecte, contaminarea cu materii fecale si resturi de la rozătoare, pasări si insecte. - implementarea unui program de deratizare; - interzicerea accesului animalelor pe teritoriul fermei, inclusiv in curtea acesteia; - interzicerea accesului persoanelor infectate pe teritoriul fermei, inclusiv ariile unde se manipulează produsele,
8
- contaminarea transversala de la hainele neigienice
ambalajele si materialele; - depozitarea si manipularea produselor in condiŃii si încăperi/arii igienice.
Chimică
Reziduuri de produse de uz fitosanitar in struguri ce depăşesc Doza (limita) Maximă Admisă (DMA). Nota: produsele de uz fitosanitar care nu sunt înregistrate sau aprobate pentru a fi utilizate au DMA zero.
- nu se citesc / nu se înŃeleg instrucŃiunile de pe eticheta produselor de uz fitosanitar; - recomandare incorecta; - mixare incorecta – concentraŃia mai mare decât proporŃia de pe eticheta; - nerespectarea intervalelor de timp intre aplicarea produselor de uz fitosanitar si recoltare; - echipamentul necalibrat sau calibrat incorect; - produse de uz fitosanitar aduse de vânt in timpul stropirii culturilor vecine; - pesticide in sol din utilizările precedente; - reziduuri de produse de uz fitosanitar in lăzile si coşurile pentru cules; - echipamentul nespălat după utilizare; - utilizarea echipamentului in mai multe scopuri – spre exemplu pentru spălare si stropit; - răsturnare, scurgere accidentala sau infiltrarea produselor de uz fitosanitar in sol sau sursele de apa.
- interzicerea păstrării produselor proaspete împreuna cu pesticidele şi fertilizanŃii; - acordarea accesului la chimicale, inclusiv depozitare, mixare si aplicare, numai persoanelor corespunzător instruite - menŃinerea tuturor înregistrărilor privind achiziŃionarea, depozitarea si aplicarea pesticidelor şi fertilizanŃilor in conformitate cu cerinŃele acestui ghid de implementare EurepGAP; - testarea produselor proaspete pentru reziduuri de produse de uz fitosanitar; - interzicerea aplicării tratmentelor fitosanitare pe timp cu nefavorabil; - clătirea minuŃioasa cu apa potabila a tuturor echipamentelor, containerelor, încăperilor, instrumentelor etc., după tratarea sanitară acestora cu detergenŃi chimici; - implementarea procedurilor de răspuns in situaŃii de urgenta pentru cazurile de scurgere a pesticidelor sau fertilizanŃilor.
Reziduuri de metale grele in produse depăşind Doza (Limita) Maximă Admisă (DMA) ex. zinc, plumb, aluminiu, cadmiu etc.
- utilizarea fertilizanŃilor cu conŃinut înalt de metale grele; - conŃinut sporit de metale grele prezente in sol, in mod natural sau din cauza aplicărilor anterioare; - dezvoltarea condiŃiilor in sol care duc la acumularea metalelor grele de către viŃa de vie. aciditate, salinitate, deficienta de zinc.
- interzicerea depozitarii produselor proaspete împreuna cu pesticidele sau fertilizanŃi; - utilizarea terenurilor ce nu sunt contaminate cu metale grele; - utilizarea apei ce nu este contaminata chimic pentru irigare sau tratamente fitosanitare; - acordarea accesului la pesticide, inclusiv depozitare, mixare si aplicare,
9
numai persoanelor corespunzător instruite; - menŃinerea tuturor înregistrărilor privind achiziŃionarea, depozitarea si aplicarea pesticidelor şi fertilizanŃilor in conformitate cu cerinŃele acestui ghid de implementare EurepGAP; - testarea produselor proaspete pentru reziduu de metale grele.
Toxine naturale - condiŃii de păstrare necorespunzătoare care duc la contaminarea cu micotoxine
- evitarea păstrării strugurilor sub razele directe ale soarelui. Depozitarea temporara trebuie efectuata la umbra, in arii sau încăperi curate.
Contaminarea cu reziduuri chimice altele decât produsele de uz fitosanitar, ex. uleiuri minerale, motorina, lubrifianŃi, ulei hidraulic etc.
- scurgeri de pesticide si fertilizanŃi pe paleŃi; - scurgeri de pesticide si fertilizanŃi transportate cu strugurii proaspeti; - scurgeri de ulei sau lubrifianŃi pe echipamente ce intra in contact cu strugurii; - scurgeri de pesticide in apropierea produselor sau materialelor de ambalare; - utilizarea substanŃelor chimice de tratare sanitară nepotrivite; - reziduuri in lăzile pentru recoltare utilizate la păstrarea pesticidelor, fertilizanŃi, uleiuri etc.
- interzicerea utilizării paleŃilor contaminaŃi cu pesticide pentru păstrarea sau transportarea produselor strugurilor; - interzicerea transportării, păstrării si manipulării pesticidelor, uleiurilor, lubrifianŃilor, materialelor de tratare sanitară, etc. împreuna sau lângă produsele alimentare; - utilizarea numai agenŃi de tratare sanitară aprobaŃi; - clătirea minuŃioasa a tuturor containerelor, echipamentelor, instrumentelor după procedurile de tratare sanitară si igienizări; - interzicerea utilizării lăzilor pentru colectarea produselor in alte scopuri (ex. păstrarea pesticidelor, fertilizanŃilor, lubrifianŃilor).
AgenŃi alergici – urme ale substanŃelor care pot cauza reacŃii severe la unii consumatori sensibili (ex. astmatici, cu imunitatea suprimata)
- dioxidul de sulf (ex. pernuŃele deshidratante utilizate la struguri)
- utilizarea produselor de uz fitosanitar aprobate pentru tratarea strugurilor după recoltare; - admiterea personalului bine instruit pentru a manipula si a aplica produselor de uz fitosanitar.
Fizică
Corpuri străine din mediu (ex. resturi de sol, pietre, beŃişoare, seminŃe de ierburi etc.)
- recoltarea strugurilor pe timp nefavorabil; - echipamente de recoltare si ambalare murdare;
- Implementarea cerinŃelor igienice pentru colectare si instruirea tuturor lucrătorilor; - evitarea recoltării strugurilor pe timp
10
- containere si materiale de ambalare murdare; - stivuirea paleŃilor, lăzilor si coşurilor murdare în apropierea strugurilor recoltaŃi si neprotejaŃi.
umed; - tratarea sanitară regulata a recipienŃilor înainte de recoltare; - interzicerea stivuirii paleŃilor sau lăzilor murdare în preajma strugurilor recoltaŃi şi neprotejaŃi.
Sticla - becuri sparte deasupra echipamentelor de ambalare sau ariilor unde strugurii sunt depozitaŃi temporar; - sticle sparte accidental şi lăsate de către lucrători sau aruncate din drum.
- implementarea unei proceduri de manipulare a sticlelor si plasticului dur transparent, si instruirea tuturor lucrătorilor; - identificarea tuturor obiectelor din sticla sau plastic dur transparent si eliminarea acestora de pe teritoriu înainte de a începe recoltarea; - interzicerea de a aduce pe teritoriul fermei vesela si containere din sticla de către lucrători.
Corpuri străine de la echipamente si containere (ex. aşchii din lemn si metal, obiecte din plastic, fulgi de vopsea etc.)
- contanere si echipamente pentru recoltare deteriorate; - tratare sanitară inadecvata după reparaŃii si întreŃinere; - ateliere situate prea aproape de ariile de ambalare si depozitare a strugurilor.
- implementarea unui program de monitorizare care sa includă inspectarea tuturor containerelor, echipamentelor si instrumentelor pentru nivelul de curăŃenie, lipsa corpurilor străine etc. după tratare sanitară si întreŃinere; - respingerea tuturor containerelor, echipamentelor, instrumentelor neconforme înainte de a ajunge in câmp.
Corpuri străine in urma manipulării necorespunzătoare umane (ex. bijuterii, nasturi, bandaj adeziv, mănuşi etc.)
- lucrători neatenŃi si neinstruiŃi – îmbrăcăminte necorespunzătoare; - păr cazând din cauza capului dezgolit; - bandaj pentru răni; - nasturi, bolduri sau alte obiecte cazând din buzunare; - cuŃite, pixuri, etc
- instruirea tuturor lucrătorilor privind regulile de igiena personala; - acoperirea completa a parului sub şapca sau boneta; - asigurarea hainelor de protecŃie fără buzunare sau cu buzunarele închise, încheiate cu fermoare; - implementarea si instruirea unei proceduri de manipulare a obiectelor tăioase (ex. cuŃite, bricege).
11
1.2. ELABORAREA MODELULUI EXPERIMENTAL PRIVIND TEHNOLOGIA DE
PRODUCERE ŞI VALORIFICARE A STRUGURILOR DE MASĂ CONFORM CERINłELOR SISTEMULUI DE CALITATE EUREPGAP
1.2.1. Necesitatea cultivării şi clasificarea soiurilor pentru struguri de masă
Consumul strugurilor în stare proaspătă a reprezentat, din toate timpurile, o necesitate
obiectivă a societăŃii omeneşti, strugurii constituind un aliment valoros şi foarte necesar pentru
organismul uman.
ImportanŃa culturii soiurilor pentru struguri de masă, trebuie analizată din punct de vedere
economic şi social.
� ImportanŃa economică. Cultura soiurilor de struguri pentru masă este mult mai rentabilă
decât cea a soiurilor pentru struguri de vin. Aceasta deoarece soiurile de masă dau producŃii mari
de struguri de peste 20 t/ha, chiar în cultură neirigată, iar valoarea producŃiei marfă este
superioară celei obŃinute la cultura soiurilor pentru struguri de vin. DependenŃa cantitate-calitate
se manifestă mai slab în cazul soiurilor pentru struguri de masă, producŃia putând fi mărită fără
teama de a fi afectată calitatea. Valorificarea strugurilor de masă se face direct în stare proaspătă,
fără cheltuieli suplimentare pentru prelucrarea strugurilor, utilaje, construcŃii, capacităŃi de
depozitare a vinului.
Cheltuielile de producŃie la soiurile pentru struguri de masă se recuperează în timp mai
scurt, asigurându-se o rotaŃie rapidă a mijloacelor financiare în cadrul unităŃilor de producŃie. Prin
aceasta, cultura soiurilor pentru struguri de masă capătă un caracter mult mai intensiv. Un alt
aspect economic, foarte important, îl constituie posibilităŃile nelimitate de valorificare a strugurilor
de masă pe piaŃa internă şi la export.
� ImportanŃa socială. Cultura soiurilor pentru struguri de masă capătă o importanŃă
socială, dată fiind valoarea alimentară şi dietetică a acestora. Prin consumul de struguri în stare
proaspătă sau prelucrată sub formă de suc de struguri, se asigură organismului uman o cantitate
mare de energie: 1 kg de struguri furnizează în medie 850 - 900 calorii. Din punct de vedere al
valorii energetice, strugurii situându-se pe locul al V-lea în seria principalelor alimente (brânză,
pâine, carne de vită, lapte, struguri).
HidraŃii de carbon din struguri fiind reprezentaŃi prin zaharuri simple (glucoză şi fructoză),
pot fi asimilaŃi direct, fără nici o cheltuială de energie din partea organismului. Prin aceasta se
asigură protecŃia ficatului care furnizează rezervele de glicogen ale organismului, protecŃia
metabolismului lipidic şi proteic din organism. De aceea, strugurii se încadrează în categoria
alimentelor de protecŃie pentru organismul uman şi se recomandă a fi consumaŃi la toate vârstele.
Strugurii exercită asupra organismului o serie de acŃiuni fiziologice şi terapeutice ca : acŃiune
alcalinizantă, datorită sărurilor acizilor organici din struguri; acŃiune mineralizantă, datorită
conŃinutului ridicat în cationi de K+, Ca2+ şi Mg2+; acŃiune vitaminizantă, datorită conŃinutului variat
şi relativ bogat în vitamine (A, B1, B2, B6, C, K, PP, H); acŃiune terapeutică, consumul de struguri
12
fiind indicat în afecŃiunile hepatice, bolile de rinichi, afecŃiunile cardio-vasculare, artritism,
dezintoxicarea organismului etc. Aşa se explică importanŃa curei de struguri, care se practică în
multe Ńări ale Europei ca: FranŃa, Spania, Italia, Grecia etc.
În condiŃiile ecologice din Ńara noastră, soiurile de masă se eşalonează pe şapte epoci de
maturare, începând de la 15 iulie şi până la 30 octombrie. Cel mai devreme maturează strugurii
soiului Perlă de Csaba (15.VII), urmat de soiurile Muscat timpuriu de Bucureşti, Cardinal, Regina
Viilor, Augusta, Timpuriu de Pietroasa, Victoria ş.a., iar cel mai târziu, (15 - 30 X) soiurile Regina
Nera, Black roz, Greaca şi Roz românesc.
Gruparea soiurilor pentru struguri de masă se face în raport cu epoca de maturare a soiului
Chasselas doré, deosebindu-se 3 grupe mari de soiuri:
� grupa soiurilor cu maturare extratimpurie şi timpurie, care maturează strugurii cu
2-4 săptămâni înaintea soiului Chasselas doré. În această grupă se încadrează soiurile din epoca I
şi a II-a de maturare a strugurilor;
� grupa soiurilor cu maturare mijlocie, care maturează strugurii odată cu soiul
Chasselas doré sau cu 1-2 săptămâni după Chasselas. Aici se încadrează soiurile din epoca a III-a
şi a IV-a de maturare a strugurilor;
� grupa soiurilor cu maturare târzie şi foarte târzie, care maturează strugurii cu 3-5
săptămâni după soiul Chasselas doré,din care fac parte soiurile din epocile V-VII de maturare a
strugurilor.
�
1.2.2. Fisa tehnologică cadru pentru cultura soiurilor de masă în sistemul EUREPGAP
Pentru a respecta cerinŃele impuse de sistemul de calitate EUREPGAP s-a întocmit o fişă
tehnologică cadru de producere a strugurilor de masă, prezentată în tabelul următor.
Aceasta respectă principalele verigi tehnologice şi anume:
- tăierile de rodire;
- fertilizarea plantaŃiei;
- irigarea viŃelor;
- aplicarea lucrărilor şioperaŃiunilor în verde;
- recoltarea strugurilor;
- tratamentele fitosanitare;
- erbicidarea solului;
- lucrările solului.
13
FIŞA TEHNOLOGICĂ-CADRU pentru întreŃinerea plantaŃiilor viticole cu soiuri pentru struguri de masă
Caracteristicile plantaŃiei: - panta terenului: până la 12% (6º) - sistemul de cultură: semiprotejată, cu irigaŃie - distanŃele de plantare: 2,2 x 1,2 m - densitatea plantaŃiei: 3788 butuci / ha (96% butuci, 4% goluri) - forma de conducere: Guyot pe tulpină - sistemul de susŃinere: şpalier cu 6 sârme + tutori la viŃe - producŃia: 12000 kg / ha
- pentru 1 ha -
Nr. crt. Lucrări pe fluxul tehnologic Perioada optimă de execuŃie
UM Vol. lucrării Consumuri pentru:
Lucr. mecanice ore/agregat
Lucr. manuale ore/om
1. Tăierea de rodire II-III mii but. 3,6 - 106,7 2. Adunat coarde şi scos la alei III ha 1,0 1,3 - 3. Încărcat. transportat şi descărcat coarde III t 3,0 2,4 8,7 4. Revizuit sistemul de susŃinere III ha/t 1/0,8 0,6 41,4 5. Completări goluri prin marcotaj III-IV buc. 7,0 - 4,3 6. Transportat conducte III-IV t 1,0 1,0 1,8 7. Montat, demontat, transportat conducte III-IV aripi aspers. 3,0 - 12,5 8. Deschis brazde pentru irigat, de 3 ori III-IV ha 1,5 1,5 - 9. Irigat prin brazde, de 3 ori III-IV ha 1,5 - 40,0 10. Irigat prin aspersiune de 3 ori III-IV ha 1,5 - 33,3 11. Încărcat, transportat, descărcat îngrăsăminte chimice IV t 0,7 0,1 1,2 12. Debilonare + afânare + fertilizare cu K IV ha 1,0 1,9 0,9 13. Debilonat, completare manuală IV mii but. 3,6 - 26,2 14. Tăierea coardelor protejate şi copcit IV mii but. 3,6 - 44,3 15. Revizuirea palisării tulpinilor şi cercuitul coardelor IV mii but. 3,6 - 82,3 16. Afânare + fertilizare cu azot V ha 1,0 1,9 0,9 17. Sapa mare pe rând V ha 1,0 - 48,5 18. Plivit lăstarii de pe tulpină V-VI mii but. 3,6 - 32,0 19. Dirijat, plivit şi legat lăstari, de 2 ori V-VI mii but. 7,2 - 128,0 20. Dirijat lăstari VI-VII mii but. 3,6 - 37,9 21. Prăşit pe intervale, de 2 ori V- VII ha 2,0 2,8 - 22. Discuit VI ha 1,0 1,0 - 23. Prăşit manual de 3 ori (0,8 ha) VI-VIII ha 2,4 - 109,7 24. Normarea inflorescenŃelor VI mii but. 1,8 - 26,2 25. Suprimarea unei părŃi din ciorchine VI mii but. 1,8 - 18,9 26. Transport apă pentru stropit şi erbicidat V-VIII mii l. 6,6 1,3 - 27. Pregătit soluŃie V-VIII mii l. 6,6 - 5,3 28. Erbicidat, de 2 ori VII-VIII ha 0,4 0,6 0,8 29. Stropit de 6 ori V-VIII ha 6,0 14,4 7,2 30. Stropit + prăfuit de 2 ori VII-VIII ha 2,0 3,8 2,0
14
Nr. crt. Lucrări pe fluxul tehnologic Perioada optimă de execuŃie
UM Vol. lucrării Consumuri pentru:
Lucr. mecanice ore/agregat
Lucr. manuale ore/om
31. Cârnit lăstari VIII mii but. 3,6 - 37,6 32. Desfrunzit parŃial VIII mii but. 3,6 - 37,6 33. Cosit alei + zone de întoarcere de 2 ori VII-VIII ha 0,2 - 20,0 34. Făcut gropi pentru completarea golurilor VIII-IX buc. 100 - 5,3 35. Transport materiale (viŃe, apă mraniŃă) VIII-IX t 1,6 5,1 5,1 36. Plantat viŃe la ghivece VIII-IX buc. 100 - 8,0 37. Recoltat struguri de masă, sortat şi cizelat VIII-X t 12,0 - 282,4 38. Transportat struguri la alei VIII-X t 12,0 - 137,1 39. Transportat bracuri la cramă VIII-X t 2,0 0,4 1,8 Total an de plan - - - 38,1 1353,9 1. Încărcat mraniŃă X-XI t 20,0 1,0 - 2. Transportat gunoi de grajd X-XI t 20,0 2,0 - 3. Administrat gunoi de grajd X-XI ha 0,25 2,0 -
4. Desfăcut coarde din cepii de siguranŃă şi protejarea lor peste iarnă prin acoperire cu pământ
XI mii but. 3,6 - 28,8
5. Transport îngrăşăminte chimice cu fosfor şi potasiu XI t 0,6 0,3 0,3 6. Arătura de toamnă + fertilizarea cu fosfor şi potasiu XI ha 1,0 2,0 1,0 7. Completarea manuală a lucrării de protejare XI mii but. 3,79 - 84,2 8. Lucrat cu subsolierul+ fertilizat cu fosfor şi potasiu XI ha 0,25 0,6 0,3 Total producŃie neterminată - - - 7,8 114,5 TOTAL GENERAL - - - 45,9 1468,4
15
NECESARUL DE MATERIALE
PENTRU ÎNTREłINEREA UNEI PLANTAłII DE VIłĂ DE VIE PENTRU STRUGURI DE MASĂ
- pentru 1 ha -
DENUMIREA MATERIALULUI U.M. CANTITĂłI
Sârmă kg 40
Stâlpi buc 12
Tutori buc 300
Azotat de amoniu (35% s.a) kg 300
Sare potasică (46% s.a) kg 400
Superfosfat (22% s.a) kg 400
Răchită kg 120
Rafie sintetică kg 4,0
Apă pentru stropit şi erbicidat mii l 6,6
Apă pentru udat viŃe mii l 1,0
Apă pentru irigat m3 1800
ViŃe la ghivece buc 100
Gunoi de grajd t 10,5
Fungicide pentru combaterea manei
(8 tratamente)
Acrobat MZ 90 kg 4,0
Mikal kg 6,0
Dithane M 45 kg 4,0
Champion 50 WP kg 5,0
Fungicide pentru combaterea făinării
(4 tratamente)
Zeamă sulfocalcică l 20,0
Vectra 10 SC l 0,25
Karathane FN l 1,0
Fluidosoufre kg 60
Fungicide pentru putregaiul cenuşiu
(2 tratamente)
Konker l 1,50
Rovral l 1,00
Insecticide
(2 tratamente)
Calypso 480 SC l 0,10
Decis 2,5 EC l 0,20
Erbicide Preemergent Gramoxone l 4,0
Postemergent Basta 14 SL l 4,0
16
1.2.3. Tehnica recoltării strugurilor de masă conform sistemului EUREPGAP
Recoltarea şi valorificarea strugurilor reprezintă una din cele mai importante etape în
cultura viŃei de vie. Recoltarea se face diferenŃiat, în funcŃie de direcŃia de producŃie (soiuri de
masă, soiuri de vin).
Culesul şi valorificarea strugurilor de masă presupun o serie de măsuri organizatorice şi
tehnice desfăşurate într-o succesiune bine definită, după cum urmează: evaluarea producŃiei,
asigurarea condiŃiilor materiale necesare, stabilirea momentului declanşării culesului diferenŃiat pe
soiuri, recoltarea şi condiŃionarea prin sortare, cizelare, ambalare, păstrarea temporară,
transportul, eventual conservarea şi păstrarea acestora pe o perioadă mai îndelungată.
Culesul strugurilor de masă se execută la maturarea de consum. Pentru stabilirea datei de
recoltare o importanŃă deosebită o are momentul
maturării depline a strugurilor. Între parametrii specifici
pe baza cărora se stabileşte momentul recoltării o
importanŃă deosebită o au: conŃinutul în zaharuri al
strugurilor, aciditatea totală a mustului, conŃinutul în
antociani, substanŃe aromate etc.
Evaluarea producŃiei se efectuează pe soiuri şi pe
parcele. Determinarea producŃiei medii de struguri la
butuc (PMB), în kilograme, se stabileşte pe baza
următoarei relaŃii:
Nb
NsGsPMB
××××====
în care: Gs = greutatea medie a unui strugure; Ns = numărul de struguri; Nb = numărul
de butuci analizaŃi.
În funcŃie de producŃia prognozată se elaborează graficul de recoltare şi livrare, se asigură
forŃa de muncă, se dimensionează şi se procură necesarul de ambalaje, unelte, materiale
auxiliare, mijloacele de transport, spaŃiile de condiŃionare, ambalare şi depozitare.
Strugurii de masă se recoltează la maturarea comercială, respectiv în momentul când
întrunesc caracteristicile de compoziŃie şi de calitate care îi fac apŃi de consum. Strugurii sunt
fructe neclimacterice, adică care nu îşi continuă maturarea după recoltare.
Aprecierea momentului recoltării se face pa baza analizelor fizico-chimice şi organoleptice.
se consideră că strugurii au ajuns la maturarea de consum atunci când, au un gust plăcut,
echilibrat, raportul dintre zaharuri şi aciditate (indicele glucoacidimetric) fiind aproximativ 4, iar
boabele au culoarea caracteristică soiului, cu stratul de pruină intact. În general, conŃinutul în
zaharuri este cuprins între 130-160 g/l, iar aciditatea totală 4-5 g/l H2SO4.
Soi pentru struguri de masă la maturarea comercială
17
Culesul strugurilor la soiurile de masă se face în 2-3 etape, pentru acelaşi soi, pe măsură
ce strugurii ajung la maturarea de consum. Se execută pe timp uscat, după ce se ridică roua şi în
afara orelor de arşiŃă puternică. Organizarea culesului se face pe echipe de muncitori: câte doi
culegători pe rând, fiecare de o parte şi de alta a rândului şi alŃi 2 muncitori carea sigură
scoaterea lădiŃelor pline cu struguri la alei şi aprovizionează culegătorii cu recipiente goale. Pentru
a evita deplasarea lădiŃelor pline cu struguri pe distanŃe mari, recoltatul se începe de la mijlocul
rândului către alei.
Recoltarea se execută cu atenŃie, pentru a realiza un procent cât mai ridicat de producŃie
marfă. Se aleg de pe butuc numai strugurii sănătoşi, cu boabele maturate, uniforme ca mărime şi
culoare. Strugurii se desprind de pe coarde , prin tăierea peduculului cu foarfeca, evitându-se
prinderea strugurelui cu mâna şi ştergerea stratului de pruină; strugurii se prind de peduncul şi
aşează în lădiŃe cu atenŃie. După umplere lădiŃele se transportă la locul de condiŃionare şi
ambalare într-un timp cât mai scurt. Transportul la locul de condiŃionare se efectuează pe
platforme amenajate, camioane sau remorci cu arcuri şi pneuri pentru a evita şocurile.
Pentru recoltarea strugurilor pentru păstrare indelungată trebuie asigurate următoarele
condiŃii:
- in timpul recoltării, sortării, ambalării şi transportării strugurii trebuie feriŃi de loviturile
mecanice. Ştergerea stratului de pruină de pe boabe are o influenŃă negativă asupra duratei de
păstrare. De aceea toate lucrările trebuie efectuate Ńinand strugurii numai de peduncul (codiŃă);
- după posibilitate trebuie eliminate operaŃiunile de prisos de manipulare, transportare, reclădire şi
contactul bobiŃelor cu mainile lucrătorilor;
- este categoric inadmisibil ca strugurii recoltaŃi să fie lăsaŃi sub razele solare, ploaie, vant ori
peste noapte sub cerul liber;
- la toate etapele, incepand cu recoltarea strugurilor şi pană la incărcarea lor in celulele frigorifice,
se cere un control riguros al calităŃii lucrărilor efectuate;
- recoltarea strugurilor destinaŃi păstrării indelungate se face eşalonat in 2-3 trepte pe măsură ce
strugurii ating maturarea de consum;
- recoltarea se efectuează pe vreme uscată, cand roua de pe boabe s-a uscat in afara orelor de
arşiŃă. Nu se recomandă recoltarea pe arşiŃă sau ceaŃă, ori după ploaie. Dacă in timpul recoltării
plouă se recomandă intreruperea culesului. Strugurii recoltaŃi umezi, bătuŃi de vant ori atacaŃi de
grindină nu se recomandă pentru păstrarea indelungată.
CondiŃionarea şi ambalarea strugurilor înclude mai multe operaŃii tehnice executate în
următoarea succesiune: cizelarea, sortarea pe calităŃi şi ambalarea.
Cizelarea strugurilor reprezintă operaŃiunea prin care se înlătură boabele
necorespunzătoare cu integritatea afectată, nematurate, insuficient colorate, cu simptome de atac
de boli sau dăunători şi vârfurile prea lungi , cu boabe rare. Pentru cizelare se folosesc foarfeci
speciale, cu vâful rotunjit, pentru a nu înŃepa boabele şi se execută paralel cu sortarea.
18
Sortarea reprezintă operaŃiunea prin care strugurii se separă pe grupe de calitate în funcŃie
de condiŃiile impuse de standardele în vigoare.
Din punct de vedere comercial, soiurile de struguri
pentru masă cultivate în Ńara noastră sunt împărŃite în trei
grupe: grupa S (soiuri superioare) în care se încadrează soiurile
Cardinal, Muscat de Hamburg, Afuz Ali, Italia, Muscat d’Adda;
grupa M (mijlocie), cu Chasselas dore, Chasselas rose, Coarnă
neagră, Coarnă albă; grupa O (obişnuită) din care fac parte
soiurile extratimpurii: Muscat Perlă de Csaba, Timpuriu de
Bucureşti, Regina viilor, Aromat de Iaşi.
Potrivit normelor reglementate prin STAS 1490-76
strugurii de masă se pot împărŃii în următoarele categorii de
calitate:
Calitatea extra, include strugurii perfect sănătoşi având
forma, mărimea şi culoarea pieliŃei tipice soiului, iar masa nu
trebuie să fie mai mică de 200 g la soiurile cu bobul mare sau
150 g la soiurile cu bobul mijlociu.
Calitatea I include strugurii extra, la care se admit mici defecte de conformare a boabelor
(maximum 5% boabe meiate sau mărgeluite) şi neuniformitate de culoare. Greutatea minimă a
strugurilor este de 150 g, pentru soiurile cu bobul mare şi 100 g pentru cele cu bobul mijlociu.
Calitatea a II-a, include strugurii coloraŃi neuniform, cu boabele uşor supramaturate, până
la 10% boabe mărgeluite. Strugurii pot fi întregi sau fragmente de struguri.
Ambalarea strugurilor se execută după cizelare şi sortare, strugurii fiind aşezaŃi în lădiŃe
speciale confecŃionat din material rezistent, uşor şi ieftic (lemn, carton, mase plastice, împletituri
din nuiele). Pentru piaŃa internă sunt folosite lădiŃe din lemn tip A IV (STAS 1247-67), cu
capacitatea de 5-6 kg de struguri, iar pe piaŃa externă se folosesc ambalaje de plastic sau saci de
polietilenă.
Strugurii se aşează în lădiŃe, unul lângă altul, în aşa fel ca să nu se vadă peduculul
ciorchinilor. Se are în vedere ca strugurii să nu depăşească marginile lădiŃelor, pentru a nu fi
striviŃi la stivuire. LădiŃele se vor eticheta, indicându-se unitatea producătoare, soiul, categoria de
calitate. Până în momentul expedierii, lădiŃele cu struguri se depozitează temporar în spaŃii special
amenajate, cu posibilităŃi de răcire şi aerare.
Cizelarea strugurilor
19
ModalităŃi de ambalare a strugurilor de masă conform sistemului EUREPGAP
Struguri împachetaŃi în saci de polietelenă
Ambalaj de plastic pentru struguri destinat pentru vânzare cu amănuntul
20
Ambalaj de plastic pentru struguri destinat pentru vânzare cu amănuntul
Ambalaj european din saculeti de polietelenă pentru
struguri
21
2.1 CerinŃele de calitate pentru valorificarea strugurilor de masă
I. DEFINIłIA PRODUSULUI
Produsul alimentar îl constituie strugurii de soiurile crescute din Vitis Vinifera L., pentru
realizare în stare proaspătă, cu excepŃia strugurilor pentru prelucrare industrială.
II. STIPULĂRI PRIVIND CALITATEA
CerinŃele de calitate faŃă de strugurii de masă, după pregătire şi ambalare sunt
următoarele:
A. CerinŃe minime:
Pe lîngă cerinŃele individuale din fiecare categorie şi excepŃiile permise, ciorchinele şi
boabele trebuie să fie:
• nedeteriorate; producŃia afectată de stricăciuni sau deteriorată astfel încît nu poate
fi consumată, este exclusă;
• curate, practic lipsite de orice materie străină vizibilă,
• practic lipsite de dăunători,
• practic nedeteriorate de dăunători,
• fără umiditate exterioară anormală;
• fără miros şi/sau gust străin.
Pe lîngă aceste cerinŃe, boabele trebuie să fie:
• intacte,
• bine formate,
• suficient de evoluate.
Pigmentarea cauzată de razele solare nu se consideră a fi un defect.
Ciorchinele trebuie să fi fost culese atent.
Sucul boabelor trebuie să aibă un index refractometric de cel puŃin:
• 12o Brix la soiurile Alphonse Lavallee, Cardinal şi Victoria.
• 13o Brix la soiurile perene.
• 14o Brix la soiurile aperene.
Pe lîngă aceste condiŃii, toate soiurile trebuie să aibă un nivel suficient al proporŃiei de
zahăr/aciditate.
Evoluarea şi condiŃia strugurilor trebuie să le permită:
• să reziste la transportare şi manipulare, şi
• să ajungă într-o condiŃie satisfăcătoare la destinaŃie.
B. Clasificare:
Strugurii sunt clasificaŃi în trei categorii, după cum urmează:
1. Categoria „Extra”
22
Strugurii din această categorie trebuie să fie de o calitate superioară. Ciorchinele trebuie să
corespundă caracteristicilor soiului, conform regiunii unde au crescut, privind forma, evoluarea şi
culoarea. Ciorchinele trebuie să fie fără defecte. Boabele trebuie să fie tari, bine fixate, aranjate
uniform pe tulpină şi cu ceara neatinsă.
2. Categoria I
Strugurii din această categorie trebuie să fie de o calitate bună. Ciorchinele trebuie să
corespundă caracteristicilor soiului, conform regiunii unde au crescut, privind forma, evoluarea şi
culoarea. Boabele trebuie să fie tari, bine fixate şi cu ceara neatinsă pe cît posibil. Boabele pot fi
aranjate mai puŃin uniform pe tulpină decît cele din categoria „Extra”.
Următoarele defecte minore sunt admisibile cu condiŃia că nu afectează aspectul general al
fructului, calitatea, calitatea de păstrare şi prezentarea în ambalaj:
• defecte minore ale formei,
• defecte minore ale culorii,
• defecte foarte minore ale pieliŃei ca urmare a arsurilor de soare.
3. Categoria II:
Această categorie include strugurii care nu corespund cerinŃelor categoriilor superioare, dar
care întrunesc cerinŃele minime specificate mai sus.
Ciorchinele pot avea defecte minore ale formei, evoluării şi culorii, cu condiŃia că şi-au
păstrat caracteristicile esenŃiale ale soiului, conform regiunii unde au crescut.
Boabele trebuie să fie suficient de tari şi suficient de bine fixate, precum şi să aibă ceară
după posibilitate. Boabele pot fi aranjate mai puŃin uniform pe tulpină decît cele din categoria I.
Următoarele defecte sunt permise cu condiŃia ca strugurii să-şi păstreze caracteristicile
esenŃiale ale calităŃii, calităŃii de păstrare şi aspectului:
• defecte ale formei,
• defecte ale culorii,
• urme uşoare ale arsurilor de soare, care afectează numai pieliŃa,
• lovituri uşoare,
• defecte minore ale pieliŃei.
III. STIPULĂRI PRIVIND DIMENSIUNEA
Mărimea este determinată de greutatea ciorchinelui.
Următoarele dimensiuni minime ale ciorchinelor sunt fixate pentru strugurii de masă
crescuŃi în condiŃii protejate şi în cîmp deschis, pentru soiuri cu boabe mari şi cu boabe mici,
respectiv:
Categoria de calitate
Struguri crescuŃi în seră (dacă se indică astfel pe
ambalaj)
Struguri crescuŃi în cîmp deschis
Toate soiurile în afară de cele cu boabe mici
Soiuri cu boabe mici
Categoria „Extra” 300 g 200 g 150 g
Categoria I 250 g 150 g 100 g
Categoria II 150 g 100 g 75 g
23
IV. STIPULĂRI PRIVIND EXCEPłIILE TOLERATE
Sunt tolerate excepŃiile privind calitatea şi dimensiunea produselor dintr-un ambalaj, care
nu satisfac cerinŃele stipulate pentru fiecare categorie.
A. ExcepŃii tolerate privind calitatea:
i. Categoria „Extra”: 5% din greutatea ciorchinelor care nu satisfac cerinŃele faŃă de
categoria respectivă, dar care le întrunesc pe cele din categoria I, sau, ca excepŃie, care
respectă limitele tolerate în categoria I.
ii. Categoria I: 10% din greutatea ciorchinelor care nu satisfac cerinŃele faŃă de
categoria respectivă, dar care le întrunesc pe cele din categoria II, sau, ca excepŃie, care
respectă limitele tolerate în categoria II.
iii. Categoria II:10% din greutatea ciorchinelor care nu satisfac nici cerinŃele faŃă de
categoria respectivă, nici cerinŃele minime, cu excepŃia strugurilor afectaŃi de putregai
sau alte defecte care nu permit consumul acestora.
B. ExcepŃii tolerate privind dimensiunea:
i. Categoria „Extra” şi categoria I: 10% din greutatea ciorchinelor care nu satisfac
cerinŃele categoriei faŃă de dimensiune, dar care le întrunesc pe cele din categoria
imediat inferioară.
ii. Categoria II: 10% din greutatea ciorchinelor care nu satisfac cerinŃele categoriei
faŃă de dimensiune, dar care nu cîntăresc mai puŃin de 75 g.
iii. Categoria „Extra” şi categoriile I şi II: În fiecare ambalaj cu o greutate netă
mai mică de 1 kg se permite cel mult un ciorchine cu o greutate sub 75 g pentru a
ajusta greutatea ambalajului, cu condiŃia ca ciorchinele respectiv să întrunească
celelalte cerinŃe ale categoriei.
V. STIPULĂRI PRIVIND ASPECTUL
A. Uniformitatea:
ConŃinutul fiecărui ambalaj trebuie să fie uniform şi să conŃină numai ciorchine de aceeaşi
origine, soi, calitate şi grad de coacere.
Pentru ambalajele cu o greutate netă mai mică de 1 kg, nu este obligatorie uniformitatea
soiului şi originii.
La categoria „Extra”, ciorchinele trebuie să fie mai mult sau mai puŃin identice ca culoare şi
dimensiune.
În cazul soiului Chasselas, se permite includerea în acelaşi ambalaj a ciorchinelor de culori
diferite cu scop decorativ.
Partea vizibilă a fiecărui ambalaj trebuie să reprezinte întregul conŃinut al acestuia.
Avînd în vedere stipulările din prezentul capitol, produsele prevăzute de acest Regulament
pot fi amestecate, în pungi de maxim trei kilograme, cu alte tipuri de fructe şi legume proaspete,
respectîndu-se condiŃiile prevăzute de Regulamentul Comisiei (CE) Nr. 48/2003.
B. Ambalajul:
24
Strugurii trebuie ambalaŃi astfel încît să poată fi protejaŃi adecvat.
Strugurii de categoria „Extra” vor fi aranjaŃi într-un singuri strat.
Materialele utilizate în interiorul ambalajului trebuie să fie noi, curate şi de o calitate care
să nu permită dăunarea externă sau internă a produsului. Utilizarea materialelor, în special a
hîrtiei sau ştampilelor cu indicaŃii comerciale, sunt permise numai dacă cleiul sau cerneala utilizată
la tipărirea etichetelor nu sunt toxice.
Nu se permite prezenŃa materiei străine în interiorul ambalajului, deşi se permite prezenta
lăstarului pe tulpina ciorchinelui nu mai mare de 5 cm, ca formă aparte de prezentare.
Etichetele fixate pe fiecare fruct în parte trebuie să poată fi dezlipite astfel încît să nu lase
urme de clei sau să deterioreze coaja produsului.
VI. STIPULĂRI PRIVIND MARCAJUL
Fiecare ambalaj trebuie să poarte următoarele însemnări, în litere grupate pe aceeaşi
parte, scrise clar şi cu cerneală rezistentă, fiind vizibile din exterior:
A. Identificare:
Denumirea şi adresa întreprinderii de ambalare şi/sau de livrare.
Această menŃiune poate fi înlocuită în următoarele condiŃii:
• pentru toate tipurile de ambalaje, în afară de cele preliminare, menŃiunea poate fi
înlocuită cu codul acceptat şi eliberat oficial pentru întreprinderea de ambalare
şi/sau transportare, indicat alături de cuvintele „Întreprindere de ambalare şi/sau
transportare” (sau abrevierile echivalente);
• pentru ambalajele preliminare, menŃiunea poate fi înlocuită cu denumirea şi adresa
întreprinderii de desfacere/comercializare înregistrată pe teritoriul ComunităŃii,
indicate alături de cuvintele „Ambalat pentru” sau o altă menŃiune echivalentă. În
acest caz, eticheta trebuie să includă şi un cod al întreprinderii de ambalare şi/sau
transportare. Întreprinderea de desfacere/comercializare va trebui să ofere toate
datele considerate necesare de către autorităŃile de inspecŃie în ceea ce priveşte
însemnătatea codului respectiv.
B. Natura produsului:
• „Struguri de masă” atunci cînd conŃinutul nu este vizibil din exterior,
• Denumirea soiului sau soiurilor, după caz,
• „Produse în seră”, dacă este cazul.
C. Originea produsului:
łara de origine şi, opŃional, regiunea unde au crescut strugurii, sau denumirea zonei
locale, regionale sau naŃionale.
D. Date comerciale:
• Categoria
E. Marcaj al controlului oficial (opŃional):
25
Ambalajele nu trebuie să poarte menŃiunile specificate în primul subalineat dacă conŃin alte
ambalaje vizibile clar din exterior care poartă deja aceste însemnări. Aceste ambalaje nu trebuie
să mai poarte aceste însemnări deoarece pot induce în eroare. Dacă aceste ambalaje sunt aşezate
în palete, atunci însemnările vor fi prezentate pe cel puŃin două laturi ale paletei într-un loc
evident.
2.2. ParticularităŃile tehnologice în valorificarea strugurilor de masă
Prerăcirea strugurilor se produce pentru a frâna intensitatea respiraŃiei şi transpiraŃiei lor
şi activitatea diferitor agenŃi patogeni. Prerăcirea se efectuează in mijloace de transport care di
pun de instalaŃii frigorifice sau in incăperi destinate pentru acest scop.
Pentru inceput temperatura se reduce pană la 5-8 oC, dar diferenŃa dintre temperatura
strugurilor in momentul aducerii lor din camp şi cea de la prerăcire trebuie să fi de 8-10oC. După
care se reduce pană la ±1oC.
Transportarea se face in autocamioane cu capacitate de control a atmosferei, menŃinând
temperatura de 0...+8oC.
Păstrarea eficientă a strugurilor se efectuează şi în depozite cu ventilare naturală, cu atmosferă
normală şi controlată.
Păstrarea strugurilor în depozite cu ventilare naturală constă in depozitarea
strugurilor in beciuri, depozite ingropate, in poduri, in hrube etc., care nu prezintă spaŃii cu
instalaŃii frigorifice. Metoda permite păstrarea strugurilor pană la sfarşitul lunii decembrie, cand
temperatura afară coboară la 8oC - 0oC.
In cantităŃi mici strugurii pot fi păstraŃi cu o porŃiune de coardă de 30-40 cm.
O altă metodă ar fi păstrarea strugurilor pe rafturi sau lădiŃe in două randuri, pe fundul
cărora şi deasupra se pune un strat de 2-3 cm de rumeguş de lemn uscat.
Păstrarea strugurilor în depozite cu atmosferă normală constă in depozitarea
strugurilor in celule frigorifice. Perioada de păstrare se poate mări datorită folosirii bioxidului de
carbon, reglării temperaturii şi umidităŃii relative a aerului. Această metodă este folosită pentru
păstrarea strugurilor in cantităŃi mari pe un termen mai lung.
La momentul umplerii celulei frigorifice temperatura să fie de 5-8 oC. Celula cu capacitatea
de 70-100 t trebuie umplută in 3-4 zile şi ea trebuie să fie completată doar cu un singur soi.
Lăzile pe palete sau containere se suprapun cate 3-5 pe inălŃime, lăsand spaŃii libere de la
pereŃi de 20 cm unde se amplasează bateriile de răcire. Pe centrul celulei se lasă un culoar de 0,8-
1,0 m şi pană la tavan un spaŃiu de cel puŃin de 50-60 cm.
Temperatura de păstrare trebuie menŃinută la 0-1oC, iar umiditatea relativă a aerului 85-
90 %. In aceste condiŃii soiurile se pot păstra:
26
2-3 luni: Muscat de Hamburg, Victoria, Alphonse Lavalee;
3-4 luni: Coarnă Neagră, Muscat de Adda;
4-5 luni: Afuz Ali, Italia, Greaca;
5-6 luni: Soiurile rezistente de masă (Moldova, Argessis, Muscat de Poloskey).
Păstrarea strugurilor în depozite cu atmosferă controlată constă in umplerea
celulelor de păstrare a depozitelor frigorifice cu diferit amestec de gaze în concentraŃii diferite,
spre exemplu: 3%CO2, 5% O2, 95% N2. Aceasta permite mărirea perioadei de păstrare cu 2-3
luni şi de a reduce pierderile de 3-5 ori faŃă de păstrarea in atmosferă normală.
In momentul scoaterii strugurilor de la păstrare trebuie de evitat formarea condensului,
prin adaptarea treptată la temperatura mediului ambiant. Strugurii scoşi de la păstrare sunt foarte
sensibili la şocuri mecanice, de aceea se vor manipula cu multă atenŃie, fiind comercializaŃi in 2-3
zile.
2.3. Tehnologie cadru pentru valorificarea în stare proaspătă a
strugurilor de masă conform sistemului EUREPGAP
ImportanŃa
- economică au o pondere de 11-15% din producŃia viticolă a României
Pe plan mondial, strugurii de masă reprezintă 15% din totalul producŃiei
viticole
- alimentară: glucide 15,5-16,1%, Aciditatea ridicată 0,75 g% (a. tartric,
a. malic), taninuri 0,47 % (1,2 % în pieliŃă), fibre 0,4-0,9 %, substanŃe
minerale 0,38g% (K 320-250mg, Ca 4-19mg, Mg 4-7mg, P 17-
22mg/100g). Vitamina C 4mg/100g produs proaspăt. Partea necomestibilă
6%, valoarea energetică 610-670 Kcal/Kg pentru soiurile negre şi 630-690
Kcal/Kg pentru soiurile albe.
- pentru industrializare obŃin compoturi, dulceŃuri şi sucuri apreciate
prin fineŃe şi aromă.
- medicinală acŃiune alcalinizantă, datorită sărurilor acizilor organici din
struguri; acŃiune mineralizantă, datorită conŃinutului ridicat în cationi de K+,
Ca2+ şi Mg2+; acŃiune vitaminizantă, datorită conŃinutului variat şi relativ
bogat în vitamine (A, B1, B2, B6, C, K, PP, H); acŃiune terapeutică, consumul
de struguri fiind indicat în afecŃiunile hepatice, bolile de rinichi, afecŃiunile
cardio-vasculare, artritism, dezintoxicarea organismului
Momentul
apariŃiei pe
piaŃă
masă începe în România cu soiurile timpurii (15% din sortiment) în lunile
iulie-august, urmate de soiurile cu maturitate medie (50% din sortiment)
în august-septembrie şi cele tardive (35% din sortiment) în septembrie-
octombrie.
27
Stabilirea momentului optim de recoltare maturitatea de consum
Recoltarea
- modul de recoltare manual, cu multă grijă, păstrând pedunculul şi
stratul de ceară (pruină) intacte.
- ambalaje în lădiŃe de lemn, în funcŃie de destinaŃie
OperaŃii
intermediare
- presortare se face pe calităŃi
- prerăcire pentru a preveni deshidratarea, cu aer umed la 80C şi un
tratament preventiv cu SO2 gazos în concentraŃie de 0,5-1% timp de 20
minute, în săli special amenajate
- staŃionare temporară Se va evita staŃionarea la temperatura mediului
ambiant, pierderile depăşind 15% în termen de 2 zile.
- manipulare rapidă, cu mare grijă
- protejare se evită expunerea directă sub razele soarelui
Transport pe distanŃe mici se face cu remorci tractate, iar pe distanŃe mai mari (30-
100 km) cu autodube izoterme de 5.5 t. Pentru export sunt utilizate
autodube frigorifice LKW (germ. Lastkraftwagen = autocamion), sau
vagoanele RCF de pe calea ferată.
CondiŃionare
minimă
- sortare conform celor 3 categorii de calitate "Extra", I şi a II-a
- calibrare obligatorie pe categorii de calitate
- ambalare în lăzi de capacitate redusă; sub formă preambalată în pungi
de polietilenă perforate, la capacităŃi de 0,5-1 kg.
Păstrare
temporară (±)
- temperatura 0±0,50C şi umiditatea 90%
- durata maximum 48 de ore
- sistarea păstrării pe măsura cererilor pe piaŃă
Postmaturarea
(±)
Strugurii sunt fructe neclimacterice, de aceea nu se realizează această
etapă în procesul lor de valorificare
Livrarea se execută pe măsura cererii în timp cât mai scurt, în ambalaje specifice
2.4. Tehnologie cadru pentru păstrarea strugurilor de masă conform
sistemului EUREPGAP
Materia primă - corespunde: ciorchinii calitatea extra, cu rahisul turgescent,
cizelare redusă sau lipsă.
- nu corespunde: strugurii verzi sau supramaturaŃi, cei recoltaŃi pe
timp ploios şi cei care provin din plantaŃii unde s-a aplicat o
tehnologie nepotrivită, sau care nu oferă condiŃiile pedoclimatice
necesare
28
Pregătirea pentru
depozitare
- spaŃiile măsuri de dezinfecŃie prin pulverizarea pe pereŃi a
unei soluŃii de lapte de var 20% + CuSO4 1% şi
vaporizarea a 1,7 l formol/100 m3 spaŃiu liber, cu
expunere timp de 24 h. În prealabil se face o
curăŃire temeinică şi se înlătură orice gunoaie sau
resturi rămase din campania anterioară. şi de
verificare a stării de funcŃionare
- ambalajele se spală cu soluŃie de sodă calcinată 4%, se clătesc
cu apă şi se usucă la soare. O altă posibilitate este
dezinfectarea cu soluŃie de CuSO4 1%, prin stropire
sau cufundare
- instalaŃiile La celulele frigorifice cu atmosferă normală se
verifică uşile, instalaŃiile frigorifice şi de recirculare
a aerului. La celulele AC se probează etanşeitatea
închiderii şi aparatura de măsură şi control
Introducerea în
celulă
- timpul: în aceeaşi zi în care au fost desprinşi de pe coardă
- ambalaje folosite: lădiŃele tip IV CARE se paletizează în palete cu
montanŃi metalici şi palete de lemn cu montanŃi şi cadru superior din
metal
- temperatura intermediară: 8÷100C
Păstrarea - condiŃii:- temperatura de 00C şi umiditatea de 90-95%, la o
viteză de circulaŃie a aerului de 0.2 m/sec, Tratamentele periodice
cu SO2 sunt de neînlocuit în prezent, pentru prevenirea manifestării
atacului de Botrytis cinerea.
- durata
- 1-2 luni la soiurile Chasselas doré şi Muscat Hamburg;
- 3-4 luni la Coarnă neagră, Coarnă neagră selecŃionată, Alphonse
Lavallée;
- 4-5 luni la Afuz Ali, Italia, Muscat d'Adda;
- 5-6 luni la unele soiuri mai puŃin cultivate, cum sunt: Bicane
Razachie, Regina Nera
Sistarea păstrării la o calitate corespunzătoare STAS, fără a ajunge cu rahisul ofilit şi
brunificat, sau cu boabele deshidratate şi moi, pe cale de
desprindere. Se va evita formarea condensului, prin adaptarea
treptată la temperatura mediului ambiant
Postmaturarea (±) Strugurii sunt fructe neclimacterice, de aceea nu se realizează
această etapă în procesul lor de valorificare
CondiŃionarea cizelare sau o eliminare a boabelor crăpate, şi a celor atacate de boli
29
Livrarea în maxim 2-3 zile
Vulnerabilitatea
produselor
păstrate
Strugurii sunt fructe extrem de sensibile la manipulare şi la atacul
agenŃilor patogeni de depozit (Botrytis cinerae). AtenŃie ca strugurii
destinaŃi păstrării să nu vină înfectaŃi din câmp cu sporii acestei
ciuperci.
Scăzăminte În condiŃii frigorifice, atmosferă normală, 10,1% după 3 luni, 13,9%
după 4 luni, 18,1% după 5 luni, 23,2% după 6 luni
Sisteme
tradiŃionale sau
alternative
în spaŃii amenajate cu ventilaŃie naturală numai în anii cu
struguri sănătoşi şi de calitate. Încăperile se văruiesc, se arde sulf
(20-25g/m3) şi se Ńin închise 2-3 zile, apoi se aerisesc bine.
Strugurii se păstrează în lădiŃe de tip IV, stivuite până la înălŃimea
de 1,5m (10-12 straturi), în blocuri, lăsând între ele şi la pereŃi
spaŃii de 50 cm pentru aerisire şi control. Aerisind repetat în timpul
nopŃii, când aerul este mai rece, se asigură o temperatură mai
scăzută cu 5÷70C. În zilele călduroase de toamnă, se închide
aerisirea (obloane, uşi, ferestre, coşuri de ventilaŃie). În zilele
răcoroase se pot efectua aerisiri şi ziua. Sulfitarea se face prin
arderea sulfului, în dozele deja menŃionate, dar mai des, o dată la 3-
5 zile, urmată de eliminarea gazului peste 30 minute. Controlul
păstrării se face zilnic. Pierderile sunt de peste 5-6 % lunar, chiar
dacă materia primă este corespunzătoare.
Cod: PO-04-Ed3-R1-F5
DISEMINAREA REZULTATELOR
Lucrări ştiinŃifice publicate:
1. Rotaru Liliana, 2008 - The agrobiological and technological value for Victoria
grapevine variety in vineyard area of Iaşi. Analele UniversităŃii din Craiova, vol. XIII (XLIX),
pp. 41-44, ISSN 1435-1275.
2. Rotaru Liliana, 2008 – The ecoclimatic changes in the viticultural area of Nord-
Eastern Moldavia. Analele UniversităŃii din Craiova, vol. XIII (XLIX), pp. 35-40, ISSN 1435-
1275.
3. Rotaru Liliana, Mustea Mihai, Nechita Bogdan, Irimia Liviu, 2009 - The reshape of
technological sequences in grow of the vine through european system of quality
EUREPGAP. Simpozionul ştiinŃific al FacultăŃii de Horticultură Iaşi, 29-30 mai, Lucrări ŞtiinŃifice
USAMV Iaşi, seria Horticultură, anul LII, vol. 52, pp. 731-736, ISSN 1454-7376.
30
4. Beceanu Dumitru, Rotaru Liliana, 2009 - Climatic changes and viticultural-wine
making repercussions in the 14th –19th centuries. The 4th Interdisciplinary and International
Wine Conference "Bacchus goes green", Burgundy School of Business, 8-10 july, Dijon-France.
5. Colibaba Cintia, Pop Cecilia, Cotea V. V., Tudose Sandu-Ville Şt., ChiriŃă Otilia,
Lăcureanu G.F, 2009 - Studiu de implementare a sistemului de siguranŃă alimentară
H.A.C.C.P. în domeniul întreprinderilor vitivinicole şi de brânzeturi în România.
Simpozionul ştiinŃific al FacultăŃii de Horticultură Iaşi, 29-30 mai, Lucrări ŞtiinŃifice USAMV Iaşi,
seria Horticultură, anul LII, vol. 52, pp. 243-248, ISSN 1454-7376.
6. Anghel Roxana Mihaela, 2009 - Tehnologii avansate de valorificare a legumelor şi
fructelor prin pelicule protectoare. Simpozionul ştiinŃific al FacultăŃii de Horticultură Iaşi, 29-
30 mai, Lucrări ŞtiinŃifice USAMV Iaşi, seria Horticultură, anul LII, vol. 52, pp. 829-832, ISSN
1454-7376.
7. Beceanu Dumitru, 2009 - TendinŃe noi în tehnologia produselor horticole.
Simpozionul ştiinŃific al FacultăŃii de Horticultură Iaşi, 29-30 mai, Lucrări ŞtiinŃifice USAMV Iaşi,
seria Horticultură, anul LII, vol. 52, pp. 833-838, ISSN 1454-7376.
8. Beceanu Dumitru, 2009 - Calitatea naturală, un concept controversat în
valorificarea legumelor, fructelor şi strugurilor. Simpozionul ştiinŃific al FacultăŃii de
Horticultură Iaşi, 29-30 mai, Lucrări ŞtiinŃifice USAMV Iaşi, seria Horticultură, anul LII, vol. 52,
pp. 839-842, ISSN 1454-7376.
9. Stoica Mihaiela Carmen, 2009 - Controlul fitosanitar al viŃei de vie în 2008.
Simpozionul ştiinŃific al FacultăŃii de Horticultură Iaşi, 29-30 mai, Lucrări ŞtiinŃifice USAMV Iaşi,
seria Horticultură, anul LII, vol. 52, pp. 1091-1096, ISSN 1454-7376.
Pagina web a proiectului:
Adresa: http://www.uaiasi.ro/PN_2/EUREPGAP/Proiect_52113_USAMV_Iasi/Index.html
CONCLUZII
� Actualmente, când concurenŃa în toate domeniile de activitate, este foarte acerbă,
unul din instrumentele eficiente care determină competitivitatea produselor în toată lumea este
nivelul raportului calitate/preŃ. Pentru a obŃine nivelul optim al corelaŃiei calitate/preŃ este necesar
de a promova mecanismele adecvate, care permit optimizarea acestei corelaŃii în baza sporirii
calităŃii producŃiei şi reducerii preŃului. Un mecanism eficient în scopul promovării unei viticulturi
de calitate, în etapa actuală îl poate constitui sistemul de management al calităŃii fructelor şi
legumelor GLOBALGAP / EUREPGAP.
31
� Sistemul de management a calităŃii fructelor şi legumelor GLOBALGAP / EUREPGAP,
internaŃional recunoscut este un standard generic. Obiectivul acestuia este de a stabili cerinŃe
internaŃionale pentru o bună practică agricolă. O bună practică agricolă reprezintă ceea ce practică
fermele pentru a asigura produse şi servicii în conformitate cu cerinŃele clienŃilor săi.
� Este important de identificat şi de evaluat toate riscurile siguranŃei alimentare
posibile în cadrul fermei, indiferent de cât de înalt este nivelul controlului proceselor, chiar şi dacă
nu există percepŃia vreunui risc potenŃial.
� Certificarea GLOBALGAP (fost EUREPGAP) este posibilă pentru toŃi fermierii şi este
realizată de peste 100 organisme independente sau acreditate care activează pe toate
continentele. Pentru a putea fi certificat GLOBALGAP/EUREPGAP, fermierul trebuie să menŃină
înregistrări clare timp de cel puŃin trei luni înainte de înregistrare la un organism de certificare
acreditat urmat de audituri şi inspecŃii relevante, inclusiv inspectarea procesului de recoltare.
Pentru certificare, fermierii trebuie să respecte 100% din cerinŃele de conformitate „Major”, şi nu
mai putin de 95% din cerinŃele de conformitate „Minor”. „Recomandări” sunt cerinŃele
recomandate pentru moment, dar fermierii sunt încurajaŃi să le respecte ca parte a procesului de
management a fermei.
� GLOBALGAP/EUREPGAP este un aşa numit standard »pre-farm-gate«, adică
certificatul asigură calitatea produsului de la plantare până la livrarea produsului finit, cuprinzând
toate activităŃile intermediare. GLOBALGAP/EUREPGAP este o marcă »Business-to-Business«,
motiv pentru care nu poate fi identificat direct de către consumator. Certificatul
GLOBALGAP/EUREPGAP reprezintă o confirmare a faptului că produsul este obŃinut conform
tuturor cerinŃelor şi recomandărilor pentru siguranŃa alimentelor.
� Necesitatea certificării în sistemul GLOBALGAP/EUREPGAP este importantă
deoarece: consumatorii au asteptari mai mari faŃă de calitatea produsului; conumatorii moderni
din societate sunt de tipul client-orientat, unde necesităŃile cumpăratorului trebuie satisfăcute la
nivelul cel mai înalt; fidelizează clienŃii; concurenŃa şi piaŃa internaŃională devine tot mai mare;
acest sistem de management a calităŃii ajuta menŃinerea în piaŃă şi dezvoltarea afacerii.
BIBLIOGRAFIE
� BECEANU DUMITRU, 2009 - Tehnologia prelucrării legumelor şi fructelor. Editura Ion
Ionescu de la Brad, Iaşi.
� CHIVU LUMINITA , CIUTACU CONSTANTIN , FRANC IOAN VALERIU, 2003 - Agricultura între
restricŃiile comerciale globale şi politicile comunitare. Editura Expert, Bucureşti.
� DOBREI ALIN, ROTARU LILIANA, MORELLI SILVANO, 2008 - Ampelografie. Editura Solness,
Timişoara.
32
� GRUIA ROMULUS, 1998 - Managementul eco-fermelor. Editura Ceres, Bucureşti.
� IRIMIA LIVIU, TÂRDEA CONSTANTIN, 2007 - Viticultura-lucrari practice. Edit. Ion Ionescu de la Brad, Iasi.
� POPA ELENA, 1982 - Păstrarea strugurilor de masă, Editura Ceres, Bucureşti.
� ROTARU LILIANA, VOICULESCU IOAN, 2004 - Tehnici culturale de creştere a calităŃii în
viticultură, Editura “Prahova” Ploieşti.
� TRANDAFIR MAGDALENA, IOSIFESCU MARIUS, AVRAM CONSTANTIN, VĂLEANU MIHAI, 2005 - „DicŃionar explicativ de calitate”, Ed. “Teora”, Bucureşti.
� łÂRDEA CONSTANTIN, 1989 - Viticultură generală-lucrări practice. C.M. al Institutului Agronomic Iaşi.
� łÂRDEA CONSTANTIN, ROTARU LILIANA, 2003 - Ampelografie vol. II (soiurile pentru
struguri de masă şi soiurile apirene). Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi.
� www.eurep.org
� www.eurepgap.org