Raport de Practică

Introducere

Multiplele schimbări ce apar astăzi în economia de piaţă în care activează,

întreprinderea trebuie să manifeste un anumit comportament, o anumită direcţie

strategică care să permită sesizarea segmentelor neacoperite de pe piaţă şi avantajele

comparative faţă de concurenţi.

Lucrarea de faţă are drept scop analiza Î.I. „Cros-Cebotarescu” din mai multe

puncte de vedere: general, economico-financiar şi de marketing, identificarea punctelor

tari, slabe, propunerea unor modalităţi de perfecţionare a activităţii acesteia pentru viitor.

Cercetarea se bazează pe descrierea serviciilor de alimentaţie publică şi agrement

oferite de Î.I. „Cros-Cebotarescu” şi, anume, restaurantul „La Roma Club”.

Acest raport are un volum de 40 de pagini, este divizat în următoarele

compartimente: introducere, unde se descrie în general lucrarea de faţă, trei capitole,

concluzii şi 3 anexe.

Capitolul I, intitulat „Caracteristica generală a întreprinderii individuale „Cros-

Cebotarescu” conţine informaţii despre fondare, fondator, misiune, specificul activităţii,

mesaj, imagini sugestive referitor la aspectul restaurantului, cele două săli, terasa,

concluzie din partea autorului.

Al doilea capitol – „Analiza economico-financiară” este dedicat în totalitate

analizei economico-finaciare a întreprinderii: analiza activelor, durata de rotaţie a

activelor, sursele de finanţare, capacitatea de plată, rotaţia capitalurilor şi eficienţa

economico-financiară.

3

Capitolul III descrie toate activităţile de marketing desfăşurate în anii 2012-2013,

analiza SWOT a întreprinderii, unde s-au identificat punctele forte, punctele slabe,

oportunităţile şi ameninţările. De asemenea s-au propus şi s-au descris o serie de

activităţi de promovare.

În concluzii au fost sintetizate principalele observaţii şi idei ale autorului, s-a

menţionat părerea acestuia referitor la valoare aplicativă a prezentului raport. În anexe

pot fi identificate rapoartele financiare ale Î.I. „Cros-Cebotarescu”, rapoartele statistice

5-C şi decizia de fondare a întreprinderii.

4

Capitolul I – CARACTERISTICA GENERALĂ A ÎNTREPRINDERII

INDIVIDUALE „CROS-CEBOTARESCU”

1.1 Descrierea generală a Î.I. “Cros-Cebotarescu”.

Î.I. “Cros-Cebotarescu” a luat fiinţă pe 18 noiembrie 2001. Adresa juridică a

întreprinderii este str.Albisoara 40/1 mun. Chişinău, Republica Moldova. Fondatorul

companiei este domnul Dumitru Cebotarescu. Logo-ul companiei (Fig. 1.1) este în

două culori: galben şi negru.

Fig. 1.1 Logo-ul restaurantului „La Roma Club”

Misiunea întreprinderii: „A oferi oamenilor serviciile de odihnă şi agrement de care

au nevoie la cel mai înalt nivel pentru a-şi atinge scopurile şi a duce o viată prosperă”

Valorile întreprinderii:

Avem ambiţia să răspundem prompt şi creativ tuturor cererilor clienţilor pentru a

le oferi clipe de neuitat;

Tindem spre performanţă, pentru a fi primii;

Comunicăm în permanenţă cu clienţii noştri, pentru a le cunoaşte doleanţele.

Principalele genuri de activitate ale Î.I. “Cros-Cebotarescu” sunt: comerţ cu

amănuntul în magazine nespecializate, vânzarea predominantă a pâinii, produselor de

patisserie şi cofetărie, a cărnii şi a pro-duselor din carne, a peştelui şi a produselor din

peşte, mărfurilor cosmetic şi de toaletă, servicii xerox, servicii de transport a

mărfurilor, comerţul angro efectuat pe bază de contract, bar şi alte tipuri de ser-vicii.

5

Cartea de vizită: “Organizarea şi petrecerea banchetului e meseria noastră, şi

credeţi-ne că bună dispoziţia şi impresiile de neuitat n-au să vă părăsească pe

dumneavoastra şi oaspeţii voştri. Chelnerii, bucătarii şi administratori noştri vor face

totul pentru ca petrecerea să vă rămână în amintire pentru mult timp înainte”.

Sala de banchet e amenajată într-un stil european cu nuanţe deschise, ce va crea o

atmosferă armonioasă, plăcută şi graţioasă sărbătorii dumneavoastră. Localul este situat

reuşit, aflîndu-se în centru oraşului Chişinău şi oferă oaspeţilor posibilitatea de a savura

din plin plăcerea prospeţimii şi adierea vîntului de vara, odihnindu-se pe terasa .

Suntem gata să luăm comanda de festivitate pînă la 70 persoane. Nivelul de

deservire întalt, bucataria formidabilă şi anturajul plăcut nu vă va lăsa pe

dumneavoastră sau oaspeţii DVS indeferenţi!”

Pentru a demonstra cele afirmate în mesaj se vor arăta cîteva poze –fig. 1.2, 1.3,

1.4, 1.5. (vezi anexa 1)

6

Restaurantul „LA Roma” are un potenţial destul de mare, deoarece se află într-un

loc potrivit şi are un personal calificat. De asemena, proprietarii depun tot efortul

pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor oferite. Pentru a deveni un brand cu

notorietate, este necesară crearea unui program de marketing, care ar informa clientela-

ţintă referitor la existenţa localului, la oferta şi specificul serviciilor prestate.

7

De asemenea, este indicată crearea unei strategii de promovare a serviciilor pentru

turiştii străini ce vizitează Moldova, în vederea organizării pentru aceştia a festivităţilor

în stil italian şi prepararea bucatelor „ca la Roma”.

Un alt segment de piaţă ce ar putea fi abordat prin organizarea unor petreceri

corporative, sînt companiile şi angajaţii acestora. În dependenţă de gusturile clienţilor

administraţia poate crea meniuri diferite şi decora încăperea în stilul adoptat de clienţi

pentru a-i atrage şi fideliza şi pentru a-şi crea o reputaţie impecabilă.

8

CAPITOLUL II - ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A

ÎNTREPRINDERII INDIVIDUALE „Cros-Cebotarescu”

2.1. Analiza patrimoniului întreprinderii.

Informaţia utilizată în acest paragraf se găseşte în „Bilanţul contabil” (Anexa 1) din

Raportul Financiar. Pentru o analiză completă, am studiat rapoartele financiare ale Î.I.

„Cros-Cebotarescu” pentru ultimii 3 ani consecutivi. Pentru o mai bună vizualizare a

datelor am elaborat următoarele tabele:

Tabelul 2.1.1

Dinamica valorii activelor întreprinderii

Indicatori 2011 2012 2013Abaterea absolutălei

Ritmul creşterii, %

2012-2011

2012-2010

2012/2011

2012/2010

1.Active pe termen lung

404977

2116472

3358742

1242270

2953765

58,70 729,36

1.1. Active nemateriale

4897 3442 1987 -1455 -2910 -42,27 -59,42

1.2. Active materiale pe termen lung

447383

2199042

3490895

1291853

3043512

58,75 680,29

1.4 Active financiare pe termen lung

0 0 0 0 0 0 0

2.Active curente

222204

611930 548212 -63718 326008 -10,41 146,72

2.1Stocuri de mărfuri şi materiale

216564

297536 331708 34172 115144 11,48 53,17

2.2 Creanţe pe termen scurt

458 354 2688 2334 2230 659,22 486,90

2.3 Creanţe pe termen scurt

privind

29 312172 209356 -102816

20927 -32,94 721817,2

9

decontă-rile cu bugetul

2.4 Investiţii pe termen scurt

0 0 0 0 0 0 0

2.5 Mijloace băneşti

4290 1032 3584 2552 -706 247,29 -16,46

2.6 Alte active pe termen scurt

863 836 876 40 13 4,78 1,51

Total activ 627181

2728402

3906954

1178552

3279773

43,20 522,94

Sursa: Elaborat de autor în baza Raportului financiar al Î.I. „Cros-Cebotarescu”

Abaterea absolută se determină ca diferenţa dintre valorile anului curent şi

precedent

** Ritmul creşterii se determină ca raport dintre valoarea anului curent şi valoarea

anului precedent înmulţit cu 100% minus 100% (de exemplu: ((2011/2010)*100)-100

Concluzie: Reieşind din datele din tabelul 2.1.1 putem observa o creştere a activului

total în anul 2012 faţă de anul 2011 cu 1178552 lei sau cu 43,20 % şi respectiv, a anului

2012 faţă de 2010 cu 3279773 lei sau cu 522,94 %.

Creşterea activului total a fost influenţată pozitiv de creşterea activelor pe termen

lung în anul 2012 faţă de anul 2011 cu 1242270 lei sau cu 58,7% şi, respectiv de

creşterea aceluiaşi indicator în anul 2012 faţă de 2010 cu 295376 lei sau cu 729,36%.

La fel a contribuit pozitiv la creşterea activului total modificarea în sens pozitiv a

activelor curente în anul 2012 faţă de anul 2010 cu 326008 lei sau cu 146,72 % şi,

neagativ, în anul 2012 faţă de anul 2010 cu 63718 lei sau cu 10,41%. Aprecierea

activului total al Î.I. „Cros-Cebotarescu” poate fi considerată un aspect pozitiv al

activităţii economico-financiare în perioada 2010-2012.

10

Tabelul 2.1.2

Dinamica structurii patrimoniului întreprinderii

Indicatori 2010 2011 2012

Abaterea absolută

2012-

2011

2012-

2010

Rata imobilizărilor 64,57 77,57 85,97 8,4 21,4

Rata activelor nemateriale 0,23 0,05 0,05 0 -0,18

Rata activelor materiale 71,33 80,60 89,35 8,75 18,02

Rata activelor financiare - - - - -

Rata altor ATL - - - - -

Rata activelor curente 35,43 22,43 14,03 -8,4 -21,4

Rata stocurilor 34,53 10,91 8,49 -2,42 -26,04

Rata creanţelor 0,08 11,45 5,43 -6,02 5,35

Rata investiţiilor - - - - -

Rata mijloacelor băneşti 0,68 0,04 0,09 0,05 -0,59

Rata altor AC 0,14 0,03 0,02 -0,01 -0,12

Rata patr. cu dest. de

producţie35,29 22,40 14,00 -8,4 -21,29

Total Activ, lei 100 100 100 - -

Sursa: Elaborat de autor în baza Raportului financiar al Î.I. ,,Cros-Cebotarescu”

11

Notă: Cu excepţia ratei imobilizărilor, ratei activelor curente şi a ratei patrimoniului

cu destinaţie de producţie, celelalte rate sînt calculate fie ca pondere în total activ, fie ca

pondere în acel capitol de activ din care fac parte. De exemplu:

Rata activelor materiale = *100%; sau

Rata activelor materiale = *100%

Rata stocurilor = *100%; sau

Rata stocurilor = *100%

Concluzie: Reieşind din datele din tabelul 2.2.2 putem observa că creşterea

activului total a fost influenţată pozitiv de creşterea ratei imobilizărilor în anul 2012 faţă

de anul 2011 cu 8,4% şi, respectiv de creşterea aceluiaşi indicator în anul 2012 faţă de

2010 cu 21,4%.

Concomitent a contribuit negativ la creşterea activului total modificarea în sens

negativ a ratei activelor curente în anul 2012 faţă de anul 2011 cu cu 0,01% şi,

respectiv, diminuarea aceluiaşi indicator în anul 2011 faţă de 2010 cu 0,12%

Diminuarea ratei patrimoniului cu destinaţie de producţie în anul 2012 faţă de anul

2010 cu 8,4 % şi, respectiv, diminuarea aceluiaşi indicator în anul 2012 faţă de 2010 cu

21,29 % au avut o influenţă negativă asupra indicatorului rezultativ.

Aprecierea activului total al Î.I. „Cros-Cebotarescu” poate fi considerată un aspect

pozitiv al activităţii economico-financiare în perioada 2012-2010. Însă, întreprinderea

dispune de rezerve interne privind rata activelor curente de 0,01 % şi privind rata

patrimoniului cu destinaţie de producţie de 8,4% şi, respectiv de 21,29%.

2.2. Analiza surselor de finanţare

În acest subcapitol vom examina pasivul bilanţului contabil. Vom porni de la

studierea valorii capitalului.

12

Se va alcătui un tabel în care vor fi incluse toate datele referitor la evoluţia

capitalului Î.I. „Cros-Cebotarescu” pe parcursul anilor 2010,2011,2012. Principalele

poziţii sînt: capitalul propriu, capital statutar, rezerve, profit nerepartizat, datorii pe

termen lung, datorii pe termen scurt,inclusiv datorii comerciale pe termen scurt şi pasiv

total.

Tabelul 2.2.1

Evoluţia capitalului Î.I. „Cros-Cebotarescu”


Abaterea

absolutălei

Ritmul

creşterii, %

2012-

2011

2012-

2010

2012/

2011

2012/

2010

Capital propriu

20600 97581 1496351 1398770 1475751 1433,45 7163,84

Capital statutar

0 0 0 0 0 0 0

Rezerve 0 0 0 0 0 0 0

Profit nerepartizat

20600 20600 97581 76981 76981 373,69 373,69

Datorii pe termen lung

254816 1943977 1755000 -188977 1500184 -9,72 588,73

Datorii financiare pe termen lung

254816 1943977 1755000 -188977 1500184 -9,72 588,73

Datorii calculate pe termen lung

0 0 0 0 0 0 0

Datorii pe termen scurt

351765 686844 655603 -31241 303838 -4,55 86,38

Datorii financiare pe termen scurt

0 0 o 0 0 0 0

Datorii 15912 12930 8855 -4075 -7057 -31,52 -44,35

13

comerciale pe termen scurtDatorii calculate pe termen scurt

319263 666230 628818 -37412 309555 -5,62 96,96

Total Pasiv 627181 2728402 3906954 1178552 3279773 43,20 522,94


Concluzie: Reieşind din datele din tabelul 2.2.1 putem observa o creştere a pasivului

total în anul 2012 faţă de anul 2011 cu 1178552 lei sau cu 43,20 % şi respectiv, a anului

2012 faţă de 2010 cu 3279773 lei sau cu 522,94 %.

Creşterea pasivului total a fost influenţată pozitiv de creşterea capitalului propriu în

anul 2012 faţă de anul 2011 cu 1398770 lei sau cu 1433,45% şi, respectiv de creşterea

aceluiaşi indicator în anul 2012 faţă de 2010 cu 1475751 lei sau cu 7163,84%.

La fel a contribuit negativ la descreşterea pasivului total modificarea în sens negativ

a datoriilor pe termen lung în anul 2012 faţă de anul 2010 cu 188977 lei sau cu -9,72 %

şi, pozitiv, în anul 2012 faţă de anul 2011 cu 1500184 lei sau cu 588,73%.

Aprecierea pasivului total al Î.I. „Cros-Cebotarescu” poate fi considerată un aspect

negativ al activităţii economico-financiare în perioada 2010-2012, dacă se analizează din

punctul de vedere al scăderii solvabilităţii întreprinderii.

În baza datelor din tabelul 2.3.2 se va stabili structura capitalului întreprinderii,

adică se va determina ponderea fiecărei surse de finanţare a întreprinderii.

Ratele de structură a capitalurilor sunt indicatori de exprimare a riscului, ca

întreprinderea să fie într-un echilibru, mai stabil sau mai precar, între capitalurile atrase

şi capacitatea ei de a face faţă obligaţiilor asumate prin această finanţare (rambursări şi

remunerări ale capitalurilor atrase).

În mod concret, acestea sunt rate de îndatorare calculate: 1) fie ca pondere a

datoriilor totale (sau numai a accelera pe termen mediu şi lung) în total pasiv:

14

Datorii/Pasiv; 2) fie ca pondere a acestor datorii faţă de capitalul propriu, Levierul =

Datorii/Capitaluri proprii.

Tabelul 2.2.2

Structura capitalului întreprinderii, %


Abaterea

absolutălei

2012-

2011

2012-

2010

Ponderea capit. propriu în

pasiv 3,28 3,58 38,3 34,72 35,02

Rata capitalului statutar - - - - -

Rata rezervelor - - - - -

Rata profit. nerepartizat 3,28 0,76 2,5 1,74 -078

Ponderea DTL în Pasiv

40,63 71,25

44,9

2 -26,33 4,29

Rata datoriilor financiare

40,63 71,25

44,9

2 -26,33 4,29

Rata datoriilor calculate - - - - -

Ponderea DTS în Pasiv

56,09 25,17

16,7

8 -8,39 -39,31

Rata datoriilor financiare - - - - -

Rata datoriilor comerciale 2,54 0,47 0,23 -0,24 -2,31

15

Rata datoriilor calculate

50,90 24,42

16,0

9 -8,33 -34,81

Ponderea DTL în datorii

totale 42,00 73,90

83,2

2 9,32 41,22

Ponderea DTS în datorii

totale 58,00 26,10

16,7

8 -9,32 -41,22


Concluzie: Reieşind din calculele efectuate observăm că creşterea pasivului total a

fost influenţa-tă pozitiv de creşterea ponderii capitalului propriu în anul 2012 faţă de

anul 2011 cu 34,72% şi, respec-tiv de creşterea aceluiaşi indicator în anul 2012 faţă de

2010 cu 35,02%.

Concomitent a contribuit negativ la creşterea pasivului total modificarea în sens

negativ ponderii datoriilor pe termen lung în pasiv în anul 2012 faţă de anul 2011 cu cu

26,3% şi, pozitiv, creşterea aceluiaşi indicator în anul 2012 faţă de 2010 cu 4,29%

Diminuarea ponderii datoriilor pe termen scurt în pasiv în anul 2012 faţă de anul

2011 cu 8,39 % şi, respectiv, diminuarea aceluiaşi indicator în anul 2012 faţă de 2010

cu 39,31 % au avut o influenţă negativă asupra indicatorului rezultativ.

Patrimoniul net reprezintă partea activului finanţată din surse proprii. Cu cât

valoarea acestui indicator este mai mare, cu atât este mai înaltă stabilitatea financiară a

întreprinderii. În continuare se va analiza patrimoniul net pe baza informaţiilor din anexa

1 şi 2 Raportului Finanaciar al Î.I. „Cros-Cebotarescu” pentru anii 2010, 2011, 2012,

unde sunt indicate toate informaţiile referitor la activele şi datoriile totale.

Patrimoniul net se determină:

Patrimoniu net = Total Activ – Total Datorii

Tabelul 2.2.3

Analiza patrimoniului net

16

Indicator

i2010 2011 2012

Abaterea

absolutăleiRitmul creşterii, %

2012-

2011

2012-

2010

2012/

2011

2012/

2010

1. Total

Activ62718127284023906954 1178552 3279773 43,20 522,94

2. Total

Datorii

6065

81

26308

2

24106

032147521 1804022 816,29 297,41

3.

Patrimoniu

net

2060

097581

14963

511398770 1475751 1433,45 7163,83


Concluzie: Reieşind din datele din tabelul 2.3.3 putem observa o creştere a

patrimoniului net în anul 2012 faţă de anul 2011 cu 1398770 lei sau cu 1433,45 % şi

respectiv, a anului 2012 faţă de 2010 cu 321475751 lei sau cu 7163,83%.

Creşterea patrimoniului net a fost influenţată pozitiv de creşterea activului total în

anul 2012 faţă de anul 2011 cu 1178552 lei sau cu 43,2% şi, respectiv de creşterea

aceluiaşi indicator în anul 2012 faţă de 2010 cu 3279773 lei sau cu 522,94%.

La fel a contribuit negativ la creşterea patrimoniului net modificarea în sens pozitiv

a datoriilor pe termen lung în anul 2012 faţă de anul 2010 cu 2147521 lei sau cu 816,29

% şi în anul 2012 faţă de anul 2011 cu 1804022 lei sau cu 297,41%.

Aprecierea patrimoniului net al Î.I. „Cros-Cebotarescu” poate fi considerată un aspect

pozitiv al activităţii economico-financiare în perioada 2010-2012.

2.3 Analiza echilibrului financiar al întreprinderii

Tabelul 2.3.1

Date iniţiale pentru determinarea indicatorilor absoluţi ai echilibrului financiar

Abaterea Ritmul creşterii,

17

Indicatori

2010 2011 2012

absolutălei %

2012-

2011

2012-

2010

2012/

2011

2012/

2010

Active pe termen

lung

40497

7

211647

2

335874

2

124227

0

29537

65

58,70 729,36

Active curente 22220

4

611930 548212 -63718 32600

8

-10,41 146,72

Stocuri 21656

4

297536 331708 34172 11514

4

11,48 53,17

Creanţe

487 312526 212044

-

100482

21155

7 -32,15

43440,8

6

Capital propriu 20600 97581 1496351 1398770 1475751 1433,45 7163,84

Datorii pe termen

lung 254816 1943977 1755000 -188977 1500184 -9,72 588,73

Datorii pe termen

scurt 351765 686844 655603 -31241 303838 -4,55 86,38

Datorii

comerciale pe

termen scurt 15912 12930 8855 -4075 -7057 -31,52 -44,35


Echilibrul financiar poate fi caracterizat prin indicatori absoluţi şi rate. La

indicatorii absoluţi se referă Fondul de rulment (FR), Nevoia de fond de rulment (NFR)

şi Trezoreria netă (TN).

FOND DE RULMENT = Capital permanent – Active pe termen lung

= Activ curent – Datorii pe termen scurt

NFR = (Stocuri + Creanţe) - Datorii comerciale pe termen scurt

Trezoreria netă = Fond de rulment – Necesarul de fond de rulment

18

Tabelul 2.3.2

Indicatorii absoluţi ai echilibrului financiar, lei

Indicatori

2010 2011 2012

Abaterea

absolutălei

Ritmul

creşterii, %

2012-

2011

2012-

2010

Fondul de

rulment

-

129561 -74914

-

107391 -32477 22170 43,35 -17,11

Necesarul de

fond de rulment

-

134714 -76782

-

111851 -35069 22863 45,67 -16,07

Trezoreria netă 5153 1868 4460 2592 -693 138,76 -13,45


Concluzie: Reieşind din calculele efectuate în tabelul 2.3.2 observăm o creşterea

trezoreriei nete în anul 2012 faţă de anul 2011 cu 2592 lei sau cu 138,76 % şi respectiv,

o scădere în anul 2012 faţă de 2010 cu 693 lei sau cu 13,45 %.

Aprecierea trezoreriei nete a Î.I. „Cros-Cebotarescu” poate fi considerată un aspect

pozitiv al activităţii economico-financiare în perioada 2010-2012.

Echilibrul financiar al întreprinderii poate fi examinat prin intermediul unor rate, la

cele mai importante dintre care se referă: rata autonomiei financiare, rata de

autofinanţare a activelor totale, rata de finanţare a activelor curente, rata de finanţare a

stocurilor de mărfuri şi materiale, rata datoriilor globale. Mai jos este prezentat modul de

calculare a acestor rate.

19

Rata autonomiei financiare (R.a.f..) reflectă aportul capitalului propriu la finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale întreprinderii. În sistemul bancar naţional, pentru

aprecierea solvabilităţii clientului se utilizează nivelul recomandat al ratei de autonomie

de 50%. În acest caz jumătate din patrimoniul întreprinderii care este format din sursele

proprii serveşte drept garanţie pentru achitarea tuturor datoriilor faţă de creditori.

R.a.f.= *100

Rata de finanţare a activelor curente (RF.a.c) reflectă proporţia în care fondul de

rulment acoperă activele curente ale întreprinderii (RF.a.c.) În condiţiile normale de

activitate mărimea acestei rate trebuie să depăşească 50%

R.f.a.c.= *100

Rata de finanţare a stocurilor de mărfuri şi materiale reflectă proporţia în care

fondul de rulment finanţează stocurile de mărfuri şi materiale (RF.s)

Se apreciază pozitiv situaţia în care mărimea acestui indicator depăşeşte 2/3. Fondul

de rulment trebuie să acopere cel puţin 65-70% din valoarea totală a stocurilor de

mărfuri şi materiale.

RFS= *100

Rata datoriilor globale (R.D.G )reprezintă ponderea datoriilor totale ale întreprinderii

pe termen lung şi scurt în suma totală a patrimoniului ei (RD.G).

De regulă această rată trebuie să fie mai mică de 100%. Cu cât rata este mai mică

cu atât securitatea financiară a întreprinderii este mai mare.

RDG= *100

Urmând formulele de calcul prezentate, se va întocmi tabelul 2.3.3

Tabelul 2.3.3

Ratele echilibrului financiar, %

20


Abaterea

absolutălei

Ritmul

creşterii, %

2012-

2011

2012-

2010

2012/

2011

2012/

2010

1. Rata

autonomiei

finanaciare

3,28 3,58 38,30 34,72 35,02 969,831067,6

8

2. Rata de

autofinanţare a

activelor totale

3,28 3,58 38,30 34,72 35,02 969,831067,6

8


Abaterea

absolutălei

Ritmul

creşterii, %

2012-

2011

2012-

2010

2012/

2011

2012/

2010

3. Rata de

finanţare a

activelor curente

-20,66 -2,75 -2,75 0 17,91 0 -86,68

4. Rata de

finanţare a

stocurilor

-59,83 -25,18 -32,38 -7,2 27,45 28,59 -45,88

5. Rata datoriilor

globale96,71 96,42 61,70 -34,72 -35,01 -36,00 -36,2


Concluzie: Reieşind din datele din tabelul 2.3.3 putem observa o creştere a ratei

autonomiei financiare în anul 2012 faţă de anul 2011 cu 34,72% lei şi respectiv, a

anului 2012 faţă de 2010 cu 35,02%, ceea ce poate fi considerat destul de bine deoarece

se apropie de nivelul recomandat de 50%, iar în rezultat creşte garanţia pentru creditori

21

în cazul apelării la aceştia. De asemena putem observa o creştere a ratei de autofinaţare a

activelor totale de la 3,28% în anul 2010 la 38,3% în 2011 şi 34,72% în 2012, ceea ce

poate fi apreciat drept pozitiv deoarece tinde spre limita recomandată de 50%, atunci

cînd fondul de rulment poate acoperi activele curente ale întreprinderii. În tabel putem

observa o diminuare a ratei datoriilor globale, în 2012 avînd un procent de 61,7, faţă de

2011 - 96,42%, 2010 – 96,71%, ceea ce ne permite să afirmăm că întreprinderea este

într-o continuă îmbunătăţire a situaţiei economico-financiare.

2.4. Analiza capacităţii de plată a întreprinderii.

Indicatorii capacităţii de plată includ:

Lichiditatea

Solvabilitatea

În teorie şi practica economică termenul de lichiditate se referă la Bilanţul contabil,

la active. Lichiditatea Bilanţului contabil reprezintă capacitatea întreprinderii de a-şi

achita datoriile pe termen scurt. Lichiditatea activelor se caracterizează ca proprietatea

elementelor patrimoniale de a se transforma în mijloace băneşti. Solvabilitatea este o

noţiune mai vastă şi reprezintă capacitatea întreprinderii de a face faţă datoriilor pe o

perioadă mai lungă de timp.

Nivelul lichidităţii şi solvabilităţii se determină prin indicatori relativi şi absoluţi.

La indicatorii relativi se referă: rata lichidităţii absolute, rata lichidităţii intermediare şi

rata lichidităţii totale. În calitate de indicator absolut se cunoaşte valoarea fondului de

rulment.

Rata lichidităţii absolute (RLA) reflectă în ce măsură întreprinderea este capabilă să-

şi onoreze imediat obligaţiile curente din contul mijloacelor băneşti şi a investiţiilor pe

termen scurt.

RLA=

22

Mărimea optimă ale acestui indicator este între 0,20 – 0,25. Aceasta înseamnă că la

fiecare leu de datorii pe termen scurt întreprinderea trebuie să dispună de 20-25 bani în

numerar. De regulă situaţia este favorabilă cînd rata aceasta creşte în evoluţie de la

mărimi mult mai mici pînă la cea optimă.

Rata lichidităţii intermediare (RLi) demonstrează posibilităţile întreprinderii de a-şi

achita obligaţiile pe termen scurt fără de nevoia a vinde stocuri de mărfuri şi materiale.

RLI=

sau

RLI=

Mărimea normală a ratei lichidităţii intermediare se află în limita 0,7-1,0

Rata lichidităţii totale (RLT) caracterizează capacitatea întreprinderii de a-şi

transforma activele curente în mijloace necesare pentru acoperirea datoriilor pe termen

scurt.

R.LT=

În condiţii de activitate reuşită nivelul acestei rate este 2 – 2,5, adică valoarea

activelor curente trebuie să depăşească cel puţin în 2 ori valoarea datoriilor pe termen

scurt.

Determinarea valorii fondului de rulment este prezentat mai sus (vezi

compartimentul 2.4 Tabe-lul 2.4.2).

Rezultatele calculării indicatorilor de lichiditate şi solvabilitate se vor prezenta în

tabelul 2.4.2

23

Tabelul 2.4.1

Date iniţiale pentru calculul indicatorilor capacităţii de plată



2012-2011

2012-2010

2012/2011

2012/2010

Active curente 222204 611930 548212 -63718 326008 -10,41

146,72

Stocuri de mărfuri şi materiale

216564 297536 331708 34172 115144 11,48 53,17

Creanţe 458 354 2688 2334 2230 659,22

486,90

Investiţii 0 0 0 0 0 0 0Mijloace

băneşti4290 1032 3584 2552 -706 247,2

9-

16,46Alte active

curente863 836 876 40 13 4,78 1,51

Capital propriu20600 97581 1496351 1398770 1475751

1433,45

7163,84

Datorii pe termen lung 254816 1943977 1755000 -188977 1500184 -9,72 588,73Datorii pe termen scurt 351765 686844 655603 -31241 303838 -4,55 86,38Total datorii

606581 263082241060

32147521

1804022

816,29 297,41

Total Pasiv 627181 2728402 3906954 1178552 3279773 43,20 522,94Sursa: Elaborat de autor în baza Raportului financiar al Î.I. „Cros-Cebotarescu”

Tabelul 2.4.2

Indicatorii lichidităţii şi solvabilităţii


Abaterea absolută

2012-

20112012-2010

Lichiditatea 0,01 0,002 0,005 0,003 -0,005

24

absolută

Lichiditatea

intermediară0,02 0,46 0,33 -0,13 0,31


Abaterea absolută

2012-

20112012-2010

Lichiditatea totală 0,63 0,89 0,84 -0,05 0,21


Concluzie: Reieşind din datele din tabelul 2.4.2 putem observa o creştere a

lichidităţii absolute în anul 2012 faţă de anul 2011 cu 0,003 puncte şi respectiv, o

scădere în anul 2012 faţă de 2010 cu 0,005 puncte,avînd în 2012 - 0,005 puncte ceea ce

poate fi considerat foarte rău deoarece este destu de mică faţă de nivelul recomandat de

0,2-0,25, iar în rezultat întreprinderea are o capacitate foarte mică de plată. De asemena,

putem observa o diminuare a lichidităţii intermediare de la 0,46 în anul 2011 la 0,33 în

2012 şi o creştere de la 0,02 în 2010 la 0,33 în 2012, ceea ce poate fi apreciat drept

foarte rău deoa-rece limita recomandată de este de 0,7-1,0. Lichiditatea totală tinde să

scadă în 2012 faţă de 2011 cu 0,05 puncte, iar faţă de 2010 creşte cu 0,21 puncte,

constituind 0,84, mult prea departe de limita 2-2,5. Toate aceste rezultate pot fi

catalogate drept un aspect negativ al activităţii economico-financiare a Î.I. „Cros-

Cebotarescu”, aceasta dispunând de rezerve interne în ceea ce priveşte creşterea

lichidităţii absolute de 0,15-0,20 puncte, a lichidităţii intermediare de 0,37-0,73 puncte,

a lichidităţii totale 1,16-1,66 puncte.

2.5 Analiza rotaţiei capitalurilor

Indicatorii gestiunii activelor caracterizează rotaţia activelor, eficienţa utilizării

acestora. La indicatorii gestiunii activelor se referă:

numărului de rotaţii;

durata unei rotaţii în zile (viteza de rotaţie în zile).

25

Cei doi indicatori la care ne-am referit mai sus pot exprima starea patrimonială pe

total active curente, pe grupe de active curente, precum şi pe grupe de pasive curente.

Calcularea indicatorilor gestiunii financiare se va efectua după următoarele

formule:

Numărul de rotaţii a activelor caracterizează de câte ori vânzările înnoiesc activele

într-o perioadă dată de timp, sau câtă producţie vinde întreprinderea reieşind din activele

sale disponibile.

Nr Activ =

Numărul de rotaţii activelor materiale pe termen lung reflectă eficienţa utilizării

mijloacelor fixe din punctul de vedere al capacităţii întreprinderii de a asigura vânzarea

produselor reieşind din mijloacele fixe disponibile.

Nr Active materiale pe termen lung =

Numărul de rotaţie a activelor curente arată de câte ori timp de o anumită perioada

de gestiune (an, semestru, trimestru) are loc înnoirea activelor curente din contul

venitului din vânzări. Se apreciază pozitiv creşterea în dinamică a acestui indicator:

Nr. Active curente =

Numărul de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale arată de câte ori timp de o

anumită perioada de gestiune are loc înnoirea stocurilor de mărfuri şi materiale. Se

apreciază pozitiv creşterea în dinamică a acestui indicator:

Nr. Stocurilor =

Numărul de rotaţie a creanţelor arată de câte ori timp de o anumită perioada de

gestiune are loc transformarea creanţelor în mijloace băneşti.

Nr. Creanţe =

26

Numărul de rotaţie a datoriilor comerciale pe termen scurt reflectă de câte ori timp

de o anumită perioada de gestiune are loc achitarea integrală a datoriilor comerciale pe

termen scurt.

Nr. Datorii comerciale TS =

Durata de rotaţie a activelor curente arată câte zile durează în mediu o rotaţie

completă a acestora:

Durata activelor curente =

Durata de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale arată câte zile durează în

mediu o rotaţie completă a acestora:

Durata stocurilor =

Durata de încasare a creanţelor arată perioada de timp din momentul livrării

produsului finit şi momentul încasării efective a valorii acestuia:

Durata creanţelor =

Durata de rotaţie a datoriilor comerciale pe termen scurt arată perioada de timp

din momentul contractării împrumutului şi momentul achitării definitive a acestuia.

Durata datoriilor comerciale =

Tabelul 2.5.1

Date iniţiale pentru analiza rotaţiei capitalurilor


Abaterea

absolutălei

Ritmul

creşterii, %

27

2012-

2011

2012-

2010

2012/

2011

2012/

2010

Val. medie a

ven. din

vânzări

522821 97581149635

11398770

154382

7400,37 295,28

Val. medie a

activului total627181

272840

2

390695

41178552 3279773 43,20 522,94

Valoarea

medie a

activelor

materiale pe

termen lung

447383219904

2

349089

51291853

304351

258,75

680,2

9

Valoarea

medie a act.

curente

222204 611930 548212 -63718 326008-

10,41

146,7

2

Valoarea

medie a

stocurilor

216564 297536 331708 34172 115144 11,48 53,17

Valoarea

medie a

creanţelor

458 354 2688 2334 2230659,2

2

486,9

0

Valoarea

medie a

dat.com. T.S.

15912 12930 8855 -4075 -7057 -31,52 -44,35


28

Tabelul 2.5.2

Indicatorii rotaţiei capitalurilor, zile

Indicatori201

0

201

1

201

2

Abaterea

absolutălei

Ritmul

creşterii, %

2012-

2011

2012-

2010

2012/

2011

2012/

2010

Durata rotaţiei activului

total 434

240

0 679 -1721 245 -71,7 56,45

Durata rotaţiei activelor

materiale pe termen lung 308

189

5 610 -1285 302 -67,81 98,05

Durata rotaţiei act.

curente 153 537 95 -442 -58 -82,3 -37,9

Durata rotaţiei stocurilor 149 259 58 -201 -91 -77,6 -61,07

Durata încasării

Creanţelor 0,32 0,31 0,47 0,16 0,15 51,61 46,88

Durata plăţii furnizorilor. 11 11 1,5 -9,5 -9,5 -86,36 -86,36


Concluzie: Reieşind din datele din tabelul 2.5.2 putem afirma următoarele:

a) Durata rotaţiei activului total s-a redus considerabil în anul 2012 faţă de 2011 cu

1721 zile, faţă de 2010 a crescut cu 245 zile, ajungînd la 679 de zile.

29

b) Durata rotaţiei activelor materiale pe termen lung s-a redus în anul 2012 faţă de

2011 cu 1285 de zile, faţă de 2010 a crescut cu 302 zile, ajungînd la 610 de zile.

c) Durata rotaţiei activelor curente s-a redus în anul 2012 faţă de 2011 cu 442 de

zile, faţă de 2010 cu 58 zile, ajungînd la 95 de zile.

d) Durata rotaţiei stocurilor s-a redus în anul 2012 faţă de 2011 cu 201 zile, faţă de

2010 cu 91 zile, ajungînd la 58 de zile.

e) Durata încasării Creanţelor a crescut în anul 2012 faţă de 2011 cu 0,16 zile, faţă

de 2010 cu 0,15 zile, ajungînd la 0,47 zile.

f) Durata plăţii furnizorilor a scăzut în anul 2012 faţă de 2011 şi faţă de 2010 cu 9,5

zile, ajungînd la 1,5 zile.

Diminuarea duratei indicatorilor analizaţi mai sus poate fi epreciată drept un

aspect pozitiv al activităţii economico-financiare a Î.I. „Cros-Cebotarescu”.

2.6. Analiza eficienţei activităţii economico-financiare.

Eficienţa activităţii economică – financiare se caracterizează prin indicatorii

rezultatelor finan-ciare şi rentabilităţii. Indicatorii rezultatelor financiare se reflectă în

anexa 2 „Raportul privind rezulta-tele financiare” şi anume: profitul brut (rd.030,f.nr.2),

profitul perioadei de gestiune până la impozitare (rd. 130, f. nr. 2), profitul net

(rd.150f.nr.2). În continuare vom studia modul de formare a indicatorilor rezultatelor

financiare în baza datelor din anexa 2 şi vom întocmi tabelul 2.6.1

Tabelul 2.6.1

Rezultatele financiare, lei



2012-2011

2012-2010

2012/2011

2012/2010

1. Profitul brut

217866

282465 1931996

1649531

1714130 583,98 786,78

2. Rezultatul din

60142 76981 1398770 1321789

1338628

1717,03 2225,78

30

activitatea operaţională

3. Rezultatul din activitatea de investiţii 3250 0 0 -3250 -3250 0 0



2012-2011

2012-2010

2012/2011

2012/2010

4. Rezultatul din activitatea financiară -1500 0 0 1500 1500 0 0

5. Rezultatul din activitatea economico – financiară 61892 76981 1398770

1321789

1336878 1717,03 2160,02

6. Rezultatul excepţional 0 0 0 0 0 0 07. Profitul

(pierderea) perioadei de gestiune până la impozitare 61892 76981 1398770

1321789

1336878 1717,03 2160,02

8. Profitul net (pierderea netă) 61892 76981 1398770

1321789

1336878 1717,03 2160,02


Indicatorii rentabilităţii se determină în baza datelor din anexa 1 „Bilanţul contabil”

şi anexa 2 „Raportul privind rezultatele financiare” la Raportul financiar. La indicatorii

rentabilităţii se referă: rentabilitatea vânzărilor, rentabilitatea economică (activelor), şi

rentabilitatea financiară.

Rentabilitatea vânzărilor (RVV) caracterizează capacitatea întreprinderii de a obţine

profit în urma desfacerii.

31

Rvv = *100%

Mărimea normală acestui indicator este de 20%.

Rentabilitatea economică (activelor) (Rec) arată câţi bănuţi profit sau pierdere

obţine întreprinderea de la fiecare leu investit în activitatea acesteia, indiferent de sursele

proveninţei acestui leu (atât proprii cât şi împrumutate).

Rec = *100%

Situaţia se apreciază pozitiv dacă rentabilitatea economică este mai mare decât rata

medie a dobânzii pe piaţa creditelor. În calculul acestui indicator sunt cointeresaţi

creditorii întreprinderii.

Rentabilitatea financiară (Rfin) caracterizează eficienţa utilizării capitalului propriu.

Aceasta arată câţi bănuţi profit sau pierdere obţine întreprinderea de la fiecare leu

investit în capitalul propriu al societăţii date

Rfin = *100%

Desfăşurarea reuşită ai activităţii economico-financiare prevede obţinerea nivelului

rentabilităţii financiare nu mai jos de 15%. Valoarea acestui indicator cointeresează

acţionarii întreprinderii, deoarece reprezintă remunerarea acestora.

Tabelul 2.6.2

Date iniţiale pentru analiza ratelor de rentabilitate


Abaterea

absolutălei

Ritmul creşterii,

%

2012-

2011

2012-

2010

2012/

2011

2012/

2010

Valoarea

medie a ven.

dinvânzări

52282

197581

149635

11398770

154382

7400,37 295,28

32

Valoarea

medie a

cap.propri

u

20600 97581 1496351 1398770 1475751 1433,45 7163,84


Abaterea

absolutălei

Ritmul creşterii,

%

2012-

2011

2012-

2010

2012/

2011

2012/

2010

Valoarea

medie a patr.20600 97581

149635

11398770

147575

11433,45 7163,83

Profit brut21786

6

28246

5

193199

61649531

171413

0583,98 786,78

PPGPI 61892 76981139877

01321789

133687

81717,03 2160,01

Profit net 61892 76981139877

01321789

133687

81717,03 2160,01


Tabelul 2.6.3

Principalele rate de rentabilitate, %


Abaterea absolută

2012-

20112012-2010

Rentabilitatea vânz-

lor41,67 289,47 129,11 -160,36 87,44

Rentabilitatea econ- 352,01 366,93 138,12 -228,81 -213,89

33

că

Rentabilitatea fin-

ră300,45 78,89 93,48 14,59 -206,97


Concluzie: Reieşind din calculele efectuate observăm o diminuare a rentabilităţii

vînzărilor în a anul 2012 faţă de anul 2011 cu 160,36 % şi, respectiv în anul 2012 faţă

de 2010 o creştere cu 87,44%. Nivelul de 129,11% îi asigură întreprinderii un grad de

siguranţă destul de ridicat şi un profit destul de mare.

Rentabilitatea economică a scăzut în anul 2012 faţă de 2011 cu 228,81%, iar faţă de

2010 cu 213,89%, atingînd un nivel foarte bun de 138,13%, cu mult mai mult faţă de

rata medie a dobînzii la credite pe ţară1 de 17,8%, ceea ce înseamnă că la 1 leu investit

din surse proprii sau împrumutate aceasta obţine un profit de 138,13 lei.

Rentabilitatea financiară este de 93,48% în 2012, cu 14,59% mai mult decît în anul

2011 şi cu 206,97% mai mică decît în anul 2010. Acest nivel este cu mult deasupra

limitei de 15%, ceea ce poate fi interpretat ca un lucru foartebun, deoarece la un leu

investit din capitalul pro-priu, întreprinderea are un beneficiu de 93,48 lei.

1

34

CAPITOLUL III - ANALIZA ACTIVITĂŢII DE MARKETING A

ÎNTREPRINDERII INDIVIDUALE „CROS-CEBOTARESCU”. PROPUNERI

PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA PROMOVĂRII RESTAURANTULUI „LA ROMA

CLUB”

3.1. Analiza SWOT a Î.I. „Cros-Cebotarescu”

Pe parcursul anilor 2011-2012 întreprinderea a făcut foarte puţine activităţi de

marketing, limi-tîndu-se la anunţuri în mass-media şi pe site-urile: www.facebook.com,

www.resto.md, www.yellowpages.md etc.

Pentru a promova restaurantul „La Roma Club” este necesară crearea unui site,

în care să fie inclusă toată informaţia eferitor la acest edificiu, galerie foto, preţuri,

contacte, promoţii, ş.a. În Chişinău sînt circa 259 de astfel de localuri, după sursa

www.yellowpages.md, accesată de către autor la data de 09.05.10. Majoritatea au o

ofertă foarte atractivă, personal calificat şi o deservire excelentă. Pentru a se evidenţia

printre concurenţi, restaurantul trebuie să identifice şi să promoveze o calitate pe care o

are doar el, să introducă ceva original în ofertă. Pentru aceasta este important ca să se

evidenţieze punctele forte, punctele slabe, oportunităţile şi ameninţările, în cadrul

analizei SWOT. (Fig. 3.1)

Puncte tari Puncte slabe

Situarea geografică bună

Specific european(o sală) şi modern(altă

sală)

Brand nedefinit şi slab poziţionat

35

Personal calificat

Preţuri atractive

Clienţi mulţumiţi

Surse puţine disponibile pentru

desfăşurarea unei campanii de promovare

de anvergură

Oportunităţi Ameninţări

Posibilitatea promovării prin Internet

Conlucrarea cu unele agenţii de publicitate

noi, care oferă un preţ mai redus

Posibilitatea creării unui brand tradiţional

moldovenesc care atrage mulţi clienţi

străini

Apariţia unor concurenţi foarte puternici

Indisponibilitatea mijloacelor financiare

pentru promovarea restaurantului „La

Roma Club”

Modificarea legislaţiei cu privire la

întreprinderi-le individuale, care ar

favoriza mai mult alte tipuri

organizatorico-juridice ale

întreprinderilor.

Fig.3.1 Analiza SWOT a Î.I. „Cros-Cebotarescu”

3.2 Propuneri pentru îmbunătăţirea promovării restaurantului „La Roma

Club”

Pentru a uitiliza la maxim avantajele existente şi a reduce punctele slabe ale

întreprinderii vom crea un program de marketing pentru următorul an. Principalele

activităţii care vor fi incluse în listă sînt:

1. Crearea site-ului www.LaRomaclub.md

2. Crearea unui logo potrivit pentru restaurantul „La Roma Club”

3. Designul accesoriilor de bază şi a veselei cu logo-ul „La Roma Club”

4. Crearea unei cărţi de oaspeţi ai restaurantului, cu toate elementele necesare.

5. Promovarea restaurantului în mass-media (cele mai mari site-uri, ziare şi reviste

de specialitate)

6. Participarea la Expoziţia Internaţională Specializată “SHOPS &

RESTAURANTS”, ediţia a IV-a din 04.11.2010 - 06.11.2010, organizată de

36

http://ro.restaurants.moldexpo.md/exhibition_news/?nid=c1d791b3671213196fd62c62e96dcdc2


Ministerul Economiei şi Comerţului al Republicii Mol-dova la Centrul

Internaţional de Expoziţii “Moldexpo”.

7. Promovarea restaurantului în rîndul tinerilor din instituţiile de învăţămînt superior

din mun. Chişinău cu ajutorul pliantelor şi fluturaşilor.

Crearea site-ului www.LaRomaClub.md este absolut necesară pentru promovarea

restaurantului. Se vor ţine cont de gusturile clienţilor în materie de design, se va crea

un site deosebit de cele ale concurenţilor, cu specific modovenesc. Un exemplu de site

potrivit este cel al restaurantului „Vatra Neamului”, în care sîn incluse următoarele

compartimente ale site-ului: Home, Prezentare, Vinoteca, Meniul, Evenimente,

Muzică, Galerie, Contact. Sursa www.vatraneamului.md, a fost accesată de către autor

a data de 09.05.10. (Fig. 3.2)

Fig. 3.2 Site-ul restaurantului „Vatra Neamului”

În figura 3.2 este arătată cartea de vizită a restaurantului, poate servi drept exemplu

pentru crearea unei cărţi de vizită reuşite a restaurantului „La Roma Club”. O idee

minunată ce ar puteaa fi pusă în practică ar fi prezentarea fiecărei săli în parte, precum

şi crearea a cîte o galerie foto pentru fiecare.

37

Costul creării site-ului se estimează la 500-600 de EURO (8058-9670 lei, cursul

BNM din 09.05.10), iar costurile legate de Hosting pentru un an ar fi de 50 EURO (806

lei, cursul BNM din 09.05.10), dacă apelăm la serviciile companiei StarNet. (Sursa:

www.starnet.md, accesată de autor la data de 09.05.10) Promovarea site-ului se va face

prin intermediul broşurilor oferite studenţilor din universităţile municipiului Chişinău,

precum şi la participarea la unele expoziţii.

Rezultatele creării site-ului vor putea fi apreciate pe o perioadă mai lungă de timp.

Se preconi-zează vizita a cel puţin 10 clienţi pe zi, ceea ce ar aduce întreprinderii în jur

de 90 clienţi noi într-un an. Un exemplu a schiţei pagini web este arătat în figura 3.3.

Fig.3.3 Schiţa paginii web a restaurantului „La Roma Club”

38

Pentru crearea unei cărţi a oaspeţilor este necesar un design retro , de o calitate

deosebită. Cartea poate fi impărţită pe ai multe categorii, în dependenţă de tipul

festivităţilor care se organizează: nunţi, cumătrii, botezuri, zile de naştere, etc. În figura

3.4 sînt arătate două exemple posibile.

Fig. 3.4 Cartea oaspeţilor – exemple pentru design

Clienţii care vizitează restaurantul pot să-şi facă o părere foarte bună dacă citesc

mesajele frumoase ale altor vizitatori încîntaţi. Aceştia pot recomnada restaurantul

prietenilor şi rudelor.

De asemenea, datorită creării site-ului res-taurantul va fi vizitat de turişti din alte

oraşe ale Moldovei şi din alte ţări, ceea ce va aduce un venit suplimentar întreprinderii.

Pe viitor, dacă rezutatele obţinute vor fi la celaşi nivel cu cele planificate,

întreprinderea va investi în alte proiecte de marketing, menite să-i promoveze oferta şi

să-i poziţioneze brand-ul pe piaţă.

39

Concluzii

În urma analizei efectuate de către autor în capitolul unu al acestei lucrări s-au

identificat principalele date referitoare la Î.I. „Cros-Cebotarescu”, s-a prezentat succint

istoria, misiunea, mesajul, precum şi s-au arătat principalele atracţii ale restaurantului

„La Roma Club” în cîteva imagini sugestive.

Capitolul doi al acestei lucrări a fost dedicat în întregime analizei economico-

financiare a întreprinderii. S-au analizat activele întreprinderii şi s-a constatat că acestea

au crescut în anul 2012 faşă de anul 2011 cu 1178552 lei sau cu 43,20 %. În urma

analizei ratei autonomiei financiare, s-a constat o creştere a acesteia în anul 2012 faţă de

anul 2011 cu 34,72, ajungînd la 38,3%, însă este destul de mică faţă de limita

recomandată de 50%. Lichiditatea totală tinde să scadă în 2012 faţă de 2011 cu 0,05

puncte, iar faţă de 2010 creşte cu 0,21 puncte, constituind 0,84, mult prea departe de

limita 2-2,5. Reieşind din calculele efectuate observăm o diminuare a rentabilităţii

vînzărilor în anul 2012 faţă de anul 2011 cu 160,36 % şi, respectiv în anul 2012 faţă de

2010 o creştere cu 87,44%. Nivelul de 129,11% îi asigură întreprinderii un grad de

siguranţă destul de ridicat şi un profit destul de mare. Rentabilitatea economică a scăzut

în anul 2012 faţă de 2011 cu 228,81%, iar faţă de 2010 cu 213,89%, atingînd un nivel

foarte bun de 138,13%, cu mult mai mult faţă de rata medie a dobînzii la credite pe ţară

de 17,8%, ceea ce înseamnă că la 1 leu investit din surse proprii sau împrumutate

aceasta obţine un profit de 138,13 lei. Rentabilitatea financiară este de 93,48% în 2012,

cu 14,59% mai mult decît în anul 2011 şi cu 206,97% mai mică decît în anul 2010.

Acest nivel este cu mult deasupra limitei de 15%, ceea ce poate fi interpretat ca un lucru

40

foarte bun, deoarece la un leu investit din capitalul propriu, întreprinderea are un

beneficiu de 93,48 lei.

În capitolul trei s-au prezentat toate activităţile de marketing desfăşurate în anii

2011-2012. S-a făcut analiza SWOT a întreprinderii, unde s-au identificat punctele forte

(situarea geografică bună, specific atât tradiţional (o sală), cât şi modern (altă sală),

personal calificat, clienţi mulţumiţi), punctele slabe (promovarea insuficientă, brand

nedefinit şi slab poziţionat, surse puţine disponibile pentru desfă-şurarea unei campanii

de promovare de anvergură), oportunităţile şi ameninţările. De asemenea s-au propus şi

s-au descris (o parte) următoarele activităţi de promovare: crearea site-ului

www.LaRomaClub. md, crearea unui logo potrivit pentru restaurantul „La Roma Club”,

designul accesoriilor de bază şi a veselei cu logo-ul „La Roma Club”, crearea unei cărţi

de oaspeţi ai restaurantului, cu toate elementele necesare, promovarea restaurantului în

mass-media (cele mai mari site-uri, ziare şi reviste de specialitate), par-ticiparea la

Expoziţia Internaţională Specializată “SHOPS & RESTAURANTS”, ediţia a IV-a din

04.11.2010 - 06.11.2010 la Centrul Internaţional de Expoziţii “Moldexpo”, promovarea

restaurantului în rîndul tinerilor din instituţiile de învăţămînt superior din mun. Chişinău

cu ajutorul pliantelor şi fluturaşilor. În urma activităţilor propuse în capitolul trei

restaurantul îşi va îmbunătăţi poziţia pe piaţă şi va obţine cel puţin 100 de clienţi noi, pe

parcursul anilor 2010-2011. De asemenea, datorită creării site-ului restaurantul va fi

vizitat de turişti din alte oraşe ale Moldovei şi din alte ţări, ceea ce va aduce un venit

suplimentar întreprinderii.

Valoarea practică a acestei cercetări poate fi aflată doar prin implementarea

propunerilor menţio-nate mai sus în cadrul activităţii de marketing a Î.I. „Cros-

Cebotarescu”, cu un buget potrivit şi cu un grad înalt de profesionalism pentru a spori

profitul întreprinderii şi a îmbunătăţi imaginea restaurantului „La Roma Club”.

41


Raport de Practică

Documents

Transcript of Raport de Practică